Importan ța traseelor turistice montane pentru valorificarea potențialului turistic. Studiu comparativ Rarău -Giumalău . Coordonator: Lect. dr. L… [629237]

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Departamentul de Geografie

LUCRARE DE LICENȚĂ

Importan ța traseelor turistice montane
pentru valorificarea potențialului turistic.
Studiu comparativ Rarău -Giumalău .

Coordonator: Lect. dr. L esenciuc Cristian Dan
Specializarea: Geografia Turismul

Iași
Iulie 2017

Candidat: [anonimizat]

1.Introducere

Motivul pentru care am ales această regiune se datorează faptului că dispune de un potențial
turistic natural și antropic deosebit deși nu prea promovat ,unde natura , de -a lungul timpului, a
conservat intr -o arie, destul de restrânsă, ampr enta agentilor externi care au interacționat sub cele
mai diverse forme. Recomand zona Rarău -Giumalău datorită accesibilității cu grad mediu de
dificultate a practicării diverselor forme de turism, cum ar fi : de la cel montan la cel balnear, de
la cel sp ortiv la cel cinegetic, de la agroturism la turismul ecumenic și cultural .
Cu toate că zona dispune de un imens potențial turistic, valorificarea acestuia nu este pe
măsură din cauza motivelor valabile pentru multe regiuni ale țării și anume: a unitățile de cazare
și de alimentație, a promovării insuficiente a traseelor turistice prezente in această zonă de studiu
dar si a celor montane destinate iubitorilor de aventură. În acest sens, alt motiv pentru care am ales
această temă a fost tocmai prezentarea a mănunțită o tuturor obiectivelor turistice cunoscute sau
mai puțin cunoscute, care ar putea constitui puncte de real interes pentru turisți.

1.1.Așezarea geografică și limitele zonei de studiu Rarău -Giumalău.
Munții Rarău -Giumalău sunt situați în nordul Carpaților Orientali, fac p arte din Munții
Bucovinei și ii localizăm în bazinele hidrografice superioare ale Moldovei și Bistriței. Această
grupare de munți , din partea central nordică a României , se desfășoară între 47 °20’32’’ și
47°32’00’’ latitudine Nordic ă și între 25 °18’00’’ și 25°43’00’’ longitudine estic ă.

În ceea ce privește extremitațile zonei de studiu, aceasta este delimitată in nord de către
Depresiunea Cîmpulung Moldovenesc și Obcinele Bucovinei, în est de către Obcina V oronețului,
iar spre sud -est de Munții Stânișoarei. În sud se află Munții Bistriței, în sud -vest Depresiunea Țara
Dornelor , în veste Obcina Suhardului și Munții Bîrgăului ia r in cele din urmă în nord -vest se
zăresc la orizont crestele alpine ale Munților Rodnei.
Masivul Rară u este situat în partea central nordică a Carpaților Orientali. Spre nord limita
este cea mai conturată acesta venind in contact direct cu Obcinele Bucovinei în lungul văii

Moldovei, între localitatea Pojorâta și confluența cu pârâul Șandru . Limita de est pornește din
valea Șandrului, trece prin pasul Gemenea (883 m ) , urmărește Valea Babei, cursu l superior al
Slătioarei, curmătura din estul Muntelui Diacu (962 m) și sfârșește în valea Hogea (afluent al râului
Gemenea). Limita sudică urmărește valea Chiril, trece prin Curmătura Chiril (1215 m) și în cele
din urmă valea Hogea. În extremitatea vestică Rarăul se învecinează cu Munții Giumalău prin
cursul izvorului Giumalău și pârâul Colbu.
Masivul Giumalău se află poziționat în partea no rdică a Carpaților Orientali, ocupând,
față de extremitățile estice si vestice ale acestora , o poziție central -estică. Limita sudică și sud –
vestică este dată de valea Moldovei , incepând de la confluența cu râul Dorna până la cea cu pârâul
Colbu. Limita estică este dată de aliniamentul celor două văi, respectiv Colbu și Izvorul
Giumalăului. În nord și nord -vest limita este reprezentată de valea Moldovei și un aliniament de
văi ce aparțin pârâielor Putna, Putnișoara și Puciosu . Între aceste limite , Masiv ul Giumalău deșine
o suprafață de cca. 213 km pătrați.

1.2 Istoricul cercetărilor geografice din zonă
Interesele față de latura geologică a Carpaților Orientali au determinat numeroși
cunoscători in domeniu să publice , încă de pe la începutul secolul ui al XIX -lea , o serie de lucrări
care auveau ca scop amplificarea cunoștințelor geologice în ceea ce privește lanțul carpatic din
interiorul granițelor României.
Cercetarea Masivului Giumalău este într -o continuă dezvoltare, concomitent cu studierea
unor arii învecinate în cadr ul cărora se abordează o serie de regiuni aflate la extremitățle masivului.
Cele mai aprofundate cercetări sunt cele de natură geologică, urmate de cele pedologice iar mai pe
urmă și cele geomorfologice. În cadrul acestor studii se află și lucrarea lui Lillienbach (1834) care
spune că “ în Carpații Orientali există o zonă continua , consitituită din roci cristaline, ce se întinde
de la granița de nord a țării până la sud de Sândominic”.Pe baza inform țiilor obținute de la acesta,
s-a realizat o hartă geologică cu o scară de 1 :900 000.

