Importanta disertatiei [310241]

[anonimizat] a gasi cea mai buna modalitate de acomodare a [anonimizat] . [anonimizat] , [anonimizat] , sociala si economica . [anonimizat] o oportunitate de asi exprima valorile si aspiratiile . Ele genereaza capital social care poate fi transformat in capital politic sau economic . Pentru administratia publica locala si pentru urbanisti acestea sunt un instrument de accelerare a agendelor urbane . Pentru arhitecti reprezinta oportunitatea de a realiza obiecte de arhitectura iconica . [anonimizat] , de conexiuni cu discipline tot mai variate si de aici rezulta necesitatea unei analize tot mai complexe a factorilor ce se cinstituie in forte generatoare de corpuri fizice . [anonimizat] a priveasca toate acele elemente care pot conlucra in interiorul unui mechanism mai mare .

O analiza completa a [anonimizat] . In sistemele democratice este foarte greu de construit o [anonimizat].

[anonimizat]. [anonimizat] , [anonimizat], [anonimizat] , reutilizand efficient terenul pe care se afla.

[anonimizat] a societății românești. Regii Carol I, Ferdinand, [anonimizat], [anonimizat], burghezia, dar și oamenii de rând erau nelipsiți de la întrecerile găzduite de hipodromuri. Vechimea echitației sau a călăriei, [anonimizat], militar și sărbătoresc. Calul a [anonimizat], potrivit ''Enciclopediei Educației Fizice și Sportului din România'' (vol. I, București, 2002).

[anonimizat] o [anonimizat] , au reusit sa mentina pe linia de plutire chiar si in timp de criza industria curselor cu cai . Potrivit rapoartelor British Horseracing Authority ,(autoritate ce reglementeaza cursele de cai ) numarul spectatorilor a fost de 5,6 milioane pe hipodromuri. [anonimizat] s-a ajuns la o medie de 1,812 spectatori/cursa. Impactul curselor cu cai asupra economiei a fost de 3,45 miliarde de lire sterline . Industria britanica a curselor cu cai este printe cele mai complexe din intreaga lume . Una dintre cele mai importante surse de venit pentru crescătorii de cai vine din vânzarea acestora. Valoarea unui cal este dată de rasă, descendenți, vârstă, stare de sănătate, nivel de pregătire, dar mai ales de performanțe.  Cota unui cal care este înscris în concursuri crește considerabil și poate exploda în cazul în care câștigă concursuri.

Motivatia personala

Interesul pentru cai l-am descoperit inca de mic copil , deoarece petrecandu-mi intreaga copilarie in mediul rural am interactionat foarte mult cu aceste animale deosebite. Fiecare animal are ceva de regula frumos care-l defineste . Ferocitatea unui crocodile, masivitatea elefantului, gingasia unui pitigoi sau stupiditatea unei vaci, toate definesc animalul respectiv . Niciunul insa nu are complexitatea calitatilor estetice ale unui cal . La nici un animal, natura nu a pus atata gratie sa domine atata forta . De regula forta face din detinatorul ei un colos ori o creatura dura ca otelul de la care nu a imprumutat decat taria, in amandoua cazurile excelenta poate fi data doar de grandios, monumentalitate, in primul caz sau de perenitate in cel de-al doilea.

Din oricare parte ai privi un cal, bogatia de forme si gratie, este aceiasi.Nici un animal nu poate degaja atata senzatie de forta si respect ca un cal alergand.Dar nu alergand inebunit de frica sau groaza, aceia este alta infatisare a lui, ci alergand fiindca asa vrea el.Cand o face pentru ca asa vrea el, in timp ce alearga isi misca capul intr-o parte si in alta si isi flutura coama in vant.El stie probabil, sau sigur stie ca facand miscarile acestea este foarte frumos, fiindca o face mai ales cand alearga dupa vreo iubita.Ca sa nu mai vorbim de ea, de iapa.Cand este alergata,alergata nu fugarita, fuge in asa fel incat lasa impresia ca invinge un coboras,chiar daca terenul pe care o face este drept. In asa fel arunca picioarele din spate ca ai impresia ca ea coboara o panta.

Cand am crescut am inceput sa calaresc o senzatie magica pentru mine . Cand eram acolo sus pe cal vedeam lumea cu alti ochi , simteam miscarile calului acea senzatie de fericire , relaxare, eliberare . Am inceput sa fiu fascinat de competitiile sportive cu cai , urmaream cu interes concursurile international la televizor , din pacate a ramas doar o pasiune pentru mine , neavand sansa sa practice vreodata echitatia la un nivel profesionist , deoarece la acea vreme nu aveam unde

Interesul pentru acest sport nobil a inceput sa creasca timid dupa ’90 in Romania ,datorita perioadei anterioare in care au fost inchise multe hipodromuri , multe herghelii au fost desfiintate. In ultimii ani echitatia redobandeste terenul pierdut si interesul pe care il starnea odinioara , motiv pentru care am ales ca program pentru proiectul de diploma un centru ecvestru . Calul a fost folosit de-a lungul istorie in multe domenii cum ar fi agricultura , armata , mijloc de transport , etc dar cu timpul a fost inlocuit , in ziua de azi cred ca rolul calului in societatea noastra este in competitii sportive . In urma cu circa 10.000 de ani, un om al grotelor i-a zis altuia: "Imi este atat de foame, incat as putea sa manac un cal". Asa ca au mancat unul. Acest om doar a mancat calul. Mai tarziu, a descoperit ca poate pastra iepele, pentru a le mulge. Acesta a fost inceputul industriei carnii si a laptelui. Progresul omului nu a fost unul prea importanta, pana in momentul in care omul a descoperit utilitatea calului. Incepand cu acel moment, totul a inceput sa se miste.

Momentul in care omul a domesticit primul cal este unul nesigur. Nu este cunoscuta inca nici prima societate umana care a utilizat prima calul pentru calarie. Dar faptul ca evolutia omenirii a trecut de la pasi mici la galop, atunci cand omul si calul au devenit parteneri, este incontestabil. "Ori de cate ori omul si-a lasat amprenta lui in ascensiunea lunga de la barbarie la civilizatie vom gasi amprenta piciorului calului de langa el." John Moore

Argument

Arhitectul incearca sa ofere un anumit grad de coerenta lumii inconjuratoare , sa negocieze ceea ce se petrece in interiorul sau cu ceea ce se petrece in interiorul sau cu ceea ce se afla in mediul extern , este un proces creativ labirintic , unde cel mai scurt traseu intre punctul A si punctul B nu este intotdeauna o linie dreapta . Practic el construieste lucruri fizice ce, in final , compun orasul. Elementul constitutiv , generator, il reprezinta sinteza tuturor modurilor posibile de percepere a spatiului inconjurator , de intelegerea modurilor de producer a lucrurilor si a mecanismului lor interior.

Arhitectul se situeaza la inceputul procesului generator , rolul sau este de a gasi cea mai buna modalitate de acomodare a unor functiuni intr-un mediu cat mai performant .

Evolutia hipodromului din perioada Greciei antice, Romei antice , Imperiul Bizantin , Evului Mediu si pana in zilele noastre , ofera informatiile necesare asupra elementelor caracteristice acestui program si identificarea schimbarilor de raport intre acestea .

In secolul al XX-lea a apare miscarea olimpica , o miscare ambitioasa dar timiba la inceput datorita mega-evenimentelor Expozitiei Mondiale , in timp miscarea aceasta a ajuns sa depaseasca mega-evenimentele , datorita valorilor pe care a fost construita . In ziua de azi Jocurile Olimpice ca forma de exprimare la nivel global sunt cele mai puternice , reusind sa antreneze aproape toate tarile , dar lasand la o parte competia atletilor , exista si o competitive intre orase , de a gazdui evenimentul . Participantii au oportunitatea de a participa intr-o competitie globala pentru asi dezvalui abilitatile si valorile. Pentru atleti munca este enorma , iar pentru organizatori este o confruntare deoarece trebuie sa ai curaj sa participi , sa indraznesti , tocmai din acest punct de vedere numarul celor care participa este foarte mic .

Probele ecvestre au fost introduse în 1900, la Paris, retrase apoi până în 1912, după care au fost incluse din nou în programul olimpic, potrivit site-ului Comitetului Olimpic și Sportiv

Român, www.cosr.ro. Din 1952 au fost admise în competiția olimpică și întrecerile feminine.

Echitatia reprezinta in general , sportul calariei , iar mai concret termenul echitatie este modul correct in care se calareste un cal . România a fost reprezentată prima dată la JO în 1936, la Berlin, apoi la JO din 1952, 1956, 1960 și 1980, ultima prezență fiind consemnată în 2004, la JO de la Atena, la concursul complet. A obținut o medalie de argint la JO de la Berlin 1936 la dresaj individual prin Henri Rang, precum și o medalie de bronz la JO de la Moscova 1980 la dresaj — echipe prin trei sportivi: Anghelache Donescu, Petre Roșca și Dumitru Velicu.

Clasamentul olimpic general pe medalii este următorul: 1. Germania (23 aur, 11 argint, 12 bronz — 46 total), 2. Suedia (17 aur, 11 argint, 14 bronz — 42 total), 3. Franța (12 aur, 12 argint, 10 bronz — 34 total). Urmează SUA, Germania, Olanda, Marea Britanie, Italia, fosta URSS și Australia. România ocupă locul al 25-lea, cu o medalie de argint și una de bronz.

Orasul cel mai emblematic pentru traditia ecvestra in Romania este Targoviste . Fosta Cetate de Scaun a Tarii Romanesti a ramas mult timp in atentia conducatorilor chiar daca si-a pierdut calitatea de capitala . Orasul a gazduit multi ani ,,Scoala Superioara de Cavalerie” care avea un hipodrom si Liceul Militar de la Manastirea Dealu, unde a studia si Regele Mihai I . Scolile de cavalerie din Bucuresti si Craiova sunt mutate in 1982 la Targoviste infiintanduse ,,Scoala Superioara de Cavalerie” avand comandant pe lt.Col. Remus Boteanu . Anii urmatori (1895-1898) ia nastere pavilionul administrativ in apropierea pietei centrale a orasului . Primarul orasului Targoviste de la acea vreme Dimitrie Athanasiu si delegatul Ministerului de Razboi , maiorul D. Dragotescu printr-un act de concesiune din anul 1899 ,pun la dispozitia ,, Administraiei Razboiului “ 102 hectare si 8198 metri patrati , o suprafata pentru constructii noi ale Scolii de Cavalerie si pentru realizarea unui camp de instructie , cunoscut mai tarziu ca si ,,Campul de alergari” care a gazduit numeroase intreceri pentru generali si conducatorii tarii din acea perioada.

Piatra fundamentala pentru noul local al Scolii de Cavalerie a fost pusa pe data de 20 octombrie 1907, eveniment la care a participat A. S. Regala Principele Ferdinand, comandant al Corpului 2 Armata si Inspector general al Cavaleriei, Ministrul de razboi , generalul Averescu , prefectul judetului Dambovita, C. Dimitriu si toate autoritatile militare si civile din garnizoana Targoviste.

Nou intemeiata scoala timp de o jumatate de secol va reprezenta o institutie de elita pentru invatamantul militar , avand zidit actul fundamental de catre A. S. Regala Principele Ferdinand cu o mistrie si un ciocan de argint in temelie . Ciocanul si mistria de argint au fost pastrate pana dupa al II-lea Razboi Mondial intr-o nisa din holul cladirii principale unde a fost pazita de elevi ai scolii permanent. Datorita valorii ofiterilor , a profesorilor si a elevilor Scoala de Cavalerie devine un focar de inalta civilizatie si emblem a orasului Targoviste , a armatei si a societatii Romanesti. Scoala de ofiteri a fost mutata provizoriu la Barlad si Botosani in timpul primului razboi mondial , dar readusa inapoi in 1918. Structura terenului pe care s-a construit Scoala de Cavalerie era ideala pentru exercitii complexe de cavalerie. Felix Topescu , unul dintre absolventii de seama ai scolii spunea ca , de aici cavaleria ,, incepe sa evadeze cel mai mult din manej sis a fie atrasa de terenurile accidentate”.

In cazarma devenita scoala superioara de cavalerie se aflau biroul comandantului, salile de clasa , dormitoarele cadetilor spalatoria, baia, infirmeria, popota si cazinoul ofiterilor. Cladirea statului major se afla in vecinatatea pavilionului central , iar in spate se aflau infirmeria pentru cai , potcovarie, si mafaziile de furaje. Suprafata manejului cailor era de 1000mp impartite in patru grajduri – fiecare putand gazdui 84 de cai .Ulterior s-a amenajat in partea din spate a scolii si un hipodrom cu o pista de alergari si o tribuna pentru spectatorii care doreau sa urmareasca cursele hipice, finantate de Societatea Hipica Targoviste.

La 22-23 iunie 1946 , a avut loc concursul hipic national , la care au participat primul ministru dr. Petru Groza , Ministrul de razboi gen. Vasiliu Rascanu , ministrul Gheorghe Gheorghiu Dej , generalul Susaikow, generalul de brigade Damaceanu Dumitru (comandantul scolii de Cavalerie) , reprezentantii Natiunilor Aliate si ministrul P. Bejan. Acesta a fost cel mai inalt grad de protocol la o competitive sportive organizata la Targoviste.

Cei mai reprezentativi absolventi ai Scolii de cavalerie au fost : Radu Korne (1895-1949), Henri Rang (1902-1946), Felix Topescu (1906-1999), Toma Arnautoiu (1921-1959) si Toma Tudoran (1903-1975).

