Importanta Bursei de Valori Bucuresti ( Bvb )

LUCRARE DE LICENȚĂ

IMPORTANȚA BURSEI DE VALORI BUCUREȘTI (BVB)

ÎN DEZVOLTAREA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI

CUPRINS

Introducere

CAP. I. BURSA DE VALORI – INSTRUMENT AL PIEȚEI DE CAPITAL

Definirea conceptului de bursă de valori si trăsăturile acesteia

Scurt istoric despre BVB

CAP. II. BURSA DE VALORI BUCUREȘTI (BVB) ȘI ROLUL EI ÎN FINANȚAREA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI

2.1. Importanța BVB în dezvoltarea economiei românești

2.2. BVB ca alternativă de finanțare pentru companii

2.3. Starea actuală a BVB și perspectivele viitoare ale acesteia

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Tema lucrării este reprezentată de “ Importanța Bursei de Valori București în dezvoltarea economiei românești “ redactată sub forma a două capitole cu două , respective trei subcapitole.

Am ales această temă deoarece creșterea economic și finanțarea companiilor este un aspect deosebit de important în zilele noastre datorită integrării europene (în cazul țării noastre care a trebuit să țină pasul cu restul Euopei odată acceptată în Uniunea Europeană ) dar și a fenomenului de globalizare aflat într-o continuă dezvoltare.

Bursele de valori sunt instituții care acționează pe piața de capital și au ca obiect de activitate tranzacționare cu valori mobiliare , cu anumite mărfuri sau cu valută.

Listarea unei întreprinderi la o bursă de valori îi conferă acesteia o multitudine de avantaje , punând-o în relații cu investitori , colaboratori , clienți , cu alte întreprinderi , astfel oferindui-se șansa la diversificarea finațării prin emisiunea de acțiuni și obligațiuni , șansa unei publicități făcute în mod gratuit în mediul de afaceri , dar și în mass-media.

În capitolul întâi al lucrării de față se regăsesc aspecte generale , caracteristici și trăsături ale burselor de valori sau de mărfuri , un scurt istoric al apariției lor.

În cel de-al doilea capitol se face referire exclusiv la Bursa de Valori București ( Bucharest Stock Exchange ) care este principala bursă de valori din România. Sunt cuprinse informații despre înființarea sa , despre beneficiile aduse economiei țării , dar și companiilor listate , despre produsele bursiere pe care le tranzacționează.

CAP. I. BURSA DE VALORI – INSTRUMENT AL PIEȚEI DE CAPITAL

1.1 Definirea conceptului de bursă de valori si trăsăturile acesteia

Bursa de valori este aproape ca mai importană instituție a economiei de piață, fiind un segment al pieței financiare, o piață secundară organizată și supravegheată, pe care se încheie tranzacții dupa o anumită procedură , referitoare la valori mobiliare sau derivate ale acestora, bani.

Bursele de mărfuri și valori au apărut cu mult timp în urmă cu scopul întâlnirii principalior agenți economici ( producători , finanțatori , comercianți ,armatori , asiguratori , etc ) în vederea negocierii mărfurilor ori a hârtiilor de valoare . În prezent, ele îmbină tehnicile tradiționale de comercializare cu mijloacele moderne de informare și comunicație.

Bursa este o piață specializată unde se pot vinde și cumpăra , public , valute și hărtii de valoare , mărfuri , aur și alte metale prețioase care funcționează după anumite procedure , sub supravegherea statului.

Bursele moderne par a fi instituții aproape ideale pentru tranzacțiile comerciale rapide , caracteristice societății actuale , avansate . Informația despre schimbarea conjuncturii îi revine managerului telefonic de la mii de kilometri . Ea este receptată de acesta într-un interval de câteva minute , oriunde s-ar afla : în biroul său , pe șantier , la serviciu , la club sau în automobil.

Ca instituție specifică economiilor de piață , bursa , poate fi definită ca o asociație organizată a comercianților în vederea negocierii de valori publice și private , a mărfurilor , monedelor , devizelor , închirierii de nave , acoperirii riscurilor , etc . Membrii burselor îndeplinesc un rol de intermediari de profesie și pot acționa în numele lor personal sau pot fi reprezentanții altor comercianți .

Denumirea de bursă vine de la cuvântul francez bourse care se traduce punga sau săculețul cu banii pentru cheltuielile zilnice. Explicația este dată de activitatea comercială a localurilor din porturile italiene a căror emblemă o constituia o pungă de bani numită borsa , precum și activitatea unui alt important centru de afaceri al secolului X1V-lea , casa bancherului Van den Bursen care a înființat în localitatea Brugge , în regiunea Flandra , din Belgia , un local în cadrul căruia se efectuau tranzacții cu mărfuri , cu aur , argint și platină și cu hârtii de valoare care circulau la acea vreme . De la această familie și de la casa respectivă se presupune că a rămas noțiunea de bursa-loc de reuniune a negustorilor –care s-a menținut în secolul al XV –lea și al XV1 –lea , fiind adoptat ulterior și la Anvers ( Belgia ) .

Prima bursă internațională în adevăratul sens al cuvântului a fost bursa din Anvers ( Belgia ), inaugurată in anul 1531 . La început , obiectivul principal a fost negocierea tratatelor și monedelor iar ulterior și a mărfurilor .

Bursa însăși nu este ușor de definit. Instituția bursieră este în mod obișnuit considerată ca fiind o piață unde agenții intermediari se pot întâlni într-un cadru economic organizat, guvernat de legi și de regulamente și unde se pun în corespondență ordinele vânzare/cumpărare ale investitorilor. De exemplu, în Statele Unite ale Americii o bursă ca New York Stock Exchange (NYSE) este o companie care joacă acest rol economic de instituție bursieră și este înregistrată ca atare la U.S. Securities and Exchange Commission (SEC).

Bursa de valori este considerată o piață secundară. Piața primară este spațiul unde noile acțiuni sunt oferite spre vânzare în mod public investitorilor, sub forma emisiunilor inițiale (IPO – Initial Public Offering) ale companiilor care devin societăți pe acțiuni. Membrii bursei realizează tranzacțiile, pentru care sunt îndrituiți, fie ca brokeri (agenți în numele investitorilor), fie ca dealer (în cazul tranzacțiilor în nume propriu), sau pot juca ambele roluri, așa cum este cazul celor mai multe bănci de investiții. Instrumentele financiare tranzacționate includ acțiuni, obligațiuni (bonds) și garanții (warrants).

Într-o primă etapă , bursa de valori în România trebuia să răspundă , în principal , cerințelor de mobilizare a capitalurilor pentru finanțarea economiei naționale , a întreprinderilor publice și private , a asigurării unui plasament avantajos pentru fondurile disponibile în rândurile largi ale populației

La început, în cadrul burselor se desfășurau diverse activități legate de transporturile maritime, schimbul de mărfuri, valută, efecte de comerț etc. În cadrul acestora se reuneau toate categoriile de întreprinzători și comercianți care participau la încheierea contractelor negociate la burse.

O dată cu dezvoltarea industriei și agriculturii, s-a intesificat rapid schimbul de mărfuri atât pe plan național, cât și internațional. Producătorii industriali au început să se preocupe în mod organizat de cumpărarea unor cantități sporite de materii prime, de multe ori din țări îndepărtate.