O alta lucrare, bazat ă pe resursele minerale din subsol din Bucovina, estea cea scrisă de
B.Cotta (1855) m în care autorul a elaborat o hartă geologică a zonei cercetate.
V. Erhan (1981) și-a pus am prenta asupra studiilor geologice printr -o serie de precizări cu
privire la condițiile de metamorfism ale rocilor din Masivul Giumalău pe baza studiului
mineralotermometric.
G. Pitulea și colaboratorii acestuia au publicat, între anii 1965 -1966 , câteva lucrări în
care abordează din punct de vedere petrographic si structural, perimetrul Pojorâta -Valea Putnei –
Giumalău.
În ceea ce privește cercetările cu caracter geographic, acestea au început să apară la
începutul secolului al XX -lea. Astfel primii cercetători, care si -au atribuit atenția către Masivul
Giumalău, au fost francezii Emm. de Martonne și A. Nordon . Cel menționat in primă fază a făcut
o serie de referiri asupra aspectelor geomorfologice din nordul Carpaților Orientali , privind
problema suprafețelor de nivelare de aici . Cel din urmă a abordat și el tema suprafețelor de
nivelare, identificând în Giumalău “ peneplena preburdigalian ă “ care implic[ o diferen ță de nivel
de aproximativ 300 de m între vestul masivului și partea central -estică. Diferența a fost interpretată
ca fiind rezultatul tectonicii disjunctive care a accentuat inalțarea mai rapidă a părții central -estice.
Pe de cealaltă parte , Masivul Rarău , cu o alcătuire petrografică foarte diversă, dar mai
ales cu o tectonică foarte complexă este asociat cu sinclinalul marginal extern a Carpaților Orientali
, aces sinclinal fiind cunoscut în literatura de specialitate ca fiind “ cuveta Rarău” . Umplutura din
care este format sinclinalul este reprezentată de depozite datând din mezozoic.
Studiile de specialitate asupra Masivului Rarău nu sunt foarte complex abordate, ele fiind
pe alocuri chiar vaste. În evoluția cunoașterii ariei de studiu se î wncadrează mai multe etape fiecare
marcând un progres față de cele anterioare . Primele informații și date cu caracter geologic sunt
cuprinse în lucrările unor autori străini, printre care se numără și cel care a facut studii asupra
Masivului Giumalau, L. De Lillienb ach (1834) . Cea mai importantă contribuție asupra cercetărilor
asupra masivului a fost monografia din 1876 a lui K. Paul , în care sistematizează datele geologice
și realizează prima hartă geologică asupra zonei de studiu.
În ceea ce privește cercetările geografice asupra Masivului Rarău, acestea sunt conturate
slab , dar prin mai multe etape : etapa de p ână la sfârșitul primului război mondial ( în care se

abordează o serie de informații generale ) , etapa cuprinsă între cele două războaie mondiale (în
care se remarcă apariția unor lucrări de sinteză privind geneza, relieful și individualizarea unor
subunități carpatice) și cea de -a treia etapă fiind etapa de după 1945 ( care se axează pe
preocupările fizico -geografice ).

2.Favorabilitatea cadrului natural pentru activități turistice
Masivele Rarău -Giumalău alcătuiesc o zonă turisti că foarte importantă în cadrul C arpaților
din nordul României. Gradul ridicat de atractivitate este dat de varietatea tuturor peisajelor
naturale reprezentate de relief si de vegetație, a accesibilității prin prezența culuarelor de vale care
încadrează cele două masive, a unor șosele modernizate (Suceava -Câmpulung Moldovenesc -Vatra
Dornei, și din partea Maramureșului pe valea Bistriței către Moldova) dar și existenta a doua
centre turistice însemnate la periferie (Campulung Moldovenesc si Vatra Dornei) ce constituie
puncte de plecare pentru principalele fluxuri de turiști.

2.1. Relieful și favorabilitatea acestuia pentru turism
În mare parte aspectul peisajelor și felul în care este constituit relieful Munților Rarău –
Giumalău, este datorat influenței geologice care și-a pus amprenta asupra zonei.
Din punct de vedere al caracteristicilor reliefului, Masivul Rarău se profilează prin
altitudini ce ajung pana la 1651 m(Vf. Rarău) pe hărțile topografice sc. 1/25 000 imprimate în
1961, fiind dezvoltat pe conglomerate și calcare, cu stânci masive și un relief ruiniform. Rarăul se
detașează indiscutabil de ariile montane din jurul acestu ia, din punct de vedere al reliefului.
Sinclinalul marginal al acestuia are dimensiuni considerabile la sud de valea Moldovei.
Caracteristicile de ansamblu ale morfografiei sunt un bun argument pentru demonstrarea evoluției
diferențiată a a reliefului .Ast fel s-a detașat o regiune central înaltă , continuată de o arie montană
cu altitudini medii cu character depresionar. Pe de altă parte , se remarcă și o dispunere în trepte a
reliefului , mai ales în nord și nord est, cee ace nu întâlnim și în partea de su d și vest. Structura
geologică a Rarăului se aseamană cu cea a Masivului Ceahlău și a Munților Bucegi. Aceasta este

reprezentaă foarte bine printr -o cuvetă alcătuită din șisturi cristaline. În acest sinclinal s -au depus
de-a lungul timpului straturi groase de roci sedimentare , mai ales gresii , conglomerate calcare
,care au in consisteță rămășițele viețuitoarelor care au existat intr -o anumită perioadă din trecut in
mările care cuprindeau meleagurile noastre.
Pe de cealaltă parte , evoluția reliefulu i din Masivul Giumalău sub aspectul interacțiunii
factorilor de formare și erodare externi , a determinat apariția unor caracteristici particulare ce îl
diferențiază de zonele învecinate. Literatura de specialitate a atribuit acestui masiv forma unei
cupol e ce s -a menținut în această formă datorită rocilor metamorfice din substrat. Aspectul
orografic este dat de ele două culmi care a fost rezultatul pătrunderii a pârâului Putna care și -a
format o vale longitudinală, în timp ce din direcția opusă a pătruns pârâul Rusca, afluent de stânga
al Bistriței. Așadar prima culme, “Culmea Giumal ău-Alunu ” situat ă în sectorul estic al masivului,
prezintă altitudini de peste 1600 m, maxima fiind de 1856 m (Vf.Giumalău ) și are pe lângă varful
amintit încă două ce atin g altitudini de 1652 (Vf. Chiliilor) și 1665 (Vf.Alunu) . Cea de -a doua
culme este “Culmea Poiana Runcului -Mestec ăniș” , care este situa tă în vestul masivului și are
altitudini care sunt cuprinse între 1096 m ( Pasul Mestecăniș) și 1303 m ( Vf. Poiana Runc ului ) .
Spre deosebire de culmea soră aceasta se caracterizează printr -un interfluviu cu suprafață rotunjită
ce au fost interpretate de către A.Nordon (1931) ca fiind fragmente dintr -o veche platformă de
nivelare.
Relieful constituie un element major în structura potențialului turistic al oricărei zone,
acesta fiind suportul material al desfășurării activităților turistice. Relieful poate fi privit sub dublu
aspect, fie ca factor de dezvoltare a unor forme de turism, fie ca o barieră în dezvoltarea turismului.
În general turiștii se în dreaptă spre munți cu un relief spectaculos, cu înălțimi mari și creste
zimțate cu numeroase custuri, cu un grad mai mare de dificultate, stîncile izolate pe versanți
abrupți, trenele de grohotiș, pragurile și cascadele, fiind cele care atrag mai mulți tu riști.
Relieful din Masivele Giumalău și Rarău beneficiază din plin de aceste aspecte.
Învăluiți de mister și legendă, munții Rarău și Giumalău adăpostesc numeroase locuri care
îi atrag ca un magnet pe turiștii dornici de aventură. Pietrele Doamnei, Piatra Zimbrului, Piatra
Șoimului, vârfurile Adam și Eva, Piatra Buhei, turnurile de la Popii Rarăului, toate acestea
impresionează prin măreția și farmecul lor fără asemănare.

