Importanta Activitatilor Extracurriculare In Dezvoltarea Gustului Pentru Lectura
Importanța activităților extracurriculare în dezvoltarea gustului pentru lectură
Cuprins:
Cuprins
Introducere
Summary
Capitolul I
Operaționalizarea conceptelor
I.1. Concepte generale
I.2. Concepte specifice
Capitolul II
Literatura și dezvoltarea gustului pentru lectură
II.1. Basmul în actul educativ
II.2. Educația prin literatură
II.3. Educația estetică și morală prin literatură
II.4. Literatura între știință și didactică
II.5. Textul literar
II.6. Computerul și lectura în viața elevului
Capitolul III
Metode și mijloace pentru dezvotarea gustului de lectură
III.1. Studiul de caz
III.2. Lecția cu invitați
III.3. Povestirea
III.4. Proiectul
III.5. Portofoliul
III.6. Teoria inteligențelor multiple
III.7. Activitățile extrașcolare în viața copilului
III.7.1. Organizarea temelor pentru acasă
III.7.2. Lectura copiilor
III.7.3. Activitățile extrașcolare pentru stimularea lecturii
Capitolul IV
Cercetarea științifică
IV.1. Problema de cercetare
IV.2. Ipoteza de cercetare
IV.3. Metodologia de cercetare
IV.3.1. Eșantionul de cercetare
IV.4. Aplicarea chestionarului și interviului
IV.4. Analiza rezultatelor cercetării
IV.4.1. Rezultatele chestionarului
IV.4.2. Rezultatele interviului
Concluziile cercetării
Concluzii generale
Bibliografie
Introducere
Necesitatea copiilor de a studia este esențială, iar strategiile didactice utilizabile sunt fundamentale pentru îndeplinirea acestui deziderat educațional. Omul cât traiește învață, fapt pentru care, încă de la vârste fragede acesta este supus studiului, sub forme diferite, de la nevele și cicluri, bine stabilite, care urcă în vârstă și dificultate pe măsură ce acesta evoluează.
Lucrare de față este concepută pentru pentru dezvoltarea unui anume tip de învățare, și anume, acela al lecturii cu ajutorul textului literar sau al textului nonliterar. Structura lucrării este alcătuită din trei capitole, care compun partea teoretică, și încă un capitol care constituie partea aplicată de cercetare științifică.
Primul capitol reprezintă delimitarea conceptelor generale si specifice pentru tema propusă, concepte care au în vedere explicare și o mai bună înțelegere a noțiunilor utilizate pe parcursul lucrării.
Cel de-al doilea capitol se conturează în jurul literaturii și a manierelor prin care se poate ajunge la dezvoltarea gustului pentru lectură, pornind de la literatura de specialitate, întâlnită în manualele elevilor, ajungând ușor către surse de lectură utilizate de elevi, în mod frecvent, mai mult decât cărțile tradiționale.
Capitolul trei este mai amplu, atât prin întindere, cât și prin subcapitolele pe care le prezintă. Acesta are în vedere evidențierea metodelor și mijloacelor care ajută, direct sau indirect, la dezvoltarea interesului și gustului elevului pentru lectură. Modul în care abordăm această problemă este importantă pentru conturarea și formarea competențelor elevilor, încă de la vârste fragede, dar și prin intermediul altor persoane care iau parte la viața acestor copii și pe care îi influențează, voluntar sau involuntar, în conturarea personalității.
Partea de cercetare științifică reprezintă cel de-al patrulea capitol, acesta fiind alcătuit din prezentarea metodologiei de cercetare, a eșantionului stabilit pentru aplicarea chestionarului și interviului, în scopul obținerii unor rezultate clare și reale, cu privire la activitățile care se realizează, în prezent, în mediul rural pentru validarea ipotezei stabilite spre validare.
Concluziile au și un aport personal prin specificarea a ceea ce doresc să întreprind pe viitor cu privire la dezvoltarea interesului și gustului elevilor pentru lectură.
Multumesc doamnei lect. univ. dr. Anca Petrescu, pentru sprijinul și îndrumările acordate pe parcursul realizării acestei lucrări de diplomă.
Summary
Children need to study is essential and useful teaching strategies are fundamental to ensuring this education. Man lives as learners, for which, from an early age is subject to study different forms, for which, cycles well established that aging and difficult climbs as it evolves.
This paper is designed to develop a type of learning, namely, that of viewing through a literary text or text nonliterary. Structure consists of three chapters that make up the theoretical part and another chapter is the applied research.
The first chapter is the delimitation of general and specific concepts for the proposed theme, which deals with explaining concepts and a better understanding of the concepts used throughout the paper.
The second chapter outlines around literature and manners by which you can get to develop the taste for reading, from literature, students met in manual and goes easy reading sources used by students frequently more than traditional books.
Chapter three is wider both stretch and through the subdivisions posed. It is aiming to detect the methods and means that help, directly or indirectly, to the development of the student's interest and taste for reading. The way we approach this issue is important for shaping and skills training students since the early ages, but also through other people taking part in the lives of these children and that influence, voluntarily or involuntarily, in shaping personality.
The research is the fourth chapter, which is composed of presentation of research methodology, the sample set for the questionnaire and interview, in order to obtain clear and real about the activities that are currently provided, in the countryside to validate the hypothesis set for validation.
The conclusions and personal contributions by specifying what they wish to undertake in the future on developing students' reading interest and taste.
Thanks Ms. lect. univ. dr. Anca Petrescu, for the support and guidance given during the implementation of this work diploma.
Capitolul I
Operaționalizarea conceptelor
I.1. Concepte generale
Conținuturile – sunt mijloace prin care se urmărește atingerea obiectivelor (a obiectivelor – cadru și a obiectivelor de referință)
Programa oferă libertate dascălului de a-și îmbogăți mesajul, de a alege, organiza, stimulează inovația curriculară individuală sau la nivelul fiecărei catedre.
Omul … sfințește locul și nu invers, loc pe care, de altfel, singur și l-a ales.
Programele din învățământul primar, gimnazial și liceal cuprind :
obiective cadru
obiective de referință
conținuturile
standardele curriculare de performanță
curriculum-ul nucleu
curriculum-ul extins (C.E.)
Curriculum, concept cheie al pedagogiei contemporane (J.C. van Bourgen), „desemnează ansamblul coerent de conținuturi, metode de învățare și metode de evaluare a performanțelor școlare, organizat în vederea atingerii unor obiective determinate” (după G.Văieanu, 1986) „cuprinzând următoarele componente:
un sistem de considerații teoretice asupra educatului și a societății;
un sistem de considerații teoretice asupra educatorului și a societății;
conținuturi sau subiecte de studiu selecționate și organizate cu scopuri didactice;
obiective și finalități ;
metodologii de evaluare a performanțelor școlare.”
Abordarea sistemico-holistică a curriculum-ului, a multitudinii componentelor proceselor de învățământ oferă o înțelegere a întregului, în vederea realizării finalităților educaționale. Finalitățile educației sunt cele ce reprezintă, aparent paradoxal, un punct de plecare în procesele instructiv-educative. Totul se leagă de tot, fiecare depinde de fiecare component al unui sistem. Idee ce guvernează și dimensionează adaptativ, creator activitatea de instruire-autoinstruire, idee ce se regăsește în schema prezentată mai jos.
În lucrarea Lexicon Pedagogic, definește curriculumul ca fiind „ program de studii în unele instituții școlare de tip mediu. Termenul înseamnă cursă, alergare, fiind reluat în Anglia secolului al XVII-lea pentru a desemna cursul predării. La începutul secolului XX, J.Dewey, în studiul The child and the curriculum, a mutat accentul de pe materia de învățat, pe organizarea experiențelor de învățare ale copilului. Ideea a fost dusă mai departe de R.W.Taylor în studiul Basic principles of curriculum and instruction(1949), care a prezentat drept componente ale curriculumului: obiectivele, conținuturile, organizarea și evaluarea. După apariția ulterioară a numeroase alte lucrări privind acest concept, s-a ajuns ca el să aibă acum zeci de înțelesuri diferite, uneori chiar contradictorii. În linii mari putem distinge astăzi două sensuri principale în care este folosit termenul. Ansamblu al documentelor școlare oficiale de tip reglator, care cuprind datele esențiale pentru orientarea procesului de învățământ. … Ansamblu de procese educative și experiențe de învățare prin care trece elevul pe durata parcursului său școlar.”
Curriculum diferențiat impune o nouă atitudine: accentul se pune nu pe numărul mare de informații ci pe noțiuni, principii fundamentale angajând o tratare foarte deosebită a elevilor, a modului de organizare a colectivității școlare a metodologiei didactice aplicate.
O privire comparativă a clasei tradiționale și a celei diferențiate subliniază avantaje evidente oferite de instruirea diferențiată.
„Documente școlare, care se diferențiază în urma ramificării parcursurilor școlare, din clasa a IX-a și a X-a. În afara trunchiului comun, un număr de ore sunt diferențiate pentru a se asigura prespecializarea. Termenul este astfel folosit pentru a diferenția aceste opționale de trunchiul comun. Planuri de învățământ, programe școlare și metodologia didactică, care sunt adaptate unor CES și chiar unui singur caz special.”
Curriculum nucleu – corespunde numărului minim de ore de la fiecare disciplină obligatorie (prevăzută în programul cadru de învățare). Diversele tipuri de evaluări (pe plan local sau național)vor ține cont de acest aspect al numărului de ore în realizarea standardelor curriculare de performanță.
Curriculum extins – (C.E.) – corespunde diferenței între numărul maxim și minim de ore prevăzute la disciplinele din planul – cadru de învățământ. Se poate lărgi oferta de învățare a disciplinei dar numai până la acoperirea numărului maxim de ore din plaja orară.
Standardele curriculare de performanță sunt criterii de evaluare a calității procesului de învățare. Elevul, de-a lungul devenirii sale trebuie să atingă anumite performanțe în conformitate cu vârsta biologică – psihică – intelectuală pe care o are și în funcție de modul în care s-a acționat asupra sa, asupra zestrei sale genetice. Probele vor ține cont de obiectivele propuse, realizându-se o legătură între curriculum și rezultatele obținute. Aceste rezultate evidențiază acordul sau dezacordul între acțiunea educatorului intenția și efortul depus și rezultatul obținut.
Un elev de clasa a I-a – a-II – a se află într-o perioadă de achiziții fundamentale obligatorie, o adevărată fundație pentru construirea temeinică a ciclurilor curriculare următoare .
În ciclul curricular de dezvoltare (clasele a – III- a – a – VI-a) trebuie să atingă un anumit nivel somatic (dezvoltare a organismului) nivelul psiho-intelectual și comportamental. Clasele a VI-a – a – VIII- a aparțin ciclului de observare și orientare cu obiectiv – orientarea spre o anumită carieră profesională În acest sens aluziile din tot acest timp, din momentul conceperii, a contopirii mesajelor celor doi părinți până în momentuldeciziei, ele achizițiile atrag greu spre acest pas al orientării școlare și profesionale.
„Formă de CDȘ, care extinde obiectivele de referință și conținuturile din curriculumul nucleu, folosind numărul maxim de ore prevăzute în plaja orară a disciplinelor, parcurgând astfel programele școlare în întregime( și nu numai în limitele prevăzute în curriculumul nucleu).”
I.2. Concepte specifice
Extracurricular – Are în vedere activitățile și acțiunile care nu fac parte din programul școlar obișnuit, stabilit la rândul lui prin intermediul și cu ajutorul curriculumului.
Extraepus și rezultatul obținut.
Un elev de clasa a I-a – a-II – a se află într-o perioadă de achiziții fundamentale obligatorie, o adevărată fundație pentru construirea temeinică a ciclurilor curriculare următoare .
În ciclul curricular de dezvoltare (clasele a – III- a – a – VI-a) trebuie să atingă un anumit nivel somatic (dezvoltare a organismului) nivelul psiho-intelectual și comportamental. Clasele a VI-a – a – VIII- a aparțin ciclului de observare și orientare cu obiectiv – orientarea spre o anumită carieră profesională În acest sens aluziile din tot acest timp, din momentul conceperii, a contopirii mesajelor celor doi părinți până în momentuldeciziei, ele achizițiile atrag greu spre acest pas al orientării școlare și profesionale.
„Formă de CDȘ, care extinde obiectivele de referință și conținuturile din curriculumul nucleu, folosind numărul maxim de ore prevăzute în plaja orară a disciplinelor, parcurgând astfel programele școlare în întregime( și nu numai în limitele prevăzute în curriculumul nucleu).”
I.2. Concepte specifice
Extracurricular – Are în vedere activitățile și acțiunile care nu fac parte din programul școlar obișnuit, stabilit la rândul lui prin intermediul și cu ajutorul curriculumului.
Extrașcolar – „extrașcolari, -e, adj. În afara programului și activității școlare. În Roșiorii de Vede, unde părinții nu mai erau lingă mine, lectura mea extrașcolară era nestingherită. GALACTION, O. I 11. ◊ Activitate extrașcolară = activitate organizată, dusă de elevi în timpul liber în cadrul unor instituții speciale, cum sînt cluburile sau bibliotecile pentru copii. Pionierii și școlarii au numeroase case pionerești și cercuri științifice unde desfășoară o bogată activitate extrașcolară.”
Lectură – „s. f. Citit, citire. În scopul stimulării interesului și gustului pentru lectură al oamenilor muncii, activiștii culturali au început să organizeze numeroase recenzii asupra unor cărți. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 350, 1/1. Alecsandri poate rezista victorios lecturii, atunci cînd știm să alegem. SADOVEANU, E. 60. ◊ Sală de lectură = încăpere special amenajată pe lîngă o bibliotecă, în care se citesc cărți, reviste etc. O serie de cluburi înzestrate cu săli de festivități, săli de lectură, de șah, cabinete tehnice etc. duc, sub îndrumarea comitetelor sindicale, o activitate culturală și artistică bogată și atractivă. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2698. Biblioteca Lenin este instalată în două imobile… în care se află numeroase săli de lectură. STANCU, U.R.S.S. 28. Lectură particulară = cărțile citite de un elev, în afara manualelor și lecturilor obligatorii. ◊ Expr. A face lectură = a citi. A da lectură (la ceva) sau (învechit) a face lectura (unui text) = a citi ceva cu voce tare. Fă-mi lectura celor trei bilete. NEGRUZZI, S. III 53. ♦ Text care se citește, bucată citită.”
Literatură – „s. f. 1. Artă sau creație artistică al cărei mijloc de exprimare este limba; beletristică. ◊ Literatura populară = literatură (1) anonimă, care, transmisă pe cale orală, devine, dintr-o operă individuală la origine, o creație colectivă. Literatură cultă = literatură (1) care aparține unor autori individuali cunoscuți ca atare și transmisă prin scris. ◊ Expr. (Peior.) A face literatură = a ocoli esențialul unei probleme prin artificii de exprimare. 2. Totalitatea operelor beletristice ale unei epoci, ale unei țări, ale unui grup social etc. 3. Totalitatea operelor scrise care se referă la un anumit domeniu (al cunoașterii) Literatură muzicală. 4. Totalitatea lucrărilor cu privire la o anumită problemă, la un anumit subiect; bibliografie. – Din fr. littérature, lat. litteratura.”
Comunicarea – câteva aspecte care să ne îndrepte atenția spre acest domeniu de înțelegere a omului de lângă noi.
În procesul instructiv –educativ, proces constructiv, comunicarea adult – copil, tânăr sau comunicarea între ei elevii, reprezintă o punte pe care vom găsi din ambele părți este o cale cu două sensuri care se învață și presupune o acțiune conștientă.
Comunicarea implică mai multe componente. Una dintre ele este comunicarea sentimentelor dascălul, adultul trebuie să fie atenți la acest aspect. Un copil, elev care simte că nu este iubit, apreciat, veșnic corectat, începe să se îndoiască de capacitatea lui, va ajunge să creadă că nu poate avea succese, este vulnerabil la alte influențe. Propria stimă, încredere în el, modul în care el se vede strâns legată de familie, mediu din clasă, atitudinea educatorului și colegilor. Prin dragoste și sprijin orice ființă se poate simți deosebită, prețuită și valoroasă.
Lecția – este procesul de învățare se bazează pe psihologia învățării, psihologia genetică și practică instrucțională. Învățarea, dezvoltarea intelectuală se bazează pe acțiunile obiectuale și mintale ale elevilor deci în drumul complex al cunoașterii, copilul – elevul parcurge niște etape.
„Lecția școlară – formă de organizare a procesului de învățământ. Acesta este sensul modern al lecției școlare, care s-a conturat abia în secolul al XVII-lea, prin operele lui Comenius și ale altor didacticieni ai vremii. Termenul lecto (lat.) însemna inițial lectură cu glas tare. Acesta era sensul principal al lecției școlare în antichitate sau în evul mediu. Lecția școlară și-a găsit locul ca parte a unui întreg sistem de organizare a instrucției școlare: structurarea învățământului pe ani școlari și clase școlare cu o componență stabilă, pe discipline școlare predate eșalonat. În acest cadru, lecția școlară reprezintă o entitate de instruire, parte a unei succesiuni de secvențe ale predării unei discipline, desfășurată într-un timp determinat(ora școlară). Apariția programelor școlare a fixat și mai bine locul lecției școlare în această succesiune. Lecția școlară a fost concepută ca o activitate comună de învățare a clasei de elevi, sub conducerea profesorului, așadar ca o activitate frontală, ceea ce corespundea cerințelor vremii când a apărut.”
Pedagogizarea conținutului – modul în care noi gândim, organizăm și urmărim valorificarea conținutului lecției în evenimentele instrucționale, în etapele lecției.
Pedagogizarea conținutului cuprinde:
fragmentarea (tailorizarea) conținutului pe secvențe (într-o ordine
opțională) pentru a fi receptat – activat – valorificat maximal.
fixarea și utilizarea unor metode, procedee, mijloace de învățământ, adevărat „arsenal de cucerire” a sufletului și minții copiilor, elevilor – colaboratori ce așteaptă a fi…..cuceriți;
în al treilea rând, recurgerea frecventă la conexiunea inversă adecvată; reglarea și autoreglarea continuă a derulării evenimentelor instrucționale ne asigură că nu greșim prea mult.
Capitolul II
Literatura și dezvoltarea gustului pentru lectură
II.1. Basmul în actul educativ
Autoarea Isabela Elena Spirea, în lucrarea Basmul și importanța lui în educație, identifică aspectele fundamentale ale studiului limbi și literaturii române în învățământul primar, spunând că „limba și literatura română, ca disciplină școlară, își aduce pe deplin contribuția la formarea culturii general umaniste și științifice a elevilor, la modelarea personalității acestora, cu foloase imediate și de perspectivă, oferind date variate pentru înțelegerea corectă a societății și pentru dobândirea instrumentelor de muncă intelectuală.”
Însușirea limbii și a elementelor de limbă, pentru elev, este esențială, ținându-se seama de aspectele sociale, formarea identității individuale și societale, dar și de integrarea individului în societatea din care acesta este parte, încă de la naștere. Prin prisma pregătirii elevului pentru viața de adult este important să se țină seama de cunoașterea societății, dar și a celorlalte societăți umane. Pregătirea elevului începe prin cunoașterea limbii și a elementelor specifice acestui, spre a putea comunica, pentru a-i fi cu putință să decidă și să analizeze, dar și în folosul modelării sufletului.