Henri Rang si calul sau Delfis, castigatorul ,, Marelui premiu al orasului Aachen”, desfasurat intre 20-29 august 1936, incadrat de Petre Kirculescu (seful echipei hipice a Romaniei ) si plutonierul Constantin Filip, tinand in brate valorosul trofeu din portelan de Meissen , reprezentand-o pe Kriemhilda calare.

Sursa foto:

Şcoala Superioară de Cavalerie Regele Ferdinand I din Târgovişte (1892-1948)

Scoala de Ofiteri de Cavalerie Ferdinand I a fost adapostita de cazarma de la targoviste in alternanta cu garnizoana de la Sibiu , mutate in Targoviste prin decizia generalului S. Baicoianu in 1893 ramanand pana in 1914, pentru a fi redeschisa mai tarziu in 1920 la Sibiu si desfiintat odata cu disparitia acestei arme in 1954.

In 1948 Scoala Superioara de Cavalerie Ferdinand I din Targoviste isi incheie activitatea si este transformata in UM 01417. Intre anii 1948-1989 nu s-a intamplat nimic notabil in UM 01417 . Dupa 1989 cladirea a devenit monument istoric (cod LMI 2010 DB-II-B-1730) si inca pastreaza foarte bine inscriptia de pe frontispiciul central : ,, OFITERUL DE CAVALERIE TREBUIE SA FIE CALARET SICAVALER” . Cladirea a fost transformata in Muzeul Comunismului in anul 2013 , deoarece aici au fost judecati si impuscati sotii Ceausescu in dimineat zilei de 25 decembrie 1989.

Echipa hipică a Românei la concursul international de la Nisa – 17-28 aprilie 1931: Henri Rang, Vladimir Constantinescu, Gr. Vulturescu, Petre Kirculescu, Gheorghe Niculescu, Gheorghe Magherescu.

Sursa foto:

Şcoala Superioară de Cavalerie Regele Ferdinand I din Târgovişte (1892-1948)

Metoda de cercetare

Pentru realizarea lucrarii au existat mai multe etape in colectarea de informatii , una din ele fiind amplasamentul fostei Scoli de Cavalerie din Targoviste ( informatii provenite din mediul online , vizite la fata locului ). Alta etapa a fost discutii cu persoane de specialitate (dresori, propietari de cai de rase pentru sport , directori de herghelii ) si vizitarea unor centre ecvestre din apropierea Bucurestiului. Ultima etapa vizand notiunile teoretice de specialitate si literatura conexa (a se vedea bibliografia si anexele) si informatii provenite de la Primaria orasului Targoviste , documentatii de urbanism aprobate, vizite pe teren .

Studiul s-a bazat pe ierarhizarea datelor si a studiilor de caz internationale, punand accent pe intelegerea factorilor implicate si a procesului in reintegrarea programelor de agreement cu traditie in cadrul oraselor . Studiul a fost unul comparativ pentru a fi util in dezvoltarea unui vocabular de solutii

De aceea s-a folosit aceasta metoda de cercetare. Analiza retrospectiva a modului de evolutie a concursurilor ecvestre la Jocurile Olimpice , are scopul de a prezenta un astfel de vocabulary , in timp ce analiza prospective , verifica daca este posibila , si benefica o candidature olimpica romaneasca, si ce masuri sunt posibile in acest sens pentru a convinge locuitorii din Targoviste sa isi doreasca acest lucru.

Structura

Structura lucrarii a fost alcatuita in patru capitol , primul fiind introductiv , face referire la alegerea programului si locatiea acestuia , al doilea capitol face o analiza istorica a fenomenului ecvestru in general dar si pe teritoriul Romaniei ilustrand modul in care acest fenomen a dus la o arhitectura speciala , cel de al treilea capitol referinduse la tipologia raselor de cai din Romania si totodata tipologia curselor de cai , iar ultimul face o analiza a hipodromurilor internationale si a celor din Romania din perspectiva functionalitatii acestora .

CAPITOLUL II – ISTORIA SPORTURILOR ECVESTRE

Printre cele mai vechi sporturi ale omenirii sunt cursele de cai , care isi au originea in triburile nomade din Asia Centrala, tribri care au domesticit caii in jurul anului 4500 I.Hr . Cursele de cai s-au remarcat ca fiind un sport nobil al regilor timp de mii de ani , in present popularitatea lor se datoreaza pariurilor legalizate.

Perioada Greciei antice

Primele dovezi ale unor curse de cai au fost ale unor curse de trap (sulki) pe teritoriul Greciei pictate pe ceramic din vremea miceniana. Principala utilizare a caiilor era tractiunea insa dupa anul 700 I.Hr este schimbata cu cea de calarie. Datorita dificultatii de desfasurare a curselor cu cai in spatiile folosite pana atunci ,principalul factor fiind diferenta gabaritului dintre cal si om ,a dus la aparitia unui nou program architectural si anume – hippodrome1. Exprimarea arhitecturala pentru noua functiune a luat in considerare dezvoltarea unei functiuni similare , cea mai asemanatoare fiind stadionul. Functiune aparuta in jurul secolului VI I.H. si a fost influentat forma dromosului 2 (pista pe care se desfasurau pana atunci intrecerile). Practic la forma pistei s-au adaugat tribunele laterale. Putem spune deci , ca Hipodromul din Grecia Antica este succesorul stadionului .In general acesta era asezat pep anta unui deal pentru ca tribunele adiacente sa fie realizate din pamant terasat . gradenele se muleaza dupa forma pistei care este dreptunghiulara su un capat semicircular , si unul drept cu portic extins. In portic se aflau punctele de plecare pentru cai , iar la amble capete ale pistei existau doua elemente verticale pentru marcarea punctelor de intoarcere. Arena era divizata in doua pe axa mediana de emblon , un element din piatra si lemn care crea profilul pistei.

Aparitia acestor constructii este incerta , dar se cunosc datele la care au fost finalizate hipodroamele din Olympia si Delphi. Cele mai populare curce cu cai din intrecerile de pe stadioane erau faimoasele curse cu atelaje ,desi cele mai valoroase erau cele de intrecere de alergare. Cursele cu atelaje de tip sulki in vechile Jocuri Olimpice erau de doua tipuri

Tethrippon (cursa cu patru cai inhamati) – tethrippon, începând din 680 I.H. Aceasta consta în 12 ture în jurul hipodromului, cu întoarceri agresive la fiecare dintre turnante. Erau folosite diferite mecanisme, incluzând posturi de start numite hyspleges. Ele erau astfel proiectate încât porțile carelor dinspre exterior să se deschidă înaintea acelora dinspre interior. Alte elemente mecanice erau “vulturul” și “delfinul”, care erau ridicate în momentul începerii cursei, și, treptat, coborâte, pe măsură ce se micșora numărul de ture rămase.

Apene (cursa cu 2 cai inhamati ), din 500 I.Hr. si synoris, din 408 I.Hr

Cursele de galop nu erau atat de populare precum cele cu atelaje si au fost tinute mult mai tarziu . Acestea sunt :

cursa pentru cai maturi – keles (ținuta începând din 648 I.C.)

cursa pentru iepe – kalpe (din 496 I.C.)

cursa pentru mânji (din 256 I.C.)3

Exista o stransa legatura intre cursele de cai si sarbatorile religioase , si de multe ori hipodromurile erau amplasate in apropierea complexelor religioase. Principalele jocuri purtau denumirea de Jocuri Panhellenice3 , din care faceau parte si jocurile olimpice .

1Cuvant din etimologia greceasca :hippos ('ιππος) = cal, dromos (δρομος) = pistă,

2Cuvant din etimologia greceasca : dromos (δρομος) = pistă,

3Jocuri olimpice antice din care mai faceau parte si cele Pythiane, din Nemea si Isthmiane;

Exemple de hipodromuri grecesti:

Hipodromul Olympia construit in secolul V I.C , amplasat pe un teren plat ,cu dimensiuni de 780m lumgime si 320m latime avea o capacitate in tribuna de 10.000 locuri.

La nord, gradenele erau poziționate direct pe o pantă naturală, ca la sud și est tribuna să fie construită artificial. Cursa începea printr-o procesiune, în timp ce un crainic făcea prezentările cailor, conducătorilor și proprietarilor. Pentru buna desfasurare a curselor au fost create diferite dispositive mecanice ca cele de la posturile de plecare , gandite sa se poata lasa in jos in asa fel incat carul care pleca din exteriorul pistei sa plece primul iar cel din interior mai tarziu . ,,Vulturul “ si ,, delfinul “ semnalizau inceputul cursei cand erau ridicate iar pe masura ce coborau indicau numarul de ture ramase.

Sursa foto: https://www.turismcultural.ro/peloponez-3-vasta-olympia.html/grecia-olympia-poarta-stadion

Hipodromul Delphi . Acesta gazduia Jocurile Pythian si se afla pe locul unde inainte exista un stadion . Construit in secolul V I.Hr ,a suferit multe modificari dea lungul timpului insa in secolul II Herodus Atticus a finantat realizarea gradenelor si a intrarii in forma de arc . Masura 177.55m lungime si 25.50m latime si putea adaposti 6500 de spectator.

Sursa foto: https://jurnalspiritual.eu/locuri-sacre-delfi-grecia/

Dupa cucerirea teritoriului Greciei de catre romani si transformata in provincie , Jocurile olimpice au continuat , devenind deschise pentru toti cetatenii Imperiului Roman , bucuranduse de o foarte mare apreciere , fiind obisnuiti cu evenimentele sportive. Sportul la greci era o competitive intre atleti in primmul rand , iar cei care castigau erau priviti cu admiratie pe intreg teritoriul Greciei.

Perioada Imperiului Roman

Modul romanilor de a privi sportul era foarte diferit de cel grecesc , ei au imprumutat cursele cu atelaje de la greci , desi in general ei nu erau atrasi de practicarea intensive a sportului . Jocurile erau practicate in aer liber , pe camp sau in anticamerele bailor publice pentru a antrena usor corpul inainte de baie . ,, Sportul era considerat un mijloc de a-ti mentine sanatatea si nu de a intra intr-o competitie 4 “.

Pariurile erau foarte populare in randul romanilor la evenimentele sportive , fapt ce s-a transformat intr-un instrument efficient de control detinut de imparat , care de obicei era organizatorul.

Echivalentul hipodromului grecesc , la romani era circul adaptat la o scara mult mai mare . Circul pastra forma arenei dreptunghiulara cu un capat semicircular alungit dar impartita in doua jumatati pe axa mediana se spina – elemant linear punctat de obicei de statui, coloane sau obeliscuri commemorative. Capetele erau denumite meta unde se realizau intoarceri foarte periculoase. Cursele grecesti erau mai scurte in timp ce la romani se desfasurau in 7 ture de pista , mai apoi scazand la 5 ture de pista pentru a putea fi organizate mai multe intr-o singura zi . Cursele romanilor erau mult mai animate din cauza pariurilor cu miza foarte mare . De obicei participantii erau sclavi , iar din cauza concurentei acerbe existau foarte multe accidentari soldate cu mortis au raniti.

In Roma Antica cel mai mare centru pentru curse era Circus Maximus , care avea o capacitate de gazduire a spectatorilor pana la 180 000 de locuri si era situate in Valea dintre dealurile Aventin si Palatin fiind construit in perioada primilor regi etrusci ai Romei. Iulius Caesar comanda o extindere a sa in anul 50 I. Hr pana la 600m lumgine si 200m latime, iar capacitatea sa in tribune a crescut pana la 250 000 de locuri, devenind cea mai mare constructie din Roma si a servit drept exemplu pentru multe altele asemanatoare atat in capitala cat si in restul imperiului . Circus Maximus era asemanator cu hipodromurile grecesti la mecanismele cu scop de desfasurare in bune conditii a curselor si la portile posturilor de plecare numite carceres, avea acelasi sistem de sacadare al momentelor de plecare pentru a oferi participantilor aceiasi lungime de pista in primul tur. Avea insa si doua diferente: una de natura tehnica , spina ffiin inclinata usor pe diagonala , portile luau inclinatia ei, iai cealalta de natura organizatorica , luarea startului putea fi aranjata sa favorizeze anumiti participanti ai caror stapani mituiau juriul .

Sursa foto: https://www.triphobo.com/places/rome-italy/circus-maximus Sursa foto: https://en.wikipedia.org/wiki/Circus_Maximus

4 Baker, William J. Sports in the western world – ed. revizuita Urbana: University of Illinois Press 1988 , p.29

Colosaeumul probabil cel mai cunoscut simbol al Imperiului Roman , avea o caracteristica aparte . El avea dispuse locurile arenelor in functie de statutul social , astfel locurile cele mai bune , umbrite , cu vizibilitate optima erau platite si rezervate pentru oamenii bogati, care pariau , discutau politica si strategii militare in timp ce saracii aveau acces la locurile mai prost situate , vizibilitatea era scazuta si nu erau umbrite, cursele de cai fiind singura lor modalitate de amuzament . Imparatul impreuna cu familia sa , insotit de senatori erau in loja imperial , aceasta era de marmura . Cand oamenii deveneau plictisiti sau agitati , imparatul impartea paine , fructe sau bilete la loto pentru a calma spiritele, el nu putea neglija aparitia in circ deoarece era singurul loc in care populatia putea sa-si vada liderul si o disparitie indelungata a sa ar fi dus la nemultumiri si revolte. Cluburile sportive din perioada Imperiului Roman erau alcatuite dupa aliantele politice ale vremii , acestea fiind simbolizate de patru culori : rosu , verde, albastru , alb .