Masivul Rarău atrage prin unicitatea elementelor naturale dar și prin aspectul mitic pe care
îl păstrează legen dele, potecile, bisericile , Despre acești munți, scriitorul Geo Bogza scria „În alte
locuri pot fi munți mult mai mari sau fluvii mai puternice, marea sau oceanul, aici Rarăul reprezintă
dimensiunea fundamentală a lumii, latură c osmică a vieții și a istoriei”. . Obiectiv ul turistic
cunoscut fiind Pietrele Doamnei , care ating 1637 m altitudine, și se ridică peste peisaj la cca 70 m
înălțime; ca și alte stânci calcaroase din zonă, sunt constituite din calcare mezozoice friabile,
formate în mări calde existente în urmă cu cca. 140 milioane de ani, astfel încât acum stâncile
includ fosile de scoici, amoniți, belemniți, brahiopode, corali etc. accesul făcându -se cu ajutorul
lanțurilor.
Este adevărat că există foarte multe legende despre aceste formațiuni geologice
spectaculoase, despre aceasta spunandu -se că pe vremea lui Petru Rareș (1541) , în timpul celei
de-a doua domnii ale sale , acesta a gasit un loc unde sa -și pună în siguranța averea și ceea ce era
mai presus de aceasta, familia. Fiind urmăriți de tătari doamna Elena și fiul acesteia s -au ascuns
într-o peșteră și au început să se roage , deodată auzindu -se un zgomot. Legenda spune ca stânci
mari s -au desprins și au cazut asupra locului în care domnitorul iși ascundea averea iar comoara
încă stă și acum ascunsă de pietrele uriașe.

Abunden ța calcarelor în această regiune de munte se datorează și lapiezurilor, dolinelor
dar și grotelor. La aproximativ 1 km nord de Pietrele Doamnei este situată Peștera Liliecilor, are

340 m de labirinturi printre bucățile de stâncă; coloniile de lilieci de aici prezintă tendințe de
scădere a numărului de exemplare .

Deși este interzisă pentru turiș ti am reușit sa mă strecor și în min a care se află la
aproximativ 30 de minute de cabana Rarău . Dupa cum se poate observa în fotografia de mai jos ,
sunt prezente formațiuni de gheață în interiorul acesteia , iar la unul dintre capetele tunelurilor
aflate în interiorul minei găsim un peisaj extraordinar cu o diferență de nivel de aproximativ 700
m .

În ceea ce privește Masivul Giumalău relieful are o mare amprentă in dezvoltarea turistică
a zonei. De pe oricare dintre vârfurile situate pe culmea principală Giumalăuluim între Alunu și
Giumalău turul de orizont este impresionant. Pe rând se pot observa imagini din Obcina
Mestecănișului (sp re vest) , din valea Putnei (spre vest -nord-vest), din valea Moldovei de la
Pojorâta până dincolo de Câmpulung Moldovenescm până în cheile Strâmtura Roșie (spre nord și
nord-est) .
2.2. Clima și favorabilitatea acesteia pentru turism
Climatul este un factor foarte important în desfășurarea unor activități turistice, climatul,
direct influențat de relief, este unul dintre factorii favorizanți sau dimpotrivă, inhibanți ai
activitățiilor turistice. Elementele climatice specifice, fiecare în parte, sau ca un tot, acționează
stimulativ sau restrictiv, alături de celelalte componente ale fondului turistic natural, în
posibilitățile de practicare a unei anumite forme de turism.
Regimul radiației solare este unul dintre factorii care influențează direct activi tatea
turistică. Un fenomen specific cu implicații în activitațile economice (turistice) îl constituie
inversiunile de temperatură, caracteristice mai ales în anotimpul rece cu manifestare pronunțată în
depresiunile intramontane închise care favorizează ac umularea aerului rece. Fenomenul este
amplificat de radiația nocturnă ca efect al timpului senin și lipsa vântului.
Un alt factor care influențează activitatea turistică sunt precipitațiile atmosferice care, în
cazul Masivelor Giumal ău-Rarău , au o distrib uție neuniformă . Se înregisterează variații locale în
funcție de expoziția versanților, față de circulația atlantică și cea baltică . Cea mai mare parte a
culmilor celor două masive sunt cuprinse în intervalul munților cu altitudini de la 800 la 1700 m
și doar o mica parte au climă de depresiune cu frecvente inversiuni termice ( cum ar fi valea
Moldovei și Țara Dornelor).
În această zonă temperaturile medii anuale variază între 2*C la stația meteorologică Rarău
, la aproximativ 5*C la Vatra Dornei și la 6. 8*C la Câmpulung Moldovenesc fiind printer cele mai
coborâte din Moldova și din țară. Nebulozitatea variază între 6.5 -7.0 la peste 1200 de metri și ceva
mai scăzută în valea Moldovei, 5.5 -6.0 . Numărul mediu annual de zile cu cer senin este sub 40 ,

iar al acelora cu cer acoperit , peste 140, de aceea lunile august -septembrie sunt cele mai favorabile
pentru drumeții în acești munți mai ales că atunci și temperaturile ating valori potrivite.
Potențialul climato -turistic de aici este benefic turiștilor care vin în special din cauza stării
de sănătate iar aerul și toți factorii climatici acționează asupra organismului uman și îl fortifică.
Munții Rarău -Giumalău beneficiază de un aer curat, nefiind nici un oras mare cu un grad ridicat
de poluare în preajma lor, iar activitățile economice nu influențează mult mediul .