Această extindere și diversificare a activităților economice a stimulat procesul de specializare și diversificare a burselor, ceea ce a contribuit la perfecționarea organizării și funcționării a acestora.

Așa cum bursele de mărfuri constituie nucleul pieței mărfurilor, bursele de valori constituie, alături de bănci, unul din elementele central ale pieței capitalulilor și ale pieței valutar-financiare, în general. Obiectul tranzacțiilor la bursele de valori îl constituie drepturile de proprietate sau de creanță asupra valorilor mobiliare, adică asupra acțiunilor, obligațiunilor, efectelor de comerț și altor titluri de proprietate. Alături de acestea, cu o pondere mai mică în ansamblul activității burselor de valori, dar care reprezintă o proporție important în cadrul pieței valutare, se înscriu operațiunile care au ca obiect vânzarea-cumpărarea de valute.

Constituirea și funcționarea burselor de valori sunt condiționate de existența unui număr mare de întreprinderi, organizate sub forma societăților pe acțiuni, și de dispersarea capitalului acestora, format din acțiuni și obligațiuni, în rândurile unui număr mare de persoane.

Înfințarea și funcționarea burselor de valori au loc pe baza normelor și reglementărilor juridice adoptate în fiecare țară cu privire la activitatea acestor instituții.

Obținerea calității de membru al bursei depinde de o serie de condiții: frecventarea anterioară a bursei în decursul unei perioade de timp; deținerea unei firme proprii sau prestarea unei anumite activități; recomandarea din partea unor membrii ai bursei; depunerea unei garanții.

Rolul și importanța burselor rezultă din funcțiile îndeplinite de acestea și anume:

Bursa constituie o piață principală pe care se concentrează cererea și oferta unor mărfuri, hârtii de valoare, valute, devize etc.;

Stabilește cursurile de schimb ale hârtiilor de valoare în mod permanent, prin luarea în considerare a raportului dintre cerere și ofertă, precum și a unor influențe de natură economic, monetară, psihologică;

Oferă posibilitatea transformării imediate a hârtiilor de valoare în bani lichizi. Deținătorii unor efecte sau titluri pot să le vândă la bursă și să încaseze suma convenită înainte de scadență;

Influențează nivelul prețurilor pentru mărfurile sau titlurile de credit și devizele similar ce se comercializează în afara burselor (piața liberă);

Constituie locul unde se concentrează principalele informații cu character economic și politic;

Prin utilizarea contractelor tip, a celorlalte reglementări și uzanțe specific acestei instituții, bursa contribuie la încheierea rapidă a tranzacțiilor, la creșterea operativității în afacerile comerciale;

Reflectă conjunctura economico-socială de pe o anumită piață și într-o anumită perspectivă.

Comisia oficială a bursei este constituită dintr-un grup de specialiști în domeniul bursier, care decid, în ultimă instanță, cursul titlurilor. Cursul la care s-a efectuat o tranzacție este înregistrat și afișat pe tabela electronică, fiind apoi reluat în ziarele de mare tiraj.

Casa de clearing are rolul de garantare și echilibrare a tuturor tranzacțiilor încheiate într-o zi la bursă. Ea garantează vânzătorilor că vor primi banii, iar cumpărătorilor că vor primi titlurile solicitate. Rolul ei este foarte important, deoarece vânzătorii și cumpărătorii nu se cunosc între ei.

Fig.1 Relația dintre participanții la o tranzacție de bursă

Pot fi negociate la bursa de valori:

titlurile de rentă și obligațiunile emise de stat;

obligațiunile emise de colectivități locale si alte organism de drept public;

acțiunile;

obligațiunile convertibile în acțiuni;

obligațiunile ordinare emise de societăți de capital, de societăți anonime, de societăți în comandită pe acțiuni;

obligațiunile emise de societăți private și de colectivități publice din străinătate.

Cotarea valorilor mobiliare la bursă se efectuează astfel: cotațiile se stabilesc pe baza prețurilor cu care se încheie operațiuniile de vânzare-cumpărare de mărfuri în cadrul bursei; pentru acțiuni, titluri de credit, efecte comerciale sau valute bursele determină în același mod cursul vânzărilor și cumpărărilor acestor valori. Cotațiile se determină în cadrul burselor de mărfuri, iar cursurile, la bursele de valori, navluri și asigurări.

Cotațiile și cursurile se calculează zilnic pentru fiecare fel de marfă și valoare (acțiuni, obligațiuni etc.) și se public în liste numite cota oficială a bursei.

Condițiile esențiale pentru înfiintarea unei burse de valori

Pentru a pune bazele unei burse de valori sunt necesare trei condiții:

existența în zona respectivă ( în apropiere ) a unor societăți anonime de mare anvergură;

difuzarea acțiunilor și a obligațiunilor emise de companiile anonime respective la un număr mare de acționari;

reglementarea judicioasă a activității tranzacționale prin norme legislative care au caracter imperativ cu privire la codul de conduită, limita participărilor sau modul de desfășurare a negocierilor.

Scopul esential al bursei de valori

Bursa de valori are rolul principal de a ușura acumularea de fonduri necesare finanțării activității economice și de a dirija fluxul fondurilor acumulate spre ramurile economice cele mai rentabile. Ea își realizează acest rol mai ales prin operațiunile de vânzare si cumpărare de acțiuni și obligațiuni emise de societățile pe acțiuni. Astfel se deosebesc trei categorii de grupuri care au diferite alegeri : cei care își asumă în mare măsură riscuri , dar și beneficii sunt cei care doresc să devină proprietari și cumpără acțiuni simple ; cei care cumpără acțiuni preferențiale cu un venit fix deoarece au risc minimal și nu doresc să-și asume riscuri și beneficii nelimitate ; cei care își micșorează la maximum riscul sunt cei care vor să devină numai creditori nu și proprietari și in acest sens cumpără obligațiuni cu un venit fix denumit cupon și se exprimă procentual.

Sumele rezultate din vânzarea celor trei feluri de efecte financiare sunt utilizate de societatea emitentă pentru investiții productive, pentru cumpărări de materii prime , materiale, pentru angajarea forței de muncă sau pentru plata gestiunii economice. În situațiile în care activitatea economică se desfășoară normal, profitul de lucru rezultă din venituri totale care se diminuează cu costurile de lucru (includ și rambursarea datoriilor). Distribuirea profitului de lucru se înscrie în urmatoarea ordine de priorități:

se realizează plata cupoanelor la obligațiuni;

se plătesc impozitele pe venit sau pe cifra de afaceri;

profitul rămas se numește net și se împarte între coproprietari, respectiv între deținătorii de acțiuni.

Și în cazul profitului net se urmează o ordine de priorități:

se plătesc în primul rând veniturile la acțiunile preferențiale;

restul se împarte în pentru : plata dividendelor la acțiunile simple și pentru constituirea cotelor de rezervă în vederea noilor investiții (sau conform statutului).

1.2 Scurt istoric despre BVB

Înființarea societății și descrierea activității de bază a acesteia

Bursa de Valori București a luat ființă în aprilie 1995, prin decizia CNVM nr. 20/21.04.1995, ca instituție de interes public cu personalitate juridică ce își desfășoară activitatea pe principiul autofinanțării , având ca obiect de activitate administrarea piețelor financiare, cod CAEN 6611.

