Importan Ța temei Și motiva Ția de cercetare [616480]
4
Importan Ța temei Și motiva Ția de cercetare
Prin alegerea acestei teme am fost interesată de identificarea acelor elemente
caracteristice unei societăți care stau la baza evoluției cash flow -urilor precum și de anticiparea
evoluției cash fl ow-ului din anul următor. Lucrarea este structurată pe trei capitole, care au ca
scop reflectarea faptului că trezoreria unei întreprinderi constituie punctul său forte deoarece , de
maniera în care vor fi dirijate fluxurile bănești și financiare de care di spune aceasta va depinde,
în final, situația patrimonială a rezultatului exercițiului.
În primul capitol “ Delimitări și structuri privind fluxurile de trezorerie ” am realizat
încadr area atât î n cadrul legal național, cât și în cel intern ațional, noțiunea de “flux de
trezorerie”, precum și prezentarea modului de evaluare și recunoaștere a elementelor trezoreriei .
În cel de -al doilea capitol “Raportarea fluxurilor de trezorerie din activități de
exploatare, investiții și fi nanțare ”, am abordat modul de prezentare a fluxurilor de trezorerie în
cadrul situației financiare anuale numită Situația fluxurilor de trezorerie , ținând cont de
delimitarea principalelor activități ale unei entități economice.
Informații le edificate î n capitolul al treilea “ Prezentarea societăț ii RUPS S.A. – Studiu
de caz privind trezoreria ” în cuprinsul a patru subcapitole principale, reflectă v arietatea și
complexitatea aspectelor legate de buna gestionare a trezoreriei întreprinderii , creând un amplu
câmp de analiză și dezbatere pen tru practica domeniului . Astfel, î nainte de explicarea variației
trezoreriei întreprinderii de la începutul până la sfârșitul perioadei de gestiune , am evidenția t
modalitățile de realizare a echilibrului pe t ermen lung și pe termen scurt precum și analiza
performanțelor financiare pentru a releva rentabilitatea întreprinderii. Analiza intrărilor și
ieșirilor de numerar am realizat -o prin construirea tabloului fluxurilor de trezorerie , acesta
oferind o imagine fidelă capacității firmei de a -și permite plata datoriilor, a creditelor, a
dividendelor și de a -și finanța creșterea viitoare. Pornind de la ideea că un investitor este
interesat în primul rând de mărimea fluxurilor de numerar efective care -i vor remuner a investiția
și mai puțin de beneficiile contabile sau reproductibile previzionate a se obține am realizat și o
evaluare a întreprinderii prin a naliza cash flow -urilor . De asemenea am con siderat că pe baza
rezultatelor anterioare se pot trage concluzii cu privire la viitoarele acțiuni și decizii ce vor fi
adoptate la nivel de management, realizând astfel previzionarea cash flow -ului pentru anul 2011 .
Având î n vedere aceste aspecte ale importanței temei alese, conchid că, scopul final al
manag ementului trezoreriei îl reprezintă a sigurarea echilibrului finan ciar al firmei pe termen
scurt.
5
CAPITOLUL I
Delimit Ări Și structuri privind fluxurile de trezorerie
În condiț iile mondializării economiilor, a globalizării pieț elor de capital și a concure nței
tot mai acerbe, se constată că fiecare țară dispune de propria practică și propriul sistem contabil,
ceea ce -l pune pe utilizatorul de situații financiare în faț a unor informaț ii contradictorii, greu de
controlat și mai ales de comparat. Astfel, în acest capitol voi dezbate factorii care caracterizează
și influ ențează evoluția contemporană a contabilității , și anume : normalizarea contabilă,
armonizarea contabilă, precum și internaționalizarea contabilității.1
1.1. SITUAȚIA FLUXURILOR DE TRZORERIE PRIN PRISMA
REGLEMENTĂRILOR NAȚIONALE ȘI INTERNAȚIONALE
La nivel internaț ional , fluxuri le de trezorerie au fost avute în vedere î n activitatea de
standardizare (normalizare) a contabilităț ii tocmai din dorinț a de a pune la dispoziț ia
utilizatorilor de situații financiare informaț ii despre capacitatea întreprinderi i de a face faț ă
plăților pe termen scurt și mediu din fluxurile de disponibilităț i generate din desfăș urarea
activităț ilor sale. Acestea nu se substituie normalizărilor contabil e naționale, fiind cu titlu de
recomandare în degajarea informațiilor financiare prezentate prin situa țiile financiare anuale .2
Origin ile situa ției financiare a fluxurilor de trezorerie sunt î n Statele Unite. Tabloul
fluxurilor de trezorerie coresp unde ultimelor dezvoltări în materie de tablouri de flux, și este
preconizat la scară internaț ională de către IASB (Consiliul pentru Standarde Internaționale de
Contabilitate) . Deoarece în Bilanț ș i în Contul de profit ș i pierdere, nu figurează în mod dire ct
nicio informaț ie privind formarea trezoreriei, utilizarea sa a crescut î n întreaga lume.
Situa țiile financiare în forma definită de cadrul conceptual general IASB sunt întocmite de
întreprinderile comerciale și industriale din sectorul public și privat. Î ntreprinderea care face
raportar ea este aceea pentru care există utilizatori de informaț ie, iar situa țiile financ iare
constituie principala sursă de informaț ie financiară .
În prezent, s -a ajuns ca din cele 34 de standarde contabile internaț ionale (International
Accounting Standar ds-IAS) emise d e IASB , doar două dintre ele să facă trimitere directă la
1 Corneliu Burada, Sisteme contabile comparate – note de curs, UPG – Ploieș ti, 2011.
2 Ibidem.
6
fluxurile de trezorerie, și anume: IAS 1 Prezentarea situa țiilor financiare și IAS 7 Situa ția
fluxurilor de trezorerie .
IAS 1 Prezentarea situa țiilor financiare stabileș te baza pentru prezentarea situa țiilor
financiare cu scop general, pentru a se asigura comparabilitatea acestora î n timp și spațiu.
Standardul se aplică tuturor tipurilor de întreprinderi , individuale și de grup, inclusiv băncilor și
societăț ilor de asigurări , cu unele adaptări specifice. Astfel, se îndeplineș te obiectivul situa țiilor
financiare de a oferi informaț ii despre poziț ia financiară, performanț a și fluxurile de numerar ale
unei întreprinderi , utile unei game largi de utilizatori pentru luarea unor decizii economice. Este
necesară o inf ormare cât mai bună utilizatorilor situa țiilor financiare, cu privire la capacitatea
unei întreprinderi de a efectua plăți, necesarul de lichiditate ale acesteia, precum și pentru a
compara rezultatele diferitelor întreprinderi , eliminându -se impactul folo sirii unor metode
contabile diferite pentru tranzacț ii similare. Pentru a satisface această necesitate se va întocmi
„Situa ția fluxurilor de trezorerie”.
Cadrul general pentru întocmirea și prezentarea situa țiilor financiare din cadrul că rora face
parte IAS 7 Situa ția fluxurilor de trezorerie stipulează că obiectivul acestora „este de a furniza
informații despre poziț ia financiară, performanț ele și modificările po ziției f inanciare a
întreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice“ 3.
Astfel, reiese că tabloul fluxurilor de trezorerie furnizează informa ții privind încasările și plățile
unei întreprinderi, în cursul unui exerci țiu, pentru a ajuta utilizatorii de situa ții financiare, în
special investitorii, în evaluarea solvabilită ții acesteia.
În ceea ce priveș te prezentarea situa ției fluxurilor de numerar, întreprinderea trebuie să o
realizez e pentru perioada de raporta re în mod separat pe activitatea de exploatare, de investiț ii și
de finanț are, într -o manieră care să cores pundă cel mai bine activităț ii sale. Fluxurile de numerar
considerate ca aparț inând activităț ii de exploatare sunt cele derivate din principalele activităț i
producătoare de venit ale întreprinderi i, în timp c e fluxurile de numerar incluse î n activitatea de
investiț ii se referă la măsura în care cheltuielile au fost făcute pentru operaț iuni menite să
genereze venituri și fluxuri de numerar în viitor. Î n mod similar, î n activitatea de finanț are sunt
incluse fluxurile de numerar ce provin sau care vor fi rambursate finanț atorilor întreprinderi i.
În ceea ce priveș te particularităț ile pregătirii situa țiilor financiare î n cazul investiț iilor în
filiale, întreprinderi asociate și asocieri î n participaț ie, IAS 7 Situa ția fluxurilor de trezorerie are
în vede re, faptul că, l a contabilizarea unei participaț ii într-o societate sau filială înregistrată
utilizând metoda punerii în echivalenț ă sau a costurilo r, investitorul restrânge raportarea sa î n
3 International Accounting Standards Board , IAS 7 , http://eifrs.iasb.org/eifrs/bnst andards/en/ias7.pdf
7
situa ția fluxurilor de numerar dintre el ș i societatea î n care s -a investit , la dividende ș i avansuri.4
În al doilea rând, în treprinderea care raportează participaț ia într-o entitate controlată î n comun
folosind c onsolidarea proporț ională, include î n situa ția consolidată a fluxurilor de numerar,
partea sa proporț ională din fluxurile de numerar ale entităț ii controlate, iar î n cazul utilizării
metodei punerii în echivalenț ă, va include atât fluxurile de numerar lega te de participaț ia sa în
întreprinderea controlată, câ t și repartizări și alte vărsăminte sau încasări dintre acestea și
entitatea controlată în comun .5
Operaț iunile de investiț ie și de finanț are care nu nece sită întrebuinț area numerarului sau
echivalentului de numerar trebuie excluse din situa ția fluxului de numerar, ele fiind raportate
altundeva în cadrul situa țiilor financiare într -un mod în care să furnizeze toate informaț iile
relevante despre aceste activităț i de finanț are și investiț ie. Aceste operaț iuni pot fi: (1) achiziț ia
de active, fie prin asumarea directă a obligaț iilor asociate, fie prin intermediul lea sing-ului
financiar; (2) achiziț ionarea unei întreprinderi prin intermediul emiterii de acțiuni, sau (3)
convertirea datoriilor î n acțiuni.
Având în vedere că reglementările europene au caracter de recomandări, în continuare voi
prezenta extrapolarea acestora în cadrul conceptual contabil din România.
În plan național , pe parcursul anilor de tranziț ie de la economi a centralizată la economia
de piață, în Româ nia s -a discutat de fluxuri de trezorerie, de cele mai multe ori, sub forma „cash –
flow-ului” utilizat ca un criteriu de evaluare a unei afaceri, a unui proiect sau a unei întreprinderi .
Cu alte cuvinte, nu s -a pus problem a includerii acestui document î n lista raportărilor contabile
periodice ca un document contabil de sinteză cu caracter obligatoriu, întocmit pe baza datelor
contabilităț ii, chiar dacă pe plan mondial existau asemenea practici.
Reglement ările contabile româneș ti nu oferă o definiție explicită a trezoreriei . Pentru
contabilitate, trezoreria reprezintă activitatea în cadrul căreia se cuprind tranzacțiile și
evenimentele prin care se gestionează instrumentele financia re pe termen scurt, valo rile de
încasat, disponibilitățile bănești aflate în casieria societăților comerciale, creditele bancare și alte
valori d e trezorerie.