Sufletul uman este cea mai complexă caracteristică a individului, fapt pentru care, acesta este esențial în conturarea individualității oricui. Regulile și normele care alcătuiesc limba și literatura română sunt stabilite pentru a cunoaște și învăța elementele componente ale acesteia. „Studierea textului literar trebuie să aibă în vedere citirea corectă, fluentă și expresivă a acestuia, explicarea cuvintelor și rezolvarea problemelor de vocabular.”
În studierea limbii și literaturii române, la nivelul primar, de învățământ, se urmează o serie de obiective, stabilite fiind acestea, pentru un ciclu de școlarizare, pentru un an întreg de școlarizare, sau pentru o lecție. Obiectivele stabilite pentru o lecție sau o activitate sunt alcătuie de către cadrul didactic, acesta urmând celelalte tipuri de obiective enumerate anterior, acestea fiind: obiective cadru și obiective de referință. Oiectivele operaționale se formulează pentru activitatea sau lecția respectivă și au o continuitate în procesul educativ stabilit, indiferent de disciplina de studiu propusă:
„să asocieze forma grafică a cuvântului cu sensul acestuia ;
să desprindă semnificația globală a unui text dat ”
„să sesizeze semnificația cuvintelor în funcție de un context dat ;
să identifice secventele descriptive,”
II.2. Educația prin literatură
„Dar nu numai după sistemul kantian pe care Schiller îl dezvoltă, dar și după sentimentul nostru psihologic, arta creează în noi o stare de libertate, de seninătate, de domolire a asprei goane în care ne mână viața practică. Arta nu trebuie să predice morala pentru a fi morală. Binele nu este în contemplația estetică un fruct cules cu osteneală ci un rod spontan al detașării de viață și al armoniei care se statornicește în noi. Valoarea morală se dezvoltă spontan din trăirea valorii estetice și împrejurarea aceasta este poate ce mai limpede, și desigur cea mai des citată, pentru a dovedi chipul în care valorile coincid și se unifică în interiorul structurii sufletești.”, concluzionează Tudor Vianu în urma lecturii scrisorilor despre educația estetică ale lui Fr. Schiller.
„Dar arta nu e numai atât. Ea este deplină și misterioasă când cumulează puterea imaginativă a sufletului uman și aspirația omului spre perfecțiunea morală.
Cine n-a fost cutremurat pentru totdeauna citind o scenă în care o fetiță, chinuită de niște oameni străini care o creșteau, era trimisă în miez de noapte într-o pădure să aducă apă, să adape un cal? În clipa în care se lupta cu imensa găleată, o mână apucă toarta și fetița simte cum găleata devine ușoară, își ridică privirile și vede un bărbat blând care îi spune cuvunte liniștitoare. Milioane de oameni care au citit această scenă, chiar dacă au uitat concretul ei, au păstrat în schimb sentimentul născut în ei în clipa în care au citit, și care îi va face ca aproape totdeauna să fie alături de un copil aflat în primejdie. Puterea sentimentelor odată născute nu va fi ștearsă de nici un dezastru. Arta care a dat naștere unor simțăminte atât de adânci nu se va simți umilită niciodată.”
Domeniul cel mai semnificativ, al artei, a rămas până în present opera literară, indiferent dacă miloacele de comunicare în masă sunt mai agresive sau mai puțin agresive, dar și independent de atitudinea individului de orice rang al societății. „Opera nu e, subliniază Gaëtan Picon, numai acest astru închis în el însuși, acest bloc nocturn și strălucitor a cărui lumină orbește și totodată uimește. Ireductibilă la conștiință, opera dialoghează totuși cu conștiința. Ea ne caută privirile, iar privirile noastre nu pot s-o descopere fără s-o interogheze. Opera nu există ca un lucru din natură, ci ca o valoare pentru spirit; pe un plan în care ceea ce ea aduce dialoghează cu ceea ce i se cere, în care ceea ce ea impune se măsoară cu ceea ce-i este impus.”
În acest mod se poate observa, faptul că, dascălul popoarelor, adică literatura prin viu grai, a areușit să ajungă până în prezent, chiar și fără ajutorul cuvintelor scrise. Vorbind despre structura basmului, autorul George Călinescu solicita ca aceasta din urmă să se interpreteze, din punct de vedere estetic, utilizându-se cele trei palnuri, și anume: planul mimesis, planul poematic și planul didactic, observându-se faptul că ființa umană învață prin fapte, impunându-se conștiinței prin intermediul forței sugestiei, dar și prin studiului minuțios al problemelor acute „ale vieții individuale, familiei, societății.”
Miron Costin este acela care identifică importanța cititului, continuând prin a îndemna la acțiune, uilizandu-se de propria experiență, ca mijloc de exemplificare a importanței și utilității acestei îndeleticiri, alături de Ion Heliade Rădulescu ce și-a început acțiunea de iluminare într-o etapă istorică, mai exact, „când totul lipsea: scriitori, public, o tradiție propulsivă, un climat favorabil”
„Înțelegerea corectă a funcției estetice a operei literare, afirmă Constantin Parfene este de o importanță capitală pentru studiul literaturii în școală. De această înțelegere depinde evitarea transformării comentariului pe marginea operelor în convorbire sociologică, istorică, filosofică, moral-cetățenească, așa cum, în mod cu totul greșit se mai procedează.”
Identificarea textului literar nu este deloc grea, dat fiind faptul că, acesta este lesne de găsit, chiar și în lucrările de educație fizică, în care, se presupune că ar trebui să se refere doar la practică, nu și la citire, însă, explicarea și demonstrarea acelor exerciții se realizează chiar și prin intermediul scrisului, al schemelor și al lucrărilor de punere în problemă a probei respective, accepțiunile trecând, în prezent, peste „sfera acțiunii corporale, angajând baza fiziologică și psihologică pe care se reașează procesul de formare a personalității umane în condițiile societății moderne: solicitării intelectuale, etice, filosofice, politice, releigioase, tehnologice, ecologice, estetice, igienice, etc.”
Privind din punct de vedere al altor domenii de studiu, al astrologiei, se poate discuta, din nou, de prezența necesară a scrisului și cititului, nu doar de citirea figurativă a cerului și a astrelor ce-l compun, astfel că soarele arată că „iluziile, realitatea, adevărul despre noi înșine și adevărul lumii. După ce am primit de la el iluminarea materială precum și pe cea spirituală, putem să înfruntăm judecata. Soarele sensibilizează conștiința limitelor , este lumina cunoașterii și focarul energiei.” Din punct de vedere astrologic, soarele are următoarea simbolistică: „principiul generator masculin și principiul de autoritate, din care tatăl este pentru individ prima întrupare; el aparține regiunii psihismului instaurată prin influența paternă cu funcția dresajului, a educației, a conștiinței disciplinei, a moralei.”
Constantin Parfene, vorbind despre aspectele literaturii, spune că . „Opera literară, spune el, își formează un subiect în stare s-o recepteze, care se lasă influențat de ea”. Destul de adevărată această remarcă, pornind de la domeniul de studiu, pedagogia, care face referire, la tot pasul, la dihotomia obiectivelor de tip informativ, dar și a acelor obictive de tp formtiv, care conduc și vin în ajutorul desfășurării activității didactice, din cadrul învățământului.
În lucararea, Evoluția creatoare, Bergson vorbește despre implicațiile matematice ale gândirii de tip creator, care ia locul vieții, acolo unde aceasta nu își mai are locul, însă „aceleași rațiuni vor putea dicta unor persoane diferite, sau aceleiași persoane la momente diferite, acte profund diferite, deși egal de raționale. De aceea nu putem opera asupra lor in abstracto, din afară, ca în geometrie, nici rezolva pentru altul problemele pe care viața i le pune. Fiecare să și le rezolve dinăuntru, pe contul său (…). Pentru o ființă conștientă, a exista constă în a se schimba, a se schimba în a se maturiza, a se maturiza în a se crea în mod diferit pe sine insuși”.
Pe de altă parte, Alexandru Bojin este de părere că rolul literaturii este unul diferit, și anume că, aceasta , „literatura sensibilizează și convinge, emoționează și place.”
Textul literar își are importanța proprie pentru copil, dat fiind faptul că, încă de mic, acesta începe a-și foma reprezentările, facilitând conturarea realității și a noțiunilor pe care aceasta din urmă o alcătuiesc. Din acest punct de vedere, psihologii afirmă că formarea reprezentărilor la copil însumează un proces complex și abstract, care nu se rezumă doar la un simplu limbaj sau gângurit tipic copiilor.
Textele autoarei Ana Blandiana sunt suficient de sugestive entru exemplificarea de mai sus, ținându-se cont de faptul că operele acesteia se pliază perfect pe vârsta copilăriei, conferindu-i individului o perspectivă realistă, îmbinând toate simțurile de care copilul este capabil, pornind de la reprezentările vizuale și până la auditiv, olfactiv și ajungând chiar la kinestezic, precum este în exemplul următor:
„Era mic c-abia-l vedeai,
Dar cu mustăți ditamai;
Într-un capăt, dintr-o dungă
Îi creștea o coadă lungă.
Ba să vezi și să te bucuri-
Săre-n aer după fluturi.
Și știa chiar să se joace
Cu câteva ghemotoace.”
II.3. Educația estetică și morală prin literatură
„Educația estetică, spune Sorin Cristea, reprezintă activitatea de formare – dezvoltare a personalității umane, proiectată și realizată prin studierea, aplicarea și crearea unor valori raportabile la categoria de frumos.”
Pentru a cunoaste copilul, în mediul său școlar, dar și pentru crearea unei atmostefe propice lecturii este nevoie de construirea dorinței de a citi. „Se pare că interesează prea puțin ce a simțit elevul când a citit o operă literară, ce ecou afectiv și ce atitudine personală a trezit acea operă în conștiința lui. Formarea estetică pe baza trăirilor proprii este mai autentică și mai fertilă decât cea care mimează trăiri, emoții și aprecieri străine”.
Educația estetică se poate realiza cu ajutorul textului literar dar nu neaparat prin intermediul operelor, aceasta făcându-se posibila încă de la învățământul primar, etapa în care copilul începe să cunoască și să simtă gustul pentru lectură dar și pentru frumos.
Educația morală are în vedere adevărul și frumosul. Acestea fiind valori fundamentale care se cultivă și se sădesc în conștiința fiecărui individ, însă fără bine nu pot fi construite personalitățile umane.
„Nu ajunge să i se dea copilului hârtie și creioane pentru ca el să aibă dorința să deseneze bine: trebuie ca să aibă modele și o societate care cere desene frumoase. La fel și pentru lectură și calcul. Optimismul veritabil nu se poate baza pe instincte și tendințe înnăscute, pentru a-l înălța pe copil până la conduite pe deplin umane; el constă, mai mult, în a sesiza că copilul este gata să-și transforme tendințele primitive la contactul cu operele adultului”.
Importanța binelui pentru suflet apare și în lucrările lui Rabelais care spune că „Știința fără conștiință nu e decât ruina sufletului”, iar Platon face o distincție între rațiune și inteligență prin faptul că individul dacă este inteligent nu este și rațional, „omul cu minte, atunci când, în decursul istorisirii, ajunge la fapta sau vorba vreunui om de ispravă, va voi să-l înfățișize ca și când el ar fi acela și nu se va rușina de o atare imitație.”
Încă din grecia antică sa acordat o foarte mare importanță literaturii în scopul construirii unei educații morale, de aceea Homer era considerat învățătorul grecilor, iar rolul literaturii sa arătat încă de la marii filosofi și esteticieni, „dacă poezia este limba maternă a speciei umane, spunea Benedetto Croce, literatura este în schimb îndrumătoarea ei în ale civilizației sau, cel puțin, una dintre îndrumătoarele care au această menire.”
Din punct de vedere al pedagogilor, „educația morală vizează formarea – dezvoltarea conștiinței morale, a profilului moral al personalității umane, proiectat și realizat la nivel teoretic și la nivel practic.”
Ilie Bădescu, în lucrarea sa, „binele, spune Ilie Bădescu oricât de intensă i-ar fi manifestarea și de extinsă aria, rămâne ceva inefabil, ca aerul curat și ca apa proaspătă. În scimb, orice variație a răului în om și în lume capătă forme perceptuale extrem de acute.”
Poezia are ca și temă universul în familie dar și intimitațile care se petrec în cadrul acestei instituții, fapt pentru care „descripția literară a realității, spune Hans Robert Jauss, nu trimite nemijlocit la obiecte, ea se referă la reprezentările noastre asupra lor; fie că ne permit recunoașterea lor sigură, fie că procură această reprezentare pentru întâia dată cititorului tânăr și neexperimentat, preformându-i experiența viitoare.”
Aspectele pe care copilul le simte în cadrul unei opere lirice și percepțiile pe care și le formează vis-a-vis de familia proprie, dar și de împrejurilile care alcătuiesc această instituție îl face să simtă, să compună și să folosească poezia ca mijloc de instruire.
Viața socială a copilului se regăseste în operele lirice ale lui Alecsandri, Coșbuc, Blandiana și ai altor poeți români care au scris opere specifice vârsei copilăriei.
II.4. Literatura între știință și didactică
Didactica literaturii întotdeauna a avut implicații și a menținut strânsă legatură cu știința, prin faptul că într-o lume civilizată aceasta trebuie să se adapteze la elementele noi ale societății, să împrumute valențe potrivite pentru statutul actual societal.
Chiar daca școala dă dovadă de conservatorism, din pricina lingvismului nu putem spune că devine „Turnul lui Babel care, după expresia lui René Wellek, pare a fi una din cele mai sumbre caracteristici ale civilizației noastre.”
Marian Vasile faptul că „Câteva conjecturi, scria I.A. Richards în 1924, o cantitate de sfaturi, multe observații izolate, pline de acuitate, unele presupuneri strălucitoare, multă oratorie și poetică aplicată, o inepuizabilă confuzie, destul de multe dogme, un mare stoc de prejudecăți, capricii și iluzii, misticism din belșug, puțină speculație originală, diverse intuiții azvârlite la întâmplare, observații pregnante și notații întâmplătoare ; din asemenea materiale – se poate spune fără exagerare – e compusă teoria actuală a criticii.”
Spunând acestea pare că lucrurile devin complicate, deoarece fiecărei științe i se aduc alte științe ca și ramuri ale științei de bază, cadrul didactic manifestându-se, la un momentdat, derutat de toate aceste aceste noi manifestări teoretice, „nu se poate concepe teorie literară fără critică și istorie literară, sau critică literară fără teorie și istorie literară, sau istorie literară fără teorie și critică literară”
Teoria este o știință pură, de aceea ea aduce noi elemente precum critica sau istoria sau chiar didactica literaturii, devenind o serie de științe aplicate ale literaturii române, „deși teoriile sunt considerate speculeții metafizice, care mai totdeauna au fost infirmate de cercetarea realității concrete” , teoria literaturii române poate fi definită ca și o parte a esteticii generale, necesară pentru că, „cercetarea empirică duce de mute ori la rătăciri și erori grave, în absența unei viziuni generale asupra obiectului investigat.”
În fond „nu se poate concepe teorie literară fără critică și istorie literară, sau critică literară fără teorie și istorie literară, sau istorie literară fără teorie și critică literară”
II.5. Textul literar
„Conceptul de text, spune Marian Vasile, este abordat ca o categorie mai generală a oricărui mod de activitate lingvistică (poemul, articol de ziar, lucrare științifică, enumțurile orale, adică actele de vorbire) ; deci ca o formă de existență a limbii într-un proces de comunicare. Textul se află în centrul fenomenului de comunicare prin intermediul limbajului.”
În cadrul textului literar exista personaje semnificative care trebuie tratate ca atare și asupra cărora nu se poate interveni, deoarece, se va pierde identitatea operei, spre exemplu dacă ar fi să modificăm cuvintele din textul lui Ion Creangă atunci nu ar mai fi original tabloul lucrării ci ar deveni nesemnificativ, unicitatea dispărând, „de aceea, spune Cesare Segre, textul literar nu sfârșește niciodată să ne vorbească, el nu ne încredințează un adevăr ultim, dezlegat de situație, el nu este supus intervențiilor selective ale acesteia asupra sensului.”
Textul nonliterar este în general „e inteligibil numai în raport cu situația imediată, căreia i se integrează.”, iar textul literar „e așa de puțin legat de situația imediată, încât se poate adresa și unor destinatari potențiali, cărora nu li se cunosc nici un fel de coordonate.”
Dificultatea elevilor în a desluși textul literar este datorată lipsei de experiență cu alte texte dar și cu elementele vieții, însă, nu sunt singurii care au parte de astfel de greutăți, textul lui Arhilohos, poetul grec ce a scris în urma cu 2700 de ani a adus dificultăți pentru alții, acesta fiind urmatorul:
„Nu-mi trebuie un comandant înalt
Cu părul aromat și ras ca mirii.
Ci fie scund și strâmb, dar inimos
și cu piciorul-nfipt în glia țării.”
Textele iau naștere în urma unei viziuni sau a unei realități, pornind de la aceasta sa dovedit că în ultimele decenii analiza textelor capăta nuanțe intertextuale folosindu-se principiul care spune că, pentru orice relație existentă și orice dialog care se realizează din punct de vedere spiritualîn cadrul umanității, „orice text se naște în relații și în dialog cu alte texte anterioare”.
Pornind de la aceasta, „orice text, spune Cristina Hăulică, se înscrie în textul infinit care este producția umană în totalitatea ei și stabilește cu el o strânsă interacțiune.”
Din punct de vedere al cercetătii contemporane intertextualitatea este un element care oferă speranțe pentru literatură. „Această viziune intertextuală, spune M. Vasile, deschide mari perspective pentru posibilitățile de interpretare a operei, ale textului sau discursului literar, postulându-l în centrul valorilor estetice, al celor culturale și istorice.”
Geometriile au fost un exemplu al cunoașterii încă din perioada Greciei Antice fiind utilizate ca și model de către filosofi. Ținându-se cont de aceasta, cercetarea se realizează pe un timp mai îndelungat spre a conferi acuratețe dar și pentru o buna construire a rezultatelor ipotezelor propuse.
George Kelly în calitate de teoretician și psiholog american socotește că orice individ are deplin control asupra celor din jurul lui, folosindu-se de un model individualizat, spune el, că „fiecare om își construiește pentru sine un model reprezentațional asupra lumii, care-i permite să dea acesteia un sens și să construiască o hartă a traseului comportamental în relație cu mediul.”
În contextul prezent se poate concluziona faptul că toate teoriile de tip literar alcătuiesc modele ipotetico-deductive, care se adresează anumitor elemente spațio-temporale, dar și că fiecare teoretician și-a alcătuit un stil individualizat de construire sau de critică a textului literar.
Formarea eului literar are la bază toate aceste elemente. „Schematic vorbind, arată Ioana Crețulescu, fiziologia psihicului s-ar produce prin funcția echilibrată a eului între presiunea cenzurii morale impuse de supraeu și forțele instictuale ale Inconștientului.Tot ceea ce în istoria individuală și socială a omului este interzis se refulează în inconștient. De aici presiunea acestuia asupra eului: tot ce e refulat caută un eșapament pentru defulare, pentru trecerea de la starea de latență la aceea de manifestare.”