Cursele de cai vor fi preluate si de catre Imperiul Bizantin, iar din cauza caderii Imperiului Roman , Circus Maximus va fi inchis in anul 549 D. Hr.

Perioada Bizantina

La fel ca alte multe aspecte ale lumii romane, cursele carelor de luptă au continuat în Imperiul Roman de Răsărit, chiar dacă bizantinii nu au ținut o evidență și o statistică precum au făcut-o romanii. Constantin cel Mare prefera aceste curse în dauna luptelor gladiatorilor pe care le considera o rămășiță a păgânismului5. Jocurile Olimpice au fost suprimate în cele din urmă de împăratul Teodosiu I în anul 393, într-o acțiune menită a pune capăt păgânismului și a promova creștinismul, dar cursele carelor de luptă au rămas populare. Faptul că acestea deveniseră strâns legate de majestatea imperială însemna că biserica nu le-a împiedicat deși, treptat, proeminenți scriitori creștini precum Tertulian au început să atace sportul. Hipodromul din Constantinopol (în realitate un circus roman, nefiind un spațiu deschis precum erau hipodromurile originale grecești) era conectat la palatul împăratului și la biserica Aghia Sophia, permițând spectatorilor să-și vadă împăratul precum cei din Roma. Nu sunt multe dovezi că mituirea conducătorilor de care sau alte forme de trișat erau o obișnuință în Imperiul Roman, dar în Imperiul Bizantin se pare că se trișa mai mult; codificarea dreptului roman de către Iustinian I a pus accent și pe interzicerea plasării de capcane asupra adversarilor (precum amuletele împănate cu cuie), dar altfel se pare că nu exista un sistem elaborat de manipulare sau de mituire. Purtarea culorii echipei favorite devenise un aspect important al modei bizantine.

Cursele carelor din Imperiul Bizantin includeau de asemenea facțiunile tradiționale romane care au continuat să joace un rol proeminent în aceste manifestări publice. În acest timp, Albaștrii (Vénetoi) și Verzii (Prásinoi) puneau în umbră celelalte două facțiuni ale Albilor (Leukoí) și Roșiilor (Roúsioi), iar diverse alianțe s-au menținut chiar dacă acestea erau fixate la un moment dat ca Albaștrii și Albii împotriva Verzilor și Roșiilo. Însuși împăratul aparținea uneia din cele patru grupări și sprijinea interesele Albaștrilor sau Verzilor 6

5 Păgânismul (paganus în limba latină are sensul de locuitor de la țară sau rustic) este un termen generic folosit de obicei de creștini pentru a desemna diferitele tradiții religioase politeiste, idolatre, indigene, etnice și non-avraamice. Este utilizată în principal într-un context istoric, referindu-se la religiile din Orientul Antic, Egiptul Antic, Grecia Antică, Imperiul Roman, Arabia preislamică, America precolumbiană și Europa precreștină.

6 https://ro.wikipedia.org/wiki/Cursa_carelor_de_lupta#cite_note-58

Hipodromul din Constantinopole se afla la marginea orasului si a fost construit de catre imparatul Septimius Sever , in anul 203 . cand a reconstruit orasul . Constantin cel Mare hotaraste renovarea hipodromului , aducandul la o capacitate de 100 000 de locuri , odata cu mutarea scaunului de la Roma la Byzantinum (viitor Costantinopole) in anul 324 . Dorinta Imparatului Teodosiu I pentru eliminarea paganismului si promovarea crestinismului il face pe acesta sa intrerupa activitatea Jocurilor Olimpice , dar nu si cursele cu cai ele fiind foarte populare in randul oamenilor.

Festivalurile publice erau un mod de a controla masele si facea parte din politica de stat in Constantinopol. Toate evenimentele importante se organizau la hipodrom , aici imparatul era incoronat , isi facea aparitiile publice pentru sarbatorirea victoriilor , primea ovatii si tot aici aplica justitia in public iar prezenta sa mentinea echilibrul. Im imperiul Bizantin cursele carelor includeau factiunile romane care jocau un rol important . În acest timp, Albaștrii (Vénetoi) și Verzii (Prásinoi) puneau în umbră celelalte două facțiuni ale Albilor (Leukoí) și Roșiilor (Roúsioi), iar diverse alianțe s-au menținut chiar dacă acestea erau fixate la un moment dat ca Albaștrii și Albii împotriva Verzilor și Roșiilor. Însuși împăratul aparținea uneia din cele patru grupări și sprijinea interesele Albaștrilor sau Verzilor. Dogma crestina tempera manifestarile , dar pasiunea din timpul curselelor de cai din hipodromurile byzantine o intrecea pe cea din circurile romane. Acest fapt era datorat identificarii participantilor care apartineau unor grajduri rivale prin culorile hainelor pe care le purtau.

Hipodromul din Constantinopol era un reper urbanistic , cultural , important in oras era simbolul unei vieti politice bizantina. Amplasarea sa era central in oras si era in legatura directa cu palatal regal , legatura se facea printr-un pasaj unde aveau acces doar membri familiei regale , iar in proximitate se afla Biserica Sfanta Sofia . Forma hipodromului a fost inspirata de celebrul Circus Maximus din Roma , iar cursele aveau de obicei sapte turede pista , care masura aproximativ 900m. Loja Imparatului se afla in partea estica iar tribunele cu structura in forma de U in partea sudica. Zona Nordica era destinata boxelor care avea deasupra cvdriga triumfala7 , dislocate in timpul celei de a patra Cruciada iar acum se afla pe fatada Bazilicii San Marco din Venetia. Ca si in perioada Greciei Antice fiecare tura de pista insemna parcurgerea lungimii piste de doua ori cu o intoarcere la capatul semicircular si la fel ca pana acum erau elemente dinamice care aratau desfasurarea cursei . Vulturul si delfinul au fost inlocuite de fantani arteziene care erau actionate pentru a tine numarul turelor ramase. Hipodromul in acea perioada era un spatiu de manifestare a vietii sociale si politice, mult mai mult decat un spatiu sportiv . Importanta sa s-a diminuat in timp in principal din cauza costurilor foarte ridicate. In secolul al IX – lea s-a trecut de la incoronarea regelui pe hipodrom la incoronarea sa in Sfanta biserica, cu puternice conotatii religioase . Acest lucru a marcat momentul transferarii importantei simbolice intre tipurile de edificii .

In 1204 Constantinopolul a fost pradat in timpul celei de a patra Cruciada , orasul reuseste sa reziste pana la cucerirea sa de catre turci in 1453 , dar hipodromul nu a mai fost reconstruit . In perioada Imperiului Otoman hipodromul nu a fost intrebuintat deoarece acestia nu manifestau niciun interees pentru cursele cu cai . Treptat hipodromul s-a degradat pana in astazi cand pista se afla la doi metri sub nivelul de calcare , dar peste ea se afla un parc care a preluat forma. Au ramas monumentele incadrate in goluri sapate in teren si o bucata din curbura tribunei care aminteste scara constructiei de odinioara.

7 Cvadrigă Triumfală, un ansamblu roman sau grecesc format din statuile de bronz a patru cai, în original fiind parte a unui monument ce reprezenta o Cvadrigă (quadriga). El datează din perioada Antichității Clasice târzii și era expus la Hipodromul din Constantinopol. În anul 1204 Dogele Enrico Dandolo a trimis ansamblul la Veneția ca parte a pradei din Constantinopole din timpul celei de-a patra cruciade.

Planul hipodromului din Constantinopol 8

Sursa foto: https://www.crestinortodox.ro/religie/constantinopol-capitala-bizantina-97699.html

Perioada Medievala

In Evul Mediu cursele de galop erau organizate pe domeniile nobilimii fara a se construi un traseu bine delimitat , iar participantii si publicul faceau parte din randul aristocratilor. Caii au putut fi folositi la valoare maxima in momentul in care au aparut elementele care azi le numint harnasamentul unui cal: saua, fraiele , cerga, pintenii . Potcoavele de metal ajutau caii sa parcurga distante mult mai mari. Aproximativ in anul 300 D.Hr , in zona Persiei a aparut calul ,,mare” , in urma unui accident genetic. Bizantinii s-au folosit de acesta specie de cal pentru al imbraca atat pe cal cat si calaretul intr-o armura din metal astfel creand un inamic de temut pentru cavaleria usoara din vest.

Europa de vest a imprumutat rapid noua tehnica de lupta , facand din cavalerul in armura un element militar de control politic pentru zona dezorganizata in urma caderii Romei. Cavalerii evitau sa participe la batalii cu inamicii lor deoarece acestea erau foarte periculoase iar pentru a nu isi pierde credibilitatea in fata celorlalti cavaleri au inceput sa organizeze sporturi paramilitare ca : vanatoarea, turnirul sau duelul .

8 Pista este in forma de U, iar loja împaratului (Kathisma) este localizată la capătul estic al pistei. Kathisma putea fi accesată din Marele Palat printr-un pasaj prin care doar împăratul si membrii familiei imperiale puteau trece.

Turnirele , aparute in secolul al XI – lea, in Europa erau organizate cu precadere in Franta. Turnirele sau jocurile de razboi erau o forma de amuzament pentru nobili dar si pentru restul populatiei . Originale erau exercitii de lupta dintre doi cavaleri care se organizau intr-o arena pentru turnire , adica o zona de camp cu elemente de inchidere. Prima mentiune a termenului turnir 9 este facuta intr-o reglementare de pace a contelui Baldwin al III – lea de Hainaut pentru orasul Valenciennes. Confruntarile se desfasurau in apropierea stabilimentului principal si se amplasau in prealabil tribune pentru spectator. Cavalerii imbracati in armuri de metal si incalecati pe cai trebuiau sa-si doboare adversarul din viteza cu o lovitura de lance . Pentru a se Evita impactul frontal cei doi erau separate de un element de lemn ca o bariera ce se intindea pe doata lungimea pistei . Spectatorii erau asezati pe ambele parti paralel cu bariera de lemn . Aceste evenimente erau desfasurate pe domeniile nobililor aristocrati , cei care le si organizau.

Cursele de cai din Anglia , de la Renastere la Revolutia industrial

In secolul al XVI – lea , festivalurile de turnir au inceput sa nu mai fie populare , datorita costurilor ridicate pentru organizarea acestora dar si pericolelor la care erau expusi participantii. Tot in acea perioada instituria cavalerismului incepuse sa devina anacronica , incep sa apara soldati platiti , profesionisti, iar luptele se bazua mult mai mult pe strategii militare bine studiate. Factorii acestia combinati cu aparitia prafului de pusca au ajuns sa inlocuiasca mai mult sau mai putin cavalerii. Festivalurile de turnir erau sustinute in Italia de familia de Medici , in Franta de regale Francis I, iar in Anglia de Henry al VIII – lea . In anul 1559 turnirele dispar in Franta cand regale Henri al II – lea moare datorita unei lovituri de lance. In Anglia acestea au fost sustinute o vreme de Regina Elisabeta I , fiica regelui Henry al VIII – lea. Dupa disparitia turnirelor apar cursele de cai .

Dinastia Tudor din Anglia au fost printer primii organizatori ai curselor de cai in prima jumatate a secolului al XVI-lea . In timpul domniei lui Henry al VIII – lea a fost data o lege prin care nobilii de rang inalt trebuiau sa detina un numar de cai stabilit in functie de rangul lor , acest fapt a dus la stimularea si dezvoltarea acestui sport , chiar daca motivul real era unul de urgenta militara. Cursele erau private de obicei intre doua case nobiliare si desfasurate pe domeniile lor . Prima pista pentru cursele de cai a fost in Chester in anul 1540, si asa a inceput organizarea unei competitii anuale.

In timpul domniei regina Elisabeta I si a lui James Stuart I acest sport a beneficiat de o dezvoltare intense. Momentul cand cursele de cai au inceput sa devina tot mai populare pentru oameni a fost in secolul XVII , dar tot atunci au inceput sa fie condamnate de puritani tot mai mult. Desfasurarea curselor a inceput sa fie amenintata in timpul Protectoratului instaurat de Oliver Cromwell (1649-1660) cand orasul Newmarket a suferit mari represiuni . Dupa asta cursele au fost interzise in anul 1654 iar adunarile de gentlemen din cadrul carora se oraganizau aceste competitii erau private ca inoportune , atat din punct de vedere politic cat si social.

Dupa Restauratie cursele revin in atentia oamenilor in anul 1680, fiind pe tron regele Charles al II – lea , care a stabilit Newmarket ca fiind cartierul general al acestor evenimente. Regele Charles al II – lea a fost propietar de cai crescand cai de cursa dintre cei mai buni existenti , jokey si parior la curse , tot el a comandat realizarea unei piste de curse privata langa Windsor. Dupa moartea lui Charles tipul de curse in care propietarii luau active parte a disparut ramanand doar jokeii profesionisti. In aceasta perioada s-au ridicat si renovat calitatic hipodromurile existente, prin multitudinea facilitatilor oferite si nivelul ridicat al competitiilor gazduite.

9 Turnir (din franceza veche torneiement, tornei) este numele dat competițiilor de cavalerie sau jocurilor simulate din Evul Mediu sau din epoca Renașterii (secolele XII-XVI).

In Anglia s-a format o adevarata retea de curse sipremii importante intre anii 1680 si 1740 . Dupa anul 1730 cursele au inceput sa intre intr-un moment critic datorata introducerii unei legislatii din anul 1740 care avea scopul stoparii cresterii excesive. Legea prevedea ca premiul sa fie cel putin 50 de lire. Acest lucru era o lovitura puternica deoarece noua din zece concursuri nu se ridicau la acel nivel.