BVB este autorizată ca operator de piață de către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM) din România prin decizia 369/31.01.2006 fiind înscrisă în Registrul CNVM, Secțiunea 11, Operatori de piață cu nr. PJR11OPPR/400001 și ca operator de sistem prin Atestatul nr. 242/23.07.2008, fiind înscrisă în Registrul CNVM, Secțiunea 12, Operatori de sistem cu nr. PJR12OSAT/400003, și prin Decizia nr. 534/21.04.2010 emisă de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare.

Comisia Națională a Valorilor Mobiliare este o autoritate administrativă autonomă , cu personalitate juridică , fiind investită cu puteri de reglementare , decizie , autorizare , interdicție , sancționare , anchetă a întregii activițăți desfășurate în cadrul pieței financiare.Sediul principal al acestei instituții este in București și poate deschide reprezentanțe în orice localitate a țării.

Prezența investitorilor puternici pe o piață în formare cum este aceea din România este o miză extreme de important, iar Bursa de Valori București și-a asumat misiunea de a contribui la întărirea încrederii lor în potențialul reprezentat de companiile românești. BVB are rolul de a încuraja dezvoltarea unei piețe de capital lichide și eficiente care să ofere condiții egale de operare și totală siguranță tuturor investitorilor.

Înființarea Bursei de Valori București a fost posibilă de la bugetul de stat, urmând ca, în termen de trei ani de la înființare să ramburseze suma necesitată de înființarea sa din comisioanele aplicate tranzacțiilor efectuate. Este o societate comercială pe acțiuni, de naționalitate română, care a luat naștere prin schimbarea formei juridice a instituției de interes public Bursa de Valori București.

În cadrul AGEA a Asociației Bursei din data de 10 ianuarie 2005, a fost stabilită schimbarea formei juridice de organizare a BVB în societate pe acțiuni, potrivit Legii privind societățile comerciale numărul 31/1990 republicată și Legii numărul 297/2004 privind piața de capital.

Activitatea principală a BVB este administrarea piețelor de tranzacționare a instrumentelor financiare, precum și activități conexe obiectului principal de activitate și prevăzute de reglementările ASF.

BVB administrează o piată reglementată la vedere (autorizată, o piață reglementată la

termen (autorizată prin Decizia CNVM nr. 926/14.06.2007) și un sistem alternativ de tranzacționare (autorizat prin Decizia CNVM nr. 534/21.04.2010). BVB administrează, de asemenea, Piața RASDAQ și piața valorilor mobiliare necotate, care funcționează în baza reglementărilor ASF, în regim tranzitoriu, până la clarificarea statutului acestor segmente de piață.

Bursa de Valori Bucuresti (BVB) construieste in prezent o piață competitiva în Europa Centrala și de Est. BVB oferă oportunități de finanțare pentru companiile care vor să atragă investiții din piata de capital din România. În ultima perioadă, BVB a înregistrat o creștere a fluxurilor de capital, din partea investitorilor instituționali și de retail, atât din România, cât și internaționali. Piața de capital din România s-a poziționat pe o traiectorie ambițioasă spre dezvoltare, iar perspectivele de creștere sunt optimiste.

Misiunea Bursei de Valori București este de a transforma piața de capital locală într-un instrument activ de finanțare a economiei românești.

Deasemenea, rolul său este:

de a furniza o piață organizată pentru efectuarea valorilor mobiliare;

de a contribui la creșterea lichidității valorilor mobiliare prin concentrarea în piață a unui volum cât mai mare de valori mobiliare;

de a contribui la formarea unor prețuri care să evidențieze corespunzător relația cerere-ofertă;

de a face cunoscute aceste prețuri publicului.

BVB va continua să ofere suportul necesar pentru încheierea cu succes a ofertelor publice pentru companiile de stat, să listeze noi companii private și să atragă un număr cât mai ridicat de investitori activi. Obiective cheie reprezintă transpunerea pe piața de capital locală a celor mai bune practici internaționale și obținerea statutului de piață Emergentă.

Bursa de Valori București este operator de piață și operator de sistem, care asigură investitorilor piețe reglementate de instrumente financiare, la vedere și la termen, și sisteme alternative de tranzacționare, prin sisteme informaice, mecanisme și reguli adecvate pentru efectuarea tranzacțiilor cu instrumente financiare.

Hotărârea de autorizare ca operatori de piață a Bursei de Valori București a fost luată de către CNVM în data de 30 ianuarie 2006. Totodată, au fost autorizate și piețele reglementate administrate de această entitate.

Bursa de Valori București guvernează, ca piață organizată de valori mobiliare, după următoarele principii:

informare- bursa asigură în permanență agenților de bursă și investitorilor informație suficientă despre entitățile tranzacționate și despre prețurile acțiunilor emise de acestea;

etica pieței- siguranța oferită de bursă că piața valorilor mobiliare funcționează într-un mod care crește încrederea utilizatorilor, autorităților și publicului larg;

accesibilitate- accesul egal pentru societățile membre și respectiv pentru societățile emitente listate la Bursă este asigurat de BVB;

neutralitate- pentru a-și menține integritatea în relația cu toți participanții la piață, precum și cu alte instituții care operează în piața de capital, bursa este angajată să acționeze neutru.

Organizarea și conducerea Bursei de Valori București

În cadrul pieței BVB participanții direcți sunt SSIF-uri foste membre ale Asociației Bursei, constituite sub forma unor societăți pe acțiuni, având ca obiect exclusiv de activitate intermedierea de valori mobiliare și autorizate de către CNVM să negocieze în cadrul Bursei.

Adunarea Generală a Acționarilor reprezintă instituția supremă de decizie privind activitatea Bursei. Administrarea BVB este încredințată Consiliului de Administrație al BVB (Consiliul Bursei) format din 9 reprezentanți aleși de către Adunarea Generală.

Cadrul executiv este reprezentat de următorii :

Ludwik Sobolewski – Director General ;

Marius-Alin Barbu – Director General-Adjunct;

Anca-Theodora Dumitru – Director General-Adjunct, angajat al societății .

Comisiile speciale :

Comisia de Admitere la Tranzacționare este reprezentativă pentru asigurarea unei activități unitare, ordonate și eficiente de admitere, promovare, retragere în/de pe piața reglementată la vedere și sistemul alternativ de tranzacționare administrate de BVB.

Comisia de Apel soluționează contestațiile introduse de participanții la sistemul de tranzacționare al BVB sau contestațiilor agenților de bursă împotriva deciziilor de sancționare sau de dispunere de măsuri preventive emise de directorul general al BVB.

Comisia de Dezvoltare și Produse Noi rolul acestei comisii îl reprezintă susținerea eforturilor de diversificare a tipurilor de operațiuni de bursă și de instrumente financiare.

Departamentul Relații Publice și Marketing promovează imaginea instituțională a BVB, realizează și prelucrează brand-ul și materialele primite de restul departamentelor al BVB, realizează activități de educare și familializare a publicului cu mecanismele bursiere, asigură protecția imaginii BVB, menține relația cu utilizatorii de informații bursiere.

Camera arbitrală a BVB reprezintă o instituție permanentă de arbitraj, fără personalitate juridică, independentă care poate funcționa, pe lângă Bursa de Valori București. Camera arbitrală a BVB funcționează prin Decizia CNVM numărul 372/31.01.2006 și este competentă să rezolve litigiile patrimoniale realizate din operațiuni derulate pe piețele reglementate.