Conform O MFP 3055 /2009 – reglementă rile contabile conforme cu directivele europene , o
entitate prezintă situa ția fluxurilor de trezorerie pentru fiecare perioadă pentru care sunt
prezentate situa țiile financiare anuale. Situa ția fluxurilor de trezorerie prezintă modul în care o
entitate generează și utilizează numerarul și echivalentele de numerar.
4 International Accounting Standards Board , IAS 7 , http://eifrs.iasb.org/eifrs/bnstandards/en/ias7.pdf
5 Ibidem, Pct 38
8
În cont extul întocmirii acestei situa ții: fluxurile de trezorerie sunt intrările sau ieșirile de
trezorerie și echivalente de numerar ; numerarul cuprinde disponibilitățile bănești și depozitele la
vedere; iar echivalentele de numerar sunt investițiile financiare pe termen scurt, extrem de
lichide, care sunt ușor convertibile în sume cunoscute de numerar și care sunt supuse unui risc
nesemnificativ de schimbare a valorii.
Situa ția fluxurilor de trezorerie trebuie să prezi nte fluxurile de trezorerie ale entității din
cursul perioadei, cla sificate pe activități de exploatar e, de investiții și de finanțare. Activitățile
de exploatare sunt principalele activități generatoare de venituri ale entității, precum și alte
activități care nu sunt activi tăți de invest iții sau finanțare. Activitățile de investiții constau în
achiziționarea și cedarea de active imobilizate și de alte investiții care nu sunt inclus e în
echivalentele de numerar . Activitățile de finanțare sunt activități care au drept rezultat modificări
ale valorii și structurii capitalurilor proprii și împrumuturilor entității.
Fluxurile de trezorerie exclud mișcările între elemente care constituie nu merar sau
echivalente de numerar , deoarece aceste componente fac parte din gestiunea numerarului u nei
entități, și nu din activi tățile de exploatare, investiții și finanțare. Gestiunea trezoreriei presupune
plasarea excedentului de numerar în echivalente de numerar .
Comparaț ie în tre OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile
confor me cu directivele europene și OMFP n r. 1752/2005 pentru aprobarea
reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
În secțiunea a patra în OMFP nr. 1752 din 17.11.2005, este prevăzut modelul flux urilor prin
metoda directă , model care se structurează în trei componente: fluxuri din activitatea de
exploatare, fluxuri din activitatea de investiț ie și fluxuri din activitatea de finanț are.
Începând cu 01.01.2010, sistemul contabil din România se bazează pe OMFP nr.3055/2009
pentru aprob area r eglementărilor contabile c onforme cu directivele europene , care înlocuiește
OMFP nr .1752/2005, abrogat la 31.12.2009.
Astfel, art. 142 din Ordinul 1752/2005 “la încheierea exercițiului financiar, diferențele de
curs valutar rezultate din e valuarea disponibilităților în valută și a altor valori de trezorerie, cum
sunt titluri de stat în valută, acreditive și depozite pe termen scurt în valută, la cursul de schimb
comunicat de Banca Națională a României, valabil la data încheierii exercițiulu i financiar, se
înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar, după caz. ” a fost
completat prin articolul 173 din Ordinul 3055 / 2009 „la finele fiecărei luni, diferențele de curs
valutar rezultate din evaluarea la cur sul de schimb valutar, comunicat de Banca Națională a
9
României, valabil în ultima zi bancară a lunii în cauză, a disponibilităților în valută și a altor
valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat în valută, acreditive și depozite în valută, se
înregist rează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar, după caz ”.
Această schimbare specifică faptul că lunar se va face evaluarea disponibilităților la cursul din
ultima zi a lunii.
Art. 143 Ordinul 1752/2005 a fost completa t prin art. 174 din Ordinul 3055 / 2009 , în care
este detaliat modul de evaluare ș i înregistrare a acreditivelor astfel: “lichidarea acreditivelor
constituite în valută se efectuează la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a
României, de la data o perațiunii de lichidare. Diferențele de curs valutar între cursul de la data
constituirii sau cursul la care acreditivele sunt înregistrate în contabilitate și cursul Băncii
Naționale a României de la data lichidării acreditivelor se înregistrează la venit uri sau
cheltuieli .”
O altă modificare survine în metoda de calculare a fluxurilor de trezorerie, unde , pe lângă
metoda directă prevăzută în Ordinul 1752/2005 , este introdusă metoda indirectă prin Ordinul
3055 / 2009 .
Se poate observa așadar, că la nivelul trezoreriei nu au loc sc himbări majore în ceea ce
priveș te situa ția trezoreriei, însă doar prin faptul că acestea există, gă sim dovada congruenței ș i
armonizării contabile la ni vel internaț ional.
1.2. RECUNOAȘTEREA ȘI EVALUAREA ELEME NTELOR, TRANZACȚIILOR ȘI
EVENIMENTELOR PRIVIND TREZORERIA ENTITĂȚII
În conformitate cu legislaț ia în vigoare, co ntabilitatea trezoreriei asigură evidența
existenț ei și mișcării titlurilor de plasament ( investiț iile financiare), disponibilităț ilor în conturi la
bănci sau ca sierie, cred itelor bancare pe termen scurt ș i altor valori de trezorerie. Contabi litatea
de trezorerie trebuie să fie organizată astfel încât să permită realizarea următoarelor obiective6:
reflectarea, urmărirea și controlul ges tionarii valorilor de trezor erie, î n conformitate cu
prevederile legale î n vigoare; respectarea legislaț iei în legătură cu încasă rile și plăț ile de
numerar; utilizarea celor mai efic iente forme de decontare; respectarea disciplinei financiare
privind gest iunea elementelor de trezore rie aflate î n conturi la bănci ; dimen sionarea optimă a
bugetului de trezorerie ; precum ș i furnizarea tuturor informaț iilor referitoare la elementele de
trezorerie condu cerii manageriale a entităț ii, în vederea fundamentării deci ziilor.
6 Mihai Ristea , Corina Graziella Dumitru , Contabilitate aprofundată , Ed. Universitară, București, 2005.
10
1.2.1. Recunoaș terea elementelor
Recunoașterea semnifică încorporarea în bilanț sau în Contul de Profit și Pierdere a unui
element care îndeplinește criteriile de recunoaștere. Nerecunoașterea acelui element nu poate fi
corectată nici prin prezentarea politicilor contabile folo site, nici prin note sau informații
suplimentare. Un element care corespunde definiției unei structuri a situa țiilor financiare trebuie
recunoscut, în cazul în care: (1) este probabil ca orice beneficiu economic viitor să fie asociat să
intre sau să iasă din întreprindere; (2) elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată
în mod credibil. Când nu poate fi realizată o estimare rezonabilă, elementul nu va fi recunoscut
în bilanț sau în contul Profit și Pierdere.
Investi țiile financiare pe termen scurt sau titlurile de plasament sunt titluri de valoare
achiziționate în vederea realizării unui câștig pe termen scurt sau protejării lichidităților, după
caz. Spre deosebire de titlurile de participare a căror pose siune este d urabilă, perioada de rotație
a titlurilor de plasament nu depășește, de regulă, un an. Ele se identifică cu acțiunile,
obligațiunile, bonurile de tezaur sau trezorerie și alte titluri de valoare dobândite pe termen
scurt.7 Veniturile se realizează prin dif erența dintre prețul de vânzare mai mare și prețul de
cumpărare și sub forma dividendelor și dobânzilor încasate. Protejarea sau acoperirea
disponibilităților bănești se face în raport cu fenomenul inflaționist, variația puterii de cumpărare
a monedei (ris cul de schimb) și riscul dobânzii. 8 Din structura titlurilor de plasament fac parte și
acțiunile proprii răscumpărate temporar în vederea atribuirii salariaților societății, regularizării
cursului de bursă sau reducerii capitalului societății (de obicei î n perioada de prelungită
recesiune economică), precum și obligațiunile emise și răscumpărate.
Disponibilitățile în conturile la bănci și ca sierie se delimitează sub forma valorilor de
încasat (cecurile și efectele comerciale depuse la bănci), dis ponibilitățile în lei și în valută,
cecurile unității, creditele acordate de bănci în conturile curente (creditele de acoperire), creditele
bancare pe termen scurt acordate prin conturi separate de împrumut, dobânzile aferente
disponibilităților și credite lor pe termen scurt și alte valori de trezorerie (acreditive, avansuri de
trezorerie, alte valori).9
Disponibilitățile sau depozitele create în conturile de bancă pot funcționa la vedere sau la
termen. Dacă nu acționează la vedere este recoman dabil să se utilizeze tehnica contului curent
sau a casei de credit. Prin acest cont se înregistrează toate operațiile bănești între întreprindere și
7 Alexandru Sălceanu , Contabilitatea financiară a întreprinderii , Ed. Univer sității Petrol -Gaze,
Ploiești ,2007;
8 Mihai Ristea , Corina Graziella Dumitru , Contabilitate aprofundată , Ed. Univ ersitară, București, 2005.
9 Alexandru Sălceanu , Contabilitatea financiară a întreprinderii , Ed. Univer sității Petrol -Gaze,
Ploiești ,2007;
11
bancă. În situa ția în care încasările sunt mai mari decât plățile, soldul contului reprezintă
disponibilit ățile bănești, iar dacă încasările sunt mai mici decât plățile, soldul exprimă creditele
acordate de bancă.
Depozitele la termen în bancă reprezintă o formă de imobilizare a lichidităților până la un
an, fără a fi transferabile sau utilizate în ainte de termenul final. Procedând astfel, dobânda este
mai mare decât în cazul disponibilităților bănești la vedere, care lipsește sau este foarte mică.
Din categoria disponibilităților bănești fac parte acreditivele și avansurile de trezorerie .
Prin poziția avansuri de trezorerie sunt delimitate disponibilitățile bănești repartizate spre a fi
girate de către administratori sau alte persoane împuternicite de întreprindere în vederea
efectuării unor plăți în favoarea întreprinderii. La această po ziție se includ și avansurile acordate
salariaților pentru efectuarea de cumpărări.10
Acreditivul reprezintă mijloacele bănești păstrate la bancă într -un cont distinct la
dispoziția furnizorului din care urmează a se efectua plățile către acesta p e măsura livrării
mărfurilor, executării lucrărilor sau prestării de servicii.11
În IAS 7 Situa ția fluxurilor de trezorerie este folo sită și structura denumită „ numerar și
echivalente de numerar”, unde: (1) numerarul cuprinde disponibilitățile bă nești și depozitele la
vedere; (2) echivalentele de numerar sunt investițiile financiare pe termen scurt extrem de
lichide, care sunt ușor convertibile în sume cunoscute de numerar și care sunt supuse unui risc
nesemnificativ de schimbare a valorii. Un pla sament este, în mod normal, calificat drept
echivalent de numerar doar atunci când are o scadență mică, în practică se con sideră de trei luni
sau mai puțin de la data achiziției.
