IMPORTANȚA APLICĂRII PROTOCOLULUI KINETOTERAPEUTIC ÎN [608821]

UNIVERSITATEA ”TRANSILVANIA” BRAȘOV
Facultatea de Educație Fizică și Sporturi Montane
Specializarea Kinetoterapie și Motricitate Specială

IMPORTANȚA APLICĂRII PROTOCOLULUI KINETOTERAPEUTIC ÎN
TRATAREA PARALIZIEI CEREBRALE INFANTILĂ

Coordonator științific:
Lector univ. dr. NECHITA Florentina
Absolvent: [anonimizat] 2017

CUPRINS
Introducere Motivul alegerii temei………………………………………………………………. ………
Gradul de actualitate al temei…………………………………………………….. ……..
Scopul și ipoteza cercetării………………………………………………………… ……..
Sarcinile cercetării…………………………………………….. …………………….. ……..
Capitolul I Fundamentarea teoretică a lucrării de licență……………………………….. ……..
I.1Biomecanica aparatului locomotor………………………………………….. ……..
I.2.Notiuni generale ale S.N.C ………………………………………………………. …..
I.2.1Componentele S.N.C …………………………………………………………. ………
I.3.Functia nervoasa notiuni generale………………………………. …………… ……
I.3.1.Actul reflex……………………………………………………………………….. …….
I.3.2. Caile de transmitere……………………………………………………………. …….
I.3.3Examinearea reflexelor…………………………………………………………. ……
I.3.4.Sindromul de neuron motor central………………………………………… …..
I.4. Descriere tetrapareza spastica…………………………………………………. ……
I.4.1 Spasticitatea sau hipertonia piramidala……………………. ………………….
I.4.2. Etiologie tetrapareza spastica ……………………. ………………………
I.4.3. Cauz e si factori tetrapareza spastica……………………………………… ……
I.4.4. Atitudinea pacientului cu tetrapareza spastica………………………….. ….
I.4.5. Examinarea clinica…………………………… ………………….. …………………
I.4.6. Tratamentul tetraparezei spastice………………………………………… …….
I.5. Obiective……………………………………………… ……………………………………
I.5.1. Descrierea metodelor de recuperare………………………………………. …..
Capitolul II Organizarea cercetării……………………………………………………………….. ……..
II.1. Durata cercetarii………………………………………….. ……………………………
II.2.Locul desfasurarii cercetarii…………………………………….. ………………….
II.3.Subiectii cercetarii ……………………………… ………………………………………
II.4. Aparate, instalații și materiale……………………………………………… ……..
II.5.Metode și tehnici de cercetare………………………………………………. ……..
II.6.Procedura (modul de organizare) de desfașurare a cercetării. …………..
II.7.Exercitii folosite in programul kinetic de recuperare ……………………….

Capitolul III Prezentarea, prelucrarea și interpretarea statistică a rezultatelor obținute…
Concluzii și
recomandări
………………………………………………………………………………………………. ……….
Bibliografie ………………………………………………………………………………………………. ……….
Anexe ………………………………………………………………………………………………. ……….

1
INTRODUCERE
Lucrarea de fata scoate in evidenta rolul kinetoterapiei in recuperarea pacienților
cu tetrapareza spastica.
“Paralizia cerebrală este o tulburare cronică a mișcării din cauza leziunii sistemului
nervos central. Paralizia cerebrală se manifestă prin mișcări reflexe involuntare și
contracții musculare (spasme) care pot afecta o parte a corpului sau tot corpul. Cu
paralizia cerebrală sunt asociate alte afecțiuni cum ar fi convulsiile, disfuncții viz uale
sau auditive.”[ https://ro.wikipedia.org/wiki/Paralizie_cerebral%C4%83 ]
Primele descrieri ale bolii apar în lucrările lui Hipocrate în secolul V Î .Hr.
In secolul al -XlX-lea, un chirurg pe nume William John Little a făcut numeroase
studii si cercetări asupra acestei boli.
Timp de multi ani aceasta afecțiune a fost cunoscuta sub numele de boala Little.

GENERALITĂȚI
Kinetoterapia sau “Kinetologia medicala este o știință este o știință biologica
interdisciplinara, care se ocupa exclusiv cu stidiul mișcării corpului omenesc, a
elementelor anatomo -functionale care concura la relizarea acesteia si la modalitățil e de
corectare si/sau compensare a perturbărilor reversibile, parțial reversibile sau
ireversibile.”
[ https://www.slideshare.net/65 carmenga/kinetologie -medicalamarianacordun]
Importanta kinetoterapiei in afecțiunile neurologice ( recuperarea neurologica,
nevel de afectare, influenta negativa asupra calității vieții copil si familie, incluziunea
sociala, copil cu CES,
Un obiectiv general a -l kinetoterapiei asupra acestei patologii, este acela de a
aduce un aport de progres în dezvoltarea integrală din punct de vedere neuro -psihomotor
și psi hosocial.

MOTIVUL ALEGERII TEMEI
În perioada realizării stagiilo r de practică kinetoterapeutică am luat contact cu
această patologie, în cadrul Centrului de Educație Incluzivă Brașov. Pe parcursul acestor
ore de practică am observat severitatea nivelului de afectare, cât și importanța aplicării
sistematice a mijloacelo r kinetice în mod individualizat prin raționalizarea și
standardizarea acestora. Așadar, am decis să aprofundez această sferă de patologie.
Astfel, prin realizarea acestei lucrări vreau sa evidențiez importanta pe care o are
kinetoterapia în recuperarea pa cienților care suferă de tetrapareza spastica.

2
Aceasta tema este importanta deoarece cu ajutorul metodelor de recuperare,
pacientul reușește într -o oarecare măsură sa fie capabil sa se integreze in societate și să
scadă nivelul de dependentă asis tată, prin creșterea gradului de motricitate.
Imposibilitatea de mișcare a pacienților diagnosticați cu tetrapareza spastica
reprezintă o gravitate. Tabloul clinic complex al trtrapareyei spastice stă la baza deciziei
mele de a aprofunda prin cer cetare această patologie. Din aceasta cauza am început
cercetarea prin aplicarea mijloacelor, metodelor si tehnicilor specifice recuperării
pacienților cu tetrapareza spastica pe aceste persoane.

ACTUALITATE TEMEI
Deși este o temă care este tra tata de foarte mult timp de către specialiști,
reprezintă totodată un subiect de actualitate pentru cercetătorii din domeniu.
Severitatea afectării supun specialiștii la studii de cercetare în vederea îmbunatățirii
mijloacelor de recuperare utiliztae in această patologie. Importanța acestor cercetării
reiese din nevoia de a îmbunătății calitatea vieții acestor persoane, prin creșterea
gradului de motricitate și incluziune socială.

SCOPUL SI SARCINILE CERCETARII
Scopul principal este acela de a ajuta pacienții cu tetrapareza spastica. Acești
pacienți au nevoie de intervenția specialiștilor pentru ale asigura o crețtere a interacțiunii
sociale. Nevoia de a favoriza o creștere calitativă a relațiilor inter umane cu familia si cu
cei din jur pune baza obiectivului general al acestei lucrări.
Sarcinile care contribuie la realizarea aceste lucrări sunt:
 Documentarea bibliografică și strângerea informațiilor de specialitate;
 Discuții cu specialiștii di n domeniu;
 Alegerea grupului de cercetare;
 Stabilirea ipotezelor și obiectivelor lucrării;
 Evaluarea inițial, intermediara și finală;
 Stabilirea obiectivelor de recuperare;
 Întocmirea programului de recuperare și aplicarea acestuia;
 Înregistrarea și interp retarea rezultatelor;
 Realizarea și interpretarea graficelor și tabelelor;
 Întocmirea și redactarea lucrării de licență;

3
 Realizarea prezentării power point;
 Susținerea lucrării de licență și prezentarea power point;

IPOTEZA
Plecam de la premiza ca prin aplicarea sistematică și individualizată mijloacelor
specifice kinetoterapiei la pacienții cu tetrapareză spastică conduc spre o îmbunătățire
neuropsihomotrică si psihosocială.
Din ipoteza generală realizăm următoarel e ipteze secundare:
1. Prin aplicarea mijloacelor de kinetoterapie pasivă se vor obține progrese la nivel
articular.
2. Prin aplicarea tehnicilor FNP se obțin rezultate pozitive la nivelul creșterii
controlului neuromotor și al mobilității articulare.
3. Aplicarea sistematică a ședințelor de kinetoterapie conduc la o creștere a
interacțiunii sociale.

