IMPORTANTA DATEI SI LOCULUI DESCHIDERII MOSTENIRII NUME: MAZERSCHI MIHAIL ANUL IV SEMESTRUL AL II -LEA DISCIPLINA : Drept Civil. Succesiuni 1 CUPRINS… [611563]

UNIVERSITATE HYPERION BUCURESTI
UNIVERSITATE HYPERION BUCURESTI
FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE DREPT

IMPORTANTA DATEI SI LOCULUI DESCHIDERII
MOSTENIRII
NUME: MAZERSCHI MIHAIL
ANUL IV SEMESTRUL AL II -LEA
DISCIPLINA : Drept Civil. Succesiuni

1
CUPRINS
DESCHIDEREA MOSTENIRII
Notiuni introductive………………………………………………………………………………………………… 1
1. DATA DESCHIDERII MOSTENIRII
1.1. Noțiune și stabilirea datei deschiderii moștenirii ……………………………………………… ……… 2
1.2. 1.2 Importanta practica a stabilirii datei deschiderii mostenirii…………………… …………. 3
2. LOCUL DESCHIDERII MOSTENIRII
2.1. Noțiunea și stabilirea locului deschiderii moștenirii………………………… …………………… …5
2.2. Importanța practică a locului deschiderii moștenirii……………………… ……………………… .8
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………… …………………………………………… 11

2

Importanța datei și locului deschiderii moștenirii

.
DESCHIDEREA MOSTENIRII

Moștenirea este practica legală și socială de transmitere a proprietăților, titlurilor, datoriilor,
drepturilor și obligațiil or unei persoane defuncte către mostenitorii săi legali sau testamentari.

“Moștenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia .”
Astfel stipuleaza Art.954 alin (1) din Codul Civil .
Astfel, d eschiderea mostenirii este privita ca o consecinta juridica a incetarii din viata a unei
perso ane fizice ..Abia d upa deschiderea mostenirii se poate vorbi de mostenitori ,masa
succesorala,patrimoniu succesoral.
Nasterea dreptului de mostenire este determinata de moartea naturală a unei pe rsoane, constatată
fizic prin examinarea cadavrului sau care a fost declarată prin hotarare judecatoreasca in situatia
in care examinarea fizica nu este posibila.
Disparitia unei persoane fizice nu are ca efect deschiderea mostenirii pentru ca se presupu ne ca
acea persoana este in viata In acest caz se va deschide o mostenire doar daca o instanta
judecatoreasca se pronunta asupra unei hotărâri constatatoare a morții celui dispărut,
moștenitorii prezumtivi ai dispărutului putând intra în posesia bunurilo r acestuia numai în
momentul ramanerii definitive a acelei hotarari.
Este important din punct de vedere juridic sa se analizeze data si locul deschiderii mostenirii.
1. DATA DESCHIDERII MOSTENIRII
1.1. Noțiune și stabilirea datei deschiderii moștenirii
Stabilirea datei deschiderii mostenirii presupune stabilirea cu exactitatea a zilei,lunii,anului si
uneori chiar a orei ,minutului cand a survenit decesul persoanei care urmeaza sa fie mostenite.
Dovada mortii inclusiv data ei se face de regula prin actul de deces emis de organele abilitate de
lege. In cazul in care decesul nu se poate constata prin examinarea directa a cadavrului dar este

3
sigur ca decesul s -a produs , atunci se emite un act de deces pe baza hotararii judecatoresti
declarative d e moarte care cuprinde si data decesului. In cazul persoanelor disparute acestea pot fi
declarate decedate de catre o hotarare judecatoreasca atunci cand exista indicii ca s -a produs
decesul si la cererea persoanelor interesate , dupa 2 ani de la ultimele indicii si informatii ca ar
mai fi fost in viata a persoanei respective .
Daca aceste informatii nu se pot stabili cu exactitate , data decesului “se socotește de la sfârșitul
lunii în care s -au primit ultimele informații sau indicii, iar în cazul în care nu se poate stabili nici
luna, de la sfârșitul anului calendaristic.” Art.49 alin. (2) Codul Civil.
In cazuri speciale cum ar fi decesul survenit in urma inundatiilor,catastrofelor
naturale,accidentelor aviatice ,navale etc,atunci se poate declara decesul “dacă au trecut cel
puțin 6 luni de la data împrejurării în care a avut loc dispariția.” Art. 50 alin. (1) Codul Civil.
În ambele cazuri, atît în cazul morții fizice constatate, cît și în cazul declarării judecătorești a
morții, momentul decesulu i poate fi dovedit prin orice mijloace de probă.