Mauron remarcă faptul că, psihocritica este insuficientă cu toate că „Sensul frazei, spune Mauron, aleargă de la un cuvânt la altul, se constituie din intervalele dintre cuvinte, se modulează după raporturile invizibile, dar evident prezente între cuvinte, tot așa cum melodia aleargă din notă în notă, se constituie din intervalele dintre ele, se modulează după raporturile care le leagă. Sensul unei fraze muzicale este ceea ce noi numim arie; sensul unei fraze verbale este melodia sa intelectuală.”
II.6. Computerul și lectura în viața elevului
Prezența calculatorului în viața noastră nu mai miră astăzi pe nimeni. De aici la instrucția asistată de calculator nu mai există bariere, calculatorul a devenit o unealtă de muncă. Programul de instruire este un produs informatic, un produs pedagogic complex. Programul de instruire și programul – computer – reprezintă ceea ce în informatică se numește software. Hardware, echipamentele electronice, sigură inserția în practică a programelor software.
Folosirea în practică, necesită o pregătire specială în informatică și psihopedagogică a persoanelor implicate. Introducerea acestor programe în instrucția școlară nu trebuie să fie un scop în sine , ci doar un mijloc de promovare a calității predării – însușirii – valorificării noilor cunoștințe, cu modificări benefice și nu de alt tip. Un joc pe calculator, adeseori nociv prin conținutul agresiv ce-l promovează, nu reprezintă o achiziție pozitivă în plan cognitiv – afectiv – comportamental. Deci, calculatorul nu înlocuiește nimic în educația și instrucția unui copil. El își are locul lui, loc și rol care trebuie atent utilizat.
Capitolul III
Metode și mijloace pentru dezvotarea gustului de lectură
III.1. Studiul de caz
O lucrare fascinantă: „Și el vorbea cu patrupedele, cu păsările și cu peștii. Așa a descoperit omul câinele” scrisă de Konrad Lorenz (Viena, 1903 – 1989), laureat al premiului Nobel pentru medicină și fiziologie în 1973 – unul dintre cei mai importanți oameni de știință care s-au ocupat cu studiul comportamentului animalelor, fondatorul științei ETOLOGIE COMPARATĂ (gr. ethos – obicei; logos – știință).
Savant de prim rang și scriitor de succes ce prezintă cu umor și rigoare științifică, moduri de comportament ale animalelor, cu o mare deschidere spre înțelegerea comportamentului uman. Am ales din această lucrare apărută la Editura POLIROM – 2000, un text ce se pretează excelent la o lecție de acest tip în care textul, cazul/situațiile prezentate reprezintă momente ideale (dacă sunt bine organizate, conduse și finalizate) de educație morală. Vă las să apreciați singuri dacă am ales bine sau mai puțin bine textul.
„Așa trăiam eu cu stăncuțele mele și pe fiecare în parte o cunoșteam exact după fața ei, ca să spun așa, după fizionomia ei; nu era necesar aproape deloc să mă uit la inelul colorat de la picior. Aceasta este, desigur, mai ușor de spus decât de realizat căci pentru a reuși să le cunoști pe fiecare personal trebuie să petreci mult timp cu ele, într-un contact nemijlocit și permanent. Fără această premisă ar fi imposibil să pătrunzi în cele mai mici amănunte ale vieții sociale a stăncuțelor.
Dar este la fel de sigur că animalele se cunosc unele pe altele? Mulți zoopsihologi erudiți nu au vrut să creadă că așa este, au tăgăduit energic chiar și simpla posibilitate. Cu toate acestea, eu pot să vă asigur: fiecare membru în parte al coloniei mele de stăncuțe îi cunoștea precis pe ceilalți. Acest lucru iese în evidență din simplul fapt al existenței ierarhiei.
Orice deținător de păsări de curte știe că printre locuitorii curților noastre, cu mult mai proști decât stăncuțe le, există o ordine stabilită, conform căreia unei găini îi e frică de alta. După doar câteva dispute, care nici nu trebuie să fie violente, orice animal știe atât pe cine trebuie să ocolească el, cât și cine trebuie să-l ocolească pe el. Pentru ocuparea unei poziții în cadrul acestei ierarhii nu decide numai forța corpului; tot atât de mult contează și curajul personal, energia aș putea spune, siguranța de sine a păsării respective.
Ierarhiile astfel stabilite la animalele care trăiesc în colectiv sunt deosebit de conservative. Dacă unul este înfrânt într-o dispută, fie aceasta și numai de ordin „moral”, acest lucru se observă timp îndelungat și cel înfrânt nu va îndrăzni așa de ușor să protesteze, presupunând că animalele rămân mult timp împreună. Chiar și la cele mai evoluate și mai inteligente mamifere se întâmplă acest lucru.
Certurile cu privire la stabilirea ierarhiei din cadrul coloniei de stăncuțe diferă într-un punct esențial de cele din curtea cu găini. În cazul acestora din urmă, cele cu rang mai mic nu prea au motive de bucurie. Într-o adunătură artificială a unor animale nesociabile, și anume a celor din curtea cu păsări, ca și a păsărilor mici dintr-o colivie, păsările care dețin un rang mai înalt le lovesc cu ciocul, cu mare plăcere și cu înverșunare, pe cele cu rang mai mic. Cu totul altfel se petrec lucrurile la stăncuțe. În societatea stăncuțelor, cele cu rang superior, în special „despotul” coloniei, nu sunt neapărat dornice de a le lovi pe cele care dețin ranguri mult inferioare lor. Ele sunt pornite numai împotriva celor care dețin rangul imediat inferior, mai ales „despotul” împotriva „pretendentelor la tron”, Numărul 1 împotriva Numărului 2.
Un exemplu: stăncuța A stă la locul ei și ciugulește hrana; stăncuța B vine cu o „ținută impozantă”, cu capul ținut sus, cu ceafa înclinată mult spre spate, situație în care A se apleacă într-o parte, dar altfel nu prea se sinchisește. Acum se apropie C, a cărei ținută impozantă este și mai pronunțată și la venirea căreia, în mod surprinzător, A se retrage imediat, iar B adoptă o poziție amenințătoare, penele de pe spate i se zburlesc, o atacă pe C și o alungă. Explicația: C deținea un rang situat între rangurile celor două, destul de apropiat de cel al lui A (care era mai mic) pentru a o înfricoșa, și destul de apropiat de cel al lui B (care era mai mare ) pentru a-i provoca mânia.
Stăncuțele care dețin ranguri foarte înalte sunt, în mod vizibil, binevoitoare față de cele cu ranguri foarte mici; ele le consideră pe acestea într-o anumită măsură neînsemnate, iar ținuta lor impozantă față de ele este numai „o simplă formalitate”; această poziție amenințătoare este adoptată numai în imediata apropiere și nu degenerează într-un conflict adevărat. Iritarea celor mai mari în rang față de cele subordonate lor se reduce treptat față de ultimele în rang.
Acest comportament, foarte simplu în sine, are ca efect o domolire a certurilor dintre membrii coloniei. Astfel, stăncuțele deținătoare de ranguri înalte intervin în cearta dintre două subordonate, atunci când disputa lor devine violentă. Întrucât cea care intervine este întotdeauna mai pornită împotriva celei mai mari în rang dintre cei doi parteneri de dispută decât împotriva celei cu rangul mai mic, putem spune că stăncuța cea mai mare în grad, și îndeosebi despotul coloniei, acționează după principiul cavaleresc: acolo unde există una mai puternică, el îi va lua partea celei mai slabe.
Deoarece o ceartă serioasă pornește mai totdeauna de la locurile de cuibărit – în aproape toate celelalte cazuri cea inferioară în grad cedează fără luptă -, prin acest comportament stăncuțele masculi puternice protejează, foarte eficient, cuiburile membrilor coloniei cu rangurile cele mai mici.
O dată ce a fost impusă această ierarhie socială a membrilor coloniei de stăncuțe, ea este menținută într-un mod deosebit de conservativ.”
Propunere de organizare a lecției
captarea atenției și prezentarea fiecărui elev a textului xeroxat;
pregătindu-vă vocea – intonația – pauza, veți citi, dumneavoastră și nu un elev, rar și expresiv textul;
în text sunt mai multe situații – caz ce suportă discuții, clasificări, analize, deci, veți reciti textul cerându-le identificarea numărului de situații prezentate de text. Începe „bătălia” între descoperitorii de situații. Cereți-le să marcheze cu o steluță, pe marginea textului, situațiile ce le descoperă.
urmează discutarea fiecărui caz și vom constata că cele 45 de minute devin prea scurte, timpul parcă se comprimă și alunecă firesc în spațiul pauzei. Întrerupeți și găsiți o altă soluție – temă pentru acasă în care familia poate colabora sau o altă oră. Pauza este un teritoriu ce nu avem voie a-l încălca – este un drept al elevului și al învățătorului/profesorului de a se opri din „alergarea” orei pentru o respirație adevărată.
Asemenea studii de caz mi se oferă frecvent și ele trebuie exploatate la maximum chiar cu „riscul” de a schimba tema planificată a orei.
III.2. Lecția cu invitați
Domeniul de cunoaștere, științele naturii poate fi abordat printr-o multitudine de metode; prezența unui invitat, într-o oră, poate reprezenta un câștig cert. Invitatul poate fi un iubitor și crescător de pești de acvariu – acvarist, medic, asistentă medicală, mare iubitor de excursii, de natură, ceramist, fizician, fost elev al școlii astăzi biolog, zootehnist, medic veterinar sau oricine aduce mesaje pozitive cu impact pe plan afectiv – cognitiv – comportamental.
Câteva aspecte de ordin metodic:
invitatul va fi informat asupra vârstei elevilor, preocupărilor elevilor, stabilindu-se un program precis al discursului și/sau acțiunii invitatului în acea oră (se va insista asupra elementului – timp, pentru a putea parcurge programul propus).
elevii, după părerea mea, este bine a fi informați și ei din timp, despre invitat și tema ce urmează a se dezbate. Ei pregătesc întrebări ce-și pot găsi răspuns în cadrul orei sau în alte situații.
Etapele lecției: – prezentarea invitatului (numele, câteva date biografice ce ar putea interesa elevii și sublinia prezenta domniei sale în oră, orientându-se astfel atenția elevilor spre tema propusă discuției).
lansarea temei în care să se îmbine prelegerea cu conversația, întrebările elevilor, prezentarea de materiale care să ridice valoarea informativ – formativă a orei (fotografi, mici demonstrații etc.)
în finalul orei, elevul – șef al clasei va prezenta mulțumirile colegilor, clasei cu lansarea unei noi invitații pentru întrebări la care nu s-a putut răspunde sau pentru cele care vor veni, după oră. Un buchet de flori, un desen special pentru invitat cu semnăturile elevilor, o carte – produs al clasei de elevi sunt gesturi ce trebuie să intre în comportamentul natural al celor care ne urmează.
III.3. Povestirea
La clasele mici, lansarea într-o nouă oră de științe se poate realiza cu o povestire. Sunt întotdeauna dispuși să asculte o poveste – moment de captare a atenției, orientare a interesului și de instalare a unei atmosfere de așteptare pozitivă. Veți reuși dacă veți ține cont și de :
specificul vârstei și al duratei de timp cât se pot concentra ; la clasa I-a câteva minute (mai ales dacă n-au urmat grădinița), în clasa a II-a durata povestirii poate atinge 7-8 minute, în clasele a III-a și a IV-a se poate prelungi la 10-15 minute.Decizia învățătoarei privind durata prezentării povestirii despre lumea animalelor sau a plantelor, calitatea- conțunutul va hotărî eficiența;
faptele din povestire se vor înlănțui simplu, clar, concis, logic, fără multe personaje și într-o prezentare atrăgătoare;
nu se folosesc noțiuni necunoscute care fac dificilă înțelegerea;
nu se fac digresiuni, abateri de la subiectul principal, nu se întrerupe și nici nu se scrie nimic pe tablă;
în poveste angajăm evenimente, fapte, trăite de ei într-o vizită, excursie, dacă este posibil, devin oarecum participanți, componenți vii ai poveștii. Imagini ale personajelor dau culoare, momentului creat.
O poveste, bine aleasă și corelată cu subiectul lecției va spori valoarea lecției. Inventați povești, vă va face plăcere să descoperiți că există în Dumneavoastră un … sertar secret ce încă nu l-ați deschis, dar merită. Provocați-vă elevii și ei pot inventa alături de dumneavoastră.
III.4. Proiectul
Metodă de învățare și evaluare , proiectul implică mai mulți factori; îmbină cercetarea cu acțiunea antrenând elevii la rezolvarea unor probleme practice. De exemplu: studiul complex al unei plante (stejar, grâu, etc)poate depăși cadrul unei ore prelungindu-se în timpul de acasă .
Un elev de clasa a III-a și a IV- a, îndrumat , consiliat de educator și cu colaborarea bibliotecarei școlii, părinților, pot realiza o lucrare interesantă – instructivă – creatoare deci eficientă. Activitatea poate fi individuală sau în grup. Prefer varianta unei activități individuale, stimulând consultarea cu oricine dar răspunderea să rămână personală, individuală.
Responsabilizarea mi se pare un element esențial din acest tip de acțiune didactică. Început în clasă el va fi realizat acasă (în câteva zile sau săptămâni) și se finalizează, obligatoriu prin prezentarea proiectului în fața colegilor sau /și în alte situații (expoziții, zi festive, ședință cu părinții, etc. ).
Tema proiectului poate fi aleasă de învățător dar de preferat ca oferta să vină din partea elevilor.
Etapele proiectului : stabilirea temei , obiectivelor operaționale (cognitive, afective, psihomotorii), identificarea resurselor învățării (documentare, colectare date, desene, fotografii, alte materiale ), stabilirea strategiilor (cum va selecta, ordona, utiliza, experimenta, etc ) finalizarea și formula de prezentare a lucrării.
Elementele de conținut ale proiectului:
pagina de titlu (prima pagină) cu : tema , numele autorului, numele cadrului didactic îndrumător, școala, data;
cuprinsul lucrării cu titlurile ce se desprind din lucrare (capitole, subcapitole);
introducerea va motiva alegerea temei și va prezenta cadrul conceptual și metodologic (cum va lucra, cu cine, cine l-a ajutat și adresate mulțumiri acestor persoane – colegi – părinți – învățător, etc. )
dezvoltarea elementelor de conținut, capitolele, subcapitolele, experiențele, căutările, fotografiile, schemele, prezența personală, obiceiuri legate de planta sau animalul sau fenomenul studiat. Pledez pentru integrarea schemelor, fotografiilor, imaginilor alături de textul care se referă la ele și nu într-o anexă, final de lucrare; mi se pare locul eficient, firesc, ele susțin textul ridicându-i valoarea;
bibliografia – va fi precis prezentată și cu această ocazie se pot sugera și alte lucrări de cultură generală ce se apropie de tematica referatului. De exemplu, dacă tematica proiectului este “ Pasărea – veritabilă navă vie“, se impune de la sine o privire asupra Păsărilor Măiestre ale sculptorului Constantin Brâncuși (1876-1957) sau “Prima Pasăre din lume construită de om “pasăre” care s-a înălțat prin forțe proprii – avionul construit și lansat de Traian Vuia (1878-1953) la 18 martie 1903, iată extinderi care justifică valoarea unui asemenea exercițiu de cultură (al dascălului și al viitorului adult – elevul).
Exemple de teme:
Înainte și după debarcarea cartofului în Europa (povestea cartofului, cum este el ca plantă, pretenții față de sol, climă, cultivarea, dăunători, specii înrudite, produse, cartoful elementul de decor, de joacă, poezii, ghicitori, preparate, etc.).
Grâul o minune a naturii (origine, planta, produse, pledoarie pentru făina integrală, obiceiuri și tradiții românești, creații personale etc.)
III.5. Portofoliul
Un material opțional pentru clasa a III-a
Portofoliul este o colecție de lucrări pe care tu le poți realiza într-o peroadă de timp – un an școlar sau mai mult, de pildă – la o anumită disciplină sau la mai multe. Pentru a înțelege mai bine acest lucru, iată un model de portofolui pe care-l poți realiza îndeplinind sarcinile cuprinse în aplicațiile opționale: Natura, prietena mea.
Așadar, acest portofoliu va cuprinde:
poezie: „Învață de la toate „ etc;
informații: despre plante; animale; etc;
poezii: „Surâsul Hiroșimei” – E, Jebeleanu etc;
observații: despre sosirea păsărilor călătoare (calendar);
fișă de lucru: despre animale sălbatice și domestice (informații, ilustrații);
tabel: clasificarea păsărilor migratoare și a celor care iernează la noi în țară (fișă);
fișă de lucru pe bază de activitate practică: calendar cu observații despre sosirea berzelor;
curiozități: despre natură;
colecție – pe baza activităților practice: plante presate;
fișă de lucru individual: despre albinărit (informații, ilustrații);
fișă de lucru individual și activitate practică: despre animalele din Grădina Zoologică (informații, ilustrații);
fișă de observații: viața din acvariu;
fișă de observații cu clasificare: fapte bune și fapte rele în raport cu natura;
fișă de lucru: plante și animale ocrotite (informații, ilustrații).
Portofoliul tău va putea fi completat cu:
scrisoare: către Natură, prietena ta;
compunere: Prietenia om-natură;
informații și ilustrații: canguri, dinozauri, Delta Dunării, OZN-uri, eclipsa de soare, ursul polar, Triunghiul Bermudelor etc;
probe de evaluare;
teste;
fișă-jurnal: activitatea în grădina casei sau în parcul din fața blocului;
desene;
rezultatul unei cercetări(individ sau în grup): un fenomen din natură;
impresii: excursie, expediție, călătorie;
descriere: un animal preferat, un incident din viața animalelor, o întâmplare deosebită petrecută în mijlocul naturii;
pliant: timbre, cărți poștale înfățisând plante și animale;
fragmente : texte, poezii, ghicitori – pe teme culese din natură.
Munca pentru constituirea portofoliului nu va fi în zadar. Vei înțelege că nu ai decât de câștigat. Pe de o parte vei fi foarte bine informat, veți ști multe lucruri despre natură, pe care alți prieteni de-ai tăi nu le știu, vei înțelege mai bine ceea ce se petrece în jurul tău – acum și mai târziu – iar doamna învățătoare îți va acorda un calificativ pe măsura efortului tău.
De tine depinde dacă acesta va fi foarte bine !
Protejați copiii !
Oamenii trebuie să vegheze la protejarea naturii. Natura – lumea vie și nevie – constituie mediul natural al planetei.
În atenția oamenilor stau toate acestea și, poate că mai presus de toate, ei ar trebui să protejeze copiii.
Când copilul este criticat, el învață să condamne.
Când copilul este tratat cu ostilitate, el devine bătăuș.
Când copilul este ridularizat, el învață să fie timid.
Când copilul este certat în permanență, el învață să se simtă vinovat.
Când copilul se simte tolerat, el învață să fie răbdător.
Când copilul e încurajat, el învață să fie încrezător.
Când copilul este prețuit, el învață să aprecieze.
Când copilul trăiește în dreptate, el învață să fie cinstit.
Dacă copilul trăiește într-un mediu care-l apreciază, îl aprobă, el învață să se placă pe sine.
Dacă copilul trăiește într-un mediu în care se manifestă acceptare și prieteniei, el învață să găsească dragoste în lume.