4
CAPITOLUL l – FUNDAMENTAREA TEORETICA A LUCRARII
I.1Biomecanica aparatului locomotor
a) Legile fundamentale ale mecanicii:
 Principiul l al mecanicii sau principiul inerției:
„Orice corp își menține starea de repaus sau de mișcare rectilinie uniformă atât timp
cât asupra sa nu acționează alte forțe sau suma forțelor care acționează asupra sa este
nulă.”[ https://ro.wikipedia.org/wiki/Legile_lui_Newton ].
 Principiul al doilea al mecanicii sau principiul accelerației:
„Mărimea forței care acționând asupra unui corp îi imprimă o anumită accelerație
este egală cu produsul dintre masa corpului și mărimea accelerației.”
[Nenciu , G. ,Pașol , I. , 2012 , pag. 14].
 Principiul al treilea al mecanicii sau principiul interacțiunii:
„Acțiunile reciproce a două corpuri sunt totdeauna egale ca mărime și de sens
contrar.” [Nenciu , G. ,Pașol , I. , 2012 , pag. 14].

b)Analiza biomecanica a mersului:
„Mersul, ca (bipedalism alternativ), este o mișcare ciclică, realizată prin ducerea
succesivă a unui picior înaintea celuilalt, fiecare dintre cele 2 membre inferioare având
pe rând funcŃia de propulsor și de suport (există un sprijin per manent al corpului pe sol,
fie prin intermediul unui picior – perioada sprijinului unilateral – fie cu ambele picioare –
perioada sprijinului bilateral).”[Marcu , V., Dan , M. 2006, pag. 12].
In funcție de momentele de sprijin si balans se disting 4 f aze ale mersului:
 Faza întâi numita si faza de inițiere tine pana la momentul verticalei si este
compusa din contactul inițial si încărcarea.
 Faza a doua numita si „momentul verticalei piciorului ( numit moment si nu faza
din cauza duratei foarte scurte) e ste timpul in care corpul se sprijină pe un singur
picior si are înălțimea maxima, centrul de greutate fiind deplasat ușor lateral in
direcția piciorului de sprijin pentru menținerea echilibrului ”[Cioroiu , S.G. , 2006,
pag.97].
 Faza a treia numita si faza de impulsie sau desprinderea piciorului de pe sol.
 Faza a patra numita oscilația sau balansarea este împărțită in oscilația inițială
oscilația de mijloc si oscilația finala.

5

Fig. Nr. 1.1 Fazele mersului
[ http://www.scrigroup.com/sanatate/BIOMECANICA -LOCOMOTIEI –
UMANE42978.php ]
c)Pâ rghii
Pârghiile osoase sunt alcătuite din doua oase vecine, articulate mobil si legate
printr -un mușchi.
Elementele unei pârghii sunt:
– S- punctul de sprijin.
– R- forța de rezistenta.
– F- forța activa.
Clasificarea pârghiilor:
 „Pârghia de gradul l – forța rezistenta si forța activa se afla de o parte si de alta a
punctului de sprijin.
 Pârghia de gradul 2 – forța rezistenta se afla la mijloc, intre punctul de sprijin si
forța activa.
 Pârghia de gradul 3 – forța activa este situata intre punctul de sprijin si forța
rezistenta.”[Fleancu , A. , Sechel , G. 2012, pag. 30].

6

Fig. Nr. 1.2. Parghii ale corpului omenesc
[ http://www.esanatos.com/anatomie/sistemul -muscular/Manifestarile –
contractiei -musc44186.php ]
I.2.Noțiuni generale ale S.N.C
Sistemul Nervos Central (S.N.C.) este „acea parte a sistemului nervos care este
adăpostită in canalul rahidian si cavitatea neuronala.Este compus din: măduva spinării
situata in canalul rahidian si encefalul situat in cavitatea neuro -craniana.Mai este
denumit si ax cerebrospinal sau nevrax.”[Albu , I., 1984, pag.3]
I.2.1.Componentele S.N.C
„Măduva spinării es te acea parte a sistemului nervos central care ocupa canalul
rahidian.Are aspectul unui cordon alb sidefiu, care la nivelul gaurii occipitale se
continua cu encefalul; măsoară in lungime, in medie, 45 cm. la bărbați si 41 cm. la
femei. Are o greutate de 26 -30g.”[ Albu , I., 1984, pag.26]
Regiunile măduvei spinării:
1. Porțiunea superioara – este de la bulb la umflatura cervicala si are aproximativ
2 cm. lungime.
2. Umflatura superioara – este de la a treia vertebra cervicala panala a doua vertebra
toraca la si are aproximativ 12 cm. lungime.
3. Porțiunea dorsala – este de la adoua vertebra toracala pana la a 10 vertebra
toracala.
4. Umflatura lombara – este de la a zecea vetebra toracala pana la a doua vertebra
lombara si are aproximativ 9 cm. lungime.
5. Conul termi nal este extremitatea efilata a umflaturii lombare.

7
Encefalul sau creierul „reprezintă partea sistemului nervos central aflata in
interiorul craniului.El controloeaza numeroase funcții ale organismului ca bătăile inimii,
mersul si alergarea, gene rarea de gânduri sau emoții.Într -un creier uman exista intre 85
si 100 de miliarde de neuroni, fiecare dintre ei având cam 10.000 de conexiuni.”
[ https://ro.wikipedia.org/wiki/Creier ]

Fig.1.3. Sistemul Nervos Central 1 -Creier, 2 -Creier si Maduva Spinarii, 3 -Maduva
Spinarii
[ https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_nervos_central ]

1.3. Funcția nervoasa noțiuni generale
1.3.1. Actul reflex
„Forma de mișcare cea mai simpla este mișcarea reflexa. Ea este, totodată, actul
reflex cel mai bine cunoscut. Din punct de vedere general, orice reacție a organismului
fie ea motorie, secretorie sau vasomotorie, care constituie răspunsul unei ex citații
senzitive, se numește act reflex. Aceasta transformare sau, mai bine, zis transmitere de
energie are loc într -un centru nervos, numit centru reflex.”[Robanescu , N.,1992 ,pag.15].

8

Fig. Nr. 1.4. Actul reflex
[ http://www.medtrng.com/anatomy%20lesson/bhp13.htm ]

O mișcare reflexa este compusa din 3 faze succesive:
a) excitarea nervului senzitiv;
b) excitarea centrului reflex intermediar;
c) excitarea nervului motor si mișcarea reflexa care o însoțește;
Receptorii organismului înregistrează excitația senzitiva.După funcția lor,
receptorii sunt cla sificați de către Sherrington in:
a) exteroceptori – receptează stimuli din mediul extern;
b) interoceptori – culeg si transmit impulsuri de la organele interne, aceștia sunt de
doua categorii: proprioreceptori( culeg informații de la articulații, mușchi si
tendoane) si visceroceptori( culeg informații de la organe).
I.M. Secenov vorbea de un simt muscular obscur care:”…împreună cu senzațiile
cutanate si optice constituie, cum s -ar spune, îndrumătorul principal al conștiinței in
procesul de coordo nare a mișcării…Prin urmare, atâta timp cat se produce o contracție
musculara, de la nivelul pielii sia i mușchilor segmentului in mișcare sosesc, continuu, in
centrii nervoși excitații senzoriale care își schimba caracterul corespunzător
modificărilor m ișcării si determina, prin aceasta, orientarea actelor motorii consecutive…
Senzațiile cutanate si musculare care însoțesc începutul, sfârșitul si toate fazele fiecărei

9
contracții musculare de tremina durata ei si succesiunea in care se contracta diferiț i
mușchi.”[Robanescu , N.,1992 ,pag.15 -16].
Terminațiile nervoase libere din capsula articulara si sinoviala, organul tendinos
Golgi, corpusculii Vater -Pacini si fusurile neuro -musculare reprezintă proprioceptorii
acestui „simt muscular obscur”.
„Corpusculii Golgi sunt alcătuiți din mici capsule fibroase, de forma cilindrica sau
fusiforma, in interiorul cărora se găsește o bogata arborizație de fibre demielinizate
provenint dintr -una sau doua fibre nervoase.”[ Robanescu , N.,1992 ,pag.16].C orpusculii
Golgi sunt situați sub joncțiunea musculo tendinoasa si detectează tensiunea fibrelor
tendonului in timpul contracției musculare.
„Fusurile musculare sunt formate din 2 -10 fibre musculare subțiri, specializate, care
sunt fixate la capătul lor de endomisiul fibrelor obișnuite, prin capsula conjuctiva ce le
înconjoară.”[Robanescu , N.,1992 ,pag.16].
Matthews a cercetat receptorii proprioreceptivi si a obsevat ca exista doua unități:
a) unități de tip A care sunt paralele cu muchiul si au un prag de excitare scăzut;
b) unități de tip B care sunt in serie cu mușchiul si au un prag de excitare ridicat;
1.3.2. Căile de transmitere
Sunt de doua feluri:
Grupa 1:
– fibre mielinice senzitive primare (1 A), acestea au viteza de conducere ridicata;
– fibre mielinice (1 B), acestea au viteza de conducere mare;
Grupa 2:
– este alcătuită din fibre mielinice secundare( 2 ) cu viteza de transmitere mica;
I.3.3. Examinarea reflexelor
„Reflexele reprezintă un răspuns motor sau secretor la acțiunea unui stimul adecvat
din mediul intern sau extern.”[Minea , D. ,Varga , I. ,2005, pag.72].
Condiții de cercetare a reflexelor:
 Regiunea examinata trebuie sa fie descoperita.
 Mușchiul examinat trebuie sa fie relaxat complet si semi -intins.