1.2 Importanta practica a stabilirii datei deschiderii mostenirii
Sa vedem de ce este importanta stabilirea -uneori cu mare exactitate – a datei decesului si implicit
a datei deschiderii mostenirii .
a) in funcție de acest moment se cunosc persoanele chemate la moștenire, fie în temeiul
legii, fie în baza unui testament,capacitatea lor succesorală și drepturile ce li se cuvin
asupra moștenirii .

Exemplu. Într -un accident de auto, au decedat soțul, soția și cei doi copii ai acestora. În acest caz,
sora soției poate dovedi prin orice mijloc de probă că sora sa (soția implicată în accident) a
supraviețuit celorlalți, decedând în drum spre spital (caz în care,acea sta, în calitate de soție
supraviețuitoare, îi va moșteni pe soțul său și pe copiii lor, în avantajul surorii sale). În caz
contrar, se va aplica prezumția morții concomitente, având ca rezultat lipsa capacității
succesorale, ceea ce va însemna că fiecare defunct va fi moștenit de proprii succesori (de

4
exemplu, soțul va fi moștenit de frații săi, iar soția va fi moștenită de sora sa). -( Liviu
Stanciulescu -Mostenirea -pg 56 )

b) din acest moment incepe sa curga termenul de opțiune succesorală de un an .

Noul Cod Civil introduce notiunea de succesibil prevazand la Art. 1100 alin (2) :

“Prin succesibil se înțelege persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a putea
moșteni, dar care nu și -a exercitat încă dreptul de opțiune succesorală”

Dreptul de opțiune succesorală este un drept aparte, care nu este nici real (nu poartă asupra unui
bun ) și nici de creanță (nu conferă titularului său posibilitatea de a cere altcuiva să dea, să facă
sau de a putea printr -un act unilateral s ă dea, să facă sau să nu facă ceva), fiind definit ca o
prerogativă juridică care permite titularului său de a putea, printr -un act unilateral de voință, să
modifice o situație juridică incertă, după o alternativă precisă și previzibilă”, fiind inclus în
categoria specială a drepturilor potestative.

Detalii: https://legeaz.net/dictionar -juridic/drept -optiune -succesorala

c) acest moment marcheaza inceperea starii de indiviziune intre comostenitori.

Indiviziunea succesorală este caracterizata ca fiind o formă a proprietății comune ce are ca obiect
patrimoniul suc cesoral, în care drepturile titularilor nu sunt divizate fizic, ci numai ideal
(niciunul dintre ei neavând drepturi exclusive, ci doar comune). Indiviziunea succesorală se
caracterizează prin faptul că privește o universalitate de bunuri, care se transmite “mortis
causa” către doi sau mai mulți moștenitori, fiecare coerede având un drept exclusiv asupra unei
cote-părți ideale care i se cuvine din moștenire și niciunul din coerezi nu are vreun drept exclusiv
asupra vreunui bun anume din masa succesorală ind iviză. ( Noul Cod civil. Comentariu pe
articole, ediția 2)

d) din acest moment se pot incheia acte juridice cu privire la mostenirea respective.