Salvarea a venit din partea claselor sociale superioare care au inceput sa se implice in organizarea curselor si in intretinerea financiara a hipodroamelor. Sustinerea consta in abonamente la tribunele cele mai importante , achizitionarea actiunilor sau oferirea de donatii pentru premii . Tribunele construite intre anii 1750-1820 au fost realizate din finantarea claselor sociale superioare, care aveau avantajul de a participa gratuit impreuna cu intreaga familia la evenimente si obtinerea unei zone unde se manifesta segregarea sociala. Intre anii 1800 – 1870 , principala metoda de sustinere a acestor curse era abonamentul. Hipodroamele primeau donatii din partea magnatilor , iar administratorii ofereau chiar si cupele castigatorilor. Propietarii de rang inalt isi trimeteau propii cai la cursa pentru a se asigura ca o cursa avea destui participant inscrisi.

Apar cursele care se desfasurau intre caii stapanitii de nobilime si calariti de jokey profesionisti angajati prin anul 1800. Evenimentele acestea erau de divertisment si insotite de multe alte manifestari colaterale. Propietarii inscriau cai pentru premii in bani la ca re ei insisi au contribuit si care erau de obicei ridicate pentru a atrage cat mai multi competitori . Organizatorii curselor erau oameni de afaceri ce aveau un interes commercial.

Hipodromul din Epson – 1830
Sursa foto:https://www.alamy.com/stock-photo/epsom-grandstand.html

Cursele erau parte din viata cotidiana si erau locul de intalnire pentru oamenii din diferite clase sociale si aveau un spatiu destinat intalnirilor mondene. Dupa 1840 cand a inceput dezvoltarea cailor ferate si cresterea nivelului de salarizare aceste intalniri nu mai atrageau doar oamenii din zonele apropiate ci dintr-o regiune mult mai larga si cu o crestere mult mai mare a numarului de evenimente.

Au inceput sa fie introduce taxe de intrae pe hipodromuri prin anii 1860 , iar spectatorii apartineau tuturor categoriilor sociale si de varsta . Dupa 1880 structura multimii s-a schimbat radical , in final fiind predominate de barbate amatori de curse.

Noul tip de hipodrom inchis aparut la inceputul secolului al XIX-lea a fost marcant in revitalizarea implicarii aristocratilor in detinerea de actiuni . Apare Jokey Club-ul care ridica limita maxima a dividendelor la 10% , iar accesul liber era ca bonus. Hipodromurile incep sa aiba o orientare clara spre profit , cu numar mai mare de intalniri si folosirea strategiilor de marketing pentru atragerea femeilor din clasele superioare si de mijloc. Modul de desfasurare al curselor s-a schimbat destul de mult pana in 1914. Strategiile comerciale au dus la organizarea curselor partial sau totak inchise . Cursele au inceput sa fie dince in ce mai mult deschise in gazetele cotidiene , crescandu-le popularitate . Datorita acestui fapt Emily Davidson –militanta pentru drepturile femeilor a iesit in fata calului regelui George al V – lea ,la Epsom Derby ca mijloc de atragere a atentiei a cauzei pentru care lupta. In prima jumatate a secolului XX politica se amesteca cu sportul foarte des cu rezultate dezastruoase . Chiar daca aceste practice erau si in arenele romane sau in timpul turnirelor medieval erau doar ceva temporar in comparatie cu uniunea solida dintre sport si politica din perioada contemporana . Familia regala britanica participa in fiecare an la cursa Royal Ascot pentru a reprezenta un mod de reafirmare al statutului social si politic al acestora.

Exista trei tipuri de pariuri : bet to win – calul X va ajunge primul , bet to place – intre primii doi sau bet to show – intre primii trei , doar la cursele cu mai mult de 10 cai . Exista si pariul ,, split “ , in care jumatate din bani se pariaza ,, to win “ si jumatate ,, to place” . Se aduna milioane de dolari in fiecare minut , suficient pentru crescatori , jochei , antrenori , potcovari si propietari .

Perioada contemporana

Cele mai populare curse in America de Nord si Australia, dar si in Europa sunt cele de trap, in special in Italia , Rusia , Franta , tarile nordice. In zilele noastre cursele sunt reprezentate de doua simboluri :

primul reprezinta inalta societate care detine cai , face parte din cluburi exclusiviste de cunoscatori si isi permite sa foloseasca toate facilitatile unui hipodrom . Prezenta lor in lojele special amenajate este mai mult pentru latura mondena a experientei nu neaparat cat pentru trairea evenimentului.

al doilea este reprezentat de pariorii impatimiti ai competitiei si de castig . Pentru ei hipodromul nu reprezinta un loc de socializare ci un loc de crestere a adrenalinei.

Lasand la o parte aceste tipologii bine conturate , hipodromul este destinatia din week-end pentru a petrece ziua alaturi de familie sau cu prietenii , pentru a paria sume modice si a asista la spectacolul cursei.

Hipodromurile din epoca contemporana inglobeaza o gama variata de facilitate si au strategii marketing bine conturate , iar urmaritul cursei nu este singura optiune. Hipodromurile incep sa devina cladiri multifunctionale si un loc de relaxare pentru toate categoriile sociale. Au Sali de restaurant care pot fi inchiriate pentru nunti sau receptii , plus alte spatii care se pot inchiria pentru intalniri de afaceri sau chiar conferinte.

De la pariorii împătimiți până la persoane care vin doar pentru a se uita, de la oamenii care vin pentru un picnic, până la cei care vin pentru a-și etala ținute elegante, hipodromul de azi este astfel împărțit pentru a atrage și grupa toate clasele sociale. În afară elementelor de cadru social, multifuncționalitatea tribunei creează un spațiu divers, fiind un centru cultural și de divertisment.

Istoria echitatiei pe teritoriul Romaniei

Vechimea echitației sau a călăriei, care se confundă cu începuturile istoriei poporului român, se explică prin caracterul ei utilitar, militar și sărbătoresc. Calul a făcut parte indisolubilă din oștirile voievozilor și domnitorilor care și-au apărat cu prețul vieții pământurile strămoșești, potrivit ''Enciclopediei Educației Fizice și Sportului din România'' (vol. I, București, 2002).
Documentul care atestă preocuparea pentru organizarea de concursuri ecvestre este "Anaforaua Sfântului Cârmuitoru nr. 51" din 1841, care încuviința "oarecari regule pentru îmbunătățirea soiurilor vitelor, prin care să statornicească nu numai Ipodromii la Iași, Fălticeni și Galați, ci și premii pentru caii ce s'ar deosebi în alergări". Desfășurarea a tot mai numeroase întreceri determină apariția la Iași, în 1851, a "Reglementului alergărilor de cai, de unu comitetu de încurajare pentru reproducerea (plodirea) și îmbunătățirea rasei cailor", iar în 1862 a unui nou regulament, de data aceasta sub egida Jockey Clubului Român, înființat la 5 ianuarie 1875.
Pentru organizarea primelor concursuri sportive din țările românești nu s-au găsit documente doveditoare. În 1847, la Iași, apare, însă, o broșură denumită "Despre ipodromie sau alergări de cai", care conține informații privind organizarea și desfășurarea curselor de cai și despre îmbunătățirea rasei cailor (I. Todan, 1970).
Unirea Principatelor, precum și scăderea numărului de cai de rasă, au dus la deplasarea centrului de greutate al hipismului românesc la București, unde, în 1871, ia ființă "Societatea Equestră Română", care, după patru ani, își va schimba denumirea în Jockey Club, continuând să-și aducă o substanțială contribuție la dezvoltarea hipismului nostru, prin organizarea de concursuri, prin editarea unor materiale de popularizare pentru îmbunătățirea rasei cailor în România.
Apariția primelor societăți ecvestre în țara noastră și organizarea de numeroase concursuri, începând de la jumătatea veacului trecut, au avut consecințe importante pentru hipismul românesc, susține 'Enciclopedia Educației Fizice și Sportului.
În plus, construirea hipodromurilor de la București, Iași, Constanța, Brăila, Craiova, Botoșani, Târgoviște, Giurgiu și altele a dus la apariția unor competiții mai întâi de dresaj, apoi de concurs complet și sărituri. De aceea, în aceste orașe au apărut și primele societăți hipice care, ulterior, s-au numărat printre membrele fondatoare ale Federației Equestre Române.
Enciclopedia mai sus-citată arată că în apariția și dezvoltarea călăriei românești, un rol important a revenit școlilor de cavalerie. Printre cele mai vechi din România se află "Școala Militară de Infanterie și Cavalerie" înființată la București în 1847 și "Școala Militară de Cavalerie" de la Iași (1875). Un moment important de referință al istoriei călăriei din țara noastră îl constituie înființarea, în anul 1872, a "Școlii Speciale de Cavalerie" din București, al cărei sediu se afla la cazarma Malmaison. Din păcate, după patru ani, ea își încetează activitatea, până în 1883, când se reînființează, fiind amplasată în clădirea "Școalei de Aplicație și Geniu" din Calea Griviței.
Concursurile hipice (naționale și internaționale) din perioada 1909-1912, și anii 1914, 1915 și 1919 scot în evidență valoarea călăreților români în probele de dresaj, sărituri și sărituri în înălțime, vânătoare călare (cpt. Soutz, cpt. Al. Ghica, cpt. Chiciu, slt. Radu, cpt. Filip Iacob – în proba de ''steeple chase'').
După Primul Război Mondial, concursurile hipice se reiau în 1922. În anul următor se amenajează un nou hipodrom la Floreasca, pe lângă cele două de la Băneasa, primul construit în 1906. După 1924, se dispută anual concursul hipic național. Activitatea internațională se intensifică. Astfel, la concursurile de la Poznan și Varșovia (1929), cpt. Constantinescu ocupă trei locuri I. Succese similare se obțin în 1930 la Nisa și Roma. Datorită performanțelor călăreților militari, această ramură sportivă își dobândește notorietate internațională, între 1935 și 1940, echitația din România atinge apogeul.
În afară de concursul hipic național, apare o altă competiție importantă ce se va numi "Campionatul calului de arme", care a debutat la București în 1925, a continuat tot aici în 1926, apoi la Sibiu (1927, 1928), la Galați (1929), Craiova (1930), Iași (1932), București (1933), Brașov (1935), Timișoara (1936), Arad (1937) și Constanța (1938).
''Enciclopedia Educației Fizice și Sportului din România'' notează că la concursul internațional din 1934, cpt. P. Kirculescu câștigă Concursul "Micii Antante" de la Constanța. În 1935, o echipă formată din P. Kirculescu, C. Apostol, T. Tudoran și C. Zahei concurează, în vederea pregătirii pentru JO de la Berlin din 1936, la concursurile de la Nisa, Napoli, Roma, Florența și Aachen, câștigând probe sau ocupând locuri fruntașe: C. Apostol ocupă locul I la Nisa, iar I. Tudoran – Cupa orașului Aachen. La JO de la Berlin, lt. H. Rang obține, după baraj, medalia de argint în "Premiul națiunilor". Succesele se repetă: Felix Țopescu – o victorie la Viena, H. Rang cucerește "Marele Premiu al orașului Aachen". Și în 1937 călăreții noștri obțin victorii la concursurile de la Paris, Bruxelles, Varșovia, Londra, Düsseldorf, Berlin, Aachen. În 1938, concursul hipic național va fi înlocuit cu concursul hipic internațional desfășurat la București, la care au participat opt echipe naționale din Cehoslovacia, Franța, Germania, Polonia, Grecia, Belgia, Italia și România (H. Rang, F. Țopescu, V. Apostol, T. Tudoran, C. Zahei, I. Epure). Succesele se repetă în 1939 și în 1940 cu acești călăreți, la care se alătură P. Kirculescu și Al. Purcherea.
Generalul G. Moruzi, inspectorul general al cavaleriei, îi consultă pe conducătorii societăților hipice și, la 12 decembrie 1930, începe Congresul de constituire al Federației Equestre Române (FER). A doua zi erau alcătuite Statutele FER, care cuprindeau o serie de prevederi în spiritul celorlalte federații sportive înființate până în acel moment în țara noastră. România devine cea de a 21-a țară afiliată la federația internațională de profil, admiterea "de jure" producându-se conform buletinelor forului mondial peste un an, în 1931.
La data înființării sale, FER cuprinde: Societățile Hipice din Botoșani (președinte N. Rosetti), Dobrogea – Constanța (președinte C. Comănescu), Iași (președinte Elena Brătianu), Târgoviște (președinte D. Rădulescu), Societatea Hipică Română – CCB (președinte Th. Eliad) și Clubul Călăreților din Brașov (președinte O. Schmidt), lor alăturându-li-se, până în 1939, Societatea Hipică Arad, Societatea Hipică Suceava, Societatea Hipică "Ardeal" (Cluj), Societatea Hipică "Oltenia", Societatea Hipică Galați, Societatea Hipică a Târnavelor (Mediaș), Cercul Hipic Oradea, Clubul Călăreților Reșița, Clubul Călăreților Sibiu, Societatea Hipică Bănățeană (Timișoara), Societatea Hipică și Centrul Arcașilor Rădăuți – Gura Humorului. În cei zece ani care au precedat marea conflagrație mondială a anilor '40, FER a beneficiat de aportul unor oameni pasionați: Gheorghe Moruzi, Constantin Ilasievici, Elena Brătianu, Th. Eliad, lacob Filip, C. Comănescu, Vasile Șendrea, C. Fortunescu, D. Tăutu și alții, care au lucrat cu sârguință pentru propășirea călăriei românești.

