Importanta Activitatii DE Intretinere Si Reparatii
=== CAP1 ===
CAPITOLUL I
Importan]a activit\]ii de `ntre]inere [i repara]ii
O `ntreprindere industrial\, ca sistem de produc]ie, pentru a putea func]iona `n mod ritmic [i cu o eficien]\ economic\ maxim\, necesit\ crearea odat\ cu unit\]ile de produc]ie de baz\ [i a unui ansamblu de unit\]i de produc]ie cu caracter auxiliar [i de servire, care s\ `i asigure logistica necesar\.
O organizare corespunz\toare a produc]iei [i a muncii `n cadrul `ntreprinderilor necesit\ folosirea unor metode [i tehnici moderne pentru realizarea acestor activit\]i cu caracter auxiliar [i de servire, subordonate cerin]elor asigur\rii unor activit\]i normale a proceselor de produc]ie de baz\.
~ncep^nd cu 1990, `n unit\]ile din ]ara noastr\ nu s-a mai impus obligativitatea desf\[ur\rii activit\]ii de `ntre]inere [i repara]ii pe baze preventive [i planificate, astfel `nc^t multe dintre acestea au renun]at Ia adoptarea sistemului planificat de `ntre]inere [i repara]ii, opt^nd `n schimb pentru un sistem de `ntre]inere [i repara]ii `n func]ie de necesit\]i.
~n condi]iile ad^ncirii continue a procesului de specializare a `ntreprinderilor `n realizarea diferitelor activit\]i, exista tendin]a de a se reduce num\rul [i dimensiunea acestor unit\]i de produc]ie cu caracter auxiliar [i de servire `n cadrul unei `ntreprinderi industriale, ca urmare a cre\rii unor `ntreprinderi economice specializate `n fabricarea diferitelor feluri de scule, a producerii de energie, a execut\rii de lucr\ri de `ntre]inere [i reparare a utilajului [.a., care s\ realizeze pentru `ntreprinderi diferitele categorii de produse, lucr\ri sau servicii.
Aceast\ tendin]\ se justific\ sub raport economic prin aceea c\, `n condi]iile constituirii unor `ntreprinderi specializate, dotate cu utilaje specializate [i care folosesc o for]\ de munc\ specializat\ `n realizarea diferitelor activit\]i, ob]inerea diferitelor feluri de scule sau servicii de transport se face Ia un nivel calitativ superior [i `n condi]iile unor costuri de produc]ie mai reduse dec^t `n cazul realiz\rii lor `n unit\]ile cu caracter auxiliar [i de servire din cadrul `ntreprinderilor.
Activitatea de `ntre]inere [i repara]ii trebuie privit\ ca o investi]ie `n viitor. Timpul mediu de func]ionare `ntre defec]iuni, durata [i calitatea opera]iilor de `ntre]inere [i repara]ii constituie elemente cheie pentru timpul disponibil al utilajelor [i pentru rentabilitatea unit\]ii.
~n cadrul unit\]ilor industriale, pierderile de produc]ie datorate defec]iunilor Ia utilaje pot fi reduse Ia minim prin men]inerea utilajelor `n stare de bun\ func]ionare. Datorit\ faptului c\ activitatea de `ntre]inere [i repara]ii implic\ costuri semnificative, obiectivul de baz\ trebuie s\-l constituie desf\[urarea acesteia `n condi]iile minimiz\rii costului total al `ntre]inerii [i repara]iilor [i a costului pierderilor generate de defec]iuni.
~ntre]inerea [i repara]iile preventive vor duce Ia men]inerea st\rii de s\n\tate a utilajelor. Astfel, prin cur\]are, ungere, efectuarea unor ajust\ri [i inspec]ii se pot preveni deterior\rile [i `ndep\rta defec]iunile poten]iale ale utilajelor.
Datorit\ particularit\]ilor utilajelor de a se uza `n mod neuniform, concretizate prin faptul c\ `n timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi folosite o perioad\ oarecare de timp, iar celelalte au o durat\ de folosire `ndelungat\, se impune din punct de vedere economic adaptarea unui sistem adecvat de `ntre]inere [i reparare a acestora.
O bun\ `ntre]inere [i reparare a utilajului de produc]ie asigur\ men]inerea func]ion\rii acestuia conform performan]elor tehnico-economice prev\zute `n cartea tehnic\, influen]^nd direct precizia de func]ionare [i realizarea produc]iei `n cantit\]ile [i calitatea prev\zute.
Organizarea execut\rii lucr\rilor de `ntre]inere [i repara]ii Ia nivelul unei unit\]i industriale trebuie s\ permit\ realizarea urm\toarelor sarcini de baz\:
asigurarea men]inerii utilajului `n perfect\ stare de func]ionare;
evitarea uzurii excesive a utilajului [i a scoaterii `nainte de termen sau accidental a acestuia din func]iune;
cre[terea timpului de func]ionare a utilajului at^t prin m\rirea timpului de func]ionare `ntre dou\ repara]ii, c^t [i prin reducerea timpilor necesari execut\rii repara]iilor;
ridicarea productivit\]ii muncii muncitorilor care execut\ repara]ii, asigurarea execut\rii repara]iilor cu cheltuieli minime [i de o calitate ridicat\;
modernizarea ma[iniIor [i utilajelor `nvechite.
Folosit adecvat, sistemul de `ntre]inere [i repara]ii poate determina cre[terea eficien]ei sistemului de produc]ie. Elaborarea unui program de `ntre]inere [i repara]ii bun ar putea garanta folosirea optim\ a resurselor umane, materiale [i financiare disponibile.
Activitatea de `ntre]inere [i repara]ii este [i un factor de `mbun\t\]ire a folosirii capacit\]ii de produc]ie, at^t exterior c^t [i interior, at^t prin prelungirea timpului de func]ionare a utilajelor – ca urmare a reducerii timpului de repara]ii [i a evit\rii scoaterilor accidentale din func]iune – c^t [i prin modernizare, asigur^ndu-Ie pe aceast\ baz\, cre[terea performan]elor tehnico-economice.
Reviziile periodice ale utilajelor [i exploatarea lor corect\ scoate eviden]\ lipsurile existente care pot duce Ia accidente de munc\, permi]^nd s\ scoat\ `n eviden]\, din timp, nerespectarea normelor de asamblare a pieselor ma[ini, provocate de m\rirea uzurii pieselor sau de sl\birea prinderii lor, c^t [i de pericolul ce-I reprezint\ anumite defec]iuni pentru via]a [i s\n\tatea oamenilor.
O bun\ `ntre]inere [i reparare a utilajelor de produc]ie influen]eaz\ direct randamentul [i precizia de func]ionare [i realizarea produc]iei `n cantit\]ile [i calit\]ile prev\zute.
Dintre factorii care au condi]ionat necesitatea unei organiz\ri a `ntre]inerii `n `ntreprinderi se pot men]iona:
cre[terea mecaniz\rii, care a redus costul m^inii de Iucru directe, `ns\ care a m\rit costurile `ntre]inerii echipamentului;
complexitatea cresc\toare a echipamentului care impune servicii `nalt specializate;
produc]ia de serie care a redus stocurile intermediare dar a accentuat impactul `ntreruperilor de produc]ie.
Organizarea `ntre]inerii are rolul de a men]ine aceste variabile Ia valori optime `n timp ce neglijarea acestor servicii are drept consecin]\ urm\toarele:
oprirea frecvent\ a ma[inilor;
lipsa unui program de `ntre]inere;
`ntre]inerea preventiv\ insuficient\;
selec]ia necorespunz\toare a personalului muncitor [i a celor responsabili cu `ntre]inerea;
program neadecvat de formare a m^inii de Iucru.
1.1. Calitatea [i fiabilitatea echipamentelor, utilajelor [i instala]iilor industriale
Calitatea utilajelor industriale reprezint\ totalitatea propriet\]ilor unui utilaj, `n m\sura `n care el satisface necesit\]ile societ\]ii ca rezultat al performan]elor tehnico-economice [i estetice, al gradului de utilitate [i eficien]\ economic\ pe care le asigur\.
}in^nd cont de durata de via]\ a utilajului, `n gradul de utilitate sunt cuprinse urm\toarele elemente principale:
calitatea concep]iei tehnice;
calitatea execu]iei;
disponibilitatea care este pusa `n eviden]\ prin fiabilitate (probabilitatea cu care utilajul `ndepIine[te o func]ie necesar\ pe o durat\ de timp dat\) [i prin mentenabilitate (proprietatea unui utilaj exprimat\ prin probabilitatea ca acesta s\ poat\ fi supravegheat `ntre]inut reparat `ntr-o perioad\ de timp);
opera]ii de tip „service”.
1.2. Asigurarea [i controlul calit\]ii echipamentelor [i utilajelor. C\i de ridicare a calit\]ii
Organizarea Ia un nivel superior a activit\]ii de `ntre]inere [i reparare a utilajului necesit\ acordarea unei aten]ii corespunz\toare efectu\rii `n condi]ii optime a controlului calit\]ii lucrarilor de repara]ii.
Pentru ca un produs s\ fie de calitate corespunz\toare, el trebuie s\ posede un ansamblu de propriet\]i capabile s\ satisfac\ necesit\]ile consumatorilor, `n domeniul prev\zut de utilitate a acestuia. Nivelul calit\]ii produsului este determinat de m\sura `n care el satisface cerin]ele acestora, ca rezultat al performan]elor tehnico-economice [i estetice, al gradului de utilitate [i eficien]\ economic\ pe care `l asigur\.
Calitatea produselor `n general [i a utilajelor `n special, constituie o problem\ central\. Calitatea utilajelor vizeaz\ aspecte ale eficien]ei, productivit\]ii, costurilor [i, `n ultim\ instan]\, constituie o problem\ social\ a vie]ii.
Punctul de plecare al activit\]ii de `mbun\t\]ire a calit\]ii `I constituie cercetarea [tiin]ific\ urmat\ de efectuarea calculelor tehnico-economice, stabiIirea tipo-dimensiunilor, elaborarea planului de produc]ie, aprovizionarea cu materiale, controlul proceselor tehnologice de fabrica]ie, `ncerc\ri [i verific\ri, control final, livrarea utilajelor fabricate, opera]ii de „service” Ia beneficiari.
Interdependen]a dintre calitatea concep]iei [i produc]iei utilajelor, precum [i cerin]ele beneficiarului poate fi reprezentat\ prin „triunghiul calit\]ii”.
C\ile de ridicare a calit\]ii sunt:
• cre[terea gradului de competitivitate pe pia]a interna]ional\;
• automatizarea proceselor de fabrica]ie a diverselor tipuri de utilaje;
• reducerea estim\rilor specifice de materie prim\, materiale combustibil, energie, execu]ia utilajelor;
• utilizarea materialelor noi [i reciclarea celor folosite;
• extinderea diferen]ierii utilajelor pe clase de calitate.
1.3. M\surarea calit\]ii produselor
~n vederea m\sur\rii [i aprecierii calit\]ii unui produs se folosesc caracteristicile de calitate care reprezint\ acele `nsu[iri sau caracteristici ce confer\ calitate acestuia.
Caracterizarea [i m\surarea calit\]ii unui produs se fac pornindu-se de la `nsu[irile sau caracteristicile de calitate, stabilindu-se o gam\ de `nsu[iri de la un anumit nivel care s\ corespund\ cerin]elor practice sau estetice ale beneficiarilor.
Caracteristicile de calitate se `mpart `n trei grupe:
• func]ionale – se pot referi fie la `nsu[irile legate de folosirea produsului, fie la aspectele tehnico-economice legate de exploatarea acestuia;
• psihosenzoriale [i sociale – concretizeaz\ unele aspecte cu caracter estetic ale produselor (culori, desene), organoleptice (gust, miros) sau de exploatare (zgomot, confort);
• de disponibilitate – concretizate `n caracteristicile de fiabilitate [i mentenabilitate, exprim\ propriet\]ile produsului de a fi apt de folosire la diferite solicit\ri.
1.4. Fiabilitatea capitalului fix
Fiabilitatea este aptitudinea unui dispozitiv tehnic de afunc]iona f\r\ defec]iuni `n condi]iile realiz\rii cu precizie a anumitor opera]ii `ntr-o perioad\ de timp precis\.
Fiabilitatea reprezint\ o `nsumare de no]iuni:
1. func]ionare f\r\ defec]iuni – una dintre cele mai importante condi]ii ale fiabilit\]ii – exprim^nd probabilitatea func]ion\rii unui fond fix f\r\ defec]iuni, `ntr-un interval de timp;
2. condi]iile de func]ionare – stabilesc caracterul cantitativ al fiabilit\]ii produsului respectiv; de modul cum este expolatat fondul fix depinde [i siguran]a de func]ionare;
3. timpul de func]ionare prescris – reprezint\ p\strarea performan]elor [i `ndeplinirea corespunz\toare a rolului func]ional de c\tre un fond fix `ntr-o perioad\ de timp.
La un fond fix, important este nu numai s\ se ob]in\ o precizie de lucru ridicat\, ci aceasta s\ se p\streze `n timpul perioadei de `ntrebuni]are. Pentru men]inerea preciziei de lucru, trebuie s\ se realizeze fonduri fixe cu fiabilitate corespunz\toare `n condi]iile ac]iunii diferi]ilor factori externi (deforma]ii elastice, termice, vibra]ii).
Timpul care se consum\ cu `ntre]inerea [i repararea fondului fix nu depinde numai de modul de `ntre]inere [i tehnic\ de repara]ie, ci [i de u[urin]a cu care se demonteaz\ [i de monteaz\ acesta. Cu c^t fondul fix este mai complex, cu at^t defec]iunile care apar [i cauzele care le determin\ sunt depistate mai greu. ~n concluzie, reparabilitatea ofer\ posibilitatea detect\rii defectelor [i `nl\turarea lor `ntr-un timp mai scurt. Nedetectarea, duritatea, reparabilitatea [i men]inerea preciziei de func]ionare sunt caracteristici care determin\ fiabilitatea [i calitatea fondului fix din punct de vedere al capacit\]ii de func]ionare.
C\derea constituie acel defect, avarie, deranjament, ie[ire din func]iune, incident care `mpiedic\ produsul s\-[i `ndeplineasc\ una, mai multe, sau toate func]iunile de baz\.
C\derile pot fi:
• par]iale – determin\ `ncetarea `ndeplinirii uneia sau mai multor func]iuni de baz\ f\r\ a duce la scoaterea lui complet\ din func]iune;
• totale – determin\ scoaterea utilajului din func]iune, instantanee, ap\r^nd `nt^mpl\tor [i av^nd la baz\ defecte ascunse ale produsului, progresive;
• determinate de uzur\ – apar treptat prin deplasarea parametrilor produsului de la limitele admise.
Evaluarea fiabilit\]ii se face `n trei faze distincte:
I. Faza de proiectare, pe baza considerentelor privind concep]ia [i proiectarea produsului, precum [i pe baza fiabilit\]ii componentelor sale `n condi]ii de exploatare determinate; `n aceast\ faz\ avem `n vedere fiabilitatea preliminat\ (proiectat\ sau previzional\).
II. Faza de produc]ie, pe baza `ncerc\rilor experimentale a produselor `n laboratoare, st\ri de `ncerc\ri, standuri de prob\; `n aceast\ faz\ `n vedere fiabilitatea experimental\ sau tehnologic\.
III. Faza de utilizare, pe baza informa]iilor referitoare la comporta-rea produselor `n exploatare, o are perioada de timp; `n aceast\ faz\ avem `n vedere fiabilitatea opera]ional\ (efectiv\ la beneficiar).
Indicatorii statistici ai fiabilit\]ii:
– timpul mediu de func]ionare ();
– abaterea medie p\tratic\ a timpilor de bun\ func]ionare ();
– func]ia experimental\ a fiabilit\]ii ;
– rata experimental\ a c\derilor.
Timpul mediu de func]ionare bun\
Dac\ se studiaz\ modul de func]ionare a N elemente fabricate [i utilizate `n condi]ii identice [i se noteaz\ cu ti (i = 1, 2, 3, …, n) timpul de bun\ func]ionare a fiec\rui produs p^n\ la momentul c\derii lui, vom calcula indicatorul statistic timp mediu de func]ionare, cu rela]ia:
unde reprezint\ suma timpilor de bun\ func]ionare a celor N elemente.
~n cazul `n care nu se poate `nregistra timpul de bun\ func]ionare al fiec\rui element, datorit\ num\rului mare de elemente, `nregistrarea c\derilor se face la anumite intervale de timp: t.
Presupun^nd c\ observa]ia `ncepe la momentul t0, `n intervalul (t0, t1), unde t1– t0 = t, cad K1 elemente [i r\m^n `n func]iune K1 = N – K1, `n intervalul (ti – 1, ti) cad Ki elemente, deci la momentul t0 al `ncheierii observ\rii cad toate elementele N.
Timpul mediu de func]ionare, `n aceast\ situa]ie, se determin\ cu rela]ia:
Abaterea medie p\tratic\ a timpilor de bun\ func]ionare
Acest indicator exprim\ gradul de `mpr\[tiere a timpilor de bun\ func]ionare [i se determin\ cu rela]ia:
Abaterea medie p\tratic\ a timpilor de bun\ func]ionare caracterizeaz\ uniformitatea nivelului de fiabilitate pentru o grup\ de produse de acela[i fel.
Func]ia experimental\ a fiabilit\]ii
Func]ia experimental\ a fiabilit\]ii se determin\ ca raport `ntre frecven]a absolut\ a elementelor r\mase `n func]iune la momentul t [i num\rul total de elemente N, adic\:
unde: reprezint\ num\rul produselor sau elementelor r\mase `n func]iune la momentul ti.
Rata experimental\ a c\derilor
Rata experimental\ a c\derilor reprezint\ un indicator al fiabilit\]ii care furnizeaz\ informa]ii `n leg\tur\ cu fiabilitatea produsului la un moment dat, determin^ndu-se cu rela]ia:
ki = num\rul elementelor c\zute `n intervalul de timp (ti-1 ; ti);
ki-1 = num\rul de produse care nu au c\zut p^n\ la momentul ti-1.
Rata experimental\ a c\derilor se caracterizeaz\ prin existen]a a trei perioade:
I. Perioada ini]ial\ sau perioada de rodaj, unde apar c\derile premature care au o frecven]\ ridicat\. ~n perioada ini]ial\, cad elementele cele mai slabe, cu defecte ascunse ce apar dup\ pu]in timp de func]ionare.
II. Perioada normal\ sau perioada de via]\ util\ are durata cea mai lung\. ~n aceast\ perioad\ c\derile au un caracter aleator, cu o rat\ sc\zut\ [i relativ sl\bit\ [i constant\.
III. Perioada final\ sau de uzur\, este caracterizat\ printr-o cre[tere brusc\ a ratei c\derilor datorit\ uzurii.
Mentenabilitatea produselor industriale
Pentru ca un produs industrial s\-[i `ndeplineasc\ `n bune condi]ii misiunea pentru care a fost realizat nu este suficient ca el s\ aib\ o fiabilitate ridicat\, ci este necesar s\ fie totdeauna u[or supravegheat, `ntre]inut [i reparat, deoarece apari]ia c\derilor [i defectelor la un moment dat este inevitabil\. ~nl\turarea acestor c\deri necesit\ un anumit timp care difer\ de natura defectului de la echipament la echipament.
Mentenabilitatea reprezint\ proprietatea produsului exprimat\ prin probabilitatea acestuia de a putea fi supravegheat, `ntre]inut [i reparat `ntr-o anumit\ perioad\ de timp.
Indicatorii statistici ai mentenabilit\]ii
– Media timpului de repara]ii (MRT)
,
unde: = timpul total de repara]ie al unui echipament;
= timpul de repara]ie aferent unui ciclu.
MRT este util la dimensionarea atelierelor [i sectoarelor de repara]ii, a unit\]ilor „service” [i pentru calculul disponibilit\]ilor produselor industriale.
– Rata repara]iilor ():
.
C\ile de m\rire a fiabilit\]ii produselor
Fiabilitatea [i c\ile de m\rire ale acesteia se asigur\ `n toate stadiile prin care trece un produs: cercetare, proiectare, produc]ie, transport, exploatare, `ntre]inere [i repara]ii.
Factorii care m\resc fiabilitatea:
I. Factori care m\resc perioada de func]ionare f\r\ defecte:
optimizarea schemelor constructive;
termoizolare [i ermetizare;
`mbun\t\]irea regimurilor de lucru;
asigurarea pieselor de schimb [i de rezerv\.
II. Factori care m\resc perioada de repunere `n func]iune f\r\ defecte:
condi]ii optime de reparare a defetelor;
condi]ii bune de aprovizionare;
optimizarea metodelor de localizare a defectelor;
preg\tirea corespunz\toare a personalului;
autocontrolul parametrilor.
Factori care mic[oreaz\ fiabilitatea:
I. Factori obiectivi:
ac]iunea mediului ambiant: temperatur\, umiditate;
caracteristicile regimului de func]ionare: presiune activ\, c\deri de tensiune;
sarcini dinamice: varia]ii ale vitezei, presiunii;
vibra]ii.
II. Factori subiectivi:
elemente componente nesigure;
regimuri de lucru anormale;
nerespectarea indica]iilor de func]ionare;
`ntre]inere neglijent\;
nerespectarea tehnologiei de lucru;
materiale, combustibili necorespunz\tori.
CAPITOLUL II
Prezentarea general\ a societ\]ii comerciale
„ICE FELIX COMPUTER” S.A.
2.1. Istoricul S.C. ICE FELIX COMPUTER S.A.
~n anul 1972 a fost `nfiin]at\ ~ntreprinderea de Calculatoare Electronica – Bucure[ti, ca urmare a solicit\rilor concrete manifestate la nivelul economiei na]ionale.
~n februarie 1972 – la punerea `n func]iune – produc]ia de baz\ consta `n: calculatoare de capacitate medie [i ma[ini de facturat [i contabilizat, fiind bazat\ pe dou\ licen]e principale: IRIS-CII-Fran]a [i FRIDEN-SINGER-Olanda, dar [i pe alte licen]e [i know-how contingente realiz\rii elementelor primare [i produc]iei orizontale. Ma[inile de facturat [i contabilizat apar]ineau genera]iei a II-a de echipamente de tehnic\ de calcul.
Prin achizi]ionarea licen]elor pentru circuitele integrate de la firma SES-COSEM din Fran]a [i a licen]ei pentru calculatorul universal de capacitate medie IRIS-50 din genera]ia a III-a de la firma „CII” din Fran]a, s-au fabricat `n ]ara noastr\ la nivel european calculatoarele IRIS-50.
~ncep`nd cu anul 1974, ~ntreprinderea de Calculatoare Electronice Bucure[ti devine unitate economic\ de interes republican, f\r\ personalitate juridic\.
~n perioada 1972-1975, ~ntreprinderea de Calculatoare Electronice Bucure[ti avea `n fabrica]ie urm\toarele clase de produse:
ma[ini de facturat [i contabilizat, de tipul FC 15 [i FC 30;
calculatoare electronice de capacitate mic\: FELIX C-32, FELIX C-256/64-128 KO;
calculatoare de birou cu componente electronice discrete de tipul CE-30 [i CE-33, `nlocuite ulterior cu calculatoare de birou cu afi[aj [i imprimant\ CE-164, CE-125, CE-126, CE-128T, CE-129T.
~n perioada 1976-1980, `ntreprinderea a trecut la asimilarea `n produc]ie a calculatoarelor de capacitate medie-mare astfel c\ va fabrica calculatoare FELIX C-512 [i FELIX C-1024. Tot `n aceea[i perioad\ s-au proiectat [i fabricat ma[ini de facturat [i contabilizat (FC-16, FC-64, FC-96, FC-128) prin concep]ie proprie, av^nd la baz\ tehnologia de produc]ie achizi]ionat\ prin licen]e.
~ncep^nd cu anul 1978 s-au asimilat `n fabrica]ie minicalculatoare [i microcalculatoare universale de gestiune [i proces din clasele M-8, M-118, M-100, M-40, precum [i video terminale, calculatoare de buzunar.
~n domeniul echipamentelor periferice, ~ntreprinderea de Calculatoare Electronice Bucure[ti a colaborat cu firme occidentale de prestigiu: MEMOREX-SUA, APMEX-SUA, HONEY WELL-BULL Fran]a, CENTRONIX-SUA, etc.
O nou\ orientare a activit\]ii a fost `nregistrat\ `n perioada 1981-1985 c^nd au `nceput s\ fie fabricate noi produse:
calculatoare electronice de mare capacitate din genera]ia 3, 5-4; FELIX C-512/1024 KO, C-8010;
minicalculatoare „INDEPENDENT” I 100, I 101,I 102F, „CORAL” 4001, 4021 [i „M” M18, M-118, M 118B, M 118GS, M 216;
concentratoare de date CD 80 [i CD 80 B;
calculatoare de proces SPOT 80 [i SPOT 83;
ma[ini de facturat [i contabilizat FC 1000 [i MFC – 1000;
microcalculatoare CUB-01 [i CUB-Z;
calculatoare de buzunar;
videoterminale VDT-40C [i VDT-132;
echipamente de transmisiuni de date MODEM [i FELLAS;
calculatorul de mare capacitate C-500;
minicalculatorul CORAL-4030, CORAL-8730, I-106;
calculatorul pentru calcule economice CCE;
microcalculatorul FELIX PC;
calculatoare personale HC 85, HC 85 EXTF [i HC 88.
~n primii 20 de ani de existen]\ produc]ia fizic\ [i produc]ia marf\ a crescut de la an la an, aproximativ 20% fiind livrat\ la export: `ntre 1970-1990 un num\r de 650 calculatoare electronice, 4500 minicalculatoare, 40000 microcalculatoare, 700 calculatoare de proces, 200 000 calculatoare de birou, 30000 videoterminale [i monitoare.
~n februarie 1991, ~ntreprinderea de Calculatoare Electronice s-a transformat `n societate comercial\ pe ac]iuni „ICE FELIX COMPUTER” S.A.
Elementele remarcabile, ce se `nregistreaz\ `n prezent `n cadrul S.C. „ICE FELIX COMPUTER” S.A. sunt:
– orientarea produc]iei spre un volum mai mare de echipamente pe sortiment, pentru a permite implementarea instrumentaliz\rii opera]iilor tehnologice;
– diversificarea produc]iei, `n special spre segmente de pia]\ cu perspective de dezvoltare certe (telecomunica]ii, teletransmisii de date, aplica]ii la cheie, educa]ie informatic\, presta]ii de manoper\);
– complementarea eforturilor de produc]ie cu eforturi de desfacere direct\ [i prestare de servicii `n garan]ie [i post garan]ie.
Au fost constituite 3 societ\]i mixte cu parteneri str\ini:
– `n februarie 1992 s-a semnat un contract de asociere cu firma David Rozenvasser din Israel, pentru fabricarea industrial\ de bijuterii din aur, cre^ndu-se 1200 noi locuri de munc\ pentru aceste activit\]i [i asigur^nd un spor valutar pentru firm\ de 1,5 mil. $ anual;
– FORTE COMPANY S.R.L. – av^nd ca obiect comercializarea de microcalculatoare [i echipamente periferice, la care „ICE FELIX COMPUTER” S.A are o participare de 19,2% la capitalul social, reprezent^nd 3,36 mil. lei;
– FELIX TELECOM S.R.L. – av^nd ca obiect de activitate asimilarea [i desfacerea de centrale telefonice digitale [i echipamente conexe la care „ICE FELIX COMPUTER” S.A. are o participare de 25% din capitalul social, reprezent^nd 64,3 milioane lei.
2.2. Profilul de activitate
~n anul 1991 ca urmare a solicit\rii prezentate de `ntreprindere s-a aprobat transformarea acesteia `n societate comercial\ pe ac]iuni sub numele de „ICE FELIX COMPUTER” S.A. cu urm\torul obiect de activitate:
proiectarea, fabricarea, montarea, testarea [i comercializarea la intern [i extern a mijloacelor de tehnic\ de calcul, a produselor industriale electronice, subansamblelor [i pieselor de schimb;
efectuarea opera]iunilor de instal\ri de mijloace ale tehnicii de calcul, service `n garan]ie [i post-garan]ie, [colarizare;
cercetare [tiin]ific\, proiectare experiment\ri, asisten]\ tehnic\, comercializare [i servicii `n domeniile:
realizarea de utilaje, echipamente, materiale [i tehnologii pentru fabrica]ie de echipamente electronice, echipamente pentru prelucrarea datelor, echipamente pentru telecomunica]ii;
realizarea de software de baz\ pentru toate tipurile de calculatoare [i re]ele de calculatoare;
realizarea de utilaje, echipamente, materiale [i tehnologii pentru fabrica]ia de echipamente speciale;
atestarea [i asigurarea calit\rii produselor software;
proiecte complexe de calculatoare, re]ele de calculatoare, instala]ii industriale, sisteme de prelucrare a datelor, re]ele de comunica]ii;
`ntocmirea de studii tehnico-economice, comerciale [i de sistem;
efectuarea opera]iilor de instal\ri de mijloace ale tehnicii de calcul, service `n garan]ie [i post garan]ie, scolarizare;
importul [i comercializarea de materiale, piese, subansamble [i accesorii pentru mijloace ale tehnicii de clacul [i produse ale industriei electronice;
proiectarea, executarea [i comercializarea produselor software;
organizarea de ac]iuni de formare profesional\ pentru domeniile specifice de activitate;
serviciul de prelucrare date;
expertiz\ri de produse de tehnic\ de calcul [i de produse informatice;
activit\]i sociale `n favoarea salaria]ilor.