Concluzie: Copilul își pot dezvolta gustul pentru lectură, chiar și prin intermediul portofoliului.
III.6. Teoria inteligențelor multiple
Inteligență nu înseamnă numai miliarde de neuroni-rețele-sinapse- molecule cu informații = memorie – procesare – decizii; în limba intelliga înseamnă a face, a stabili legături, conexiuni.
Într-o carte, unică, am găsit „cântecul al cărui ritm era ca tresărirea dunelor sub pași:
„Spune-mi ceva despre privirea ta.
Și-o să-ți vorbesc despreinima ta.
Spune-mi ceva despre tălpile tale
Și-o să-ți vorbesc despremâinile tale.
Spune-mi ceva despreodihna ta
Și-o să-ți vorbesc despre veghea ta.
Spune-mi ceva despredorințele tale
Și-o să-ți vorbesc despre împlinirile tale.”
După ce citește această carte răspunsul la întrebare devine și mai complicat sau vei renunța să găsești, întotdeauna, răspunsuri logice.
Haward Gardner predă Cogniție și educație la Universitatea Havard, precum și Neurologie la Universitatea de medicină din , SUA. A publicat 18 cărți, sute de articole și teoria despre inteligențele multiple este de luat în considerare având în vedere ușurința, uneori, de a clasifica, cataloga oamenii în inteligenți sau mai puțin inteligenți doar după rezultatele la școală. Nedrept, stupid și cu efecte negative considerabile.
Se presupune că ceea ce se numește coeficient de inteligență (Q.I./C.I.) este un caracter poligenic. Prin definiție, conceptul poligenic este vag (înseamnă participarea mai multor gene, fiecare aducând ceva la realizarea formei finale). Și aici genetica se opune. Nimeni nu știe câte gene sunt implicate, după cum nimeni nu știe ce înseamnă mediu. Dezvoltarea inteligenței lasă spațiu inteligenței modelatoare a mediului. Nici gemenii adevărați, monozigoți, nu au același coeficient.
Mediul ar putea să aibă un rol mult mai important decât se crede. Q.I./C.I. (coeficientul de inteligență) este folosit de decenii, suficient de mult timp pentru a privi critic valoarea lui. Ar fi putut facilita descoperirea elevilor cu dificultăți școlare și ar fi punctul de plecare al unor programe educaționale speciale. Dar asemenea programe au fost rare. Nu de puține ori elevii cu C.I. de graniță au fost trimiși în școli ajutătoare, deși ar fi evoluat normal, dacă ar fi beneficiat de circumstanțe favorabile.
Dezvăluirea C.I. are efecte negative asupra evoluției școlare. Un elev care știe că are un C.I. mediu nu va mai încerca să se autodepășească. Un studiu interesant: copii adoptați ce provin din medii nefavorizate, în condiții privilegiate au un C.I. apropiat de cel al părinților adoptivi și nu de cel al părinților biologici. Deci pe bună dreptate C.I. a fost puternic criticat din momentul utilizării lui, orice folosire abuzivă, la întâmplare sau tendențioasă poate avea urmări grave.
Teoria inteligențelor multiple lansată de H.Gardner ține cont de diferențele dintre elevi, oameni. Suntem tentanți să-i considerăm inteligenți pe cei cu performanțe la matematică, literatură, chimie, iar cei care se manifestă deosebit la muzică sau educație fizică, talentați.
O inteligență este o promisiune de potențial biopsihologic, un mod de a rezolva prebleme și de a dezvolta produse considerate ca valori cel puțin într-o cultură.
Studiind modul în care oamenii rezolvă diverse probleme a identificat 9 tipuri de inteligențe: lingvistică, logică/matematică, muzicală/ritmică, spațială/vizuală, naturistă, kinestezică a corpului, interpersonală, intrapersonală, existenșială.
Inteligența lingvistică – cea mai des folosită în comunicare, impresionează în mod deosebit. Copilul învață repede, ușor, corect limba maternă și alte limbi străine. Citesc, combină cuvintele, folosesc metafora, manifestă sensibilitate pentru înțelesul, ordinea, sonoritatea, ritmurile limbii. Vor avea performanțe la limba maternă și își vor alege meserii în funcție de aceste capacități lingvistice. (ziarist, profesor de limbă și literatură, scriitor, critic de artă etc.)
Inteligența logică/matematică care se regăsește, de obicei, la economiști, contabili, matematicieni, fizicieni, chimiști etc. Copii au abilitatea de a calcula, cuantifica, evalua propoziții, de a efectua operații matematice și logice coplexe. Manifestă performanțe nu numai la matematică dar și la gramatică, problemele de fizică, chimie. Înțeleg relațiile dintre acțiuni, obiecte, idei, relațiile cauză-efect. Au capacități critice și creative, abilități de gândire deductivă și inductivă. Ei pot deveni și excelenți medici, conducători de firme, specialiști în programare.
Inteligența muzicală/ritmică – copii sunt foarte sensibili la ton, intensitate, înălțimea și timbul sunetului . Gândesc în sunete, ritmuri, melodii, rime. Au abilitatea de a recunoaște, crea, reproduce muzica folosind un instrument sau vocea. Pentru ei muzica este trăire, emoție. Viitorii pianiști, dirijori, creatori de muzică de calitate trebuie să aibă un asemenea program genetic și mediu de educație care să-i exprime total.
Inteligența spațială/vizuală – un viitor fotograf, creator de scuplturi, arhitect, gândește de mic în imagini, în trei dimensiuni, înțelege și-și manifestă acest dar de la Natură în modul în care folosește jocurile de construcții, de asamblare, combinare. Un Constantin Brâncuși pe lângă acest tip de inteligență a fost înzestrat și cu o remarcabilă inteligență logică/matematică și naturalistă.
Inteligența naturalistă – este evidentă la copii care manifestă un interes constant pentru lumea plantelor, animalelor pentru științele naturii. Ei înțeleg aceste ființe, le consideră parteneri de viață pe planeta Pământ. Caută și citesc cărți, urmăresc emisiuni (Teleenciclopedia, Discovery, Animal Planet etc). Au abilitatea de a clasifica indivizi, specii, relații ecologice. Ei nu operează cu simboluri, scheme sau operații matematice, cum fac fizicienii; organizează tiparele observate în mod diferit decât celelalte științe, descoperă scheme legate de viață și forțele naturii. Sunt viitori ecologi, astronomi, horticultori, silvicultori, decoratori de vitrine, bucătari maeștrii, medici etc.
Konard Lorenz (1903-1989) a fost categoric posesorul unui asemenea tip de inteligență lingvistică l-a transformat și într-un scriitor de succes. În numeroase cărți – adevărate best – seller-uri – își prezintă cu umor și simpatie prietenii bi – sau patrupezi
Înteligența kinestezică a corpului – o găsim la dansatori, alpiniști, sportivi, sculptori, cascadori, jongleri, actori, cei care practică hipismul. Copii, adulți care gândesc în mișcări, folosesc corpul cu multă abilitate, cu o coordonare remarcabilă a întregului corp, al mâinilor, în manipularea obiectelor – abilități motorii de finețe (bijutierii) sau de amplitudine. Dacă ne gândim la Traian Vuia (1872-1953) doctor în științe juridice (1901) dar cunoscut ca unul din marii inventatori ai lumii, manifestarea lui necesita cel puțin trei tipuri de inteligență: logico/matematică, spațial/vizuală și kinestezică. Între 1903 și 1906 a conceput și a construit un avion monoplan cu cadru din țevi de oțel și aripi de pânză de in impermeabilizată ( de forma aripilor liliacului), cu o elice și tren de aterizare cu roți pneumatice. La 18 martie 1906 are loc cu acest avion Primul zbor din lume la Montesson, realizat cu mijloace proprii de bord ale aparatului mai greu decât aerul. Între 1918-1922 a conceput și construit două elicoptere urmând multe alte inovații.
Inteligența inpersonală – dă șansă persoanelor care o posedă să înțeleagă, să cunoască, să se gândească la alte persoane.
Acești copii, oameni sunt capabili de multă empație, înțelege diferențele dintre oameni, e sensibil la motivele, intențiile, stările lor. Sunt buni psihologi, pot ajunge buni conducători (cu condiția să posede și alte câteva tipuri de înteligențe la fel de bine conturate). Un bun medic, negociator, vânzător trebuie să aibă și acest tip de inteligență. La fel pentru un profesor, învățător, preot, nu poate lipsi acest mod de a înțelege cum „funcționează” creierul – psihicul uman. Actorii nici ei nu se pot lipsi de acest veritabil cadou al Naturii.
Inteligență intrapersonală – se referă la capacitatea de a te cunoaște, de a fi conțtient de calitățile tale și de defectele sau punctele slabe pe care le ai. Este esențial a-ți planifica, stabili obiectivele personale, de a lua decizii, de a-ți putea controla gândurile, emoțiile de a nu naviga la întâmplare. Ce este esențial și neesențial în această „pădure” de situații, tentații, reușite, nereușite, este întradevăr important să „vezi” și să alegi. Acest tip de inteligență ideal ar fi s-o avem toți, dar…
Inteligența existențială – nu o definește complet, convins fiind că este o modalitate de cunoaștere ce o întâlnim la filozofi, scriitori, poeți, oameni care încearcă să-și răspundă la întrebări de tipul – locul omului în univers, sensul existenței umane, încotro ne îndreptăm, ce este credința, ce se întâmplă cu civilizația umană etc. Spiritualitatea umană aparține, probabil, acestui tip de inteligență.
Inteligența este fluidă, nu este fixă, rigidă. Experiența variată a individului amplifică inteligența. Neuronii cresc, își ramifică structurile, formează rețele tot mai complexe interneuronale atunci când „li se dă de lucru”. Dezvoltarea potențialului personal este influențată de ce și cum învățăm pe baza inteligențelor noastre particulare. A învăța înseamnă a ține cont de „pretențiile” creierului nostru.
Creierul caută, acceptă, înregistrează structuri logice, cu înțeles, imformații grupate-asociate, informații pe care caută să le așeze, să le integreze la întreg. Opune rezistență la structurile fără înțeles, – a memora, pur și simplu – cifre, poezii, fraze, ideile altora fără a le prelucra, asimila, „digera”, devine un non-sens. Totul motivat de interes, implicarea personală fiind esențială.
După concepția ecologică despre variabilitatea intelectuală, o condiție a progresului spiritual și material al omenirii este ajustarea, armonizarea, a două structuri : pe de o parte, structura variată a societății care creeaza posibilități nelimitate pentru realizarea celor mai subtile nuanțe intelectuale ale indivizilor; pe de altă parte, structura genetică variată a populațiilor umane, structură care cuprinde intelecte individuale cu diferite capacități. În loc de a ne imagina că oricine poate deveni orice în societate, este mai științific și mai realist să admitem că fiecare avem posibilități limitate de dotarea noastră ereditară. Valorificarea deplină a capacității individuale în societate, conform cu particularitățile înnăscute este serviciul suprem pe care-l putem aduce comunității de oameni în mijlocul căreia trăim. Vechiul proverb englez : „The right man in the right place” omul potrivit la locul potrivit – dobândește o nouă confirmare.
Dacă admitem această concepție, atunci vom vedea cât de relative sunt noțiunile de prost și inteligent. Un om poate fi prost, mediocru dacă nu se află la locul potrivit în structura socială. Același om este inteligent dacă dotarea sa intelectuală este armonizată cu mediul, adică dacă a dobândit locul de muncă unde poate da un randament maxim pe plan social. Un tânăr poate avea calități excepționale pentru organizarea producției agrare, dar întâmplarea îl aruncă într-un laborator de cercetări științifice sau îl saltă în ierarhia universitară. Din cauza unor asemenea nepotriviri între ereditate și mediu rezultă fenomenul contra-selecției care aduce individului anxietate și dezadaptare, iar societății pierderi de valori materiale și spirituale.”
Reliefând necesitatea armonizării eredității intelectuale cu mediul, ecologia omului nu condamnă oamenii la soarta de sclavi ai unui fatal sistem de adaptare. Dimpotrivă, punctul de vedere ecologic consideră că realizarea ajustării capacităților intelectuale cu mediul depinde de omul însuși, ca și de societate.
Lupta pentru realizare este după Julian Huxley, metoda specific umană de progres intelectual. Este o luptă pentru realizarea deplină a capacităților intelectuale, luptă pe care suntem obligați s-o ducem în primul rând împotriva propriei persoane, împotriva propriei persoane, împotriva comodității și rutinei, a inerției înnebunitoare a lucrurilor. Autodepășirea este țelul suprem al acestei lupte. Nu este apoi o luptă împotriva indivizilor, împotriva comunității umane, ci o luptă împotriva concepțiilor perimate, împotriva stilului învechit de lucru, o luptă pentru progres spiritual. În acest context selecția psiho-socială este o continuare a selecției naturale, o treaptă nouă, mai complexă în evoluția mecanismelor de progres. Selecția psiho-socială, nu este o selecție care decide supraviețuirea celui mai apt și eliminarea celui inapt, ca selecția naturală, ci selecția ideilor și valorilor intelectuale. Prin selecție psiho-socială nu are loc eliminarea unor indivizi de pe scena vieții. Selecția psiho-socială operează în direcția repartizării valorilor intelectuale individuale în conformitate cu diversitatea structurală a societății. Condiția realizării acestei direcții evolutive rezidă nu numai în societate, dar și în fiecare membru al său: este necesară luciditatea de a recunoaște profesia pentru care suntem inapți și tăria morală de a nu urmări o viață întreagă o himeră”.
Nu cred că se mai poate spune decât: ajutați-i pe copii să se descopere și să-și găsească propriul drum în lumea literelor.
III.7. Activitățile extrașcolare în viața copilului
III.7.1. Organizarea temelor pentru acasă
Într-un studiu realizat pe un anumit eșantion sa constatat că 72% dintre părinți declară că, copii lor, cel puțin ocazional, sunt reticenți la a realiza teme și totodată, pătinții, odată cu intrarea lor in ciclul primar devin mai exigenți pe măsură ce aceștia avansează. Tot dintre acești părinți 57% sunt de părere că în timpul realizării temelor copilul lu trebuie să se afle în fața calculatorului sau televizorului, iar 26% dintre același grup de parinți, iși recompensează copii la finalizarea temelor. 17% dintre parinți le-au dat voie copiilor să nu-și realizeze temele având ca motiv încrederea în cadrul didactic cu privire la rezolvarea corectă a temelor de către acesta, dar și datorită convingerii cum că nu ar trebui să aibă teme pentru acasă copilul lor.
„Dacă un copil nu dorește să-și scrie tema, oferiți-i sprijin moral. Ați putea să lucrați cu el făcându-vă temele dumneavoastră (adică orice sarcină ce implică o perioadă in care vă concentrați pentru a scrie sau citi ceva). Nu este o idee bună ca restul familiei să se amuze cu diverse activități distractive, mai bine incercați să stabiliți perioade in care toată lumea își face temele.”
Doctorul Harriet Tennenbaum spune că „copii ar trebui să deteste rezolvarea temelor, dacă acestea sunt plictisitoare, dacă legătura dintre teme și ceea ce li s-a predat este neclară sau dacă primesc prea mult de lucru pentru acasă. Ar putea să considere, de asemenea, că există multe lucruri mai tentante pe care le-ar putea face.
Totuși, studiile dovedesc că temele pentru acasă sunt importante, întrucât dezvoltă deprinderi temeinice de învățare și creează o legătură intre mediul școlar si cel de acasă. Deși este tentant să recurgem la șantaj spunându-i copilului că nu are voie să se uite la televizor până nu termină temele, este totuși mai bine să încercăm să îi dezvoltăm motivația interioară de a termina ceea ce are de făcut.
Este mult mai bine să evităm să-i creăm copilului impresia că temele au o conotație negativă cu care trebuie să se împace. Încercați să-i explicați că acestea îi ofera oportunitatea de a exersa mai mult abilitățile pe care și le-a însușit la școală, îl împiedică să rămănă în urmă cu asimilarea materiei și vă ajută pe dumneavoastră să fiți la curent cu ceea ce face el. Ajută-l să se simtă mândru de propriile eforturi, lăudându-i rezultatele.”
III.7.2. Lectura copiilor
Cititul poate fi la fel de interesant și distractiv așa cum este orice altă activitate, atâta timp, cât este stimulat corespunzător. Cărțile sunt atât educative cât și distractive, unora dintre copii le este mai plăcută activitatea de lectură în cadrul mediului școlar decăt în mediul familial, aceasta conducând la studii care arată că pasionații de lectură sunt și mai descurcăreți la școala.
Cărțile pe care elevii le preferă au genuri diferite, nu toți rămân la același gen de basm, după ce iau contact direct cu lectura; influența familiei dar și a mediului extrașcolar este foarte importantă în selectarea genului lecturii. Copilul poate fi impresionat dar si atras sau dezgustat de un anumit gen, dar și de lectura în sine, prin influențele din jurul lui.
„Exemplul pe care îl dau părinții înșiși este foarte important când vine vorma de citit. Copiii provenind din familii în care părinții citesc și posedă multe cărți sunt mai predispuși la tentația lecturii. Din acest motiv, ar fi bine să stabiliți o perioadă din zi în care toată lumea citește (inclusiv adulții). Copiii se pot îndepărta de lectură dacă au impresia că nu înțeleg unele cuvinte, așadar este util să răsfoiți rapid cartea, citind din loc în loc pentru a evidenția cuvintele care ar putea ridica semne de întrebare pentru copiii dumneavoastră.
Rezultatele studiilor arată că există o oarecare diferență inre genuri sub aspectul lecturii, numarul fetelor care au declarat că obișnuiesc să citească fiind mai mare decât cel al baieților.”
Plăcerea lecturii poate fi valorificată prin identificarea intereselor copilului. În prezent se găsesc în librarii aproape toate genurile de cărți dedicate copiilor, fapt pentru care, este mai ușor de selectat mai ales dacă este și copilul prezent in fața acestor variante.
Clubul de lectură s-a dovedit a fi o soluție distractivă și interactivă pentru copiii de orice vârstă, aceștia având la dispoziție o gamă mare de lecturi dar și alte activități stimulante în folosul lecturii. Există foarte multe biblioteci care organizează cercuri de lectură iar acestea pot fi cu ușurință gasite prin intermediul internetului.
Încurajarea copilului la a participa la astfel de avenimente dedicate lecturii este un punct de pornire ăn desciderea acestui drum literar. Dacă se observă dificultatea în a convinge și stimula copilul, atunci, este de preferat să se încerce lecturarea unor genuri total diferite de placerile lui, spre a diversifica și a arăta oriyontul extins al lecturilor posibile și dedicate lor. Inventivitatea parintelui dar și a cadrului didactic, în scopul stimulării copilului, este elementul de bază al formarii acestuia. În ambele cazuri este de preferat să se monteze o mica bibliotecă în camera sau în clasa copilului, pentru ca acesta să poată beneficia oricând dorește de elementele expuse pe acest raft, dar și să cunoască faptul că sunt doar ale lui și destinate lecturii special pentru el.
O altă metodă de dezvoltare a gustului pentru lectură este citirea împreuna cu copilul. Aceasta este uilă, în mod special, copiilor care sunt dependenți de părinte și valorifică orice moment de atenție pe care acesta le-o acordă. În acest mod se poate realiza și interesul pentru ceea ce se va întampla în capitolul urmator sau pe pagina care urmează pe cartea utilizată în cadrul lecturii.