Dacă se face recurs la IAS 32 „Instrumente financiare – prezentare și descriere” este
prezentă și noțiunea de instrumente financiare. Un instrument financiar reprezintă orice
contract ce generează simultan un activ financiar pentru o întreprindere și o datorie financiară
sau un instrument de capitaluri proprii pentru o a ltă întreprindere. Instrumentele financiare se
delimitează prin: (1) activele financiare , regăsite prin următoarele elemente calificate: (a)
numerar; (b) un drept contractual de a încasa numerar sau alte active financiare de la altă
întreprindere; (c) un drept contractual de a schimba instrumente financiare cu altă întreprindere
în condițiile în care sunt potențial favorabile; (d) un instrument de capitaluri proprii al unei alte
întreprinderi; (2) datorii financiare , ca orice datorie contractuală: (a) de a vărsa numerar sau alt
activ financiar unei alte întreprinderi; sau (b) de a schimba instrumente financiare cu altă
întreprindere în condiții în care sunt potențial favorabile.
10 Alexandru Sălceanu , Contabilitatea financiară a întreprinderii , Ed. Univer sității Petrol -Gaze,
Ploiești , 2007;
11 Ibidem.
12
Structura patrimonială denumită alte valori de trezorerie se individua lizează sub forma
timbrelor fiscale și poștale, tichetelor și biletelor de călătorie, biletelor de tratament și odihnă și
alte valori.12
Descoperirile de cont sau concursurile bancare sub forma creditelor bancare pe termen
scurt rambursabile la ve dere sau con siderate ca o componentă a trezoreriei. Ele se delimitează
sub forma creditelor de acoperire (soldul conturilor la bancă este descoperit) și creditelor bancare
pe termen scurt acordate prin conturi separate de acoperire.13
1.2.2. Principiile și regulile de evaluare a elementelor de trezorerie
Evaluarea elementelor de trezorerie are o importanță deosebită în organizarea și
conducerea contabilității, contribuind la respectarea unor principii de bază ale acesteia. Ea se
face diferit în funcție de n atura valorilor și de momentul efectuării evaluării.
Evaluarea investiț iilor financiare pe termen scurt (titlurilor de plasament)
Contabilitatea trezoreriei asigură evidența existenței și mișcării acțiunilor deținute la
entitățile afiliate, altor investiții pe termen scurt, disponi bilităților în conturi la bănci sau casierie,
creditelor bancare pe termen scurt și altor valori de trezorerie. 14
Alte investiții pe termen scurt reprezintă obligațiunile emise și răscumpărate, obligațiunile
achiz iționate și alte valori mobiliare achiziționate în vederea realizării unui profit într -un termen
scurt. În categoria altor investiții pe termen scurt intră și depozitele bancare pe termen scurt. 15
Evaluarea investiț iilor financiare pe termen scurt are în v edere trei reguli generale stabilite în
acest sens, respectiv: (a) evaluarea la data intrării în entitate; (b) evaluarea la inventariere și
prezentarea elementelor la întocmirea bilanț ului contabil; (c) evaluarea la data ieșirii din entitate.
a) La intrarea în entitate, investițiile pe termen scurt se evaluează la costul de achiziție, prin
care se înțelege prețul de cumpărare, sau la valoarea stabilită potrivit contractelor. Depozitele
bancare pe termen scurt în valută se înregistrează la cons tituire la cursul de schimb valutar
comunicat de Banca Națională a României, de la data operațiunii de constituire. În cazul
valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzacț ionare pe o piață reglementată , costul de
achiziț ie nu include costurile de tranzacț ionare direct atribuite achiziț iei lor, aceste costuri fiind
înregistrate în conturile de cheltuieli corespunzătoare . În cazul valorilor mobiliare pe termen
12 Alexandru Sălceanu, Contabilitatea financiară a întreprinderii , Ed. Univer sității Petrol -Gaze,
Ploiești ,2007.
13 Ristea, Mihai; Dumitru, C. Graziella; “Contabilitate aprofundată ”, Ed. Universitară, Bucure ști, 2005 .
14 Ordinul ministrulu i finanțelor publice nr. 3055/2009, publicat în M. O. nr. 766/10.11.2009, Art 167 .
15 Ibidem , Art. 168 .
13
scurt care nu sunt admise la tranzacț ionare pe o piață reglementată , precum și al valorilor
mobiliare pe termen lung, costul de achiziț ie include și costurile de tranzacț ionare direct
atribuibile achiziț iei lor.16
b) La inventariere, e valuarea titlurilor pe termen scurt ( acțiuni și alte investiț ii financiare)
admise la tranzacț ionare pe o piață reglementată se realizează la valoarea de cotaț ie din ultima zi
de tranzacț ionare , iar cele netranzacț ionate la costul istoric mai puțin eventualele ajustări pentru
pierdere de valoare. Titlurile pe termen lung ( acțiuni și alte investiț ii financiare ) se evaluează la
costul istoric mai puțin eventualele ajustări pentru pierdere de valoare.17 Pentru deprecierea
investițiilor deținute ca active circulante, la sfârșitul exercițiului financiar, cu ocazia
inventarierii, se reflectă ajustări pentru pierdere d e valoare, înregistrate pe seama cheltuielilor. La
sfârșitul fiecărui exercițiu financiar, ajustările pentru pierderile de valoare reflectate se
suplimentează, diminuează sau anulează, după caz. 18
c) La ieșirea din entitate , evaluarea titlurilor d e plasament se face la valoarea lor de i ntrare
sau valoarea contabilă . În situa ția în care prețul de vânzare (ce siune), care este înscris în actul de
vânzare – cumpărare , este mai mare sau mai mic decât valoarea de intrare, atunci diferenț a
constatată se înregistrează în conturile de venituri, respectiv cheltuieli privind investiț iile pe
termen scurt cedate. În situa ția în care vânzarea se efectuează numai pentru o parte din totalul
titluri lor de plasament este necesar să se facă evaluarea în funcț ie de prețul mediu ponderat de
cumpărare , respectiv de intrare, sau prin folo sirea metodei FIFO, LIFO sau CMP, după caz. 19 La
ieșirea din entitate a investițiilor pe termen scurt, eventualele ajustări pentru pierdere de valoare
se anulează.
Evaluarea disponibilităț ilor și a operaț iilor în devize , implică următoarele aspecte:
Operațiunile financiare în lei sau în valută se efectuează cu respectarea regulamentelor
emise de Banca Națională a României și a reglementărilor emise în acest scop.20 Conturile la
bănc i cuprind: valorile de încasat, cum sunt cecurile și efectele comerciale depuse la bănci,
disponibilitățile în lei și valută, cecurile entității, creditele bancare pe termen scurt, precum și
dobânzile aferente disponibilităților și creditelor acordate de b ănci în conturile curente. Sumele
virate sau depuse la bănci ori prin mandat poștal, pe bază de documente prezentate entității și
16 OMFP nr. 3055/2009, publicat în M. O. nr. 766/10.11.2009, Art. 51.
17 Ibidem, Art. 56, pct. 5.
18 Ibidem, A rt 170 , pct. 1.
19 Alexandru Sălceanu, Contabi litatea financiară a întreprinderii , Ed. Univer sității Petrol -Gaze,
Ploiești ,2007 .
20 OMFP nr. 3055/2009, publicat în Monitorul Oficial nr. 766/10.11.2009 , Art. 178
14
neapărute încă în extrasele de cont, se înregistrează într -un cont distinct. Conturile curente la
bănci se dezvoltă în analiti c pe fiecare bancă. Dobânzile de încasat, aferente disponibilităților
aflate în conturi la bănci, se înregistrează distinct în contabilitate, față de cele de plătit, aferente
creditelor acordate de bănci în conturile curente, precum și cele aferente credit elor bancare pe
termen scurt. Dobânzile de plătit și cele de încasat, aferente exercițiului financiar în curs, se
înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare, după caz.21 Contabilitatea
disponib ilităților aflate în bănci sau î n casierie ș i a mișcării acestora, ca urmare a încasărilor și
plăților efectuate, se țin e distinct în lei și în valută.22
Operațiunile privind încasările și plățile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul
de schimb valutar, comunicat de Banca Nați onală a României, de la data efectuării operațiunii ,
iar operaț iunile de vânzare -cumpărare de valută, inclusiv cele derulate în cadrul contractelor cu
decontare la termen, se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care
se efectuează licitația cu valută, fără ca acestea să genereze în contabili tate diferențe de curs
valutar.23 Disponibilitățile în valută și alte valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat în valută,
acreditive și depozite în valută se evaluează la sfârș itul fiecărei luni, la cursul de schimb al pieței
valutare, comunicat de Banca Națională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză.
Diferențele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din dife rențe
de curs valutar.
În cazul deschiderii de acreditive în valută în vederea achitării unor obligații față de
furnizori, l ichidarea acreditivelor „se efectuează la cursul de schimb comunicat de Banca
Națională a României, de la data operațiunii de lichidare”24. Diferen țele de curs valutar între
cursul de la data constituirii sau cursul la care acreditivele sunt înregistrate în contabilitate și
cursul Băncii Naționale a României de la data lichidării acreditivelor se înregistrează la venituri
sau cheltuieli din diferențe de curs valutar . În cazul plăților în valută suportate din avansuri de
trezorerie, cheltuielile se recunosc în contabilitate la cursul din data efectuării operațiunilor sau
la cursul din data decontării avansului.25
21 OMFP nr. 3055/2009, publicat în M. O. nr. 766/10.11.2009, Art. 171 .
22 Ibidem, A rt. 172 .
23 Ibidem, A rt. 173 .
24 Ibidem, A rt. 175 .
25 OMFP nr. 3055/2009, publicat în Monitorul Oficial nr. 766/10.11.2009, Art. 176.
15
CAPITOLUL II
Raportarea fluxurilor de trezorerie din activitatea de
exploatare, investi Ții Și finan Țare
Tabloul fluxurilor de trezorerie urmărește să arate în ce măsură activitățile firmei au afectat
lichiditatea acesteia, măs urată prin fluxurile de numerar și să scoată în evidență relațiile dintre
fluxurile de numerar provenite din aceste activități26 . Astfel situa ția fluxurilor de trezorerie
grupează intrările și ieșirile de numerar pe tipuri de activități desfășurate de cătr e întreprindere:
fluxuri de numerar din activitățile de exploatare ;
fluxuri de numerar din activitățile de investiții ;
fluxuri de numerar din activitățile de finanțare.
2.1. M ETODA INDIRECTĂ VERSUS METODA DIRECTĂ ÎN DETERMINAREA ȘI
PREZENTAREA SITUAȚIEI FLUXURILOR DE TREZORERIE DIN EXPLOATARE
Există două metode de determinare a fluxurilor de trezorerie: metoda directă și metoda
indirectă. Indiferent de metoda de calcul aleasă valoarea fluxurilor de trezorerie trebuie să fie
aceeași, diferența între cele două metode constă în modul de reflectare a fluxurilor de numerar
implicate de activitatea de exploatare a întreprinderii.
Activitatea de exploatare este principala activitate generatoare de venituri la care se
adăugă orice alte activităț i cu excepț ia celor definite ca activităț i de investiț ii sau finanț are.