10
 Temperatura camerei trebuie sa fie corespunzătoare.
 Examinarea se face cu ajutorul unui disc de cauciuc sau ciocan.
 Reflexul se examinează comparativ.
Reflexe patologice la nivelul membrului inferior:
a) Semnul Babinski:
– evantaierea deg etelor si extensia halucelui este determinata de atingerea
marginii externe aplantei cu un obiect ascuțit;
– extensia halucelui este determinata de atingerea marginii interne a plantei;
b) „Semnul Oppenheim:
– frecția crestei tibiale de sus in jos.
c) Semnul Gordon:
– compresia puternica a maselor musculare din regiunea posterioara a gambei.
d) Semnul Schaeffer:
– ciupirea tendonului lui Achile.
e) Semnul Grigorescu:
– flexia puternica a degetelor 2,3,4 si 5.”[Minea , D., Varga , I., 2005, pag.78 -79]
Reflexe patologice la nivelul membrului superior:
a. Semnul Hoffman:
– flexia ultimei falange a policelui este determinata de ciupirea falangei distale a
mediusului.
b. Semnul Troemer:
– flexia palmara a degetelor si flexia falangei distale a policelui su n determinate
de percuția la baza degetelor 3 -4.
Alte reflexe patologice:
a. „Clonusul reprezintă o mișcare involuntara a unor segmente produsa prin
mecanismul de reflex continuu.

11
După localizare exista :
– clonus al piciorului – ținând gamba cu mana stângă, cu membrul inferior in
tripla flexie, cu mana dreapta se face brusc flexia dorsala a piciorului si se
menține aceasta poziție; apar mișcări de contractie -decontractie repetate care
constituie clonusul.
– clonus al rotulei – cu primele doua degete de l a mana dreapta făcute pensa se
imprima brusc muscari de coborâre a rotulei.”[Minea , D. , 2000, pag. 64 -65]
După intensitate exista:
– schițe de clonus.
– clonus epuizabil.
– clonus inepuizabil.
b. Reflexul Rossolimo:
– flexia plantara a degetelor este determinata de percuția la baza degetelor
2,3,4,5.
I.3.4. Sindromul de neuron motor central
“Originea neuronului motor central se afla in scoarța cerebrala , in straturile 3 -5, la
nivelul ariei motorii primare aria4 Brodman din girusul prefrontal.Aicii exista o
somatotopie specifica= un homunculus motor, proiecția corticala este mai extinsa pentru
fata, buze si membrul superior si mai restrânsă pentru trunchi si membrul inferior.”
[Minea , D., 2002 , pag.36]
Sindromul de neurom motor central apare in afecțiuni ale măduvei spinării si
encefalului: accidente vasculare cerebrale, traumatisme , encefalopatii, etc.
Sindromul de neuron motor central consta in:
a) tulburări ale motricității active:
– hemiplegie in cazul in care leziunea se afla la nivelu l encefalului.
– tetraplegie sau paraplegie daca leziunea este la nivelul măduvei spinării.
b) modificări ale tonusului muscular:
– hipertonie piramidala sau spasticitate întâlnim in cazul in care tonusul
muscular este crescut.

12
– hipotonie musculara sau flasciditate in cazul in care tonusul muscular este
scăzut.
c) modificări ale reflexelor:
– reflexele osteo -tendinoase (ROT) sunt exaggerate.
– reflexele cutanate abdominale si cremasteriene sunt abolite.
– reflexele de postura sunt diminuate.
d) prezenta reflexelor patologice:
– Babinsky.
– Hoffman.
e) prezenta sincineziilor:
– globale.
– de imitație.
– de coordonare.
I.4. Descriere tetrapareza spastica
„Termenii sinonimi întâlniți in literatura de specialitate sunt hemiplegia dubla,
quadriplegia.Copilul cu acest diagnps tic se prezintă astfel:un hemicorp poate fi ma
afectat decât celalat, membrele superioare pot fi mai afectate decât cele inferioare.
Se asociază cu tulburări ale musculaturii întregului corp, este forma cea mai
severa de paralizie.Copilul cu tetr apareza ridica problem deosebite de asistenta si
recuperare, mai ales când avem de a face si cu retard mental si psihic.”
[Pásztai , Z. , 2004 , pag.90]
„Simptoame întâlnite:
– tonusul muscular crescut sub forma de (lama de briceag ).
– reflexe osteotendinoase mărite, exagerate, vii.
– semnul Babinsky prezent.
– atrofii musculare absente.
– diminuarea reflexelor abdominale si cremasteriene.
– pierderea controlului si a diferențierii mișcărilor fine, voluntare.

13
– prezenta mișcărilor anormale.
– spasticitatea musculara produce o impotenta funcțională parțială sau
generalizata.”[ Pásztai , Z. , 2004 , pag.88]
I.4.1 Spasticitatea sau hipertonia piramidala
“Hipertonia este o creștere a tonusului muscular, in care la mobilizarea pasiva a
segmente lor se simte o rezistenta anormala, iar amplitudinea mișcărilor este diminuata”
[Scutelnicu , D. , 2007 , pag. 46]
“Tonusul muscular modificat spre hipertonie (spastic) este repartizat la anumite
grupe musculare, ceea ce creează si o postura parti culara, pe flexori si pronatori,la
membrele superioare si adductori, si pe extensori la membrele inferioare.”
[Pásztai , Z. , 2004 , pag.87]
„Durerea asociata cu spasticitate poate fi caracterizata de simptoame prelungite
datorate problemelor posturale si poate fi definita după cum urmează:
– ascuțită in cazul spasmelor musculare.
– apare oriunde chiar daca aceasta este de abicei mai grava la nivelul membrelor
superioare si la trunchi.
– este întâlnită in timpul pozițiilor de repaus si creste in timpul mișcărilor active
si pasive.
– este mai grava in cazul in care apar anomalii musculo -scheletale.”
[ Smania , N. , Picelli , A , 2010 , pag.433]
I.4.2. Etiologie tetrapareza spastica
– tulburarea posturala (tonusul repaus, postural).
– tulburarea pozițiilor(postura păpușii, patrupedia, decubitul, in genunchi, in
ortostatism, etc.).
– tulburarea motricitatii – mișcărilor.
– alterarea funcții lor de locomotive.
– alterarea funcțiilor de prehesiune.
– alterarea funcțiilor mintale.”[Pásztai , Z., 2004 , pag.180]
I.4.3. Cauze si factori tetrapareza spastica
„Cauzele care determina tetrapareza spastica sunt uneori extrem de greu de
identificat , fiint de obicei mai multi factori implicați.In cazul tetraparezei spastice

14
cauzele sunt cel mai frecvent prenatale si perinatale.”
[ http://www.romedic.ro/tetrapareza -spastica -2]
„ a) factori prenatali:
– prematuritatea asociate frecvent cu o forma de tetraplegie spastica in care sunt
afectate predominat membrele inferioare, afecțiunea fiind numita boala Little.
– întârzierea creșterii intrauterine.
– anomalii materne de ute r( hemoragii intrauterine) si placenta (infarct
placentar/placenta praevia).
– malformații cerebrale.
– factori genetici.
– factori de mediu ( iradiere materna prenatala, infecții congenitale).
b)factori perinatali sunt reprezentați de :
– traumatismele obstetricale.
– traumarismele de tip hipoxic -ischemic ale parenchimului cerebral.
c)factori postnatali:
– infecții postnatale.
– traumatisme cranio -cerebrale.
– encefaloze.
– intoxicații cu metale grele.”[ http://www.romedic.ro/tetrapare za-spastica -2]
I.4.4. Atitudinea pacientului cu tetrapareza spastica
„Copilul prezintă o postura particulara cu membrele superioare in poziții
deficiatare cauzate de hipertonie cu abducția umerilor, flexia antebrațului pe brat,
pronația antebrațul ui, flexia articulației pumnului, flexia si chiar încleștarea degetelor in
pumn, peste police care este in adducție, realizând poziția numita după Dante a face
smochine .
Poziția caracteristica a membrelor inferioare este: flexia soldului cu add uctia si
încrucișarea gambelor, iar laba piciorului in equin (hipertonia si scurtarea m.
Ischiogambierilor, a m. Tricepsului sural si a tendonului achilian)”
[Pásztai, Z. , 2004 , pag.91]