În cadrul Bursei de Valori București regăsim și un Departament de Relații Publice și Marketing ale cărui atribuții sunt cele prezentate :

– promovarea imaginii instituționale a BVB și coordonarea participării BVB la activități de promovare a pieței bursiere;

se organizează evenimente importante ale instituției , conferințe de presă , seminarii interne și internaționale , expoziții forumuri , întâlniri formale , astfel încât să promoveze imaginea Bursei de Valori București în rândul publicului investitor și să asigure o reprezentare corectă a instituției;

elaborează prezentări cu ocazia participării BVB la conferințe , seminarii , realizează și prelucrează într-o formă unitară și reprezentativă brandul și materialele primite de la celelalte departamente ale BVB privind activitatea pieței bursiere și destinate publicului;

menține relația cu mass-media internă și internațională , identifică obiective de marketing și elaborează strategia de marketing a BVB în ceea ce privește vânzarea de informații bursiere;

dezvoltă și asigură protecția imaginii Buresei de Valori București prin stabilirea de politici și norme privind mijloacele grafice și audio-vizuale și se preocupă de monitorizarea acestora;

menține relația cu utilizatorii de informații bursiere;

formulează împreună cu departamentele de specialitate cerințe privind dezvoltarea de produse bursiere destinate beneficiarilor de informație bursieră.

Camera Arbitrară a BVB poate funcționa , pe lângă aceasta , ca instituție permanentă de arbitraj , fără personalotate juridică , independentă , pentru soluționarea litigiilor apărute din operațiunile derulate pe piețele reglementate la vedere și la termen și sistemul alternativ de tranzacționare administrate de Bursa de Valori București.

Conducerea efectivă a BVB este reprezentată de persoane care sunt împuternicite să coordoneze activitatea zilnică a acesteia și sunt investite cu competența de a angaja răspunderea operatorului de piață.

Directorul general este reprezentantul legal al BVB în fața autorităților publice și în relațiile cu persoanele fizice sau juridice, române sau străine.

Funcția fundamentală a oricărei burse o reprezintă asigurarea cadrului optim necesar efectuării de tranzacții bursiere cu valori mobiliare.

Transparența tranzacțiilor bursiere , dar și protecția investitorilor sunt , de asemenea valori fundamentale ale oricărei burse , care de regăsesc și în activitatea operațională de zi cu zi a Bursei de Valori București.

Fig. 2 Organigrama BVB

CAP. II. BURSA DE VALORI BUCUREȘTI (BVB) ȘI ROLUL EI ÎN FINANȚAREA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI

2.1. Importanța BVB în dezvoltarea economiei românești

Bursa de Valori  este răspunsul companiilor care caută să își finanțeze investițiile dar nu stiu prin ce metodă și răspunsul investitorilor care vor să investească dar nu stiu unde.

De-a lungul secolelor Bursele de Valori din întreaga lume au trebuit să țină pasul cu dezvoltarea și diversificarea economiei, motiv pentru care Bursele de Valori din zilele noastre au devenit mult mai complexe, oferind pe lângă tranzacțioanarea de acțiuni , instrumente mult mai sofisticate pentru investitori.

Piața de capital din România prin principalul său reprezentant, Bursa de Valori București , ca o parte integrantă a oricărei economii de piață , oferă un set de servicii și beneficii către toți jucătorii economici și , ca urmare , contribuie la bunăstarea societății românești în ansambul ei.

În condițiile existenței Bursei de Valori București , societățile comerciale românești adaugă activității lor posibilitatea cooperării dezvoltării lor în termini economici noi , promți , eficienți și creative procurându-și capitalul necesar pe o piață specializată , reglementată , democratic și concurențială.

În cadrul pieței de capital obiectul de activitate este reprezentat de instrumentele financiare care sunt vândute și cumpărate în scopul obținerii de profituri viitoare; această piață include toate entitățile și operațiunile care susțin aceste procese.

De menționat este faptul că aceste profituri viitoare depind de o serie de factori de risc.

Instrumentele financiare sunt reprezentate de difeite forme de dețineri ce pot fi tranzacționate ușor pe piața de capital, spre exemplu: acțiuni, obligațiuni, titluri de stat, alte tipuri de titluri de valoare (respectiv drepturi aferente deținerilor de acțiuni), instrumente financiare derivate (contracte futures și opțiuni), unități de fond.

Piața de capital a României include piețele de instrumente financiare și instituțiile specifice acestora cum sunt acelea de servicii financiare , precum și organismele de plasament colectiv, adică fondurile de investiții , stabilind un cadru adecvat de reglementare și observare a investițiilor în instrumente financiare.

Piața de capital este format din piața primară și piața secundară. Piața primară este reprezentată de acel segment al pieței de capital în care sunt oferite investitorilor noile emisiuni de instrumente financiare. Societățile comerciale, guvernul ori instituțiile din sectorul public pot obține finanțare prin vânzare de noi instrumente financiare. Piața secundară reflectă piața în care se tranzacționează instrumentele financiare deja emise.

Intermediarii ce pot furniza servicii de investiții financiare sunt reprezentați în țara noastră de către :

societățile de servicii de investiții financiare care sunt autorizate de ASF (cunoscute sub denumirea de SSIF);

instituții de credit privilegiate de Banca Naționala a României (B.N.R.);

întreprinderile de servicii de investiții financiare si unități de credit autorizate să furnizeze servicii de investiții financiare de autoritățile competente din statele membre UE.

Apariția bursei în România

Din anul 1839 apare ideea înființării unor burse în București și Brăila , odată cu dezvoltarea comerțului în Principatele Române. Un an mai târziu , in anul 1840 apare prima reglementare generală a bursei de comerț sub forma „Codicelui de Comerț al Tării Românești” care împrumuta principalele prevederi ale Codului comercial francez din 1807.

Acest „Cod de Comerț” poate fi considerat actul de naștere al bursei în România NOTA SUBSOL. În reglementările care il alcătuiau găsim de fapt oglindite toate principiile care stau la baza unei activități bursiere :

exista un regulament ca o sumă de reguli de funcționare , de conduită și prevederi legate de finanțare , administrație , cotație și tranzacții;

exista un sistem de cotație prin calcularea „prețului mijlociu” ;

erau asigurate cotațiile de publicare în gazeta comercială a cotațiilor mărfurilor;

Consiliul de administrație era asigurat de șase „efori” , administratori la București și „deputăția neguțătorească”( consiliul negustorilor ) la Brăila .

Beneficiile bursei de valori în România

Dintr-o perspectivă europeană, România este o economie mare , asigură stabilitatea macroeconomică, este în Uniunea Europeană, dar nu are EURO ca monedă locală și are caracteristicile unei economii emergente, ceea ce înseamnă o rentabilitate superioară pentru investitori.

Creșterea înseamnă investiții și investițiile au nevoie de finanțare, una dintre problemele cu care antreprenorii români s-au confruntat și se confruntă încă în România este costul mare de finanțare al proiectelor și atragerea de capital.

Astfel , cele mai dese întâlnite forme de finanțare pentru companiile în România sunt instrumentele pieței monetare, din care cele mai populare sunt creditele comerciale.