În 1948, Jockey Clubul Român se desființează.
În 1955, s-a construit pe Calea Plevnei din București una din cele mai frumoase baze hipice din acea perioadă din capitalele europene. În același an, pe baza respectivă s-a organizat un mare concurs hipic internațional, la care au participat călăreți de elită din 7 țări.
În perioada 1955-1988, baza materială a federației s-a dezvoltat prin construirea mai multor arene hipice în provincie (Sibiu, Lugoj, Cluj, Târgu Mureș, Piatra Neamț, Mangalia, Miercurea-Ciuc, Teremia Mare), pe care se puteau organiza competiții de nivel internațional. S-au construit, de asemenea, maneje acoperite la Sibiu, Lugoj, Târgu Mureș și Timișoara. În calendarul competițional intern s-au introdus noi competiții de nivel republican: "Cupa României" și "Cupa Federației".

Un moment însemnat al călăriei l-a constituit cucerirea medaliei de bronz la JO din 1980 (Moscova) de către echipa de dresaj formată din: D. Velicu, P. Roșea și A. Donescu. Tot la această competiție olimpică s-a remarcat Dania Popescu-Longo, singura călăreață prezentă în întrecerea olimpică de obstacole.

După 1989, călăria a parcurs un drum sinuos, cu o perioadă de avânt, reliefată, pe plan internațional, de rezultate bune în competiții majore: pentru prima oară în istorie, un sportiv român (Gheorghe Claudiu pe Șarlatan / antrenor Andrei Costea) fiind prezent la finala Cupei Mondiale.

de asemenea, în 2004, la JO de la Atena, se califică și Viorel Bubău pe Carnaval.

În 1991, Jockey Clubul Român (interzis în 1948) este reînființat, reluându-și rolul jucat și în trecut: îmbunătățirea rasei cailor și dezvoltarea sportului hipic, în special a curselor de galop pe hipodromul Mangalia, în colaborare cu Societatea Națională "Cai de rasă"

CAPITOLUL III – CALUL

Calul10 a inceput sa fie domensticit in jurul anului 4500 I.Hr, la inceput erau folositi pentru carne si lapte, pana a ajuns sa fie elemental principal in societatile antice pentru activitatea sa . Era folosit cu precadere in razboaie , transport fiind cel mai rapid transport de care puteau beneficia oamenii in acea perioada , agricultura , concursuri si vanatoare. Calul era elemental cheie al culturii umane , in mentinerea si evolutia ei .

Rasele de cai se impart in trei categorii mari : cai cu sange fierbinte – cai cu viteza si rezistenta la oboseala , cai cu sange rece – cai folositi pentru munca grea si cai cu sange cald – cai care au rezultat din incrucisarea celor doua categorii , avand ca scop crearea unor rase pentru calarit in special in Europa . In prezent in lume exista mai mult de 300 de rase de cai si sunt raspanditi pe toate continentele. In functie de rasa , mediu si ingrijire calul domestic modern are o speranta de viata intre 25-30 ani , existant si exceptii de cai care au trait si peste 40 ani . ,,Old Billy” cunoscut si ca cel mai batran cal , a trait 62 ani in secolul al XIX- lea.

Indiferent de data nașterii a unui cal sau ponei, în multe concursuri vârsta crește pe data de 1 ianuarie în emisfera nordică și pe 1 august în emisfera sudică. Excepții se fac în cursele maraton, unde vârsta minimă pentru a concura este bazată pe vârsta reală și precisă a animalului.

Caii de diferite varste se descriu prin urmatoarele terminologii:

Mânz: un cal, indiferent de sex, mai mic de un an. Un mânz care este hrănit cu lapte matern este numit în engleză weanling iar cel hrănit cu biberonul suckling. Mulți mânzi domestici sunt înțărcați la vârste cuprinse între cinci și șapte luni, deși pot fi înțărcați de la patru luni fără efecte psihice adverse.

Cârlan: un cal de orice sex care are între unul și doi ani.

Colt: un cal mascul sub vârsta de patru ani.O eroare comună de terminologie este numirea oricărui cal tânăr ca „mânz”, cânt acest termen se referă doar la caii tineri de sex masculin.

Mânză: cal de sex feminin sub vârsta de patru ani.

Iapă: cal de sex feminin.

Armăsar: un cal necastrat cu vârsta de peste patru ani. Termenul „cal” este uneori folosit colocvial pentru a se face referire la un armăsar.

Cal castrat: cal castrat de orice vârstă

10 Calul (Equus caballus) este un mamifer erbivor copitat de mărime considerabilă, fiind una dintre cele șapte specii moderne ale genului Equus. Face parte din ordinul Perissodactyla, familia Ecvidee. Originar din Europa și Asia, este răspândit în prezent pe toate continentele; provine din trei strămoși: cal diluvial (Equus robustus), cal mongol (Equus przewalski) și cal tarpanic (Equus gmelini).

Calul a inceput sa-si piarda popularitatea odata cu aparitia automobilului , atributiile sale au fost considerabil reduse , cursele de cai suferind si ele un dclin din cauza elementului de noutate al curselor de masini . A fost inlocuit in transport , agricultura si armata , insa cu trecerea timpului oameni au devenit constienti de limitarea automobilului, iar parte din vechile atributii dar si unele noi au readus calul din nou in centrul atentiei . In ziua de azi oamenii lucreaza impreuna cu caii in diverse medii , atat in activitati recreative cat si in competitii . Caii sunt folositi de politie , in special cand au de-a face cu multimi numeroase deoarece avantajul calului fata de orice alt mijloc de transport este ca se poate strecura usor printer oameni , de jandarmerie , pentru divertisment , si ca mijloace terapeutice.

Calaria terapeutica sau terapia asistata de cai, inseamna folosirea calului in activitati orientate pentru a atinge o mare diversitate de obiectiveterapeutice respectand indicatiile unui medic. Hipoterapia inseamna asezarea copilului pe cal si raspunsul acestuia la cele trei miscari de leganare ale calului . Calaria in afara faptului ca reprezinta o modalitate de relaxare are o multime de efeccte benefice asupra sanatatii fizice . Calul este o parte esentiala in procesul de recuperare fizica al unor persoane.

Folosirea cailor în reabilitare este cunoscutã sub numele de hipoterapie. Termenul hipo este cuvântul grecesc pentru cal, iar termenul de hipoterapie se poate traduce: tratament cu ajutorul cailor. Însa în loc sã controleze cãlãretul calul, mai degrabã calul îl influenteazã pe cãlãret . Dupã Lemontov (2004), hipoterapia este terapia care foloseste caii ca si mijloc de stimulare a dezvoltãrii motorii, emotionale si sociale a persoanelor cu dizabilitãti. Hipoterapia este folositã de terapeuti specializati în terapia fizicã, ocupationalã si vorbire. Ajutã în tratamentul neurologic si neuromuscular. Pentru multe persoane cu dizabilitati fizice cãlãria oferã o libertate pe care astfel nu ar fi cunoscut-o. Încã din sec V. d.H. s-a înregistrat folosirea terapeuticã a cailor pentru persoanele cu dizabilitãti. În timpurile moderne hipoterapia s-a folosit prima oara pentru tratarea poliomelitei în Europa, dupã al doilea razboi mondial. În anii 1980 s-a folosit pentru prima oarã în Statele Unite ale Americii si popularitatea a crescut pe masurã ce oamenii aflau de eficacitatea terapiei.

R.Zazzo(1970) considera cã educând motricitatea înseamnã a-l pregati pe copil pentru sarcini profesionale, dar înseamnã în acelas timp, a-i ameliora echilibrul fizic si mintal, a-i da gradat stapânire pe corpul sãu, a-i multiplica relatiile eficiente cu lucrurile si relatiile armonioase cu o altã persoanã.

Pasul pe care-l face calul este echivalentul pasului pe care-l face omul. Existã copii cu probleme care nu au simtit niciodatã pãmântul sub picioare, nu au putut niciodatã sã detinã controlul unei miscãri, al unei deplasãri. Urcându-se pe cal sentimentul de teamã dispare, iar copilul începe sã vadã lucrurile si viata putin diferit. Aceastã formã de terapie exploateazã caracteristicile corporale a cailor si mersul lor specific, permitând o relaxare muscularã cu precãdere în zona soldurilor si a coloanei vertebrale inferioare, favorizând astfel echilibrul si siguranta. Ritmul pasilor cailor fiind mai aproape de ritmul cardiac al mamei, producând o stare de relaxare mai accentuatã.

Analizând elementele principale în terapia alãturi de cal, se pot face câteva observatii;

-calul are o tendintã naturalã de a trezi la viatã senzatii arhaice apropiate de cele ale copilului care a trtit cu mama sa primele luni de viatã (Margareth Mahler),

-când persoana este asezatã pe cal, tonusul sãu este mobilizat de pasul animalului: functia tonicã este primul nostru mod de comunicare, denumit de J.De Ajuriaguerra dialog tonic (permite sugarilor sã adreseze mamei mesaje)

-relatia, comunicarea si gestiunea emotiilor sunt elemente esentiale ale apropierii dintre cal si fiinta umanã, caii utilizeazã comunicarea emotionalã directã, apropierea fatã de cal necesitã autenticitate, deoarece calului nu-i poti ascunde emotiile.

Experienta a demonstrat cã simplul fapt de a cãlãri produce o stare de liniste. Nu în ultimul rând, pentru a retine atentia anumitor copii hiperactivi se utilizeazã trapul, deoarece o anumita dozã de miscare îi poate face sã-si mentinã atentia concentratã mai mult timp. Folosindu-ne de efectul calului, a cãlãritului si a activitãtilor legate de cal, terapia poate fi ogranizatã individual sau în grup având anumite obiective bine definite. Activtatea se desfãsoarã în locuri special amenajate pentru terapie de cãtre personalul calificat în acest domeniu. Echipa este formatã din terapeut si ajutorul lui, care se ocupã de cal, astfel terapeutul este atent la reactiile copilului si ajutorul are grijã de cal. Terapeutul analizeazã rãspunsul cãlãretului (copilului) si directioneazã miscãrile calului astfel încât sã obtinã obiectivele urmãrite. Terapeutul va cere recomandarea si aprobarea medicului neurolog pe baza acestuia va începe tratamentul.

Alegerea calului se va face în functie de mãrimea copilului si de dizabilitatea pe care o are. Astfel pentru un copil mic si linistit trebuie sã alegem un ponei de mãrime mijlocie si nu foarte iute ci unul linistit, pentru un copil cu ADHD si mai mare, se alege un cal mai energic si înalt.

Efectele pozitive ale cãlãriei terapeutice:

Fizice.

Datoritã miscãrilor calului, care se propagã asupra cãlãretului, astfel muschii (sistemul muscular) se fortificã prin implicarea lor în cãlãrie.

– Îmbunãtãtirea echilibrului

– Respiratia este mai profundã

– Reducerea spasticitãtii

– Îmbunãtãtirea coordonãrii, reflexe mai rapide si îmbunãtãtirea planificãrii motrice

– Întinderea muschilor încordati sau spastici

– Cresterea gamei de mobilitate a articulatiilor

– Reducerea miscãrilor anormale

– Îmbunãtãtirea apetetilului si a digestiei

– Integrarea senzorialã stimuleazã simtul tactil atât prin atingere cât si prin stimuli de mediu. Proprioreceptorii sunt activãti rezultând cresterea propriei perceptii

– Prin cãlãrit toate pãrtile corpului vor fi miscate, dar copilul nu trebuie sã-si duca greutatea corpului

– Stimuleazã SNC si are ca efect formarea stereotipiilor, creste atentia, simetria mai bunã, orientarea în spatiu

– Îmbunãtãteste postura corpului

– Dezvoltã coordonare ochii-mâini

Participarea la terapiile hipice are atât recompense fizice, cât si emotionale si mintale. Astfel aceastã terapie poate fi utilizataã cu succes în foarte multe boli sau deficiente.

B. Psihice

– Cãlãria chiar dacã este un exercitiu, ea este receptatã ca o bucurie, ca un succes

– Lumea se deschide în fata acestei persoane

– Miscãrile repetate au ca efect relaxarea muschilor si astfel organismul se va calma

– Cresterea încrederii în sine (controleazã un animal) este deasupra celorlalte persoane care îl înconjoarã

– Cresterea interesului pentru lumea înconjurãtoare

– Dezvoltarea rãbdãrii

– Cresterea capacitãtii de asumare a responsabilitãtii

– Controlul emotional si autodisciplina

C. Sociale

– Grija fatã de animale va avea ca efect dezvoltarea relatiilor între douã personae (prietenia)

– Integrarea socialã: o fetitã cu dizabilitãti motorii spunea: Pe cal si eu sunt ca ceilalti copii

– Dezvoltarea respectului si dragostei pentru animale

– Independentã

– Calul este un prieten, dar mãrimea lui cere respect

– Diversificarea experientelor

– Ne învatã sã ne acomodam în situatii noi neântâlnite pâna în acel moment

Terapia este recomandata în cazul urmatoarelor afectiuni:

– autism

– depresii

– artrite

– sechele de poliomelitã, encefalie

– hidrocefalie

– tulburãri de comportament

Afectiuni ortopedice:

– amputatii

– scoliozã

– luxatia congenitalã de sold

Afectiuni neurologice:

– Spina Bifida, afectiuni ale mãduvei spinãrii

– epilepsie

– paralizii

– sclerozã multiplã

– traumatisme cranio-cerebrale

– distrofie muscularã

– tulburãri de vedere

– tulburãri de crestere

– tulburãri de învatare

– tulburãri emotionale

– Sindrom Down

Rase de cai care se gasesc pe teritoriul Romaniei

In competitiile de pe hipodromuri sunt folosite doua categorii de rase de cai , in functie de tipul cursei : pentru cursele de galop sunt folositi caii Pursange, iar pentru trap caii Trapasi.