15

Fig.1. 5. Tetrapareza spastica, pozitie de foarfece caracteristica membrelor
inferioare datorita spasmului adductor.
[ http://clinicalgate.com/cerebral -palsy -3/ ]

I.4.5. Examinarea clinica
Anamneza „este prima etapa in cadrul examinării clinice a bolnavului si reprezintă
totalitatea informațiilor obținute de medic de la bolnav sa însoțitorii acestuia cu scopul
stabilirii diagnosticului.”[ https://ro.wikipedia.org /wiki/Anamnez%C4%83 ]
Principii respectate in luarea anamnezei:
„1. Fiecare simptom trebuie analizat cu grija in efortul de a delimita ( înainte de
examenul clinic) unde este leziunea clinica? Pentru a putea formula setul de întrebări.
2. In neurologie unele boli sunt datorate unor leziuni anatomice restrictive ( semne
negative)
3. Evitarea întrebărilor sugestive puse pacientului.”[ Minea , D. , 2000, pag. 3]
Întrebările folosite in anamneza:
a) Numele pacientului ?
b) Vârsta pacientului ?
c) Sexul pacientului ?
d) Diagnosticul pacientului ?
e) Care este cauza patologiei ?

16
f) Ce greutate a avut pacientul la naștere ?
g) Mediul de proveniența al pacientului (urban/rural)
I.4.6. Tratamentul tetraparezei spastice
„Tratamentul trebui e sa tina cont de varietatea si polimorfismul clinic si etiologic,
defaptul ca exista o leziune cerebrala stabilizantă, cicatriceala care nu poate suferi un
proces de restabilire completa.”[Pásztai , Z., 2004 , pag.177]
„Tratamentul urmărește:
1. Schimbarea posturii anormale a copilului. Deprinderea sa de a se relaxa in poziții
oarecum comode.
2. Reeducarea hipertoniei sau spasmelor intreminente, astfel încât mișcarea sa se
facă fara un efort deosebit.
3. Dezvoltarea motricității in secventele sale de evoluț ie:
– controlul capului.
– întoarcerea de pe o parte pe alta.
– tararea.
– poziția șezând.
– poziția si mersul in patru labe.
– ridicarea si mersul in genunchi.
– ortostatismul.
4. Reeducarea echilibrului in toate pozițiile si activitățile.
5. Reeducarea sensibilității si propriocepției.
6. Prevenirea contracturilor si diformităților la copiii mici sau amelioararea la copii
mari.
7. Învățarea mișcărilor obișnuite vieții de zi cu zi.”
[https://www.scribd.com/doc/7733732 1/Tratamentul -Infirmitatii -Motorii –
Cerebrale -IMC ]
„Tratamentul kinetoterapeutic in faza sechelara se va baza pe plasticitatea
deosebita a S.N.C. (al creierului imatur), pe faptul ca zonele cerebrale ramase neatinse
pot sa preia funcția zonelor afectate.Cunoscând ca prin procesul intens de facili tare –

17
stimulare se eliberează factori de creștere neuronali care pot îmbunătăți activitatea
acestora.[ Pásztai , Z., 2004 , pag.178]
Planul de tratament recuperator trebuie sa prevadă:
1. Obiective pe termen scurt.
2. Obiective pe termen lung.
3. Durata e tapelor si momentelor de reevaluare.
4. Momentul in care se va încheia relația kinetoterapeut -pacient.
„Daca tratamentul poată sa înceapă in jur de sa se luni, copilul are mai multe șanse
de îmbunătățire, deoarece:
1. Centri motori ai copilului nu sunt dezvoltați.In acesta stadiu, creierul are mai
multa plasticitate, iar funcțiile sale pot fi influențate mai ușor.
2. Tratamentul precoce poate preveni instalarea contracturilor si a adiformitatilor.
3. Prin mișcarea normala se previne întârzierea intelectuala da torata lipsei de
experienta senzoriala.[Robanescu , N.,1992 ,pag.192]
I.5. Obiective
1. Prevenirea apariției si formarii tulburărilor posturale, a contracturilor si a
diformităților:
a) Creșterea stabilității articulare.
b) Relaxarea si decontracturarea .
c) Eliminarea pozițiilor incorecte
d) Învățarea pozițiilor si posturilor corecte.
2. Obți nerea si menținerea posturilor:
a) Punerea in poziție, realizarea si menținerea cat mai mult timp a poziției împotriva
gravitației.
b) Stimularea prin metoda Vojta.
c) Realizarea s imetrica a mișcărilor.

18
3. Ameliorarea hipertoniei:
a) Stretching.
b) Folosirea tehnicilor de decontracturare.
c) Transferul centrului de greutate.
4. Formarea si dezvoltarea motricității:
a) Obținerea unui control cat mai bun al capului, gatului, centurii scapulare folosind
diverse forme de facilitare.
b) Ridicarea in sprijin pe antebrațe , pe coate.
c) Ridicarea in așezat prin lateral din poziția decubit dorsal.
d) Trecerea in poziție de patrupedie din poziția de așezat.
e) Trecerea in poziție pe genunchi din poziția de patrupe die.
f) Trecerea in poziție de cavaler servant din poziția pe genunchi.
g) Trecerea in poziție de ortostatism.
h) Menținerea ortostatismului.
I.5.1. Descrierea metodelor de recuperare
1. Metoda Kabat
„Herman Kabat a dezvoltat o metodologie de recuperare neuromotorie, pornind de
la studiile neurofiziologice ale mișcării, comportamentului motor si învățării motorii.
Metoda se numește (de facilitare neuroproprioceptivă) si se aplică în: leziuni de neuron
motor periferic, recuperarea insuficientei motorii cerebrale, leziuni de neuron motor
central.”[ Marcu , V., Dan , M. 2006, pag.101]
„Principiile metodei Kabat sunt următoarele:
– Dezvoltarea neuromotorie normală se face în sens cranio -cauda l si proximo -distal;
– Dezvoltarea fetală este caracterizată de răspunsurile reflexe secvenŃiale la stimuli
exteroceptivi (flexia gâtului precede extensia, adductia umărului precede abducția,
rotația internă o precede pe cea externă,
apucarea obiectului pr ecede lăsarea lui, flexia plantară precede dorsiflexia, etc);
– Dezvoltarea comportamentului motor este legată de dezvoltarea receptorilor senzitivi,
vizuali, auditivi,etc;
– Întregul comportament motor este caracterizat de mișcări ritmice, reversibile, ex ecutate
în amplitudini complete de flexie si extensie;

19
– Dezvoltarea motorie implică mișcarea combinată ale membrelor bilateral simetric,
homolateral, bilateral asimetric, alternativ reciproc, diagonal reciproc;
– Dezvoltarea motorie include si inversarea rapidă dintre funcțiile antagoniste, cu
predominanta flexei sau extensiei;
– Dezvoltarea motorie reflectă si direcția mișcării: de la verticală, la orizontală si apoi la
oblică sau diagonal;”[ Marcu , V., Dan , M. 2006, pag.101 -102]
Diagonalele Kab at:
1. Membrul superior:
a) Diagonal 1:
– Mișcarea de jos in sus: pacientul este culcat dorsal, membrul superior este
întins pe lângă corp, mana in extensie si pronație, capul este rotat pe partea
mebrului respectiv.”Brațul pacientului descrie o mișcare in diagonal, ca si cum
ar arunca ceva peste umărul opus.brațul se anteduce, se rotează in afara si se
adduce, cotul se îndoaie ușor, antebrațul se supineaza, mana si degetele se
flectează.Capul se rotează pe partea cealaltă urmărind mișcarea mâinii.”
[Robanescu N.,1992 ,pag.136]
– Mișcarea de sus in jos: „din poziția finala a primei diagonale, membrul
superior este dus in poziția inițială, urmărind mișcările inverse ale primei
diagonale.”[Robanescu , N.,1992 ,pag.136]
b) Diagonala 2:
– Mișcarea de sus in j os: pacientul este sulcat dorsal, cu membrul superior ridicat
deasupra capului, adducție 30 grade, brațul rotat in afara.”Se îndoaie degetele
apoi mana, se supineaza antebrațul, se adduce brațul, se rotează înăuntru si se
flectează; cotul este relaxat in t ot timpul mișcării.” [Robanescu , N.,1992
,pag.137]
– Mișcarea de jos in sus: membrul superior este dus in poziția inițială, se
urmăresc mișcările inverse ale diagonalei 2.
2. Membrul inferior:
a) Diagonala 1 :
– Mișcarea de jos in sus: pacientul este in culcat dorsa l, membreul inferior este
in abducție , extins, rotare, rotare interna a soldului, pronație la nivelul
piciorului; „Mișcarea se executa cu genunchiul in extensie si are loc gradat:
extensia degetelor piciorului, flexia dorsala a piciorului si supinația sa,
adductia, flexia si rotarea interna a coapsei.” [Robanescu , N.,1992 ,pag.139]
– Mișcarea de sus in jos: mișcarea începe din poziția finala a mișcării de jos in
sus; „se fac: flexia de getelor, extensia piciorului, extensia abducția si rotarea
interna a coapsei.” [Robanescu , N.,1992 ,pag.136]