2.3 Hidrologia și favorabilitatea acesteia pentru turism
Hidrografia ocupă un loc prioritar în turism, impunându -se prin multiplele sale forme de
organizare (ape subterane, izvoare, rețele hidrografice, lacuri etc.), prin calitatea sa și, nu în ultimul
rând, prin conținutul extrem de variat de săruri sau valoarea peisagist ică deosebită. Datorită
funcțiilor multiple pe care le îndeplinește în actul turistic, prin caracteristicile calitative și
modalitățile de existență, apa a generat turismul balnear, turismul de recreere, turismul sportiv și
de sfârșit de săptămână.
Ca toți munții nostri și Masivele Giumalau -Rarău sunt un adevărat castel de ape, bogăție
la care omul a adăugat și salba de lacuri de pe râul Bistrița, .Râul Bistrița este cu siguranță cel mai
important curs de apă care atrage turiști. Bistrița atrage turiș tii iubitori de plajă, înot, pescuit sportiv
sau sporturi nautice. Luncile oferă condiții de campare, mai ales pentru cei care practică drumeția
sau turismul itinerant, dar și turismul de sfârșit de săptămână.

Pe râul Bistrița se poate practica “river raf ting” –ul (foto 5). Râul Bistrița este considerat
cel mai bun râu de munte pentru practicarea river rafting -ului, întrucât are grade de dificultate mic
si debit bogat care permit e efectuarea acestui sport atât pentru agrement turistic (pentru începători),
cât și pentru profesioniști. Traseele prezintă grade de dificultate cuprinse între 2 și 5, cu lungimi
cuprinse între 12,5 și 14 km, debitul de apă al râului permițând practicarea acestui sport din aprilie
până în octombrie. Tot râul Bistrița cât și pe uni i afluenți se mai practică și pescuitul sportiv (pentru
păstrăv, lostriță, scobar, clean etc.).

O problemă apărută pe râu este depozitarea gunoaielor pe malurile acestuia , iar la marile
inundații acestea sunt preluate de ape si apoi depozitate în aval. Aceste gunoaie sunt depuse în
general pe terase, locuri care ar trebuie sa fie folosite de turiști ca loc de campare. Dăunează atât
mediului cât și valorii peisagistice a râurilor și afluentilor acestora.
Moldova este cea de -a doua mare artera hi drografică din regiunea Masivelor Giumalău și
Rarău, care curge pe flancul Nordic al acestora, între defileele de la Pojorâta și Prisaca Dornei. Ea
tranversează Câmpulung Moldovenesc, delimitând cele două masive față de Obcinele Bucovinei.
Privită în ansamblu valea Moldovei prezintă ca și cea a Bistriței, sectoare mai inguste și
sectoare mai largi. Deci practic s-ar putea desfașura ra ftignul și pe acest râu doar că sansele de

reușită și de durată a atracției față de turisti va fi mult mai mic decât în cazul Bistriței. Pe unii
afluenți ai Moldovei se află niște chei foarte interesante ca și peisaj dar in primul rând ca
dimensiune. Spre exem plu cheile Cheile Moara Dracului care sun tele mai impunătoare, cu pereți
înalți , acestea având o lungime de aproximativ 70 de m și o lățime de 5 m. S-au format datorită
cursului pârâului care le străbate , cu cât ne apropiem mai mult de chei apa căzând în cascade
auzindu -se tot mai puternic sunetul acesteia.

În ceea ce privește apele su bterane , acestea sunt bogate și sunt sursa numeroaselor izvoare
care iși au inceputurile în masivele noastre, in principal la contactul calcarelor cu șisturile cristaline
ale flișului cretacic. În partea de de vest, sud -vest și nord -est a Masivului Giumal ău , în special în
Țara Dornelor și pe Bistrița Aurie, există ape minerale foarte abundente care deservesc stațiunii
Vatra Dornei , pentru îmbuteliere sau pentru uzul casnic al locuitorilor. Alimentarea rețelei
hidrografice se realizează prin precipitații iar în rest de zăpezi și apele subterane.

2.4 Vegeta ția, fauna și favorabilitatea acestora pentru turism

Solurile fac parte din patru clase: cambisoluri, cernisoluri, spodisoluri, protisoluri și
antrisoluri. Cele mai răspândite sunt solurile brune eu-mezobazice (cambisoluri) și solurile brune
acide (cambisoluri), acestea caracterizând cea mai mare suprafață a masivelor.
Vegetația Munților Rarău -Giumalău oferă valori peisagistice remarcabile. Ea este alcatuită
din pajiști și păduri , reprezentând o m are bogăție a regiunii și o atractivitate mare pentru turiști.
În general covorul vegetal este etajat pe verticală, la fel ca și clima și solurile. Față de înfățișarea
inițială , asociațiile vegetale prezintă modificări din cauza intervenției omului, care de-a lungul
timpului a schimbat limitele , mai ales cele ale pădurii, în favoarea pajiștilor naturale.
Prima mare asociație vegetală o constituie pajiștile montane de păiuș roșu , iarba vântului
și țăpoșică care ocupă aproximativ 30% din întreg teritoriul . Acestea apar între altitudinea de 600
și 1400, ocupând depresiunile formate de cele două mari văi : ale Moldovei și Bistriței .
Cea de -a doua asociație vegetală, prezentă în cele doua masive până la altitudini de 166 –
1700 m înălțime sunt pădurile, acestea reprezentând până la 7o% din suprafața teritoriului.
Totodată suntem într -una din zonele cele mai mult împădurite din țară, jude țul Suceava deținând
primul loc cu cele 436 415 ha de păduri , reprezentând 51% din suprafața județului și 6.88% din
suprafața Romaniei. Locul secund îi revine județului Argeș.
Pe lânga toate acestea există și o mulțime de flori, care mai de care mai fru moasă ,unele
ocrotite prin lege pentru a elimina dispariția lor . Câteva din florile pe care le întâlnim pe pajiștile
Rarăului și Giumalăului sunt : arnica de munte , br ândușe de primăvară, bulbucii de munte ( care
sunt ocrotiți prin lege) .