Mărimea mișcărilor de trezorerie legate de expl oatare este un indicator cheie în care
întreprinderea a degajat, prin exploatarea sa, suficiente fluxuri de trezorerie, pentru a -și rambursa
creditele, a -și menț ine capacitatea de exploatare, a vărsa dividende și a realiza noi investiț ii, fără
a recurge la surse externe de finanț are. De asemenea, împreună cu alte informaț ii, informaț iile
privind diferitele categorii de fluxuri istorice de trezore rie legate de exploatare pot fi utile pentru
previziunea fluxurilor viitoare de trezorerie aferente exploatării .
Fluxu rile de trezorerie ale activității de exploatare sunt consecința principalelor activităț i
generatoare de venituri ale întrepri nderi i, deci, sunt rezultatul operaț iilor și evenimentelor care
26 Petre Brezeanu, Management financiar , Vol. 6, Managementul trezoreriei , Ed. Univers ității Româno –
Britanice, Bucureș ti, 2006, p . 97.
16
concură la formarea rezultatului net . O întreprindere trebuie să raporteze fluxurile de numer ar
din activităț i de exploatare folosind una dintre cele două metode, prezentate mai jos.
Metod a direct ă presupune determinarea fluxurilor nete din activitatea de exploatare
pornind de la o det aliere a fluxurilor de intrare și ieș ire pe categorii de ele mente. O ast fel de
detaliere a încasărilor ș i plăților este mai avantajoasă din punctul de vedere al informaț iilor pe
care le oferă și al po sibilităț ilor de efectuare a unor previ ziuni ale fluxuri lor viitoare. În schimb,
această metodă nece sită un volum d e muncă și costuri mai mari decâ t metoda indi rectă .
Ceea ce diferă în aplicarea metodei indirecte este modalitatea de analiză a fluxurilor de
numerar implicate în activitatea de exploatare a firmei. Lichiditățile generate de activitățile de
exploatare sunt în general asociate cu contul de profit și pierdere însă mărimea profitului net nu
relevă întregul impact al deciziilor operaționale asupra fluxurilor de numerar. Diferența dintre
mărimea rezultatului realizat și cea a numerarului din trezoreria societății comerciale este
adâncită de luarea în calculul profitului întreprinderii a unor eleme nte de cheltuieli și venituri
nemonetare (care nu presupun intrări sau ieșiri de numerar din trezoreria societății cum ar fi
cheltuielile cu amortizarea și provizioanele) precum și de înregistrarea în contabilitate a
veniturilor și cheltuielilor în moment ul facturării lor și nu în momentul încasării respectiv al
plății (contabilitate de angajamente). Pentru a determina fluxul de numerar, la rezultatul
exercițiului financiar se efectuează următoarele ajustări : eliminarea veniturilor și cheltuielilor
nemone tare prin scăde rea respectiv adunarea acestora ; eliminarea veniturilor și cheltuielilor care
nu sunt legate de activitatea de exploatare a întreprinderii ; precum ș i eliminarea efectelor
contabilității de angajamente prin luarea în calcul a variației capita lului de lucru net. Astfel din
rezultatul exercițiului vor fi scăzute variația elementelor de stoc , respectiv variația creanțelor și
se va adăuga variația datoriilor de exploatare.
Tabelul nr. 2.1.1. – Structura de determinare a fluxurilor de trezoreri e din exploatare :
METODA DIRECTĂ METODA INDIRECTĂ
(+) Încasă ri generate de relațiile cu
clienții ;
(+) Încasări care provin din
redevenț e, onorarii și alte venituri ;
(-) Plăți în favoarea furnizorilor;
(-) Plăți în favoarea și în numele
(+/-) Profit net î nainte de impozitare și elemente
extraordinare ;
Eliminarea veniturilor și cheltuielilor fără incidență asupra
trezoreriei :
(+) Cheltu ielile cu amortizările, ajustă ri și provizioane ;
(-) Venituri din amortizări, ajustă ri și provizioane ;
17
personalului ;
(-) Dobânzi și dividende plătite
(aceste fluxuri ar putea fi incluse și în
categoria fluxurilor de finanțare) ;
(-) Plăți TVA ;
(+) Alte încasă ri generate de
exploatare ;
(-) Alte plăți generate de exploatare ;
(-) Plăți privind impozitul asupra
beneficii lor (aceste fluxuri ar pute a fi
repartizate între activităț i de
exploatare, cele de investiții, și cele de
finanț are).
= Fluxul net de trezorerie din
activități de exploatare
Eliminarea veniturilor și cheltuielilor nelegate de exploatare :
(+/-) Rezultatu l din ce siunea imobilizărilor ;
(+/-) Rezultatul din ce siunea titlurilor de plasament ;
(+) Cheltuieli cu dobânzile ;
(-) Venituri din dobâ nzi și dividende ;
=(+/-) Rezultatul din exploatare înaintea variației necesarului
în fond de rulment .
(+/-) Variația s tocurilor ;
(+/-)Variaț ia conturilor de clienți și a altor creanțe din
exploatare ;
(+/-) Variaț ia cheltuielilor î n avans ;
(+/-) Variaț ia conturilor de furnizori și a altor datorii de
exploatare ;
(+/-) Variaț ia veniturilor î n avans(din exploatare) ;
(-) Dobâ nzi și dividend e plătite (ar putea fi incluse î n
categoria activităț ilor de finanț are);
(-) Plăți privind impozitele asupra beneficiilor ;
= Fluxul net de trezorerie relativ la activitățile de
exploatare
Sursa : Prelucrare proprie
Spre deosebire de metoda directă, metoda indirectă este cel mai des utilizată și datorită
faptului că are o logică de calcul mai apropiată de forma raportărilor contabil e. Norma IAS 7
Situa ția fluxurilor de trezorerie recomandă î ntreprinderilor utili zarea metodei directe, pentru
că această metodă permite obț inerea de informaț ii care se dovedesc utile pentru estimarea
fluxurilor viitoare de trezorerie, fapt ce nu este po sibil prin aplicarea metodei indirecte.
Pe baza metodei directe sunt prezentate clasele majore de plăți și încasări brute în
numerar, iar pe baza metodei indirecte, profitul sau pierderea netă este ajustată cu efectele
tranzacțiilor ce nu au natură monetară , amânările sau angajamentele de plăți sau încasări în
numerar din exploatare trecute sau viitoare, și elementele de venituri și cheltuieli asociate cu
fluxurile de numerar din investiții sau finanțări.
Deși pare mai dificil de aplicat, metoda ind irectă câș tigă teren în faț a celei directe, poate și
datorită faptului că are o logică de calcul mai apropiată de forma raportărilor contabile.
18
Normalizatorii încurajează alegerea metod ei directe pentru a răspunde rațiunii întocmiri i
unei situaț ii de flux, aceea de a rap orta prin paralelism int rările și ieșirile de lichidităț i, dar și
pentr u că aceasta furnizează informaț ii utile în prognozarea fluxurilor de numerar viitoare care nu
sunt disponibile prin metoda indirectă.
Metoda directă este dorită de investitori deoarece permite stabilirea valorii întreprinderii pe
baza previziunilo r lichidităț ilor. Metoda indirectă, în schimb, este preferată de manageri deoarece
ascunde utilizatorilor externi imag inea reală despre lichiditatea și solvabi litatea întreprinderii,
precum și de contabili, datorită metodei de calcul mai apropiate de formatul raportărilor
contabile.
Având în vedere importanța fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare, cu cât
nivelul acestora este mai mare, cu atât capaci tatea companiei de a genera rezultate sustenabile
este mai mare. Pentru a -și majora fluxul de numerar din exploatare, companiile pot cla sifica o
cheltuială din exploatare ca fiind un element de investiții sau finanțare. În mod similar, o
încasare din inves tiții sau finanțare poate fi cla sificată ca un element de exploatare. Astfel de
acțiuni nu vor afecta totalul modificărilor fluxurilor de numerar.27
2.2. RAPORTAREA FLUXURILOR DE TREZORERIE DIN ACTIVITĂȚILE DE
INVESTIȚII ȘI FINANȚARE
A) Activitatea de inves tiții înregistrează atât cash outflow -uri (plăți) pentru achiziția de
active fixe noi precum și cash inflow -uri (încasări) din vânzarea sau ce siunea activelor ori de
câte ori se ia vreo decizie de modificare a structurii acestora sau pentru a realiza echil ibrul
financiar: vânzări de proprietăți, mașini, echipamente, vânzări de acțiuni și obligațiuni deținute,
răscumpărări la scadență ale obligațiunilor deținute sau ale avansurilor bănești acordate filialelor.
Fluxul de trezor erie din activitatea de investiț ii are î n vedere fluxul net rez ultat din operațiuni de
investiț ii și dezinvestiț ii, care afectea ză trezoreria unităț ii în cursul exerciț iului. Fluxurile
aferente ac tivităț ii de invest iții indică î n ce mă sură plățile au fost efectuate pentru achiziț ionarea
de active destinate să genereze venituri și fluxuri de trezorerie viitoare și oferă informaț ii priv ind
maniera î n care întreprindere a își asigură perenitatea și creș terea.
În cadrul fluxurilor de nu merar din activități de investiț ii sunt inclus e28 :
încasări în numerar din vânzarea de imobilizări;
încasări din vânzarea de instrumente de capital propriu sau de creanță ale altor firme;
27 Journal of Finance, Operating Cash Flow, Vol. 64. Nr. 1 , Februarie 2009 , pag 167, www.jstor.org
28 Gh.Vâlceanu, V. Robu, Analiză economico -financiară , Editura Economică, București, 2005, p.391 .
19
încasări din dobânzi și dividende;
încasări în numerar din rambursarea avansurilor și împrumuturilor acordate alto r părți;
plăți în numerar pentru achiziționarea de imobilizări;
plăți pentru achiziționarea de instrumente de capitaluri proprii sau de creanță ale altor firme;
avansuri în numerar și împrumuturi acordate altor părți.
B) Activitățile de finanțare sunt act ivități care au ca efect modificări ale dimen siunii și
compoziției capitalurilor proprii și datoriilor entității . Prezentarea lor separată este importantă
deoarece este utilă în previzionarea fluxurilor de numerar viitoare așteptate de către finanțatorii
întreprinderii.
În cadrul fluxurilor de numerar din activități de finanțare sunt incluse29 :
încasări provenite din emi siunea de acțiuni și alte instrumente de capital propriu;
încasări în numerar provenite din emi siunea de obligațiuni, ipoteci și alte împ rumuturi;
plăți în numerar către acționari pentru a achiziționa sau a răscumpăra acțiunile firmei;
plăți în numerar ale dividendelor către acționari;
rambursări în numerar ale unor sume împrumutate;
plățile în numerar efectuate de locatar pentru reducerea obligațiilor aferente unui contract
de lea sing financiar.
Astfel cash flow -ul de finanțare se determină prin compararea soldurilor finale cu cele
inițiale ale capitalurilor proprii (exclu siv profitul net al anului curent) și ale datoriilor pe termen
lung. Cash inflow -urile din activitățile de finanțare cu capitaluri externe (proprii și împrumutate)
sunt generate de majorările de datorii financiare (prin contractarea de noi împrumuturi sau prin
emisiunea de obligațiuni ale întreprinderii) și/sau de majorări le de capital social (prin emi siunea
de noi acțiuni). Cash outflow -urile de finanțare apar cel mai adesea sub forma împrumuturilor pe
termen mediu și lung și mai rar sub forma răscumpărării acțiunilor .30
29 A. Blăjanu, Modalități de întocmire a situației fluxurilor de trezorerie , Revista Română de Monografii
Contabile, nr. 24, mai 2009, p.12 .