20
b) Diagonala 2:
Pacientul este in culcat dorsal, membrul inferior addus si rotat in afara, piciorul
este in extensie si in supinație, degetele sunt flectate. Seface extensia
degetelor, flexia dorsala si pronația picior ului, flexia coapsei cu abducție si
rotarea externa.
2. Metoda Bobath
„Conceptul Bobath a fost dezvoltat de Berta Bobath, un medic german care a emigrat in
SUA in anii ’30, împreună cu soțul sau ceh, neurolog si psihiatru. In SUA, Bertha
Bobath s -a specializat in probleme neurologice si a deschis un centru pentru c opiii cu
tetrapareza spastica.”
[ http://docslide.net/documents/metode -in-kinetoterapie.html ]
Prin metoda Bobath pacientul învăța de la terapeut cum sa se miște mai eficient
pentru a reduce durerea si pentru a conserva energia.
Analizând cauzele infirmității motorii cerebrale a pacienților, autorii .au ajuns la
concluzia ca următorii factori contribuie la complexitatea aspectelor observate:
1. Tulburările senzoriale -sunt rezulatul tonusului muscular crescut.Tulburările
senzorile pot f i:
– tulburări ale poziției si mișcării
– astereognozie
– tulburări ale perceptive spațiale
2. “Spasticitatea este rezultatul eliberării activității tonice reflexe. Cauza
tulburărilor motorii este in mare măsură datorata eliberării cailor primitive
reflexe de postura si mișcare de sub inhibiția cortexului( lezarea tractului cortico –
spinal piramidal si a tractului reticulo -spinal). Inhibiția centrala nu este fenomen
dezvoltat in întregime la naștere; ea se instalează p entru multe acte motorii,
odată cu evoluția pacientului.”
[ https://www.scribd.com/doc/121333295/Metoda -Bobath ]
3. Dezvoltarea mecanismului postural reflex -din punct de vedere therapeutic exista
trei grupuri de rea cții postural automate:
-reactii adaptive ale tonusului muscular
-reactii de echilibru
-reactii de ridicare

21
4. Lipsa mișcărilor de mișcare selective
Nu toți pacienții pot fi tratați la fel, fiecare pacient necesita un program de
recuperare persona lizat in funcție de nevoia acestuia.Tratamentul se bazează pe doua
principii:
a)suprimarea activității tonice reflexe
b)integrarea reacțiilor de ridicare si echilibru in dezvoltare.
3. Metoda Margaret Rood
“Margareth Rood și -a dezvoltat metoda sa de tratament la Universitatea Indiana
din SUA , in 1940.Desi este o metoda de activare stimulare si de inhibare a unui mușchi
singular, ea nu este considereata o metoda analitica.M. Rood prezintă tehnici si exerciții
de obținere a relaxării ( prin legănare, mișcări lente, etc.).”
[Pásztai , Z., 2004 , pag.228]
Etapele funcției motorii:
1. Mobilitatea.
2. Sensibilitatea.
3. Mobilitatea controlata.
4. Abilitatea – îndemâna rea.
Stimulările senzoriale:
1. Stimulări la nivelul tegumentului:
a) Cu cuburi de gheata.
b) Pensularea.
c) Mângâierea ușoară.
2. Stimulări special:
a) Mișcări active ritmice lente.
b) Ciocănirea călcâiului.
3. Mijloace ajutătoare pentru integrarea mișcărilor:
a) Vibrația.
b) Întinderea unor material elastic.

22
c) Prehnesiunea.

CAPITOLUL ll – ORGANIZAREA CERCETARII

II.1. Durata cercetării
Cercetarea a durat noua luni (septembrie 2016 -mai 2017) timp in care au fost
realizate trei evaluări : evaluarea inițială in septembrie 2016, evaluarea intermediara in
ianuarie 2017 , evaluarea finala in mai 2017.
II.2.Locul desfășurării cercetăr ii
Cercetarea a avut loc in Centrul Școlar de Educație Incluziva Brașov este o
instituție de învățământ special care asigura copiilor cu cerințe educaționale speciale
servicii educaționale si terapeutice la nivel de grădiniță, învățământ primar si
gimnazial.Acest centru funcționează in doua corpuri de clădire:
– corpul A având adresa pe Str. 13 DECEMBRIE, Nr.125 ;
– corpul B având adresa pe Str. PICTOR LUCHIAN Nr. 26B ;

Fig 2.1. Corpul A si Corpul B al Centrului de Educatie Incluziva Brasov
[ http://www.cseibrasov.ro/ ]

23

Fig. 2.2. Cabinet kinetoterapie Corpul A
II.3.Subiecții cercetării
Acest studiu a fost efectuat pe un număr de doi pacienți diagnosticați cu
tetrapareza spastica.
Tabel nr.2.1.
Repartizarea pacienților in funcție de vârstă, gen, mediul(Rural/Urban):
Nr. Pacient Varsta Gen Mediul (Rural/Urban)
1 M.S.S. 9 ani feminin Urban
2 C.D.A 12 ani masculin Urban

Fig.2.2. Reprezentarea grafica in functie de varsta

Reprezentare grafica in functie de varsta
9 ani 12 ani

24

Fig.2.3. Reprezentarea grafica in functie de gen

Fig.2.4. Reprezentarea grafica in functie de mediul (rural/urban)
II.4. Aparate, instalații și materiale
1. Minge Bobath.
2. Sfoara .
3. Banda de mers.
4. Scaun.
5. Saltea de gimnastica.
6. Placa de echilibru.
7. Bari paralele.
8. Trepte.
9. Plan inclinat.
10. Scara fixa.
11. Stepper. Reprezentarea grafica in functie de gen
Feminin Masculin
Reprezentarea grafica in functie de mediul (rural/urban)
Urban Rural

25
12. Jaloane.

Fig.2.5. Minge Bobath

Fig.2.6. Sfoara si perna

26

Fig.2.7. Banda de mers/alergat

Fig.2.8. Scaun cu roti

27

Fig.2.9. Saltea de gimnastica si baston de gimnastica

Fig.2.10. Placa de echilibru

28

Fig.2.11. Bare paralele

Fig.2.12. Trepte pentru educarea/reeducarea mersului

29

Fig.2.13. Stepper

Fig.2.14. Scara fi xa

30

Fig.2.15.Jaloane
II.5.Metode și tehnici de cercetare
1. Metoda Statistica
“Metoda statistica reprezintă totalitatea procedeelor, tehnicilor si
principiilor utilizate pentru efectuarea observării fenomenelor sociale de masa,
pentru prelucrarea datelor obținute prin observare si pentru analiza si interpretarea
rezultatel or care permit finalizarea procesului de cunoaștere statistica prin
examinarea expresiilor numerice generalizatoare obținute in urma procesului de
prelucra re.”[Turcu , I. , 2008 , pag. 68]
2. Metoda Evaluării
Subiecții au fost evaluați de trei ori (e valuarea 1 inițială, evaluarea 2
intermediara, evaluarea 3 finala).
Am folosit următoarele teste de evaluare:
a) Evaluarea echilibrului static prin proba Romberg:

31
Pentru a realiza aceasta proba, subiectul este rugat sa stea in șezut pe un
scaun, bra țele in abducție 90*, spatele drept, privirea orientata spre înainte.
Testul are doua etape:
– Pacientul menține poziția respectiva cu ochii deschiși, daca reușește se trece la
următoarea etapa.
– Pacientul este rugat sa închidă ochii, astfel încât m enținerea poziției va necesita
însușirea atât a sensibilității superficiale cat si a celei profunde.
b) Evaluarea stabilității folosind pozițiile specifice metodei Bobath;
c) Evaluarea spasticitatii prin Scala Ashworth;
d) Evaluarea actelor motrice testând acțiuni de baza pentru educarea mersului;
e) Evaluarea mersului prin testarea diferitelor forme de mers;
3. Metoda studiului bibliografic :
“Aceasta metoda presupune o informare temeinica si permanenta asupra
producției științifice a domeniului care urmează sa fie cerecetat, din care poate sa
reiasă si tendința evoluției ulterioare a cercetării. Presupune o analiza critica a
literatur ii științifice, expunerea ideilor mai importante si a surselor de
proveniența. ” .”[Turcu , I. , 2008 , pag. 22]
4. Metoda observației :
“Observația are ca scop contemplarea intenționată a unui obiect, document,
fenomen sau process si are ca scop culege rea de date concrete a căror analiza
științifică sa permită generalizarea.”[E puran , M. , 2005 , pag. 204 -205]
5. Metoda de prelucrare si interpretare a datelor obținute.