2.3. Compartimente existente `n cadrul societ\]ii comerciale „ICE FELIX COMPUTER” S.A
MANAGERUL GENERAL este conduc\torul de ansamblu al firmei fiind angajat `n baza contractului de management, principalele sarcini [i atribu]ii ce `i revin sunt:
– organizarea echipei manageriale a firmei, concretizat\ `n organigrama structurii manageriale;
– elaborarea, cu colaborarea altor manageri a strategiei societ\]ii;
– coordonarea elabor\rii deciziilor lunare;
– verificarea respect\rii corela]iilor dintre principalele categorii de decizii;
– evaluarea de ansamblu a rezultatelor economico-financiare ob]inute lunar, semestrial, anual;
– ini]ierea de analize ale activit\]ii din domeniile deficitare;
– ini]ierea de schimb\ri `n strategia [i politica societ\]ii;
– coordonarea [i controlarea activit\]ii managerilor care-i sunt subordona]i `n mod nemijlocit.
MANAGERII PE DOMENII asigur\ previzionarea, organizarea, coodronarea, antrenarea, controlul [i evaluarea activit\]ilor implicate, sarcinile [i atribu]iile pe care trebuie s\ le `ndeplineasc\:
– particip\ la elaborarea strategiei [i politicii globale a societ\]ii;
– elaboreaz\ politica specific\ domeniului condus „n cadrul strategiei [i politicii globale;
– elaboreaz\ decizii lunare aferente domeniului condus;
– analizeaz\ lunar, trimestrial, semestrial, anual, rezultatele ob]inute `n domeniul condus;
– fac propuneri de schimb\ri `n politica global\ a firmei.
Activitatea de marketing const\ `n:
studierea m\rimii [i structurii de produse pe diferite pie]e;
stabilirea principalelor modalit\]i de promovare a calculatoarelor pe diferite pie]e.
Atribu]ii ale activit\]ii de marketing:
participarea intens\ la elaborarea strategiei globale a sociat\]ii comerciale `n special sub aspectul esen]ial al laturii comerciale;
formularea politcii anuale de marketing a societ\]ii referitor la m\rimea [i structura cererii de produse pe pie]e, intensitatea [i felul cercet\rilor de pia]\, volumul [i e[alonarea resurselor necesare, principalele modalit\]i de impulsionare a v^nz\rilor pe pie]e;
stabilirea `n fiecare lun\ a sumelor alocate pentru cercetare de pia]\, a tipurilor de teste de preferin]\ a cheltuielilor aferente, a cheltuielilor de reclam\;
analiza `n fiecare lun\ a rapoartelor de marketing `n vederea form\rii de propuneri privind volumul [i structura produc]iei de fabricat [i a v^nz\rilor;
formularea de propuneri [i `mbun\t\]iri.
Colectivul v^nz\ri are atribu]iile:
participarea la elaborarea strategiei [i politicilor de ansamblu ale societ\]ii comerciale;
elaborarea politicii globale;
formularea proiectului politicii anuale de v^nz\ri a societ\]ii comerciale, prin care se apreciaz\ felul, volumul [i pre]urile calculatoarelor ce urmeaz\ a fi v^ndute;
stabilirea num\rului de reprezentan]i comerciali.
Serviciul aprovizionare are rol determinant pentru asigurarea resurselor materiale necesare func]ion\rii [i `ndeplinirii obiectivelor de c\tre „ICE FELIX COMPUTER” S.A.
stabilirea politicii de depozitare a materiilor prime [i a necesit\]ilor de investi]ii `n acest domeniu;
stabilirea cantit\]ilor ce vor fi comandate de furnizori;
efectuarea periodic\ de evalu\ri ale con]inutului [i eficacit\]ii politicii, analizelor, deciziilor de aprovizionare `n vederea formul\rii de `mbun\t\]iri [i perfec]ion\ri.
~n anul 1996/1997 pentru activitatea comercial\ exist\ 4 sec]ii iar num\rul de personal este de 98, iar pentru administra]ia comercial\ num\rul de personal este de 182.
Direc]ia tehnic\ are urm\toarele atribu]ii:
stabilirea surselor alocate pentru fiecare tip de proiect de cercetare-dezvoltare tehnic\;
contactarea celorlalte societ\]i comerciale `n vederea efectu\rii de cercet\ri `n comun;
efectuarea de evalu\ri periodice ale ac]iunilor de cercetare-dezvoltare tehnic\, `n vederea stabilirii de `mbun\t\]iri [i perfec]ion\ri;
participarea la elaborarea strategiei globale a societ\]ii comerciale, `n special `n ceea ce prive[te latura sa inova]ional\.
Colectivul de proiectare se ocup\ de:
asigurarea suportului tehnic [i documenta]iei pentru produc]ia de serie, modernizarea tehnologic\ [i constructiv\ a produselor aflate `n fabrica]ie;
moderniz\ri de minicalculatoare `n exploatare (din seria CORAL [i INDEPENDENT);
surse de alimentare pentru calculatoare personale [i minicalculatoare.
~n anul 1996/1997, num\rul de sec]ii era de 8 av^nd 148 angaja]i.
Direc]ia de produc]ie are urm\toarele atribu]ii:
participarea la elaborarea politicii investi]ionale a societ\]ii comerciale;
implicarea `n stabilirea deciziilor de fabricare a produselor;
participarea la elaborarea strategiei globale a societ\]ii comerciale;
formularea proiectului politicii anuale de produc]ie.
Sec]ia de programare a produc]iei se bazeaz\ pe:
dispozitivul de materii prime [i calitatea;
structura muncitorilor utilizabili;
caracteristicile produselor, normele de timp [i materiile prime;
previziuni referitoare la num\rul de produse ce se pot vinde.
Sec]ia 1000 PM – prelucr\ri mecanice – specializat\ `n prelucrarea reperelor mecanice pentru tehnic\ de calcul.
Sec]ia asamblare 4000 [i sec]ia 5000 efectueaz\:
asamblarea [i reglajul surselor de alimentare;
implantare pl\ci;
asamblarea unor telefoane [i televizoare Goldstar.
Sec]ia asamblare 3000 realizeaz\:
asamblarea [i reglarea calculatoarelor personale;
Sec]ia cablaje realizeaz\ imprimarea, echiparea tuturor echipamentelor de calcul.
Serviciul mecanic-[ef, se ocup\ cu `ntre]inerea [i repararea utilajelor sunt:
stabilirea decizilor privind sumele alocate pentru `ntre]inerea [i repararea instala]iilor utilizate;
verificarea periodic\ a eficacit\]ii activit\]ii de `ntre]inere [i repara]ii.
Compartimentul proiectare-mecanic\, realizeaz\ produsele [i ofer\ urm\toarele servicii:
matri]e injec]ie mase plastice;
[tan]e simple [i combinate;
matri]e de turnat sub presiune;
dispozitive [i verificatoare;
confec]ii metalice, piese mase plastice.
~n anul 1996/1997 societatea comercial\ „ICE FELIX COMPUTER” S.A. dispunea de o sec]ie de proiectare-mecanic\ iar num\rul de personal era de 202 muncitori.
Compartimentul de minicalculatoare [i calculatoare personale ofer\ serviciile: livr\ri de microcalculatoare 80286, 80386SX, minicalculatoare CORAL 4021 [i CORAL 8730, videoterminale grafice [i alfanumerice, echipamente OLIVETTI.
Compartimentul de circuite imprimate fabric\: marcaje cu cerneluri epoxy cu mare rezisten]\ chimic\ [i mecanic\, circuite imprimate simple serigrafieri cu cerneluri conductive.
~n cadrul „ICE FELIX COMPUTER” S.A. a fost o sec]ie de circuite imprimate `n anul 1996/1997 cu 146 salaria]i.
Compartimentul de implantare-asamblare relaizeaz\ surse de comuta]ie pentru gama de produse PC, surse de mic\ putere `n comunta]ie, ventilator V80, calculator electronic de birou CE 314 cu afi[are [i imprimare 12 cifre.
~n 1996/1997 existau 4 sec]ii cu 699 salaria]i din care 110 ingineri.
Serviciul personal are urm\toarele atribu]ii:
stabilirea num\rului de angaja]i trimi[i la calificare [i policalificare;
determinarea ritmului promov\rii personalului;
participarea la elaborarea strategiei globale a societ\]ii comerciale;
stabilirea num\rului de angaja]i care se angajeaz\ sau concediaz\;
calcularea fondului de salarii;
analiza for]ei de munc\ `n raport cu necesit\]ile firmei prin prisma productivit\]ii muncii;
stabilirea salariilor tarifare orare pentru muncitori;
determinarea concediilor de odihn\;
stabilirea primelor [i a altor premii pentru angaja]ii firmei.
2.4. Nomenclatura de produse
S.C. „ICE FELIX COMPUTER” S.A. realizeaz\ urm\toarele produse:
1. Calculatoare personale profesionale;
2. Calculatoare universale, minicalculatoare, microcalculatoare;
3. Calculatoare personale [i pentru educa]ie HC 91, HC 2000, PC-AT 386/486;
4. Calculatoare de proces;
5. Sta]ii grafice;
6. Cablaje imprimate;
7. Elemente constructive mecanice;
8. Televizoare, telefoane [i alte produse electronice profesionale [i de larg consum;
9. Integrare sisteme complexe;
10. Calculatoare de birou [i buzunar;
11. Materiale consumabile pentru echipamente informatice;
12. Realizeaz\ service `n garan]ie, postgaran]ie [i [colarizare personal;
13. Echipamente periferice [i pentru transmisii de date (monitoare [i terminale diverse);
14. Videoterminale alb-negru [i color.
2.5. Structura organizatoric\ a Societ\]ii Comerciale „ICE FELIX COMPUTER” S.A.
Legend\:
SACQA – serviciul asigurare, controlul calit\]ii [i service;
SRU – serviciul resurse umane;
SML – serviciul management legisla]ie
SAD – serviciul administrativ;
STI – serviciul tehnic investi]ii;
SMS – serviciul mecanic [ef;
SPS – serviciul plan sinteze;
SCS – serviciul constructor [ef;
SDP – serviciul dispecer produc]ie;
STM – serviciul tehnolog mecanic;
S1000 – sec]ia 1000 prelucr\ri mecanice;
STC – serviciul tehnolog circuite imprimate;
S2000 – sec]ia 2000 circuite imprimate;
S3000 – sec]ia 3000 asamblare calculatoare;
S4000 – sec]ia 4000 montaj subansamble;
S5000 – sec]ia 5000 asamblare terminale;
SMK – serviciul marketing;
SDE – serviciul desfacere;
URI – colectivul v^nz\ri `n rate [i `nchirieri;
FEX – colectivul factur\ri [i expedi]ie;
SAT – serviciul aprovizionare [i transport;
SFN – serviciul financiar;
SCT – serviciul contabilitate;
OFC – oficiul de calcul;
Fil. Deva – Filiala Deva.
2.5.1. Servicul mecanic-[ef
Acest serviciu se ocup\ cu:
1. ~ntre]inere [i repara]ii ma[ini, instala]ii, utilaje din dotare.
2. Asigurarea pieselor de schimb necesare.
3. Control, m\sur\tori, `ncerc\ri preventive mecano-energetice.
4. Procurarea [i evacuarea apelor.
5. Protec]ia muncii, prote]ia mediului, PSI.
6. Alte activit\]i
2.5.2. Atribu]iile serviciului mecanic-[ef
I. ~ntre]inere [i repara]ii ma[ini, instala]ii, utilaje din dotare:
a) R\spunde de func]ionarea la parametri proiecta]i ai utilajelor [i instala]iilor tehnologice din dotarea societ\]ii comerciale.
b) Elaboreaz\ graficul de opriri pentru revizii la utilaje [i instala]ii tehnologice [i `l `nainteaz\ spre aprobare Serviciului Plan-Produc]ie.
c) Asigur\ cunoa[terea [i r\spunde de aplicarea legisla]iei [i a normelor metodologice specifice domeniului s\u de activitate.
d) Ia m\suri pentru eliminarea deficien]elor constatate.
e) Elaboreaz\ planuri operative de repara]ii [i `ntre]inere preventiv\ [i r\spunde de realizarea lor.
f) Propune tehnologii pentru repara]iile capitale ale ma[inilor [i instala]iilor din dotare.
g) Transmite serviciului Aprovizionare necesarul de materii prime [i materiale pentru lucr\rile de `ntre]inere [i repara]ii.
h) Organizeaz\ echipe de repara]ii specializate pe tipuri de utilaje [i r\spunde de activitatea lor, pentru asigurarea operativit\]ii [i calit\]ii `n `nl\turarea avariilor.
i) Analizeaz\ [i asigur\ dotarea cu SDV-uri [i AMC-uri speifice.
j) Elaboreaz\ documenta]ia tehnic\ aferent\ lucr\rilor de repara]ii, ]ine eviden]a [i documenta]ia tehnic\ centralizat\ a tuturor instala]iilor [i utilajelor.
k) Execut\ `n cadrul repara]iilor, lucr\ri de modernizare a ma[inilor, utilajelor, instala]iilor de completare a acestora cu dispozitive de automatizare.
II. Asigurarea pieselor de schimb necesare.
a) Urm\re[te [i r\spunde de execu]ia pieselor de schimb de c\tre forma]iile din cadrul serviciului mecanic-[ef.
b) Urm\re[te aplicarea instruc]iunilor de depozitare [i conservare a pieselor de schimb mecanice, electrice.
c) Stabile[te piesele de schimb ce pot fi recondi]ionate `n condi]ii de eficien]\ economic\ [i siguran]\ `n func]ionare.
d) Organizeaz\ recuperarea, recondi]ionarea refolosirea pieselor uzate.
e) }ine eviden]a principalelor piese de schimb necesare pentru utilajele din dotare.
III. Control, m\sur\tori, `ncerc\ri preventive mecano-energetice
a) Asigur\ [i r\spunde de realizarea planului aprobat privind efectuarea probelor [i `ncerc\rilor preventive.
b) ~ntocme[te [i ]ine la zi documenta]ia societ\]ii.
IV. Procurarea [i evacuarea apelor
a) Asigur\ [i r\spunde de `ntre]inerea [i exploatarea corespunz\toare a instala]iilor cu rol `n protec]ia factorilor de mediu, a instala]iilor [i canalelor de deversare a apelor uzate menajere, industriale.
b) ~ncheie contracte cu Regia Autonom\ Apele Rom^ne, pentru extrac]ia din subteran a apei potabile necesare.
c) Stabile[te num\rul, tipul, caracteristicile instala]iilor de producere [i distribuire a apelor, necesare pentru dotarea firmei.
d) Verific\ calitatea apei potabile.
e) ~ntocme[te planul de `ntre]inere a gospod\riei de ap\ [i a re]elei de canalizare.
V. Protec]ia muncii, protec]ia mediului, PSI
a) ~n colaborare cu Cabinetul de protec]ie a muncii, elaboreaz\ instruc]iuni specifice de protec]ie a muncii, urm\re[te afi[area, `nsu[irea [i aplicarea acestora, c^t [i a prevederilor privind siguran]a `n exploatare a instala]iilor cu grad ridicat de pericol de c\tre personalul din subordine, se ocup\ permanent cu reducerea pericolului apari]iei avariilor.
b) R\spunde de afi[area [i respectarea instruc]iunilor PSI.
VI. Alte activit\]i
a) Organizeaz\ [i r\spunde de eviden]a, gestionarea, recuperarea [i valorificarea metalelor pre]ioase con]inute `n aparatele electrice [i piesele de schimb utilizate `n activitatea de `ntre]inere [i repara]ii [i scoase din uz.
b) Elaboreaz\ Planul de m\suri privind desf\[urarea activit\]ii de produc]ie pe timp de iarn\.
c) Particip\ la perfec]ionarea sistemului informa]ional.
Serviciul mecanic-[ef transmite propuneri de plan de repara]ii, de opriri generale sau par]iale de norme de consum, de piese de schimb [i de indica]ii de lucru, transmite propuneri de plan de cooperare `n domeniul mecanic [i al execu]iei pieselor de schimb [i transmite necesarul de for]\ de munc\ pe structuri, primind totodat\ indica]ii referitoare la retribuirea personalului muncitor.
O alt\ atribu]ie a serviciului mecanic-[ef transmite propuneri pentru stabilirea necesarului de aprovizionat cu lubrifian]i, piese de schimb, alte materiale, graficele de execu]ie pentru lucr\rile de repara]ii ale mijloacelor de transport, contractele [i comenzile pentru execu]ie de c\tre ter]i.
2.6. Organizarea activit\]ii de `ntre]inere [i reparare a utilajelor
Lucr\rile de `ntre]inere [i repara]ii se pot face `n mai multe variante [i anume:
a) `n cadrul fiec\rei unit\]i industriale care exploateaz\ utilajele;
b) `n unit\]ile industriale specializate constituite la nivel na]ional sau zonal, cum ar fi: unit\]ile constructoare de ma[ini, sau unit\]ile specializate pe felurite lucr\ri de repara]ii [i pe tipuri de utilaje supuse repar\rii.
~n cazul `n care unitatea care exploateaz\ utilajele are posibilitatea s\ execute, prin for]e proprii toate lucr\rile de `ntre]inere [i repara]ii exist\ mai multe avantaje:
– reducerea costurilor;
– flexibilitatea m\rit\ `n executarea lucr\rilor de repara]ii;
– posibilitatea imediat\ de interven]ie `n cadrul unor c\deri accidentale ale utilajelor;
– controlul mai bun al materialelor consumate `n scopul prevenirii risipei [i asigur\rii calit\]ii pieselor de schimb;
– stabilirea unor rela]ii mai bune `ntre subunitatea de `ntre]inere [i repara]ii [i subunit\]ile de produc]ie.
~n cadrul unit\]ilor industriale executarea lucr\rilor de `ntre]inere [i repara]ii a utilajelor poate fi executat\ `n trei moduri:
A. Sistemul centralizat, care const\ `n aceea c\ toate sarcinile [i activit\]ile de `ntre]inere [i repara]ii revin subunit\]ii de `ntre]inere [i repara]ii din unitatea respectiv\.
Acest sistem este recomandat a fi folosit la unit\]ile de m\rime mic\ [i mijlocie `n care diversitatea utilajelor este redus\.
Avantajele sistemului centralizat:
– folosirea eficient\ a personalului muncitor din `ntreprinderea respectiv\;
– posibilitatea specializ\rii muncitorilor pe tipuri de utilaje pentru a putea fi ap]i s\ le repare;
– producerea sau achizi]ionarea pieselor de schimb `n condi]ii economice.
Dezavantajele sistemului centralizat:
– necesitatea dot\rii cu AMC-uri [i SDV-uri specifice;
– necesitatea existen]ei unui num\r de personal suplimetar pentru conducerea activit\]ii de `ntre]inere [i repara]ii;
– separarea activit\]ii de `ntre]inere [i repara]ii de produc]ia de baz\.
B. Sistemul descentralizat, `n cadrul c\ruia organizarea activit\]ii de `ntre]inere [i repara]ii se organizeaz\ `n fiecare subunitate de baz\ iar activitatea de `ntre]inere [i repara]ii este desf\[urat\ de echipe de muncitori specializa]i, afla]i sub conducerea inginerului sau [efului de sec]ie de baz\ unde se desf\[oar\ activitatea.
Sistemul descentralizat este utilizat mai ales la unit\]ile care au `n dotare utilaje complexe de mare tehnicitate [i cu un grad sporit de automatizare.
Avantajele sistemului descentralizat:
– cre[terea r\spunderii muncitorilor care lucreaz\ la procesele de produc]ie de baz\;
– reducerea personalului care coordoneaz\ activitatea de repara]ii;
– sporirea operativit\]ii `n executarea unor lucr\ri de repara]ii urgente.
Dezavantajele sistemului descentralizat:
– gradul de utilizare a timpului de lucru redus;
– productivitatea muncii redus\;
– imposibilitatea specializ\rii muncitorilor pe feluri de lcur\ri de repara]ii.
C. Sistemul mixt, este caracterizat prin faptul c\ lucr\rile de `ntre]inere [i repara]ii de complexitate mic\ [i medie se efectueaz\ la nivelul subunit\]ilor de produc]ie care exploateaz\ acele utilaje iar repara]iile de complexitate mare revin subunit\]ii de `ntre]inere [i repara]ii de nivelul fiec\rei unit\]i industriale.
Activitatea de `ntre]inere [i repara]ii se desf\[oar\ `n sec]iile de baz\ unde utilajele nu pot fi demnotate de funda]iile pe care au fost montate.
Sistemul mixt `mbin\ avantajele celorlalte sisteme:
– specializarea muncitorilor [i pe subunit\]i de produc]ie;
– specializarea muncitorilor pe tipuri de utilaje.
Dezavantajul sistemului mixt este solu]ionarea mai lent\ a unor probleme ca urmare a subordon\rii diferite a activit\]ii de repara]ii.
Societatea comercial\ ICE FELIX COMPUTER S.A. folose[te sistemul de `ntre]inere periodic\ de tip preventiv-planificat.
Lucr\rile de `ntre]inere [i repara]ii ale utilajelor de produc]ie se execut\ de c\tre Serviciul Mecanic {ef, pe baza planului de repara]ii `n sistem centralizat.
Serviciul Mecanic {ef, are `n subordine atelierele mecanice [i atelierele electrice. Ele cuprind pe l^ng\ dotarea necesar\, echipe de lucru, formate specializate `n efectuarea diferitelor tipuri de repara]ii.
Utilajele supuse repara]iei `n cadrul Societ\]ii comerciale „ICE FELIX COMPUTER” S.A.
Categoriile de utilaje aflate `n repara]ie la „ICE FELIX COMPUTER” S.A. sunt:
1. Ma[ini de g\urit:
– verticale;
– radiale.
2. Ma[ini de injec]ie mase plastice;
3. Ma[ini de unelte a[chietoare:
Ma[ini de debitat:
– fier\straie circulare;
– fier\straie alternative.
4. Ma[ini a[chiet\oare:
a) strunguri:
– paralele;
– universale;
– automate cu un ax;
– semiautomate;
– de precizie.
b) ma[ini de frezat-universale.
5. Ma[ini de rectificat:
– universale;
– exterior;
– f\r\ v^rfuri;
– interior;
– plan.
6. Ma[ini de rabatat – cu cu]it mobil.
7. Ma[ini de ascu]it.
8. Prese mecanice.
9. Ma[ini de sudat:
– inser]ii de sudat `n puncte;
– agregat de sudur\ `n mediu protector de argon;
– convertizoare de sudur\ electric\.
10. Ma[ini de `ndoit-abkant.
Categoriile de utilaje existente `n societatea comercial\ „ICE FELIX COMPUTER” S.A. sunt:
Analiza `ndeplinirii planului de repara]ii.
~n cadrul activit\]ii de `ntre]inere [i repara]ii se `n^lnesc diferite forme de planificare `n timp:
A. Planificarea pe termen lung, se aplic\ la instala]iile complexe din industria chimic\, metalurgic\, `n industria materialelor de construc]ii, `n repara]iile capitale c^nd se planific\ pentru 3-5 ani interven]iile.
Sistemul de planificare pe termen lung impune: stabilirea naturii interven]iilor; estimarea duratei lucr\rilor pe tipuri [i planificarea lucr\rilor pe an; estimarea necesarului de materii prime, materiale, combustibili, energiem for]\ de munc\, utilaje [i accesorii pentru activitatea de `ntre]inere [i repara]ii; estimarea costurilor de `ntre]inere [i repara]ii.
B. Planificarea pe termen mediu, se aplic\ anual la marea majoritate a `ntreprinderilor cu utilaje universale. Acest sistem impune: determinarea necesarului de materii prime, energie, SDV, for]\ de munc\, stabilirea planului de revizii [i repara]ii pe trimestre [i luni.
C. Planificarea pe termen scurt, constituie o activitate curent\ care cuprinde: programarea lucr\rilor pe forma]ii, defalcarea lucr\rilor din planul anual pe luni, sec]ii, ateliere; determinarea duratei lucr\rilor pe utilaje, subansambluri [i opera]ii; aprovizionarea cu materiale specifice locurilor de munc\; execu]ia lucr\rilor [i controlul acestora.
Planificarea lucr\rilor de `ntre]inere [i repara]ii, dup\ ob]inerea informa]iilor necesare, se face corelat cu actele normative, `ntocmite pe grupe de utilaje. Actele normative reglementeaz\: costul `n procente al repara]iilor din valoarea de `nlocuire, pentru fiecare utilaj `n parte; timpul de sta]ionare `n repara]ii, exprimat `n zile lucr\toare; durata normal\ de utilizare `n ani [i num\r de ore; ciclul de repara]ii [i intervalul, `n ore, de func]ionare dintre dou\ categorii de interven]ii.
Pentru planificarea lucr\rilor de `ntre]inere [i repara]ii se ]ine seama at^t de actele normative `n vigoare c^t [i de:
a) livretul utilajului din care rezult\: data punerii `n func]iune, denumirea utilajului, principalele caracteristici tehnice; piesele [i subansamblele de prim\ necesitate; repara]iile efectuate; orele de func]ionare de la punerea `n func]iune; normele de repara]ii.
b) fi[a individual\ (FI{A U), care eviden]iaz\ pe zile [i echimburi de lucru func]ionarea utilajului precum [i nefunc]ionarea detaliat\ pe cauze.
c) programul lunar de `ntre]inere [i repara]ii care preia informa]iile referitoare la luna de plan din planul anual de `ntre]inere [i repara]ii.
d) comanda de lucru pentru `ntre]inere care s\ se `ntocmeasc\ cu ocazia intr\rii piec\rui utilaj `n repara]ii de c\tre compartimentul de `ntre]inere [i repara]ii. El se `ntocme[te distinct pe utilaje [i feluri de lucr\ri.
e) eviden]a costului fiec\rei comenzi executate care trebuie s\ cuprind\ toate informa]iile privind consumul de munc\ vie [i material\ efectuat\ cu ocazia fiec\rei lucr\ri de repara]ie.
Etapele necesare pentru elaborarea planului de `ntre]inere [i repara]ii:
1. Studiul tehnic care cuprinde nomenclatorul utilajelor, fi[ele de revizie, fi[ele lucr\rilor de repara]ii curente, capitale, planul de ungere al utilajelor, stabilirea metodelor de lucru.
2. Studiul timpilor.
– normele de timp – ofer\ date cu privire la durata lucr\rii de `ntre]inere sau repara]ii;
– estim\ri asupra timpilor de lucru – ofer\ date cu privire la timpul de oprire al utilajului [i num\rul de ore/om necesare pentru executarea lucr\rii.
3. ~nregistrarea datelor:
– cuprinde istoricul utilajului – ofer\ date cu privire la importan]a lucr\rilor [i punctelor sensibile;
– analiza pierderilor de timp – ofer\ date cu privire la faptul c\ utilajul este sau nu disponibil;
– analiza cauzelor opririlor [i rebuturilor – ofer\ date `n leg\tur\ cu utilajul, dac\ furnizeaz\ prodcu]ie de calitate [i cu coeficient de rebuturi;
– costul lucr\rii – ofer\ date `n leg\tur\ cu cheltuielile pe opera]ii [i totale.
4. Analiza datelor:
– analiza pierderilor de timp – ofer\ date cu privire la eficien]a planific\rii lucr\rilor;
– centralizarea cauzelor de avarii [i a opririlor accidentale – se observ\: costul opririlor, avariilor, rebuturilor;
– ansamblul lucr\rilor de `ntre]inere [i repara]ii ce trebuie efectuate: se fac previziuni pe termen lung;
– volumul cheltuielilor de `ntre]inere [i comasarea lor cu cele preliminate – se observ\ influen]a chaltuielirlo de `ntre]inere [i repara]ii asupra costurilor de fabrica]ie;
– modernizari – influen]a ce o poate exercita o dotare mai bun\.
5. Programarea lucr\rilor:
– cuprinde lucr\ri curente – se realizeaz\ lucr\ri de `ntre]inere preventiv-planificate;
– lucr\ri de revizie tehnic\;
– calitatea lucr\rilor;
– date privind prevenirea avariilor [i a opririlor accidentale.
Etapele necesare pentru desf\[urarea planific\rii repara]iilor sunt `n num\r de 4 [i anume:
Etapa I – Determinarea duratei ciclului de repara]ii ale utilajelor
Ciclul de repara]ii este definit ca perioada de timp cuprins\ `ntre dou\ repara]ii capitale.
Etapa a II-a – Determinarea structurii ciclului de repara]ii
Structura ciclului de repara]ii este definit\ ca num\rul, felul, modul de succesiune a diferitelor interven]ii `n cadrul ciclului de repara]ii.
Etapa a III-a – Determinarea duratei de sta]ionare `n repara]ii
Durata de sta]ionare `n repara]ii se poate determina [i prin calcule cu rela]ia:
unde Tm = timpul de munc\ `n ore-norm\
Nm = num\rul de muncitori care formeaz\ echipa de repara]ii
DS = durata schimbului de lucru, `n ore
NS = num\rul de schimburi
Kcld = coeficient de transformare a zilelor efective `n zile calendaristice.
Etapa I. Durata ciclului de repara]ii poate fi aflat\ `n dou\ moduri:
A. – conform sistemului preventiv-planificat de `ntre]inere [i repara]ii, fiecare repara]ie le con]ine pe toate celelalte referitoare ei.
Num\rul de interven]ii tehnice care se execut\ `n mod independent f\r\ cele automatizate poate fi aflat cu ajutorul rela]iei:
unde Nit – num\rul de interven]ii tehnice
Dcr = durata ciclului de repara]ii
dit = intervalul `ntre dou\ interven]ii tehnice pentru care se caluleaz\ num\rul
NSi = num\rul interven]iile superioare
unde Rk = repara]ia capital\
Rt = revizia tehnic\
RCI = repara]ia curent\ de gradul I
RCII = repara]ia curent\ de gradul al II-lea.