5

Este foarte important sa se stabileasca cu exactitate momentul deschider ii mostenirii pentru ca
toate actele juridice incheiate in legatura cu mostenirea , cum ar fi actele prin care se accepta
mostenirea sau se renunta la aceasta ,actele prin care se instraineaza sau se promite instrainarea
unor drepturi ,sa nu fie lovite de nulitate absoluta .

e) compuner ea și valoarea masei succesorale
Una dintre cele mai laborioase faze ale procedurii succesorale notariale este cercetarea
compunerii si valorii masei succesorale si de aceea este foarte important sa se cunoasca data
deschiderii mostenirii. În această etapă moștenitorii, pe baza acordului lor, vor declara bunurile
ce compun masa succesorală, cotele părți din drepturile defunctului și vor prezenta acte
doveditoare pentru fiecare drept în parte

f) din acest moment se poate stabili legea succesorala aplicabila in cazul conflictului in timp
de legi succesorale succesive ( având în vedere principiul neretroactivității legii)

Potrivit art. 91 din Legea nr. 71/2011, moștenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a noului
Cod civil vor fi supuse legii care avea aplicabilitate la data deschiderii moștenirii. Actele juridice
întocmite ulterior deschiderii moștenirii sunt guvernate de legea în vigoare la data întocmirii lor,
în virtutea principiului aplicării imediate a legii noi (de exemplu, acceptarea sau renunțarea la
moștenire ori partajul între moștenitori etc.).

2. LOCUL DESCHIDERII MOSTENIRII
2.1. Noțiunea și stabilirea locului deschiderii moștenirii

”Moștenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului ” ART.954 alin.(2) Codul Civil

Astfel mostenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului, indifferent dacă acesta
corespunde sau nu cu locul decesului ,leguitorul apreciind ca nu are importanta juridica locul
unde s -a produs decesul ci locul unde persoana decedata a avut o locuinta statornica si principala
in acest fel rezolvandu -se mai usor problemel e ce privesc deschiderea moștenirii, “întrucât aici

6
pot fi obținute cu o mai mare ușurință date referitoare la sfera moștenitorilor și conținutul masei
succesorale a defunctului ”- G. Boroi, Drept civil. Partea general ă. Persoanele, ed. a III -a, Ed.
Hamangiu, București, 2008, p. 453 și urm.
Domiciliul nu se va confunda cu locuinta care este, conform art.88 Cod Civil ,locuinta
secundara.
In cazul minorilor a cestia au domiciliul legal al parintilor sau dupa caz la reprezentantul legal sau
a persoan elor fizice sau juridice careia ii sunt incredintati in plasament.
Dovada ultimului domiciliu al defunctului poate fi făcută fie cu certificatul de deces, fie cu
hotărârea judecătorească declarativă de moarte, rămasă definitiv a.
Identificarea domiciliului este mai dificilă atunci când defunctul a avut mai multe locuințe.

Exemplu . Defunctul avea adresa din cartea de identitate în București, soția și doi copii minori î n
Brașov, era angajat în portul Constanța și a decedat în Timișoara (deținând în fiecare localitate
câte un apartament). În acest caz, locul deschiderii procedurii succesorale este, în principiu, în
București (acolo unde defunctul și-a declarat domiciliul la emiterea cărții de identitate). – (Liviu
Stanciulescu -Mostenirea -pg 58)

Locul deschiderii moștenirii, constituie criteriul unic de determinare a competenței teritoriale a
unor autorități cu atribuții în materie succesorală .
In cazul în care ultimul domiciliu nu este cunoscut sau nu este pe teritoriul României, art. 954
alin 3 din Codul Civil stabilește o serie de reguli privind competența de soluționare a cauzei
succesorale respective si anume:
– mostenirea se deschide la locul din țară aflat în circumscripția notarului public cel dintâi
sesizat, cu condiția ca în această circumscripție să existe cel puțin un bun imobil al celui
care lasă moștenirea (dacă suntem în prezența unui singur bun imobil, moștenitorii nu vor
mai avea drept de opți une);
– in cazul în care în patrimoniul succesoral nu există bunuri imobile, locul
deschiderii moștenirii este în circumscripția notarului public cel dintâi sesizat,
cu condiția ca în această circumscripție să se afle bunuri mobile ale celui c are lasă
mostenirea

7
Valoarea bunurilor imobile sau mobile succesorale nu are nicio relevanță în determinarea
locului deschiderii moștenirii .