În ceea ce privește fauna celor dou masive este asemănătoare cu cea întâlnită în toți Carpații
Românești. Dintre mamiferele mari, cu valoare cinegetică remarcabilă sunt: ursul, cerbul),
căpriorul, mistrețul, capra neagră, râsul (este o apariție tot mai rară și este protejat prin lege ), lupul.
Dintre acestea ursul, lupul și ursul brun se găsesc într -un număr mai redus de exemplare, deși
ultimele două specii s -au înmulțit considerabil în ultimii ani. Sunt frecvente și celelalte specii de
mamifere comune pădur ilor: vulpea, jderul, bursucul, pisica sălbatică, ariciul, veverița.
Pentru turiștii iubitori ai faunei Carpaților Românești , există și specii care prezintă interes
stiințific cum ar fi liliecii, prezenți în Peștera Liliecilor de pe podul Rarăului și șo arecele de
zăpadă.
Universul păsărilor este foarte bogat, data find predominarea padurilor în această zonă. O
deosebită importanță are cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn , specie care s -a mărit
considerabil datorită ocrotirii de către lege a specie, la fel ca și corbul. Dintre celelalte păsări se
pot aminti : ierunca, fâsa de munte, cinteza alpină, gaița de munte, brumărița de stâncă și bufnița .
Speciile e reprtile cele mai obișnuite pe care le întalnim pe suprafața celor două masive
sunt: șarpele d e casă, șopârla comună, dar si vipera comună care are o reprezentativitate mai mare
în etajul montan mijlociu.
Apele pârâielor mici din regiunea Rarăului și Giumalăului constituie un larg interes
turistilor care sunt pescari sportivi. Apele au o adâncime nu foarte mare dar cu o doza de oxigen
îndeajuns de consistentă să fie casa unor viețuitoare ( ca apele râurilor Bistrița și Moldova )
reprezintând biotopul cel mai favorabil pentru păstrăvul indigen, păstrăv ul curcubeu, lipan,
zglăvoaca răs ăriteană, mreană și boiștean. Dintre speciile ocrotite de lege în apele regiunii sunt
lostrița care este cel mai mare salmonoid de pe teritoriul României , unele exemplare putând să
ajungă la peste 1 metru lungime și aproximativ 14 kg.

3. Specific ul umanizării masivelor Rarău -Giumalău, factor important pentru importanța
dezvoltării turismului.
În afara resurselor puse la dispoziție de natură, turismul în dezvoltarea sa face apel la o
serie de resurse antropice. Acestea asigură frecvența turistică f iind create complet de om, tocmai
pentru o dezvoltare în ansablu a turismului. Amenajările turistice necesită o cantitate mare de efort
din partea omului, asta chiar dacă cuprinde și anumite elemente naturale.
Masivele Rarău -Giumalău se află în preajma Obcinelor Bucovinei, care ad ăpostesc locuri
sacre din istoria foarte agitată Moldovei, dar și locuri exceptionale recunoscute și de UNESCO,
monumente , vestigii istorice și arheologice care îmbină arta bizantină cu cea a renașterii. Fondul
turistic cultural este concentrat pe văile limitrofe, la poalele celor două masive montane, în orașele
Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei și în localitațile rurale .

3.1 Așezările umane din zona masivelor Giumalău -Rarău
Primele semne ale existenței omenești pe aceste meleaguri apar intr -o vreme foarte
îndepărtată și greu de precizat. Se spune că aici în timpurile cezilor bolohoveni , zona ar fi fost
locuită ; însă dacă acești eroi legendari practicau numai transhumanța sau era o zonă locuit ă
permanent, nu se știe.
Mai târziu, în 1241, invazia tătarilor, în drumul lor spre Viena, traversează nordul Moldovei
spre Transilvania, lăsând în urmă numai ruine. 100.000 de călăreți au urmat un vechi drum de
creastă – Vestitul drum al tătarilor – care s trăbate o bună parte a regiunii în care sunt amplasate cele
două masive montane. Drumul trecea prin Vatra Moldoviței, peste Trei Movile, prin comuna
Sadova și prin punctul Piatra Străji pâna la Pojorâta.
Turistu l din zilele noastre care optează pentru regiunea Tării de sus a Moldovei, întâlnește
la tot pasul oameni și locuri încărcate de un anumit farmec și care îndeamnă la un scurt popas.
Aici, în „dulcea Bucovin ă”, pe aceste meleaguri încărcate de istorie, casele țărănești , interio arele