Revizia tehnic\ cuprinde opera]iile care se execut\ `naintea unei repara]ii planificate (curente sau capitale). Prin efectuarea acestei revizii se urm\re[te determinarea st\rii tehnice a mijloacelor fixe [i a principalelor opera]ii ce trebuie efectuate cu ocazia primei repara]ii programate, preciz^ndu-se dac\ ma[ina sau utilajul trebuie s\ intre `n repara]ie dup\ realizarea num\rului de ore de func]ionare prev\zut `n normele pentru repara]ia respectiv\ sau dac\ timpul de func]ionare mai poate fi prelungit dup\ expirarea acestui termen, cu un anumit num\r de ore prev\zut cu aceast\ ocazie.
Cu ocazia reviziei tehnice se pot efectua [i opera]ii de reglare [i consolidare a unor piese [i subansamble, care s\ asigure o func]ionare normal\ a utilajului p^n\ la prima repara]ie.
Repara]ia curent\ reprezint\ alea lucrare care se efectueaz\ `n mod periodic `n vederea `nl\tur\rii uzurii materiale, necesit^nd `nlocuirea unor piese componente sau `nlocuirea par]ial\ a unor subansamble uzate.
Repara]iile curente se `mpart `n repara]ii curente de gradul I [i repara]ii curente de gradul al II-lea, `n raport cu m\rimea intervalului de timp de func]ionare `ntre repara]ii, de importan]a lucr\rilor ce se execut\ [i valoarea pieselor [i subansamblelor reparate, recondi]ionare sau `nlocuite.
Repara]ia capital\ reprezint\ acea lucrare care se efectueaz\ dup\ expirarea ciclului de func]ionare prev\zut, av^nd drept scop men]inerea caracteristicilor economice [i tehnice ini]iale [i pre`nt^mpinarea ie[irii mijloacelor fixe din func]iune `nainte de termen.
B. O alt\ modalitate pentru determinarea structurii ciclului de repara]ii const\ `n aflarea num\rului interven]iilor tehnice de acela[i fel, care se execut\ at^t ondependent c^t [i cu ocazia unor lucr\ri mai complexe.
unde m = num\rul de RCI executate at^t independent c^t [i cu ocazia lui RCII [i Rk.
dRCI = durata `ntre dou\ RCI.
unde n = num\rul de RCII executate at^t independent c^t [i cu ocazia lui [i Rk.
unde C = num\rul de revizii tehnice (Rt) executate at^t independent dar [i cu ocazia lui [i RCI, RCII [i Rk.
Planul de repara]ii precizeaz\ pentru fiecare utilaj `n parte `ntr-o perioad\ de 365 zile, at^t felul interven]iei care urmeaz\ s\ se execute c^t [i luna calendaristic\ `n care urmeaz\ a se efectua.
Tehnologia care se va adopta este urm\toarea:
– se precizeaz\ pentru fiecare utilaj care a fost ultima interven]ie tehnic\ Tt care s-a efectuat `n anul precedent;
– se calculeaz\ o perioad\ de timp `n zilele lucr\toare p^n\ la fiecare interven]ie care se efectueaz\ `n anul urm\tor.
Durata acestei perioade este dat\ de:
unde H = perioada de timp `ntre dou\ interven]ii consecutive (Rt)
r = num\rul de ordine pentru care se calculeaz\ T
= suma timpilor de sta]ionare `n repara]ii, `n interven]iile precedente
= coeficientul de transfer din zile efective `n zile calendaristice
Etapa a IV-a – Determinarea costurilor fiec\rei interven]ii
Este necesar\ activitatea de evaluare a tuturor opera]iilor de `ntre]inere [i repara]ii `n vederea `ntocmirii bugetului de cheltuieli aferent tuturor activit\]ilor de `ntre]inere [i reparare.
Planul de `ntre]inere [i repara]ii se `ntocme[te pentru fiecare utilaj `n parte [i se specific\ `n cadrul lui:
– utilajul pentru care se face repara]ia;
– luna calendaristic\ `n care se face repara]ia;
– felul repara]iei.
Rezultatele pot fi folosite de conducerea unit\]ii economice `n urm\toarele sensuri: se poate face aprovizionarea din timp de la furnizorii de materii prime, e[alonarea for]ei de munc\ pe diferite tipuri de interven]ii, `ntocmirea unui buget de cheltuieli aferent acestor lucr\ri. De asemenea trebuie s\ se ]in\ seama de stocul de SDV-uri, a c\rui m\rime optim\ este dat\ de rela]ia:
unde Df = durata unui ciclu de fabricare a SDV-urilor
cmz = consum mediu zilnic de SDV-uri
Nz = num\r zilnic de SDV-uri.
Datele tehnice privind repararea fondurilor fixe
Etapa a II-a. Structura ciclului de repara]ii pentru strungul paralel SN 400
Revizia tehnic\ la strungul SN 400 se execut\ dup\ 1110 ore de func]ionare. Dup\ aceast\ interven]ie tehnic\ es va efectua o repara]ie curent\ de gradul I la 2220 ore de func]ionare. P^n\ la efectuarea unei repara]ii curente de gradul II se vor mai realiza trei repara]ii tehnice [i dou\ repara]ii curente de gradul I, pentru c\ repara]ia curent\ de gradul al II-lea se realizeaz\ dup\ 8880 ore de func]ionare a strungului.
Repara]ia capital\ se realizeaz\ dup\ 26640 de ore de func]ionare.
Din structura ciclului de repara]ii rezult\ c\ pentru strungul paralele SN 400 din momentul punerii `n func]iune [i p^n\ la prima repara]ie capital\ vor fi necesare urm\toarele interven]ii tehnice:
– 12 revizii tehnice;
– 9 repara]ii curente de gradul I;
– 2 repara]ii curente de gradul al II-lea.
Num\rul de repara]ii necesare poate fi determinat cu rela]ia:
unde Ni = num\rul de interven]ii tehnice
Der = durata ciclului de repara]ii
dit = intervalul `ntre dou\ interven]ii tehnice
NSi = num\rul de interven]ii superioare
Deci:
Graficul reviziilor tehnice [i repara]iilor pentru strungul paralel SN-400
Etapa a III-a. Calculul duratei de sta]ionare `n repara]ii
Rela]ia cu ajutorul c\reia se poate determina durata de sta]ionare a unui strung este urm\toarea:
unde Tm = timpul de lucru `n ore/norm\
Nm = num\rul de muncitori care lucreaz\ simultan la repararea utilajului
NS = num\rul de schimburi
Kn = coeficient de `ndeplinire a sarcinilor (normelor).
La strungul paralel SN-400 sunt necesare pentru o repara]ie curent\ de gradul I:
Tm = 136 ore
Nm = 3
DS = 8 ore
NS = 2 schimburi
Kn = 0,99.
Etapa a IV-a. Costurile interven]iilor
~n cazul strungului paralel SN-400 costul interven]iei se determin\ ca fiind: timpul executat de muncitor – exprimat `n ore-om – care se `nmul]e[te cu salariul tarifar orar pe fiecare categorie de `ncadrare a muncitorilor.
Categoria I = 2952 lei/h.
Categoria a II-a = 3247 lei/h.
Categoria a III-a = 3590 lei/h.
Categoria a IV-a = 3876 lei/h.
Categoria special\ = 4020 lei/h.
Astfel pentru RT = 59761 lei
RCII = 1 045 579 lei
RCI = 459 497 lei
Rk = 7 488 507 lei
Valoarea total\ a repara]iilor care au loc `n cadrul unui ciclu se poate determina plec^nd de la num\rul de interven]ii prev\zute `n ciclul de repara]ii ale strungului paralel SN 400.
12 RT x 59761 lei = 717 132 lei
9 RCI x 459497 = 4 135 473 lei
2 RCII x 1 045 579 lei = 2 091 158 lei
1 Rk x 7 488 507 lei = 7 488 507 lei
Cheltuieli totale =
= 717 132 + 4 135 473 + 2 091 158 + 7 488 507 = 14 432 270 lei
Costul unei repara]ii totale la strungul SN-400 se calculeaz\ pornind de la urm\toarele elemente:
– materiale: 3 875 203 lei;
– cheltuieli de transport aprovizionare: 284 358 lei;
– manopera: 2 859 724 lei;
– impozit [i CAS: 30% x 2 042 186 lei = 612 655 lei;
– regie de sec]ie: cheltuieli generale + cheltuieli cu `ntre]inerea [i func]ionarea utilajelor = (manoper\+impozit [i CAS) x 98,8% = 2 337 124 x 98,8% = 2 098 737 lei;
– costul de sec]ie = materiale + cheltuieli de transport + manoper\ + impozit + cheltuieli cu regia de sec]ie: 3875203 + 284358 + 2859724 + + 612655 + 9730677 lei
– cheltuieli cu regia general\ = cost de sec]ie x 28,8% = 9730677 x 28,8% = 2802435 lei;
– cost de uzin\ = cost de sec]ie + cheltuieli generale = 9730677 + 2802435 = 12533112 lei.
Situa]ia realiz\rii programate a repara]iilor utilajelor din cadrul societ\]ii comerciale „ICE FELIX COMPUTER” S.A.
~n anul 1997 s-au realizat urm\toarele:
Tipul repara]iei Programat Realizat
RT 1002 1002
RCI 397 397
RCI 139 139
Rk 16 16
Toate cele 1002 revizii tehnice, 397 repara]ii curente de gradul I, 139 repara]ii curente de gradul al II-lea [i 16 repara]ii capitale au fost executate `n decursul anului 1997.
Din analiza situa]iei repara]iilor din anii preceden]i respectiv 1995 [i 1996 se poate observa c\ `ntotdeauna planul de repara]ii pe un an a fost efectuat integral.
Astfel `n anul 1996 situa]ia realiz\rii repara]iilor programate a fost urm\toarea:
Tipul repara]iei Programat Realizat
RT 1027 1027
RCI 401 401
RCI 144 144
Rk 18 18
Serviciul mecanic [ef ]ine o bun\ eviden]\ a orelor de func]ionare a utilajelor [i se `ncearc\ `n general realizarea repara]iilor dup\ num\rul de ore de func]ionare conform lucrativului. Se `ncearc\ realizarea repara]iilor cu cheltuieli minime, serviciul mecanic [ef nedep\[ind costurile de repara]ii prev\zute `n normative.
Un aspect major cu implica]ii asupra modului de e[alonare a repara]iilor `n timp, respectiv pe luna de concediu (`n general august). ~n momentul c^nd societatea intr\ `n concediu timp de o lun\ pe an, `n luna respectiv\ nu se efectueaz\ nici o repara]ie fapt ce are implica]ii [i asupra modului de `nc\rcare a programului de repara]ii.
~n cadrul S.C. ICE FELIX COMPUTER S.A. exist\ informatizarea activit\]ii de `ntre]inere [i repara]ii. Activit\]ile care sunt eviden]iate `n acest mod sunt cele legate de programarea, preg\tirea, urm\rirea execu]iei repara]iilor RT, RCI, RCII [i Rk cele legate de `ntocmirea planului anual de repara]ii, stabilirea necesarului de for]\ de munc\, etc.
Aceast\ utilizare a tehnicii de calcul permite personalului din compartimentul de conducere concep]ie [i execu]ie s\ ob]in\ un adev\rat salt calitativ `n activitatea desf\[urat\.
Situa]ia repartiz\rii repara]iilor pe lunile anului
Evolu]ia principalilor indicatori (1996-1997)
Analiza cheltuielilor salariale
~n acest cadru se analizeaz\ cheltuielile cu personalul, `n sensul de salarii personal, asigur\ri [i protec]ie social\.
Eficien]a cheltuielilor salariale totale sau par]iale se eviden]iaz\ prin urm\torii indicatori:
a) cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din exploatare;
b) cheltuieli salariale la 1000 lei cifr\ de afaceri;
c) cheltuieli salariale la 1000 lei valoare ad\ugat\.
Pentru cheltuielile salariale la 1000 lei venituri din expolatare avem
, ca modele multiplicative se poate folosi:
sau circumscrie la salarii personal:
respectiv
unde CS = Cheltuieli salariale cu personalul
NS = num\rul mediu al salaria]ilor
FS = fondul de salarii
Pentru cheltuielile salariale la 1000 lei cifr\ de afaceri sau `n vedere modelele:
respectiv
sau
corespunz\tor
Pentru cheltuielile salariale la 1000 lei valoare ad\ugat\:
respectiv
sau corespunz\tor
Bilan]ul activelor fixe `n mii lei
Bilan]ul cheltuielilor de `ntre]inere [i repara]ii pentru anul 1997
Eviden]a principalilor indicatori
(`n mii lei) comparativ `n anul 1997 fa]\ de 1996
Analiz^nd tabelul vom observa urm\toarele:
a) care este de 272,70–294,84 =
se explic\ factorial astfel:
1. Influen]a num\rului de salaria]i fa]\ de suma veniturilor din exploatare (form\ de exprimare cu o anumit\ convenien]\ a productivit\]ii muncii).
2. Influen]a salariului mediu (brut) pe o persoan\:
2.1. Influen]a timpului de munc\ pe un salariat:
2.2. Influen]a salariului mediu orar:
2.2.1. Influen]a veniturilor orare din exploatare
2.2.2. Influen]a cheltuielilor cu salariile personalului la 1000 lei venituri din exploat\ri:
a) reprezent^nd: 195,10 – 214,42 = – 19,32 lei este rezultatul influen]ei factorilor:
1. Num\rul de salaria]i fa]\ de cifra de afaceri:
2. Salariul mediu brut pe o persoan\:
a) echivalent\ 427,22 – 493,41 = – 66,19 lei se explic\ dup\ cum urmeaz\:
1. Influen]a num\rul de salaria]i fa]\ de valoarea ad\ugat\ (eficien]a factorului uman):
2. Influen]a salariului mediu brut pe o persoan\:
CAPITOLUL III
Analiza capitalului fix din cadrul `ntreprinderii
3.1. Analiza folosirii capitalului fix
Cre[terea marcant\ a volumului fondurilor fixe sub raport cantitativ ridic\ o problam\ deosebit de important\, asigurarea la un nivel superior a poten]ialului lor. ~mbun\t\]irea folosirii fondurilor fixe constituie un factor calitativ de prim ordin al cre[terii economice. ~n ansamblul factorilor care concur\ la folosirea la un nivel superior a fondurilor fixe existente, o importan]\ deosebit\ o prezint\ organizarea [i asigurarea `n condi]ii optime a activit\]ii de `ntre]inere [i repara]ii.
~n cadrul unit\]ilor economice, fondurile fixe `mpreun\ cu fondurile de circula]ie formeaz\ fondurile de produc]ie ale acestora, necesare pentru asigurarea desf\[ur\rii normale a activit\]ii lor economice.
Fondurile fixe reprezint\ acea parte a fondurilor de produc]ie care particip\ `n procesul de munc\ cu `ntreaga lor valoare de `ntrebuin]are, care se consum\ [i `[i transmit valoarea asupra produsului creat nu dintr-o dat\, ci treptat de-a lungul mai multor cicluri de produc]ie.
Pentru caracterizarea volumului fondurilor fixe se utilizeaz\ `n principal doi indicatori [i anume:
1) valoarea de inventar a fonsurilor fixe la un moment dat;
2) valoarea de inventar medie a fondurilor fixe pe o anumit\ perioad\ de timp.
Indicatorul „Valoarea de inventar medie a fondurilor fixe” pe o perioad\ de timp eviden]iaz\ valoarea fondurilor de care a dispus o unitate economic\, `n medie, ]in^nd seama de existentul la `nceputul anului, recum [i de intr\rile [i ie[irile de fonduri fixe la unitatea economic\ considerat\.
unde VFa = valoarea de inventar medie anual\ a fondurilor fixe
Fe = valoarea de inventar a fondurilor fixe existente la `nceputul anului
Fi = Valoarea de inventar a fondurilor fixe ce au intrat `n func]iune `n cursul anului
ti = timpul de func]ionare – `n luni – a fondurilor fixe din momentul considerat al punerii `n func]iune p^n\ la sf^r[itul anului
FS = valoarea de inventar a fondurilor fixe scoase din func]iune `n timpul anului
tS = timpul de nefunc]ionare a fondurilor fixe scoase din func]iune, din momentul considerat al scoaterii din func]iune [i p^n\ la sf^r[itul anului.
3.2. Analiza gradului de uzur\ aleatoare a echipamentelor industriale
Analiza [i studiul problemelor privind uzura, `nlocuirea [i men]inerea utilajului `n func]ionare folosesc metode [i tehnici specifice care au la baz\ elementele teoriei uzuroo aleatoare a echipamentelor industriale. Dac\ not\m cu p(t) probabilitatea de avariere [i cu pc(t) probabilitatea condi]ionat\ de avariere, rela]iile lor de calcul sunt:
Pe baza elementelor teoriei uzurii aleatoare a echipamentelor industriale aceste probabilit\]i se pot calcula cu ajutorul urm\toarelor formule:
p(t) = probabilitatea ca un utilaj s\ ias\ din func]iune `n intervalul cuprins de la 1 la t
r\mase `n func]iune `n decursul a 3 ani
t 1995 1996 1997
n(t) 150 124 110
Deci func]ia de supravie]uire pentru anul 1997 este de 0,733.
Pentru a calcula mortalitatea `n perioada cuprins\ `ntre anii 1996 [i 1997 vom folosi rela]ia:
n(t _1)_n(t)=n(1996)_n(1997)=124_110=14 utilaje
Probabilitatea de avariere p(1997)
.
Probabilitatea de avariere condi]ionat\
.
Analiza cheltuielilor materiale
CAPITOLUL IV
Analiza modului de `ntre]inere [i reparare a capitalului fix
la S.C. „ICE FELIX COMPUTER” S.A.
Pornind de la necesitatea organiz\rii repar\rii utilajului pe baza cunoa[terii prealabile a felului repara]iilor de executat [i a datei de intrare `n repara]ie, care s\ permit\ o prealabil\ preg\tire tehnic\ [i organizatoric\ a execu]iei lor, au fost proiectate [i aplicate dou\ sisteme de executare a repara]iilor [i anume sistemul de executare a repara]iilor pe baza constat\rilor [i sistemul repara]iilor preventic-planificate.
Sistemul de repara]i preventiv-planificate poate fi aplicat dup\ dou\ metode:
– metoda standard
– metoda pe baza reviziilor tehnice
Sistemul de executare a repara]iilor pe baz\ de constatare
Potrivit acestui sistem, planificarea lucr\rilor de `ntre]inere [i repara]ii se face pe baza efectu\rii `n prealabil a unei revizii a utilajului [i a `ntocmirii pe aceast\ baz\ a unei fi[e de constatare prin care se stabilie[te starea tehnic\ a utilajului, planificarea repara]iilor f\c^ndu-se pe baza datelor despre starea utilajului ob]inute cu ocazia reviziilor tehnice periodice, judiciozitatea con]inutului planului de repara]ii [i gradul de corespundere cu necesit\]ile reale `n repara]ii depinde de precizia evalu\rii st\rii tehnice. Dezavantajul principal al acestui sistem este acela c\ nu are la baz\ normative fundamentate [tiin]ific pe baza c\rora s\ se stabileasc\ volumul lucr\rilor de repara]ii, al mijloacelor materiale [i b\ne[ti necesare pentru men]inerea utilajului `n stare normal\ de func]ionare.
Folosirea sistemului de repara]ii preventiv-planificate dup\ metoda standard const\ `n introducerea utilajului `n repara]ie dup\ un anumit num\r de ore de func]ionare. Pe baza acestei metode, repara]ia se face dup\ un proces tehnologic elaborat `n prealabil, care prevede detaliat toate opera]iile ce se execut\ cu ocazia repara]iei.
Potrivit sistemului de repara]ii preventiv-planificate dup\ metoda reviziilor tehnice periodice, utilajele intr\ `n repara]ii planificate dup\ un anumit num\r de ore de func]ionare, `n mod periodic, `ntr-o anumit\ succesiune potrivit unui ciclu de repara]ii `naintea fiec\rei repara]ii efectu^ndu-se o revizie tehnic\ pentru cunoa[terea st\rii utilajului.
~ntreprinderea folose[te sistemul de `ntre]inere preventic-planificat periodic, `n acest fel se determin\ varia]ia uz\rilor `n timp la utilaje [i piese de schimb iar pe baza acestei uz\ri de determin\ perioadele de func]ionare corespunz\toare `ntre dou\ repara]ii exprimat\ `n num\r de ore de func]ionare.
M\surile de `ntre]inere [i control se efectueaz\ la intervale stabilite. Aplicarea sistemului se face conform metodei dup\ revizie [i astfel se determin\ ciclul de repara]ii [i felul lor.
Acest sistem de repara]ii face posibil\ reducerea num\rului de defec]iuni [i opriri accidentale din cadrul societ\]ii comerciale „ICE FELIX COMPUTER” S.A.
Reducerea cheltuielilor de repara]ii a dus la `mbun\t\]irea raportului `ntre repara]iile preventive [i cele datorate defec]iunilor, de[i face posibil\ evaluarea m\rimii stocului de piese de schimb ce sunt necesare pentru efectuarea repara]iilor. ~n cadrul societ\]ii nu exist\ un stoc de piese de schimb societatea fiind nevoit\ s\ cumpere piese de schimb `n momentul apari]iei defec]iunilor.
Din bilan]ul pe anul 1997 s-a constatat c\ pe total „ICE FELIX COMPUTER” S.A. cheltuielile pentru piesele de schimb au fost de 93 201 542 lei, iar cheltuielile cu `ntre]inerea [i repara]iile au fost de 15 2 42315.
Disponibilitatea utilajelor
Ca urmare a faptului c\ `ntreprinderea are `n dotare utilaje cu o vechime cuprins\ `ntre 10-20 ani, utilaje al c\ror randament este sc\zut, s-au f\cut investi]ii `n utilaje noi, `n mod deosebit `n aparate de m\sur\ [i control la ma[inile [i instala]iile de lucru [i la unelte [i dispozitive de lucru.
Din analiza balan]ei activelor fixe compar^nd existentul de active fixe de la `nceputul anului 1997 cu cel de la sf^r[itul anului 1997 AMC-urile au avut o valoare de 8 587 324 mii lei, ma[inile, utilajele [i instala]iile de lucru 110 931 mii lei iar uneltele [i dispozitivele de lucru au avut o valoare de 80 739 mii lei. Analiz^nd situa]ia intr\rilor [i ie[irilor de active vixe `n anul 1997 conducerea societ\]ii [i-a`ndreptat activitatea de investi]ii spre toate categoriile de active fixe, except^nd categoria uneltelor de „inventar gospod\resc”.
~n cadrul societ\]ii comerciale valoarea intr\rilor este mai mare dec^t cea a ie[irilor, respectiv 4 223 724 lei intr\ri [i 378 002 ie[iri, ceea ce reprezint\ faptul c\ poten]ialul tehnic al `ntreprinderii a crescut.
Deci gradul de re`noire al mijloacelor fixe este de 20,43%. Compozi]ia tehnic\ a capitalului fix reprezint\ raportul dintre mijloacele fixe active [i totalul mijloacelor fixe ale firmei.
Cu c^t ponderea mijloacelor fixe active este mai crescut\ cu at^t mijloacele exercit\ asupra indicatorului de eficien]\ o influen]\ pozitiv\ p^n\ la o anumit\ limit\ dup\ care `ncep s\ scad\.
Unul dintre indicatorii de eficien]\ folosi]i este cifra de afaceri. Leg\tura care exist\ `ntre modific\rile ponderii mijloacelor fixe active din totalul mijloacelor fixe [i eficien]a utiliz\rii mijloacelor fixe totale poate fi eviden]iat\ cu ajutorul rela]iei:
unde iv = indicele eficien]ei utiliz\rii mijloacelor fixe totale
iS = indicatorul structurii mijloacelor fixe
ia = indicatorul eficien]ei utiliz\rii mijloacelor fixe active.
Prin `mbun\t\]irea structurii mijloacelor fixe active exist\ posibilitatea cre[terii eficien]ei utiliz\rii mijloacelor fixe totale.
iv = indicele eficien]ei utiliz\rii mijloacelor fixe totale
ia = indicator de eficien]\ a utiliz\rii mijloacelor fixe active.
iv = iv _ 100 = 113 _ 100 = 13%.
Pe total `ntreprinderea `nregistreaz\ o cre[tere a eficien]ei utiliz\rii mijloacelor fixe `n anul 1997 fa]\ de 1996 (iv = 1010,7 fa]\ de iv = 890,7 lei la 1000 lei mijloace fixe). Eficien]a utiliz\rii mijloacelor fixe cre[te cu 13% ceea ce `n m\rime absolut\ semnific\ un spor de produc]ie la 1000 lei mijloace fixe de 115 lei.
is = is _ 100 = 119 _ 100 = 19%.
Deoarece a crescut ponderea mijloacelor fixe active `n total mijloace fixe Mfa/Mf de la 296,3 la 355,5 se `nregistreaz\ [i o cre[tere a indicatorului de eficien]\ `n m\rime absolut\ cu 169 lei. De[i mijloacele fixe au crescut fa]\ de 1996 totu[i din punct de vedere al utiliz\rii acestora exprimat\ prin produc]ia exerci]iului la 1000 lei mijloace fixe active se `nregistreaz\ o sc\dere de la 3374,1 `n 1996 la 2842 `n 1997.
Costurile de `ntre]inere [i repara]ii
~ntreprinderea reduce cheltuielile cu `ntre]inerea [i repara]iile iar acest lucru este posibil ca urmare a lucr\rilor de recondi]ionare a pieselor, a reducerii personalului [i a cre[terii calific\rii for]ei de munc\.
Pentru fiecare repara]ie realizat\ nu s-a dep\[it costul maxim prev\zut. Ponderea cheltuielilor de `ntre]inere [i repara]ii este de 0,3.
~ntreprinderea recondi]ioneaz\ unele piese datorit\ avantajelor economice (cost [i oportunitate) [i datorit\ num\rului redus din aceste piese, ceea ce face ca reondi]ionarea lor `n unit\]i specializate s\ nu fie eficient\. Se mai ]ine cont [i de specializarea executan]ilor din cadrul `ntreprinderii [i din unitatea specializat\. De asemenea sunt necesarie echipamentele specializate pentru recondi]ion\ri. ~n cadrul S.C. ICE FELIX COMPUTER S.A. ponderea pieselor recondi]ionate prin unit\]ile specializate este mai mare dec^t ponderea pieselor recondi]ionate prin for]e proprii.
CAPITOLUL V
Propuneri referitoare la
activitatea de `ntre]inere [i repara]ii
Organizarea optim\ a execut\rii repara]iilor trebuie s\ asigure o eficien]\ maxim\, concretizat\ `n repara]ii de calitate superioar\,.cu cost minim [i o durat\ de execu]ie c^t mai redus\..
Asigurarea cre[terii continue a eficien]ei economice a repar\rii utilajelor necesit\ realizarea acestor cerinte de optimizare, prin folosirea celor mai potrivite c\i [i metode.
Un loc important `n aprecierea eficien]ei execut\rii repar\ri utilajului il ocup\ nivelul costurilor de realizare a acestuia, care trebule s\ `nregistreze o continu\ sc\dere. Acest Iucru devine cu at^t mai important cu c^t cheltuielile cu repara]iile au o pondere mare `n totalul cheltuielilor `ntreprinderii.
O prim\ cale de sporire a eficien]ei economice a repar\rii utilajului o constituie reducerea costurilor legate de repararea utilajului prin limitarea costurilor necesitate de `nlocuirea pieselor uzate cu cele noi.
O a doua cale de reducere a costurilor de repara]ii o constituie reducerea cheltuielilor legate de montarea [i demontarea utilajelor, prin mecanizarea execut\rii acestor opera]ii.
Alt\ cale de cre[tere a eficien]ei repara]iilor se concretizeaz\ [i `n reducerea duratei de execu]ie a acestora. Acest lucru este posibil prin m\rirea duratei de folosire a pieselor, prin m\rirea rezisten]ei Ia uzur\ sau prin folosirea unor metode moderne de reparare.
~n ceea ce prive[te reducerea costurilor repara]iilor, o cale important\ o constituie recondi]ionarea pieselor uzate [i refolosirea acestora.
Industria, `n mod deosebit _ dar `n general toate activit\]ile economice .- creeaz\ organe de ma[ini uzate, de mare importan]\, care cost\ valori de ordinul sutelor de milioane de lei [i care majoritatea ar putea fi men]inute `n serviciu dac\ ar fi supuse unui proces de recondi]ionare corespunz\tor.
Casarea prematur\ a organelor de ma[ini [i uneltelor uzate este foarte costisitoare nu numai pe plan financiar pentru a fabrica noi piese de schimb care le vor `nlocui pe cele casate sunt necesare cantit\]ile `nsemnate de energie [i resurse naturale.
Tehnologiile noi de recondi]ionare sau tratare preventiv\ `n scopul men]inerii mai `ndelungate `n serviciu a pieselor de schimb permit prelungirea utiliz\rii organelor de ma[ini supuse Ia uzare `ntr-o propor]ie ridicat\ fa]\ de piesa clasic\ [i Ia un cost minim.
5.1.Recondi]ionarea pieselor uzate
Av^nd `n vedere elementele care condi]ioneaz\ eficien]a economic\ a activit\]ii de recondi]ionare a pieselor de schimb, `n scopul sporirii acesteia este necesar\ reducerea costurilor de recondi]ionare [i `mbun\t\]irea durabilit\]ii pieselor de schimb. ~n acest sens c\ile posibile a fi folosite sunt urm\toarele:
– alegerea corect\ a procesului tehnologic de recondi]ionare a pieselor de schimb, care trebuie s\ constituie o preocupare permanent\ a factorilor de decizie din cadrul unit\]ii. ~n func]ie de cantitatea de piese de schimb identice. care se supun lucr\rii de recondi]ionare respective se opteaz\ pentru men]inerea procedeului de recondi]ionare deja ales sau pentru `nlocuirea Iui.