30 A. Blăjanu, Modalități de întocmire a situației fluxurilor de trezorerie , Revista Română de Monografii
Contabile, nr. 24, mai 2 009, p.12.
20
Tabelul nr 2.2.1 . – Structura pentru princ ipalel e tablouri de trezorerie
Determinarea fluxului net din activitatea de exploatare
FASB 95 IAS 7 Situa ția fluxurilor de
trezorerie OMFP 3055/2009
1. Metoda directă
Încasări clienț i
+Încasări dobâ nzi și dividende
+Încasăr i prime asigurare
– Plăți furnizori și salariaț i
– Plata impozitelor și taxelor
– Plata dobâ nzilor 1. Metoda directă
Încasări clienț i
– Plăți furnizori și salariaț i
– Dobâ nzi și dividende plă tite
– Plata impozitului pe profit
– Alte plăți aferente activită ții de
exploatare
+/- Elemente extraordinare 1. Metoda directă
Încasări clienț i
– Plățile in numerar că tre
furnizori și salariaț i
– Dobânzi plă tite
– Impozit pe profit plă tit
+Încasări din asigurarea
împotriva cutremurelor
2. Metoda indirectă
Profit net
+/- Amortizăr i și provizioane
+/- Rezultatul din cedarea
imobiliză rilor
+/- Variaț ia stocurilor și
creanț elor
+/- Variaț ia datoriilor de
exploatare
+ Cheltuieli cu dobâ nzile
2. Metoda indirectă
Rezultatul net î nainte de
impozitare și elemente
extraord inare
+/- Amortiză ri și provizioane
+/- Rezultatul din cedarea
imobiliză rilor
+/- Variaț ia stocurilor și
creanț elor
+/- Variaț ia datoriilor de
exploatare
+ Cheltuieli cu dobânzi le
– Dobânzi și dividende plă tite
– Plata impozitului pe profit
+/- Elemente extraordinare 2. Metoda indirectă
Rezultatul net
+/- Elemente nemonetare
(amortiză ri și provizioane)
+/- Variaț ia capitalului
circulant
+/- Variaț ia altor elemente
care nu sunt incluse î n
activita tea de finanțare sau
de investiț ii
Determinarea fluxului net din activitatea de inv estiții
FASB 95 IAS 7 Situa ția fluxurilor de
trezorerie OMFP 3055/2009
Fluxuri pozitive de lichidităț i:
+încasări din ce siunea
imobilizări lor corporale și
financiare; Încasă ri din:
Cesiunea imobilizări lor
corporale și financiare;
+dobânzi și dividende Încasă ri din vânzarea de
imobilizări corporale
+Dobânzi și dividende
încasate ;
21
Fluxuri negative de
lichidităț i:
– achiziț ii de imobilizări
corporale și financiare; încasate ;
– achiziț ia de imobilizări
corporale și financiare ;
– redevenț a core spunzătoare
părții de capital, pentru
achiz ițiile în lea sing financiar. – Plăți pentru achiziț ionarea de
acțiuni;
– Plăți pentru achiziț ionarea de
imobilizări corporale .
Determinarea fluxul ui net d in activitatea de finanț are
Încasă ri din contractarea de
noi împrumuturi pe termen
lung;
+încasări din emisiunea de
acțiuni;
– rambursarea scadenț elor din
împrumuturi le pe termen lung ;
– răscumpă rare de acțiuni;
– redevența corespunzătoare
părții de capit al, pentru
achiziț iile în lea sing financiar ;
– plata dividendelor.
Încasări d in contractarea de
noi împrumuturi pe termen
lung;
+încasări din emisiunea de
acțiuni;
– rambursarea fracț iunilor
scadente din împrumuturi le pe
termen lung ;
– răscumpă rare de acțiuni;
– dobânzi și dividende pl ătite. Încasă ri din emi siunea de
acțiuni;
+Încasări din împrumuturi pe
termen lung ;
– Plata datoriilor aferente
leasing-ului financiar ;
– Dividende plă tite.
Sursa: Prelucrare propri e
Din cele prez entate mai sus p ot spune că diferenț ele dintre aceste modele nu sunt
reprezentative. Câteva dintre avantajele extinderii sf erei de aplicabilitat e constau în punere a la
dispoziția investitorului informații pentru aprecierea capacităț ii întreprinderi i de a plăti
dividende, informaț ii folo sitoare utilizatorilor situa țiile financiar e, deoarece ele oferă o bază de
evaluare atât a capacităț ii întreprinderi i de a genera el emente de trezorerie și echivalente de
trezorerie, câ t și a nevoilor de ut ilizare a acestor elemente de că tre întreprindere . Determinar ea
fluxurilor de trezorerie după criteriul funcț ional asigură fluxului generat de activitatea de
exploat are un rol determ inant î n finanțarea investiț iilor și în stabilirea necesarului de finanț are
externă și corespunde capacității de autofinanț are încasată. Există și o serie de dezavantaje legate
de tabloul fluxurilor de t rezorerie, printre care precizez faptul că nu exi stă o delimitare exactă a
operaț iunilor economice ce constituie activitatea de exploatare, și din acest motiv utilitatea
informaț iei oferite de fluxul de t rezorerie al exploată rii este limitată , nu este relevantă efect uarea
unei analize asupra evoluț iei situa ției financiare a unităț ii pentru că la baza î ntocmirii tabloului
22
fluxurilor nu s unt luate î n calcul unele operaț ii fără influenț ă directă asupra trezoreriei.
Includere a în activitatea de exploatare a dobâ nzilor și dividendelor plă tite de întreprindere a dat
naștere la numeroase controverse. Pornind de la ideea că dobânda reprezintă modalitatea de
remunerare a creditorilor, iar dividendele constituie remunerarea pro prietarilor, ambele ar trebui
să fie în cadrate în funcția de finanț are.
2.3. C AZURI PARTICULAR E: FLUXURI DE TREZORERIE ÎN VALUTĂ, DOBÂNZI
ȘI DIVIDENDE, IMPOZIT PE PROFIT
Tabloul fluxurilor de trezorerie este determinat de o concepție de echilibru financiar,
centrată, în mod esențial, pe solvabilitatea întreprinderii și, în al doil ea rând, pe flexibilitatea
financiară.31 Structura tabloului fluxurilor de trezorerie și, mai ales, ordinea de prezentare a
funcțiilor atribuie fluxurilor din exploatare un rol determinat în finanțarea creșterii și în
determinarea nece sarului de finanțare e xternă. P erimetrul celor trei activităț i este bine definit,
însă există o ser ie de fluxuri de trezorerie a că ror apartenență la o activitate sau alta nu este uș or
de definit. Es te cazul fluxurilor de numerar î n valut ă, a dividendelor plătite sau încasate, a
dobânzilor plătite sau î ncasate și a impozitului pe profit.
Fluxurile d e numer ar provenite din tranzacț iile efectuate î n valut ă trebuie înregistrate
în moneda de raportare a întreprinderi i și convertite la cursul zilei plăț ii sau încasării. Există și
posibilitatea utiliză rii unui curs mediu ponderat pentru fluxurile aferente unei anumite perioade.
Fluxurile de numerar ale unei sucursale din străinătate trebuie convertite la cursul de schimb
dintre moneda de raportare și valută, la data fluxului de numera r.
Profitul și pierderile latente ce rezultă din variaț ia cursului î ntre data fluxurilor și data
încheierii exerciț iului, nu constituie fluxuri monetare. Pentru a permit e comparația între
lichidităț i și echivalente de trezorerie aferente deschiderii și închiderii exerciț iului, efectul
cursurilor de lichidități deț inute sau datorate este prezentat î n tabloul f luxurilor de trezorerie.
Această prezentare se face separat de fluxurile de trezorerie generate de activit ățile de
exploatare, de investiț ii și de finanț are.
Fluxurile de trezorerie care provin din dobânzi și dividende încasate trebuie să fie
prezentate separat de cele care sunt generate de dobânzi le și dividendele pl ătite. Fiecare dintre
acestea trebuie cla sificat în tr-o manieră consecventă de la o perioadă la alta, ca fiind generat fie
de activități de exploatare, fie de investiție sau de finanțare.32
Mărimea tota lă a dobânzilor vărsate î n cursul exerciț iului este indicată î n tabloul
fluxuri lor de trezorerie, indiferent că ele ar fi fos t contabilizate la cheltuieli, î n contul de profit și
31 Tribuna economică , Structura fluxurilor de numerar , Nr 32, 13 august, 2008.
32 Ruiu Roxana, Finan țe, bănci, asigurări, vol 11, nr.9, 2008 .
23
pierdere, sau încorporate î n costul unui ac tiv, conform celeilalte prelucră ri autorizat e, prevă zută
prin norma IAS 2 Costurile îndatoră rii.
Pe plan financiar, dobânzile constituie remunerarea creditorilor, după cum d ividendele
constituie remunerarea acționarilor. De aici, rezultă că atât dobânzile cât și dividendele vărsate
(plătite) ar trebui să fie incluse în funcția de finanțare. Un astfel de tratament unic ar permite să
se evite disocierea dobânzilor de variația c apitalurilor împrumutate, fapt ce ar permite să se
aprecieze, în mod direct, adevăratul rol al creditorilor, în finanțarea creșterii. Fiind vorba despre
un produs tranzacțional, norma internațională IAS 7 Situa ția fluxurilor de trezorerie lasă
întreprinder ilor po sibilitatea să includă dobânzile și dividendele plătite, fie în cadrul fluxurilor
din exploatare, fie în cele de finanțare.
Un alt caz particular î n ceea ce priveș te delimitarea fluxurilor de trezorerie este impozitul
pe profit , care face parte dint r-o catego rie de reț ineri ce se calculează asupra rezultatului
întreprinderi i, rezultat care provine atâ t din activitatea de exploatare, câ t și din cea ce investiț ii
sau de finanț are.33 Aceste fluxuri de numerar sunt, adesea, impo sibil de alocat în cele trei
categorii și pot apărea într -o perioadă diferită de cea a fluxurilor de numerar aferente tranzacției
de bază. Prin urmare, impozitele plătite sunt cla sificate, drept fluxuri de numerar din activități de
exploatare. Totuși, atunci când este po sibilă iden tificarea fluxului de numerar din impozite și
alocarea lui unei tranzacții individuale care dă naștere unor fluxuri de numerar cla sificate drept
activități de investiție sau finanțare, fluxul de numerar din impozite va fi cla sificat în mod
corespunzător ca activitate de investiție sau finanțare. Atunci când fluxurile de numerar din
impozite sunt aferente mai multor clase de activități, este prezentată valoarea totală a impozitelor
plătite.
33 Tribuna economică, Fluxu rile de trezorerie la nivelul unei entități economice în viziunea
reglementăril or internaționale, nr. 10, octombrie, 2008.