lor,obiceiurile , tradițiile, portul, muzeele , manifestările culturale tradiționale pun în lumină o
multitudine fețe și oportunități turistice.
După parerea mea nicăieri în altă parte nu poate fi găsită laolalta, într -un teritoriu atât de
restrâns , o asemenea varietate de comori ale naturii, înfrățite cu atâtea tezaure de cultură, istorie
și artă, născute din viața de zi cu zi , timp de secole , prin strădania oamenilor din aceste locuri .
În concepția populară omul suporta, în momentele esențiale ale vieții, o trecere de la o stare
prezentă la o nouă existență. Cu alte cuvinte acesta , pe parcursul vieții caută constant o nouă formă
de viață, un alt sistem de relații sociale și un nou tip de comportament, altel decât a fost el obișnuit.
Obiceiuril e din cadrul vieții , referitoare la naștere, nuntă, înmormântare, se disting prin unicitatea
lor și reprezintă un interes major pentru turiștii ce aleg să viziteze regiunea masivelor Rarău –
Giumalău.
Așadar, nașterea unui copil din regiunea masivelor, urma tă de botez și cumătrie este un
eveniment foarte important in viața tinerelor familii ce trăiesc în această zonă. De la naștere până
la botez aveau loc practici magice care erau exercitate de moașă și urmăreau îndepărtarea răului
de noul -născut și creearea condițiilor pentru un bun viitor al copilului. I se lega la mână un fir de
lână roșie care îl ferea p e acesta de deochi. Copilul mai apoi era închinat la soare, spre răsărit.
Pentru a putea primi botezul, acesta trebuia sa aibă unul sau mai mulți nași care sunt aleși de către
părinți. Nașii vin la cumătrie cu daruri, în special îmbrăcăminte pentru finul lor.
În ceea ce privește obiceiurile familiale, nunta are o importanță foarte deosebită. Este un
eveniment special din viața omului datorită practicilo r specifice de trecere la o nouă viață, cea de
familie. Pentru a fi bun de însurătoare , în trecut feciorul bucovinean, din zona masivelor Rarău –
Giumalău trebuia să aibă armata făcută. În plus, fie avea o casă făcută, fie avea pregătite două mii
de cuie di n lemn de tisă cu care se fixează dranița pe acoperiș. După parerea mea , în ziua de astăzi
sunt foate puțini oameni care cunosc rostul și înțelesurile momentelor dintr -o nuntă tradițională și
ar trebui aduse la cunoștință și turiștilor care vin în această regiune.
Obiceiurile de înmormântare reflectă foarte clar modul de gândire al țăranului bucovinean
și include obiceiuri și rituri menite să asigure continuitatea creștină și după moarte. Ceremonialul
inmormântării în zona bocovineană prezintă elemente apa rte, bogat în semnificații. De exemplu
bradul este modelul arboricol care concentrează tipuri diferite de activități spirituale de ordin

mitologic , având din acest punct de vedere trei ipostaze : arbore al vie ții, arbore ceresc dar și
arbore cosmic. Din n ou, consider că aceste aspecte ale vieții bucovinene ar putea constitui un real
interes in rândul turiștilor atras de această zonă.
3.1.1 . Așezările urbane
Nașterea , dezvoltarea și mai apoi evoluția în timp a așezării localitaților sau orașelor din
cadrul regiunii celor două masive au fost favorizate de poziția geograficp, de bogățiile solului dar
mai ales de îndrăzneala și hărnicia oamenilor, vestiți oieri și cresc ători de vite , neîntrecuți
meșteșugari într -ale lemnului , vânători, dulgheri și cojocari.
Municipiul Câmpulung Moldovenesc este situat în partea de nord -est a României și în
partea central vestică a Județului Suceava. Orașul este localizat în depresiun ea intramontană
Câmpulung Ce desparte Obcinile Bucovinei de Munții Stănișoarei. Este amplasată pe principalele
căi de acces ce leagă Moldova, Transilvania și Maramureșul accesi – bilitatea fiind unul dintre
elementele forte ale acestei stațiuni.

Municipiul se învecinează la nord cu Obcina feredeului și a Mestecanișului, la est cu
comuna Vama, la sud cu Munții Rarău și Giumalău iar la vest cu Sadova și Pojorâta.
Datorită poziției geografice foarte favorabile, orașul este un extraordinar punct de l egătură
pentru rutele turistice bucovinene, în special pentru vizitarea monumentelor de arhitectură

medievală cum ar fi mănăstirile: Voroneț, Humor, Vatra Moldoviței, Sucevița, Dragomirna, și nu
în ultimul rând, mănăstirea Putna. Din punct de vedere al amp lasării față de celelalte puncte
importante ale țării, stațiunea Câmpulung Moldovenesc se află la o distanță de aproximativ 4 70
de km de Suceava, 380 km de Oradea, 230 km de Cluj -Napoca, și este străbătută de rețeaua
feroviară Iași -Cluj-Timișoara.
Central itatea sa față de Obcini și față de axa de legătura între Moldova și Transilvania este
foarte importantă în dezvoltarea potențialului turistic. Din punctul de vedere al amplasării față de
principalele stațiuni din zonă ,aceasta este situată la aproximativ 40 de km de Vatra Dornei și 32
de km față de stațiunea Gura Humorului.
Atractivitatea turiștilor față de stațiunea Câmpulung Moldovenesc este dată de cadrul
natural deosebit de pitoresc , înconjurat de pădurile verzi ce încântă ochii oricărui calător și
înconjurat de turnurile gotice ale Masivului Rarău, dar și de obiectivele turistice antropice. Datorită
poziției sale, stațiunea beneficiază de un sezon mai lung de iarnă, cu zăpada multă dar nu foarte
aspră, verile pe de altă parte sunt răcoroase și umede.