Mediul destinat lecturii este foarte important pentru stimularea curioității; spre exemplu se poate alege un colț al camerei, preferat de copil în cadrul jocurilor individuale, și se poate monta un cort sau o improvizație a acestuia din umbrele și se va realiza lectura, alături de parinte sau alt membru din familie, în acest spatiu nou creat.
A-i vorbi copilului despre cărțile pe care noi le-am citit sau a-i prezenta ce cărți noi au aparut pe piață în ultima perioadă, destinate vârstei lui poate fi o metodă de stimulare a curiozității copilului.
III.7.3. Activitățile extrașcolare pentru stimularea lecturii
În trecut erau des intalnite activitățile de cercetași acestea realizându-se săptămânal și avand în program mai multe categorii de jocuri pentru diverse discipline școlare, printre care și lectura. În Romania nu se realizau acestea, ele fiind întâlnite doar în alte țari.
Un studiu realizat în SUA a arătat că 11% dintre elevi nu i-au parte la activități extracurriculare, 38% au o activitare sau cel mult doua activități extracurriculare pe săptămână, doar pe perioada școlară, nu și în vacanță, 33% dintre elevi au până la patru activități extracurriculare pe săptămână, 18% dintre elevi au mai mult de partu activități de acest gen pe săptămână.
H.Tennenbaum spune că „cercetările dovedesc faptul că activitățile extracurriculare determină îmbunătățiri în ceea ce privește încrederea în sine și performanțele școlare ale copilului. Totuși, este important să nu supraaglomeram programul copiilor, deoarece aceștia au nevoie și de timp petrecut la joacă și de libertate. Joaca spontană îi ajuta pe copii să învețe cum să-și autogestioneze emoțiile și dorințele, le sporeșe imaginația, contribuie la dezvoltarea lor cognitivă și astfel ei învață cum să se comporte în situații diferite și față de mai multe tipuri de oameni”.
Ca și sugestii pentru activitățile extracurriculare, destinate părinților sunt următoarele:
Să nu fie supraaglomerat programul copilului;
Să nu se considere că activitățile din afara școlii, ale elevului, sunt destinate pentru a-l angaja pe părinte într-o întrecere destinată înzestrării propriului copic cu tot soiul de abilități, specifice sau nu capacităților acestuia;
Fermitatea părintelui în stabilirea doar a anumitor activități, deoarece, schimarea acestora la perioade scurte va conduce la dezorientarea și obosirea copilului.
Capitolul IV
Cercetarea științifică
IV.1. Problema de cercetare:
Activitățile extracurriculare se realizează pentru o varietate de discipline școlare, din cadrul învățământului primar, inclusiv pentru limba și literatura română, ca și pentru comunicare în limba română. Aceste activități extracurriculare conduc la dezvoltarea interesului și gustului, elevului, pentru ceea ce presupune lectura, cunoașterea textelor literare și nonliterare, utilizarea și chiar construirea de astfel de texte, direct de către elevi, prin îndrumarea și sprijinul cadrului didactic.
Acțiunile educative întreprinse, de către profesor, sau cu ajutorul acestuia, din timpul programului școlar sau din afara acestui interval, influențează pozitiv elevul, prin conturarea directă sau indirectă a personalității acestuia. Repetitio mater studiorum est.
IV.2. Ipoteza de cercetare:
Dacă dezvoltarea gustului și interesului pentru lectură, la elevii din învățământul primar, se realizează și prin intermediul activităților extracurriculare, atunci activitățile extracurriculare, destinate elevilor din învățământul primar, sunt realizate în mod frecvent și constant pentru dezvoltarea gustului și interesului pentru lectură.
IV.3. Metodologia de cercetare
IV.3.1. Eșantionul de cercetare:
Am utilizat, ca și m etode de cercetare, studiul de diagnoză, realizat prin intermediul chestionarului și interviulu, ambele adresate cadrelor didactice din învățământul primar al mediului rural. Cadrele didactice sunt două la număr, ambele având clase de simultan, mai exact:
Răducea Corina – cadru didactic al claselor de simulan: pregătitoare, clasa a I-a, clasa a III-a;
Birjaru Mariana – cadru didactic al claselor de simultan: clasa a II-a, clasa a IV-a.
Ambele cadre didactice sunt angajate la Școala cu clasele I-VIII, comuna Uda Paciurea, județul Teleorman. Am ales această localitate, din mediul rural, deoarece mi-au captat atenția, raportat la toate localitățile din același mediul de locuire, prin faptul că situația îmi este personal cunoscută, dar și pentru că în mediul rural este foarte frecvent simultanul, ca metodă de cuplare a claselor care dețin copii înscriși sub limita minimă de formare a unei clase compacte numeric.
IV.4. Aplicarea chestionarului și interviului
Studiu de diagnoza – Clasa pregătitoare
1 – Chestionarul
2 – Interviul
1: Chestionar pentru învățători
Stimată colegă / Stimate coleg,
Acest chestionar este unul dintre instrumentele prin care colectăm informații în vederea realizării studiului de diagnoză privind dezvoltarea gustului pentru lectura. Vă rugăm să răspundeți la întrebări cât mai sincer. Sinceritatea răspunsurilor dumneavoastră ne va ajuta să identificăm factorii care influențează succesul/insuccesul școlar în învățământul primar, impactul curriculumului, al manualelor școlare, al instrumentelor evaluative și nevoile de formare ale cadrelor didactice în vederea facilitării cât mai eficiente a formării competențelor de citit-scris, prin intermediul lecturii.
Acest chestionar este anonim. Informațiile oferite de dumneavoastră vor fi tratate cu confidențialitate.
1.Încercuiți, în lista de mai jos, trei activități pe care le folosiți cel mai frecvent la clasă, în acest an școlar, pentru dezvoltarea interesului pentru lectura, prin intermediul citirii.
a. Citirea împreună
b. Citirea în perechi
c. Citirea ecou
d. Citirea alternativă
e. Citirea pe litere
f. Citirea pe silabe
g. Citirea întârziată
h. Citirea consecutivă
i. Citirea prin excludere
j. Citirea continuă
k. Citirea în ștafetă
l. Citirea de semnalare a greșelilor
m. Citirea în lanț
n. Citirea pe roluri
o. Citirea jocurilor de cuvinte
p. Citirea în șoaptă
q. Citirea în gând
r. Citirea selectivă
s. Lanțul cuvintelor
t. Exerciții de formare a cuvintelor cu ajutorul unor silabe date
u. Ascultarea unor fragmente din opere literare în interpretarea unor actori
v.Exerciții de completare a unui text lacunar
w.Exerciții de citire a unui text și urmate de rezolvare de exerciții pe baza acestuia
x. Exerciții de ordonare a versurilor poeziei
y. Formarea de cuvinte cu ajutorul silabelor date
z. Altele………………………………………………………………………………………………
(numiți activitatea/activitățile)
2. Încercuiți, în lista de mai jos,trei activități pe care le folosiți cel mai frecvent la clasă, în acest an școlar, pentru dezvoltarea, cu precădere, a competențelor de scris.
a. Exerciții de colorare a litere lor
b. Exerciții de transcriere
c. Exerciții de desenare a literelor
d. Exerciții de realizare de corespondențe silabe/ cuvinte scrise cu litere de tipar și de mână
e. Exerciții de scriere a unor cuvinte, propoziții și texte de mică întindere
f. Exerciții de transcriere caligrafică
g. Exerciții de completare a unui text lacunar
h. Exerciții de scriere de cuvinte cu ajutorul silabelor date
i. Exerciții de scriere a unei propoziții cu cuvinte prestabilite
j.Altele………………………………………………………………………………………………………………………………
(numiți activitatea/activitățile)
3. Încercuiți, în lista de mai jos, două dintre tipurile de texte pe care le citesc cu plăcere în acest an școlar cel puțin jumătate din elevii Dvs.
a. Cărți de povești din literatura universală
b. Cărți de povești din literatura în limba maternă
c. Versiuni simplificate ale basmelor, poveștilor
d. Cărți cu poezii
e. Enciclopedii pentru copii
f. Reviste pentru copii
g. Cărți scrise de Dvs.
h. Povești scrise de alți copii
i. Lecțiile din manualele școlare
j. Benzi desenate
k. Altele (numiți-le) ………………..
4. Încercuiți, în lista de mai jos, două dintre tipurile de texte pe care le scriu cu plăcere în acest an școlar cel puțin jumătate din elevii Dvs.
a. Compuneri
b. Texte scurte pe o anumită temă
c. Fișe de lectură
d. Scrisori
e. Jurnale
f. Povești
g. Poezii
h. Dictări
i. Altele (numiți-le) cuvinte simple
5. Apreciați câte ore dedicați, pe săptămână, în acest an școlar, la clasă, activităților ce dezvoltă competențele de citit-scris ale elevilor și scrieți mai jos numărul de ore. Vă rugăm să aveți în vedere atât activitățile curriculare cât și cele extra curriculare. 5-6 ore/ săptămână
6. Numiți maxim 4 materiale didactice pe care le utilizați cel mai frecvent, în acest an școlar, pentru dezvoltarea competențelor de citit-scris ale elevilor.
imagini, fișe, plușuri, reviste.
7. Numiți software-ul pe care îl utilizați pentru dezvoltarea competențelor de cititscris ale elevilor. În condițiile în care nu utilizați software, vă rugăm să precizați acest lucru.
power-point.
8.Numiți două metode de evaluare a nivelului de dezvoltare a competențelor de cititscris pe care le-ați utilizați cel mai frecvent în acest an școlar. Vă rugăm să precizați contextul în care le folosiți, pentru fiecare în parte.
fișe de lucru- evaluarea formativă; jocuri didactice – evaluarea formativă.
9.Încercuiți, în lista de mai jos, două tipuri de texte pe care le folosiți cel mai frecvent, în acest an școlar, pentru evaluarea competențelor de citit ale elevilor.
a. Texte din manual
b. Texte pregătite de Dvs.
c. Texte din cărți de lectură
d. Texte din reviste
e. Texte la prima vedere
f. Altele (numiți-le)…………………………………………………
10. Numiți două activitati extracurriculare pe care le-ați realizat în dezvoltarea gustului pentru lectura.
prezentarea bibliotecii școlare; vizită la bibliotecă.
11. Numiți două modalități de dezvoltare a interesului pentru lectura pe care le utilizați în acest an școlar cu elevii din clasa rugăm să precizați, încercuind litera corespunzătoare răspunsului:
I.Școala la care predau în anul școlar 2014-2015 este în mediul
a) urban b) rural
II.Clasa la care predau în anul școlar 2014-2015 este:
a) clasa I b) clasa a II-a c) clasa a III-a
d) clasa a IV-a
e) clase învățământ simultan pregătitoare (precizați clasele)
III. Sunt cadru didactic calificat:
a) da b) nu
IV. Am gradul didactic:
a) stagiar b) definitiv c) gradul II d) gradul I e) doctorat
V. Am participat la cursuri de formare continuă în tematica dezvoltării competențelor de scris-citit la elevii din clasele IIV în perioada 20062011 furnizate de:
a) CCD b) universități c) altele (numiți-le) ……………………….. d) nu am participat.
Dacă ați încercuit a), b) sau c), vă rugăm să scrieți mai jos numele cursului și durata (numărul de ore).
Vă mulțumim!
Strategii de aplicare a noului curriculum ECDL.
Managementul clasei.
2: Ghid de interviu pentru învățători resursă
Stimată colegă / Stimate coleg,
Setul de întrebări de mai jos face parte dintre instrumentele cu ajutorul cărora colectăm informații în vederea realizării studiului de diagnoză privind dezvoltarea interesului pentru lectura. Vă rugăm să ne sprijiniți în acest demers răspunzând cât mai sincer posibil la întrebări. Sinceritatea răspunsurilor dumneavoastră ne va ajuta să identificăm factorii care influențează succesul/ insuccesul școlar în învățământul primar, impactul curriculumului, al manualelor școlare, al instrumentelor evaluative și nevoile de formare ale cadrelor didactice în vederea dezvoltării competențelor acestora de a facilita formarea competențelor de citit-scris. Informațiile oferite de dumneavoastră vor fi tratate cu confidențialitate.
Nume Răducea Corina
Școală Gimnazială Uda Paciurea
Localitate Uda Paciurea
Județ Teleorman
Grad didactic Definitivatul
Clasa la care predă în anul școlar 20142015 Pregătitoare – a-I-a – a-III-a
1.Cum anume abordați formarea/ dezvoltarea interesului pentru lectura la elevi? Prin ce anume diferă această abordare de abordarea tradițională/ de ceea ce știți că se întâmplă la acest moment în sistem?
– realizarea unor activități de lectură în natură;
– prezența unor invitați speciali.
2. Precizați câteva (2-3) activități extracurriculare pe care le folosiți cel mai frecvent în acest an școlar la clasă pentru dezvoltarea cu precădere a competențelor de citit. Din informațiile pe care le aveți, sunt aceste activități utilizate la clasă de colegii învățători din județ?
Vizită la biserică, vizită la bibliotecă, ieșiri în aer liber. Din informațiile pe care le dețin, aceste activități sunt utilizate și de alți învățători din județ.
3. Precizați câteva (2-3) activități pe care le folosiți cel mai frecvent la clasă în acest an școlar pentru dezvoltarea cu precădere a interesului pentru lectura. Din informațiile pe care le aveți, sunt aceste activități utilizate la clasă de colegii învățători din județ?
Lucrul în echipă pentru realizarea de jurnale, compuneri, scurte povestioare.
Da.
4. Precizați ce tipuri de texte citesc elevii Dvs. cu plăcere.
Citire de imagini
5. Precizați ce tipuri de texte scriu elevii Dvs. cu plăcere.
Cuvinte cu litere de tipar.
Propriul nume.
6. În acest an școlar, câte ore dedicați săptămânal, la clasă, activităților care dezvoltă competențele de citit-scris ale elevilor? Cât timp dedicați săptămânal lecturii la clasa? Dar lecturii in afara programului scolar?
1 oră (în program)
2 ore (la biserică – duminica)
7. Care sunt materialele didactice pe care le folosiți la clasă, în acest an școlar, pentru dezvoltarea interesului pentru lectura la elevii dumneavoastra?
Imagini cu personaje din povești.
8. Utilizați software pentru dezvoltarea competențelor de cititscris ale elevilor? Dacă da, care? Din informațiile pe care le aveți, colegii Dvs. utilizează software pentru dezvoltarea competențelor de citit – scris ale elevilor? Dacă da, care?
Power-point
Imagini cu video-proiector
Cd și DVD cu povești, filme, documentare, cântece.
9. Cum anume evaluați nivelului de dezvoltare a interesului pentru lectura la elevi?
Copiii cer referințe despre cărți dedicate vârstei lor, solicită explicații și lămuriri cu privire la anumite texte.
10. Ce probleme/ dificultăți ați întâmpinat în dezvoltarea interesului pentru lectura la elevi?
Absența de la acest tip de activități extracurriculare duc la nedezvoltareainteresului pentru lectură.
11. Cum anume diferențiați predarea sau exersarea citit-scrisului? Din informațiile pe care le aveți, care sunt practicile din sistem în legătură cu acest aspect?
Adaptarea predării și exersării la nivelul de dezvoltare al fiecărui copil din clasă.
12. Sunt livrate cursuri de formare continuă pentru învățători în tematica formării/ dezvoltării interesului pentru lectura la elevii din clasele IIV în județul Dvs.? Dacă da, vă rugăm să ne oferiți detalii despre aceste cursuri (nr. de ore, furnizori, titlu etc.)
Vă mulțumim.
Nu sunt cursuri specifice lecturii, însă sunt furnizate diverse materiale ajutătoare.
Studiu de diagnoza – Clasa I-a
1 – Chestionarul
2 – Interviul
1: Chestionar pentru învățători
Stimată colegă / Stimate coleg,
Acest chestionar este unul dintre instrumentele prin care colectăm informații în vederea realizării studiului de diagnoză privind dezvoltarea gustului pentru lectura. Vă rugăm să răspundeți la întrebări cât mai sincer. Sinceritatea răspunsurilor dumneavoastră ne va ajuta să identificăm factorii care influențează succesul/insuccesul școlar în învățământul primar, impactul curriculumului, al manualelor școlare, al instrumentelor evaluative și nevoile de formare ale cadrelor didactice în vederea facilitării cât mai eficiente a formării competențelor de citit-scris, prin intermediul lecturii.
Acest chestionar este anonim. Informațiile oferite de dumneavoastră vor fi tratate cu confidențialitate.
1.Încercuiți, în lista de mai jos, trei activități pe care le folosiți cel mai frecvent la clasă, în acest an școlar, pentru dezvoltarea interesului pentru lectura, prin intermediul citirii.
a. Citirea împreună
b. Citirea în perechi
c. Citirea ecou
d. Citirea alternativă
e. Citirea pe litere
f. Citirea pe silabe
g. Citirea întârziată
h. Citirea consecutivă
i. Citirea prin excludere
j. Citirea continuă
k. Citirea în ștafetă
l. Citirea de semnalare a greșelilor
m. Citirea în lanț
n. Citirea pe roluri
o. Citirea jocurilor de cuvinte
p. Citirea în șoaptă
q. Citirea în gând
r. Citirea selectivă
s. Lanțul cuvintelor
t. Exerciții de formare a cuvintelor cu ajutorul unor silabe date
u. Ascultarea unor fragmente din opere literare în interpretarea unor actori
v.Exerciții de completare a unui text lacunar
w.Exerciții de citire a unui text și urmate de rezolvare de exerciții pe baza acestuia
x. Exerciții de ordonare a versurilor poeziei
y. Formarea de cuvinte cu ajutorul silabelor date
z. Altele………………………………………………………………………………………………
(numiți activitatea/activitățile)
2.Încercuiți, în lista de mai jos,trei activități pe care le folosiți cel mai frecvent la clasă, în acest an școlar, pentru dezvoltarea, cu precădere, a competențelor de scris.
a. Exerciții de colorare a litere lor
b. Exerciții de transcriere
c. Exerciții de desenare a literelor
d. Exerciții de realizare de corespondențe silabe/ cuvinte scrise cu litere de tipar și de mână
e. Exerciții de scriere a unor cuvinte, propoziții și texte de mică întindere
f. Exerciții de transcriere caligrafică
g. Exerciții de completare a unui text lacunar
h. Exerciții de scriere de cuvinte cu ajutorul silabelor date
i. Exerciții de scriere a unei propoziții cu cuvinte prestabilite
j.Altele………………………………………………………………………………………………………………………………
(numiți activitatea/activitățile)
3. Încercuiți, în lista de mai jos, două dintre tipurile de texte pe care le citesc cu plăcere în acest an școlar cel puțin jumătate din elevii Dvs.
a. Cărți de povești din literatura universală
b. Cărți de povești din literatura în limba maternă
c. Versiuni simplificate ale basmelor, poveștilor
d. Cărți cu poezii
e. Enciclopedii pentru copii
f. Reviste pentru copii
g. Cărți scrise de Dvs.
h. Povești scrise de alți copii
i. Lecțiile din manualele școlare
j. Benzi desenate
k. Altele (numiți-le) ………………..