24
CAPITOLUL III
Prezentarea societ ĂȚii RUPS S.A. – Studiu de caz privind
trezoreria
S.C. RUPS S.A. a luat ființă în anul 1997, prin desprinderea sectorului mecanic din cadrul
Combinatului Petrochimic Brazi. Astfel a devenit societate comercială cu capital maj oritar de
stat, în care FPS deținea 96, 36 % din acțiuni, diferența de 3,64 % fiind deținută de alți acționari
persoane fizice. Domeniul principal de activitate il cons tituie “ Fabricarea de construc ții metalice
și părți componente ale structurilor metalic e ” Cod CAEN – 2511. Societatea a fost înregistrată
la O.R.C Prahova sub nr. J29/1319/1997, având C.U.I RO 9921033. Începând cu anul 2000, ca
urmare a vânzării pachetului majoritar de acțiuni, societatea capătă caracter integral privat.
Societatea își des fășoară activitatea pe platforma industrială Brazi, în incinta rafinăriei. Ea deține
o suprafață totală de 18.900 mp, din care 9600 mp sunt ateliere de producție, birouri, depozite.
Din anul 1997 când numărul de personal era de 365, prin restructurări succ esive, s -a ajuns la un
numeric de 240 de salariați pregătiți să rezolve orice problemă tehnică din domeniul propriu de
activitate. RUPS S.A are o cifră anuală de afaceri de aproximativ 2.225.000 €. și un capital
social subscris de 322.577 lei, împărțit î n 129.031 acțiuni cu o valoare nominală de 2,5 lei
fiecare. Aportul la capitalul social este defalcat astfel: S.C METAL INVEST GRUP S.R.L.
care deți ne 68.815 acțiuni în valoare totală de 1 72.038 lei, reprezentând 53,33 % din capitalul
social; CHEALFA GH EORGHE care deține 55.992 acțiuni în valoare totală de 1 39.980 lei,
reprezentând 43,39 % din capitalul social; alți acționari persoane fizice care dețin 4.224 acțiuni,
în valoare totală de 10.560 lei, reprezentând 3,27 % din capitalul social.
Sistemul de management al societății este certificat ISO 9001/2005 îmbinând
managementul prin obiective cu cel prin bugete. S -au creat trei centre de gestiune și anume :
Departamentul Pr elucră ri Mecanice, Departamentul Cazangerie și Departamentul Electric și
Automatizări, obiectivele fiecărui departament fiind predominant financiare. Lunar se stabilește
un target pentru fiecare dintre acestea. Prin sistemul de acord direct implementat, se corelează
sistemul recompenselor și sancțiunilor materiale și morale, cu rezultatele efectiv obținute.
Conform legii și Actului constitutiv al Societăț ii, conducerea este asigurată prin
Adunarea Generală a Acț ionarilor. Societatea a optat pentru sistemul unitar de administrare.
Administrarea firmei este asigurată prin intermediul Con siliului de Administraț ie alcă tuit din
trei memb rii. Pentru conducerea executivă Consiliul de Administraț ie a de semnat Directorul
General care î și desfăș oară activitatea î n baza contractului de mandat.
25
3.1. O BIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETĂȚ II RUPS S.A.
Obiectul pri ncipal de activitate al societăț ii îl reprezintă fabricarea de construcții metalice
și părți componente ale structurilor metalice, care de fapt înseamnă confecționarea și
recondiționarea pieselor de schimb și utilajelor specifice industriei chimice și petrochimice,
dintre care menționez: rezervoare, schimbătoare de căldură, containere metalice, c uptoare
industriale, arzătoare și coș uri de fum, echipamente de ventilație ș i condiționare a aerului, pompe
și compresoare, org ane de mașini, angrenaje și lagăre, etanș ări, tratamente termice, testări ș i
analize nedistructive la piese metalice, echipament electric, aparatură de măsură și control
(proiectare, montaj ș i service autorizat) .
3.2. ANALIZA ECHILIBRULUI ȘI A PERFORMANȚE LOR FINANCIARE LA S.C.
RUPS S.A.
Analiza financiară poate fi privită ca fiind „activitatea de diagnosticare a poziției
financiare și a stării de performanță și de lichiditate financiară a întreprinderii la încheierea
exercițiului. Ea își propune să stabile ască punctele tari și punctele slabe ale gestiunii financiare în
vederea fundamentării unei noi strategii de menținere și de dezvoltare într -un mediu
concurențial”34. Așadar analiza financiară poate fi descompusă în trei etape astfel:
1. Analiza echilibrului f inanciar – se realizează pe baza bilanțului și urmărește evidențierea
modalităților de realizare a echilibrului pe termen lung și pe termen scurt ;
2. Analiza performanțelor financiare – preia informații din contul de profit și pierdere și
analizează rentabi litatea întreprinderii;
3. Analiza cash flow -urilor – se realizează pe baza situa țiilor fluxurilor de trezorerie și
urmărește explicarea variației trezoreriei întreprinderii de la începutul până la sfârșitul
perioadei de gestiune.
3.2.1. Analiza echilibrulu i financiar
„Analiza bilanțului financiar își propune identificarea stării de echilibru la nivelul firmei
analizate încercând evidențierea raportului dintre activele și pa sivele pe termen lung și scurt”35.
34 I. Stancu, Finanțe. Piețe financiare și gestiunea portofoliului. Investiții directe și finanțarea lor , Ediția
a-IV-a, Editura Economică, București, 2007, p. 705
35 G. Vintilă, Gestiunea financiară a întreprinde rii, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2006, p.87
26
Analiza pe baza bilanțului financiar presupune ca lcularea unei serii de indicatori care
evidențiază starea de echilibru sau de dezechilibru existentă la nivelul societății analizate. Am
centralizat valorile indicatorilor calculați în tabelul următor:
Tabelul nr. 3 .2.1.1. – Indicatori de echilibru finan ciar
– lei –
Indicatori 2008 2009 2010
FR 3.934.768 5.500.750 5.317.197
NFR 1.219.674 4.515.147 5.222.365
TN 2.715.094 985.603 94.832
CF -1.729.491 -890.771
Sursa: Calcule proprii pe baza anexelor nr. 1 și nr. 2
Fondul de rulment permanent (FRP) este un indicator prin care poate fi constatat
echilibrul pe termen lung și se calculează conform relației:
FRP = Pa sive permanente – Active permanente36
Un fond de rulment pozitiv înregi strat în anii 2008, 2009 și 2010 sugerează o stare de
echilibru financiar pe termen lung rulment, indicând un surplus de resurse permanente care ar
putea fi utilizat pentru finanțarea deficitelor ce pot apărea între alocările și resursele de finanțat
pe te rmen scurt . Astfel existența unor capitaluri cu exigibilitate mai mare de un an asigură
acoperirea necesarului de finanțat al imobilizărilor din r esurse pe termen lung .
Necesarul de fond de rulment (NFR) este expre sia realizării echilibrului financiar pe
termen scurt respectiv a echilibrului dintre necesarul și resursele de capitaluri curente.
NFR = Stocuri + Creanțe – Datorii curente
NFR = (Active circulante – Active de trezorerie) – (Datorii pe termen scurt – Pasive de trezorerie)37
Difere nța dintre stocuri și creanțe, pe de o parte, și datoriile curente, pe de altă parte, este
pozitivă aceasta semnificând un surplus de nevoi de active curente (cu excepția celor de
trezorerie) în raport cu sursele temporare po sibile de mobilizat. Această situație, în cazul
societății Rups este asociată unei politici de creștere a cifrei de afaceri, fiind con siderată normală
întrucât creșterea cifrei de afaceri antrenează creșterea proporțională a stocurilor și creanțelor.
Dacă însă nu ar fi avut loc o crește re a volumului de activitate, necesarul de fond de rulment
putea evidenția un decalaj nefavorabil între lichiditatea stocurilor și a creanțelor și exigibilitatea
datoriilor de exploatare (încetinirea încasărilor și urgentarea plăților).
36 George Enescu, Gestiunea financiar ă a întreprinderii – note de curs, 2010
37 Ibidem.
27
Trezoreria netă (TN ) reprezintă un indicator ce are rolul de a a sigura echilibrul general
printr -un stoc de trezorerie care să mențină întreprinderea în capacitatea permanentă de
a plăti, atât pentru investiții cât și pentru exploatare.
TN = Fond de rulm ent – Nevoia de fond de rulment
TN = Active de trezorerie – Pasive de trezorerie38
Referitor la societatea Rups, trezoreria netă înregistrează valori pozitive în fiecare din cei
trei ani analizați, sugerând astfel existența unui echilibru monetar la nivelul societății și faptu l că
exercițiile financiare s -au încheiat cu un surplus monetar, această trezorerie netă fiind
concretizată în disponibilități bănești, casa și conturile curente la bănci, precum și în investiții
financiare pe termen scurt. Valorile pozitive înregistrate d e trezorerie înseamnă că fondul de
rulment este superior nevoii de fond de rulment evidențiind po sibilitatea societății de a -și asigura
necesarul de fond de rulment (resursele necesare pe termen scurt) din excedentul de resurse de
finanțare disponibile pe termen lung (fondul de rulment). La prima vedere acest caz pare unul
favorabil în termenii echilibrului financiar însă nu scutește întreprinderea de probleme pe termen
scurt dacă scadențele anumitor resurse ale trezoreriei sunt apropiate, în timp ce utiliz ările
trezoreriei au fost efectuate pe termen mai îndepărtat. În ceea ce privește evoluția în timp, acest
indicator urmează o traiectorie de scendentă în cei trei ani an alizați scăzând ca urmare a creș terii
NFR. D in perspectiva mea , înregistrarea unei trezo rerii nete pozitive pe parcursul mai multor
exerciții financiare succe sive demonstrează succesul întreprinderii în viața economică și
posibilitatea plasării rentabile a disponibilităților bănești pentru întărirea poziției ei pe piață .
Cash flow (CF) reprezintă creșterea trezoreriei nete în cursul exercițiului financiar .
CF = Γ TN = ΓFR – ΓNFR 39
În 2009 și 2010 societatea Rups a înregistrat valori pozitive ale cash fl ow-urilor
reflectând o scă dere a capacității reale de autofinanțare a inves tițiilor, ca urmare a diminuării
trezoreriei nete.
3.2.2. Analiza performanțelor financiare
În acest subcapitol voi realiza analiza performanțelor financiare apelând la informațiile
din contul de profit și pierdere, document ce „ sintetizează fluxur ile economice, respectiv
veniturile și cheltuielile perioadei de gestiune, rezultate din activitatea curentă (de exploatare,
financiară) și din evenimente extraordinare”40.
38 George Enesc u, Gestiunea financiară a întreprinderii – note de curs, 2010.
39 Ibidem.
40 I. Stancu, Finanțe. Piețe financiare și gestiunea portofoliului. Investiții directe și finanțarea lor , Ediția
a-IV-a, Editura Economică, București, 2007, p. 719
28
O importanță deosebită în evidențierea performanțelor unei societăți o posedă soldu rile
intermediare de gestiune, care alături de capacitatea de autofinanțare și de pragul de rentabilitate,
oferă informații referitoare la profitabilitatea firmei.