Dacă le comparăm ca și dobândă și accesibilitate cu țările UE, sunt mai scumpe  și mai greu accesibile, având în vedere faptul că dobânda de referință a Băncii Naționale a României este de 2% , în cazul în care Banca Centrală Europeană are o rată a dobânzii de referință de doar 0,05% și asta în condițiile în care țările dezvoltate ale zonei euro au un mediu concurențial puternic dezvoltat spre comparație cu sistemul bancar românesc unde impactul politicilor monetare ale BNR își fac mai greu impactul în scăderea costurilor de finanțare reale pentru antreprenorii români.

Având în vedere că antreprenorii români sunt în dezavantaj atunci când vine vorba de finanțare bancară comparativ cu concurenții lor europeni și situația este preconizată să ramână neschimbată pentru viitorul apropriat, există alternativa la piața monetară , mai exact la piața de capital și anume prin una dintre cele mai reprezentative companente ale sale, Bursa de Valori București.

Bursele de valori s-au dovedit în țările dezvoltate ca unele dintre cele mai importante instituții de stimulare a creșterii pe termen lung.

Bursa de Valori Bucuresti ar trebui să devină unul din pilonii economiei românești deoarece reprezintă cea mai eficientă metodă de distribuire a capitalului între diferitele sectoare ale economiei, într-o manieră care este rapidă, eficientă și la un preț just dat de participanții la piață.

Există o corelație directă între nivelul de dezvoltare al unei Burse de Valori și nivelul de dezvoltare al țării respective , astfel țările cu o Bursă de Valori dezvoltantă tind să aibă creșteri economice mai mari pe termen lung decât țările cu o Bursă de Valori mai slab dezvoltată.

Un exemplu în acest sens sunt Statele Unite ale Americii, unde 71% din societățile pe acțiuni se finanțează prin mecanismele Bursei de Valori și doar 29% se finanțează prin credite comerciale. În timp ce în România , doar 1% din societatile pe acțiuni se finanțează prin mecanismele Bursei de Valori și 99% dintre ele se finanțează prin credite comerciale. ( cifrele sunt aferente anului 2012 ).

Ca urmare al procesului de globabilizare, cele mai capitalizate și dezvoltate Burse din lume, cum ar fi The New York Stock Exchange care are o capitalizare de 16.6 trilioane de dolari (aprilie. 2015), a devenit un barometrul al economiei mondiale.

În cazul în care Bursa de Valori din New York suferă o criză, la scurt timp celalalte burse legate de economia Statelor Unite vor începe să înregistreze pierderi așa cum s-a întâmplat în criza economică din 2007. Astfel , se înțelege că Bursa de Valori București fiind încă un jucător mic la nivel global este în mod special susceptibil la socuri externe.

Bursa de Valori București oferă beneficii atât pentru companii , cât și pentru economie. Dintre beneficiile pentru întreprinderi sunt evidențiate următoarele :

Strangerea de capital

Bursa oferă un set de servicii și facilități companiilor cotate prin mecanismele sistemului de tranzacționare oferind în mod constant un preț just (prețul pietei) pentru acțiunile tranzacționate.

Îmbunătățirea managementului companiilor

Companiile cotate pe BVB tind să aibă un număr mare pe acționari (proprietari) și în general companiile vor să îmbunătățească standardele de management și eficiență pentru a mulțumii cerințele acționarilor.

Facilitarea creșterii companiei

Bursa ajută companiile să se extindă și să crească prin fuziuni și achiziții.

Între beneficiile Bursei de Valori București pentru economie se numără :

mobilizarea economiilor populației pentru investiții ,

Adică cetățenii pot să își investească economiile în companii cu un grad mare de rentabilitate.

Oamenii investesc în actiuni și astfel se realizează o rațională formă de alocare și redistribuire a banilor decât daca acei bani ar fi stat într-un depozit bancar și ar fi creat o valoare adaugată mai mică atât pentru investitor cât și pentru economie.

Crearea unui barometru economic

În bursele de valori dezvoltate , performanța unui indice bursier poate fi văzută ca un bun indicator al stării actuale al unor sectoare economice sau al economiei naționale.

Creșterea de capital pentru autoritățile guvernamentale și locale

Guvernele și autoritatile locale pot emite obligațiuni care sunt cotate pe bursă pentru a strânge capital pentru acoperirea deficitelor sau pentru a obține fondurile necesare pentru investiții în infrastructură sau orice alt proiect.

2.2. BVB ca alternativă de finanțare pentru companii

Bursa de Valori București oferă agenților economici, companiilor și investitorilor soluții noi de finanțare prin piața de capital, fiindu-le prezentate stadiul economic actual și perspectiva dezvoltării piețelor pentru IMM-uri. Se are în vedere o serie de proiecte pentru finanțarea IMM-urilor prin intermediul Bursei de Valori București.

BVB sprijină acei antreprenori și acele companiilor care sunt în căutare de finanțare pentru proiectele lor în vederea creșterii și dezvoltării acestora , în condițiile în care companiile de talie mai mică obțin dificil finanțare de la bănci.

Segmentul de IMM-uri și start-up-uri este cel mai dinamic din România, iar mulți dintre antreprenori se confruntă cu dificultatea accesului la finanțare. Astfel, Bursa de Valori București va permite și companiilor mici să se listeze la bursă.

“Certinvest IMM va fi prima societate de investiții din România specializată în finanțarea emisiunilor de obligațiuni realizate de companii antreprenoriale cu dinamică foarte buna a business-ului, din domenii atractive ale economiei, o inițiativă singulară pe piața românească, orientată către satisfacerea nevoilor de business ale antreprenorilor români: acces rapid la finanțare, costuri accesibile, flexibilitate, vizibilitate în piață”, a declarat Horia Gusta, Director general Certinvest.

Piața AeRO

Companiilor și investitorilor le-a fost prezentată piața AeRO, care va fi destinată IMM-urilor în căutare de finanțare. Bursa de Valori București se adresează atât companiilor pentru listarea pe AeRO, cât și asistenților la piață și investitorilor pentru a le prezenta avantajele și mecanismele pe care le implică AeRO.

AeRO va propune investitorilor posibilitatea unei ramificări mai ample a portofoliilor prin investiții în companii noi în stadiu incipient de dezvoltare, din diverse sectoare. Întreprinderile listate pe AeRO pot promova pe piața principală a Bursei de Valori București în momentul în care vor îndeplinii criteriile de eligibilitate pentru piața reglementată , ceea ce este posibil dacă are o valoare estimată de minimum 250.000 de euro, iar pachetul de acțiuni scos la vânzare este de cel putin 10% .

Piesa de noutate adusă de AeRO este înființarea unei noi instituții în piața de capital din România, cea de Consultant Autorizat. Pentru a deveni Consultant Autorizat, o companie va trebui să fie validată de Bursa de Valori București în urma unui proces riguros de evaluare și selectare. Așa cum sugerează și numele, prezența pieței AeRO este indispensabilă pentru viitorul pieței de capital din România. Bursa de Valori București a identificat o cerere puternică pentru alternative de finanțare din partea antreprenorilor și, astfel, și-a îndreptat atenția spre crearea unei piețe vizibile pentru potențialii emitenți și, totodată, mai prietenoasă cu investitorii.

Bursa de Valori București administreată piețe de acțiuni, obligațiuni și alte instrumente financiare, prin platforme reglementate sau sisteme alternative și furnizează o gamă variată de servicii participantilor la piețele financiare. Bursa de Valori București este o companie listată pe propria piață reglementată din 2010.