– concentrarea acestei activit\]i `n unit\]ile specializate, acestea având posibilit\]i superioare de organizare a procesului de recondi]ionare, tipul de produc]ie.
– o important\ cale de cre[tere a eficien]ei economice a activit\]ii de recondi]ionare a pieselor de schimb se consider\ a fi localizat\ `n faza de proiectare constructiv\ a utilajelor care `ncorporeaz\ aceste. piese, `ntrucât `nc\ din aceast\ faz\ trebuie s\ se aibe `n vedere posibilit\]ile ulterioare de recondi]ionare a pieselor de schimb prin stabilirea treptelor de repara]ie, a rezervei de material pentru recondi]ionare, a interschimbabilit\]ii pieselor.
Recondi]ionarea pieselor de schimb ca parte component\ a procesului tehnologic de `ntre]inere [i repara]ii a utilajelor cuprinde totalitatea opera]iilor tehnologice Ia care sunt supuse piesele `n vederea restabilirii formei geometrice, a dimensiunilor in]iale, precum [i a propiet\]ilor fizice, mecanice, chimice ale materialului din care acestea sunt confec]ionate.
~n asigurarea necesarului de piese de schimb o pondere important\ o de]ine recuperarea [i refolosire, ca atare sau prin recondi]ionarea pieselor de schimb [i subansamblelor rezultate din dezmembrarea utilajelor scoase din func]iune sau cu ocazia efectu\rii lucr\riIor de repara]ii.
Experien]a practic\ dovedeste faptul c\ `n costul unei Iucr\ri de repara]ii, activitatea de confec]ionare a pieselor de schimb de]ine o pondere de 40-70%, ceea ce `nseamn\ c\ `n reducerea costului repara]iilor un rol hot\r^tor revine activit\]ii de recondi]ionare a pieselor de schimb.
Activitatea de recondi]ionare a pieselor uzate prezint\ o serie de avantaje comparativ cu producerea unor piese de schimb noi, care se refer\, `n principal, Ia:
– eliminarea consumului de energie necesar extragerii, transportului, prelucr\rii materialelor prime, `n scopul ob]inerii materialelor din care se confec]ioneaz\ piesele.
– economisirea for]ei de munc\ folosite `n procesul de produc]ie a pieselor schimb noi.
– recondi]ionarea nu impune preluarea tuturor suprafe]elor piesei, acesta având ca [i consecin]\ importante economii de energie [i manoper\.
La recondi]ionarea pieselor uzate trebuie s\ se aibe `n vedere urm\toarele principii: costul unei piese recondi]ionate trebuie s\ fie mai mic decât costul unei piese noi; calitatea materialului de adaos s\ fie cel pu]in echivalent\ cu cea a piesei noi; tehnologia de condi]ionare s\ fie c^t mai simpl\.
~n practica industrial\ actual\ se aplic\ mai multe procedee de recondi]ionare [i anume:
– utilizarea compensatoarelor;
– `nlocuirea unei p\r]i din pies\;
– aducerea piesei Ia dimensiunile ini]iale prin `nc\rc\ri sau depuneri metalice;
– sudarea oxiacetilenic\ sau sudare electric\;
– lipire cu aliaje de adaos;
– deformare plastic\;
– depunere prin galvanizare, cromare, `nc\rcare cu fier, cuprare, metalizare cu pulberi metalice;
– lipiri speciale [i `ncercari cu materiale plastice.
La alegerea variantei optime a procedeului de reparare sau recondi]ionare se are `n vedere rela]ia:
P = S + Cm + Cr, `n care:
P = costuI piesei reparate sau recondi]ionate
S = retribu]ia Iucr\torilor productivi
Cm = costul materialelor consumate pentru repararea sau recondi]ionarea pieselor
Cr = cheltuieli de regie.
Trebuie s\ se ]in\ seama [i de costul piesei recondi]ionate care revine pe o or\ de func]ionare a unui utilaj s\ fie cel mult egal cu costul unei piese de schimb noi care revine pe o or\ de func]ionare a aceIuia[i utilaj.
~n societatea comercial\ „ICE FELIX COMPUTER” S.A., `nainte de 1989 se realizau recondi]ion\ri c^t mai variate `ncep^nd de Ia recondi]ionarea ghidajelor, g\le]ilor de torsiune, cu ajutorul aliajelor micropulverizante pe baz\ de nichel, crom, bor, siliciu, vanadiu [i p^n\ Ia recondi]ion\ri prin `nlocuirea unei p\r]i din pies\.
~ncep^nd cu anul 1990, s-au cump\rat foarte multe piese de schimb, reduc^ndu-se recondi]ion\rile f\cute `n cadrul `ntreprinderii.
Un exemplu de recondi]ionare este cel al saniei basculante Ia strungul paralel. Pentru a nu arunca aceast\ sanie basculant\, destul de uzat\, se `ncearc\ readucerea piesei Ia parametrii ini]iali.
Piesa este supus\ unor opera]ii de frezare, sudare, realizarea unor g\uri de anumite dimensiuni. Se pot face calcule economice de stabilire a rentabilit\]ii procesului de recondi]ionare fa]\ de pre]ul unei piese noi.
Exist\ urm\toarele variante:
1. achizi]ionarea unei s\nii basculante noi;
2. recondi]ionarea piesei vechi;
a) Pre]ul unei s\nii noi este de 1.500000 Iei;
b) Costul piesei recondi]ionate – simbol P
P = S +Cm +Cr
b1) S = retribu]ie tarifar\
unde t = timpul `n care se execut\ piesa
s = salariul tarifar orar
t – 100 ore pentru frezat executate de un muncitor de categoria VI
– 8 ore pentru sudare executate de un muncitor de categoria III
– 42 ore pentru !\c\tu[erie executate de un muncitor de categoria IV
s – pentru categoria VI: 2535 lei/or\
– pentru categoria III: 2082 lei/or\
– pentru categoria IV: 2216 lei/or\
S = (100h * 2535lei/h) + (8h * 2082 lei/h) + (42h * 2216 lei/h)
S = 253500 lei + 1 6656 lei + 93072 lei
S = 363228 lei
b2) Cm = costul materialelor consumate pentru repararea sau recondi]ionarea pieselor
Cm = m * p, unde m = masa materialulul = 2kg
p = pre]ul unui kg de materiale OLC 45 = 41100 lei
Cm = 2kg *41100 lei/kg = 82200 Iei
b3) Cr = cheltuieli de regie
Cr = (manopera + impozit [i CAS) * 89,8%
Cr = (363228 lei + 30% * 363228) * 89,8%
Cr = (363228 lei + 108968) * 89,8%
Cr = 472196 lei * 89,8%
Cr = 420254 Iei
Costul total al piesei recondi]ionate este:
363228 lei + 82200 Iei + 420254 lei = 865682 lei
Recondi]ionarea este o m\sur\ eficient\ din punct de vedere economic [i tehnic. Astfel, se observ\ urm\toarele:
– ob]inerea unei economii de 634318 lei prin recondi]ionarea piesei.
Costul piesei recondi]ionate este de 865682 lei, `n compara]ie cu pre]uI piesei noi achizi]ionate, care este de 1500000 Iei. Costul piesei recondi]ionate reprezint\ 57% din costul piesei noi.
– durata de func]ionare a piesei recondi]ionate este egal\ sau chiar mai mare decât durata de func]ionare a piesei noi.
– economie de material, datorit\ recondi]ion\rii unei p\r]i a piesei, [i nu toat\ piesa.
– scurtarea timpului de repunere `n func]iune a utilajelor.
~n practica actual\ a unit\]ilor industriale, eficien]a economic\ a activit\]ii de recondi]ionare a pieselor se determin\ prin compararea costului antecalculat al unei piese recondi]ionate cu costul unei piese de schimb noi. Astfel, dac\ costul piesei recondi]ionate reprezint\ maxim 80% din costul unei piese de schimb noi, atunci recondi]ionarea este considerat\ a fi rentabil\ pentru unitatea respectiv\.
~n cazul acestei recondi]ion\ri se observ\ c\ 86.5682 lei, c^t cost\ piesa recondi]ionat\, reprezint\ 57% din costul unei piese noi, chiar mai pu]in de 80%.
Aceast\ comparare nu este `ntotdeauna valabil\ pentru c\ nu ia `n calcul [i durata de func]ionare a piesei asigurat\ prin lucrarea respectiv\ de recondi]ionare, care poate s\ prezinte abateri fa]\ de durata de func]ionare a piesei noi.
~n literatura de specialitate exist\ puncte diferite de vedere, privind m\surarea eficien]ei economice a recondi]ion\rii pieselor, astfel:
– se consider\ a fi eficient\ recondi]ionarea unei piese dac\ raportul `ntre costul unei piese noi [i costul manoperei piesei noi este mai mare decât raportul `ntre costul piesei recondi]ionate [i costul manoperei corespunz\toare acestei piese;
– se are `n vedere durabilitatea piesei recondi]ionate;
– se are `n vedere costul piesei recondi]ionate care revine pe or\ de func]ionare a unui utilaj; acest raport s\ fie cel mult egal cu costul unei piese noi care revine pe o or\ de func]ionare a aceIui\i utilaj
, unde
Cpr = costul unei piese recondi]ionate
Kdf = coeficientul duratei de func]ionare a piesei supus\ lucr\rii de recondi]ionare
Df = durata de func]ionare a piesei asigurat\ de recondi]ionare
Cpn = costul unei piese de schimb noi
Tn = durata de func]ionare a utilajului pe care asigur\ piesa nou\
– se poate Iua `n considerare [i durata de func]ionare a piesei pe care o asigur\ lucrarea de recondi]ionare care s\ fie cel putin egal\ cu intervalul de timp de func]ionare al utilajului `ntre dou\ Iucr\ri de `ntre]inere [i repara]ii succesive.
Aceste procese specifice activit\]ilor de recondi]ionare favorizeaz\ caracteristica principal\ a produsului: rezisten]a Ia uzur\.
5.2. Aplicarea metodei drumului critic `n organizarea activit\]ii de `ntre]inere [i repara]ii
~ntre]inerea [i repararea echipamentelor, utilajelor [i instala]iilor industriale devine o activitate tot mai complex\ ca urmare a aplic\rii celor mai noi realiz\ri ale stiin]ei [i tehnicii contemporane, utiliz^nd `n acest scop un aparat matematic [i mijloace de ca!cul perfec]ionate. Un rol important `n cele men]ionate, `l are cercetarea opera]ional\. O astfeI de cercetare fundamentat\ pe o anumit\ concep]ie [i metodologie de studiu având Ia baz\ teoria deciziei, teoria, program\rii, teoria grafelor, teoria fenomenelor de a[teptare [i teoria uzurii.
O importan]\ esen]ial\ `n cercetarea opera]ional\ `l are de asemenea, programarea liniar\, programarea stochastic\ [i progra-marea dinamic\.
Selec]ion^nd unele prevederi ale cercet\rii opera]ionale, `n activitatea de `ntre]inere [i repara]ii, rolul preponderent `l are aplicarea drumului critic.
Metodele tradi]ionale de conducere nu mai pot face fa]\ datorit\ complexit\]ii mereu cresc^nde a proiectelor sporite de ob]inere a parametrilor tehnico-economici c^t mai ridica]i.
Realizarea unui proiect depinde de timp [i resurse, tehnica de evitare sau atenuare a dep\[iriIor acestora fiind folosirea unor metode [tiin]ifice de previziune, planificare [i control, denumite analiza drumului critic (ADC).
Aceast\ metod\ utilizeaz\ teoria grafelor [i permite rezolvarea rapid\ [i relativ simpl\ a problemelor din domenii de activitate variate: organizarea produc]iei, transporturilor, fluxurilor tehnologice, lucr\ri de `ntre]inere [i repara]ii.
~n ]\rile cu economie avansat\ unde metoda este Iarg aplicat\ `n toate cazurile c^nd elaborarea grafulul [i urm\rirea execu]iei au fost organizate corect [i precis, s-au realizat reduceri importante a termenelor de execu]ie cu 20-35%.
Aplicarea metodei drumulul critic se bazeaz\ pe graficul re]ea. Graficul re]ea este reprezentarea sub form\ de schem\ plan\ a desf\[ur\rii activit\]ilor de realizat.
Activitatea este o parte distinct\ dintr-o lucrare, un subproces bine determinat care consurn\ timp [i resurse.
Activit\]ile care nu necesit\ resurse se numesc activit\]i de a[teptare iar cele care nu necesit\ nici timp, activit\]i fictive. Activit\]ile fictive se introduc `n graficul re]ea numai pentru o anumit\ succesiune tehnologic\ sau anumite condi]ii. Durata activit\]ilor se evalueaz\ `n unit\]i de timp (ore, zi, lun\), `n func]ie de gradul de detaliere a analizei [i nivelul de conducere care urm\re[te lucrarea.
~ntr-un graf nu este admis s\ existe circuite, respectiv pornindu-se de Ia un nod [i parcurg^nd un num\r de arce `n sensul orient\rii lor s\ ajungem Ia nodul de la care am pornit. Orice graf are un singur nod ini]ial [i un singur nod final. Evenimentele sunt momente caracteristice ale unei ac]iuni complexe, care reprezint\ stadii de realizare a activit\]ilor, adic\ marcheaz\ terminarea uneia sau mai multor activit\]i [i/sau `nceperea uneia sau mai multor activit\]i.
Activitatea este reprezentat\ printr-o s\geat\ orientat\ `n sensul desf\[ur\rii proceselor de `ntre]inere [i repara]ii. Extremit\]ile s\ge]ilor (nodurile re]elei) se numesc evenimente [i se reprezint\ prin cercuri. Evenimentele reprezint\ `nceperea sau terminarea activit\]ilor.
Evenimentul care se afl\ Ia `nceputul activit\]ii se nume[te eveniment precedent activit\]ii respective, iar evenimentul care se afl\ Ia finele unei activit\]i se nume[te eveniment urm\tor activit\]ii respective. Evenimentul care nu are nici o activitate precedent\ se nume[te eveniment final.
Activit\]ile se prezint\ `n ordinea tehnologic\, astfel un anumit tip de repara]ie, se descompune `n alte activit\]i stabilindu-se [i timpul ore-om pentru efectuarea lor.
Confer^ndu-se toate secven]ele posibile de activit\]i, `ncep^nd cu evenimentul ini]ial al unui proces de `ntre]inere [i reparare [i termin^nd cu evenimentul final, una dintre aceste secven]e este cea mai mare, Ca durat\ decât celelalte. Aceast\ secven]\ determin\ termenul final [i se nume[te drum critic. Aceast\ secvent\ determin\ termenul final [i se nume[e drum critic. Celelalte secven]e se numesc drumuri drumuri subcritice.
Pentru fiecare activitate trebuie s\ se stabileasc\ unele legaturi: pentru `nceperea activit\]ii, pentru activit\]ile care se pot efectua simultan [i pentru activit\]ile care urmeaz\.
Modul de reprezentare a arcelor [i nodurilor `n graful ADC este urm\torul:
unde:
A = denumirea activit\]ii
d = durata
r = cantitatea de resurse
mj = momentul ini]ial
mi = momentuI final
tm~ = timp minim de `nceput al activit\]ii A
tM~ = timp maxim de `ncepere al activit\]ii A
tmt = timp minim de terminare al activit\]ii A
tMt = timp maxim de terminare al activit\]ii A
Calculul duratei de execu]ie a unei repara]ii capitale, pentru aceasta se determin\ timpul minim tmin [i termenul maxim tmax pentru `nceperea, respectiv terminarea activit\]ilor se realizeaz\ cu ajutorul metodei directe, de calcul direct pe graf prin parcurs direct, respectiv invers.
Pentru parcursul direct, pornind de Ia nodul ini]ial spre nodul final [i anume:
Pentru parcursul invers se porne[te de Ia nodul final Ia nodul ini]ial:
Evenimentele pentru care tmin = tmax sunt evenimente critice [i nu permit nici o am^nare.
Determinarea drumului critic
Analiz^nd graful care va rezulta cu duratele de calculate se va observa dou\ grupe de activit\]i:
– o grup\ de activitate unde tmax = tmin at^t Ia `nceputul c^t [i la sf^r[itul activit\]ii.
-o grup\ de activitate unde tmax = tmin at^t Ia `nceputul c^t [i Ia sf^r[itul activit\]ii.
~n primul caz activit\]ile dispun de rezerve de timp:
1) rezerva total\
RT=tmaxt – tmint – d
2) rezerva liber\
RL = tmint – tmin` – d
~n al doilea caz, activit\]ile nu mai dispun de rezerve de timp [i de aceea programarea [i executarea lor trebuie f\cut\ obligatoriu Ia termenele determinate prin calcul. Dac\ acestea nu se respect\ se ajunge Ia o dep\[ire a timpulul de executie a programulul. Activit\]ile unde tmax = tmin sunt activit\]i critice, fac parte din drumul critic.
Drumul critic este dat de Ieg\tura activit\]ilor succesive Ia care rezervele de timp sunt nule RT=0.
Metoda drumulul critic are avantajul c\ obligand Ia o analiz\ detaliat\ a fenomenului complex studiat scoate `n evident\ "activit\]ile critice", care posed\ rezerve, fac posibil\ o redistribuire a resurselor `n vederea ob]inerii unei eficien]e ridicate nu numai Ia fenomenul studiat.
Pentru exemplificare, se prezint\ `n continuare realizarea drumului critic, analiza duratei de execu]ie a repara]iei capitale a unui strung paralel SN 400.
Fi[\ tehnologic\ pentru repara]ii capitale la strungul SN 400
Pe baza datelor din acest tabel, este relizat graful re]ea al lucr\rii de repara]ii capitale, prin care este determinat drumul critic.
Calculul lungimii drumului critic este prezentat detaliat `n tabelul urm\tor, `n care sunt calculate [i termenele minime [i maxime de `ncepere [i terminare a activit\]illor, precum [i rezervele totale de timp, astfel:
Determinarea timpilor minimi de terminare
Determinarea timpilor maximi de terminare, astfel:
Drumul critic este acela pentru care timpul minim de terminare este egal cu timpul maxim de terminare.
Determinarea rezervelor totale de timp
Rezerva total\ de timp pentru o operatie (i;j) este timpul maxim cu care se poate am^na evenimentul "i"de `nceput pentru opera]ia (i,j), astfel `nc^t lucrarea s\ se `ncadreze `n timpul planificat.
Rezerva total\ se calculeaz\ dup\ formula:
Ri,j = timp maxim de terminare _ timp minim de `nceput _ durata
Pentru fiecare opera]ie, se calculeaz\ rezerva total\ de timp:
Toate acestea, se centralizeaz\ `n urm\torul tabel:
Drumul critic este format din activit\]ile:
a+b+c+d+e+h+k+l+m+n+p+r+s+t+u+v = 301 ore
Aceste 301 ore de pe drumul critic, reprezinta durata minim\ care permite realizarea integral\ a lucr\rii cu conditia ca fiecare operatie elementar\ s\ se realizeze `n timpul stabilit ini]ial.
Celelalte activit\]i care nu se includ `n drumul critic, vor fi executate `n paralel cu activit\]ile critice pentru a se putea realiza `n durata de 301 ore. Astfel durata de repara]ii caIcuIat\ pe baza metodei propuse este de 301 ore, iar durata planificat\ de `ntreprindere este de 348 ore. A[adar, prin optimizarea duratei de repara]ii Ia acest utilaj aceasta poate fi scurtat\ cu 47 de ore, deci cu dou\ zile de imobilizare ceea ce inseamn\ o reducere de 10% a timpului de sta]ionare `n repara]ii.
Cele 348 de ore propuse de `ntreprindere, se realizeaz\ `n 21 de zile, cu regim de lucru de 2 schimburi, iar cele 301 ore prin metoda drumului critic se realizeaz\ `n aproxirnativ 19 zile `n 2 schimburi.
Prin aceast\ metod\ ADC, se `mbun\t\]e[te [i coeficientul de utilizare al timpului de munc\: Gt
unde: Gt0 = coeficient de utilizare a timpului de munc\ ini]ial
Ft realizat = fond de timp `n care se realizeaz\ Rk
Ft planificat = fond de timp care a fost planificat
Ft realizat ADC fond de timp `n care se realizeaz\ Rk prin ADC
GtADC= coeficientul de utilizare timp de munc\ cu ADC
Cre[te de asemenea [i gradul de utilizare al ma[inii
Ra]ionalizarea organiz\rii repara]iilor cu ajutorul ADC impune ca pe I^ng\ minimizarea duratei de execu]ie a programului ADC/timp s\ se asigure o utilizare ra]ional\ a resurselor.
Aceste aspecte sunt analizate de ADC/resurse care prezint\ o importan]\ deosebit\ `n practic\, oferind posibilitatea determin\rii reale a eficien]ei economice.
Resursele reprezint\ cantit\]i de mijloace (materiale, umane, financiare), care concur\ Ia realizarea programului .pentru procedee ADC/resurse prezint\ un interes deosebit resursele deficitare, cea mai important\ categorie fiind for]a de munc\. Mai aIes `n cadrul lucr\rilor de repara]ii nefolosirea integral\ a for]ei de munc\ disponibil\ implic\ aceIea[i costuri ca [i folosirea ei deplin\ datont\ faptului c\ este o rezerv\ nestocabil\.
}in^nd cont de opera]iile necesare realiz\rii unei repara]ii capitale, incIusiv num\rul de muncitori pentru fiecare opera]ie, precum [i num\rul de ore aferent opera]iilor, se poate efectua histograma pentru nivelarea num\rului de muncitori.
Num\rul maxim de muncitori necesari unei reparatii capitale Ia strungul paralel SN 400 este 4. Astfel `n timpul execut\rii opera]iei h se pot realiza [i opera]iile o, f [i i. De asemenea operatia k `mpreun\ cu f [i sau k `mpreun\ cu o, f, i.
Eficien]a economic\ a aplic\rii metodei drumului critic, se observ\ [i prin realizarea unui spor de produc]ie, datorat diferen]ei de timp dintre timpul actual de repara]ie capital\ [i cel determinat prin metoda.ADC.
, unde
V = valoarea repara]iei = 4 381 336 lei
n = durata RK
5.3. Alte propuneri de `mbun\t\]ire a activit\]ii de intre]inere [i repara]ii
La nivel de societate, .au fost propuse o serie de m\suri `n ceea ce prive[te perfec]ionarea activit\]ii, [i anume:
– mai buna `ngrijire a fondurilor fixe aflate `n dotare, controlul, supravegherea acestora `n ceea ce prive[te activitatea de `ntre]inere;
– folosirea utilajelor Ia capacitatea maxim\, acolo unde este cazul (unde uzura este redus\), prin cre[terea timpului disponibil al utilajelor;
– respectarea termenelor de intrare `n repara]ii, pentru a nu mai exista repara]ii restante;
– executarea repara]iilor `n timpul pauzelor sau `n zilele de duminic\ sau s\rb\tori legale sau `n zilele de concediu;
– efectuarea `ntre]inerii c^nd este necesar [i cu opera]ii de verificare, `nlocuirea pieseior uzate, reglare, recondi]ionare;
– o m\sur\ luat\ `n vederea reducerii cheltuielilor de repara]ii este existen]a unui stoc minim de piese de schimb, astfel `nc^t `ntreprinderea s\ nu mai fie nevoit\ s\ mai cumpere piese noi, `n momentul defect\rii utilajului, mai ales `n actualele condi]ii de infla]ie.
Aceast\ lips\ de piese de schimb, va duce n^nt^rziat Ia nerespectarea termenelor de intrare `n reparatii a utilajelor, iar repara]iile se vor efectua greoi, aglomerarea planului de `ntre]inere [i reparatii duc^nd Ia apari]ia unor repara]ii restante, imobilizarea utilajului mai mult decât este necesar, reducerea produc]iei.
O propunere `n ceea ce prive[te asigurarea cu piese de schimb, se refer\ Ia stabilirea unui nomenclator de piese de schimb [i a cantit\]ilor corespunz\toare pentru anul de plan care se vor cump\ra [i care se vor recondi]iona, având `n vedere data Ia care se introduce fiecare utilaj `n repara]ie, precum [i informa]iile oferite de fi[eIe tehnologice ale lucr\rilor de `ntre]inere [i reparatii.
– este necesar de asemenea controlul materialelor, care va implica stabilirea corect\ a unor cantit\]i minime [i maxime de piese, materiale, subansamble.
– alt\ masur\ propus\ pentru imbun\t\]irea activit\]ii de `ntre]inere [i reparatii, se refer\ Ia modernizarea utilajelor, m\sur\ care vizeaz\ cre[terea produc]iei, productivit\]ii muncii, cre[terea profitului, mic[orarea cheltuielilor, a investi]iilor or privind achizitionarea de utilaje noi, [i duce Ia m\rirea randamentului utilajelor, reducerea consumunlor de materie prim\ [i energie, influen]eaz\ calitatea produselor.
Astfel, modernizarea utilajelor prezint\ o importan]\ deosebit\ din punct de vedere economic, ea permit^nd ridicarea performan]elor tehnico-economice ale acestora cu cheltuieli relativ mici, duc^nd [i Ia `nl\turarea cauzelor defectelor repetate.
~nainte de 1989 se efectuau modernizari, dar ast\zi, odat\ cu descentralizarea economiei, `n intreprinderea "ICE FELIX COMPUTER" S.A. nu se mai fac moderniz\ri.
Nivelul tehnic al societ\tii comerciale a crescut ca urmare a achizition\rii de numeroase utilaje, `n special datont\ nivelului de performan]\ al acestora.
Solu]ia ar putea fi [i adaptarea utilajelor astfel incat s\ se ajung\ Ia performantele dorite [i cu cheltuieli mai mici.
– o alt\ metod\ de perfectionare a activit\]ii de `ntre]inere [i repara]ii, `n special Ia nivelul sec]iei de preIucr\ri mecanice, este dotarea strungurilor, utilajelor cu dispozitive de limitare a mersului `n gol, dispozitive care existau inainte de 1989.
– dotarea sectiei de repara]ii cu dispozitive automate de Iucru.
– realizarea unor mode, miz\ri, sau mai bine spus adapt\ri, cu scopul de a scuti intreprinderea de cump\rarea de utilaje. De exemplu introducerea pe ma[ina de rabotat a unui grup motor de rectificat, astfel `nc^t aceast\ ma[in\ pe I^ng\ opera]iile de rabotat pe care le efectueaz\, s\ mai realizeze [i opera]ii de rectificat.
Aceste m\suri, duc `n final [i Ia reducerea efortului fizic al personalulul muncitor, m\rirea siguran]ei `n func]ionare a ma[iniIor [i instala]iilor, `nl\turarea uzurii morale, generand Ia nivel de intreprindere efecte pozitive asupra indicatorilor cantitativi [i calitativi.
Un rol deosebit, `n proiectarea unui program de `ntre]inere [i reparatii `l are implementarea unui sistem informational eficient care s\ ofere informa]ii privind eficien]a activit\]ii de intre]inere [i repara]ii, s\ stabileasc\ componentele aflate `n stare critic\. Acest sistem poate oferi de asemenea, informa]ii privind calitatea muncil prestate de muncitoni de Ia `ntre]inere [i repara]ii.
– introducerea [i folosirea metodelor matematice moderne `n perfectionarea lucrarilor de `ntre]inere [i reparatii, deoarece vor conduce Ia o cre[tere a duratei de func]ionare a utilajelor din cadrul sec]iilor productive prin reducerea timpului de imobilizare `n repara]ii.
5.3.1. Exemple recente de `ntre]inere [i repara]ii
Pe lang\ avantajele utiliz\rii calculatoarelor, `n ceea ce prive[te planificarea lucr\rilor de `ntre]inere [i reparatii, s-au descoperit recent [i alte sisteme pentru observarea activit\]ii de `ntre]inere [i repara]ii, [i anume:
1 Sisteme de exploatare "Simplex" pentru supravegherea tuturor instala]iilor, este montat `n biroul central al firmei.
Dac\ apare un deranjament `n orice punct al unei instala]ii, se aprinde un bec de alarm\ pe tabloul din biroul central [i se pune `n func]iune imediat dispozitivul care cauza [i locul deranjamentului.
2. ~ntre]inerea prin cartele- ap\rut\ ca urmare a necesit\]ii de a descrie toate activit\]ile de `ntre]inere preventiv\ [i reparatii printr-o documentatie specific operational\, cuprinzand instructiuni sistematizate, completate cu desene tehnice [i ilustratii corespunz\toare. lnstructiunile sunt de dou\ categorii:
l~P – instruc]iuni de `ntre]inere preventiv\
IR – instruc]iuni de repara]ii
Instruc]iunile constau dintr-un num\r de file numerotate succesiv, prefa]ate cu avertisrnente [i norme de autorizare a interven]iilor. Se prev\d reguli de scoatere din exploatare a utilajului [i transportarea acestuia `n atelierul de `ntre]inere. Pentru o ma[in\ simpl\ este suficient\ o singur\ cartel\. Cartelele exist\ `n diferite m\rimi [i detalii, iar detaliile sunt referitoare Ia datele de repara]ii, piesele `nlocuite, istoricul exploat\rii utilajului.
Datele pentru sarcinile de `ntre]inere se indic\ prin a[ezarea unui semnal colorat `n marginea transparent\ a pungii cartelei, pozi]ia exact\ a acestui semnal fat\ de marginea inferioar\ a cartelei ar\t^nd s\pt\m\na sau luna c^nd trebuie intervenit.
Avantaje:
a) posibilitatea de a planifica munca zilnic\ a personalului de `ntre]inere [i obtinerea unei productivit\]ii m\rite;
b) prevederea din timp a repara]iilor capitale;
c) reducerea timpului de `ntrerupere
3. ~ntre]inerea prin diagrame de perete.