3.2.2.1. Analiza soldurilor intermediare de gestiune
Tabloul soldurilor intermediare de g estiune ( SIG) mai este denumit în unele lucrări de
specialitate „cascadă a marjelor de acumulare”41 datorită modului de calcul al fiecăruia dintre
indicatori: fiecare SIG se bazează pe cel anterior calculat. Pentru determinarea acestor indicatori
există dou ă variante, și anume: varianta franceză și varianta anglo -saxonă pe care le voi prezenta
în continuare.
În literatura franceză, sunt calculate opt solduri intermediare de gestiune, și anume:
marja comercială, producția exercițiului, valoarea adăugată, ex cedentul brut de exploatare
(EBE), rezultatul exploatării, rezultatul curent, rezultatul brut și, în cele din urmă, rezultatul net.
Pentru societatea analizată am centralizat rezultatele obținute pentru intervalul 2008 –
2010 în următorul tabel, pentru de talierea modului de calcul se poate consulta anexa nr.5.
Tabelul nr. 3.2.2.1.1. Solduri intermediar e de gestiune – varianta franceză
-lei-
SIG 2008 2009 2010
Marja comercială 5.071 9.347 25.645
Producția exercițiu lui 7.688.475 8.069.478 9.795.903
Valoarea adăugată 4.446.118 4.893.120 4.738.461
Ebe 666.751 1.114.188 748.603
Rezultatul exploatării 592.566 825.256 260.749
Rezultatul curent 676.185 1.143.152 140.206
Rezultatul brut 676.185 1.143.152 140.206
Rezu ltatul net 581.566 956.684 55.207
Sursa: Calcule proprii pe baza anexelor nr. 3 și nr. 4
Marja comercială cuantifică nivelul de performanță financiară înregistrat de firmă din
activitat ea comercială. Ca modalitate de calcul, acest indicator trebuie să țină cont de toate
veniturile și cheltuielile generate de activitatea de comercializare a mărfurilor.
Marja comercială = Venituri din vânzarea mărfurilor – Cheltuieli privind mărfurile42
41 Ibidem
42 Vasile Fumea, Gestiunea financiară a întreprinderii – note de seminar, 2010 .
29
În toți anii analizați firma a înregistrat valori pozitive ale marjei comerciale ceea ce
reflectă faptul că din operațiunile de vânzare/cumpărare de mărfuri se obține un rezultat
favorabil. Marja comercială este în continuă creștere ca urmare a evoluției pozi tive a veniturilor
din vânzări de la an la an.
Producția exercițiului este pozitivă și urmează un trend crescător în perioada analizată.
Producția exercițiului = Producția vândută + Producția stocată + Producția imobilizată43
Valoarea adăugată este un sem n al performanței utilizării factorilor de producție proprii
și cuantifică plusul de valoare adăugat de firmă prin activitatea desfășurată.
Valoarea adăugată = Marja comercială + Producția exercițiului – Consumuri externe (ch
cu materii prime, cu energia și apa, materiale consumabile etc.)44
Valoarea adăugată reprezintă „sursă de acumulări bănești din care se face remunerarea
participanților direcți și indirecți la activitatea de exploatare a întreprinderii”45 : acționarii, prin
dividende plătite; creditor ii, prin dobânzi pentru împrumuturile acordate în scopul finanțării
afacerii; personalul, prin salarii, indemnizații, premii și cheltuieli sociale; statul, prin impozite,
taxe și vărsăminte a similate; întreprinderea, prin cheltuieli cu amortizarea calculat ă de
întreprindere în scopul a sigurării reînnoirii capacităților actuale de producție.
Se poate observa că valoarea adăugată a firmei urmează un trend crescător relevând
faptul că valoarea creată în plus de întreprindere este în creștere, ceea ce este foar te bine pentru
firmă. Ca o excepție, în anul 2010, se înregistrează o scădere față de anul precedent cu 3.14%.
Excedentul brut de exploatare exprimă „acumularea brută din activitatea de exploatare,
știind că amortizarea și provizioanele sunt doar cheltuiel i calculate, nu și plătite”46. Această rată
de marjă, reprezintă suma care rămâne la dispoziția societății pentru remunerarea acționarilor și a
creditorilor, după ce a fost efectuată plata salariilor și a obligațiilor fiscale. EBE nu este
influențat de poli tica fiscală, de amortizare, de dividende sau de politica financiară.
EBE = Venituri din exploatare monetare – Cheltuieli de exploatare monetare
EBE = Valoarea adăugată + Venituri din subvenții de exploatare – Cheltuieli cu impozite,
taxe și vărsăminte a similate – Cheltuieli cu remunerațiile personalului – Cheltuieli privind
asigurările sociale și protecția socială 47
43 Ibidem.
44 Ibidem.
45 I. Stancu , Finanțe. Piețe financiare și gestiunea portofoliului. Investiții directe și finanțarea lor , Ediția
a-IV-a, Editura Economică, București, 2007, p. 728 .
46 Ibidem , p. 727 .
47 Vasile Fumea, Gestiunea financiară a întreprinderii – note de seminar, 2010 .
30
În anii 2008 și 2009 indicatorul urmează o traiectorie ascendentă, urmând ca în 2010 să
scadă față de anul precedent cu 32,81%, scădere dator ată în special creșterii cheltuielilor cu
personalul dar și scăderii valorii adăugate și a altor venituri. Valorile pozitive înregistrate reflect ă
faptul c ă firma are resurse suficiente pentru remunerarea ac ționarilor și creditorilor ceea ce
denot ă o situație favorabil ă.
Rezultatul exploatării este calculat și raportat de către întreprindere în cadrul situa țiilor
sale financiare și reprezintă diferența existentă între veniturile și cheltuielile totale implicate de
activitatea de exploatare a firmei, exprimâ nd mărimea absolută a rentabilității activității de
exploatare.
Rezultatul exploatării = Venituri din exploatare – Cheltuieli de exploatare
Rezultatul exploatării = EBE + Venituri nemonetare din exploatare – Cheltuieli
nemonetare de exploatare 48
Rezult atul exploatării măsoară performanța societății privind activitatea proprie, curentă
și normală, deci fără a se lua în calcul operațiunile financiare și cele extraordinare. În urma
calculelor efectuare, am constatat că rezultatul exploatării urmează acelaș i trend ca EBE,
crescând în 2008 –2009, urmând ca în 2010 să scadă cu 68,4% datorită diminuării EBE și
majorării cheltuielilor cu amortizarea. Evoluția ascende ntă evidențiază faptul că firma
funcționează corespunzător la nivelul activității sale de bază.
Rezultatul curent reprezintă rezultatul de exploatare influențat de rezultatul din
activitatea financiară. Este un rezultat semnificativ datorită importanței activității financiare
pentru întreprindere.
Rezultatul curent = Rezultatul exploatării + Venituri f inanciare – Cheltuie li financiare49
Rezult atul curent înregistrează o creștere î n perioada 2008 -2009 datorită contractării unor
împrumuturi fapt ce a dus la majorarea cheltuielilor cu dobânzile cu efect asupra rezultatului
financiar. Î n 2009 -2010 scade cu 8 7,7% pe fondul diminuării rezultatului exploatării și apelării la
credite, crescând cheltuielile cu dobânzile.
Rezultatul brut
Rezultatul brut = Rezultatul curent + Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare
Ținând cont de faptul că activitatea extr aordinară a societății este nulă, rezultatul brut este
egal cu cel curent, evoluând pe parcursul perioadei analizate în același sens cu acesta.
Rezultatul net reprezintă rezultatul total obținut de întreprindere din activitatea sa de
exploatare, financiar ă și excepțională, diminuat cu impozitul pe profit și e xprimă „mărimea
absolută a rentabilității financiare, cu care sunt remunerați acționarii pentru capitalurile proprii
48 Vasile Fumea, Gestiunea financiară a întreprinderii – note de seminar, 2010 .
49 Ibidem.
31
investite”50, urmând a fi reinvestit sau distribuit sub formă de dividende în raport cu numărul de
acțiuni. Profitul nerepartizat reprezintă o importantă sursă de autofinanțare.
Rezultatul net = Rezultatul brut – Impozitul pe profit51
Conform datelor din tabelul de mai su s, rezultatul net se majorează î n anul 2009 pe
fondul creșterii rezul tatului brut indicând astfel rentabilitatea activității realizate, și înreg istrează
valori descrescătoare î n 2010, datorate pierderilor financiare.
Calcularea soldurilor intermediare de gestiune în varianta anglo -saxonă
Tabloul anglo – saxon reprezintă va rianta simplificată a soldurilor intermediare de gestiune
având la bază următoarele ipoteze: veniturile nemonetare și activitatea extraordinară se ignoră,
cheltuielile nemonetare vizează doar amortizările și provizioanele; veniturile generate de
activitate a financiară se ignoră, iar cheltuielile financiare sunt generate doar de cheltuielile cu
dobânzile. În cazul în care aceste ipoteze ar fi fost respectate, EBITDA ar fi fost echivalent cu
excedentul brut din exploatare calculat în varianta franceză, EBIT a r fi înregistrat aceleași valori
ca și rezultatul exploatării, iar EBT ar fi echivalat rezultatul curent. În cazul societății Rups am
calculat soldurile intermediare de gestiune în varianta anglo -saxonă pornind de la pro fitul net.
Graficul nr. 3.2.2 .1
Evolutia EBT, EBIT, EBITDA
6761851143152
1402068566821322406
27965811392852377791
1355624
05000001000000150000020000002500000
2008 2009 2010
AnulValoareaEBT
EBIT
EBITDA
Se observă că acești indicatori au aceeași evoluție ca și corespondenții lor din varianta
franceză. Rezultatele obținute și modalitatea de calcul sunt prezentate în anexa nr. 5.
50 I. Stancu, Finanțe. Piețe financiare și gestiunea portofoliului. Investiții directe și finanțarea lor , Ediția
a-IV-a, Editura Economică, București, 2007, p. 728 .
51 Vasil e Fumea, Gestiunea financiară a întreprinderii – note de seminar, 2010 .
32
Dezavantajul variantei anglo – saxone este acela că simplifică foarte mult realitatea la nivelul
firmei, motiv pentru care este pusă la îndoială relevanța acestei abordări asupra performanțelor
financiare.
3.2.2.2. Capacitatea de autofinanțare
Capacitatea de autofinanț are poate fi determinată prin două met ode:
1) Metoda aditivă
CAF = Profit net + Cheltuieli calculate -Venituri calculate
2) Metoda deductivă
CAF = EBE + venituri financiare și extraordinare încasabile – cheltuieli financiare și
extraordinare plătibile – impozitul pe profit
Indiferent de m etoda utilizată, valoarea obținută pentru CAF este aceeași. În tabelul de
mai jos sunt prezentate rezultatele obținute în fiecare din cei cinci ani analizați, rezultate
calculate prin cele două moduri:
Tabelul nr. 3.2.2.2.1. Capacitatea de autofinanțare
– lei –
CAF 2008 2009 2010
Profit net 581.566 956.684 55.207
Venituri calculate 0 0 0
Cheltuieli calculate 74.185 288.932 487.854
CAF(metoda aditivă) 655.751 1.245.616 543.061
EBE 666.751 1.114.188 748.603
Venitu ri financiare încasabile 521.014 1.098.582 183.674
Cheltuieli financiare plătibile 437.395 780.686 304.217
Venituri extraordinare încasabile 0 0 0
Cheltuieli extraordinare plătibile 0 0 0
Impozitul pe profit 94.619 186.468 84.999
CAF(metoda deductivă) 655.751 1.245.616 543.061
Sursa: Calcule proprii pe baza anexelor nr.3 și nr. 4
Pe baza informațiilor din tabelul de mai sus, se poate observa că indicatorul CAF
înregistrează o creșt ere semnificativă în 2009 datorită majorării indicatorului EBE. În 2010,
capacitatea de autofinanțare a societății scade față de anul precedent datorită creșterii
cheltuielilor financiare. Rezultatele obținute pe întreaga perioadă analizată au oferit fir mei
posibilitatea de a -și susține creșterea economică.