II.6.Procedura (modul de organizare) de desfășurare a cercetării
Cercetarea a durat noua luni. Pacienții au făcut cate 3 ședințe de kinetoterapie pe
săptămână (Luni, Miercuri si Vineri). In urma evaluărilor efectuate o data la 3 luni a fost
conceput un program kinetic care are următoarele obiective:
1. Combaterea spasticitatii.
2. Decontr acturarea musculara.
3. Îmbunătățirea mobilității articulare.
4. Îmbunătățirea echilibrului static si dinamic.

32
5. Educarea mersului.
6. Învățarea mișcărilor din viața de zi cu zi.
In acest program kinetic s -au folosit următoarele tehnici si tipuri de exerciții:
1. Tehnici de relaxare;
2. Tehnici de stimulare la nivelul tegumentului;
3. Exerciții de decontracturare;
4. Exerciții de stimulare senzorio motorie;
5. Echilibru si mers;
6. Exerciții de efectuat acasă;
II.7.Exerciții folosite in programul kinetic de recuperare
1.Tehnici de relaxare :
– Exercițiul nr. 1:
Pacientul este in poziția culcat dorsal pe saltea ,brațele pe lângă corp,
kinetoterapeutul executa mișcări pasive de flexie plantara si dorsala.
– Exercițiul nr. 2:
Pacientul este in poziția culca t dorsal pe salteabratele pe lângă corp,
kinetoterapeutul executa mișcări pasive de tripla flexie .
– Exercițiul nr.3:
Pacientul este in poziția culcat dorsal pe saltea brațele pe lângă corp,
kinetoterapeutul executa mișcări pasive de flexie, exten sie,pronație supinație la
nivelul încheieturii mâinii.
– Exercițiul nr.4:
Pacientul este in poziția culcat dorsal pe saltea,brațele pe lângă corp,
kinetoterapeutul executa mișcări pasive de flexie, extensie la nivelul articulației
cotului.
– Exerciți ul nr.5:
Pacientul este in poziția culcat dorsal pe saltea,brațele pe lângă corp,
kinetoterapeutul executa mișcări pasive de abducție si adducție la nivelul umărului.

33
2.Tehnici de stimulare la nivelul tegumentului:
– Exercițiul nr.1:
Pacientul este in poziția culcat dorsal pe saltea, kinetoterapeutul mângâie
maleola externa cu o pensula moale stimulând contracția gambierului anterior si
relaxând tricepsul sural.
Acest exercițiu este contraindicat in genu flexum spast ic la copii sub 6 ani.
– Exercițiul nr.2:
Pacientul este in poziția culcat dorsal pe saltea,kinetoterapeutul atinge cu un
cub de gheata zona abdominala a pacientului stimulând astfel tonusul cvadricepsului.
3.Exerciții de decontracturare diagonale Kabat
a) Pentru membre inferioare
 Diagonala 1 flexie
Pelvis: ridicare
Coapsa: flexie+adducție+rotație externa
Genunchi: flexie sau extensie
Picior si degete: flexie dorsala+inversie+extensie degete
 Diagonala 1 extensie
Pelvis: coborâre
Coapsa: extensie+abducție+rotație interna
Genunchi: flexie sau extensie
Picior si degete: flexie plantara+eversie+flexie degete
 Diagonala 2 flexie
Pelvis: ridicare
Coapsa: flexie+abducție+rotație interna
Genunchi: flexie sau extensie
Picior si degete: flexie dorsa la+eversie

34
 Diagonala 2 extensie
Pelvis:coborâre
Coapsa: extensie+adducție+rotație externa
Genunchi: flexie sau extensie
Picior si degete: flexie plantara+inversie
b) Pentru membre superioare:
 Diagonala 1 flexie:
Scapula: ridicare+abducție+rotație in sus
Brat: flexie+adducție+rotație externa
Cot:flexie sau extensie
Antebraț: supinație
Degete: flexie
 Diagonala 1 extensie:
Scapula: coborâre+adducție+rotație in jos
Brat:extensie+abducție+rotație interna
Cot: flexie sau extensie
Antebraț: pronație
Degete: extensie
 Diagonala 2 flexie:
Scapula: ridicare+adducție+rotație in sus
Brat: flexie+abducție+rotație externa
Cot: flexie sau extensie
Degete: extensie

35
 Diagonala 2 extensie:
Scapula: coborâre+adbuctie+rotație in jos
Brat: extensie+adducție+rotație inter na
Cot: flexie sau extensie
Degete: flexie
4.Exerciții de stimulare senzorio motorie:
– Exercițiul nr.1:
Pacientul executa extensia capului din poziția șezând stand sau culcat ventral.
Acest exercițiu încetinește spasticitatea flexorilor.
– Exercițiul nr.2:
Pacientul executa flexia capului din poziția culcat dorsal, brațele flexate si
încrucișate la nivelul pieptului, genunchii flexați. Acest exercițiu încetinește
spasticitatea extensorilor.
– Exercițiul nr.3:
Pacientul exe cuta activo -pasiv rotația externa a umărului, supinația
antebrațului si extensia cotului din poziția șezând pe o minge bobath. Acest exercițiu
încetinește spasticitatea flexorilor.
– Exercițiul nr.4:
Pacientul executa activo -pasiv flexia dorsala a degetelor piciorului din poziția
așezat pe un scaun, talpa sa fie in contact total cu podeaua.Acest exercițiu încetinește
spasticitatea tricepsului sural.
– Exercițiul nr.5:
Pacientul sta in poziție de patrupedie.
– Exercițiul nr.6:
Pacient ul sta in poziție de cavaler servant.
5.Echilibru si mers:
– Exercițiul nr.1:
Mers spre înainte pe genunchi cu sprijin bilateral apoi unilateral.
– Exercițiul nr.2:
Mers intre barele paralele.

36
– Exercițiul nr.3:
Mers cu sprijin bilate ral pe banda de mers setata la o viteza mica.
– Exercițiul nr.4:
Pacientul este așezat pe placa de echilibru in poziție pe genunchi brațele sunt
întinse si in abducție, kinetoterapeutul este in fata pacientului pregătit sa il prindă cu
ambele brațe de sub axile in caz ca se dezechilibrează prea tare.
– Exerciț iul nr.5:
Pacientul este așezat cu picioarele pe stepper, pentru sprijin apuca cu mâinile
treapta de la nivelul umărului a scării fixe si merge pe loc.
– Exercițiul nr.6:
Mers spre înainte pe o sfoara așezată pe podea, brațele sunt in l ateral la nivelul
umerilor, kinetoterapeutul sta in spate in caz ca pacintul se dezechilibrează.
– Exercițiul nr.7:
Mers spre lateral, kinetoterapeutul sta in spatele pacientului in caz ca acesta se
dezechilibrează.
– Exercițiul nr.8:
Mers spre înainte cu pășirea peste obstacole cu sprijin bilateral apoi unilateral.
– Exercițiul nr.9:
Mers intre barele paralele pe un plan inclinat, kinetoterapeutul sta in spatele
pacientului in caz ca acesta se dezechilibrează.
– Exercițiul nr.10:
Urcar ea apoi coborârea unor trepte cu ajutor bilateral apoi unilateral din partea
kinetoterapeutului.
6.Exerciții de efectuat acasă:
Din poziția culcat dorsal cu ajutor din partea unui părinte sau supraveghetor
– Exercițiul nr. 1:
Flexia/extensia degetelo r.
– Exercițiul nr.2:
Flexia/extensia pumnului.
– Exercițiul nr.3:

37
Flexia/extensia antebrațului pe brat.
– Exercițiul nr.4:
Abducția/adductia umărului.
– Exercițiul nr.5:
Ridicarea capului.
– Exercițiul nr.6:
Flexie plantara si flexie dorsala.
– Exercițiul nr.7:
Tripla flexie, extensie.
– Exercițiul nr.8:
Din poziția culcat dorsal,brațele pe lângă corp,genunchii flexați, ridicarea apoi
coborârea bazinului cu ajutor.