Ca modalitate de finanțare Piața AeRO reprezintă o oportunitate : a fost creată din nevoia de a furniza antreprenorilor o alternativă de finanțare pentru dezvoltare și este segmentul dedicat titlurilor de capital (acțiunilor) din cadrul sistemului alternativ de tranzacționare administrat de Bursa de Valori Bucuresti.

Piața AeRO este dedicată finanțării companiilor care nu îndeplinesc criteriile de mărime sau vechime pentru listarea pe Piața Reglementată. Aceasta va deschide noi alternative de finanțare pentru antreprenorii români, care au idei bune și care vor să-și extindă afacerile. Foarte multe companii, aflate la început de drum, pot avea un parcurs spectaculos dacă sunt ajutate, iar investitorii din piața de capital caută noi oportunități pentru a-și diversifica portofoliile.

Pentru listarea pe AeRO o companie are următoarele alternative:

Plasamentul privat – oferta adresată catre un număr limitat, de până la 150 de potențiali investitori. Plasamentul privat nu necesită realizarea unui prospect și aprobarea acestuia de către Autoritatea de Supraveghere Financiară;

Oferta publică inițială de acțiuni (IPO) – necesită realizarea unui prospect și , prin urmare parcurgerea procedurilor legale și regulamentare

Listarea tehnica – listarea are loc fara derularea in prealabil a unei oferte publice.

Acesta este un segment de piață dedicat listării companiilor la început de drum, ca să își finanțeze proiectele, să își sporească vizibilitatea și să contribuie la dezvoltarea mediului de afaceri. Bazându-se pe sistemul alternativ de tranzacționare al Bursei de Valori București, existent din 2010, piața AeRO, sub un concept reproiectat și reconstruit, a fost lansată pe 25 februarie 2015.

Sistemul alternativ de tranzacționare nu este o piață reglementată în sensul Directivelor Europene și a legislației românețti privind piața de capital, însă este reglementată prin regulile și cerințele stabilite de BVB. Sistemul alternativ a fost înființat de Bursa de Valori București cu scopul de a oferi o piață cu mai puține cerințe de raportare din partea emitenților, dar în același timp cu un nivel suficient de transparență pentru investitori, pentru a-i motiva sa tranzacționeze.

Criteriile de admitere pe Piața AeRO

Pentru admiterea la tranzacționare, candidații emitenți trebuie să aibă o capitalizare anticipată de minim 250.000 EUR, estimată, fie pe baza unui plasament privat anterior sau a unei oferte publice inițiale (IPO), fie pe baza unui istoric de tranzacționare pe o altă platformă de tranzacționare. În lipsa acestora, capitalizarea anticipată va fi estimată pe baza unei evaluari realizate de către Consultantul Autorizat (Authorized Advisor). Alte criterii care vor fi luate în calcul: un free-float, acțiuni disponibile pentru tranzacționare, de 10% sau cel putin 30 de acționari.
BVB poate lua în considerare admiterea la tranzacționare pe AeRO a emitenților și în situația în care unul sau mai multe criterii menționate mai sus nu sunt îndeplinite.

Avantajele listării la Bursa de Valori

Finanțarea companiei prin intermediul bursei are o serie de avantaje, precum:

acces ușor la capitalul necesar pentru dezvoltarea și creșterea afacerii ;

vizibilitate în creștere a companiei în rândul partenerilor de afaceri și clienților din țară și străinătate ;

stabilirea corectă a valorii de piață a companiei, în funcție de ofertă și cerere, în cazul emisiunii de acțiuni ;

câștigarea încrederii clienților și a partenerilor de afaceri datorită îmbunătățirii transparenței ;

creșterea performanței echipei de management ;

opțiune de exit pentru fondatorii companiei.

Este important de știut că pot apărea anumite provocări asociate listării unei companii la bursă, printre acestea:

împărțirea controlului asupra companiei cu alți investitori;

respectarea reglementărilor aplicabile companiilor listate ;

îmbunătățirea transparenței prin prezentarea mai multor informatii către investitori ;

alocarea de resurse pentru îndeplinirea cerințelor de listare, de raportare și alte cerințe ;

îmbunătățirea guvernanței corporative ;

alocarea de timp pentru întâlniri cu investitorii.

Piața Rasdaq

A fost lansată ca a doua piață bursieră , alternativa Bursei deValori București , lansată oficial la data de 25.10.1996. A urmat modelul American al Nasdaq , fiind organizată în același mod , și este deci , o piață OTC ( over-the-counter ) numită și extrabursieră .

În timpul a zece ani de activitate , în data de 25 octombrie 2006 pe piața Rasdaq au fost tranzacționate peste 13 miliarde de acțiuni în valoare totală de peste 4,5 miliarde RON și au fost încheiate mai mult de 1,9 milioane de tranzacții.

RASDAQ a funcționat ca un sistem electronic, în cadrul căruia intermediarii derulau tranzacții în numele clienților sau în nume propriu și avea caracteristici proprii :

Difuzia, respectiv, lipsa de localizare;

Accesarea de către participanți prin intermediul unei interfețe personale computerizate sau cu ajutorul unor linii dedicate;

Intermediarii autorizați se puteau declara drept formatori de piață pentru anumite emisiuni;

Terminalele de tranzacționare erau conectate în acces direct;

Cotațiile erau disponibile în timp real;

Accesul direct la sistemul de tranzacționare consta în posibilitatea participanților de a introduce cotații sau de a raporta tranzacțiile direct în sistem;

Statutul actual al Pieței RASDAQ

În prezent piața Rasdaq a fost preluată în cadrul BVB și se află în proces de redefinire ca sistem alternativ de tranzacționare.

În cadrul Bursei de Valori București se identifică distinct secțiunea de bursă Rasdaq , BVB fiind autorizată ca piață reglementată.

Majoritatea societăților ale căror acțiuni se tranzacționează pe RASDAQ nu îndeplinesc cerințele de admitere pe o piață reglementată.

Numărul societăților ale căror acțiuni se tranzacționează pe RASDAQ s-a redus sub 1.000.

Valoarea tranzacțiilor și nivelul capitalizării s-au redus substanțial în perioada 2007 – 2014.

Pe piața Rasdaq sunt listate în prezent 928 de companii, cu o capitalizare de 7,55 miliarde de lei (1,71 miliarde de euro). Pe piața reglementată operată de Bursa de Valori București (BVB) sunt cotate acțiunile a 81 de companii, cu o capitalizare de 129,8 miliarde lei (29,4 miliarde euro).

În urma fuziunii dintre Bursa de Valori București și Bursa Electronică Rasdaq , în curs de implementare se află următoarele :

Piața Reglementată – ce cuprinde instrumentele financiare ale cotei Bursei de Valori București prevăzute în “ Codul BVB ca Operator de Piață “ .

Pasdaq – ATS – include acele instrumente financiare emise de societățile care , fie nu îndeplinesc condițiile pentru Piața Reglementată , fie provin din oricare dintre piețele administrate de Bursa de Valori București și optează pentru ATS .

STAN ( Sistem de Tranzacționare pentru Acțiuni Nelistate ) – îi sunt representative instrumentele finaciare emise de societățile deja tranzacționabile pe o piață de capital , dar care nu-și dau acordul total pentru a fi tranzacționate pe o piață reglementată sau un system alternative de tranzacționare .