Cu ajutorul a zece semnale magnetice colorate diferit, cel care prive[te poate fi u[or informat asupra unei situa]ii care se creaz\ [i poate Iua m\sun de remediere.
4. ~ntre]inerea prin jurnal
Jurnalele au devenit un ajutor esential pentru organizarea zilnic\ a Iucrului `n `ntre]inere. Jurnalul se bazeaz\ pe folosirea unei benzi de carton pentru fiecare utilaj de `ntre]inut [i aceste benzi pot fi scoase din monturile lor sau pot fi ad\ugate, f\r\ a r\sturna succesiunea `nregistr\nlor. Jurnalul poate fi adaptat pentru a da informa]ii de `ntre]inere pe o perioad\ lung\ sau scurt\.
5.4. Efectele economice ob]inute `n urma introducerii m\surilor de perfec]ionare a activit\]ii de repara]ii
1 Efectele economice ca urmare a introducerii recondi]ion\rii pieselor, a[a cum reiese din capitolul precedent sunt:
– economie financiar\ de 634.318 Iei
– economie de material
– cre[terea duratei de func]ionare a piesei prin aceast\ lucrare de recondi]ionare
2. Efectele economice ca urmare a folosirii metodei matematice a drumului critic:
– reducerea timpului de sta]ionare `n repara]ii de Ia 21 zile Ia 19 zile
– reducerea imobiliz\rii cu 2 zile a utilajului ceea ce reprezint\ o reducere cu 10% a timpului de sta]ionare `n reparatii
– reducerea cheltuielilor cu `ntre]inerea [i repara]iile cu 10%
– folosirea ra]ional\ a for]ei de munc\
– economii Ia manoper\; o reducere a cheltuielilor salariale de 14%, prin reducerea num\rului de ore de repara]ii (se vor pl\ti 301 ore [i nu 348 ore)
– spor de produc]ie de 43.922 lei
– cre[te gradul de utilizare al timpului de munc\, simbol: Gt, de Ia 1 Ia 1,10
– cre[te gradul de utilizare al ma[inii deoarece num\rul de zile lucrate cu utilajul reparat dup\ metoda drumului critic este mai mare decât num\rut de zile lucrate cu utilajul reparat dup\ metoda planificat\.
3. Efectele economice ale introducerii pieselor recondi]ionate [i reducerea timpului de stationare `n repara]ii Ia o reparatie capital\ a strungului SN 400.
Repara]ia capital\ cost\ 4.381.336 lei, pentru 348 h.
Dac\ pentru realizarea repara]iilor capitale Ia acest strung, se introduc piese recondi]ionate, atunci cheltuielile de `ntre]inere [i repara]ii se reduc cu 40%.
40%*4.381 .336 Iei = 1.752.534 lei
4.381.336lei _ 1.752.534 = 2.628.802 Iei
Dac\ pentru realizarea repara]iilor capitale Ia acela[i strung. se folose[te metoda modern\ de reducere a timpului de stationare `n repara]ii [i anume: drumul critic, timpul de imobilizare, al utilajului se reduce cu 10% deci [i cheltuielile de `ntre]inere [i reparare se reduc cu 10%.
Strungul are 348 h [i se reduc Ia 301 h, respectiv 19 zile din 21, prin metoda drumului critic, iar celor 348 h le corespund 4.381.336 Iei, atunci:
10%*4.381.336 lei = 438.133 lei
4.381.336 Iei _ 438.133 Iei = 3.943.203 lei
Total reducere a cheltuielilor de `ntre]inerere [i repara]ii de 2 190 667. Astfel cheltuielile de intre]inere [i repara]ii devin:
4.381.336 _ 2190667 = 2:190.667
La o repara]ie capital\ se introduc [i piese noi (acestea `n func]ie de uzura utilajului [i de recuperarea celor vechi) aproximativ 4%, ceea ce determin\ o cre[tere a cheltuielilor de `ntre]inere [i reparare.
4%*4.381.336 Iei = 175.253 Iei
Cheltuielile cu `ntre]inere [i repara]ia capital\ Ia acest strung, prin introducerea m\surilor prezentate, devine 2.365.922 Iei
2.190.669 Iei + 752.253 = 2.365.922 Iei
Cu toate acestea, cheltuielile de `ntre]inere [i repara]ii se reduc foarte mult de Ia 4.381.336 lei Ia 2.365.922 Iei
Reducerea absolut\ este de
4.381.336 Iei _ 2.365.922 lei = 2.015.414 Iei iar procentual de 46%.
4. Efectele economice ale execut\rii repara]iilor `n zilele de concediu.
Prin luarea `n calcul [i a Iunii de concediu, num\rul de repara]ii planificate pe fiecare lun\ va fi mai redus, utilajele vor sta]iona mai pu]in `n repara]ie `n decursul unei luni, va cre[te asfel timpul disponibil de func]ionare al utilajelor, implic^nd cre[terea produc]iei.
Are loc o degrevare a repara]iilor pe luni, nu vor fi aglomer\ri.
5. Efectele economice ale stabilirii unui stoc minim de piese de schimb.
Având `n vedere faptul c\, `ntre]inerea preventiv\ urm\re[te cre[terea niveluIui de siguran]\ `n func]ionare a utilajelor, activitatea de asigurare a pieselor de schimb trebuie s\ se ocupe de aprovizionare [i fabricarea unor piese de schimb cu un `nalt nivel de siguran]\ `n func]ionare.
Asigurarea unui stoc minim de piese de schimb este necesar\ pentru reducerea timpului de nefunc]ionare a utilajelor, pentru reducerea Cheltuielilor cu piese de schimb, pentru ca repara]iile s\ se realizeze `ntr-un timp c^t mai scurt.
Necesarul de piese se stabile[te pe baza cerin]elor din planul anual de repara]ii, sau pe baza informa]iilor privind consumul din perioada anterioar\.
~ntreprinderea poate stabili, cheltuielile maxime admise pentru reaprovizionare. Aceast\ metod\ este aplicabil\ numai unor grupe mai mari de piese de schimb. Deci nu ofer\ informa]ii privind limita maxim\ a cheltuielilor care pot fi efectuate pentru aprovizionarea cu piese de schimb.
~ntreprinderea `[i va face singur\ calculele privitoare Ia c^t din fiecare pies\ s\ se reaprovizioneze pentru a se `ncadra `n bugetul alocat grupei de piese respective.
Piesele de schimb folosite `n activitatea de `ntre]inere difer\ de cele folosite pentru produc]ie. Adesea este dificil de a determina ce fel de materiale [i piese de schimb ar trebui aprovizionate [i `n ce cantit\]i, deoarece apar varia]ii `n ciclul de via]\ al pieselor de schimb, chiar dac\ ele sunt `nlocuite periodic.
Activitatea de stocare a pieslor de schimb, poate fi complicat\ datorit\ mai multor factori. De exemplu unele piese de schimb se refolosesc prin recondi]ion\ri, a[a `nc^t ele nu necesit\ a fi stocate, iar altele trebuie s\ se afle `n stoc.
Totu[i determinarea just\ a necesarului de materiale, piese de schimb, are o importan]\ deosebit\ pentru efectuarea, `n bune condi]ii, a lucr\rilor de `ntre]inere [i repara]ii, iar principalele criterii privind asigurarea cu piese de schimb r\m^n `n cele din urm\ costul [i durata acestora.
Bibliografie
1. Prof. univ. dr. ing. Constantin B\rbulescu – Cartea mecanicului {ef din unit\]ile industriale, Ed.Tehnic\ 1983
2. Anca Borza – Managementul `ntre]inerii [i repar\rii utilajelor, Ed. economic\
3. Dr. ing. Iulian Ceau[u, ing.Nicolae Ghi]\, ing.Tudor Potirc\ – Organizarea [i conducerea activit\]ii de `ntre]inere [i repara]ii, Ed. Tehnic\, 1980
4. Gheorghe C\rstea – Managementul produc]iei, Edi]ie 1994
5. C. Cruceru, Th.Maghiar, V.St\nil\ – Tehnologia repar\rii [i `ntre]inerii utilajelor electromecanice, Ed. Didactic\ [i Pedagogic\, 1982
6. M. R\doi, N. Huzum, G. Rantz – Recondi]ionarea pieseior, Ed. Tehnic\, 1986
7. Ioan Ungure[an – Terologia, Ed. Promedia, 1994
*Normativ tehnic pentru repararea fonduriIor fixe MICM 1978
*Cre[terea eficien]ei fonduriIor fixe 1982
=== cu reparatii ===
CAPITOLUL I
Importanta activitatii de intretinere si reparatii
O intreprindere industriala, ca sistem de productie, pentru a putea functiona in mod ritmic si cu o eficienta economica maxima, necesita crearea odata cu unitatile de productie de baza si a unui ansamblu de unitati de productie cu caracter auxiliar si de servire, care sa ii asigure logistica necesara.
O organizare corespunzatoare a productiei si a muncii in cadrul intreprinderilor necesita folosirea unor metode si tehnici moderne pentru realizarea acestor activitati cu caracter auxiliar si de servire, subordonate cerintelor asigurarii unor activitati normale a proceselor de productie de baza.
incepand cu 1990, in unitatile din tara noastra nu s-a mai impus obligativitatea desfasurarii activitatii de intretinere si reparatii pe baze preventive si planificate, astfel incat multe dintre acestea au renuntat Ia adoptarea sistemului planificat de intretinere si reparatii, optand in schimb pentru un sistem de intretinere si reparatii in functie de necesitati.
in conditiile adancirii continue a procesului de specializare a intreprinderilor in realizarea diferitelor activitati, exista tendinta de a se reduce numarul si dimensiunea acestor unitati de productie cu caracter auxiliar si de servire in cadrul unei intreprinderi industriale, ca urmare a crearii unor intreprinderi economice specializate in fabricarea diferitelor feluri de scule, a producerii de energie, a executarii de lucrari de intretinere si reparare a utilajului s.a., care sa realizeze pentru intreprinderi diferitele categorii de produse, lucrari sau servicii.
Aceasta tendinta se justifica sub raport economic prin aceea ca, in conditiile constituirii unor intreprinderi specializate, dotate cu utilaje specializate si care folosesc o forta de munca specializata in realizarea diferitelor activitati, obtinerea diferitelor feluri de scule sau servicii de transport se face Ia un nivel calitativ superior si in conditiile unor costuri de productie mai reduse decat in cazul realizarii lor in unitatile cu caracter auxiliar si de servire din cadrul intreprinderilor.
Activitatea de intretinere si reparatii trebuie privita ca o investitie in viitor. Timpul mediu de functionare intre defectiuni, durata si calitatea operatiilor de intretinere si reparatii constituie elemente cheie pentru timpul disponibil al utilajelor si pentru rentabilitatea unitatii.
in cadrul unitatilor industriale, pierderile de productie datorate defectiunilor Ia utilaje pot fi reduse Ia minim prin mentinerea utilajelor in stare de buna functionare. Datorita faptului ca activitatea de intretinere si reparatii implica costuri semnificative, obiectivul de baza trebuie sa-l constituie desfasurarea acesteia in conditiile minimizarii costului total al intretinerii si reparatiilor si a costului pierderilor generate de defectiuni.
intretinerea si reparatiile preventive vor duce Ia mentinerea starii de sanatate a utilajelor. Astfel, prin curatare, ungere, efectuarea unor ajustari si inspectii se pot preveni deteriorarile si indeparta defectiunile potentiale ale utilajelor.
Datorita particularitatilor utilajelor de a se uza in mod neuniform, concretizate prin faptul ca in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi folosite o perioada oarecare de timp, iar celelalte au o durata de folosire indelungata, se impune din punct de vedere economic adaptarea unui sistem adecvat de intretinere si reparare a acestora.
O buna intretinere si reparare a utilajului de productie asigura mentinerea functionarii acestuia conform performantelor tehnico-economice prevazute in cartea tehnica, influentand direct precizia de functionare si realizarea productiei in cantitatile si calitatea prevazute.
Organizarea executarii lucrarilor de intretinere si reparatii Ia nivelul unei unitati industriale trebuie sa permita realizarea urmatoarelor sarcini de baza:
asigurarea mentinerii utilajului in perfecta stare de functionare;
evitarea uzurii excesive a utilajului si a scoaterii inainte de termen sau accidental a acestuia din functiune;
cresterea timpului de functionare a utilajului atat prin marirea timpului de functionare intre doua reparatii, cat si prin reducerea timpilor necesari executarii reparatiilor;
ridicarea productivitatii muncii muncitorilor care executa reparatii, asigurarea executarii reparatiilor cu cheltuieli minime si de o calitate ridicata;
modernizarea masiniIor si utilajelor invechite.
Folosit adecvat, sistemul de intretinere si reparatii poate determina cresterea eficientei sistemului de productie. Elaborarea unui program de intretinere si reparatii bun ar putea garanta folosirea optima a resurselor umane, materiale si financiare disponibile.
Activitatea de intretinere si reparatii este si un factor de imbunatatire a folosirii capacitatii de productie, atat exterior cat si interior, atat prin prelungirea timpului de functionare a utilajelor – ca urmare a reducerii timpului de reparatii si a evitarii scoaterilor accidentale din functiune – cat si prin modernizare, asigurandu-Ie pe aceasta baza, cresterea performantelor tehnico-economice.
Reviziile periodice ale utilajelor si exploatarea lor corecta scoate evidenta lipsurile existente care pot duce Ia accidente de munca, permitand sa scoata in evidenta, din timp, nerespectarea normelor de asamblare a pieselor masini, provocate de marirea uzurii pieselor sau de slabirea prinderii lor, cat si de pericolul ce-I reprezinta anumite defectiuni pentru viata si sanatatea oamenilor.
O buna intretinere si reparare a utilajelor de productie influenteaza direct randamentul si precizia de functionare si realizarea productiei in cantitatile si calitatile prevazute.
Dintre factorii care au conditionat necesitatea unei organizari a intretinerii in intreprinderi se pot mentiona:
cresterea mecanizarii, care a redus costul mainii de Iucru directe, insa care a marit costurile intretinerii echipamentului;
complexitatea crescatoare a echipamentului care impune servicii inalt specializate;
productia de serie care a redus stocurile intermediare dar a accentuat impactul intreruperilor de productie.
Organizarea intretinerii are rolul de a mentine aceste variabile Ia valori optime in timp ce neglijarea acestor servicii are drept consecinta urmatoarele:
oprirea frecventa a masinilor;
lipsa unui program de intretinere;
intretinerea preventiva insuficienta;
selectia necorespunzatoare a personalului muncitor si a celor responsabili cu intretinerea;
program neadecvat de formare a mainii de Iucru.
1.1. Calitatea si fiabilitatea echipamentelor, utilajelor si instalatiilor industriale
Calitatea utilajelor industriale reprezinta totalitatea proprietatilor unui utilaj, in masura in care el satisface necesitatile societatii ca rezultat al performantelor tehnico-economice si estetice, al gradului de utilitate si eficienta economica pe care le asigura.
}inand cont de durata de viata a utilajului, in gradul de utilitate sunt cuprinse urmatoarele elemente principale:
calitatea conceptiei tehnice;
calitatea executiei;
disponibilitatea care este pusa in evidenta prin fiabilitate (probabilitatea cu care utilajul indepIineste o functie necesara pe o durata de timp data) si prin mentenabilitate (proprietatea unui utilaj exprimata prin probabilitatea ca acesta sa poata fi supravegheat intretinut reparat intr-o perioada de timp);
operatii de tip „service”.
1.2. Asigurarea si controlul calitatii echipamentelor si utilajelor. Cai de ridicare a calitatii
Organizarea Ia un nivel superior a activitatii de intretinere si reparare a utilajului necesita acordarea unei atentii corespunzatoare efectuarii in conditii optime a controlului calitatii lucrarilor de reparatii.
Pentru ca un produs sa fie de calitate corespunzatoare, el trebuie sa posede un ansamblu de proprietati capabile sa satisfaca necesitatile consumatorilor, in domeniul prevazut de utilitate a acestuia. Nivelul calitatii produsului este determinat de masura in care el satisface cerintele acestora, ca rezultat al performantelor tehnico-economice si estetice, al gradului de utilitate si eficienta economica pe care il asigura.
Calitatea produselor in general si a utilajelor in special, constituie o problema centrala. Calitatea utilajelor vizeaza aspecte ale eficientei, productivitatii, costurilor si, in ultima instanta, constituie o problema sociala a vietii.
Punctul de plecare al activitatii de imbunatatire a calitatii iI constituie cercetarea stiintifica urmata de efectuarea calculelor tehnico-economice, stabiIirea tipo-dimensiunilor, elaborarea planului de productie, aprovizionarea cu materiale, controlul proceselor tehnologice de fabricatie, incercari si verificari, control final, livrarea utilajelor fabricate, operatii de „service” Ia beneficiari.
Interdependenta dintre calitatea conceptiei si productiei utilajelor, precum si cerintele beneficiarului poate fi reprezentata prin „triunghiul calitatii”.
Caile de ridicare a calitatii sunt:
• cresterea gradului de competitivitate pe piata internationala;
• automatizarea proceselor de fabricatie a diverselor tipuri de utilaje;
• reducerea estimarilor specifice de materie prima, materiale combustibil, energie, executia utilajelor;
• utilizarea materialelor noi si reciclarea celor folosite;
• extinderea diferentierii utilajelor pe clase de calitate.
1.3. Masurarea calitatii produselor
in vederea masurarii si aprecierii calitatii unui produs se folosesc caracteristicile de calitate care reprezinta acele insusiri sau caracteristici ce confera calitate acestuia.
Caracterizarea si masurarea calitatii unui produs se fac pornindu-se de la insusirile sau caracteristicile de calitate, stabilindu-se o gama de insusiri de la un anumit nivel care sa corespunda cerintelor practice sau estetice ale beneficiarilor.
Caracteristicile de calitate se impart in trei grupe:
• functionale – se pot referi fie la insusirile legate de folosirea produsului, fie la aspectele tehnico-economice legate de exploatarea acestuia;
• psihosenzoriale si sociale – concretizeaza unele aspecte cu caracter estetic ale produselor (culori, desene), organoleptice (gust, miros) sau de exploatare (zgomot, confort);
• de disponibilitate – concretizate in caracteristicile de fiabilitate si mentenabilitate, exprima proprietatile produsului de a fi apt de folosire la diferite solicitari.
1.4. Fiabilitatea capitalului fix
Fiabilitatea este aptitudinea unui dispozitiv tehnic de afunctiona fara defectiuni in conditiile realizarii cu precizie a anumitor operatii intr-o perioada de timp precisa.
Fiabilitatea reprezinta o insumare de notiuni:
1. functionare fara defectiuni – una dintre cele mai importante conditii ale fiabilitatii – exprimand probabilitatea functionarii unui fond fix fara defectiuni, intr-un interval de timp;
2. conditiile de functionare – stabilesc caracterul cantitativ al fiabilitatii produsului respectiv; de modul cum este expolatat fondul fix depinde si siguranta de functionare;
3. timpul de functionare prescris – reprezinta pastrarea performantelor si indeplinirea corespunzatoare a rolului functional de catre un fond fix intr-o perioada de timp.
La un fond fix, important este nu numai sa se obtina o precizie de lucru ridicata, ci aceasta sa se pastreze in timpul perioadei de intrebunitare. Pentru mentinerea preciziei de lucru, trebuie sa se realizeze fonduri fixe cu fiabilitate corespunzatoare in conditiile actiunii diferitilor factori externi (deformatii elastice, termice, vibratii).
Timpul care se consuma cu intretinerea si repararea fondului fix nu depinde numai de modul de intretinere si tehnica de reparatie, ci si de usurinta cu care se demonteaza si de monteaza acesta. Cu cat fondul fix este mai complex, cu atat defectiunile care apar si cauzele care le determina sunt depistate mai greu. in concluzie, reparabilitatea ofera posibilitatea detectarii defectelor si inlaturarea lor intr-un timp mai scurt. Nedetectarea, duritatea, reparabilitatea si mentinerea preciziei de functionare sunt caracteristici care determina fiabilitatea si calitatea fondului fix din punct de vedere al capacitatii de functionare.
Caderea constituie acel defect, avarie, deranjament, iesire din functiune, incident care impiedica produsul sa-si indeplineasca una, mai multe, sau toate functiunile de baza.
Caderile pot fi:
• partiale – determina incetarea indeplinirii uneia sau mai multor functiuni de baza fara a duce la scoaterea lui completa din functiune;
• totale – determina scoaterea utilajului din functiune, instantanee, aparand intamplator si avand la baza defecte ascunse ale produsului, progresive;
• determinate de uzura – apar treptat prin deplasarea parametrilor produsului de la limitele admise.
Evaluarea fiabilitatii se face in trei faze distincte:
I. Faza de proiectare, pe baza considerentelor privind conceptia si proiectarea produsului, precum si pe baza fiabilitatii componentelor sale in conditii de exploatare determinate; in aceasta faza avem in vedere fiabilitatea preliminata (proiectata sau previzionala).
II. Faza de productie, pe baza incercarilor experimentale a produselor in laboratoare, stari de incercari, standuri de proba; in aceasta faza in vedere fiabilitatea experimentala sau tehnologica.
III. Faza de utilizare, pe baza informatiilor referitoare la comporta-rea produselor in exploatare, o are perioada de timp; in aceasta faza avem in vedere fiabilitatea operationala (efectiva la beneficiar).
Indicatorii statistici ai fiabilitatii:
– timpul mediu de functionare ();
– abaterea medie patratica a timpilor de buna functionare ();
– functia experimentala a fiabilitatii ;
– rata experimentala a caderilor.
Timpul mediu de functionare buna
Daca se studiaza modul de functionare a N elemente fabricate si utilizate in conditii identice si se noteaza cu ti (i = 1, 2, 3, …, n) timpul de buna functionare a fiecarui produs pana la momentul caderii lui, vom calcula indicatorul statistic timp mediu de functionare, cu relatia:
unde reprezinta suma timpilor de buna functionare a celor N elemente.
in cazul in care nu se poate inregistra timpul de buna functionare al fiecarui element, datorita numarului mare de elemente, inregistrarea caderilor se face la anumite intervale de timp: t.
Presupunand ca observatia incepe la momentul t0, in intervalul (t0, t1), unde t1– t0 = t, cad K1 elemente si raman in functiune K1 = N – K1, in intervalul (ti – 1, ti) cad Ki elemente, deci la momentul t0 al incheierii observarii cad toate elementele N.
Timpul mediu de functionare, in aceasta situatie, se determina cu relatia:
Abaterea medie patratica a timpilor de buna functionare
Acest indicator exprima gradul de imprastiere a timpilor de buna functionare si se determina cu relatia:
Abaterea medie patratica a timpilor de buna functionare caracterizeaza uniformitatea nivelului de fiabilitate pentru o grupa de produse de acelasi fel.
Functia experimentala a fiabilitatii
Functia experimentala a fiabilitatii se determina ca raport intre frecventa absoluta a elementelor ramase in functiune la momentul t si numarul total de elemente N, adica:
unde: reprezinta numarul produselor sau elementelor ramase in functiune la momentul ti.
Rata experimentala a caderilor
Rata experimentala a caderilor reprezinta un indicator al fiabilitatii care furnizeaza informatii in legatura cu fiabilitatea produsului la un moment dat, determinandu-se cu relatia:
ki = numarul elementelor cazute in intervalul de timp (ti-1 ; ti);
ki-1 = numarul de produse care nu au cazut pana la momentul ti-1.
Rata experimentala a caderilor se caracterizeaza prin existenta a trei perioade:
I. Perioada initiala sau perioada de rodaj, unde apar caderile premature care au o frecventa ridicata. in perioada initiala, cad elementele cele mai slabe, cu defecte ascunse ce apar dupa putin timp de functionare.
II. Perioada normala sau perioada de viata utila are durata cea mai lunga. in aceasta perioada caderile au un caracter aleator, cu o rata scazuta si relativ slabita si constanta.
III. Perioada finala sau de uzura, este caracterizata printr-o crestere brusca a ratei caderilor datorita uzurii.
Mentenabilitatea produselor industriale
Pentru ca un produs industrial sa-si indeplineasca in bune conditii misiunea pentru care a fost realizat nu este suficient ca el sa aiba o fiabilitate ridicata, ci este necesar sa fie totdeauna usor supravegheat, intretinut si reparat, deoarece aparitia caderilor si defectelor la un moment dat este inevitabila. inlaturarea acestor caderi necesita un anumit timp care difera de natura defectului de la echipament la echipament.
Mentenabilitatea reprezinta proprietatea produsului exprimata prin probabilitatea acestuia de a putea fi supravegheat, intretinut si reparat intr-o anumita perioada de timp.
Indicatorii statistici ai mentenabilitatii
– Media timpului de reparatii (MRT)
,
unde: = timpul total de reparatie al unui echipament;
= timpul de reparatie aferent unui ciclu.
MRT este util la dimensionarea atelierelor si sectoarelor de reparatii, a unitatilor „service” si pentru calculul disponibilitatilor produselor industriale.
– Rata reparatiilor ():
.
Caile de marire a fiabilitatii produselor
Fiabilitatea si caile de marire ale acesteia se asigura in toate stadiile prin care trece un produs: cercetare, proiectare, productie, transport, exploatare, intretinere si reparatii.
Factorii care maresc fiabilitatea:
I. Factori care maresc perioada de functionare fara defecte:
optimizarea schemelor constructive;
termoizolare si ermetizare;
imbunatatirea regimurilor de lucru;
asigurarea pieselor de schimb si de rezerva.
II. Factori care maresc perioada de repunere in functiune fara defecte:
conditii optime de reparare a defetelor;
conditii bune de aprovizionare;
optimizarea metodelor de localizare a defectelor;
pregatirea corespunzatoare a personalului;
autocontrolul parametrilor.
Factori care micsoreaza fiabilitatea:
I. Factori obiectivi:
actiunea mediului ambiant: temperatura, umiditate;
caracteristicile regimului de functionare: presiune activa, caderi de tensiune;
sarcini dinamice: variatii ale vitezei, presiunii;
vibratii.
II. Factori subiectivi:
elemente componente nesigure;
regimuri de lucru anormale;
nerespectarea indicatiilor de functionare;
intretinere neglijenta;
nerespectarea tehnologiei de lucru;
materiale, combustibili necorespunzatori.
CAPITOLUL II
Prezentarea generala a societatii comerciale
„ICE FELIX COMPUTER” S.A.
2.1. Istoricul S.C. ICE FELIX COMPUTER S.A.
in anul 1972 a fost infiintata intreprinderea de Calculatoare Electronica – Bucuresti, ca urmare a solicitarilor concrete manifestate la nivelul economiei nationale.
in februarie 1972 – la punerea in functiune – productia de baza consta in: calculatoare de capacitate medie si masini de facturat si contabilizat, fiind bazata pe doua licente principale: IRIS-CII-Franta si FRIDEN-SINGER-Olanda, dar si pe alte licente si know-how contingente realizarii elementelor primare si productiei orizontale. Masinile de facturat si contabilizat apartineau generatiei a II-a de echipamente de tehnica de calcul.
Prin achizitionarea licentelor pentru circuitele integrate de la firma SES-COSEM din Franta si a licentei pentru calculatorul universal de capacitate medie IRIS-50 din generatia a III-a de la firma „CII” din Franta, s-au fabricat in tara noastra la nivel european calculatoarele IRIS-50.
incepind cu anul 1974, intreprinderea de Calculatoare Electronice Bucuresti devine unitate economica de interes republican, fara personalitate juridica.
in perioada 1972-1975, intreprinderea de Calculatoare Electronice Bucuresti avea in fabricatie urmatoarele clase de produse:
masini de facturat si contabilizat, de tipul FC 15 si FC 30;
calculatoare electronice de capacitate mica: FELIX C-32, FELIX C-256/64-128 KO;
calculatoare de birou cu componente electronice discrete de tipul CE-30 si CE-33, inlocuite ulterior cu calculatoare de birou cu afisaj si imprimanta CE-164, CE-125, CE-126, CE-128T, CE-129T.
in perioada 1976-1980, intreprinderea a trecut la asimilarea in productie a calculatoarelor de capacitate medie-mare astfel ca va fabrica calculatoare FELIX C-512 si FELIX C-1024. Tot in aceeasi perioada s-au proiectat si fabricat masini de facturat si contabilizat (FC-16, FC-64, FC-96, FC-128) prin conceptie proprie, avand la baza tehnologia de productie achizitionata prin licente.
incepand cu anul 1978 s-au asimilat in fabricatie minicalculatoare si microcalculatoare universale de gestiune si proces din clasele M-8, M-118, M-100, M-40, precum si video terminale, calculatoare de buzunar.
in domeniul echipamentelor periferice, intreprinderea de Calculatoare Electronice Bucuresti a colaborat cu firme occidentale de prestigiu: MEMOREX-SUA, APMEX-SUA, HONEY WELL-BULL Franta, CENTRONIX-SUA, etc.
O noua orientare a activitatii a fost inregistrata in perioada 1981-1985 cand au inceput sa fie fabricate noi produse:
calculatoare electronice de mare capacitate din generatia 3, 5-4; FELIX C-512/1024 KO, C-8010;
minicalculatoare „INDEPENDENT” I 100, I 101,I 102F, „CORAL” 4001, 4021 si „M” M18, M-118, M 118B, M 118GS, M 216;
concentratoare de date CD 80 si CD 80 B;
calculatoare de proces SPOT 80 si SPOT 83;
masini de facturat si contabilizat FC 1000 si MFC – 1000;
microcalculatoare CUB-01 si CUB-Z;
calculatoare de buzunar;
videoterminale VDT-40C si VDT-132;
echipamente de transmisiuni de date MODEM si FELLAS;
calculatorul de mare capacitate C-500;
minicalculatorul CORAL-4030, CORAL-8730, I-106;
calculatorul pentru calcule economice CCE;
microcalculatorul FELIX PC;
calculatoare personale HC 85, HC 85 EXTF si HC 88.
in primii 20 de ani de existenta productia fizica si productia marfa a crescut de la an la an, aproximativ 20% fiind livrata la export: intre 1970-1990 un numar de 650 calculatoare electronice, 4500 minicalculatoare, 40000 microcalculatoare, 700 calculatoare de proces, 200 000 calculatoare de birou, 30000 videoterminale si monitoare.
in februarie 1991, intreprinderea de Calculatoare Electronice s-a transformat in societate comerciala pe actiuni „ICE FELIX COMPUTER” S.A.