Temperaturile medii anuale sunt scăzute, iar precipitațiil e bogate. Din cauza poziției sale
geografice se resimte influența maselor de aer alpine dar și a celor vestice . Anotimpul în care
predomină zilele senine este toamna, primăvara vremea fiind foarte instabilă datorită diferitelor
mase de aer și a ciclonilor . Masivele Rarău și Giumalău , care sunt în imediata vecinătate pot fi
străbătute incepând cu drumul din Câmpulung prin Valea Izvorului, traversează Rarăul , ajungând
în Valea Bistriței la Chiril. Un alt traseu pe la Pojorâta,izvorul Giumalăului,Valea Bis triței apoi
Zugreni.
Turistul care poposește în Câmpulung Moldovenesc are prilejul să admire câteva colecții,
unice fiecare în felul său, care ilustrează pe de o parte dragostea unor pasionați culegători ai celor
mai reprezentative și mai sugestive comori ale etnografiei și artei din această zonă, iar pe de altă
parte demonstrează importanța lemnului și a pădurii în viața localnicilor. Câteva exemple ar fi :
Colecția Etnografică “Ioan Țugui”, Colecția etnografică “Ion Grămadă”, Biserici dar și Mănăstiri.
În ceea ce privește capacitatea de cazare Stațiunea Câmpulung Moldovenesc, fiind situată
la baza muntelui Rarău , se află in preferințele turiștilor ce urmăresc vizitarea Bucovinei , ceea ce
înseamnă că proprietarii din acest oraș trebuie să se ridice la ni velul așteptărilor . Deși nu există
numeroase locuri de ,,entertainment”, aceștia par totuși să viziteze în continuare zona pentru
frumusețea ei. În cele mai numeroase cazuri , locurile de cazare sunt ocupate de iubitorii de natură
care doresc liniște si od ihna.

Figura, atașată mai sus, reprezentând un grafic care are ca scop evoluția capacității de
cazare turistică pe o perioadă de 26 ani, reflectă faptul că au existat de -a lungul perioadei selectate
unele variații în ceea ce privește numărul total de locuri disp onibile în stațiunea Câmpulung
Moldovenesc.
Așadar,în urma unei scurte analize ale graficului, se poate observa că cel mai mic număr
de locuri de cazare s -a înregistrat în anul 1996 atunci când 416 turiști puteau beneficia de un loc
de cazare. Pe de altă parte anul care înregistrează cea mai mare valoare a numărului de cazări este
2013 când 840 de locuri de cazare erau puse la dispoziția iubitorilor de distracție si relaxare.
Începand cu anul 2003, atunci când capacitatea de cazare era de 485 locuri , se poate
observa o creștere destul de însemnată , până în anii ’07 -’08 când valoarea atinge o medie de 650
de locuri disponibile și stagnează în jurul acestei valori pe perioada celor doi ani ( probabil datorită
crizei) . După această perioadă, numărul locuri lor de cazare începe din nou sa creasca, ajungând
în anul 2012 la cota maximă (luând in calcul ultimii 26 de ani) de 840 de locuri disponibile pentru
turiști, descrescând apoi la aproximativ 780 în următorii 3 ani.
În ceea ce privește Resursele turistice a ntropice, Campulung Moldovenesc pregătește
pentru turiști colecții unice fiecare în felul lor care ilustrează comori ale etnografiei populare dar
și importanța lemnului în viața localnicilor.
Așadar Muzeul Arta Lemnului, care este situat în centrul orașului a luat ființă în anii 1936
și reunește astăzi o impresionantă monografie închinată prelucrării lemnului de pe teritoriile
câmpulungene.

În apropierea muzeului se găsește “Colecția particulară de linguri de lemn ” a profesorului
Ioan Țugui. Aceasta cuprinde aproximativ 5 000 de exponate, diverse forme si mărimi , simple sau
bogate in ornamente.

Un al obiectiv turistic care oferă posibilitatea de a intra într -o casă tradiționalabcovineană
este “Colecția Etnografică Ion Grămadă ”. Casa r eprezintă o construcție tipică pentru începutul
secolului XIX -lea și este o casă de tip orășenesc ridicată de tărani înstăriți .

Pentru cei pasionați de ski , stațiunea Câmpulung Moldovenesc dispune pe timp de iarnă
cde două pârtii : una este pârtia Runc care are teleschi funcționabil , o lungime de 400 de metri și
un grad de dificultate mediu, iar cea de -a doua este pârtia de ski Rarău care are un grad de
dificultate scăzut și funcționează doar între lunile Octombrie -Mai și are o lu ngime de 300 m.
Autoritățile anunță construirea unei pârtii care va ajuge la 4,5 km lungime.

Comparativ cu orașele din diferitele zone ale țării , s -ar putea putea spune că Municipiul
Câmpulung Moldovenesc, și respectiv stațiunea aferentă, este o așezare c are nu are un nivel ridicat
al problemelor de mediu.
S-ar putea considera că unitățile industriale sau traficul rutier și cel feroviar ar putea
contribui la factorul de poluare al orașului, însă acestea au o pondere foarte mică.
Factorii antropici care contribuiau la poluarea mediului într -o proporție foarte mare era
industria lemnului, cea textilă, pielăria și încălțămintea care deversau cantități considerabile în
apă, aer și sol, dar din fericire acestea sunt în curs de lichidare.
Pe de altă parte, o problemă reală cu care se confruntă stațiuea Câmpulung Moldovenesc
este cea a dezvoltării turistic. Câmpulungenii se pare că stagnează la un nivel mediocru în ceea ce
privește dezvoltarea unor centre de entertaiment, sau amenajarea unor noi . Putem deduce acest
lucru din graficul de mai jos, în care am făcut o comparație între stațiunile turistice ale
Câmpulungului Moldovenesc și Gura Humorului , oraș și stațiune invecinată, pe perioada 1990 –
2016.

Se poate observa dezvoltarea constantă a stațiunii Gura Humorului începând cu anii 2001 –
2002 ,depășind cu mult capacitatea de cazare a Câmpulungenilor, deși în anii precedenți stațiunea
Câmpulung Moldovenesc domina cu aproape două ori mai multe locuri de cazare.Este evident
impasul de dezvoltare a amenajărilor de primire turistică pe care îl suferă aceștia.
Vatra Dornei este cea de -a doua așezare majoră din regiunea masivelor Rarău -Giumalău.
Acest oraș este așezat la confluența râurilor Dorna și Bistrița Aurie, în partea de sud a bucovinei
la o altitudine de aproximativ 800 m . Față de reședința județului, Suceava, orașul este situat la
aproximativ 112 km, de Câmpulung Moldovenesc la 42 km iar față de capitala țării, București, la
566 km pe calea ferată și 550 km pe calea rutieră.
Având o așezare foarte avantajoasă, Depresiunea Dornei este o regiune populată fiind
legată printr -o rețea de cale ferată cu toată țara. Astfel, Vatra Dornei, este străbătută de cea mai
importantă cale ferată care traversează Moldova spre Transilvania, repsectiv de la Suceava la Cluj,
iar pe calea rutieră aceasta.