4. Încercuiți, în lista de mai jos, două dintre tipurile de texte pe care le scriu cu plăcere în acest an școlar cel puțin jumătate din elevii Dvs.
a. Compuneri
b. Texte scurte pe o anumită temă
c. Fișe de lectură
d. Scrisori
e. Jurnale
f. Povești
g. Poezii
h. Dictări
i. Altele (numiți-le) Transcrieri
5. Apreciați câte ore dedicați, pe săptămână, în acest an școlar, la clasă, activităților ce dezvoltă competențele de citit-scris ale elevilor și scrieți mai jos numărul de ore. Vă rugăm să aveți în vedere atât activitățile curriculare cât și cele extra curriculare. 6-7ore/ săptămână
6. Numiți maxim 4 materiale didactice pe care le utilizați cel mai frecvent, în acest an școlar, pentru dezvoltarea competențelor de citit-scris ale elevilor.
imagini, fișe lucru, reviste, manuale
7. Numiți software-ul pe care îl utilizați pentru dezvoltarea competențelor de cititscris ale elevilor. În condițiile în care nu utilizați software, vă rugăm să precizați acest lucru.
power-point.
8.Numiți două metode de evaluare a nivelului de dezvoltare a competențelor de cititscris pe care le-ați utilizați cel mai frecvent în acest an școlar. Vă rugăm să precizați contextul în care le folosiți, pentru fiecare în parte.
Dictări ri test grilă, evaluarecontinuă formativă
9.Încercuiți, în lista de mai jos, două tipuri de texte pe care le folosiți cel mai frecvent, în acest an școlar, pentru evaluarea competențelor de citit ale elevilor.
a. Texte din manual
b. Texte pregătite de Dvs.
c. Texte din cărți de lectură
d. Texte din reviste
e. Texte la prima vedere
f. Altele (numiți-le)…………………………………………………
10. Numiți două activitati extracurriculare pe care le-ați realizat în dezvoltarea gustului pentru lectura.
prezentarea bibliotecii școlii; vizită la bibliotecă.
11. Numiți două modalități de dezvoltare a interesului pentru lectura pe care le utilizați în acest an școlar cu elevii din clasa rugăm să precizați, încercuind litera corespunzătoare răspunsului:
I.Școala la care predau în anul școlar 2014-2015 este în mediul
a) urban b) rural
II.Clasa la care predau în anul școlar 2014-2015 este:
a) clasa I b) clasa a II-a c) clasa a III-a
d) clasa a IV-a
e) clase învățământ simultan pregătitoare (precizați clasele)
III. Sunt cadru didactic calificat:
a) da b) nu
IV. Am gradul didactic:
a) stagiar b) definitiv c) gradul II d) gradul I e) doctorat
V. Am participat la cursuri de formare continuă în tematica dezvoltării competențelor de scris-citit la elevii din clasele IIV în perioada 20062011 furnizate de:
a) CCD b) universități c) altele (numiți-le) ……………………….. d) nu am participat.
Dacă ați încercuit a), b) sau c), vă rugăm să scrieți mai jos numele cursului și durata (numărul de ore).
Vă mulțumim!
Strategii de aplicare a noului curriculum ECDL.
Managementul clasei de elevi
2: Ghid de interviu pentru învățători resursă
Stimată colegă / Stimate coleg,
Setul de întrebări de mai jos face parte dintre instrumentele cu ajutorul cărora colectăm informații în vederea realizării studiului de diagnoză privind dezvoltarea interesului pentru lectura. Vă rugăm să ne sprijiniți în acest demers răspunzând cât mai sincer posibil la întrebări. Sinceritatea răspunsurilor dumneavoastră ne va ajuta să identificăm factorii care influențează succesul/ insuccesul școlar în învățământul primar, impactul curriculumului, al manualelor școlare, al instrumentelor evaluative și nevoile de formare ale cadrelor didactice în vederea dezvoltării competențelor acestora de a facilita formarea competențelor de citit-scris. Informațiile oferite de dumneavoastră vor fi tratate cu confidențialitate.
Nume Răducea Corina
Școală Gimnazială Uda Paciurea
Localitate Uda Paciurea
Județ Teleorman
Grad didactic Definitivatul
Clasa la care predă în anul școlar 2014 – 2015 pregătitoare- a-I-a – a-III-a
1.Cum anume abordați formarea/ dezvoltarea interesului pentru lectura la elevi? Prin ce anume diferă această abordare de abordarea tradițională/ de ceea ce știți că se întâmplă la acest moment în sistem?
– realizarea unor activități de lectură în natură, jocuri didactice,
– prezența unor invitați speciali.
2. Precizați câteva (2-3) activități extracurriculare pe care le folosiți cel mai frecvent în acest an școlar la clasă pentru dezvoltarea cu precădere a competențelor de citit. Din informațiile pe care le aveți, sunt aceste activități utilizate la clasă de colegii învățători din județ?
Vizită la biserică, vizită la bibliotecă, ieșiri în aer liber. Din informațiile pe care le dețin, aceste activități sunt utilizate și de alți învățători din județ.
3. Precizați câteva (2-3) activități pe care le folosiți cel mai frecvent la clasă în acest an școlar pentru dezvoltarea cu precădere a interesului pentru lectura. Din informațiile pe care le aveți, sunt aceste activități utilizate la clasă de colegii învățători din județ?
Lucrul în echipă pentru realizarea de jurnale, compuneri, scurte povestioare.
Da.
4. Precizați ce tipuri de texte citesc elevii Dvs. cu plăcere.
Texte din manualele de lectură
Imagini
Poezii
5. Precizați ce tipuri de texte scriu elevii Dvs. cu plăcere.
Propoziții scurte, transcrieri
6. În acest an școlar, câte ore dedicați săptămânal, la clasă, activităților care dezvoltă competențele de citit-scris ale elevilor? Cât timp dedicați săptămânal lecturii la clasa? Dar lecturii in afara programului scolar?
1 oră (în program)
2 ore (la biserică – duminica)
7. Care sunt materialele didactice pe care le folosiți la clasă, în acest an școlar, pentru dezvoltarea interesului pentru lectura la elevii dumneavoastra?
Imagini cu personaje din povești.
Fise de lucru.
8. Utilizați software pentru dezvoltarea competențelor de cititscris ale elevilor? Dacă da, care? Din informațiile pe care le aveți, colegii Dvs. utilizează software pentru dezvoltarea competențelor de citit – scris ale elevilor? Dacă da, care?
Power-point
Imagini cu video-proiector
9. Cum anume evaluați nivelului de dezvoltare a interesului pentru lectura la elevi?
Copiii cer referințe despre cărți dedicate vârstei lor, solicită explicații și lămuriri cu privire la anumite texte.
Fise de lectură
10. Ce probleme/ dificultăți ați întâmpinat în dezvoltarea interesului pentru lectura la elevi?
Realizarea acestor activități extracurriculare conduc la nedezvoltarea interesului pentru lectură
Reticența sau neîncurajarea din partea familiei
11. Cum anume diferențiați predarea sau exersarea citit-scrisului? Din informațiile pe care le aveți, care sunt practicile din sistem în legătură cu acest aspect?
Adaptarea predării și exersării la nivelul de dezvoltare al fiecărui copil din clasă.
12. Sunt livrate cursuri de formare continuă pentru învățători în tematica formării/ dezvoltării interesului pentru lectura la elevii din clasele IIV în județul Dvs.? Dacă da, vă rugăm să ne oferiți detalii despre aceste cursuri (nr. de ore, furnizori, titlu etc.)
Vă mulțumim.
Nu sunt cursuri specifice lecturii, însă sunt furnizate diverse materiale ajutătoare.
Studiu de diagnoza – Clasa II-a
1 – Chestionarul
2 – Interviul
1: Chestionar pentru învățători
Stimată colegă / Stimate coleg,
Acest chestionar este unul dintre instrumentele prin care colectăm informații în vederea realizării studiului de diagnoză privind dezvoltarea gustului pentru lectura. Vă rugăm să răspundeți la întrebări cât mai sincer. Sinceritatea răspunsurilor dumneavoastră ne va ajuta să identificăm factorii care influențează succesul/insuccesul școlar în învățământul primar, impactul curriculumului, al manualelor școlare, al instrumentelor evaluative și nevoile de formare ale cadrelor didactice în vederea facilitării cât mai eficiente a formării competențelor de citit-scris, prin intermediul lecturii.
Acest chestionar este anonim. Informațiile oferite de dumneavoastră vor fi tratate cu confidențialitate.
1.Încercuiți, în lista de mai jos, trei activități pe care le folosiți cel mai frecvent la clasă, în acest an școlar, pentru dezvoltarea interesului pentru lectura, prin intermediul citirii.
a. Citirea împreună
b. Citirea în perechi
c. Citirea ecou
d. Citirea alternativă
e. Citirea pe litere
f. Citirea pe silabe
g. Citirea întârziată
h. Citirea consecutivă
i. Citirea prin excludere
j. Citirea continuă
k. Citirea în ștafetă
l. Citirea de semnalare a greșelilor
m. Citirea în lanț
n. Citirea pe roluri
o. Citirea jocurilor de cuvinte
p. Citirea în șoaptă
q. Citirea în gând
r. Citirea selectivă
s. Lanțul cuvintelor
t. Exerciții de formare a cuvintelor cu ajutorul unor silabe date
u. Ascultarea unor fragmente din opere literare în interpretarea unor actori
v.Exerciții de completare a unui text lacunar
w.Exerciții de citire a unui text și urmate de rezolvare de exerciții pe baza acestuia
x. Exerciții de ordonare a versurilor poeziei
y. Formarea de cuvinte cu ajutorul silabelor date
z. Altele………………………………………………………………………………………………
(numiți activitatea/activitățile)
2.Încercuiți, în lista de mai jos,trei activități pe care le folosiți cel mai frecvent la clasă, în acest an școlar, pentru dezvoltarea, cu precădere, a competențelor de scris.
a. Exerciții de colorare a litere lor
b. Exerciții de transcriere
c. Exerciții de desenare a literelor
d. Exerciții de realizare de corespondențe silabe/ cuvinte scrise cu litere de tipar și de mână
e. Exerciții de scriere a unor cuvinte, propoziții și texte de mică întindere
f. Exerciții de transcriere caligrafică
g. Exerciții de completare a unui text lacunar
h. Exerciții de scriere de cuvinte cu ajutorul silabelor date
i. Exerciții de scriere a unei propoziții cu cuvinte prestabilite
j.Altele………………………………………………………………………………….(numiți activitatea/activitățile)
3. Încercuiți, în lista de mai jos, două dintre tipurile de texte pe care le citesc cu plăcere în acest an școlar cel puțin jumătate din elevii Dvs.
a. Cărți de povești din literatura universală
b. Cărți de povești din literatura în limba maternă
c. Versiuni simplificate ale basmelor, poveștilor
d. Cărți cu poezii
e. Enciclopedii pentru copii
f. Reviste pentru copii
g. Cărți scrise de Dvs.
h. Povești scrise de alți copii
i. Lecțiile din manualele școlare
j. Benzi desenate
k. Altele (numiți-le) ………………..
4. Încercuiți, în lista de mai jos, două dintre tipurile de texte pe care le scriu cu plăcere în acest an școlar cel puțin jumătate din elevii Dvs.
a. Compuneri
b. Texte scurte pe o anumită temă
c. Fișe de lectură
d. Scrisori
e. Jurnale
f. Povești
g. Poezii
h. Dictări
i. Altele (numiți-le)
5. Apreciați câte ore dedicați, pe săptămână, în acest an școlar, la clasă, activităților ce dezvoltă competențele de citit-scris ale elevilor și scrieți mai jos numărul de ore. Vă rugăm să aveți în vedere atât activitățile curriculare cât și cele extra curriculare. 7-8ore/ săptămână
6. Numiți maxim 4 materiale didactice pe care le utilizați cel mai frecvent, în acest an școlar, pentru dezvoltarea competențelor de citit-scris ale elevilor.
imagini, fișe lucru,auxiliare, manuale
7. Numiți software-ul pe care îl utilizați pentru dezvoltarea competențelor de cititscris ale elevilor. În condițiile în care nu utilizați software, vă rugăm să precizați acest lucru.
power-point.
8.Numiți două metode de evaluare a nivelului de dezvoltare a competențelor de cititscris pe care le-ați utilizați cel mai frecvent în acest an școlar. Vă rugăm să precizați contextul în care le folosiți, pentru fiecare în parte.
Jocuri didactice – evaluare formativă; dictări – evaluare formativă
9.Încercuiți, în lista de mai jos, două tipuri de texte pe care le folosiți cel mai frecvent, în acest an școlar, pentru evaluarea competențelor de citit ale elevilor.
a. Texte din manual
b. Texte pregătite de Dvs.
c. Texte din cărți de lectură
d. Texte din reviste
e. Texte la prima vedere
f. Altele (numiți-le)…………………………………………………
10. Numiți două activitati extracurriculare pe care le-ați realizat în dezvoltarea gustului pentru lectura.
prezentarea bibliotecii școlii; vizită la bibliotecă.
11. Numiți două modalități de dezvoltare a interesului pentru lectura pe care le utilizați în acest an școlar cu elevii din clasa rugăm să precizați, încercuind litera corespunzătoare răspunsului:
I.Școala la care predau în anul școlar 2014-2015 este în mediul
a) urban b) rural
II.Clasa la care predau în anul școlar 2014-2015 este:
a) clasa I b) clasa a II-a c) clasa a III-a
d) clasa a IV-a
e) clase învățământ simultan (precizați clasele)
III. Sunt cadru didactic calificat:
a) da b) nu
IV. Am gradul didactic:
a) stagiar b) definitiv c) gradul II d) gradul I e) doctorat
V. Am participat la cursuri de formare continuă în tematica dezvoltării competențelor de scris-citit la elevii din clasele IIV în perioada 20062011 furnizate de:
a) CCD b) universități c) altele (numiți-le) ……………………….. d) nu am participat.
Dacă ați încercuit a), b) sau c), vă rugăm să scrieți mai jos numele cursului și durata (numărul de ore).
Vă mulțumim!
2: Ghid de interviu pentru învățători resursă
Stimată colegă / Stimate coleg,
Setul de întrebări de mai jos face parte dintre instrumentele cu ajutorul cărora colectăm informații în vederea realizării studiului de diagnoză privind dezvoltarea interesului pentru lectura. Vă rugăm să ne sprijiniți în acest demers răspunzând cât mai sincer posibil la întrebări. Sinceritatea răspunsurilor dumneavoastră ne va ajuta să identificăm factorii care influențează succesul/ insuccesul școlar în învățământul primar, impactul curriculumului, al manualelor școlare, al instrumentelor evaluative și nevoile de formare ale cadrelor didactice în vederea dezvoltării competențelor acestora de a facilita formarea competențelor de citit-scris. Informațiile oferite de dumneavoastră vor fi tratate cu confidențialitate.
Nume Birjaru Mariana
Școală Gimnazială Uda Paciurea
Localitate Uda Paciurea
Județ Teleorman
Grad didactic Stagiar
Clasa la care predă în anul școlar 20142015 – a-II-a – a-IV-a
1.Cum anume abordați formarea/ dezvoltarea interesului pentru lectura la elevi? Prin ce anume diferă această abordare de abordarea tradițională/ de ceea ce știți că se întâmplă la acest moment în sistem?
Brigada Antidrog, preotul, invitați speciali din comună, jocuri didactice, ieșiri în natură.
2. Precizați câteva (2-3) activități extracurriculare pe care le folosiți cel mai frecvent în acest an școlar la clasă pentru dezvoltarea cu precădere a competențelor de citit. Din informațiile pe care le aveți, sunt aceste activități utilizate la clasă de colegii învățători din județ?
Vizită la biserică, vizită la biblioteca școlară.
Da.
3. Precizați câteva (2-3) activități pe care le folosiți cel mai frecvent la clasă în acest an școlar pentru dezvoltarea cu precădere a interesului pentru lectura. Din informațiile pe care le aveți, sunt aceste activități utilizate la clasă de colegii învățători din județ?
Lucrul în echipă, lucrul în perechi, realizare de jurnale, scurte povestioare.
Da.
4. Precizați ce tipuri de texte citesc elevii Dvs. cu plăcere.
Texte scurte
Citire de Imagini
Poezii
5. Precizați ce tipuri de texte scriu elevii Dvs. cu plăcere.
Propoziții scurte, propoziții dezvoltate, texte scurte, transcrieri
6. În acest an școlar, câte ore dedicați săptămânal, la clasă, activităților care dezvoltă competențele de citit-scris ale elevilor? Cât timp dedicați săptămânal lecturii la clasa? Dar lecturii in afara programului scolar?
1 oră
2 ore
7. Care sunt materialele didactice pe care le folosiți la clasă, în acest an școlar, pentru dezvoltarea interesului pentru lectura la elevii dumneavoastra?
Imagini cu personaje din povești.
Fise de lucru.
Texte scurte
8. Utilizați software pentru dezvoltarea competențelor de cititscris ale elevilor? Dacă da, care? Din informațiile pe care le aveți, colegii Dvs. utilizează software pentru dezvoltarea competențelor de citit – scris ale elevilor? Dacă da, care?
Microsoft Office – power-point
audio – video
Imagini cu video-proiector
9. Cum anume evaluați nivelului de dezvoltare a interesului pentru lectura la elevi?
Copiii solicită explicații și referințe cu privire la anumite texte neînțelese.
Fise de lectură
10. Ce probleme/ dificultăți ați întâmpinat în dezvoltarea interesului pentru lectura la elevi?
– copiilor nu le plac anumite cărți sau texte
– nu sunt încurajați în familie să citească
– nu pleacă cu familia în afara satului sau căminului
11. Cum anume diferențiați predarea sau exersarea citit-scrisului? Din informațiile pe care le aveți, care sunt practicile din sistem în legătură cu acest aspect?
Adaptarea predării și exersării prin intermediul integrării și adapratea activităților la fiecare copil în parte.
12. Sunt livrate cursuri de formare continuă pentru învățători în tematica formării/ dezvoltării interesului pentru lectura la elevii din clasele IIV în județul Dvs.? Dacă da, vă rugăm să ne oferiți detalii despre aceste cursuri (nr. de ore, furnizori, titlu etc.)
Vă mulțumim.
Nu au fost livrate cursuri specifice lecturii
Studiu de diagnoza – Clasa III-a
1 – Chestionarul
2 – Interviul
1: Chestionar pentru învățători
Stimată colegă / Stimate coleg,
Acest chestionar este unul dintre instrumentele prin care colectăm informații în vederea realizării studiului de diagnoză privind dezvoltarea gustului pentru lectura. Vă rugăm să răspundeți la întrebări cât mai sincer. Sinceritatea răspunsurilor dumneavoastră ne va ajuta să identificăm factorii care influențează succesul/insuccesul școlar în învățământul primar, impactul curriculumului, al manualelor școlare, al instrumentelor evaluative și nevoile de formare ale cadrelor didactice în vederea facilitării cât mai eficiente a formării competențelor de citit-scris, prin intermediul lecturii.
Acest chestionar este anonim. Informațiile oferite de dumneavoastră vor fi tratate cu confidențialitate.