Pursange (Thoroughbred) este cea mai cunoscuta rasa de cai penru galop , sunt considerati cei mai puri cu uimitoare caracteristici pentru viteza, agilitate si spirit. A aparut in Anglia secolelor al XVII – lea si al XVIII – lea , din incrucisarea iepelor engleze si armasarii arabi adusi . S-a raspandit rapid in intreaga lume pana in secolul al XIX – lea . Din cauza efortului urias pe care il depun , caii au suferit multe accidentari si problem de sanatate . Cele mai frecvent intalnite sunt : fertilitate scazuta , copite pre amici in raport cu corpul lor , inimi anormal de mici , sangerari in plamani . Rasa este exclusiv crescuta pentru curse de galop , anatomia lor fiind speciala pentru aceasta activitate si sunt impartiti in doua categorii : sprinteri – cai puternic muscularizati si alergatori la distanta – cai de dimensiuni mai mici si firavi. Inaltimea atinsa de caii din rassa pursange ajunge pana la 1.67m.

Pursange arab

Rasa care indeplineste un rol strategic in sistemul hergheliilor de stat administrate de catre R.N.P Romsilva. Reprezinta nucleul indispensabil in sustinerea raselor periodica ameliorarii altor rase precum Shagia , Gidran , Sport, dar si pentru incrucisari pentru crearea de noi rase cu caracteristici similare . Herghelia Mangalia reprezinta un argument solid, cultural si istoric in cresterea calului prin caii sai pursange arab . Rasa este folosita cu success in sportul hipic , la probele de anduranta si cursele de galop din marile concursuri cu potential competitiv de nivel mondial.

Shagia araba

Asemenea raselor mentionate anterior rasa Shagya reprezinta o subpopulatie a calului arab creata in secolele 18 – 19 pentru nevoile cavaleriei. Este de asemenea purtatoare a extraordinarelor insusiri dobandite in urma selectiei practicate in hergheliile militare careia i s-a adaugat plusul de armonie, temperament si rezistenta a calului de rasa Pur sange arab.

Sursa foto : http://shagyaromania.ro/shagya-arab-istoric/

Calul de sport romanesc

Scopul crearii rasei a fost de a crea un cal competitiv pentru sport ecvestru pentru probele de sarituri peste obstacole , proba complete de calarie , dresaj dar totodata un cal destinat caracterului utilitar adaptat la mediul si cerintele din Romania si care sa poata fi folosit in domenii multiple : politie , patrulare , parade , hobby , agreement , etc . Herghelia Jegalia se ocupa de ameliorarea nucleului de rasa in continuu. Exemplare de valoare semnificativa evolueaza in cadrul filialelor : Clubului Hipic Romsilva de la Depozitele de armasari Targu Mures, Dumbrava si Arad si in cadrul hergheliilor Radauti si Izvin.

Sursa foto: http://www.equitana.ro/de-vanzare-sau-de-inchiriere-cal-de-sport-romanesc/

Gidran

A fost adus in Romania in anul 1924 la Herghelia Bontida din judetul Cluj. Este folosit mai restrains la ameliorarea materialului cabalin autohton din zona Moldovei da si in Oltenia si Muntenia. Calul este caracterizat printr-un corp armonios , elegant si gratios , cu temperament vioi si corp fin-robust , iar culoarea este roiba . Calul este usor de dresat fiind foarte receptiv si se descurca foarte bine la probe de viteza si tractiune usoara , ideal pentru cursele de atelaje . In proba de tractiune usoara, in alura de trap, inhamare individuala, cu 450 kg greutate tractionale, a parcurs 15 km in 42 de minute. In proba de tractiune semigrea, la pas, inhamare dubla cu 1500 kg greutate tractionala, a aparcurs 10 km in 80 de minute, cu o viteza medie de 7,5 km/ora.

Sursa foto : https://www.gazetadeagricultura.info/animale/cai-cabaline/1600-varietatea-gidran.html/

Trapasul romanesc , a luat nastere in Romania in anul 1887 . Principalele rase de cai care s-au incrucisat au fost : trapasul american (80%) , trapasul orlov (10%) , trapasul francez (5%) , trapasul rusesc (5%). Capul este uscativ cu profil usor concave sau drept , talia corporala este mijlocie , gat musculos , spinarea lunga , pieptul larg si musculos , picioarele uscative , articulatii largi si copite de forma corecta . Culoarea frecventa este murga , dar sunt si negri , roibi sau vinetii. Este destinat pentru dresaj deoarece este docil si bland. Pentru promovarea rasei in 1930 s-au introdus amendamente cu privire la participarea cailor din import la cursele de trap ,erau penalizati. Societatea Nationala de Crestere a Calului din Braila , a avut un rol important in dezvoltarea rasei prin organizarea regulate a primelor concursuri de trap . Astazi cai trapasi sunt crescuti la hergheliile Rusetu si Dor Marunt , iar probele pentru testare se dau pe Hipodromul de trap din Ploiesti .

Sursa foto: https://www.libertatea.ro/ultima-ora/exclusiv-povestea-singurului-driver-propietar-roman-al-celui-mai-rapid-cal-trapas-de-trei-ani-din-istoria-romaniei-sunt-tratative-sa-l-vand-pe-5000-de-euro-saptamana-viitoare-1403495/gallery/1403518?pid=1403495

Lipitanul

Rasa Lipitan este una dintre cele mai vechi rase. Sa format in herghelia Lipizza de langa Triest. Herghelia a luat fiinta in anul 1580 intr-o zona neospitaliera, cu teren pietros si clima temperata, cu ploi abundente in primavara si cu seceta in lunile de vara. 11

Lipitanul imbina excelent forta cu viteza putand transporta greutati mari pe distante lungi in unitate de timp mica. La proba de viteza la trap a parcurs distanta de 15 km (cu 500 kg greutate) in 43 de minute, iar la proba de tractiune grea a parcurs distanta de 10 km (cu 1000 kg greutate) in 68 de minute. Calul are pieptul larg , musculos , greaban solid , torace larg , picioare scurte dar viguroase si musculoase , copite mici si rezistente . Nu este o rasa foarte pretentioasa la intretinere , foarte rezistenta , usor de dresat , docil . Culorile intalnite sunt vanat , murg , alb si extrem de rar negru . In Romania a fost adus in 1874 la Herghelia Sambata de Jos din Fagaras . Datorita calitatilor sale in dresaj si echitatie a fost folosit intens de catre scolile de echitatie cu traditie .

Sursa foto : https://www.gazetadeagricultura.info/animale/cai-cabaline/16418-lipitan-un-cal-cu-o-alura-nobila.html

Tipuri de curse de cai

Cursele cu sulki (care), presupun doua tipuri de pasi:

Trapul este tipul de mers al calului la viteza medie (intre pas si galop), calul pasind in acelasi tip cu piciorele opuse pe diagonala . Mersul sau este stabil si viteza este de pana la 13 km/h

Parcer este asemanator trapului dar mai rapid iar miscarea picioarelor se face de pe aceeasi parte simultan (dreapta fata si spate apoi stanga fata si spate)

Sursa foto : https://ziarulprahova.ro/2018/10/cursa-anului-2018-duminica-pe-hipodrom/

Cursele de galop

Cursele de galop sunt originale din Marea Britanie fiind cel mai vechi sport ecvestru , si care au intercut detasat sporturile nationale ca criket-ul , golful , tenisul , fotbalul . Rasa de cai specifica acestor curse este pursangele englez fiind considerata cea mai nobila rasa de cai cu un process de evolutie de 100 de ani . Galopul reprezinta mersul cel mai rapid al calului , si presupune o succesiune de salturi , moment in care animalul se desprinde complet de pamant plutind prin aer .

Eadweard J. Muybridge (n. 9 aprilie 1830 – d. 8 mai 1904 ), un fotograf engelez-american cunoscut pentru studiile sale privind inregistrarea si redarea miscarii oamenilor si animalelor la viteza normala prin prezentarea unor fotografii in suuccesiune rapida si totodata inventatorul zoopraxiscopului , sau roata vietii . Un dispozitiv inventat de el inaintea aparatelor de filmat cu banda de celuloid , fotografiile erau montate in jurul unei roti si vizualizate printr-o fanta in timp ce roata era invartita . Leland Stanford , guvernator al statului California , si propietar de cai, in 1872 il angajeaza pe Muybridge , datorita realizarilor sale fotografice , sa demonstreze afirmatiia care spunea ca un cal in galop are toate picioarele in aer la un anumit moment. El reuseste sa demonstreze asta in anul 1877, cu un singur negativ fotografic , calul fotografiiat fiind armasarul Occident al lui Stanford . Mentiunea sa era aceea ca picioarele calului atunci cand sunt in aer sunt in flexie si nu in extensie cum se credea si cum era reprezentat in multe tablouri din secolul al XVII – lea .

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Eadweard_Muybridge

Evidenta problemei galopului unui cal , Muybridge – The Horse in Motion

Cursele cu obstacole

Cursele cu obstacole sunt o varianta mai saraca a curselor de galop din punc de vedere financiar .

Caii care participa nu sunt asa de valoare precum la cursele de galop de multe ori armasarii fiind castrati iar premiile nu sunt asa mari . Cele mai populare curse cu obstacole sunt in Marea Britanie si in Irlanda . Cea mai cunoscuta cursa cu obstacole din lume este Grand National nefiind o cursa de campionat , dar cu un ,,handicap” deoarece caii poarta diferite greutati sub burta pentru a-si egala sansele de castig .

Sursa foto: http://www.horsesurvey2012.com/wp-content/uploads/2013/07/grand-national-horse-race.jpg

Sariturile de obstacole

Sariturile de obstacole sunt o competitie , artificiala , desfasurata intr-o arena acoperita si este o ramura noua a sporturilor ecvestre. Conceptul competitiei este simplu : calul este indrumat sa sara peste niste obstacole colorate care pot cadea daca sunt atinse moment in care calul este penalizat , spectacolul este dramatic si atractiv . Cursa pune accent pe relatia dintre cal si calaret cu diferite cerinte de constructie , marime si relatia dintre obstacolele simple si cele complicate.

Sursa foto: http://www.opiniatimisoarei.ro/in-saua-de-concurs-de-ziua-lui-un-calaret-sarbatorit-la-cea-mai-tare-competitie-de-sarituri-peste-obstacole-care-se-desfasoara-langa-timisoara/15/09/2017

Dresaj

Dresajul are ca scop formarea cailor prin metode standardizate progressive, abilitatea naturala atletica a calului maximizandu-I potentialul ca animal de calarie . Practic orice cal de calarie trebuie sa treaca prin bazele dresajului in cadrul educatiei sale timpurii . Generalul grec Xenephon (435 -355 I. Hr. ) ,care privea calaria ca pe o stiinta si mai apoi ca o arta eveidentiaza pentru prima data sistemul progresiv de antrenament. O forma timpurie a dresajului competitiv a fost reprezentata de competitiile pentru cel mai instruit cal al unui ofiter in secolul al XIX –lea. Caii incep antrenamentele in jurul varstei de doi ani , cu o frecventa de trei programe pe saptamana .

Sursa foto: http://plajacuganduri.ro/2016/07/la-zadareni-exista-scoala-spaniola-de-dresaj.html

Triatlonul

Triatlonul este similar cu pentatlonul sau decatlonul si consta in trei probe: dresaj , obstacole si cros rezultand un scor cumulativ. La nivel inalt sectiunile se desfasoara in zile diferite. Scopul fiecarei probe este bine stabilit , astfel prima se bazeaza pe supunerea si ascultarea calului fata de calaret , a doua arata ca animalul este destul de atletic si suplu pentru a sari correct pentru obstacole , iar ultima testeaza forta si viteza animalului .

Sursa foto: http://blackdiamondequestrian.com/

Voltija

Voltija sau ,,gimnastica pe spatele calului aflat in miscare la lonja . Un sport ecvestru mai static foarte putin cunoscut in Romania . In sportul acesta frumusetea , stralucirea , puterea si taria sunt in armonie cu calul . Voltija contribuie la dezvoltarea echilibrului si increderii cu calul fiind una din metodele cele mai bune in initierea sporturilor ecvestre . In Romania a fost afiliata la Federatia Ecvestra Romana (FER) in anul 2009. Competitiile au trei categorii in functie de varsta si gradul pregatiri:

Individual : incepatori prescolari, cadeti , avansati

Echipe de cate doi : indiferent de varsta si gradul de pregatire

Echipe de cate sase : indiferent de varsta si gradul de pregatire

Sursa foto: http://fer.org.ro/voltija/

Anduranta

Anduranta presupune parcurgerea unui traseu prestabilit de catre ca si calaret in cel mai bun timp . Traseele de obicei sunt cross-country , cu obstacole natural cum ar fi santuri si paduri , ele trebuiesc strabatute intr-o zi si au o lungime intre 80 – 160 km . Competitia presupune indeplinirea criteriilor sanitar-veterinare, deoarece starea de sanatate a calului este primordiala . Toti caii participant in competitive sunt examinati atent de catre medici veterinari cu experienta in cerintele acestor tipuri de competitii . Examinarea cailor se face la inceputul competitiei , atat in mijlocul competitiei cat si la sfarsit. Capacitatea unui cal de a se recupera rapid reprezinta un avantaj deoarece economiseste mult timp la inspectiile veterinare.