– atunci când în patrimoniul succesoral nu există bunuri situate în România,
locul deschiderii moștenirii este în circumscripția notarului public cel dintâi
sesizat (alegerea mostenitorilor este în totalitate liberă )
Dispozitiile de mai sus se aplica atunci cand primul organ se sizat in vederea deschiderii
mostenirii este instanta judecatoreasca.Art.94 alin(4) Codul Civil.
Notarul public cel dintâi sesizat, în a cărei circumscripție nu există decât bunuri mobile, va avea
obligația să decline competența în favoarea notarului public cel dintâi sesizat în a căr ei
circumscripție există bunuri imobile , acesta din urmă fiind în mod legal competent a soluționa
moștenirea respectivă întrucât legea îi acordă o competență prioritară..

Exemplu ;O persoana moare fără a avea domiciliul în România. E a deține un bun imo bil în
București și mai multe bunuri mobile în diverse localități din România ( în Arad, Constanța și
Timișoara ). Moștenitorii săi depun o cerere de deschidere a procedurii succesorale notariale la
un notar public din Timișoara, acesta fiind practic prim ul notar sesizat. În momentul în care
constată că în masa succesorală se află un imobil amplasat în București, notarul public din
Timișoara, chiar dacă a fost sesizat cel dintâi, va avea obligația să indrume partea să se adreseze
cu o cerere unui notar pub lic din București și să -și decline competența în favoarea acestuia –
DANIELA NEGRILA -notar public
In practica insa pot intervenii situatii in care posibilitatea stabilirii unei priorități în funcție de
categoria de bunuri aflate în patrimoniul defunctului are doar caracter orientativ .

Exemplu : O persoana moare fără a avea domiciliul în România. E a deține un imobil în
București și mai multe bunuri mobile în Timișoara, Arad și Constanța. Moștenitorii săi depun o
cerere de deschidere a procedurii succesorale la un notar public din Timișoara, menționând că în
masa succesorală se află numai bunurile mobile din cele 3 orașe, fără a indica existența
imobilului din București. Notarul public soluționează cererea și eliberează certificatul de
moștenitor, aplicând regulile de competență ale art 954 alin 3 teza 2. Ulterior, moștenitorii
constată că în masa succesorală se află și imobilul situat în București și se adresează notarului

8
public instrumentator solicitând eliberarea unui certificat de moștenitor suplimentar în care să
fie cuprins și bunul imobil . Analizând cererea, notarul din Timișoara va fi pus în fața
următoarei dileme : Pe de o parte este obligat să elibereze un certificat de moștenitor
suplimentar, în condițiile legii 36/1995. Pe de altă parte, analizând categoriile de bunuri existente
în masa succesorală și făcând aplicarea opiniei anterioare, va constata că, dacă ar fi cunoscut
existența imobilului ar fi trebuit să se considere necompetent a soluționa cauza și să o transfere
unui notar public din București. Dacă va socoti aceste norme de competență imperative și
absolute, va fi obligat să considere că certificatul de moștenitor deja eliberat este lovit de nulitate
absolută, nemaiputând prin urmare să elibereze un certificat de moștenito r suplimentar. Care ar fi
finalitatea practică a acestei operațiuni ? Niciuna . Care ar fi beneficiul pe care l -ar avea parțile
dintr -o asemenea aplicare a legii ? Niciunul . Scopul și finalitatea legii nu sunt atinse dacă prin
aplicarea ei se crează disfu ncții sociale . Câtă vreme nici un interes social major nu a fost
încălcat, câtă vreme interesele particulare nu au fost prejudiciate, nu vedem nici un motiv pentru
o aplicare in extremis a legii, cu atât mai mult că tocmai această aplicare este de natur ă a creea
dificultați -. DANIELA NEGRILA -notar public