CAPITOLUL lll – PREZENTAREA, PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA
STATISTICA A REZULTATELOR OBTINUTE

1.Subiectul nr.1
Anamneza:
Nume: M.S.S.
Vârsta: 9 ani.
Sex: Feminin.
Diagnostic: Tetrapareza Spastica.
Cauza Patologiei: Congenitala (varicela mama in luna a7 -a de sarcina).
Greutate naștere: 3100 g.
Mediul de proveniență: Urban.
1. Testul nr. 1 –Evaluarea echilibrului static prin proba Romberg
Pentru a realiza aceasta proba, subiectul este rugat sa stea in șezut pe un scaun,
brațele in abducție 90*, spatele drept, privirea orientata spre înainte.

38
Testul are doua etape:
a) Pacientul menține poziția respectiva cu ochii deschiși, daca reușește se trece la
următoarea etapa.
b) Pacientul este rugat sa închidă ochii, astfel încât menținerea poziției va necesita
însușirea atât a sensibil ității superficiale cat si a celei profunde.
Tabel nr. 3.1.
Scala de Evaluare
Valoare Caracterizare
1 Precar
2 Mediu
3 Bun
4 Foarte Bun

Tabel nr. 3.2.
Etapa 1
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3
1 1 2

Fig. Nr. 3.1. Evaluarea echilibrului prima etapa
00.511.522.5
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3Evaluarea echilibrului prima etapa

39
Tabel nr. 3.3
Etapa 2
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3
2 2 3

Fig. Nr. 3.2. Evaluarea echilibrului a doua etapa

2.Testul nr.2 – Testarea stabilitatii
Tabel nr. 3.4.
Scala de Evaluare
Valoare Caracterizare
1 Nu executa de loc
2 Executa cu ajutor din partea kinetoterapeutului
3 Executa fara ajutor din partea kinetoterapeutului

00.511.522.533.5
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3Evaluarea echilibrului a doua etapa

40
Tabel nr. 3.5.
Pozitii specifice metodei Bobath
Nr. POZITIE EVALUARE
1 EVALUARE
2 EVALUARE
3
1 Papusa joasa 3 3 3
2 Papusa inalta 3 3 3
3 Patrupedie 2 2 3
4 Pe genunchi 2 2 3
5 Cavaler servant 2 2 2
6 Ortostatism 2 2 2

Fig. Nr. 3.3. Testarea stabilitatii

00.511.522.533.5
Papusa Joasa Papusa Inalta Patrupedie Pe genunchi Cavaler
ServantOrtostatismTestarea stabilitatii
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3

41
3. Testul nr. 3 – Evaluarea spasticitatii prin Scala Ashworth

Tabel nr. 3.6.
Scala de Evaluare
Valoare Caracterizare
0 Tonus normal
1 Hipertonie usoara
2 Hipertonie medie, articulatiile se mobilizeaza usor
3 Hipertonie moderata, articulatiile se mobilizeaza dificil
4 Rigiditate

Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3
3 2 1

Fig. Nr. 3.4. Evaluarea Spasticitatii

00.511.522.533.5
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3Evaluarea spasticitatii

42
4. Testul nr. 4 – Evaluarea actelor motrice

Tabel nr. 3.7.
Scala de evaluare

Tabel nr. 3.8.
Actiuni
Nr. Actiunea Evaluare 1 Evaluare 2 Evaluare 3
1 Mentine capul 3 3 3
2 Rostogolire laterala 2 2 3
3 Tarare joasa 2 3 3
4 Sta in sezut 2 3 3
5 Trecerea in pozitia pe
genunchi 2 2 3
6 Ridicare in ortostatism 2 2 3
Valoare Caracterizare
1 Nu executa de loc
2 Executa cu ajutor din partea kinetoterapeutului
3 Executa fara ajutor din partea kinetoterapeutului

43

Fig. Nr. 3.5. Evaluarea actelor motrice

5. Testul nr.5 – Evaluarea mersului

Tabel nr. 3.9.
Scala de evaluare

00.511.522.533.5
Mentine
capulRostogolire
lateralaTarare joasa Sta in sezut Trecerea in
pozitia pe
genunchiRidicare in
ortostatismEvaluarea actelor motrice
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3
Valoare Caracterizare
1 Nu executa de loc
2 Executa cu ajutor din partea kinetoterapeutului
3 Executa fara ajutor din partea kinetoterapeutului

44
Tabel nr.3.10.
Actiuni specifice mersului
Nr. Actiunea Evaluare 1 Evaluare 2 Evaluare 3
1 Tarare 2 3 3
2 Mers in patrupedie 2 3 3
3 Mers pe genunchi 2 2 3
4 Face 2 -3pasi singur 2 2 3
5 Merge singur 2 2 2
6 Urca coboara o scara 2 2 2

Fig. Nr. 3.6. Evaluarea mersului
2.Subiectul nr. 2
Anamneza:
Nume: C.D.A.
Vârsta: 12 ani
Sex: Masculin.
Diagnostic: Tetrapareza Spastica.
Cauza Patologiei: Obstetrical Hipoxie (insuficienta de oxigen in organism)
Greutate naștere: 00.511.522.533.5
Tarare Mers in
patrupedieMers pe
genunchiFace cativa pasi
singurMerge singur Urca/coboara o
scaraEvaluarea mersului
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3

45
Mediul de proveniență: Urban.
Testul nr. 1 –Evaluarea echilibrului static prin proba Romberg
Pentru a realiza aceasta proba, subiectul este rugat sa stea in șezut pe un scaun,
brațele in abducție 90*, spatele drept, privirea orientata spre înainte.
Testul are doua etape:
a) Pacientul menține poziția respectiva cu ochii deschiși, daca reușește se trece la
următoarea etapa.
b) Pacientul este rugat sa închidă ochii, astfel încât menținerea poziției va necesita
însușirea atât a sensibilității superficiale cat si a celei profunde.
Tabel nr. 3.11.
Scala de Evaluare
Valoare Caracterizare
1 Precar
2 Mediu
3 Bun
4 Foarte Bun

Tabel nr. 3.12.
Etapa 1
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3
1 1 2

00.511.522.5
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3Evaluarea echilibrului prima etapa

46
Fig. Nr. 3.7. Evaluarea echilibrului prima etapa
Tabel nr. 3.13.
Etapa 2
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3
2 2 3

Fig. Nr. 3.8. Evaluarea echilibrului a doua etapa

Testul nr.2 – Testarea stabilitatii
Tabel nr. 3.14.
Scala de Evaluare
Valoare Caracterizare
1 Nu executa de loc
2 Executa cu ajutor din partea kinetoterapeutului
3 Executa fara ajutor din partea kinetoterapeutului

00.511.522.533.5
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3Evaluarea echilibrului a doua etapa

47
Tabel nr. 3.15.
Pozitii specifice metodei Bobath
Nr. POZITIE EVALUARE
1 EVALUARE
2 EVALUARE
3
1 Papusa joasa 2 3 3
2 Papusa inalta 2 2 3
3 Patrupedie 1 2 2
4 Pe genunchi 1 2 2
5 Cavaler servant 1 1 2
6 Ortostatism 1 1 2

Fig. Nr. 3.9. Testarea stabilitatii

00.511.522.533.5
Papusa Joasa Papusa Inalta Patrupedie Pe genunchi Cavaler
ServantOrtostatismTestarea stabilitatii
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3

48
Testul nr. 3 – Evaluarea spasticitatii prin Scala Ashworth
Tabel nr. 3.16.
Scala de Evaluare
Valoare Caracterizare
0 Tonus normal
1 Hipertonie usoara
2 Hipertonie medie, articulatiile se mobilizeaza usor
3 Hipertonie moderata, articulatiile se mobilizeaza dificil
4 Rigiditate

Tabel nr. 3.17.
Evaluarea spasticitatii
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3
3 2 2

Fig. Nr. 3.10. Evaluarea spasticitati

00.511.522.533.5
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3Evaluarea spasticitatii

49
Testul nr. 4 – Evaluarea actelor motrice

Tabel nr. 3.18.
Scala de evaluare

Tabel nr. 3.19.
Actiunea
Nr. Actiunea Evaluare 1 Evaluare 2 Evaluare 3
1 Mentine capul 3 3 3
2 Rostogolire laterala 1 2 2
3 Tarare joasa 2 2 2
4 Sta in sezut 2 2 3
5 Trecerea in pozitia pe
genunchi 1 2 2
6 Ridicare in ortostatism 1 2 2

Fig. Nr. 3.11. Evaluarea actelor motrice 00.511.522.533.5
Mentine
capulRostogolire
lateralaTarare joasa Sta in sezut Trecerea in
pozitia pe
genunchiRidicare in
ortostatismEvaluarea actelor motrice
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3Valoare Caracterizare
1 Nu executa de loc
2 Executa cu ajutor din partea kinetoterapeutului
3 Executa fara ajutor din partea kinetoterapeutului