Sursa foto: http://www.equitana.ro/concurs-de-anduranta-etapa-zonala-sibiu/

Reining

Reining este o competiție de echitatie occidental, foarte putin cunoscuta in Romania, pentru cai, în care călăreții ghidează caii printr-un model precis de cercuri, rotiri și opriri. Toate lucrările se efectuează la locaș (o versiune lentă, relaxată a mersului calului, cunoscută mai mult în întreaga lume ca fiind cantarul) sau galopul (cel mai rapid din mersul calului). Începând din bovinele de lucru, reiningul este adesea descris ca o formă occidentală de călărie, deoarece necesită să fie calul, receptiv și în ton cu călărețul său, al cărui ajutor nu trebuie sa fie ușor de văzut și judecă calul dupa capacitatea sa de a efectua setul de mișcări. Calul ar trebui să fie ghidat sau controlat de bună voie cu puțină sau fără aparență rezistență. Un cal care-i urnează urechile, dă naștere unei amenințări călărețului său, refuză să meargă înainte, se bate în spate, își bate spatele, își întoarce coada în iritare sau afișează o atitudine săracă generală care nu este ghidată de bunăvoie este penalizat in consecinta .

Sursa foto: https://www.visitokc.com/blog/post/its-reining-horses/

CAPITOLUL IV – HIPODROMUL

Amplasarea hipodromului in cadrul orasului

De obicei amplasarea unui hipodrom se face la periferia orasului , cu dimensiuni proportionale cu acesta . In general fiind o zona de agreement pentru satisfacerea nevoilor urbane , iar prin spatiile sale subzistente se completeaza procentul de spatii verzi din oras , deseori foarte scazut. Hipodromul are nevoie de un sistem de circulatii dirijat in raport cu fluxul maxim de spectator , pentru a fi accesibil . Datorita dezvoltarii oraselor in timp hipodromul asezat odata la periferie poate fi asimilat de oras sau nu . Cazul de asimilare al unui hipodrom in oras este cel al Hipodromului Longchamp din Paris , el este integrat in noul tesut urban prin functiunea de parc. Iar cazul neasimilarii este cel al Hipodromului Baneasa , unde functiunea a fost eradicata.

Un alt exemplu de hipodrom asimilat in tesutul urban este cel al Hipodromului Newmarket din Suffolk , Marea Britanie , datand din secolul al XVI – lea , si scriind istoria orasului . Hipodromul Happy Valley din Hong Kong , este la fel integrat in oras . Importanta lui economica a facut ca asimilarea sa sa fie perfecta ramanand centrul de greutate al zonei si serveste ca totodata ca baza sportiva si zona verde.

HIPODROMUL LONGCHAMP – PARIS

Sursa foto: http://www.wilmotte.com/fr/projet/galerie/35/Hippodrome-de-Longchamp

Sursa foto: https://www.archdaily.com/893510/paris-longchamp-racecourse-dominique-perrault-architecte/5ae69594f197ccfeda0003d9-paris-longchamp-racecourse-dominique-perrault-architecte-situation

HIPODROMUL HAPPY VALLEY – HONG KONG

Sursa foto: http://www.chinatouradvisors.com/chinatour/Hong-Kong-Come-Horseracing-Tour-for-normal-days-67.html#

Sursa foto: https://www.10wallpaper.com/view/Night_HSBC-Hong_Kong_landscape_wallpaper.html#

Context economic

Traditia hipica a unui oras poate aduce sume impresionante de bani , crescand bugetul orasului substantial . Banii provin in principal din activitatea de pariuri , dar si din functiunile conexe hipodromului , sau din vanzarea , montarea sau antrenarea cailor . Pentru stimularea atingerii cotelor maxime a cailor , conditiile centrelor de antrenament si motivarea propietarilor de de cai este facuta prin premii substantiale . Neasteptat , dar totusi real in contextual crizei economice mondiale , hipodromul poate deveni mult mai profitabil deoarece marile societati de pariuri au declarat ca cifrele de afaceri nu au scazut pe perioada crizei. Un avantaj este acela ca o zi petrecuta la hipodrom poate fi mai ieftina ca alte activitati recreative. In timp de criza pariorii ocazionali se pot diminnua insa ei sunt echivalati de pariorii care profita de schimbarile survenite in circularea banilor din cauza crizei , astfel hipodromul isi mentine un profit constant si ramane o afacere profitabila .

Hipodromul Happy Valley reuseste sa obtina 11.7% din venitul intern brut din industria hipica .

În contextul supraaglomerării care a dus la apariția blocurilor de locuit de tip ac, această fostă colonie britanică se mândrește cu două hipodromuri 12 , care dețin cele mai mari drepturi de televizare din acest domeniu din lume. Cursele care se desfășoară aici sunt urmărite prin satelit în Statele Unite, America Latină, Marea Britanie, Rusia și Asia. Sistemul inovativ de pariuri online da posibilitatea celor care aflați în alte țări sa participe activ la fiecare cursă, pariind pe caii favoriți. Veniturile fabuloase pe care Happy Valley le înregistrează au făcut ca un armăsar triplu-campion să fie vândut cu suma de 40 de milioane de dolari. În Hong Kong, au loc anual aproape 700 de curse, de treizeci de ori mai puțin decât în Japonia, unde se desfășoară anual aproximativ 21000 de curse. 13

Orasul Hong Kong s-a dezvoltat in jurul hipodromului inca din 1846 , in regiunea aceasta pariurile hipice fiind singura variant legala de jocuri de noroc , activitatea avand multi simpatizanti . In general sumele circulate la pariuri intr-o singura sear ape hipodromul Happy Valley este echivalent cu totalul sumelor dintr-un an intreg in Vest . Cresterea cailor in Irlanda , produce 20 000 de locuri de munca , 10.000 de manji anual , 400 milioane euro , cifra vanzarilor , premii totale de 50 milioane de euro , fiind a treia tara mare producatoare de cai de cursa . Hipodromul trebuie sa aiba acccesibilitate facila , acces direct la o artera principala , sau cale ferata , sau sa fie in apropierea unui aeroport . Numarul pariorilor si spectatorilor este direct proportional cu accesibilitatea sa.

12 Happy Valley si Sha Tin, sursa: en.wikipedia.org/wiki/Hong_Kong_Jockey_Club

13 http://en.wikipedia.org/wiki/Horse_racing

Contextul social

Primele curse de cai au fost organizate de cavaleria britanica pentru etalarea valorilor hipice , astazi sunt un mod de socializare al publicului . Societatea s-a schimbat de-a lungul timpului dar foarte incet , Revolutia industriala a accelerat putin lucrurile , ajungand ca contextual actual sa fie caracterizat de viteza informatiei si influentat de megatendinta globalizarii si a factorilor comerciali.

Sportul devine unul din cele mai mediatizate evenimente odata cu aparittia televiziunii , dar cu toate acestea hipismul este un program sportiv care are circuit propriu , inclusive din punct de vedere mediatic , intrecerile de cai care sunt probe de maiestrie si dresaj , sunt difuzate pe canale proprii spre deosemire de majoritatea sporturilor gasite pe micul ecran.

Sportul hipic este un sport cu rezonanta mai mare in cercurile societatii inalte , pentru ca este considerat un sport scum psi este asociat cu traditia si nobletea , atat a participantilor cat si a cailor , necesitand o infrastructura sportiva complexa , astfel este puternic segregat. Hipodromurilor contemporane i s-au atasat functiuni complexe , pentru a atrage si celelalte categorii sociale , devenind un loc de destindere atat pentru cei din inalta societate , care vin pentru a-si etala tinutele , cat si pentru pariori , familii sau simpli spectatori. Activitatile conexe au scopul de a incuraja vizitarea de zi cu zi a hipodromului nu numai pe cea de week-end , hipodromul devenind elemental de loisir al orasului . Zona publica este gandita sa deserveasca un numar cat mai mare de persoane prin functiuni sociale diversificate si pentru utilizarea intense a spatiului ( restaurante , baruri, case de pariuri , terenuri sportive , cluburi de echitatie , etc. ).

In Marea Britanie , tribuna este impartita in vederea diferentierii claselor sociale , in apropierea liniei de sosire sunt asezate locurile pentru societatea inalta , in separee de lux , una din conditii find codul de vestimentatie. In afara elementelor de cadru social , tribuna prin multifunctionalitateta ei creaza un spatiu divers devenind un ccentru cultural si de divertisment . In incinta hipodromului Newmarket sunt , pe langa zone de cazare , un centru de conferinta cu toate facilitatile , spatiu amenajabil pentru concerte in aer liber , spectacole canine , expozitii auto , si spatii deja amenajate pentru jocuri in cadrul teambuilding-urilor sau a unei petreceri. In America de Nord , functiunile hipodromului sunt mai restranse fata de cele din Europa , aici cursele fiind mai dese .

Cel mai mare hipodrom din lume a fost construit in Emiratele Arabe Unite , Meidan deschis pe 27 martie 2010, situat la 4 km de Dubai cu o capacitate de 60 000 de locuri in tribuna , iar restul complexului cuprinde : un hotel de 5 stele cu vedere spre pista , sase restaurante internationale, cinema IMAX, Jockey Club-ul Emiratelor Arabe , traseu si club pentru amabarcatiuni cu motor , centru SPA , centru de conferinte total echipat , shopping city, si multe altele . Accesul in incinta hipodromului este facut cu automobilul cat si cu ambarcatiunile .

Sursa foto : http://www.newspressed.com/thursday-01-march-2018-daniel-murphy-runners-meydan-racecourse-27899

Relatii functionale in cadrul hipodromului

Hipodromul are 3 zone principale : zona semi-privata – pista , zona privata – grajdurile cu padocuri si zona de administratie si zona publica – tribuna si functiuni conexe. Elementul principal al ansamblului este pista deoarece toate celelalte functiuni sunt amplasate in raport cu aceasta. Ierarhia compozitionala este data de tribuna care este amplasata pe latura lunga si este volumul principal al ansamblului . In functie de tipologie , hipodromul poate avea si alte piste pentru antrenament , zona de agreement , sau club sportive , etc .

Pista

Pista hipodromului trebuie sa aiba o raza de 135m , 22,9m latime si o distanta ideala de parcurs de 2012m . Distanta minimă dintre start și prima curbură trebuie să fie de minim 201m, iar punctul de sosire trebuie amplasat la capătul traseului drept, și nu în curbă. Suprafața ideală cu care poate fi acoperită pista este cea rezistentă la uzură, cu gazon sănătos, care nu este predispusă compactării. Orice pistă are nevoie de un sistem de irigație si drenare eficient. Intre parapetul ce definește pista si gardul ce separa mulțimea trebuie sa existe o distanta de 2m. Punctele de acces pe pista trebuie marcate (prin culori diferite) pentru a ușura accesul in cazuri de urgenta (primul ajutor, personalul). Drumurile de serviciu de urgenta trebuie sa conecteze toate punctele importante ale pistei. Acestea trebuie sa fie potrivite pentru toate tipurile de vehicule in vederea accesului mașinilor de serviciu medical, de ambulanta, veterinar, de recuperare. Pista necesita iluminare, cu nocturne de minim 700 Lux. Distanta dintre oglinda de fotofinish si boxa arbitrilor trebuie sa fie de minim 85m, distanta in care iluminatul trebuie sa fie mai puternic. Locația stâlpilor depinde de direcția de privire (vizibilitatea) administratorilor/supraveghetorilor, ținându-se cont ca produce o iluminare laterala, însa evitându-se sa se proiecteze umbra cailor. Stâlpii trebuie situați intre 2 si 4 m de parapet. Pentru motive de sigurata, trebuie sa existe un sistem de urgenta de rezerva, care sa alimenteze cel puțin 10% din nivelul de iluminare al pistei, precum si Camera Oficiala si instalațiile de transmisie radio sau TV. Startul se da cu ajutorul unui safety-car, care are o barieră cu lungimea egală cu lățimea pistei. În momentul în care toți driverii sunt aliniați în spatele acestei bare, se consideră începutul cursei.

Grajdurile

Grajdurile necesita minim 1ha de zona construita si minim 1.5 ha de zona libera adiacenta si trebuie sa fie racordate la reteaua de apa si electricitate . Numarul boxelor trebuie sa fie suficient pentru caii participant la curse , dar sa existe si cateva de rezerva pentru situatii de urgenta. Intrarea trebuie sa fie lata si inalta pentru a permite accesul vehiculelor de transport al cailor sa intre si de asemenea grajdurile trebuie sa fie prevazute cu iesiri de urgenta . Accesul vehiculelor care transporta boxe cu cai trebuie sa se faca diferit fata de accesul auto al publicului sis a nu incomodeze traficul de pe soseaua principal. Intrarea grajdurilor trebuie sa fie dotata cu o rampa care sa ajute la incarcarea si descarcarea boxelor de transport , cu dimensiuni de 10m x 5m si inalta de 0.5m , cu o bariera solida de 2m. Intreaga zona trebuie separata de cea a publicului , a pietonilor , si a parcarilor auto a spectatorilor. Zona trebuie inchisa perimetral cu o bariera solida de minim 3m inaltime, cu minim 3 straturi de sarma ghimpata in partea superioara , la distanta de cate 15cm.

Serviciul de paza. Oficiile personalului de paza trebuie sa prezinte dimensiuni de minim 3m x 2.4m, in care sa stea si administratorul grajdurilor. Aceste oficii trebuie localizate langa intrarea in grajduri, astfel incit sa aibă o vizibilitate buna asupra curții. grajdurilor, poarta principala si zona de intrare. Oficiile trebuie mobilate astfel incit sa se poată desfășura si activitatea legata de acte, sa se supervizeze printr-un sistem de control si monitoare activitatea din jur, trebuie dotate cu telefon si trusa de prim ajutor. Ele trebuie marcate coresponzator, prin panou luminos.