2.2. Importanța practică a locului deschiderii moștenirii

Stabilirea locului deschiderii succesiunii are importanță pentru determinarea organelor
competente teritorial să solutioneze diferitele probleme juridice legate de moștenire,fie ca acestea
au natura necontecioasa sau contencioasa.
Se stabilesc astfel urmatoarele competente:
– secretarul consiliului local al localității în raza căreia se aflau principalele bunuri ale
defunctului poate cere deschiderea procedurii succesorale notariale.
– potrivit procedurii succesorale notariale reglementată de Legea nr. 36/1995, este
competent notarul public din biroul notarial situat în circumscripția teritorială a
judecătoriei în care defunctul și‑a avut ultimul domiciliu;ca excepție, în cazul
moștenirilor succesive, moștenitorii pot alege competența oricăruia dintre birourile
notariale din circumscripția teritorială a judecătoriei în care a avut domiciliu .

9
– notarul public cel dintai sesizat in cazul in care domiciliul defunctului nu este cunoscut cu
conditia ca in aceasta circumscriptie sa existe cel putin un imobil sau bun uri mobile al
celui decedat .
– notarul public cel dintai sesizat in cazul in care nu exista bunu ri situate in Romania
– instanta competenta in a judeca actiunile privitoare la mostenire cum ar fi:

-cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozițiilor testamentare;
-cererile privitoare la moștenire, pr ecum și cele privitoare la pretențiile
reciproce ale moștenitorilor (petiția de ereditate, acțiunea în reducțiune, acțiunea de partaj
succesoral etc.);
– cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia
dintre m oștenitori sau împotriva executorului testamentar;
– cererile privitoare la anularea certificatului de moștenitor eliberat de
notarul public (art. 118 alin. 1 din Legea nr. 36/1995).
In concluzie, deschiderea moștenirii unei persoane are loc, în conformitate cu art. 954 Cod Civil,
în momentul decesului acesteia .
Potrivit art. 101 alin. (1) din Legea nr. 36/1995, cu modificările ulterioare, procedura succesorală
notarială se deschide la ce rerea oricărei persoane interesate, precum și a secretarului consiliului
local al localității în raza căreia se aflau bunurile defunctului la data deschiderii moștenirii.
Data deschiderii mostenirii este data morții defunctului, dovedită cu certificatul de deces. Această
dată este foarte importantă, deoarece în raport cu acest moment sunt identificate persoanele
chemate a moșteni, capacitatea lor succesorala și drepturile ce li se cuvin, și tot aceasta este, de
regulă, data care marchează începerea curgerii termenului de un an de prescripție a dreptului de
opțiune succesorală. Prin urmare, momentul deschiderii succesiunii nu trebuie confundat cu
momentul deschiderii procedurii succesorale notariale, fiind noțiuni diferite.
În funcție de natura sa litigioasă sau nelitigioasă, procedura succesorală este numai de competența
instanței de judecată sau a notarului public.
Moștenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se face cu
certificatul de deces sau, după caz, cu hotărâr ea judecătorească declarativă de moarte rămasă
definitivă.

10
Dacă ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se află pe teritoriul României,
moștenirea se deschide la locul din țară aflat în circumscripția notarului public celui dintâi sesizat,
cu condiția ca în această circumscripție să existe cel puțin un bun imobil al celui care lasă
moștenirea.
În cazul în care în patrimoniul succesoral nu există bunuri imobile, locul deschiderii moștenirii
este în circumscripția notarului public celui dintâ i sesizat, cu condiția ca în această circumscripție
să se afle bunuri mobile ale celui ce lasă moștenirea.

.

11

BIBLIOGRAFIE

Noul Cod Civil actualizat 2020 – Legea 287/2009
LIVIU STANCIULESCU – CURS DE DREPT CIVIL.SUCCESIUNI
Manual de drept succesoral – Anca Nicoleta Gheorghe

https://legeaz.net/dictionar -juridic
http://lecturijuridice.blogspot.com/
https://lege5.ro/

1