50
Testul nr.5 – Evaluarea mersului
Tabel nr. 3.20.
Scala de evaluare

Tabel nr. 3.21.
Actiuni specifice mersului
Nr. Actiunea Evaluare 1 Evaluare 2 Evaluare 3
1 Tarare 2 2 2
2 Mers in patrupedie 1 2 2
3 Mers pe genunchi 1 1 2
4 Face cativa pasi singur 1 2 2
5 Merge singur 1 1 2
6 Urca coboara o treapta 1 1 2

Fig. Nr. 3.12. Evaluarea mersului 00.511.522.5
Tarare Mers in
patrupedieMers pe
genunchiFace cativa pasi
singurMerge singur Urca/coboara o
scaraEvaluarea mersului
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3Valoare Caracterizare
1 Nu executa de loc
2 Executa cu ajutor din partea kinetoterapeutului
3 Executa fara ajutor din partea kinetoterapeutului

51
CONCLUZII SI RECOMANDARI
În urma efectuării demersului de cercetare descris anterior, a înregistrării și
interpretării datelor obținute, s -au desprins următoarele concluzii:
1. Documentarea realizată pentru fundamentarea științifică a demersului de
cercetare a pus
în eviden ță existența unor metode și tehnici de evaluare a pacienților cu
tetrapareza spastica care să ajute la creearea unui program kinetic eficient.
2. Un rol important in recuperarea pacienților cu tetrapareza spastica il au evaluările
( inițială, intermediara si finala) care ne arata daca programul de recuperare este
eficient.
3. Programul kinetic trebuie făcut in funcție de rezultatele obținute de pacienți la
evaluări.
4. Diferențele obținute între evaluările inițiale, intermediare și finale constituie
dovada faptului că programul kinetic folosit pe parcursul cercetării, a fost eficient
in recuperarea pacienților, realizându -se și chiar depășindu -se obiectivele propuse.
5. Starea pacienților este in progres daca aceștia efectueza la domiciliu o parte din
programul kinetic.
6. Pacienții stagnează in procesul de recuperare daca aceștia întrerup programul
kinetic.
7. Cu ajutorul mijloacelor si tehnicilor de kinetoterapie se poate interveni in
combaterea spasticitatii.
8. Recuperarea pacienților cu tetrapareza spastica trebuie sa înceap ă cat mai precoce
pentru a obține rezultate cat mai bune.
9. Pentru a efectua cat mai bine exercițiile din programul kinetic, pacientul trebuie
sa fie odihnit.
10. Rezultatele obținute in aceasta cercetare arata inportanta kinetoterapiei in
recuperarea persoanelo r cu tetrapareza spastica.
11. În urma experimentului, a datelor obținute de grupa experimentală putem afirma
că ipoteza acestei lucrări a fost confirmata.

52
BIBLIOGRAFIE
1. Albu I. , Anatomia Omului Sistemul Nervos Central , I.M.F. Cluj -Napoca, 1984.
2. Cioroiu S. G. , Esențial in anatomie si biomecanica , Editura Universității
Transilvania Brașov , 2006.
3. Dan Minea, Ioana Varga, Cristian Falup -Pecurariu , Neurologie Manual pentru
colegiu , Editura universității „ Transilvania” Brașov ,2002.
4. PROF.UNIV. DR. ELENA MO LDOVAN , CAIET DE PRACTICĂ DE
SPECIALITATE PENTRU STUDENȚIMĂSURARE ȘI EVALUARE ÎN
KINETOTERAPIE , BRASOV 2016.
5. Fleancu A. , Sechel G. , Anatomia Omului Artrologia si Biomecanica , Editura
Universității Transilvania Brașov , 2012.
6. Lector univ. Dr. Manole Lă crămioara , Metode si tehnici de Reeducare
Neuromotorie , Universitatea „Vasile Alexandri” din Bacău , Departamentul ID –
IFR , Facultatea de Științe ale Mișcării, Sportului si Sănătății , Specializarea
Kinetoterapie si Motricitate Speciala.
7. Marcu V. , Dan M. , KINETOTERAPIE/PSYHOTHERAPY , Editura
Universității din Oradea , 2006.
8. Minea D. , Varga I. , Diagnostic Neurologic , Editura Lux Libris , 2005.
9. Minea D. , Varga I. , Cristian Falup -Pecurariu, Bazele Semiologice ale Practicii
Neurologice, Editura Unive rsității Transilvania Brașov , 2000.
10. Nenciu G. , Pașol I. , Biomecanica Curs in Tehnologie IFR , Editura Fundației
Romania de Maine , București , 2012.
11. Pásztai Zoltán . Kinetoterapie în neuropediatrie , Universitatea din Oradea ,
Editura ARIONDA , 2004.
12. Pendefunda L. , Curs de Neurologie , Editura U.M.F. Iași , 1996.
13. Robanescu N. , Reeducarea Neuro -Motorie , Editura Medicala București , 1992.
14. Scutelnicu D. , Elemente de semiologie neurologica , Editura Milton ,Timișoara
2007.
15. Smania N. , Picelli A. , Mun ari D. , Geroin C. , Ianes P. , Waldner A. , Gandolfi
N. , Rehabilation procedures in the management of spasticity , European Jurnal of
physical rehabilation medicine , vol.46 , nr.3. , 2010.
16. Suliman Ana Ionela , Kinetoterapia la adolescentii cu tetraparez a spastica ,
Universitatea „Dunarea de Jos” , Galati , specializare Kinetoterapie si Motricitate,
2015.

Surse bibliografice pe format electronic:

1. http://www.scrigroup.com/sanatate/BIOMECANICA -LOCOMOTIEI –
UMANE42978.php , 24 -02-2017 , 14:49.
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Legile_lui_Newton , 22-02-2017 , 22:15.
3. http://www.scrigroup.com/sanatate/BIOMECANICA -LOCOMOTIEI –
UMANE42978.php , 22-02-2017 , 15:04.

53
4. http://www.esanatos.com/anatomie/sistemul -muscular/Manifestarile -contractiei –
musc44186.php , 22-02-2017 , 15:28.
5. https://dexonline.ro/ , 25-02-2017 , 19:41.
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Creier , 01-03-2017 , 11:26.
7. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_nervos_central , 01-03-2017 , 11:44.
8. http://www.medtrng.com/anatomy%20lesson/bhp13.htm , 01-03-2017 , 12:00.
9. http://www.romedic.ro/tetrapareza -spastica -2 ,03-03-2017 , 14:47.
10. http://clinicalgate.com/cerebral -palsy -3/ , 03-03-2017 , 15:34.
11. https://www.scribd.com/doc/7 7337321/Tratamentul -Infirmitatii -Motorii –
Cerebrale -IMC , 06-03-2017 , 23:02.
12. https://ro.wikipedia.org/wiki/Anamnez%C4%83 , 07-02-2017 , 15:18.
13. http://docslide.net/documents/metode -in-kinetoterapie.html , 10-03-2017 , 21:55.
14. https://www.scribd.com/doc/121333295/Metoda -Bobath , 10-03-2017 , 00:17.
15. https://www.scribd.com/doc/207428971/Metoda -Margaret -Rood , 3 -6-2017 ,
23:46 .
16. http://documents.tips/documents/lucrare -practica -kabat.html , 4 -6-2017 , 11:43 .
17. http://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/Teste -neuromusculare49.php
6:25, 08-04-2017 .
18. http://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/Teste -neuromusculare49.php 7 :12 ,
08-04-2017.
19. https://www.google.ro/search?q=children+stairs+training&rlz=1C1CHBF_enRO7
20RO720&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiPg6n0jaTUAhXId5o
KHQHACkUQ_AUICigB&biw=1517&bih=735#imgrc=OpJB68i5iUg 7iM , 4-6-
2017 , 15:09.
20. https://www.google.ro/search?q=bare+paralele&rlz=1C1CHBF_enRO720RO720
&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjGhoTAjqTUAhUBORQKHXf
tCsoQ_AUICigB&biw=1517&bih=681#imgrc=j6csdmXVLePq5M : , 4-6-2017 ,
15:09.
21. https://www.slideshare.net/65carmenga/kinetologie -medicalamarianacordun ,
05-06-2017 , 18:56;
22. https://ro.wikipedia.org/wiki/Paralizie_cerebral%C4%83 21- 06 -2017, 11:54;

54

ANEXE
Anexa 1
Metoda Bobath – puncte cheie de control

55

56

[ https://www.slideshare.net/robinGirl/metoda -baboathdereeducareneuromotorie ]

57
ANEXA 2
Diagonale Kabat

58

59

60

61

[Manole L. , 2009 -2010 , pag. 34 -39]

ANEXA 3
Abrevieri:
S.N.C.= Sistemul Nervos Central