2.3. Starea actuală a BVB și perspectivele viitoare ale acesteia

Contextul actual al Bursei de Valori București și performanțele acesteia

Bursa de Valori București a înregistrat în ultimii ani performanțe de excepție atât din punct de vedere cantitativ (creșterea valoarii tranzacțiilot și capitalizărilor , randamentele aduse de acțiuni) , dar și calitativ (cadrul tehnic, legislativ și procedural modern, flexibil și complex, fuziunea cu Rasdaq, emitenți de marca) .

În perioada de la redeschiderea BVB (21 aprilie 1995) până în prezent , s-au încheiat 5,3 milioane de tranzacții cu 44,8 miliarde de acțiuni având o valoare totală de 4,7 miliarde USD. Ritmul de dezvoltare al bursei s-a accentuat semnificativ de la un an la altul. Astfel, valoarea tranzacțiilor cu acțiuni la bursă a crescut în 2005 cu 260%, față de o creștere de 123% în 2004 și 20% în 2003 :

Capitalizarea bursieră a urmat o tendință similară, evoluând de la 2,99 miliarde EUR în 2003, la 8,82 miliarde EUR în 2004 și 15,31 miliarde in 2005 :

Ultimii ani au văzut o reducere constantă a dobânzilor bancare la depozite până la ratele real-negative pe care băncile le practică în prezent, precum și a posibilităților de câștig din păstrarea economiilor în valută pe măsura aprecierii monedei nationale.

Investiția în acțiuni listate a devenit o alternativă foarte serioasă pentru economiile publicului investitor. În plus, randamentele ridicate aduse de acțiunile listate au furnizat și “materia primă” pentru performanțele bune ale fondurilor mutuale de acțiuni și diversificate din ultimii ani, precum și pentru unele produse de asigurări de viață.

Mai mult decat aceste performanțe cantitative, Bursa de Valori București a înregistrat și salturi calitative importante, fiind astăzi instituția fanion a pieței de capital din România.

După cei zece ani scurși de la reînființare, BVB prezintă astăzi proceduri și reglementări complet adaptate cerințelor unei piețe de capital moderne și anume un sistem de tranzacționare eficient și flexibil , condiții care să încurajeze dezvoltarea investițiilor și a pieței de capital în țara noastră.

În plus, bursa oferă investitorilor o structură atrăgătoare de emitenți selectați după criterii stricte, iar în viitorul apropiat, după finalizarea fuziunii cu Rasdaq, va centraliza într-un sistem unic oferta de valori mobiliare pe piața de capital.

Indicii Bursei de Valori București

Indicii bursieri exprimă evoluția cursurilor valorilor mobiliare pe o anumită piață, semnificația indicilor este dată de structura acestora care se prezintă astfel: indici din prima generație (în structura cărora se cuprind acțiuni ai căror emitenți aparțin aceluiași domeniu de activitate și au o activitate de informare limitată; indici din a doua generație (au un grad de relevanță mai ridicat, deoarece cuprind un număr mai mare de firme ce aparțin unor domenii de activitate diferite).

Datorită activității complexe a unei burse de valori este nevoie de un sistem de indicatori statistici, indiferent de tipul bursei, care să cuantifice cantitativ și calitativ procesele tranzacționale și relația dintre cerere și ofertă. Acest sistem de indicatori statistici include:

Indicatorul general al activității bursiere (indicele bursei);

Indicatori sintetici pentru sectoarele economiei naționale (indici sectoriali);

Indicatori cantitativi privind prețurile de vânzare-cumpărare, volumul tranzacțiilor, nivelul capitalizării bursiere;

Indicatori calitativi privind rata rentabilității, volatilitatea titlului mobiliar sau riscul unui titlu mobiliar.

Indicele BET este indicele Bursei de Valori București (Bucharest Exchange Trading), data sa de start a fost 22 septembrie 1997 în timp de data de referință a indicelui a fost 19 septembrie 1997. Valoarea sa de start este 1.000 de puncte și actualitatea se face lunară.

BET se constituie ca transport pentru tranzacțiile cu instrumente derivate pe indici, acestea fiind opțiuni și futures, și combinații ale acestora. Procesul de creare a indicelui a beneficiat de asistență acordată de Institutul Austriac de Studii Avansate.

Printre scopurile creării primului indice al Bursei de Valori București se numără următoarele:

Reflectarea tendinței de ansamblu a prețurilor corespunzătoare celor mai lichide și active 10 societăți tranzacționate în cadrul BVB. Societățile sunt selectate din lista tuturor societăților cotate la BVB aplicându-se totodată și criteriul diversificării activității societăților respective.

Asigurarea mecanismelor de acoperire a riscului pentru investitor prin furnizarea unei baze adecvate pentru tranzacționarea instrumentelor derivate pe indici (index option și contracte futures).

Indicele BET este calculat prin aplicarea unei metode de ponderare cu capitalizarea prețurilor celor mai lichide 10 societăți listate, exclusiv SIF. Pe baza formulei următoare sunt înregistrate prețurile în fiecare ședință de tranzacționare, apoi sunt raportate la prețurile înregistrate în ședința de tranzacționare de referință:

= 1000

Unde :

N este numărul de simboluri incluse în portofoliul indicelui: 10

este prețul de închidere al simbolului i înregistrat în piața principală în ședința de tranzacționare de referință (corespunzătoare ultimei actualizări a coșului indicelui, considerată a fi t=0)

este prețul de închidere al simbolului i înregistrat în piața principal în ședința de tranzacționare t

este factorul de ponderare corespunzător simbolului i în ședința de tranzacționare de referință (t=0)

În cazul în care participarea unui simbol în index este limitată la 20% din totalul capitalizării simbolurilor incluse în indicele BET, factorul de ponderare al acestuia poate fi egal cu una dintre cele două valori:

Numărul de acțiuni corespunzătoare simbolului respectiv (în cazul în care ponderea capitalizării acestuia în capitalizarea totală a simbolurilor incluse în indice este mai mică de 20%);

Un număr ajustat (în cazul în care ponderea capitalizării simbolului depășesște limita procentuală impusă de 20%).

Valorile indicelui BET sunt exprimate și în dolari prin conversia prețurilor în lei la cursul Băncii Naționale Române din ziua respectivă ca o facilitate pentru investitorii care doresc o astfel de măsură a indicelui.

Societățile incluse în coșul indicelui BET reprezintă, în prezent, mai mult de 60% din capitalizarea totală și 70% din valoarea totală tranzacționată în cadrul Bursei de Valori București.

Pentru selecția celor 10 valori mobiliare din portofoliul indicelui BET sunt folosite criterii cu privire la acțiunile cotate:

trebuie să fie cotate la categoria I a Bursei de Valori București;

trebuie să aibă cea mai mare capitalizare bursieră, urmărindu-se ca suma capitalizărilor firmelor ale căror acțiuni sunt în portofoliul indicelui să depășească 60% din capitalizarea bursieră totală;

trebuie alese astfel încât să se asigure diversificarea portofoliului indicelui;

trebuie sa fie cele mai lichide, deoarece se urmărește ca suma valorii totale a tranzacțiilor acțiunilor din portofoliul indicelui să fie cel puțin 70% din valoarea totală tranzacționată.