1.Încercuiți, în lista de mai jos, trei activități pe care le folosiți cel mai frecvent la clasă, în acest an școlar, pentru dezvoltarea interesului pentru lectura, prin intermediul citirii.
a. Citirea împreună
b. Citirea în perechi
c. Citirea ecou
d. Citirea alternativă
e. Citirea pe litere
f. Citirea pe silabe
g. Citirea întârziată
h. Citirea consecutivă
i. Citirea prin excludere
j. Citirea continuă
k. Citirea în ștafetă
l. Citirea de semnalare a greșelilor
m. Citirea în lanț
n. Citirea pe roluri
o. Citirea jocurilor de cuvinte
p. Citirea în șoaptă
q. Citirea în gând
r. Citirea selectivă
s. Lanțul cuvintelor
t. Exerciții de formare a cuvintelor cu ajutorul unor silabe date
u. Ascultarea unor fragmente din opere literare în interpretarea unor actori
v.Exerciții de completare a unui text lacunar
w.Exerciții de citire a unui text și urmate de rezolvare de exerciții pe baza acestuia
x. Exerciții de ordonare a versurilor poeziei
y. Formarea de cuvinte cu ajutorul silabelor date
z. Altele………………………………………………………………………………………………
(numiți activitatea/activitățile)
2.Încercuiți, în lista de mai jos,trei activități pe care le folosiți cel mai frecvent la clasă, în acest an școlar, pentru dezvoltarea, cu precădere, a competențelor de scris.
a. Exerciții de colorare a litere lor
b. Exerciții de transcriere
c. Exerciții de desenare a literelor
d. Exerciții de realizare de corespondențe silabe/ cuvinte scrise cu litere de tipar și de mână
e. Exerciții de scriere a unor cuvinte, propoziții și texte de mică întindere
f. Exerciții de transcriere caligrafică
g. Exerciții de completare a unui text lacunar
h. Exerciții de scriere de cuvinte cu ajutorul silabelor date
i. Exerciții de scriere a unei propoziții cu cuvinte prestabilite
j.Altele………………………………………………………………………………………………………………………………
(numiți activitatea/activitățile)
3. Încercuiți, în lista de mai jos, două dintre tipurile de texte pe care le citesc cu plăcere în acest an școlar cel puțin jumătate din elevii Dvs.
a. Cărți de povești din literatura universală
b. Cărți de povești din literatura în limba maternă
c. Versiuni simplificate ale basmelor, poveștilor
d. Cărți cu poezii
e. Enciclopedii pentru copii
f. Reviste pentru copii
g. Cărți scrise de Dvs.
h. Povești scrise de alți copii
i. Lecțiile din manualele școlare
j. Benzi desenate
k. Altele (numiți-le) ………………..
4. Încercuiți, în lista de mai jos, două dintre tipurile de texte pe care le scriu cu plăcere în acest an școlar cel puțin jumătate din elevii Dvs.
a. Compuneri
b. Texte scurte pe o anumită temă
c. Fișe de lectură
d. Scrisori
e. Jurnale
f. Povești
g. Poezii
h. Dictări
i. Altele (numiți-le)
5. Apreciați câte ore dedicați, pe săptămână, în acest an școlar, la clasă, activităților ce dezvoltă competențele de citit-scris ale elevilor și scrieți mai jos numărul de ore. Vă rugăm să aveți în vedere atât activitățile curriculare cât și cele extra curriculare. 8-9 ore/ săptămână
6. Numiți maxim 4 materiale didactice pe care le utilizați cel mai frecvent, în acest an școlar, pentru dezvoltarea competențelor de citit-scris ale elevilor.
calculatorul, auxiliare, manuale
7. Numiți software-ul pe care îl utilizați pentru dezvoltarea competențelor de cititscris ale elevilor. În condițiile în care nu utilizați software, vă rugăm să precizați acest lucru.
power-point.
8.Numiți două metode de evaluare a nivelului de dezvoltare a competențelor de cititscris pe care le-ați utilizați cel mai frecvent în acest an școlar. Vă rugăm să precizați contextul în care le folosiți, pentru fiecare în parte.
Fișe și chestionare – evaluare formativă
9.Încercuiți, în lista de mai jos, două tipuri de texte pe care le folosiți cel mai frecvent, în acest an școlar, pentru evaluarea competențelor de citit ale elevilor.
a. Texte din manual
b. Texte pregătite de Dvs.
c. Texte din cărți de lectură
d. Texte din reviste
e. Texte la prima vedere
f. Altele (numiți-le)…………………………………………………
10. Numiți două activitati extracurriculare pe care le-ați realizat în dezvoltarea gustului pentru lectura.
prezentarea bibliotecii școlii; vizită la bibliotecă.
11. Numiți două modalități de dezvoltare a interesului pentru lectura pe care le utilizați în acest an școlar cu elevii din clasa rugăm să precizați, încercuind litera corespunzătoare răspunsului:
I.Școala la care predau în anul școlar 2014-2015 este în mediul
a) urban b) rural
II.Clasa la care predau în anul școlar 2014-2015 este:
a) clasa I b) clasa a II-a c) clasa a III-a
d) clasa a IV-a
e) clase învățământ simultan (precizați clasele)
III. Sunt cadru didactic calificat:
a) da b) nu
IV. Am gradul didactic:
a) stagiar b) definitiv c) gradul II d) gradul I e) doctorat
V. Am participat la cursuri de formare continuă în tematica dezvoltării competențelor de scris-citit la elevii din clasele IIV în perioada 20062011 furnizate de:
a) CCD b) universități c) altele (numiți-le) ……………………….. d) nu am participat.
Dacă ați încercuit a), b) sau c), vă rugăm să scrieți mai jos numele cursului și durata (numărul de ore).
Vă mulțumim!
2: Ghid de interviu pentru învățători resursă
Stimată colegă / Stimate coleg,
Setul de întrebări de mai jos face parte dintre instrumentele cu ajutorul cărora colectăm informații în vederea realizării studiului de diagnoză privind dezvoltarea interesului pentru lectura. Vă rugăm să ne sprijiniți în acest demers răspunzând cât mai sincer posibil la întrebări. Sinceritatea răspunsurilor dumneavoastră ne va ajuta să identificăm factorii care influențează succesul/ insuccesul școlar în învățământul primar, impactul curriculumului, al manualelor școlare, al instrumentelor evaluative și nevoile de formare ale cadrelor didactice în vederea dezvoltării competențelor acestora de a facilita formarea competențelor de citit-scris. Informațiile oferite de dumneavoastră vor fi tratate cu confidențialitate.
Nume Raducea Corina
Școală Gimnazială Uda Paciurea
Localitate Uda Paciurea
Județ Teleorman
Grad didactic Definitivatul
Clasa la care predă în anul școlar 20142015 pregătitoare – a-I-a – a-III-a
1.Cum anume abordați formarea/ dezvoltarea interesului pentru lectura la elevi? Prin ce anume diferă această abordare de abordarea tradițională/ de ceea ce știți că se întâmplă la acest moment în sistem?
Asaltul de idei, jocurile didactice, lecțiile cu un invitat special (pompier, Brigada Antidrog, preotul)
2. Precizați câteva (2-3) activități extracurriculare pe care le folosiți cel mai frecvent în acest an școlar la clasă pentru dezvoltarea cu precădere a competențelor de citit. Din informațiile pe care le aveți, sunt aceste activități utilizate la clasă de colegii învățători din județ?
Vizită la biserică, vizită la biblioteca școlară.
Da.
3. Precizați câteva (2-3) activități pe care le folosiți cel mai frecvent la clasă în acest an școlar pentru dezvoltarea cu precădere a interesului pentru lectura. Din informațiile pe care le aveți, sunt aceste activități utilizate la clasă de colegii învățători din județ?
Lucrul în echipă, lucrul în perechi, jocuri didactice, compuneri.
Da.
4. Precizați ce tipuri de texte citesc elevii Dvs. cu plăcere.
Texte la prima vedere
povești, basme, poezii
5. Precizați ce tipuri de texte scriu elevii Dvs. cu plăcere.
Compuneri
6. În acest an școlar, câte ore dedicați săptămânal, la clasă, activităților care dezvoltă competențele de citit-scris ale elevilor? Cât timp dedicați săptămânal lecturii la clasa? Dar lecturii in afara programului scolar?
2 ore
2 ore
7. Care sunt materialele didactice pe care le folosiți la clasă, în acest an școlar, pentru dezvoltarea interesului pentru lectura la elevii dumneavoastra?
Imagini diverse, fișe de lucru, machete, texte lacunare.
8. Utilizați software pentru dezvoltarea competențelor de cititscris ale elevilor? Dacă da, care? Din informațiile pe care le aveți, colegii Dvs. utilizează software pentru dezvoltarea competențelor de citit – scris ale elevilor? Dacă da, care?
power-point
audio – video la calculator sau casetofon
Imagini cu video-proiector
9. Cum anume evaluați nivelului de dezvoltare a interesului pentru lectura la elevi?
Întrebările pe care copii le au după o vizită,
Solicitările pe care copii le au pentru un text sau o carte
Fise de lucru
10. Ce probleme/ dificultăți ați întâmpinat în dezvoltarea interesului pentru lectura la elevi?
– neimplicarea familiei în stimularea copilului pe timpul vacanței sau a timpului liber
– dezinteresul elevului pentru a citi
11. Cum anume diferențiați predarea sau exersarea citit-scrisului? Din informațiile pe care le aveți, care sunt practicile din sistem în legătură cu acest aspect?
Predarea și exersarea citit-scrisului se realizează prin aducerea anumitor activități personalizate, individualizate spre o mai bună învățare
12. Sunt livrate cursuri de formare continuă pentru învățători în tematica formării/ dezvoltării interesului pentru lectura la elevii din clasele IIV în județul Dvs.? Dacă da, vă rugăm să ne oferiți detalii despre aceste cursuri (nr. de ore, furnizori, titlu etc.)
Vă mulțumim.
Nu au fost livrate cursuri specifice lecturii
Studiu de diagnoza – Clasa IV-a
1- Chestionarul
2 – Interviul
1: Chestionar pentru învățători
Stimată colegă / Stimate coleg,
Acest chestionar este unul dintre instrumentele prin care colectăm informații în vederea realizării studiului de diagnoză privind dezvoltarea gustului pentru lectura. Vă rugăm să răspundeți la întrebări cât mai sincer. Sinceritatea răspunsurilor dumneavoastră ne va ajuta să identificăm factorii care influențează succesul/insuccesul școlar în învățământul primar, impactul curriculumului, al manualelor școlare, al instrumentelor evaluative și nevoile de formare ale cadrelor didactice în vederea facilitării cât mai eficiente a formării competențelor de citit-scris, prin intermediul lecturii.
Acest chestionar este anonim. Informațiile oferite de dumneavoastră vor fi tratate cu confidențialitate.
1.Încercuiți, în lista de mai jos, trei activități pe care le folosiți cel mai frecvent la clasă, în acest an școlar, pentru dezvoltarea interesului pentru lectura, prin intermediul citirii.
a. Citirea împreună
b. Citirea în perechi
c. Citirea ecou
d. Citirea alternativă
e. Citirea pe litere
f. Citirea pe silabe
g. Citirea întârziată
h. Citirea consecutivă
i. Citirea prin excludere
j. Citirea continuă
k. Citirea în ștafetă
l. Citirea de semnalare a greșelilor
m. Citirea în lanț
n. Citirea pe roluri
o. Citirea jocurilor de cuvinte
p. Citirea în șoaptă
q. Citirea în gând
r. Citirea selectivă
s. Lanțul cuvintelor
t. Exerciții de formare a cuvintelor cu ajutorul unor silabe date
u. Ascultarea unor fragmente din opere literare în interpretarea unor actori
v.Exerciții de completare a unui text lacunar
w.Exerciții de citire a unui text și urmate de rezolvare de exerciții pe baza acestuia
x. Exerciții de ordonare a versurilor poeziei
y. Formarea de cuvinte cu ajutorul silabelor date
z. Altele………………………………………………………………………………………………
(numiți activitatea/activitățile)
2.Încercuiți, în lista de mai jos,trei activități pe care le folosiți cel mai frecvent la clasă, în acest an școlar, pentru dezvoltarea, cu precădere, a competențelor de scris.
a. Exerciții de colorare a litere lor
b. Exerciții de transcriere
c. Exerciții de desenare a literelor
d. Exerciții de realizare de corespondențe silabe/ cuvinte scrise cu litere de tipar și de mână
e. Exerciții de scriere a unor cuvinte, propoziții și texte de mică întindere
f. Exerciții de transcriere caligrafică
g. Exerciții de completare a unui text lacunar
h. Exerciții de scriere de cuvinte cu ajutorul silabelor date
i. Exerciții de scriere a unei propoziții cu cuvinte prestabilite
j.Altele………………………………………………………………………………………………………………………………
(numiți activitatea/activitățile)
3. Încercuiți, în lista de mai jos, două dintre tipurile de texte pe care le citesc cu plăcere în acest an școlar cel puțin jumătate din elevii Dvs.
a. Cărți de povești din literatura universală
b. Cărți de povești din literatura în limba maternă
c. Versiuni simplificate ale basmelor, poveștilor
d. Cărți cu poezii
e. Enciclopedii pentru copii
f. Reviste pentru copii
g. Cărți scrise de Dvs.
h. Povești scrise de alți copii
i. Lecțiile din manualele școlare
j. Benzi desenate
k. Altele (numiți-le) ………………..
4. Încercuiți, în lista de mai jos, două dintre tipurile de texte pe care le scriu cu plăcere în acest an școlar cel puțin jumătate din elevii Dvs.
a. Compuneri
b. Texte scurte pe o anumită temă
c. Fișe de lectură
d. Scrisori
e. Jurnale
f. Povești
g. Poezii
h. Dictări
i. Altele (numiți-le)
5. Apreciați câte ore dedicați, pe săptămână, în acest an școlar, la clasă, activităților ce dezvoltă competențele de citit-scris ale elevilor și scrieți mai jos numărul de ore. Vă rugăm să aveți în vedere atât activitățile curriculare cât și cele extra curriculare. 8-9 ore/ săptămână
6. Numiți maxim 4 materiale didactice pe care le utilizați cel mai frecvent, în acest an școlar, pentru dezvoltarea competențelor de citit-scris ale elevilor.
calculatorul, auxiliare, manuale, reviste
7. Numiți software-ul pe care îl utilizați pentru dezvoltarea competențelor de cititscris ale elevilor. În condițiile în care nu utilizați software, vă rugăm să precizați acest lucru.
power-point.
8.Numiți două metode de evaluare a nivelului de dezvoltare a competențelor de cititscris pe care le-ați utilizați cel mai frecvent în acest an școlar. Vă rugăm să precizați contextul în care le folosiți, pentru fiecare în parte.
Fișe și chestionare – evaluare formativă
9.Încercuiți, în lista de mai jos, două tipuri de texte pe care le folosiți cel mai frecvent, în acest an școlar, pentru evaluarea competențelor de citit ale elevilor.
a. Texte din manual
b. Texte pregătite de Dvs.
c. Texte din cărți de lectură
d. Texte din reviste
e. Texte la prima vedere
f. Altele (numiți-le)…………………………………………………
10. Numiți două activitati extracurriculare pe care le-ați realizat în dezvoltarea gustului pentru lectura.
prezentarea bibliotecii școlii; vizită la bibliotecă.
11. Numiți două modalități de dezvoltare a interesului pentru lectura pe care le utilizați în acest an școlar cu elevii din clasa rugăm să precizați, încercuind litera corespunzătoare răspunsului:
I.Școala la care predau în anul școlar 2014-2015 este în mediul
a) urban b) rural
II.Clasa la care predau în anul școlar 2014-2015 este:
a) clasa I b) clasa a II-a c) clasa a III-a
d) clasa a IV-a
e) clase învățământ simultan (precizați clasele)
III. Sunt cadru didactic calificat:
a) da b) nu
IV. Am gradul didactic:
a) stagiar b) definitiv c) gradul II d) gradul I e) doctorat
V. Am participat la cursuri de formare continuă în tematica dezvoltării competențelor de scris-citit la elevii din clasele IIV în perioada 20062011 furnizate de:
a) CCD b) universități c) altele (numiți-le) ……………………….. d) nu am participat.
Dacă ați încercuit a), b) sau c), vă rugăm să scrieți mai jos numele cursului și durata (numărul de ore).
Vă mulțumim!
Strategii de aplicare a noului curriculum ECDL
Managementul clasei
2: Ghid de interviu pentru învățători resursă
Stimată colegă / Stimate coleg,
Setul de întrebări de mai jos face parte dintre instrumentele cu ajutorul cărora colectăm informații în vederea realizării studiului de diagnoză privind dezvoltarea interesului pentru lectura. Vă rugăm să ne sprijiniți în acest demers răspunzând cât mai sincer posibil la întrebări. Sinceritatea răspunsurilor dumneavoastră ne va ajuta să identificăm factorii care influențează succesul/ insuccesul școlar în învățământul primar, impactul curriculumului, al manualelor școlare, al instrumentelor evaluative și nevoile de formare ale cadrelor didactice în vederea dezvoltării competențelor acestora de a facilita formarea competențelor de citit-scris. Informațiile oferite de dumneavoastră vor fi tratate cu confidențialitate.
Nume Birjaru Mariana
Școală Gimnazială Uda Paciurea
Localitate Uda Paciurea
Județ Teleorman
Grad didactic Stagiar – fără grad
Clasa la care predă în anul școlar 20142015 – a-II-a – a-IV-a
1.Cum anume abordați formarea/ dezvoltarea interesului pentru lectura la elevi? Prin ce anume diferă această abordare de abordarea tradițională/ de ceea ce știți că se întâmplă la acest moment în sistem?
Brigada Antidrog, preotul, alt invitat special
Realizarea unor lecții de lectură în natură
2. Precizați câteva (2-3) activități extracurriculare pe care le folosiți cel mai frecvent în acest an școlar la clasă pentru dezvoltarea cu precădere a competențelor de citit. Din informațiile pe care le aveți, sunt aceste activități utilizate la clasă de colegii învățători din județ?
Vizită la biserică, vizită la biblioteca școlară.
Da.
3. Precizați câteva (2-3) activități pe care le folosiți cel mai frecvent la clasă în acest an școlar pentru dezvoltarea cu precădere a interesului pentru lectura. Din informațiile pe care le aveți, sunt aceste activități utilizate la clasă de colegii învățători din județ?
– compuneri cu început și final dat sau în baza uniu text
– jocuri didactice, jocuri de rol
Da.
4. Precizați ce tipuri de texte citesc elevii Dvs. cu plăcere.
Poezii, povești, basme, romane
Texte la prima vedere
5. Precizați ce tipuri de texte scriu elevii Dvs. cu plăcere.
Compuneri, poezii
6. În acest an școlar, câte ore dedicați săptămânal, la clasă, activităților care dezvoltă competențele de citit-scris ale elevilor? Cât timp dedicați săptămânal lecturii la clasa? Dar lecturii in afara programului scolar?
2 ore
2 ore
7. Care sunt materialele didactice pe care le folosiți la clasă, în acest an școlar, pentru dezvoltarea interesului pentru lectura la elevii dumneavoastra?
Texte lacunare, imagini cu personaje, fișe de lectură, fișe de lucru, compunerile și textele compuse de aceștia.