Elementele remarcabile, ce se inregistreaza in prezent in cadrul S.C. „ICE FELIX COMPUTER” S.A. sunt:
– orientarea productiei spre un volum mai mare de echipamente pe sortiment, pentru a permite implementarea instrumentalizarii operatiilor tehnologice;
– diversificarea productiei, in special spre segmente de piata cu perspective de dezvoltare certe (telecomunicatii, teletransmisii de date, aplicatii la cheie, educatie informatica, prestatii de manopera);
– complementarea eforturilor de productie cu eforturi de desfacere directa si prestare de servicii in garantie si post garantie.
Au fost constituite 3 societati mixte cu parteneri straini:
– in februarie 1992 s-a semnat un contract de asociere cu firma David Rozenvasser din Israel, pentru fabricarea industriala de bijuterii din aur, creandu-se 1200 noi locuri de munca pentru aceste activitati si asigurand un spor valutar pentru firma de 1,5 mil. $ anual;
– FORTE COMPANY S.R.L. – avand ca obiect comercializarea de microcalculatoare si echipamente periferice, la care „ICE FELIX COMPUTER” S.A are o participare de 19,2% la capitalul social, reprezentand 3,36 mil. lei;
– FELIX TELECOM S.R.L. – avand ca obiect de activitate asimilarea si desfacerea de centrale telefonice digitale si echipamente conexe la care „ICE FELIX COMPUTER” S.A. are o participare de 25% din capitalul social, reprezentand 64,3 milioane lei.
2.2. Profilul de activitate
in anul 1991 ca urmare a solicitarii prezentate de intreprindere s-a aprobat transformarea acesteia in societate comerciala pe actiuni sub numele de „ICE FELIX COMPUTER” S.A. cu urmatorul obiect de activitate:
proiectarea, fabricarea, montarea, testarea si comercializarea la intern si extern a mijloacelor de tehnica de calcul, a produselor industriale electronice, subansamblelor si pieselor de schimb;
efectuarea operatiunilor de instalari de mijloace ale tehnicii de calcul, service in garantie si post-garantie, scolarizare;
cercetare stiintifica, proiectare experimentari, asistenta tehnica, comercializare si servicii in domeniile:
realizarea de utilaje, echipamente, materiale si tehnologii pentru fabricatie de echipamente electronice, echipamente pentru prelucrarea datelor, echipamente pentru telecomunicatii;
realizarea de software de baza pentru toate tipurile de calculatoare si retele de calculatoare;
realizarea de utilaje, echipamente, materiale si tehnologii pentru fabricatia de echipamente speciale;
atestarea si asigurarea calitarii produselor software;
proiecte complexe de calculatoare, retele de calculatoare, instalatii industriale, sisteme de prelucrare a datelor, retele de comunicatii;
intocmirea de studii tehnico-economice, comerciale si de sistem;
efectuarea operatiilor de instalari de mijloace ale tehnicii de calcul, service in garantie si post garantie, scolarizare;
importul si comercializarea de materiale, piese, subansamble si accesorii pentru mijloace ale tehnicii de clacul si produse ale industriei electronice;
proiectarea, executarea si comercializarea produselor software;
organizarea de actiuni de formare profesionala pentru domeniile specifice de activitate;
serviciul de prelucrare date;
expertizari de produse de tehnica de calcul si de produse informatice;
activitati sociale in favoarea salariatilor.
2.3. Compartimente existente in cadrul societatii comerciale „ICE FELIX COMPUTER” S.A
MANAGERUL GENERAL este conducatorul de ansamblu al firmei fiind angajat in baza contractului de management, principalele sarcini si atributii ce ii revin sunt:
– organizarea echipei manageriale a firmei, concretizata in organigrama structurii manageriale;
– elaborarea, cu colaborarea altor manageri a strategiei societatii;
– coordonarea elaborarii deciziilor lunare;
– verificarea respectarii corelatiilor dintre principalele categorii de decizii;
– evaluarea de ansamblu a rezultatelor economico-financiare obtinute lunar, semestrial, anual;
– initierea de analize ale activitatii din domeniile deficitare;
– initierea de schimbari in strategia si politica societatii;
– coordonarea si controlarea activitatii managerilor care-i sunt subordonati in mod nemijlocit.
MANAGERII PE DOMENII asigura previzionarea, organizarea, coodronarea, antrenarea, controlul si evaluarea activitatilor implicate, sarcinile si atributiile pe care trebuie sa le indeplineasca:
– participa la elaborarea strategiei si politicii globale a societatii;
– elaboreaza politica specifica domeniului condus iin cadrul strategiei si politicii globale;
– elaboreaza decizii lunare aferente domeniului condus;
– analizeaza lunar, trimestrial, semestrial, anual, rezultatele obtinute in domeniul condus;
– fac propuneri de schimbari in politica globala a firmei.
Activitatea de marketing consta in:
studierea marimii si structurii de produse pe diferite piete;
stabilirea principalelor modalitati de promovare a calculatoarelor pe diferite piete.
Atributii ale activitatii de marketing:
participarea intensa la elaborarea strategiei globale a sociatatii comerciale in special sub aspectul esential al laturii comerciale;
formularea politcii anuale de marketing a societatii referitor la marimea si structura cererii de produse pe piete, intensitatea si felul cercetarilor de piata, volumul si esalonarea resurselor necesare, principalele modalitati de impulsionare a vanzarilor pe piete;
stabilirea in fiecare luna a sumelor alocate pentru cercetare de piata, a tipurilor de teste de preferinta a cheltuielilor aferente, a cheltuielilor de reclama;
analiza in fiecare luna a rapoartelor de marketing in vederea formarii de propuneri privind volumul si structura productiei de fabricat si a vanzarilor;
formularea de propuneri si imbunatatiri.
Colectivul vanzari are atributiile:
participarea la elaborarea strategiei si politicilor de ansamblu ale societatii comerciale;
elaborarea politicii globale;
formularea proiectului politicii anuale de vanzari a societatii comerciale, prin care se apreciaza felul, volumul si preturile calculatoarelor ce urmeaza a fi vandute;
stabilirea numarului de reprezentanti comerciali.
Serviciul aprovizionare are rol determinant pentru asigurarea resurselor materiale necesare functionarii si indeplinirii obiectivelor de catre „ICE FELIX COMPUTER” S.A.
stabilirea politicii de depozitare a materiilor prime si a necesitatilor de investitii in acest domeniu;
stabilirea cantitatilor ce vor fi comandate de furnizori;
efectuarea periodica de evaluari ale continutului si eficacitatii politicii, analizelor, deciziilor de aprovizionare in vederea formularii de imbunatatiri si perfectionari.
in anul 1996/1997 pentru activitatea comerciala exista 4 sectii iar numarul de personal este de 98, iar pentru administratia comerciala numarul de personal este de 182.
Directia tehnica are urmatoarele atributii:
stabilirea surselor alocate pentru fiecare tip de proiect de cercetare-dezvoltare tehnica;
contactarea celorlalte societati comerciale in vederea efectuarii de cercetari in comun;
efectuarea de evaluari periodice ale actiunilor de cercetare-dezvoltare tehnica, in vederea stabilirii de imbunatatiri si perfectionari;
participarea la elaborarea strategiei globale a societatii comerciale, in special in ceea ce priveste latura sa inovationala.
Colectivul de proiectare se ocupa de:
asigurarea suportului tehnic si documentatiei pentru productia de serie, modernizarea tehnologica si constructiva a produselor aflate in fabricatie;
modernizari de minicalculatoare in exploatare (din seria CORAL si INDEPENDENT);
surse de alimentare pentru calculatoare personale si minicalculatoare.
in anul 1996/1997, numarul de sectii era de 8 avand 148 angajati.
Directia de productie are urmatoarele atributii:
participarea la elaborarea politicii investitionale a societatii comerciale;
implicarea in stabilirea deciziilor de fabricare a produselor;
participarea la elaborarea strategiei globale a societatii comerciale;
formularea proiectului politicii anuale de productie.
Sectia de programare a productiei se bazeaza pe:
dispozitivul de materii prime si calitatea;
structura muncitorilor utilizabili;
caracteristicile produselor, normele de timp si materiile prime;
previziuni referitoare la numarul de produse ce se pot vinde.
Sectia 1000 PM – prelucrari mecanice – specializata in prelucrarea reperelor mecanice pentru tehnica de calcul.
Sectia asamblare 4000 si sectia 5000 efectueaza:
asamblarea si reglajul surselor de alimentare;
implantare placi;
asamblarea unor telefoane si televizoare Goldstar.
Sectia asamblare 3000 realizeaza:
asamblarea si reglarea calculatoarelor personale;
Sectia cablaje realizeaza imprimarea, echiparea tuturor echipamentelor de calcul.
Serviciul mecanic-sef, se ocupa cu intretinerea si repararea utilajelor sunt:
stabilirea decizilor privind sumele alocate pentru intretinerea si repararea instalatiilor utilizate;
verificarea periodica a eficacitatii activitatii de intretinere si reparatii.
Compartimentul proiectare-mecanica, realizeaza produsele si ofera urmatoarele servicii:
matrite injectie mase plastice;
stante simple si combinate;
matrite de turnat sub presiune;
dispozitive si verificatoare;
confectii metalice, piese mase plastice.
in anul 1996/1997 societatea comerciala „ICE FELIX COMPUTER” S.A. dispunea de o sectie de proiectare-mecanica iar numarul de personal era de 202 muncitori.
Compartimentul de minicalculatoare si calculatoare personale ofera serviciile: livrari de microcalculatoare 80286, 80386SX, minicalculatoare CORAL 4021 si CORAL 8730, videoterminale grafice si alfanumerice, echipamente OLIVETTI.
Compartimentul de circuite imprimate fabrica: marcaje cu cerneluri epoxy cu mare rezistenta chimica si mecanica, circuite imprimate simple serigrafieri cu cerneluri conductive.
in cadrul „ICE FELIX COMPUTER” S.A. a fost o sectie de circuite imprimate in anul 1996/1997 cu 146 salariati.
Compartimentul de implantare-asamblare relaizeaza surse de comutatie pentru gama de produse PC, surse de mica putere in comuntatie, ventilator V80, calculator electronic de birou CE 314 cu afisare si imprimare 12 cifre.
in 1996/1997 existau 4 sectii cu 699 salariati din care 110 ingineri.
Serviciul personal are urmatoarele atributii:
stabilirea numarului de angajati trimisi la calificare si policalificare;
determinarea ritmului promovarii personalului;
participarea la elaborarea strategiei globale a societatii comerciale;
stabilirea numarului de angajati care se angajeaza sau concediaza;
calcularea fondului de salarii;
analiza fortei de munca in raport cu necesitatile firmei prin prisma productivitatii muncii;
stabilirea salariilor tarifare orare pentru muncitori;
determinarea concediilor de odihna;
stabilirea primelor si a altor premii pentru angajatii firmei.
2.4. Nomenclatura de produse
S.C. „ICE FELIX COMPUTER” S.A. realizeaza urmatoarele produse:
1. Calculatoare personale profesionale;
2. Calculatoare universale, minicalculatoare, microcalculatoare;
3. Calculatoare personale si pentru educatie HC 91, HC 2000, PC-AT 386/486;
4. Calculatoare de proces;
5. Statii grafice;
6. Cablaje imprimate;
7. Elemente constructive mecanice;
8. Televizoare, telefoane si alte produse electronice profesionale si de larg consum;
9. Integrare sisteme complexe;
10. Calculatoare de birou si buzunar;
11. Materiale consumabile pentru echipamente informatice;
12. Realizeaza service in garantie, postgarantie si scolarizare personal;
13. Echipamente periferice si pentru transmisii de date (monitoare si terminale diverse);
14. Videoterminale alb-negru si color.
2.5. Structura organizatorica a Societatii Comerciale „ICE FELIX COMPUTER” S.A.
Legenda:
SACQA – serviciul asigurare, controlul calitatii si service;
SRU – serviciul resurse umane;
SML – serviciul management legislatie
SAD – serviciul administrativ;
STI – serviciul tehnic investitii;
SMS – serviciul mecanic sef;
SPS – serviciul plan sinteze;
SCS – serviciul constructor sef;
SDP – serviciul dispecer productie;
STM – serviciul tehnolog mecanic;
S1000 – sectia 1000 prelucrari mecanice;
STC – serviciul tehnolog circuite imprimate;
S2000 – sectia 2000 circuite imprimate;
S3000 – sectia 3000 asamblare calculatoare;
S4000 – sectia 4000 montaj subansamble;
S5000 – sectia 5000 asamblare terminale;
SMK – serviciul marketing;
SDE – serviciul desfacere;
URI – colectivul vanzari in rate si inchirieri;
FEX – colectivul facturari si expeditie;
SAT – serviciul aprovizionare si transport;
SFN – serviciul financiar;
SCT – serviciul contabilitate;
OFC – oficiul de calcul;
Fil. Deva – Filiala Deva.
2.5.1. Servicul mecanic-sef
Acest serviciu se ocupa cu:
1. intretinere si reparatii masini, instalatii, utilaje din dotare.
2. Asigurarea pieselor de schimb necesare.
3. Control, masuratori, incercari preventive mecano-energetice.
4. Procurarea si evacuarea apelor.
5. Protectia muncii, protetia mediului, PSI.
6. Alte activitati
2.5.2. Atributiile serviciului mecanic-sef
I. intretinere si reparatii masini, instalatii, utilaje din dotare:
a) Raspunde de functionarea la parametri proiectati ai utilajelor si instalatiilor tehnologice din dotarea societatii comerciale.
b) Elaboreaza graficul de opriri pentru revizii la utilaje si instalatii tehnologice si il inainteaza spre aprobare Serviciului Plan-Productie.
c) Asigura cunoasterea si raspunde de aplicarea legislatiei si a normelor metodologice specifice domeniului sau de activitate.
d) Ia masuri pentru eliminarea deficientelor constatate.
e) Elaboreaza planuri operative de reparatii si intretinere preventiva si raspunde de realizarea lor.
f) Propune tehnologii pentru reparatiile capitale ale masinilor si instalatiilor din dotare.
g) Transmite serviciului Aprovizionare necesarul de materii prime si materiale pentru lucrarile de intretinere si reparatii.
h) Organizeaza echipe de reparatii specializate pe tipuri de utilaje si raspunde de activitatea lor, pentru asigurarea operativitatii si calitatii in inlaturarea avariilor.
i) Analizeaza si asigura dotarea cu SDV-uri si AMC-uri speifice.
j) Elaboreaza documentatia tehnica aferenta lucrarilor de reparatii, tine evidenta si documentatia tehnica centralizata a tuturor instalatiilor si utilajelor.
k) Executa in cadrul reparatiilor, lucrari de modernizare a masinilor, utilajelor, instalatiilor de completare a acestora cu dispozitive de automatizare.
II. Asigurarea pieselor de schimb necesare.
a) Urmareste si raspunde de executia pieselor de schimb de catre formatiile din cadrul serviciului mecanic-sef.
b) Urmareste aplicarea instructiunilor de depozitare si conservare a pieselor de schimb mecanice, electrice.
c) Stabileste piesele de schimb ce pot fi reconditionate in conditii de eficienta economica si siguranta in functionare.
d) Organizeaza recuperarea, reconditionarea refolosirea pieselor uzate.
e) }ine evidenta principalelor piese de schimb necesare pentru utilajele din dotare.
III. Control, masuratori, incercari preventive mecano-energetice
a) Asigura si raspunde de realizarea planului aprobat privind efectuarea probelor si incercarilor preventive.
b) intocmeste si tine la zi documentatia societatii.
IV. Procurarea si evacuarea apelor
a) Asigura si raspunde de intretinerea si exploatarea corespunzatoare a instalatiilor cu rol in protectia factorilor de mediu, a instalatiilor si canalelor de deversare a apelor uzate menajere, industriale.
b) incheie contracte cu Regia Autonoma Apele Romane, pentru extractia din subteran a apei potabile necesare.
c) Stabileste numarul, tipul, caracteristicile instalatiilor de producere si distribuire a apelor, necesare pentru dotarea firmei.
d) Verifica calitatea apei potabile.
e) intocmeste planul de intretinere a gospodariei de apa si a retelei de canalizare.
V. Protectia muncii, protectia mediului, PSI
a) in colaborare cu Cabinetul de protectie a muncii, elaboreaza instructiuni specifice de protectie a muncii, urmareste afisarea, insusirea si aplicarea acestora, cat si a prevederilor privind siguranta in exploatare a instalatiilor cu grad ridicat de pericol de catre personalul din subordine, se ocupa permanent cu reducerea pericolului aparitiei avariilor.
b) Raspunde de afisarea si respectarea instructiunilor PSI.
VI. Alte activitati
a) Organizeaza si raspunde de evidenta, gestionarea, recuperarea si valorificarea metalelor pretioase continute in aparatele electrice si piesele de schimb utilizate in activitatea de intretinere si reparatii si scoase din uz.
b) Elaboreaza Planul de masuri privind desfasurarea activitatii de productie pe timp de iarna.
c) Participa la perfectionarea sistemului informational.
Serviciul mecanic-sef transmite propuneri de plan de reparatii, de opriri generale sau partiale de norme de consum, de piese de schimb si de indicatii de lucru, transmite propuneri de plan de cooperare in domeniul mecanic si al executiei pieselor de schimb si transmite necesarul de forta de munca pe structuri, primind totodata indicatii referitoare la retribuirea personalului muncitor.
O alta atributie a serviciului mecanic-sef transmite propuneri pentru stabilirea necesarului de aprovizionat cu lubrifianti, piese de schimb, alte materiale, graficele de executie pentru lucrarile de reparatii ale mijloacelor de transport, contractele si comenzile pentru executie de catre terti.
2.6. Organizarea activitatii de intretinere si reparare a utilajelor
Lucrarile de intretinere si reparatii se pot face in mai multe variante si anume:
a) in cadrul fiecarei unitati industriale care exploateaza utilajele;
b) in unitatile industriale specializate constituite la nivel national sau zonal, cum ar fi: unitatile constructoare de masini, sau unitatile specializate pe felurite lucrari de reparatii si pe tipuri de utilaje supuse repararii.
in cazul in care unitatea care exploateaza utilajele are posibilitatea sa execute, prin forte proprii toate lucrarile de intretinere si reparatii exista mai multe avantaje:
– reducerea costurilor;
– flexibilitatea marita in executarea lucrarilor de reparatii;
– posibilitatea imediata de interventie in cadrul unor caderi accidentale ale utilajelor;
– controlul mai bun al materialelor consumate in scopul prevenirii risipei si asigurarii calitatii pieselor de schimb;
– stabilirea unor relatii mai bune intre subunitatea de intretinere si reparatii si subunitatile de productie.
in cadrul unitatilor industriale executarea lucrarilor de intretinere si reparatii a utilajelor poate fi executata in trei moduri:
A. Sistemul centralizat, care consta in aceea ca toate sarcinile si activitatile de intretinere si reparatii revin subunitatii de intretinere si reparatii din unitatea respectiva.
Acest sistem este recomandat a fi folosit la unitatile de marime mica si mijlocie in care diversitatea utilajelor este redusa.
Avantajele sistemului centralizat:
– folosirea eficienta a personalului muncitor din intreprinderea respectiva;
– posibilitatea specializarii muncitorilor pe tipuri de utilaje pentru a putea fi apti sa le repare;
– producerea sau achizitionarea pieselor de schimb in conditii economice.
Dezavantajele sistemului centralizat:
– necesitatea dotarii cu AMC-uri si SDV-uri specifice;
– necesitatea existentei unui numar de personal suplimetar pentru conducerea activitatii de intretinere si reparatii;
– separarea activitatii de intretinere si reparatii de productia de baza.
B. Sistemul descentralizat, in cadrul caruia organizarea activitatii de intretinere si reparatii se organizeaza in fiecare subunitate de baza iar activitatea de intretinere si reparatii este desfasurata de echipe de muncitori specializati, aflati sub conducerea inginerului sau sefului de sectie de baza unde se desfasoara activitatea.
Sistemul descentralizat este utilizat mai ales la unitatile care au in dotare utilaje complexe de mare tehnicitate si cu un grad sporit de automatizare.
Avantajele sistemului descentralizat:
– cresterea raspunderii muncitorilor care lucreaza la procesele de productie de baza;
– reducerea personalului care coordoneaza activitatea de reparatii;
– sporirea operativitatii in executarea unor lucrari de reparatii urgente.
Dezavantajele sistemului descentralizat:
– gradul de utilizare a timpului de lucru redus;
– productivitatea muncii redusa;
– imposibilitatea specializarii muncitorilor pe feluri de lcurari de reparatii.
C. Sistemul mixt, este caracterizat prin faptul ca lucrarile de intretinere si reparatii de complexitate mica si medie se efectueaza la nivelul subunitatilor de productie care exploateaza acele utilaje iar reparatiile de complexitate mare revin subunitatii de intretinere si reparatii de nivelul fiecarei unitati industriale.
Activitatea de intretinere si reparatii se desfasoara in sectiile de baza unde utilajele nu pot fi demnotate de fundatiile pe care au fost montate.
Sistemul mixt imbina avantajele celorlalte sisteme:
– specializarea muncitorilor si pe subunitati de productie;
– specializarea muncitorilor pe tipuri de utilaje.
Dezavantajul sistemului mixt este solutionarea mai lenta a unor probleme ca urmare a subordonarii diferite a activitatii de reparatii.
Societatea comerciala ICE FELIX COMPUTER S.A. foloseste sistemul de intretinere periodica de tip preventiv-planificat.
Lucrarile de intretinere si reparatii ale utilajelor de productie se executa de catre Serviciul Mecanic {ef, pe baza planului de reparatii in sistem centralizat.
Serviciul Mecanic {ef, are in subordine atelierele mecanice si atelierele electrice. Ele cuprind pe langa dotarea necesara, echipe de lucru, formate specializate in efectuarea diferitelor tipuri de reparatii.
Utilajele supuse reparatiei in cadrul Societatii comerciale „ICE FELIX COMPUTER” S.A.
Categoriile de utilaje aflate in reparatie la „ICE FELIX COMPUTER” S.A. sunt:
1. Masini de gaurit:
– verticale;
– radiale.
2. Masini de injectie mase plastice;
3. Masini de unelte aschietoare:
Masini de debitat:
– fierastraie circulare;
– fierastraie alternative.
4. Masini aschietaoare:
a) strunguri:
– paralele;
– universale;
– automate cu un ax;
– semiautomate;
– de precizie.
b) masini de frezat-universale.
5. Masini de rectificat:
– universale;
– exterior;
– fara varfuri;
– interior;
– plan.
6. Masini de rabatat – cu cutit mobil.
7. Masini de ascutit.
8. Prese mecanice.
9. Masini de sudat:
– insertii de sudat in puncte;
– agregat de sudura in mediu protector de argon;
– convertizoare de sudura electrica.
10. Masini de indoit-abkant.
Categoriile de utilaje existente in societatea comerciala „ICE FELIX COMPUTER” S.A. sunt:
Analiza indeplinirii planului de reparatii.
in cadrul activitatii de intretinere si reparatii se inalnesc diferite forme de planificare in timp:
A. Planificarea pe termen lung, se aplica la instalatiile complexe din industria chimica, metalurgica, in industria materialelor de constructii, in reparatiile capitale cand se planifica pentru 3-5 ani interventiile.
Sistemul de planificare pe termen lung impune: stabilirea naturii interventiilor; estimarea duratei lucrarilor pe tipuri si planificarea lucrarilor pe an; estimarea necesarului de materii prime, materiale, combustibili, energiem forta de munca, utilaje si accesorii pentru activitatea de intretinere si reparatii; estimarea costurilor de intretinere si reparatii.
B. Planificarea pe termen mediu, se aplica anual la marea majoritate a intreprinderilor cu utilaje universale. Acest sistem impune: determinarea necesarului de materii prime, energie, SDV, forta de munca, stabilirea planului de revizii si reparatii pe trimestre si luni.
C. Planificarea pe termen scurt, constituie o activitate curenta care cuprinde: programarea lucrarilor pe formatii, defalcarea lucrarilor din planul anual pe luni, sectii, ateliere; determinarea duratei lucrarilor pe utilaje, subansambluri si operatii; aprovizionarea cu materiale specifice locurilor de munca; executia lucrarilor si controlul acestora.
Planificarea lucrarilor de intretinere si reparatii, dupa obtinerea informatiilor necesare, se face corelat cu actele normative, intocmite pe grupe de utilaje. Actele normative reglementeaza: costul in procente al reparatiilor din valoarea de inlocuire, pentru fiecare utilaj in parte; timpul de stationare in reparatii, exprimat in zile lucratoare; durata normala de utilizare in ani si numar de ore; ciclul de reparatii si intervalul, in ore, de functionare dintre doua categorii de interventii.
Pentru planificarea lucrarilor de intretinere si reparatii se tine seama atat de actele normative in vigoare cat si de:
a) livretul utilajului din care rezulta: data punerii in functiune, denumirea utilajului, principalele caracteristici tehnice; piesele si subansamblele de prima necesitate; reparatiile efectuate; orele de functionare de la punerea in functiune; normele de reparatii.
b) fisa individuala (FI{A U), care evidentiaza pe zile si echimburi de lucru functionarea utilajului precum si nefunctionarea detaliata pe cauze.
c) programul lunar de intretinere si reparatii care preia informatiile referitoare la luna de plan din planul anual de intretinere si reparatii.
d) comanda de lucru pentru intretinere care sa se intocmeasca cu ocazia intrarii piecarui utilaj in reparatii de catre compartimentul de intretinere si reparatii. El se intocmeste distinct pe utilaje si feluri de lucrari.
e) evidenta costului fiecarei comenzi executate care trebuie sa cuprinda toate informatiile privind consumul de munca vie si materiala efectuata cu ocazia fiecarei lucrari de reparatie.
Etapele necesare pentru elaborarea planului de intretinere si reparatii:
1. Studiul tehnic care cuprinde nomenclatorul utilajelor, fisele de revizie, fisele lucrarilor de reparatii curente, capitale, planul de ungere al utilajelor, stabilirea metodelor de lucru.
2. Studiul timpilor.
– normele de timp – ofera date cu privire la durata lucrarii de intretinere sau reparatii;
– estimari asupra timpilor de lucru – ofera date cu privire la timpul de oprire al utilajului si numarul de ore/om necesare pentru executarea lucrarii.
3. inregistrarea datelor:
– cuprinde istoricul utilajului – ofera date cu privire la importanta lucrarilor si punctelor sensibile;
– analiza pierderilor de timp – ofera date cu privire la faptul ca utilajul este sau nu disponibil;
– analiza cauzelor opririlor si rebuturilor – ofera date in legatura cu utilajul, daca furnizeaza prodcutie de calitate si cu coeficient de rebuturi;
– costul lucrarii – ofera date in legatura cu cheltuielile pe operatii si totale.
4. Analiza datelor:
– analiza pierderilor de timp – ofera date cu privire la eficienta planificarii lucrarilor;
– centralizarea cauzelor de avarii si a opririlor accidentale – se observa: costul opririlor, avariilor, rebuturilor;
– ansamblul lucrarilor de intretinere si reparatii ce trebuie efectuate: se fac previziuni pe termen lung;
– volumul cheltuielilor de intretinere si comasarea lor cu cele preliminate – se observa influenta chaltuielirlo de intretinere si reparatii asupra costurilor de fabricatie;
– modernizari – influenta ce o poate exercita o dotare mai buna.
5. Programarea lucrarilor:
– cuprinde lucrari curente – se realizeaza lucrari de intretinere preventiv-planificate;
– lucrari de revizie tehnica;
– calitatea lucrarilor;
– date privind prevenirea avariilor si a opririlor accidentale.
Etapele necesare pentru desfasurarea planificarii reparatiilor sunt in numar de 4 si anume:
Etapa I – Determinarea duratei ciclului de reparatii ale utilajelor
Ciclul de reparatii este definit ca perioada de timp cuprinsa intre doua reparatii capitale.
Etapa a II-a – Determinarea structurii ciclului de reparatii
Structura ciclului de reparatii este definita ca numarul, felul, modul de succesiune a diferitelor interventii in cadrul ciclului de reparatii.
Etapa a III-a – Determinarea duratei de stationare in reparatii
Durata de stationare in reparatii se poate determina si prin calcule cu relatia:
unde Tm = timpul de munca in ore-norma
Nm = numarul de muncitori care formeaza echipa de reparatii
DS = durata schimbului de lucru, in ore
NS = numarul de schimburi
Kcld = coeficient de transformare a zilelor efective in zile calendaristice.
Etapa I. Durata ciclului de reparatii poate fi aflata in doua moduri:
A. – conform sistemului preventiv-planificat de intretinere si reparatii, fiecare reparatie le contine pe toate celelalte referitoare ei.
Numarul de interventii tehnice care se executa in mod independent fara cele automatizate poate fi aflat cu ajutorul relatiei:
unde Nit – numarul de interventii tehnice
Dcr = durata ciclului de reparatii
dit = intervalul intre doua interventii tehnice pentru care se caluleaza numarul
NSi = numarul interventiile superioare
unde Rk = reparatia capitala
Rt = revizia tehnica
RCI = reparatia curenta de gradul I
RCII = reparatia curenta de gradul al II-lea.