Deși este o stațiune intramontană,are o varietatea de căi de acces. Astfel pe cale rutieră
accesul se face prin drumul european E58 sau drumul național DN 17, drumuri modernizate de
importanță Europeană sau Națională.

Practicare turismului în stațiune este dată de accesibilitatea prin rețeaua diversificată a
căilor de comunicație și de condițiile geomorfologice favorabile. Din punctul de vedere al
accesului Feroviar , Stațiunea se află la o distanță de 117 km de Suceava și 145 de km de Bacău.
O altă c ale importantă de acces este cea Aeriană, fiind asigurată de Aeroportul Salcea de lângă
Municipiul Suceava (6km), Aflându -se la o distanță de 120 km de Vatra Dornei. De la Aeroport
până în Stațiune , accesul se f ace pe drumul european E58.
Deși in aproprie rea Stațiunii, este amplasată și o altă stațiune montană Balneoclimaterică
numită Câmpulung Moldovenesc ,aceasta nu reprezintă o amenințare turistică,aici inregistrându –
se un număr mult mai mic de persoane anual in comparație cu Vatra Dornei.
Printre prin cipalele obiective turistice ale Stațiunii se numără Muzeul de Etnografie care
evidențiază autenticitatea țăranilor, reprezentată prin obiecte de uz casnic, ceramică, unelte și
obiecte de port popular; Muzeul Vânătorii și al Stiințelor Naturale promovează Bogățiile din Țara
Dornelor, având la bază expoziții de familii de cerbi și căpriori, urși brun, cocoșul de munte și
multe alte specii de mamifere și păsări; Rezervația Doisprezece Apostoli este o arie protejată la
nivel Național,fiind reprezentată de un ansamblu de roci cu figuri zoomorfe și antropomorfe, unice
prin forma lor.

Din punctul de vedere al turiștilor se poate observa în graficul de mai jos, raportat la anul
ce tocmai a trecut (2016) că in lunile Iulie și August sunt înregistrați cei mai mulți turiști, deoarece
majoritatea oamenilor își iau concediul in această perioadă și de asemenea și tinerii au vacanță
alegând să -și petreaca aici timpul liber. Deși sezonul in această stațiune incepe in Decembrie și se

01000200030004000500060007000Sosiri ale turiștilor in stațiunea Vatra Dornei
pe luni in anul 2016 termină la sfarșitul lunii Februarie , turiștii inregistrați sunt mai puțini decât in lunile iulie și
august.In luna martie are loc o scădere vizibilă a numărului de turiști,iar incepand cu luna aprilie
acest număr de persoane începe să crească, această creștere se desfășoară în lunile mai, iunie,iulie
și august.

Conform datelor statistice de pe Institul Național de Statistică ,cei mai mulți turiști din
Stațiunea Vatra Dornei , s -au înregistrat în anul 2008, și anume 51.430 persoane.
În anul 2001 au fost inregistrate in datele statistice un număr de 38.212 persoane, iar în
următorul an acest număr a scăzut cu aproximativ 2000 persoane, probabil datorită veniturilor
mici , deoarece era începutul crizei economice.Din anul 2003 până în an ul 2008 a avut loc o
creștere considerabilă a numărului de turiști, ajungând la 51.430,acest fapt datorându -se turiștilor
din România ,dar și turiștilor străini din Europa, deoarece mediatizarea a evoluat destul de mult
și Stațiunea Vatra Dornei a fost in trodusă în pachetele turistice , promovate de agențiile turistice.
Între anii 2008 cu un număr de 51.430 de turiști și 2015 fiind reprezentat de un număr de
46.200 de turiști , având loc o scădere mare a numărului de turiști. Ca prim factor cred ca este
aprofundarea crizei economice, fiind afectata România și întreaga Europa, astfel încât turiștii
neputând să -și permit zilele de vacanță în Stațiunea Vatra Dornei. Un alt factor destul de comun,
este acela în care turiștii s -au reorientat spre alte Stațiun i care le oferă o gamă mai variată de
activități turistice.

Stațiunea Vatra Dornei se luptă cu probleme mari ale bugetului insuficient, acesta
impiedicând dezvoltarea lucrărilor de utilitate publică. Problema este una de interes naț ional,
deoarec e în general fiecare oraș mic se confruntă cu ea.Ca o propunere de ameliorare ar fi
acordarea unor sume mai mari bugetului local al acestei Stațiuni și realizarea de proiecte pentru
fonduri europene .
Clădirile de Patrimoniu au ajuns în final într -o stare de ruinare avansată sau chiar de
dispariția lor prin prăbușire. Pentru ca următoarele generații să mai beneficieze de cunoașterea
acestor clădiri, se impune o restaurare generală. Tot din lipsa bugetului, nu s -a terminat asfaltarea
sau pavarea străzilor ora șelor.
Pentru a spori numărul de turiști ,agențiile turistice ar trebui să întocmească noi produse și
pachete turistice pentru diferite grupe de vârste, cum ar fi studenții și elevii să beneficieze de
reduceri pentru a -și permite o vacanță în această Stațiune. Un alt exemplu ar fi persoanele de grupa
a 3 a, oferindu -se și acestora reduceri sau noi pachete turistice mai ieftine.
Dacă s -ar lucra la modernizarea Stațiunii turistice Vatra Dornei , aceasta ar atrage un număr
mult mai mare de turiști decât p ână acum, ceea ce ar duce la cunoșterea acesteia atât la nivel
Național cât și cel Internațional , putând astfel intra în strânsă competiție cu alte Stațiuni din
România și restul Europei.
După părerea mea a r trebui să se investească mai mult într -un nou cadru de promovare
turistică , orașul ajungând mult mai cunoscut în România , de ce nu și în Europa.

3.1.2 Așezări rurale