8. Utilizați software pentru dezvoltarea competențelor de cititscris ale elevilor? Dacă da, care? Din informațiile pe care le aveți, colegii Dvs. utilizează software pentru dezvoltarea competențelor de citit – scris ale elevilor? Dacă da, care?
power-point
audio – video la calculator
video-proiector
9. Cum anume evaluați nivelului de dezvoltare a interesului pentru lectura la elevi?
Compunerile realizate
solicitările și atenția prezentată de elev la școală sau la vizite
Fise de lucru și lectură
10. Ce probleme/ dificultăți ați întâmpinat în dezvoltarea interesului pentru lectura la elevi?
– activitățile casnice pe care copilul le are de realizat acasă, foarte puțin timp pentru lectură
– dezinteresul elevului pentru a citi
11. Cum anume diferențiați predarea sau exersarea citit-scrisului? Din informațiile pe care le aveți, care sunt practicile din sistem în legătură cu acest aspect?
Adaptarea predării se realizează prin studierea posibilităților elevului și a capacităților specifice acestora.
12. Sunt livrate cursuri de formare continuă pentru învățători în tematica formării/ dezvoltării interesului pentru lectura la elevii din clasele IIV în județul Dvs.? Dacă da, vă rugăm să ne oferiți detalii despre aceste cursuri (nr. de ore, furnizori, titlu etc.)
Vă mulțumim.
Nu au fost livrate cursuri specifice lecturii
IV.4. Analiza rezultatelor cercetării
Numărul de ore stabilite de către cadrul didactic, conform Planului Cadru, pe întreaga săptămână, la disciplina limba și literatura română și la disciplina comunicare în limba română, pentru toate clasele cercetate, și anume:
Clasa pregătitoare;
Clasa a I-a;
Clasa a II-a;
Clasa a III-a;
Clasa a IV-a.
IV.4.1. Rezultatele chestionarului
Materale didactice utilizate în cadrul activităților școlare, realizate în scopul dezvoltării interesului pentru lectură, în programul școlar, conform orarului.
Materiale utilizate, în scopul dezvoltării interesului pentru lectură, în afara programului școlar stabilit prin orar, extracurricular. Acest tabel indică prezența pe săptămână în cadrul acestor evenimente și instituții.
Nu au mai fost introduse și alte variabile, deoarece, în urma interviului s-a constatat că nu se realizează alte vizite sau activități specifice dezvoltării gustului și interesului pentru lectură.
Numărul de participanți, elevii, la aceste evenimente și instituții este același, deoarece, se organizează la nivelul întregii clase, prin participarea tuturor elevilor prezenți. Ieșirile la Biserică se realizează în zilele de duminică sau sâmbătă, deoarece, ambele cadre didactice locuiesc în localitatea Uda Paciurea și organizarea este mult mai eficientă.
IV.4.2. Rezultatele interviului
În urma aplicării interviului s-a constatat că pentru dezvoltarea interesului pentru lectură, dar și pentru realizarea competențelor de scris și citit se utilizează diverse surse, interne și externe, având la bază materiale umane, didactice și tehnici de înlesnire a studiului, care vin în sprijinul activităților și acțiunilor didactice specifice.
Ambele cadre didactice au pregătire minimă pentru realizarea profesiei de profesor pentru învățământul primar, aflându-se de în staddiul de titular pe post, și respectiv, suplinitor calificat.
Metodele, strategiile și tehnicile didactice sunt utilizate în limita resurselor școlare, de altfel, școala fiind dotată cu sală de calculatoare, programul educațional AEL instalat în rețea pe toate aceste computere, video-proiector, laptop, plașă de proiectare, flip-chart, planșe de imagini dedicate tuturor disciplinelor din toți cei 9 ani de studiu, dar și table școlare obișnuite, utilizabile cu cretă, bibliotecă școlară cu aproximativ 2000 de cărți distincte, destinate elevilor și cadrelor didactice.
Activitățile și acțiunile întreprinse de cele două cadre didactice se pare că sunt aplicate la nivelul întregului județ, pentru învățământul primar, la unele școli acestea fiind mai puține, din punct de vedere al dotării interne.
Numărul de elevi este în scădere la nivelul școlii cercetate, dar și la nivelul celorlalte școli, din mediul rural, ale județului Teleorman, fiind, de la an la an, mai dificilă integrarea acestora în clase specifice nivelului de școlarizare al fiecărui copil în parte, fapt care conduce, din ce în ce mai mult, la studiul sub formatul de simultan.
Utilizarea acțiunilor, metodelor și mijloacelor didactice pentru dezvoltarea interesului pentru lectură se realizează astfel:
Ponderea ieșirilor, în scopul dezvoltării interesului și gustului pentru lectură, având în vedere nivelul de școlarizare al fiecărei clase de elevi, dar și numărul de ore pe săptămână, conform orarului școlar, elevii iau parte la activități puțin diversificate, dar și puține ca număr de participări organizate în acest scop educativ.
Aceasta face referire la activitățile școlare, din timpul programului.
Acest tabel indică ieșirile, în regim extracurricular, pentru dezvoltarea gustului pentru lectură.
Concluzia cercetării
Lucrarea de licență pe care am ales să o realizez poartă titlul „Importanța activităților extracurriculare pentru dezvoltarea gustului pentru lectură”, dat fiind faptul că lectura este un element esențial în dezvoltarea școlarului mic, în opinia personală, dar și datorită aspectului prin care este importantă activitatea de tip școlar, realizată pe parcursul programului stabilit, la nivelul clasei, dar și al întregii unități școlare, cât și activitățile de tip extrașcolara, extracurricular.
Ipoteza cercetată se enunțează astfel: „Dacă dezvoltarea gustului și interesului pentru lectură, la elevii din învățământul primar, se realizează și prin intermediul activităților extracurriculare, atunci activitățile extracurriculare, destinate elevilor din învățământul primar, sunt realizate în mod frecvent și constant pentru dezvoltarea gustului și interesului pentru lectură.”. Ipoteza presupune observarea unor rezultate, ale chestionarului și interviului, adresate cadrelor didactice ale Școlii cu clasele I-VIII, din localitatea Uda Paciurea, Județul Teleorman, mediul rural.
În urma aplicării chestionarului și interviului s-a constatat că ipoteza de cercetare se validează, însă într-o mică măsura, aici intervenind factorii sociali, culturali și de mediu ai localității studiate.
Elevii iau parte la activități școlare care presupun dezvoltarea gustului pentru lectură, într-o mică măsură, însă nu sunt programate, stabilite, inițiate și nici evidențiate participări ale elevilor și nici ale cadrelor didactice la acțiuni, precum: simpozioanele, festivalurile, consfătuirile, lecțiile deschise, lecțiile metodice, discuțiile specifice temei studiate în cadrul acestei lucrări de diplomă, și anume, a dezvoltării gustului pentru lectură.
Acțiunile și activitățile care se realizează pentru această tematică sunt derulate în baza materialelor disponibile în școală, în clasă și în comună. Acestea fiind în număr redus și nu create special pentru ceea ce mi-am propus să cercetez.
Din punct de vedere personal aș propune implementarea unui program special destinat dezvoltării gutului și interesului pentru lectură, desfășurat în afara programului școlar, cel puțin o zi pe săptămână, pentru fiecare clasă de învățământ primar, dar și pentru toate acestea în mmod simultan, la care să participe și autorități ale localității, părinți, alte cadre didactice active în școala respectivă (este singura școală din comună la care este arondată și o grădiniță).
Văd importantă implicarea adulților, comunei și ai școlii, în realizarea acestui deziderat personal, deoarece poate conduce cu succes la dezvoltarea diverselor competențe ale elevilor noștri. Elevii dețin acest statut pentru a fi educați și pentru a lua parte la tot ceea ce educă, dezvoltă și construiește viitorul adult de mâine al societății românești.
Concluzii generale
Cititul poate fi la fel de interesant și distractiv așa cum este orice altă activitate, atâta timp, cât este stimulat corespunzător. Cărțile sunt atât educative cât și distractive, unora dintre copii le este mai plăcută activitatea de lectură în cadrul mediului școlar decăt în mediul familial, aceasta conducând la studii care arată că pasionații de lectură sunt și mai descurcăreți la școala.
Cărțile pe care elevii le preferă au genuri diferite, nu toți rămân la același gen de basm, după ce iau contact direct cu lectura; influența familiei dar și a mediului extrașcolar este foarte importantă în selectarea genului lecturii. Copilul poate fi impresionat dar si atras sau dezgustat de un anumit gen, dar și de lectura în sine, prin influențele din jurul lui.
Plăcerea lecturii poate fi valorificată prin identificarea intereselor copilului. În prezent se găsesc în librarii aproape toate genurile de cărți dedicate copiilor, fapt pentru care, este mai ușor de selectat mai ales dacă este și copilul prezent in fața acestor variante.
Clubul de lectură s-a dovedit a fi o soluție distractivă și interactivă pentru copiii de orice vârstă, aceștia având la dispoziție o gamă mare de lecturi dar și alte activități stimulante în folosul lecturii. Există foarte multe biblioteci care organizează cercuri de lectură iar acestea pot fi cu ușurință gasite prin intermediul internetului.
Încurajarea copilului la a participa la astfel de avenimente dedicate lecturii este un punct de pornire ăn desciderea acestui drum literar. Dacă se observă dificultatea în a convinge și stimula copilul, atunci, este de preferat să se încerce lecturarea unor genuri total diferite de placerile lui, spre a diversifica și a arăta oriyontul extins al lecturilor posibile și dedicate lor. Inventivitatea parintelui dar și a cadrului didactic, în scopul stimulării copilului, este elementul de bază al formarii acestuia. În ambele cazuri este de preferat să se monteze o mica bibliotecă în camera sau în clasa copilului, pentru ca acesta să poată beneficia oricând dorește de elementele expuse pe acest raft, dar și să cunoască faptul că sunt doar ale lui și destinate lecturii special pentru el.
O altă metodă de dezvoltare a gustului pentru lectură este citirea împreuna cu copilul. Aceasta este uilă, în mod special, copiilor care sunt dependenți de părinte și valorifică orice moment de atenție pe care acesta le-o acordă. În acest mod se poate realiza și interesul pentru ceea ce se va întampla în capitolul urmator sau pe pagina care urmează pe cartea utilizată în cadrul lecturii.
Mediul destinat lecturii este foarte important pentru stimularea curioității; spre exemplu se poate alege un colț al camerei, preferat de copil în cadrul jocurilor individuale, și se poate monta un cort sau o improvizație a acestuia din umbrele și se va realiza lectura, alături de parinte sau alt membru din familie, în acest spatiu nou creat.
A-i vorbi copilului despre cărțile pe care noi le-am citit sau a-i prezenta ce cărți noi au aparut pe piață în ultima perioadă, destinate vârstei lui poate fi o metodă de stimulare a curiozității copilului.
Cititul poate fi la fel de interesant și distractiv așa cum este orice altă activitate, atâta timp, cât este stimulat corespunzător. Cărțile sunt atât educative cât și distractive, unora dintre copii le este mai plăcută activitatea de lectură în cadrul mediului școlar decăt în mediul familial, aceasta conducând la studii care arată că pasionații de lectură sunt și mai descurcăreți la școala.
Cărțile pe care elevii le preferă au genuri diferite, nu toți rămân la același gen de basm, după ce iau contact direct cu lectura; influența familiei dar și a mediului extrașcolar este foarte importantă în selectarea genului lecturii. Copilul poate fi impresionat dar si atras sau dezgustat de un anumit gen, dar și de lectura în sine, prin influențele din jurul lui.
Bibliografie
Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Dicționarul limbii române moderne, Editura Academiei, București, 1958
Academia Română, Institutul de lingvistică Iorgu Iordan – Al, Rosetti, Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a, , Editura Univers Enciclopedic, 2005
Andrițoiu, Al., Rendis, D., Din lirica elină, În românește, Cuvânt înainte de Edgar Papu, Editura Tineretului, București, 1968
Segre, C., Istorie – Cultură – Critică, În românește de Ștefania Mincu, Prefață de Marin Mincu, Editura Univers, București, 1986
Mauron, Ch., Mallarmé l’obscur, Editions Denoël, Paris, 1941
Parfene, Ctn., Literatura în școală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977
Cuciinic, Cta., Pintilii, A., Natura – prietena mea, Editura Aramis, 2002
Bojin, Al., Coord., Îndrumări metodice privind studierea limbii și literaturii române în școală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980.
Crețu, C., The Internațional Encyclopedia of Educațion, în Analele Centrului de Științe Sociale, București, 1988
Hăulică, C., Textul ca intertextualitate, Editura Eminescu, București, 1981
Curriculum Național, Editura Corint, București, 1998
Avram, E., R., Cucu, Abecedar, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1988
Herbert, F., Dune, volumul II, București, Ed. Nemira, 1992.
Picon, G., Scriitorul și umbra lui, În românește de Viorel Grecu, Editura Univers, București, 1973
Călinescu, G., Arta literară în folclor, în Istoria literaturii române, I, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1970
Bergson, H., Evoluția creatoare, în N. Bagdasar; Virgil Bogdan; C. Narly, Antologie filosofică, Casa Scoalelor, București, 1943
Crețulescu, I., Critica psihanalitică în Analiză și interpretare – orientări în critica literară contemporană, Editura Științifică, București, 1972
Bădescu, I., Teoria latențelor, Editura ISOGEP-EUXIN,București, 1997
Lorenz, K., Și el vorbea cu patrupedele, cu păsările și cu peștii. Așa a descoperit omul câinele, Editura Polirom, Iași, 2000
Liat, H. J., Cum ne educam copii (4-11 ani), editura Polirom, Bucuresti, 2012
Preda, M., Imposibila întoarcere, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Cartea Românească, București, 1972
Vasile, M., Teoria literaturii, Editura Athos, București, 1977
Debesse, M., Sub redactia lui, Psihologia copilului de la naștere la adolescență, În românește de Constantin Botez și Maria Momali, Editura Didactică și Pedagogică București, 1970
Ștefan, M., Lexicon Pedagogic, Editura Aramis Print, București, 2006
Constantin, M., Drumurile sperantei, Ed. Albatros, Bucuresti, 1989
Balotă, N., Arte poetice ale secolului XX, Editura Minerva, București, 1976
Cornea, P., Momentul „Curierul Românesc și al Albinei Românești”, în Istoria literaturii române, II, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1968
Wellek, R., Conceptele Criticii, În românește de Rodica Tiniș, Sdudiu introductiv de Sorin Alexandrescu, Editura Univers, București, 1970
Iosifescu, S., Coord., Analiză și interpretare, Editura Științifică, București, 1972
Cristea, S., Fundamentele pedagogice ale reformei învățământului, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1999
Spirea, I. E., Basmul și importanța lui în educație, Editura Ideea Europeană, București, 2011
Marcus, S., Kelly, G., Un personolog cognitivist, în Psihologie, nr. 6/1993
Vianu, T., Filosofia Culturii, Editura Publicum, București, 1945
Breban, V., Dicționarul limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, 1980
Văideanu, G. (coord.), Pedagogia, Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 1986
Țîrcovnicu, V., Pedagogie generală, Editura Facla, Timișoara, 1975
http://nou2.ise.ro/wpcontent/uploads/2002/08/2002_Ipostaze_ale_curriculumului.pdf
http://documentareonline.ro/pdf_samples/Sample_0IcgY5gLEraaVrSXJKKW6gW.pdf
Bibliografie
Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Dicționarul limbii române moderne, Editura Academiei, București, 1958
Academia Română, Institutul de lingvistică Iorgu Iordan – Al, Rosetti, Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a, , Editura Univers Enciclopedic, 2005
Andrițoiu, Al., Rendis, D., Din lirica elină, În românește, Cuvânt înainte de Edgar Papu, Editura Tineretului, București, 1968
Segre, C., Istorie – Cultură – Critică, În românește de Ștefania Mincu, Prefață de Marin Mincu, Editura Univers, București, 1986
Mauron, Ch., Mallarmé l’obscur, Editions Denoël, Paris, 1941
Parfene, Ctn., Literatura în școală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977
Cuciinic, Cta., Pintilii, A., Natura – prietena mea, Editura Aramis, 2002
Bojin, Al., Coord., Îndrumări metodice privind studierea limbii și literaturii române în școală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980.
Crețu, C., The Internațional Encyclopedia of Educațion, în Analele Centrului de Științe Sociale, București, 1988
Hăulică, C., Textul ca intertextualitate, Editura Eminescu, București, 1981
Curriculum Național, Editura Corint, București, 1998
Avram, E., R., Cucu, Abecedar, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1988
Herbert, F., Dune, volumul II, București, Ed. Nemira, 1992.
Picon, G., Scriitorul și umbra lui, În românește de Viorel Grecu, Editura Univers, București, 1973
Călinescu, G., Arta literară în folclor, în Istoria literaturii române, I, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1970
Bergson, H., Evoluția creatoare, în N. Bagdasar; Virgil Bogdan; C. Narly, Antologie filosofică, Casa Scoalelor, București, 1943
Crețulescu, I., Critica psihanalitică în Analiză și interpretare – orientări în critica literară contemporană, Editura Științifică, București, 1972
Bădescu, I., Teoria latențelor, Editura ISOGEP-EUXIN,București, 1997
Lorenz, K., Și el vorbea cu patrupedele, cu păsările și cu peștii. Așa a descoperit omul câinele, Editura Polirom, Iași, 2000
Liat, H. J., Cum ne educam copii (4-11 ani), editura Polirom, Bucuresti, 2012
Preda, M., Imposibila întoarcere, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Cartea Românească, București, 1972
Vasile, M., Teoria literaturii, Editura Athos, București, 1977
Debesse, M., Sub redactia lui, Psihologia copilului de la naștere la adolescență, În românește de Constantin Botez și Maria Momali, Editura Didactică și Pedagogică București, 1970
Ștefan, M., Lexicon Pedagogic, Editura Aramis Print, București, 2006
Constantin, M., Drumurile sperantei, Ed. Albatros, Bucuresti, 1989
Balotă, N., Arte poetice ale secolului XX, Editura Minerva, București, 1976
Cornea, P., Momentul „Curierul Românesc și al Albinei Românești”, în Istoria literaturii române, II, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1968
Wellek, R., Conceptele Criticii, În românește de Rodica Tiniș, Sdudiu introductiv de Sorin Alexandrescu, Editura Univers, București, 1970
Iosifescu, S., Coord., Analiză și interpretare, Editura Științifică, București, 1972
Cristea, S., Fundamentele pedagogice ale reformei învățământului, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1999
Spirea, I. E., Basmul și importanța lui în educație, Editura Ideea Europeană, București, 2011
Marcus, S., Kelly, G., Un personolog cognitivist, în Psihologie, nr. 6/1993
Vianu, T., Filosofia Culturii, Editura Publicum, București, 1945
Breban, V., Dicționarul limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, 1980
Văideanu, G. (coord.), Pedagogia, Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 1986
Țîrcovnicu, V., Pedagogie generală, Editura Facla, Timișoara, 1975
http://nou2.ise.ro/wpcontent/uploads/2002/08/2002_Ipostaze_ale_curriculumului.pdf
http://documentareonline.ro/pdf_samples/Sample_0IcgY5gLEraaVrSXJKKW6gW.pdf
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Importanta Activitatilor Extracurriculare In Dezvoltarea Gustului Pentru Lectura (ID: 162586)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.