Revizia tehnica cuprinde operatiile care se executa inaintea unei reparatii planificate (curente sau capitale). Prin efectuarea acestei revizii se urmareste determinarea starii tehnice a mijloacelor fixe si a principalelor operatii ce trebuie efectuate cu ocazia primei reparatii programate, precizandu-se daca masina sau utilajul trebuie sa intre in reparatie dupa realizarea numarului de ore de functionare prevazut in normele pentru reparatia respectiva sau daca timpul de functionare mai poate fi prelungit dupa expirarea acestui termen, cu un anumit numar de ore prevazut cu aceasta ocazie.
Cu ocazia reviziei tehnice se pot efectua si operatii de reglare si consolidare a unor piese si subansamble, care sa asigure o functionare normala a utilajului pana la prima reparatie.
Reparatia curenta reprezinta alea lucrare care se efectueaza in mod periodic in vederea inlaturarii uzurii materiale, necesitand inlocuirea unor piese componente sau inlocuirea partiala a unor subansamble uzate.
Reparatiile curente se impart in reparatii curente de gradul I si reparatii curente de gradul al II-lea, in raport cu marimea intervalului de timp de functionare intre reparatii, de importanta lucrarilor ce se executa si valoarea pieselor si subansamblelor reparate, reconditionare sau inlocuite.
Reparatia capitala reprezinta acea lucrare care se efectueaza dupa expirarea ciclului de functionare prevazut, avand drept scop mentinerea caracteristicilor economice si tehnice initiale si preintampinarea iesirii mijloacelor fixe din functiune inainte de termen.
B. O alta modalitate pentru determinarea structurii ciclului de reparatii consta in aflarea numarului interventiilor tehnice de acelasi fel, care se executa atat ondependent cat si cu ocazia unor lucrari mai complexe.
unde m = numarul de RCI executate atat independent cat si cu ocazia lui RCII si Rk.
dRCI = durata intre doua RCI.
unde n = numarul de RCII executate atat independent cat si cu ocazia lui si Rk.
unde C = numarul de revizii tehnice (Rt) executate atat independent dar si cu ocazia lui si RCI, RCII si Rk.
Planul de reparatii precizeaza pentru fiecare utilaj in parte intr-o perioada de 365 zile, atat felul interventiei care urmeaza sa se execute cat si luna calendaristica in care urmeaza a se efectua.
Tehnologia care se va adopta este urmatoarea:
– se precizeaza pentru fiecare utilaj care a fost ultima interventie tehnica Tt care s-a efectuat in anul precedent;
– se calculeaza o perioada de timp in zilele lucratoare pana la fiecare interventie care se efectueaza in anul urmator.
Durata acestei perioade este data de:
unde H = perioada de timp intre doua interventii consecutive (Rt)
r = numarul de ordine pentru care se calculeaza T
= suma timpilor de stationare in reparatii, in interventiile precedente
= coeficientul de transfer din zile efective in zile calendaristice
Etapa a IV-a – Determinarea costurilor fiecarei interventii
Este necesara activitatea de evaluare a tuturor operatiilor de intretinere si reparatii in vederea intocmirii bugetului de cheltuieli aferent tuturor activitatilor de intretinere si reparare.
Planul de intretinere si reparatii se intocmeste pentru fiecare utilaj in parte si se specifica in cadrul lui:
– utilajul pentru care se face reparatia;
– luna calendaristica in care se face reparatia;
– felul reparatiei.
Rezultatele pot fi folosite de conducerea unitatii economice in urmatoarele sensuri: se poate face aprovizionarea din timp de la furnizorii de materii prime, esalonarea fortei de munca pe diferite tipuri de interventii, intocmirea unui buget de cheltuieli aferent acestor lucrari. De asemenea trebuie sa se tina seama de stocul de SDV-uri, a carui marime optima este data de relatia:
unde Df = durata unui ciclu de fabricare a SDV-urilor
cmz = consum mediu zilnic de SDV-uri
Nz = numar zilnic de SDV-uri.
Datele tehnice privind repararea fondurilor fixe
Etapa a II-a. Structura ciclului de reparatii pentru strungul paralel SN 400
Revizia tehnica la strungul SN 400 se executa dupa 1110 ore de functionare. Dupa aceasta interventie tehnica es va efectua o reparatie curenta de gradul I la 2220 ore de functionare. Pana la efectuarea unei reparatii curente de gradul II se vor mai realiza trei reparatii tehnice si doua reparatii curente de gradul I, pentru ca reparatia curenta de gradul al II-lea se realizeaza dupa 8880 ore de functionare a strungului.
Reparatia capitala se realizeaza dupa 26640 de ore de functionare.
Din structura ciclului de reparatii rezulta ca pentru strungul paralele SN 400 din momentul punerii in functiune si pana la prima reparatie capitala vor fi necesare urmatoarele interventii tehnice:
– 12 revizii tehnice;
– 9 reparatii curente de gradul I;
– 2 reparatii curente de gradul al II-lea.
Numarul de reparatii necesare poate fi determinat cu relatia:
unde Ni = numarul de interventii tehnice
Der = durata ciclului de reparatii
dit = intervalul intre doua interventii tehnice
NSi = numarul de interventii superioare
Deci:
Graficul reviziilor tehnice si reparatiilor pentru strungul paralel SN-400
Etapa a III-a. Calculul duratei de stationare in reparatii
Relatia cu ajutorul careia se poate determina durata de stationare a unui strung este urmatoarea:
unde Tm = timpul de lucru in ore/norma
Nm = numarul de muncitori care lucreaza simultan la repararea utilajului
NS = numarul de schimburi
Kn = coeficient de indeplinire a sarcinilor (normelor).
La strungul paralel SN-400 sunt necesare pentru o reparatie curenta de gradul I:
Tm = 136 ore
Nm = 3
DS = 8 ore
NS = 2 schimburi
Kn = 0,99.
Etapa a IV-a. Costurile interventiilor
in cazul strungului paralel SN-400 costul interventiei se determina ca fiind: timpul executat de muncitor – exprimat in ore-om – care se inmulteste cu salariul tarifar orar pe fiecare categorie de incadrare a muncitorilor.
Categoria I = 2952 lei/h.
Categoria a II-a = 3247 lei/h.
Categoria a III-a = 3590 lei/h.
Categoria a IV-a = 3876 lei/h.
Categoria speciala = 4020 lei/h.
Astfel pentru RT = 59761 lei
RCII = 1 045 579 lei
RCI = 459 497 lei
Rk = 7 488 507 lei
Valoarea totala a reparatiilor care au loc in cadrul unui ciclu se poate determina plecand de la numarul de interventii prevazute in ciclul de reparatii ale strungului paralel SN 400.
12 RT x 59761 lei = 717 132 lei
9 RCI x 459497 = 4 135 473 lei
2 RCII x 1 045 579 lei = 2 091 158 lei
1 Rk x 7 488 507 lei = 7 488 507 lei
Cheltuieli totale =
= 717 132 + 4 135 473 + 2 091 158 + 7 488 507 = 14 432 270 lei
Costul unei reparatii totale la strungul SN-400 se calculeaza pornind de la urmatoarele elemente:
– materiale: 3 875 203 lei;
– cheltuieli de transport aprovizionare: 284 358 lei;
– manopera: 2 859 724 lei;
– impozit si CAS: 30% x 2 042 186 lei = 612 655 lei;
– regie de sectie: cheltuieli generale + cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor = (manopera+impozit si CAS) x 98,8% = 2 337 124 x 98,8% = 2 098 737 lei;
– costul de sectie = materiale + cheltuieli de transport + manopera + impozit + cheltuieli cu regia de sectie: 3875203 + 284358 + 2859724 + + 612655 + 9730677 lei
– cheltuieli cu regia generala = cost de sectie x 28,8% = 9730677 x 28,8% = 2802435 lei;
– cost de uzina = cost de sectie + cheltuieli generale = 9730677 + 2802435 = 12533112 lei.
Situatia realizarii programate a reparatiilor utilajelor din cadrul societatii comerciale „ICE FELIX COMPUTER” S.A.
in anul 1997 s-au realizat urmatoarele:
Tipul reparatiei Programat Realizat
RT 1002 1002
RCI 397 397
RCI 139 139
Rk 16 16
Toate cele 1002 revizii tehnice, 397 reparatii curente de gradul I, 139 reparatii curente de gradul al II-lea si 16 reparatii capitale au fost executate in decursul anului 1997.
Din analiza situatiei reparatiilor din anii precedenti respectiv 1995 si 1996 se poate observa ca intotdeauna planul de reparatii pe un an a fost efectuat integral.
Astfel in anul 1996 situatia realizarii reparatiilor programate a fost urmatoarea:
Tipul reparatiei Programat Realizat
RT 1027 1027
RCI 401 401
RCI 144 144
Rk 18 18
Serviciul mecanic sef tine o buna evidenta a orelor de functionare a utilajelor si se incearca in general realizarea reparatiilor dupa numarul de ore de functionare conform lucrativului. Se incearca realizarea reparatiilor cu cheltuieli minime, serviciul mecanic sef nedepasind costurile de reparatii prevazute in normative.
Un aspect major cu implicatii asupra modului de esalonare a reparatiilor in timp, respectiv pe luna de concediu (in general august). in momentul cand societatea intra in concediu timp de o luna pe an, in luna respectiva nu se efectueaza nici o reparatie fapt ce are implicatii si asupra modului de incarcare a programului de reparatii.
in cadrul S.C. ICE FELIX COMPUTER S.A. exista informatizarea activitatii de intretinere si reparatii. Activitatile care sunt evidentiate in acest mod sunt cele legate de programarea, pregatirea, urmarirea executiei reparatiilor RT, RCI, RCII si Rk cele legate de intocmirea planului anual de reparatii, stabilirea necesarului de forta de munca, etc.
Aceasta utilizare a tehnicii de calcul permite personalului din compartimentul de conducere conceptie si executie sa obtina un adevarat salt calitativ in activitatea desfasurata.
Situatia repartizarii reparatiilor pe lunile anului
Evolutia principalilor indicatori (1996-1997)
Analiza cheltuielilor salariale
in acest cadru se analizeaza cheltuielile cu personalul, in sensul de salarii personal, asigurari si protectie sociala.
Eficienta cheltuielilor salariale totale sau partiale se evidentiaza prin urmatorii indicatori:
a) cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din exploatare;
b) cheltuieli salariale la 1000 lei cifra de afaceri;
c) cheltuieli salariale la 1000 lei valoare adaugata.
Pentru cheltuielile salariale la 1000 lei venituri din expolatare avem
, ca modele multiplicative se poate folosi:
sau circumscrie la salarii personal:
respectiv
unde CS = Cheltuieli salariale cu personalul
NS = numarul mediu al salariatilor
FS = fondul de salarii
Pentru cheltuielile salariale la 1000 lei cifra de afaceri sau in vedere modelele:
respectiv
sau
corespunzator
Pentru cheltuielile salariale la 1000 lei valoare adaugata:
respectiv
sau corespunzator
Bilantul activelor fixe in mii lei
Bilantul cheltuielilor de intretinere si reparatii pentru anul 1997
Evidenta principalilor indicatori
(in mii lei) comparativ in anul 1997 fata de 1996
Analizand tabelul vom observa urmatoarele:
a) care este de 272,70–294,84 =
se explica factorial astfel:
1. Influenta numarului de salariati fata de suma veniturilor din exploatare (forma de exprimare cu o anumita convenienta a productivitatii muncii).
2. Influenta salariului mediu (brut) pe o persoana:
2.1. Influenta timpului de munca pe un salariat:
2.2. Influenta salariului mediu orar:
2.2.1. Influenta veniturilor orare din exploatare
2.2.2. Influenta cheltuielilor cu salariile personalului la 1000 lei venituri din exploatari:
a) reprezentand: 195,10 – 214,42 = – 19,32 lei este rezultatul influentei factorilor:
1. Numarul de salariati fata de cifra de afaceri:
2. Salariul mediu brut pe o persoana:
a) echivalenta 427,22 – 493,41 = – 66,19 lei se explica dupa cum urmeaza:
1. Influenta numarul de salariati fata de valoarea adaugata (eficienta factorului uman):
2. Influenta salariului mediu brut pe o persoana:
CAPITOLUL III
Analiza capitalului fix din cadrul intreprinderii
3.1. Analiza folosirii capitalului fix
Cresterea marcanta a volumului fondurilor fixe sub raport cantitativ ridica o problama deosebit de importanta, asigurarea la un nivel superior a potentialului lor. imbunatatirea folosirii fondurilor fixe constituie un factor calitativ de prim ordin al cresterii economice. in ansamblul factorilor care concura la folosirea la un nivel superior a fondurilor fixe existente, o importanta deosebita o prezinta organizarea si asigurarea in conditii optime a activitatii de intretinere si reparatii.
in cadrul unitatilor economice, fondurile fixe impreuna cu fondurile de circulatie formeaza fondurile de productie ale acestora, necesare pentru asigurarea desfasurarii normale a activitatii lor economice.
Fondurile fixe reprezinta acea parte a fondurilor de productie care participa in procesul de munca cu intreaga lor valoare de intrebuintare, care se consuma si isi transmit valoarea asupra produsului creat nu dintr-o data, ci treptat de-a lungul mai multor cicluri de productie.
Pentru caracterizarea volumului fondurilor fixe se utilizeaza in principal doi indicatori si anume:
1) valoarea de inventar a fonsurilor fixe la un moment dat;
2) valoarea de inventar medie a fondurilor fixe pe o anumita perioada de timp.
Indicatorul „Valoarea de inventar medie a fondurilor fixe” pe o perioada de timp evidentiaza valoarea fondurilor de care a dispus o unitate economica, in medie, tinand seama de existentul la inceputul anului, recum si de intrarile si iesirile de fonduri fixe la unitatea economica considerata.
unde VFa = valoarea de inventar medie anuala a fondurilor fixe
Fe = valoarea de inventar a fondurilor fixe existente la inceputul anului
Fi = Valoarea de inventar a fondurilor fixe ce au intrat in functiune in cursul anului
ti = timpul de functionare – in luni – a fondurilor fixe din momentul considerat al punerii in functiune pana la sfarsitul anului
FS = valoarea de inventar a fondurilor fixe scoase din functiune in timpul anului
tS = timpul de nefunctionare a fondurilor fixe scoase din functiune, din momentul considerat al scoaterii din functiune si pana la sfarsitul anului.
3.2. Analiza gradului de uzura aleatoare a echipamentelor industriale
Analiza si studiul problemelor privind uzura, inlocuirea si mentinerea utilajului in functionare folosesc metode si tehnici specifice care au la baza elementele teoriei uzuroo aleatoare a echipamentelor industriale. Daca notam cu p(t) probabilitatea de avariere si cu pc(t) probabilitatea conditionata de avariere, relatiile lor de calcul sunt:
Pe baza elementelor teoriei uzurii aleatoare a echipamentelor industriale aceste probabilitati se pot calcula cu ajutorul urmatoarelor formule:
p(t) = probabilitatea ca un utilaj sa iasa din functiune in intervalul cuprins de la 1 la t
ramase in functiune in decursul a 3 ani
t 1995 1996 1997
n(t) 150 124 110
Deci functia de supravietuire pentru anul 1997 este de 0,733.
Pentru a calcula mortalitatea in perioada cuprinsa intre anii 1996 si 1997 vom folosi relatia:
n(t _1)_n(t)=n(1996)_n(1997)=124_110=14 utilaje
Probabilitatea de avariere p(1997)
.
Probabilitatea de avariere conditionata
.
Analiza cheltuielilor materiale
CAPITOLUL IV
Analiza modului de intretinere si reparare a capitalului fix
la S.C. „ICE FELIX COMPUTER” S.A.
Pornind de la necesitatea organizarii repararii utilajului pe baza cunoasterii prealabile a felului reparatiilor de executat si a datei de intrare in reparatie, care sa permita o prealabila pregatire tehnica si organizatorica a executiei lor, au fost proiectate si aplicate doua sisteme de executare a reparatiilor si anume sistemul de executare a reparatiilor pe baza constatarilor si sistemul reparatiilor preventic-planificate.
Sistemul de reparati preventiv-planificate poate fi aplicat dupa doua metode:
– metoda standard
– metoda pe baza reviziilor tehnice
Sistemul de executare a reparatiilor pe baza de constatare
Potrivit acestui sistem, planificarea lucrarilor de intretinere si reparatii se face pe baza efectuarii in prealabil a unei revizii a utilajului si a intocmirii pe aceasta baza a unei fise de constatare prin care se stabilieste starea tehnica a utilajului, planificarea reparatiilor facandu-se pe baza datelor despre starea utilajului obtinute cu ocazia reviziilor tehnice periodice, judiciozitatea continutului planului de reparatii si gradul de corespundere cu necesitatile reale in reparatii depinde de precizia evaluarii starii tehnice. Dezavantajul principal al acestui sistem este acela ca nu are la baza normative fundamentate stiintific pe baza carora sa se stabileasca volumul lucrarilor de reparatii, al mijloacelor materiale si banesti necesare pentru mentinerea utilajului in stare normala de functionare.
Folosirea sistemului de reparatii preventiv-planificate dupa metoda standard consta in introducerea utilajului in reparatie dupa un anumit numar de ore de functionare. Pe baza acestei metode, reparatia se face dupa un proces tehnologic elaborat in prealabil, care prevede detaliat toate operatiile ce se executa cu ocazia reparatiei.
Potrivit sistemului de reparatii preventiv-planificate dupa metoda reviziilor tehnice periodice, utilajele intra in reparatii planificate dupa un anumit numar de ore de functionare, in mod periodic, intr-o anumita succesiune potrivit unui ciclu de reparatii inaintea fiecarei reparatii efectuandu-se o revizie tehnica pentru cunoasterea starii utilajului.
intreprinderea foloseste sistemul de intretinere preventic-planificat periodic, in acest fel se determina variatia uzarilor in timp la utilaje si piese de schimb iar pe baza acestei uzari de determina perioadele de functionare corespunzatoare intre doua reparatii exprimata in numar de ore de functionare.
Masurile de intretinere si control se efectueaza la intervale stabilite. Aplicarea sistemului se face conform metodei dupa revizie si astfel se determina ciclul de reparatii si felul lor.
Acest sistem de reparatii face posibila reducerea numarului de defectiuni si opriri accidentale din cadrul societatii comerciale „ICE FELIX COMPUTER” S.A.
Reducerea cheltuielilor de reparatii a dus la imbunatatirea raportului intre reparatiile preventive si cele datorate defectiunilor, desi face posibila evaluarea marimii stocului de piese de schimb ce sunt necesare pentru efectuarea reparatiilor. in cadrul societatii nu exista un stoc de piese de schimb societatea fiind nevoita sa cumpere piese de schimb in momentul aparitiei defectiunilor.
Din bilantul pe anul 1997 s-a constatat ca pe total „ICE FELIX COMPUTER” S.A. cheltuielile pentru piesele de schimb au fost de 93 201 542 lei, iar cheltuielile cu intretinerea si reparatiile au fost de 15 2 42315.
Disponibilitatea utilajelor
Ca urmare a faptului ca intreprinderea are in dotare utilaje cu o vechime cuprinsa intre 10-20 ani, utilaje al caror randament este scazut, s-au facut investitii in utilaje noi, in mod deosebit in aparate de masura si control la masinile si instalatiile de lucru si la unelte si dispozitive de lucru.
Din analiza balantei activelor fixe comparand existentul de active fixe de la inceputul anului 1997 cu cel de la sfarsitul anului 1997 AMC-urile au avut o valoare de 8 587 324 mii lei, masinile, utilajele si instalatiile de lucru 110 931 mii lei iar uneltele si dispozitivele de lucru au avut o valoare de 80 739 mii lei. Analizand situatia intrarilor si iesirilor de active vixe in anul 1997 conducerea societatii si-aindreptat activitatea de investitii spre toate categoriile de active fixe, exceptand categoria uneltelor de „inventar gospodaresc”.
in cadrul societatii comerciale valoarea intrarilor este mai mare decat cea a iesirilor, respectiv 4 223 724 lei intrari si 378 002 iesiri, ceea ce reprezinta faptul ca potentialul tehnic al intreprinderii a crescut.
Deci gradul de reinoire al mijloacelor fixe este de 20,43%. Compozitia tehnica a capitalului fix reprezinta raportul dintre mijloacele fixe active si totalul mijloacelor fixe ale firmei.
Cu cat ponderea mijloacelor fixe active este mai crescuta cu atat mijloacele exercita asupra indicatorului de eficienta o influenta pozitiva pana la o anumita limita dupa care incep sa scada.
Unul dintre indicatorii de eficienta folositi este cifra de afaceri. Legatura care exista intre modificarile ponderii mijloacelor fixe active din totalul mijloacelor fixe si eficienta utilizarii mijloacelor fixe totale poate fi evidentiata cu ajutorul relatiei:
unde iv = indicele eficientei utilizarii mijloacelor fixe totale
iS = indicatorul structurii mijloacelor fixe
ia = indicatorul eficientei utilizarii mijloacelor fixe active.
Prin imbunatatirea structurii mijloacelor fixe active exista posibilitatea cresterii eficientei utilizarii mijloacelor fixe totale.
iv = indicele eficientei utilizarii mijloacelor fixe totale
ia = indicator de eficienta a utilizarii mijloacelor fixe active.
iv = iv _ 100 = 113 _ 100 = 13%.
Pe total intreprinderea inregistreaza o crestere a eficientei utilizarii mijloacelor fixe in anul 1997 fata de 1996 (iv = 1010,7 fata de iv = 890,7 lei la 1000 lei mijloace fixe). Eficienta utilizarii mijloacelor fixe creste cu 13% ceea ce in marime absoluta semnifica un spor de productie la 1000 lei mijloace fixe de 115 lei.
is = is _ 100 = 119 _ 100 = 19%.
Deoarece a crescut ponderea mijloacelor fixe active in total mijloace fixe Mfa/Mf de la 296,3 la 355,5 se inregistreaza si o crestere a indicatorului de eficienta in marime absoluta cu 169 lei. Desi mijloacele fixe au crescut fata de 1996 totusi din punct de vedere al utilizarii acestora exprimata prin productia exercitiului la 1000 lei mijloace fixe active se inregistreaza o scadere de la 3374,1 in 1996 la 2842 in 1997.
Costurile de intretinere si reparatii
intreprinderea reduce cheltuielile cu intretinerea si reparatiile iar acest lucru este posibil ca urmare a lucrarilor de reconditionare a pieselor, a reducerii personalului si a cresterii calificarii fortei de munca.
Pentru fiecare reparatie realizata nu s-a depasit costul maxim prevazut. Ponderea cheltuielilor de intretinere si reparatii este de 0,3.
intreprinderea reconditioneaza unele piese datorita avantajelor economice (cost si oportunitate) si datorita numarului redus din aceste piese, ceea ce face ca reonditionarea lor in unitati specializate sa nu fie eficienta. Se mai tine cont si de specializarea executantilor din cadrul intreprinderii si din unitatea specializata. De asemenea sunt necesarie echipamentele specializate pentru reconditionari. in cadrul S.C. ICE FELIX COMPUTER S.A. ponderea pieselor reconditionate prin unitatile specializate este mai mare decat ponderea pieselor reconditionate prin forte proprii.
CAPITOLUL V
Propuneri referitoare la
activitatea de intretinere si reparatii
Organizarea optima a executarii reparatiilor trebuie sa asigure o eficienta maxima, concretizata in reparatii de calitate superioara,.cu cost minim si o durata de executie cat mai redusa..
Asigurarea cresterii continue a eficientei economice a repararii utilajelor necesita realizarea acestor cerinte de optimizare, prin folosirea celor mai potrivite cai si metode.
Un loc important in aprecierea eficientei executarii reparari utilajului il ocupa nivelul costurilor de realizare a acestuia, care trebule sa inregistreze o continua scadere. Acest Iucru devine cu atat mai important cu cat cheltuielile cu reparatiile au o pondere mare in totalul cheltuielilor intreprinderii.
O prima cale de sporire a eficientei economice a repararii utilajului o constituie reducerea costurilor legate de repararea utilajului prin limitarea costurilor necesitate de inlocuirea pieselor uzate cu cele noi.
O a doua cale de reducere a costurilor de reparatii o constituie reducerea cheltuielilor legate de montarea si demontarea utilajelor, prin mecanizarea executarii acestor operatii.
Alta cale de crestere a eficientei reparatiilor se concretizeaza si in reducerea duratei de executie a acestora. Acest lucru este posibil prin marirea duratei de folosire a pieselor, prin marirea rezistentei Ia uzura sau prin folosirea unor metode moderne de reparare.
in ceea ce priveste reducerea costurilor reparatiilor, o cale importanta o constituie reconditionarea pieselor uzate si refolosirea acestora.
Industria, in mod deosebit _ dar in general toate activitatile economice .- creeaza organe de masini uzate, de mare importanta, care costa valori de ordinul sutelor de milioane de lei si care majoritatea ar putea fi mentinute in serviciu daca ar fi supuse unui proces de reconditionare corespunzator.
Casarea prematura a organelor de masini si uneltelor uzate este foarte costisitoare nu numai pe plan financiar pentru a fabrica noi piese de schimb care le vor inlocui pe cele casate sunt necesare cantitatile insemnate de energie si resurse naturale.
Tehnologiile noi de reconditionare sau tratare preventiva in scopul mentinerii mai indelungate in serviciu a pieselor de schimb permit prelungirea utilizarii organelor de masini supuse Ia uzare intr-o proportie ridicata fata de piesa clasica si Ia un cost minim.
5.1.Reconditionarea pieselor uzate
Avand in vedere elementele care conditioneaza eficienta economica a activitatii de reconditionare a pieselor de schimb, in scopul sporirii acesteia este necesara reducerea costurilor de reconditionare si imbunatatirea durabilitatii pieselor de schimb. in acest sens caile posibile a fi folosite sunt urmatoarele:
– alegerea corecta a procesului tehnologic de reconditionare a pieselor de schimb, care trebuie sa constituie o preocupare permanenta a factorilor de decizie din cadrul unitatii. in functie de cantitatea de piese de schimb identice. care se supun lucrarii de reconditionare respective se opteaza pentru mentinerea procedeului de reconditionare deja ales sau pentru inlocuirea Iui.
– concentrarea acestei activitati in unitatile specializate, acestea având posibilitati superioare de organizare a procesului de reconditionare, tipul de productie.
– o importanta cale de crestere a eficientei economice a activitatii de reconditionare a pieselor de schimb se considera a fi localizata in faza de proiectare constructiva a utilajelor care incorporeaza aceste. piese, intrucât inca din aceasta faza trebuie sa se aibe in vedere posibilitatile ulterioare de reconditionare a pieselor de schimb prin stabilirea treptelor de reparatie, a rezervei de material pentru reconditionare, a interschimbabilitatii pieselor.
Reconditionarea pieselor de schimb ca parte componenta a procesului tehnologic de intretinere si reparatii a utilajelor cuprinde totalitatea operatiilor tehnologice Ia care sunt supuse piesele in vederea restabilirii formei geometrice, a dimensiunilor intiale, precum si a propietatilor fizice, mecanice, chimice ale materialului din care acestea sunt confectionate.
in asigurarea necesarului de piese de schimb o pondere importanta o detine recuperarea si refolosire, ca atare sau prin reconditionarea pieselor de schimb si subansamblelor rezultate din dezmembrarea utilajelor scoase din functiune sau cu ocazia efectuarii lucrariIor de reparatii.
Experienta practica dovedeste faptul ca in costul unei Iucrari de reparatii, activitatea de confectionare a pieselor de schimb detine o pondere de 40-70%, ceea ce inseamna ca in reducerea costului reparatiilor un rol hotarator revine activitatii de reconditionare a pieselor de schimb.
Activitatea de reconditionare a pieselor uzate prezinta o serie de avantaje comparativ cu producerea unor piese de schimb noi, care se refera, in principal, Ia:
– eliminarea consumului de energie necesar extragerii, transportului, prelucrarii materialelor prime, in scopul obtinerii materialelor din care se confectioneaza piesele.
– economisirea fortei de munca folosite in procesul de productie a pieselor schimb noi.
– reconditionarea nu impune preluarea tuturor suprafetelor piesei, acesta având ca si consecinta importante economii de energie si manopera.
La reconditionarea pieselor uzate trebuie sa se aibe in vedere urmatoarele principii: costul unei piese reconditionate trebuie sa fie mai mic decât costul unei piese noi; calitatea materialului de adaos sa fie cel putin echivalenta cu cea a piesei noi; tehnologia de conditionare sa fie cat mai simpla.
in practica industriala actuala se aplica mai multe procedee de reconditionare si anume:
– utilizarea compensatoarelor;
– inlocuirea unei parti din piesa;
– aducerea piesei Ia dimensiunile initiale prin incarcari sau depuneri metalice;
– sudarea oxiacetilenica sau sudare electrica;
– lipire cu aliaje de adaos;
– deformare plastica;
– depunere prin galvanizare, cromare, incarcare cu fier, cuprare, metalizare cu pulberi metalice;
– lipiri speciale si incercari cu materiale plastice.
La alegerea variantei optime a procedeului de reparare sau reconditionare se are in vedere relatia:
P = S + Cm + Cr, in care:
P = costuI piesei reparate sau reconditionate
S = retributia Iucratorilor productivi
Cm = costul materialelor consumate pentru repararea sau reconditionarea pieselor
Cr = cheltuieli de regie.
Trebuie sa se tina seama si de costul piesei reconditionate care revine pe o ora de functionare a unui utilaj sa fie cel mult egal cu costul unei piese de schimb noi care revine pe o ora de functionare a aceIuiasi utilaj.
in societatea comerciala „ICE FELIX COMPUTER” S.A., inainte de 1989 se realizau reconditionari cat mai variate incepand de Ia reconditionarea ghidajelor, galetilor de torsiune, cu ajutorul aliajelor micropulverizante pe baza de nichel, crom, bor, siliciu, vanadiu si pana Ia reconditionari prin inlocuirea unei parti din piesa.
incepand cu anul 1990, s-au cumparat foarte multe piese de schimb, reducandu-se reconditionarile facute in cadrul intreprinderii.