Boxele mobile trebuie sa îndeplinească următoarele cerințe: – Sa fie de minim 11.15mp, cu o latura de minim 3m lungime, ideal de 13mp pentru caii mai mari – Sa aibă uși cărora sa li se deschidă jumătatea superioara, rezistente la lovituri cu copita si ale căror muchii sa fie metalice; – Sa fie de minim 3m inaltime; – Sa fie corespunzător ventilate;

Finisaje. Pereții grajdurilor trebuie as fie solizi, cu suprafețe netede si finisaj impermeabil. Pardoseala trebuie sa fie din cauciuc sau beton cu scurgeri. La diferite distante, trebuie instalate puncte de dezinfectare.

Grajdurile fixe trebuie sa fie conectate la rețeaua de apa si de electricitate, sa fie dotate cu grupuri sanitare pentru personal, zona de depozitare, zona dușuri pentru cai (minim 3), camera de uscare. Grajdurile trebuie numerotate si dotate cu hidrant si telefon cu linie directa la oficiile de paza, camerele de cantarire, punctele de prim ajutor uman sau veterinar.

Cantina si unitățile de cazare pentru personal trebuie localizate in apropierea grajdurilor, pentru eficienta in cazurile de urgenta.

Padocurile

Boxele de inhamare trebuie sa fie situate inainte de arena de defilare , cu dimensiuni de 2.4m x 3m de 3m , construite din material usor de curatat si impermeabile. 25% din ele trebuie sa fie prevazute cu usi si una poate fi a potcovarului prevazuta cu iluminat corespunzator. Peretii din spate trebuie finisati cu un material dur rezistent la loviturile de copite.

Zona de pregatire a cailor contine : zona de inhamare , sau pregatirea lor pentru innoptare in grajduri , oficiu pentru potcovar si tribuna . Zona trebuie imprejmuita cu o bariera de cel putin 1.22m inaltime.

Arena de demonstratie este zona in care caii defileaza inainte de cursa , in fata arbitrilor, spectatorilor si a reprezentantilor media . Latimea arenei trebuie sa fie de cel putin 2m , cu raza minima de 12m , asigurand 4.83m pentru un cal , inchisa perimetral de bariere duble la distanta de 1m intre ele si inaltime de 1.22m . Finisajul trebuie sa fie cauciucat sa absoarba socuri , nealunecos.

Situarea arenei trebuie sa fie in legatura cu camera de cantarire si a tribune oficiale sis a asigure acces in camera de cantarire si pe pista . Intrarile cailor in arena au latimea de 3m , aici avand acces doar membri oficiali , propietari de cai , administratorii , presa si jockeii , care se vor organiza in zona de centru , pe marginea pistei de defilare.

Podiumul trebuie sa asigure suficient spatiu pentru castigsatorii locurilor unu , doi , trei si patru cu detinatorii cailor , jockeii si echipa medicala . El trebuie separate de arena printr-o bariera.

Zona de cantarire

Zona este situata central in complexul hipodromului si cuprinde urmatoarele functiuni :

Camera de cantarire – situata in spatele balustrazii din lemn, unde trebuie asigurat un spațiu pentru arbitru si personalul medical ce notează rezultatele cântăririi, astfel incit sa fie vizibila intrarea in vestiare a sportivilor. Aceasta zona trebuie dotata cu monitor CCTV si stație radio proprie, in vederea comunicării eficiente cu zona de Start a cursei;

Camera de anunțuri – este in continuarea zonei de cantarire;

Birou de transmisie tv – dotat cu aparatura necesara si linie telefonica directa cu Administratorul si Arbitrul;

Camera Administratorului – trebuie izolata acustic, ventilata, bine iluminata, fara a se vedea din exterior;

Vestiarele – trebuie localizate astfel incit înainte de a fi accesate, sportivii sunt nevoiți sa treacă prin zona de cantarire. Acestea trebuie sa fie dotate cu grupuri sanitare, dușuri, bănci, dulapuri; acestea trebuie iluminate, încălzite si ventilate corespunzător;

Camera pentru personalul responsabil de curatenie – trebuie dotata cu mașina de spălat si uscător;

Camera de odihna – este amenajata pentru sportivi; –

Camera pentru presa si media.

Intrările trebuie supravegheate pe durata cursei. Dimensiuni de minim 7.5m x 7.5m.

Infirmeria sportivilor

In zona de cantarire se afla si serviciul medical , el se

acceseaza inainte ca sportivii sa intre in vestiare si totodata

sa se poata accesa de catre ambulante. Este format din 3

zone : camera de examinare , grup sanitar , si camera

administratorului . Serviciile pentru sportive sunt separate

fata de cele pentru urgentele publicului . Aici se realizeaza

testarile antidrug ale sportivilor si fizioterapie. Infirmeria

trebuie sa fie iluminata , incalzita si ventilate corespunzator

sis a fie dotata cu linie telefonica si transmisie TV , pentru

ca personalul medical sa fie la curent cu ce se intampla pe

pe pista .

Infirmeria veterinara

Infirmeria veterinara este necesara in zona grajdurilor

si a padocurilor cat si pe pista. Aceasta este formata din

din doua boxe deschise , care se pot incuia , si o a treia

iinchisa , fiind in permanenta conectate cu restul . Boxele

deschise trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:

Pereti netezi , fara denivelari

Podele antiderapante

Iluminare naturala si artificiala

Ventilare corespunzatoare

Usa glisanta

Zona de lucru este spatial unde se recolteaza mostre

de la caii participanti la curse si trebuie sa indeplineasca

urmatoarele criterii:

Podea usor de curatat

Apa calda si rece curenta

Frigider

Mese ce se igienizeaza permanent separate prin

geamuri

Linie telefonica ce face legatura cu zona de catarire

Transmisie tv in timpul curselor

Boxa arbitrului si instalatia foto a liniei de sosire

Boxa arbitrului trebuie situata in prelungirea liniei de sosire, sub instalația foto a acesteia. Boxa de radioreportaj este localizata langa boxa arbitrului si cea a transmisiei TV. Boxa arbitrului poate fi suita intr-un turn adiacent pistei in vederea obținerii unei perspective favorabile a întregii curse, la 20-30 grade fata de pista. Inaltimea boxei este determinata de instalația foto, localizata deasupra arbitrului. La nivelul solului, intre instalația foto si oglinda acesteia de pe latura cealaltă nu trebuie sa depaseasca 85m. Boxa arbitrului trebuie sa aibă o vizibilitate buna asupra întregii piste si trebuie poziționata astfel incit sa se afla in prelungirea liniei de sosire. Aceasta trebuie sa aibă o fereastra care sa gliseze in afara unghiului de vizibilitate al cursei. Acoperișul poate ieși in consola maxim 60cm, astfel incit, in timpul urmăririi cursei, acesta sa se afle la 30cm deasupra nivelului privirii. Partea inferioara a acoperișului trebuie vopsita intr-o culoare închisa pentru a evita lucirea.

A – Instalatia foto a liniei , B – Boxa arbitrului , ao – Unghi de perceptive (17o)

Instalația foto a liniei de sosire

Trebuie localizata astfel incit camerele de vederi sa poata fi poziționate in prelungirea liniei de sosire si la inaltimea corespunzătoare deasupra pistei, astfel incit sa se formeze un unghi de 17 grade.

Boxa comentatorilor

Trebuie poziționata pe aceesi parte cu camerele de filmat, si trebuie sa aibă o vizibilitate buna asupra cursei, de preferat, la o inaltime cat mai mare. Accesul trebuie făcut printr-un cordior interior si scări.

Tribuna

Tribuna găzduiește toate funcțiile sociale și publice ale hipodromului, fiind elementul principal formal și unificator. Aceasta trebuie orientată spre Nord, în vederea asigurării undei bune vizibilități a spectatorilor. În cadrul tribunei pot fi organizate diferite funcțiuni – gradene, spațiu pentru pariuri, loisir (restaurant, bar, club, discotecă, fitness, etc.), legate între ele de accese. Importanța introducerii unor funcțiuni cât mai diverse și justificate prin analize economice și urbanistice este vitală, deoarece exact aceste funcțiuni transformă un spațiu de petrecere a timpului de week-end într-unul de petrecere a timpului cotidian. Exemple de tribune ale hipodromurilor europene: Hipodromul Vincennes, aflat la 40km de Paris, este cel mai mare hipodrom de trap din Franța, tribuna sa având o capacitate de 35.000 persoane. Tribuna sa are o capacitate de 35.000 persoane, aceasta fiind închisă, datorită curselor ce sunt ținute pe tot parcursul anului. Restul de funcțiuni din cadrul tribunei sunt: 3 restaurante panoramice, ce pot găzdui până la 3000 de persoane, 6 saloane private, 1000 mp de logii private, săli de reuniuni, 5000 mp de săli multifuncționale și două biblioteci pentru copii, cu proiecții pentru aceștia. Prin nesepararea gradenelor și spațiilor publice în funcție de statutul social, în plan formal rezulta o tribună lungă și nediferențiată geometric.

Hipodromul Epsom Downs are două tribune, tratate diferit la nivel arhitectural după statutul social al spectatorilor. Astfel, în 2006, noua aripa construită reușește să separe total vizual și funcțional două clase sociale distincte. În dreptul liniei de finish, clădirea veche, Queen’s Grandstant (the golden enclosure), primește calitatea de tribună exclusivistă, cu separeuri cu vedere spre pistă, baruri și restaurante exclusiviste, acces direct la padoc și la Winner’s circle. În continuarea sa, noua tribună construită, The Grandstand (silver enclosure), cu o vedere mai puțin bună asupra finishului, are ca funcție predominantă gradenele în aer liber și două restaurante panoramice.

Sursa foto: https://populous.com/populous-magazine-01-jockeying-sport

Concluzie

Prin lucrarea teoretică de față s-a intenționat a se înțelege istoria sporturilor ecvestre, modul în care au apărut și felul în care au evoluat de-a lungul celor 3 mii de ani, precum și semnificațiile pe care acestea le-au căpătat în societate. Astfel, programul arhitectural generat de nevoia unui spațiu de joc, deține în prezent o serie de norme după care se proiectează, purtând în el atât caracteristicile jocului, cât și pe cele ale spectatorului. Având în vedere faptul că firul unei evoluții va exista cât timp caracteristicile perioadei în care a început se vor resimți, se poate afirma că genul de curse organizate începând din Grecia antica vor dispărea o data cu sfârșitul Imperiului Bizantin. Însa cum orice sfârșit poate reprezenta un nou început, cavalerul ce a apărut în zona europeană va sta la baza noii ordini feudale instalate in perioada Evului Mediu. Sportul care implică prezența cailor nu va apărea ca o continuare a celor începute in perioada antichității grecești. Acesta va apărea ca o necesitate iar prezenta calului este un firesc. Spațiul de desfășurare nu este unul construit ci unul liber acest sport nefiind unul îngrădit.

Hipodromul de azi este rezultatul transformărilor politice, sociale si culturale care durează de 500 de ani, devenind un spațiu multifuncțional, o instituție destinata loisirului unde uneori prezenta cailor devine mai mult un pretext decât un scop. Însă această transformare poate duce la popularitatea ori la căderea sa, depinzând de societatea în care funcționează.

Targovistea era cunoscuta odata pe langa Liceul Militar de la Manastirea Dealu , unde a studiat Regele Mihai I si pentru faptul ca aici a functionat zeci de ani Scoala de Cavalerie , care dispunea si de un hipodrom , ,,Campul de alergari” asa cum i se spunea , pe care se desfasurau intreceri la care se distrau de minune generalii si marii conducatori ai vremii . Hipodromul din Târgoviște a găzduit în iulie 1946, concursul hipic național la care au asistat primul ministru, șase ministri, reprezentanți sovietici, americani și britanici din comisia aliată de control.

Printre personalitățile care au absolvit cursurile Școlii de Ofițeri de Cavalerie de la Târgoviște sau ale Școlii Speciale de Ofițeri de Cavalerie de la Târgoviște se numără: mareșalul Ion Antonescu, Henri Rang și Felix Țopescu, generali care și-au câștigat o bună faimă pe câmpurile de luptă, mulți dintre ei ajunși Cavaleri ai Ordinului Mihai Viteazul, precum generalul Radu Korne. Școala de Cavalerie „Ferdinand I” În 1982, la Târgoviște, este mutată, din București, Școala Specială de Cavalerie, formă superioară de învățăâmânt superior. În 1895 – 1898, i se construiește un pavilion administrativ în vecinătatea fostei Piețe Centrale a Târgoviștei. Pe frontispiciul clădirii care se păstrează destul de bine și astăzi, este inscripționată deviza: „OFIȚERUL DE CAVALERIE TREBUIE SĂ FIE CĂLĂREȚ ȘI CAVALER”.

In concluzie datorita istoriei bogate a acestui sport pe teritoriul Targovistei , a identitatii locului , hipodromul poate fi integrat functiunilor actuale ale orasului in vederea stimularii economice (prin atragerea investitorilor si crearea locurilor de munca ) si a sporirii calitatii vietii ( prin realizarea unui pol de agrement si spatii verzi ) . Pentru a justifica interventia , este nevoie de un reper architectural , care sa marcheze valoarea evenimentului .

"Un caine poate fi cel mai bun prieten al omului, dar calul a scris istorie." Autor necunoscut