Aceste criterii prezentate sunt revizuite lunar prin analizarea performanțelor societăților care compun coșul indicelui precum și a societăților recent listate în vederea unor actualizări a componenței indicelui (înlocuiri). Aceste decizii de actualizare a coșului indicelui sunt adoptate de către Comitetul Indicelui.

Valoarea indicelui este socotită în timp real și este afișată pe terminalele agenților conectate la distanță la sistemul de tranzacționare. Indicele îngăduie managerilor de portofoliu calcularea coeficientului de volatilitate beta care depind de riscul asociat fiecărei acțiuni, dar și de riscul pieței pe care titlul este tranzacționat.

Metodele de ajustare a indicelui:

refacerea factorilor de ponderare;

refacerea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corecție.

Cazurile care determină aceste ajustări sunt:

majorări sau diminuări de capital pentru o societate care are acțiunile în indice;

împărțiri sau consolidări ale acțiunilor aflate în portofoliul indicelui.

Comitetul indicelui se adună în fiecare lună pentru analizarea și aprobarea deciziilor cu privire la actualizarea indicelui. Este responsabil pentru toate hotărârile referitoare la componența indicilor bursiei și la regulile care se aplică acestora și trimite Bursei propunerile care vizează marketing-ul indicelui sau orice capacitate de utilizare a acestuia drept bază pentru instrumentele derivative.

Parametri de monitorizare a activității de tranzacționare

Bursa de Valori București determină următorii parametri indicelui BET:

nivelul de alertă indice BET este o modificare procentuală negativă de 10% față de valoarea de închidere a indicelui înscrisă în ședința anterioară de tranzacționare;

nivelul de oprire temporară a ședinței de tranzacționare este o modificare procentuală negativă de 12% a indicelui BET față de valoarea de închidere a acestuia înscrisă în ședința anterioară de tranzacționare;

nivelul de oprire a ședinței de tranzacționare este o modificare procentuală negativă de 15% a indicelui BET față de valoarea de închidere a acestuia înscrisă în ședința anterioară de tranzacționare.

Indicele BET-C este indicele Bursei de Valori București (Bucharest Exchange Trading – Composite), data sa de start a fost 17 aprilie 1998, iar data de referință a fost 16 aprilie 1998. Valoarea de start s-a aflat la 1.000 de puncte, numărul de societăți fiind variabil, actualizarea făcându-se oricând este necesar.

Acest indice a fost implementat datorită solicitării unei reprezentări complete a dezvoltării prețurilor titlurilor tranzacționate la Bursa de Valori București, fiind calculat la fel ca și indicele BET. Crearea indicelui BET-C a fost dictată și de creșterea numărului de societăți listate la BVB.

Procedeul de calcul este identic cu cel folosit pentru indicele BET. Procedeul este similar cu cel folosit pentru indicii din generația a doua (S&P 500, FT-SE100, CAC40 etc.). Baza indicelui are prețurile medii din data de referință. În coșul indicelui vor fi adăugate noile societăți pe măsură ce sunt cotate, în ziua următoare formării prețului de piață.

Reguli de selectare a societăților în portofoliul indicelui

Pentru a introduce o societate în indicele BET-C este necesară listarea la Bursa de Valori București. Ponderea maximă admisă a capitalizării unei societăți din coșul indicelui BET-C în totalul capitalizării indicelui este la fel ca la indicele BET.

Ajustarea indicelui BET-C se realizează prin următoarele metode:

schimbarea factorilor de ponderare;

schimbarea valorii indicelui prin utilizarea unui factor de corecție (regulă asemănătoare cu cea folosită pentru indicele BET).

Cazurile care determină ajustări:

divizări sau consolidări ale acțiunilor din coșul indicelui;

modificări produse în capitalizarea unei societăți ale cărui acțiuni sunt introduse în portofoliul indicelui, care ar produce depășirea limitei ponderii procentuale acceptată în capitalizarea totală a simbolurilor incluse în indice.

Comitetul indicelui BET-C are aceleași atribuții ca și comitetul indicelui BET. De asemenea, la diseminare și copyright se aplică reguli similare cu cele folosite pentru indicele BET. Modificările nu sunt transmise către mass-media.

Indicele BET-FI (Bucharest Exchange Trading-Financial) a avut data de start la 1 noiembrie 2000 , cu o valoare de start de 1.000 de puncte, numărul de societăți este variabil, iar actualizările se fac oricând este nevoie.

Este primul indice sectorial lansat de Bursa de Valori București, el reflectă tendința de ansamblu a prețurilor fondurilor de investiții tranzacționate de BVB.

Regula de calcul este identică cu cea folosită pentru indicii BET și BET-C, iar singura regulă pentru includerea unui fond de investiții în acest indice este ca acesta să fie listat la Bursa de Valori București.

Metodele de ajustare și evenimentele care determină ajustările sunt similare cu cele ale indicelui BET și indicelui BET-C, dar și atribuțiile comitetului indicelui sunt identice cu cele privind BET și BET-C.

Listarea companiilor la o bură de valori este o operațiune importantă pentru acele companii dinamice, interesate de surse noi de finanțare , de creșterea afacerilor și de creșterea reputației.

CONCLUZII

Bursa de Valori București este operator de piață și operator de sistem, care asigură investitorilor piețe reglementate de instrumente financiare, la vedere și la termen, și sisteme alternative de tranzacționare, prin sisteme informaice, mecanisme și reguli adecvate pentru efectuarea tranzacțiilor cu instrumente financiare.

Listarea unei companii la Bursa de Valori București îi oferă unele avantaje și beneficii decât ar avea o companie care nu este listată la aceasta bursă. Dintre aceste avantaje putem amintii : formarea unor surse de finanțare proprii prin intermediul acțiunilor și obligațiunilor emise de acționare și parteneri precum și simplificarea operatiunilor de transfer al actiunilor sau de registru al acestora ; crește încrederea partenerilor de afaceri , mai ales a celor străini în competențele firmei în cauză ;

Bursa de Valori Bucuresti ar trebui să devină unul din pilonii economiei românești deoarece reprezintă cea mai eficientă metodă de distribuire a capitalului între diferitele sectoare ale economiei, într-o manieră care este rapidă, eficientă și la un preț just dat de participanții la piață.

Bursa de Valori București este operator de piață și operator de sistem, care asigură investitorilor piețe reglementate de instrumente financiare, la vedere și la termen, și sisteme alternative de tranzacționare, prin sisteme informaice, mecanisme și reguli adecvate pentru efectuarea tranzacțiilor cu instrumente financiare.

În contextul economiei românești , Bursa de Valori București aduce schimbări în bine prin atragerea de noi investitori pe piață și îmbunătățirea structurii investitorilor la bursă prin măsuri precum contactarea directă de către bursă acelor instituții, organizații sau asociații de profil a unor clase de investitori străini .

BIBLIOGRAFIE

George Nicolae Jemboiu , “Integrarea pieței de capital românești în piața financiară europeană” , Editura SITECH , Craiova , 2011 ;

Ion Galiceanu , Stefan Bratu – “Bursa de Valori “ , Ed Universitaria , Craiova , 1994 ;

Bratu Răducu Ștefan, “Tendințe și mutații în evoluția pieței de capital în România” , Ed. Universitaria, Craiova, 2010