Un exemplu de reconditionare este cel al saniei basculante Ia strungul paralel. Pentru a nu arunca aceasta sanie basculanta, destul de uzata, se incearca readucerea piesei Ia parametrii initiali.
Piesa este supusa unor operatii de frezare, sudare, realizarea unor gauri de anumite dimensiuni. Se pot face calcule economice de stabilire a rentabilitatii procesului de reconditionare fata de pretul unei piese noi.
Exista urmatoarele variante:
1. achizitionarea unei sanii basculante noi;
2. reconditionarea piesei vechi;
a) Pretul unei sanii noi este de 1.500000 Iei;
b) Costul piesei reconditionate – simbol P
P = S +Cm +Cr
b1) S = retributie tarifara
unde t = timpul in care se executa piesa
s = salariul tarifar orar
t – 100 ore pentru frezat executate de un muncitor de categoria VI
– 8 ore pentru sudare executate de un muncitor de categoria III
– 42 ore pentru !acatuserie executate de un muncitor de categoria IV
s – pentru categoria VI: 2535 lei/ora
– pentru categoria III: 2082 lei/ora
– pentru categoria IV: 2216 lei/ora
S = (100h * 2535lei/h) + (8h * 2082 lei/h) + (42h * 2216 lei/h)
S = 253500 lei + 1 6656 lei + 93072 lei
S = 363228 lei
b2) Cm = costul materialelor consumate pentru repararea sau reconditionarea pieselor
Cm = m * p, unde m = masa materialulul = 2kg
p = pretul unui kg de materiale OLC 45 = 41100 lei
Cm = 2kg *41100 lei/kg = 82200 Iei
b3) Cr = cheltuieli de regie
Cr = (manopera + impozit si CAS) * 89,8%
Cr = (363228 lei + 30% * 363228) * 89,8%
Cr = (363228 lei + 108968) * 89,8%
Cr = 472196 lei * 89,8%
Cr = 420254 Iei
Costul total al piesei reconditionate este:
363228 lei + 82200 Iei + 420254 lei = 865682 lei
Reconditionarea este o masura eficienta din punct de vedere economic si tehnic. Astfel, se observa urmatoarele:
– obtinerea unei economii de 634318 lei prin reconditionarea piesei.
Costul piesei reconditionate este de 865682 lei, in comparatie cu pretuI piesei noi achizitionate, care este de 1500000 Iei. Costul piesei reconditionate reprezinta 57% din costul piesei noi.
– durata de functionare a piesei reconditionate este egala sau chiar mai mare decât durata de functionare a piesei noi.
– economie de material, datorita reconditionarii unei parti a piesei, si nu toata piesa.
– scurtarea timpului de repunere in functiune a utilajelor.
in practica actuala a unitatilor industriale, eficienta economica a activitatii de reconditionare a pieselor se determina prin compararea costului antecalculat al unei piese reconditionate cu costul unei piese de schimb noi. Astfel, daca costul piesei reconditionate reprezinta maxim 80% din costul unei piese de schimb noi, atunci reconditionarea este considerata a fi rentabila pentru unitatea respectiva.
in cazul acestei reconditionari se observa ca 86.5682 lei, cat costa piesa reconditionata, reprezinta 57% din costul unei piese noi, chiar mai putin de 80%.
Aceasta comparare nu este intotdeauna valabila pentru ca nu ia in calcul si durata de functionare a piesei asigurata prin lucrarea respectiva de reconditionare, care poate sa prezinte abateri fata de durata de functionare a piesei noi.
in literatura de specialitate exista puncte diferite de vedere, privind masurarea eficientei economice a reconditionarii pieselor, astfel:
– se considera a fi eficienta reconditionarea unei piese daca raportul intre costul unei piese noi si costul manoperei piesei noi este mai mare decât raportul intre costul piesei reconditionate si costul manoperei corespunzatoare acestei piese;
– se are in vedere durabilitatea piesei reconditionate;
– se are in vedere costul piesei reconditionate care revine pe ora de functionare a unui utilaj; acest raport sa fie cel mult egal cu costul unei piese noi care revine pe o ora de functionare a aceIuiai utilaj
, unde
Cpr = costul unei piese reconditionate
Kdf = coeficientul duratei de functionare a piesei supusa lucrarii de reconditionare
Df = durata de functionare a piesei asigurata de reconditionare
Cpn = costul unei piese de schimb noi
Tn = durata de functionare a utilajului pe care asigura piesa noua
– se poate Iua in considerare si durata de functionare a piesei pe care o asigura lucrarea de reconditionare care sa fie cel putin egala cu intervalul de timp de functionare al utilajului intre doua Iucrari de intretinere si reparatii succesive.
Aceste procese specifice activitatilor de reconditionare favorizeaza caracteristica principala a produsului: rezistenta Ia uzura.
5.2. Aplicarea metodei drumului critic in organizarea activitatii de intretinere si reparatii
intretinerea si repararea echipamentelor, utilajelor si instalatiilor industriale devine o activitate tot mai complexa ca urmare a aplicarii celor mai noi realizari ale stiintei si tehnicii contemporane, utilizand in acest scop un aparat matematic si mijloace de ca!cul perfectionate. Un rol important in cele mentionate, il are cercetarea operationala. O astfeI de cercetare fundamentata pe o anumita conceptie si metodologie de studiu având Ia baza teoria deciziei, teoria, programarii, teoria grafelor, teoria fenomenelor de asteptare si teoria uzurii.
O importanta esentiala in cercetarea operationala il are de asemenea, programarea liniara, programarea stochastica si progra-marea dinamica.
Selectionand unele prevederi ale cercetarii operationale, in activitatea de intretinere si reparatii, rolul preponderent il are aplicarea drumului critic.
Metodele traditionale de conducere nu mai pot face fata datorita complexitatii mereu crescande a proiectelor sporite de obtinere a parametrilor tehnico-economici cat mai ridicati.
Realizarea unui proiect depinde de timp si resurse, tehnica de evitare sau atenuare a depasiriIor acestora fiind folosirea unor metode stiintifice de previziune, planificare si control, denumite analiza drumului critic (ADC).
Aceasta metoda utilizeaza teoria grafelor si permite rezolvarea rapida si relativ simpla a problemelor din domenii de activitate variate: organizarea productiei, transporturilor, fluxurilor tehnologice, lucrari de intretinere si reparatii.
in tarile cu economie avansata unde metoda este Iarg aplicata in toate cazurile cand elaborarea grafulul si urmarirea executiei au fost organizate corect si precis, s-au realizat reduceri importante a termenelor de executie cu 20-35%.
Aplicarea metodei drumulul critic se bazeaza pe graficul retea. Graficul retea este reprezentarea sub forma de schema plana a desfasurarii activitatilor de realizat.
Activitatea este o parte distincta dintr-o lucrare, un subproces bine determinat care consurna timp si resurse.
Activitatile care nu necesita resurse se numesc activitati de asteptare iar cele care nu necesita nici timp, activitati fictive. Activitatile fictive se introduc in graficul retea numai pentru o anumita succesiune tehnologica sau anumite conditii. Durata activitatilor se evalueaza in unitati de timp (ore, zi, luna), in functie de gradul de detaliere a analizei si nivelul de conducere care urmareste lucrarea.
intr-un graf nu este admis sa existe circuite, respectiv pornindu-se de Ia un nod si parcurgand un numar de arce in sensul orientarii lor sa ajungem Ia nodul de la care am pornit. Orice graf are un singur nod initial si un singur nod final. Evenimentele sunt momente caracteristice ale unei actiuni complexe, care reprezinta stadii de realizare a activitatilor, adica marcheaza terminarea uneia sau mai multor activitati si/sau inceperea uneia sau mai multor activitati.
Activitatea este reprezentata printr-o sageata orientata in sensul desfasurarii proceselor de intretinere si reparatii. Extremitatile sagetilor (nodurile retelei) se numesc evenimente si se reprezinta prin cercuri. Evenimentele reprezinta inceperea sau terminarea activitatilor.
Evenimentul care se afla Ia inceputul activitatii se numeste eveniment precedent activitatii respective, iar evenimentul care se afla Ia finele unei activitati se numeste eveniment urmator activitatii respective. Evenimentul care nu are nici o activitate precedenta se numeste eveniment final.
Activitatile se prezinta in ordinea tehnologica, astfel un anumit tip de reparatie, se descompune in alte activitati stabilindu-se si timpul ore-om pentru efectuarea lor.
Conferandu-se toate secventele posibile de activitati, incepand cu evenimentul initial al unui proces de intretinere si reparare si terminand cu evenimentul final, una dintre aceste secvente este cea mai mare, Ca durata decât celelalte. Aceasta secventa determina termenul final si se numeste drum critic. Aceasta secventa determina termenul final si se numese drum critic. Celelalte secvente se numesc drumuri drumuri subcritice.
Pentru fiecare activitate trebuie sa se stabileasca unele legaturi: pentru inceperea activitatii, pentru activitatile care se pot efectua simultan si pentru activitatile care urmeaza.
Modul de reprezentare a arcelor si nodurilor in graful ADC este urmatorul:
unde:
A = denumirea activitatii
d = durata
r = cantitatea de resurse
mj = momentul initial
mi = momentuI final
tmi = timp minim de inceput al activitatii A
tMi = timp maxim de incepere al activitatii A
tmt = timp minim de terminare al activitatii A
tMt = timp maxim de terminare al activitatii A
Calculul duratei de executie a unei reparatii capitale, pentru aceasta se determina timpul minim tmin si termenul maxim tmax pentru inceperea, respectiv terminarea activitatilor se realizeaza cu ajutorul metodei directe, de calcul direct pe graf prin parcurs direct, respectiv invers.
Pentru parcursul direct, pornind de Ia nodul initial spre nodul final si anume:
Pentru parcursul invers se porneste de Ia nodul final Ia nodul initial:
Evenimentele pentru care tmin = tmax sunt evenimente critice si nu permit nici o amanare.
Determinarea drumului critic
Analizand graful care va rezulta cu duratele de calculate se va observa doua grupe de activitati:
– o grupa de activitate unde tmax = tmin atat Ia inceputul cat si la sfarsitul activitatii.
-o grupa de activitate unde tmax = tmin atat Ia inceputul cat si Ia sfarsitul activitatii.
in primul caz activitatile dispun de rezerve de timp:
1) rezerva totala
RT=tmaxt – tmint – d
2) rezerva libera
RL = tmint – tmini – d
in al doilea caz, activitatile nu mai dispun de rezerve de timp si de aceea programarea si executarea lor trebuie facuta obligatoriu Ia termenele determinate prin calcul. Daca acestea nu se respecta se ajunge Ia o depasire a timpulul de executie a programulul. Activitatile unde tmax = tmin sunt activitati critice, fac parte din drumul critic.
Drumul critic este dat de Iegatura activitatilor succesive Ia care rezervele de timp sunt nule RT=0.
Metoda drumulul critic are avantajul ca obligand Ia o analiza detaliata a fenomenului complex studiat scoate in evidenta "activitatile critice", care poseda rezerve, fac posibila o redistribuire a resurselor in vederea obtinerii unei eficiente ridicate nu numai Ia fenomenul studiat.
Pentru exemplificare, se prezinta in continuare realizarea drumului critic, analiza duratei de executie a reparatiei capitale a unui strung paralel SN 400.
Fisa tehnologica pentru reparatii capitale la strungul SN 400
Pe baza datelor din acest tabel, este relizat graful retea al lucrarii de reparatii capitale, prin care este determinat drumul critic.
Calculul lungimii drumului critic este prezentat detaliat in tabelul urmator, in care sunt calculate si termenele minime si maxime de incepere si terminare a activitatillor, precum si rezervele totale de timp, astfel:
Determinarea timpilor minimi de terminare
Determinarea timpilor maximi de terminare, astfel:
Drumul critic este acela pentru care timpul minim de terminare este egal cu timpul maxim de terminare.
Determinarea rezervelor totale de timp
Rezerva totala de timp pentru o operatie (i;j) este timpul maxim cu care se poate amana evenimentul "i"de inceput pentru operatia (i,j), astfel incat lucrarea sa se incadreze in timpul planificat.
Rezerva totala se calculeaza dupa formula:
Ri,j = timp maxim de terminare _ timp minim de inceput _ durata
Pentru fiecare operatie, se calculeaza rezerva totala de timp:
Toate acestea, se centralizeaza in urmatorul tabel:
Drumul critic este format din activitatile:
a+b+c+d+e+h+k+l+m+n+p+r+s+t+u+v = 301 ore
Aceste 301 ore de pe drumul critic, reprezinta durata minima care permite realizarea integrala a lucrarii cu conditia ca fiecare operatie elementara sa se realizeze in timpul stabilit initial.
Celelalte activitati care nu se includ in drumul critic, vor fi executate in paralel cu activitatile critice pentru a se putea realiza in durata de 301 ore. Astfel durata de reparatii caIcuIata pe baza metodei propuse este de 301 ore, iar durata planificata de intreprindere este de 348 ore. Asadar, prin optimizarea duratei de reparatii Ia acest utilaj aceasta poate fi scurtata cu 47 de ore, deci cu doua zile de imobilizare ceea ce inseamna o reducere de 10% a timpului de stationare in reparatii.
Cele 348 de ore propuse de intreprindere, se realizeaza in 21 de zile, cu regim de lucru de 2 schimburi, iar cele 301 ore prin metoda drumului critic se realizeaza in aproxirnativ 19 zile in 2 schimburi.
Prin aceasta metoda ADC, se imbunatateste si coeficientul de utilizare al timpului de munca: Gt
unde: Gt0 = coeficient de utilizare a timpului de munca initial
Ft realizat = fond de timp in care se realizeaza Rk
Ft planificat = fond de timp care a fost planificat
Ft realizat ADC fond de timp in care se realizeaza Rk prin ADC
GtADC= coeficientul de utilizare timp de munca cu ADC
Creste de asemenea si gradul de utilizare al masinii
Rationalizarea organizarii reparatiilor cu ajutorul ADC impune ca pe Ianga minimizarea duratei de executie a programului ADC/timp sa se asigure o utilizare rationala a resurselor.
Aceste aspecte sunt analizate de ADC/resurse care prezinta o importanta deosebita in practica, oferind posibilitatea determinarii reale a eficientei economice.
Resursele reprezinta cantitati de mijloace (materiale, umane, financiare), care concura Ia realizarea programului .pentru procedee ADC/resurse prezinta un interes deosebit resursele deficitare, cea mai importanta categorie fiind forta de munca. Mai aIes in cadrul lucrarilor de reparatii nefolosirea integrala a fortei de munca disponibila implica aceIeasi costuri ca si folosirea ei deplina datonta faptului ca este o rezerva nestocabila.
}inand cont de operatiile necesare realizarii unei reparatii capitale, incIusiv numarul de muncitori pentru fiecare operatie, precum si numarul de ore aferent operatiilor, se poate efectua histograma pentru nivelarea numarului de muncitori.
Numarul maxim de muncitori necesari unei reparatii capitale Ia strungul paralel SN 400 este 4. Astfel in timpul executarii operatiei h se pot realiza si operatiile o, f si i. De asemenea operatia k impreuna cu f si sau k impreuna cu o, f, i.
Eficienta economica a aplicarii metodei drumului critic, se observa si prin realizarea unui spor de productie, datorat diferentei de timp dintre timpul actual de reparatie capitala si cel determinat prin metoda.ADC.
, unde
V = valoarea reparatiei = 4 381 336 lei
n = durata RK
5.3. Alte propuneri de imbunatatire a activitatii de intretinere si reparatii
La nivel de societate, .au fost propuse o serie de masuri in ceea ce priveste perfectionarea activitatii, si anume:
– mai buna ingrijire a fondurilor fixe aflate in dotare, controlul, supravegherea acestora in ceea ce priveste activitatea de intretinere;
– folosirea utilajelor Ia capacitatea maxima, acolo unde este cazul (unde uzura este redusa), prin cresterea timpului disponibil al utilajelor;
– respectarea termenelor de intrare in reparatii, pentru a nu mai exista reparatii restante;
– executarea reparatiilor in timpul pauzelor sau in zilele de duminica sau sarbatori legale sau in zilele de concediu;
– efectuarea intretinerii cand este necesar si cu operatii de verificare, inlocuirea pieseior uzate, reglare, reconditionare;
– o masura luata in vederea reducerii cheltuielilor de reparatii este existenta unui stoc minim de piese de schimb, astfel incat intreprinderea sa nu mai fie nevoita sa mai cumpere piese noi, in momentul defectarii utilajului, mai ales in actualele conditii de inflatie.
Aceasta lipsa de piese de schimb, va duce nantarziat Ia nerespectarea termenelor de intrare in reparatii a utilajelor, iar reparatiile se vor efectua greoi, aglomerarea planului de intretinere si reparatii ducand Ia aparitia unor reparatii restante, imobilizarea utilajului mai mult decât este necesar, reducerea productiei.
O propunere in ceea ce priveste asigurarea cu piese de schimb, se refera Ia stabilirea unui nomenclator de piese de schimb si a cantitatilor corespunzatoare pentru anul de plan care se vor cumpara si care se vor reconditiona, având in vedere data Ia care se introduce fiecare utilaj in reparatie, precum si informatiile oferite de fiseIe tehnologice ale lucrarilor de intretinere si reparatii.
– este necesar de asemenea controlul materialelor, care va implica stabilirea corecta a unor cantitati minime si maxime de piese, materiale, subansamble.
– alta masura propusa pentru imbunatatirea activitatii de intretinere si reparatii, se refera Ia modernizarea utilajelor, masura care vizeaza cresterea productiei, productivitatii muncii, cresterea profitului, micsorarea cheltuielilor, a investitiilor or privind achizitionarea de utilaje noi, si duce Ia marirea randamentului utilajelor, reducerea consumunlor de materie prima si energie, influenteaza calitatea produselor.
Astfel, modernizarea utilajelor prezinta o importanta deosebita din punct de vedere economic, ea permitand ridicarea performantelor tehnico-economice ale acestora cu cheltuieli relativ mici, ducand si Ia inlaturarea cauzelor defectelor repetate.
inainte de 1989 se efectuau modernizari, dar astazi, odata cu descentralizarea economiei, in intreprinderea "ICE FELIX COMPUTER" S.A. nu se mai fac modernizari.
Nivelul tehnic al societatii comerciale a crescut ca urmare a achizitionarii de numeroase utilaje, in special datonta nivelului de performanta al acestora.
Solutia ar putea fi si adaptarea utilajelor astfel incat sa se ajunga Ia performantele dorite si cu cheltuieli mai mici.
– o alta metoda de perfectionare a activitatii de intretinere si reparatii, in special Ia nivelul sectiei de preIucrari mecanice, este dotarea strungurilor, utilajelor cu dispozitive de limitare a mersului in gol, dispozitive care existau inainte de 1989.
– dotarea sectiei de reparatii cu dispozitive automate de Iucru.
– realizarea unor mode, mizari, sau mai bine spus adaptari, cu scopul de a scuti intreprinderea de cumpararea de utilaje. De exemplu introducerea pe masina de rabotat a unui grup motor de rectificat, astfel incat aceasta masina pe Ianga operatiile de rabotat pe care le efectueaza, sa mai realizeze si operatii de rectificat.
Aceste masuri, duc in final si Ia reducerea efortului fizic al personalulul muncitor, marirea sigurantei in functionare a masiniIor si instalatiilor, inlaturarea uzurii morale, generand Ia nivel de intreprindere efecte pozitive asupra indicatorilor cantitativi si calitativi.
Un rol deosebit, in proiectarea unui program de intretinere si reparatii il are implementarea unui sistem informational eficient care sa ofere informatii privind eficienta activitatii de intretinere si reparatii, sa stabileasca componentele aflate in stare critica. Acest sistem poate oferi de asemenea, informatii privind calitatea muncil prestate de muncitoni de Ia intretinere si reparatii.
– introducerea si folosirea metodelor matematice moderne in perfectionarea lucrarilor de intretinere si reparatii, deoarece vor conduce Ia o crestere a duratei de functionare a utilajelor din cadrul sectiilor productive prin reducerea timpului de imobilizare in reparatii.
5.3.1. Exemple recente de intretinere si reparatii
Pe langa avantajele utilizarii calculatoarelor, in ceea ce priveste planificarea lucrarilor de intretinere si reparatii, s-au descoperit recent si alte sisteme pentru observarea activitatii de intretinere si reparatii, si anume:
1 Sisteme de exploatare "Simplex" pentru supravegherea tuturor instalatiilor, este montat in biroul central al firmei.
Daca apare un deranjament in orice punct al unei instalatii, se aprinde un bec de alarma pe tabloul din biroul central si se pune in functiune imediat dispozitivul care cauza si locul deranjamentului.
2. intretinerea prin cartele- aparuta ca urmare a necesitatii de a descrie toate activitatile de intretinere preventiva si reparatii printr-o documentatie specific operationala, cuprinzand instructiuni sistematizate, completate cu desene tehnice si ilustratii corespunzatoare. lnstructiunile sunt de doua categorii:
liP – instructiuni de intretinere preventiva
IR – instructiuni de reparatii
Instructiunile constau dintr-un numar de file numerotate succesiv, prefatate cu avertisrnente si norme de autorizare a interventiilor. Se prevad reguli de scoatere din exploatare a utilajului si transportarea acestuia in atelierul de intretinere. Pentru o masina simpla este suficienta o singura cartela. Cartelele exista in diferite marimi si detalii, iar detaliile sunt referitoare Ia datele de reparatii, piesele inlocuite, istoricul exploatarii utilajului.
Datele pentru sarcinile de intretinere se indica prin asezarea unui semnal colorat in marginea transparenta a pungii cartelei, pozitia exacta a acestui semnal fata de marginea inferioara a cartelei aratand saptamana sau luna cand trebuie intervenit.
Avantaje:
a) posibilitatea de a planifica munca zilnica a personalului de intretinere si obtinerea unei productivitatii marite;
b) prevederea din timp a reparatiilor capitale;
c) reducerea timpului de intrerupere
3. intretinerea prin diagrame de perete.
Cu ajutorul a zece semnale magnetice colorate diferit, cel care priveste poate fi usor informat asupra unei situatii care se creaza si poate Iua masun de remediere.
4. intretinerea prin jurnal
Jurnalele au devenit un ajutor esential pentru organizarea zilnica a Iucrului in intretinere. Jurnalul se bazeaza pe folosirea unei benzi de carton pentru fiecare utilaj de intretinut si aceste benzi pot fi scoase din monturile lor sau pot fi adaugate, fara a rasturna succesiunea inregistranlor. Jurnalul poate fi adaptat pentru a da informatii de intretinere pe o perioada lunga sau scurta.
5.4. Efectele economice obtinute in urma introducerii masurilor de perfectionare a activitatii de reparatii
1 Efectele economice ca urmare a introducerii reconditionarii pieselor, asa cum reiese din capitolul precedent sunt:
– economie financiara de 634.318 Iei
– economie de material
– cresterea duratei de functionare a piesei prin aceasta lucrare de reconditionare
2. Efectele economice ca urmare a folosirii metodei matematice a drumului critic:
– reducerea timpului de stationare in reparatii de Ia 21 zile Ia 19 zile
– reducerea imobilizarii cu 2 zile a utilajului ceea ce reprezinta o reducere cu 10% a timpului de stationare in reparatii
– reducerea cheltuielilor cu intretinerea si reparatiile cu 10%
– folosirea rationala a fortei de munca
– economii Ia manopera; o reducere a cheltuielilor salariale de 14%, prin reducerea numarului de ore de reparatii (se vor plati 301 ore si nu 348 ore)
– spor de productie de 43.922 lei
– creste gradul de utilizare al timpului de munca, simbol: Gt, de Ia 1 Ia 1,10
– creste gradul de utilizare al masinii deoarece numarul de zile lucrate cu utilajul reparat dupa metoda drumului critic este mai mare decât numarut de zile lucrate cu utilajul reparat dupa metoda planificata.
3. Efectele economice ale introducerii pieselor reconditionate si reducerea timpului de stationare in reparatii Ia o reparatie capitala a strungului SN 400.
Reparatia capitala costa 4.381.336 lei, pentru 348 h.
Daca pentru realizarea reparatiilor capitale Ia acest strung, se introduc piese reconditionate, atunci cheltuielile de intretinere si reparatii se reduc cu 40%.
40%*4.381 .336 Iei = 1.752.534 lei
4.381.336lei _ 1.752.534 = 2.628.802 Iei
Daca pentru realizarea reparatiilor capitale Ia acelasi strung. se foloseste metoda moderna de reducere a timpului de stationare in reparatii si anume: drumul critic, timpul de imobilizare, al utilajului se reduce cu 10% deci si cheltuielile de intretinere si reparare se reduc cu 10%.
Strungul are 348 h si se reduc Ia 301 h, respectiv 19 zile din 21, prin metoda drumului critic, iar celor 348 h le corespund 4.381.336 Iei, atunci:
10%*4.381.336 lei = 438.133 lei
4.381.336 Iei _ 438.133 Iei = 3.943.203 lei
Total reducere a cheltuielilor de intretinerere si reparatii de 2 190 667. Astfel cheltuielile de intretinere si reparatii devin:
4.381.336 _ 2190667 = 2:190.667
La o reparatie capitala se introduc si piese noi (acestea in functie de uzura utilajului si de recuperarea celor vechi) aproximativ 4%, ceea ce determina o crestere a cheltuielilor de intretinere si reparare.
4%*4.381.336 Iei = 175.253 Iei
Cheltuielile cu intretinere si reparatia capitala Ia acest strung, prin introducerea masurilor prezentate, devine 2.365.922 Iei
2.190.669 Iei + 752.253 = 2.365.922 Iei
Cu toate acestea, cheltuielile de intretinere si reparatii se reduc foarte mult de Ia 4.381.336 lei Ia 2.365.922 Iei
Reducerea absoluta este de
4.381.336 Iei _ 2.365.922 lei = 2.015.414 Iei iar procentual de 46%.
4. Efectele economice ale executarii reparatiilor in zilele de concediu.
Prin luarea in calcul si a Iunii de concediu, numarul de reparatii planificate pe fiecare luna va fi mai redus, utilajele vor stationa mai putin in reparatie in decursul unei luni, va creste asfel timpul disponibil de functionare al utilajelor, implicand cresterea productiei.
Are loc o degrevare a reparatiilor pe luni, nu vor fi aglomerari.
5. Efectele economice ale stabilirii unui stoc minim de piese de schimb.
Având in vedere faptul ca, intretinerea preventiva urmareste cresterea niveluIui de siguranta in functionare a utilajelor, activitatea de asigurare a pieselor de schimb trebuie sa se ocupe de aprovizionare si fabricarea unor piese de schimb cu un inalt nivel de siguranta in functionare.
Asigurarea unui stoc minim de piese de schimb este necesara pentru reducerea timpului de nefunctionare a utilajelor, pentru reducerea Cheltuielilor cu piese de schimb, pentru ca reparatiile sa se realizeze intr-un timp cat mai scurt.
Necesarul de piese se stabileste pe baza cerintelor din planul anual de reparatii, sau pe baza informatiilor privind consumul din perioada anterioara.
intreprinderea poate stabili, cheltuielile maxime admise pentru reaprovizionare. Aceasta metoda este aplicabila numai unor grupe mai mari de piese de schimb. Deci nu ofera informatii privind limita maxima a cheltuielilor care pot fi efectuate pentru aprovizionarea cu piese de schimb.
intreprinderea isi va face singura calculele privitoare Ia cat din fiecare piesa sa se reaprovizioneze pentru a se incadra in bugetul alocat grupei de piese respective.
Piesele de schimb folosite in activitatea de intretinere difera de cele folosite pentru productie. Adesea este dificil de a determina ce fel de materiale si piese de schimb ar trebui aprovizionate si in ce cantitati, deoarece apar variatii in ciclul de viata al pieselor de schimb, chiar daca ele sunt inlocuite periodic.
Activitatea de stocare a pieslor de schimb, poate fi complicata datorita mai multor factori. De exemplu unele piese de schimb se refolosesc prin reconditionari, asa incat ele nu necesita a fi stocate, iar altele trebuie sa se afle in stoc.
Totusi determinarea justa a necesarului de materiale, piese de schimb, are o importanta deosebita pentru efectuarea, in bune conditii, a lucrarilor de intretinere si reparatii, iar principalele criterii privind asigurarea cu piese de schimb raman in cele din urma costul si durata acestora.
Bibliografie
1. Prof. univ. dr. ing. Constantin Barbulescu – Cartea mecanicului {ef din unitatile industriale, Ed.Tehnica 1983
2. Anca Borza – Managementul intretinerii si repararii utilajelor, Ed. economica
3. Dr. ing. Iulian Ceausu, ing.Nicolae Ghita, ing.Tudor Potirca – Organizarea si conducerea activitatii de intretinere si reparatii, Ed. Tehnica, 1980
4. Gheorghe Carstea – Managementul productiei, Editie 1994
5. C. Cruceru, Th.Maghiar, V.Stanila – Tehnologia repararii si intretinerii utilajelor electromecanice, Ed. Didactica si Pedagogica, 1982
6. M. Radoi, N. Huzum, G. Rantz – Reconditionarea pieseior, Ed. Tehnica, 1986
7. Ioan Unguresan – Terologia, Ed. Promedia, 1994
*Normativ tehnic pentru repararea fonduriIor fixe MICM 1978
*Cresterea eficientei fonduriIor fixe 1982
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Importanta Activitatii DE Intretinere Si Reparatii (ID: 161284)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.