33
3.2.2.3. Pragul de rentabilitate
Pe baza datelor din contul de profit și pierdere ca po sibilități de apreciere a
performanțelor întreprinderii există pe lângă analiza pe baza soldurilor intermediare d e gestiune
și a capacității de autofinanțare, un model de analiză fundamentat pe structura cheltuielilor
(variabile și fixe) în raport cu cifra de afaceri. „Pragul de rentabilitate constituie acel nivel al
cifrei de afaceri pentru care nivelul profitului n et este egal cu 0”52, denumit și punctul mort sau
critic, evidențiază nivelul minim de activitate la care trebuie să se situeze firma pentru a nu lucra
în pierdere. Depășind acest nivel, activitatea întreprinderii devine rentabilă.
PN = 0 => (CA – CV – CF + Alte venituri)
(1-τ) = 0=> CA – CV – CF + Alte venituri = 0
=> CA PR =
v1venituri Alte cheltuieli Alte CF
_ _
unde: CA PR = cifra de afaceri ce trebuie realizată astfel încât firma să înregistreze un profit nul
CF = mărimea cheltuielilor fixe, cheltuieli care sunt independente de nivelul producției,
fiind angajate în scopul funcționării normale a întreprinderii.
v = ponderea cheltuielilor variabile(CV) în cifra de afaceri =
CACV
100
Graficul nr . 3.2.2.3.1.
Pragul de rentabilitate
9.929.951
8.596.20210.703.920
7.598.0699.518.17210.090.806
02.000.0004.000.0006.000.0008.000.00010.000.00012.000.000
2008 2009 2010
AnulValoareaPragul de
rentabilitate
Cifra de afaceri
Sursa: Reprezentare proprie pe baza anexei nr. 6
Cheltuielile variabile sunt direct proporționale cu nivelul producției.
În analiza pragului de rentabilitate, un obstacol însemnat a fost stabilirea cheltuielilor fixe
și a celor variabile. Din acest motiv am presupus următoarele:
52 G. Vintilă, Gestiunea financiară a întreprinderii , Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2006, p.102
34
Cheltuieli fixe: cheltuieli cu salarii, amortizări, dobânzi, impozite și taxe, despăgubiri și
donații;
Cheltuieli variabile: cheltuieli cu materii prime, ene rgia și apa, mărfuri, prestații externe
și alte cheltuieli materiale.
Analizâ nd graficul, se poate observa că doar î n anul 2009 cifra de afaceri înregistrată de
către societate devansează pragul de rentabilitate demonstrând faptul că firma desfă șoară o
activitate performantă î n acel an, î n restul anilor petrecâ ndu-se contrariul. Cifra de afaceri
efectivă înregistrează valori inferioare cifrei de afaceri la pragul de rentabilitate și este clar că
societatea are probleme în a depăși punctul critic pentru a o bține rezultate pozitive .
3.2.3. Analiza financiară a cash flow -urilor
În cadrul acestui subcapitol voi identifica sursele de încasări și plăți utilizând tabloul
fluxurilor de trezorerie – specific curentului anglo -saxon.
Pentru a defini fluxurile de tre zorerie ce decurg din desfășurarea activității unei
întreprinderi se folosește noțiunea anglo -saxonă de cash flow. Cash flow -ul reprezintă diferența
dintre încasările (inflow -urile) și plățile (outflow -urile) înregistrate de o anumită societate
comercială de-a lungul unui exercițiu financiar53.
Tabloul fluxurilor de trezorerie reprezintă a doua modalitate de analiză a intrărilor și
ieșirilor de numerar din trezoreria întreprinderii. Spre deosebire de investitori pentru care pare
important profitul, pentru m anageri, creditori și acționari este mai relevant tabloul fluxurilor de
trezorerie. În contul de profit și pierdere sunt înregistrate toate veniturile și cheltuielile, inclu siv
cele nemonetare sau generatoare de fluxuri ulterioare însă tabloul fluxurilor d e trezorerie
înregistrează doar fluxurile de încasări și plăți, explicând valoarea și modul de obținere a
trezoreriei. Astfel tabloul oferă o imagine fidelă a capacității firmei de a -și permite plata
datoriilor, a creditelor, a dividendelor și de a -și fina nța creșterea viitoare.
Tabloul fluxurilor de trezorerie are câteva obiective majore după cum urmează54:
evaluarea capacității întreprinderii de a degaja lichidități;
determinarea nece sităților de lichidități;
53 Dragotă, V; Dr agotă, M; Obreja, L; Țâțu, L ; Abordă ri practice în finanțele fi rmei, Editura Irecson,
Bucu rești, 2005, p. 59
54 Vâlceanu, Gh.; Robu,V.; Analiză economico -financiară , Ediția a -II-a, Editura Economică, București,
2005, p.399
35
compararea rezultatelor întreprinderii, prin e liminarea efectelor utilizării diferitelor metode
contabile;
previziunea scadențelor și a riscului încasărilor viitoare.
Situația fluxurilor de trezorerie grupează intrările și ieșirile de numerar pe tipuri de
activități desfășurate de către întreprindere:
fluxuri de numerar din activitățile de exploatare ;
fluxuri de numerar din activitățile de investiții ;
fluxuri de numerar din activitățile de finanțare ;
CF total = ΓTN = CF exploatare + CF investiții + CF finanțare
Tabelul nr. 3. 2.3.1. Cash flow de exploatare , investiț ii și finanț are
– lei –
Fluxuri 2008 2009 2010
FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
Încasă ri din activitatea de exploatare 9.895.799 9.419.811 10.197.349
Plăți din activitatea de ex ploatare 7.171.720 8.333.153 9.880.144
CF de EXPLOATARE 1.038.086 -385.164 -772.737
FLUXURI DE NUM ERAR DIN ACTIVITATEA DE INVESTIȚ II
Încasări din activitatea de investiț ii 509.042 1.211.748 278.201
Plăți din activitatea de investiț ii 1.502.818 1.922.92 4 178.355
CF de INVESTITII -993.776 -711.176 99.846
FLUXURI DE N UMERAR DIN ACTIVITATEA DE FINANȚ ARE
Încasări din activitatea de finanț are 1.257.062 0 0
Plăți din activitatea de finan țare 1.105.900 630.142 217.881
CF de FINANȚ ARE 151.162 -630.142 -217.881
Sursa: calcule proprii pe baza anexei nr.7
Luând în con siderare metoda directă se observă că cea mai importantă influență pozitivă
au avut -o încasările în numerar din vânz area de bunuri și prestarea de servicii iar cele mai
semnificative plăți au fost cele către furnizori.
Fluxurile de trezorerie generate din activitatea de exploatare sunt consecința principalelor
activități generatoare de venituri ale întreprin derii și rezultă din tranzacțiile și alte elemente care
concură la formarea rezultatului net . În anul 2008 se înregistrează o creștere a activității,
încasările primite de la clienți acoperind plățile efectuate către furnizori, salariați și alte datorii
36
legate de activitatea de exploatare. De asemenea, costul capitalului depinde de fluxul de
numerar.55
Însă, î n exercițiul financiar 2009 și 2010 indicatorul înregistrează valo ri negative datorită
plăților mari către furnizori, care împreună cu plă țile față de salariați și alte plăți efectuate
depășesc suma încasărilor firmei.
Graficul nr . 3.2.3.1.
Cash flow
-1.500.000-1.000.000-500.0000500.0001.000.0001.500.000
CF de
EXPLOATARECF de
INVESTITIICF de
FINANTAREValoarea2008
2009
2010
Sursa: Reprezentare proprie pe baza tabelului nr. 3.2.3.1.
Valorile negative ale CF de investiții înregistrate în 2008 și 2009 reprezintă o alocare de
fonduri din trezoreria firmei pentru efectuarea de investiții iar valoarea pozitivă înregistrată în
2010 indică realizarea de dezinvestiții de către întreprindere ceea ce este echivalent cu intrări de
numerar în trezoreria acesteia. Investițiile din 2008 și 2009 s -au dovedit a fi nerentabile având în
vedere micș orarea cash flow -ului de exploatare în 2009 și 2010 față de 2008.
Valoarea pozitivă a CF din activitatea de finanțare înregistrată în 2008 indică alimentarea
trezoreriei întreprinderii cu resurse de finanțare atrase de la creditori. În 2009 și 2010 se
înregistrează valori negative ale CF de finanțare, datorate rambursării împrumuturilor contractate
și plății dividendelor către acționari.
55 The IUP Journal of Applied Finance, Working Capital Management, Operating Cash Flow and
Corpora te Performance , Vol. 16, N r. 1, ianuarie 2010 , p. 27, www.ssrn.com
37
3.3. CASH FLOW -URI UTILIZATE PENTRU EVALUAREA
S.C. RUPS S.A.
Din perspectiva evaluării întreprinderii analiza cash flow -urilor diferă doar la nivelul
tipului de cash flow estimat. Finanțele manageriale au consacrat cash flow -ul disponibil ca fiind
cel mai adecv at flux de numerar în vederea evaluării unei întreprinderi.
„Cash flow -ul disponibil ( „free cash flow”) reprezintă fluxul de numerar rămas la
dispoziția societății comerciale pentru remunerarea investitorilor de capital în întreprindere
respectiv acționa rii și creditorii.” 56
3.3.1 CF de gestiune
Cash flow -ul de gestiune reprezintă fluxul de numerar degajat de întreaga activitate de
gestiune a întreprinderii. Rezultatele operațiunilor de gestiune sunt destinate remunerării tuturor
celor implicați în finanț area activității. Drept urmare cash flow -ul de gestiune e format din aceste
rezultate : profitul net (pentru remunerarea acționarilor și pentru autofinanțarea investițiilor noi
în firmă) , amortizarea (reținută pentru a menține întreprinderea la același ni vel de dotare
materială) și dobânzile (pentru remunerarea creditorilor). În perspectiva determinării valorii
întreprinderii în ansamblu, ca rezultat al investirii capitalurilor proprii și împrumutate, dobânzile
apar ca o componentă a cash flow -ului dispon ibil și nu ca o cheltuială plăt ită în cash flow -ul de
gestiune.
CF de gestiune = Profit net + Amortizare + Dobânzi
3.3.2. Creșterea economică
În situația în care nu ar avea loc nicio investiție în active atunci rezultatele operațiunilor de
gestiune s -ar putea distribui în totalitate către investitori adică către acționari și creditori. În realitate însă
au loc numeroase investiții, cel puțin de menținere a capacității in ițiale de producție (finanțate prin
amortizare) și au loc modificări ale volumului stoc urilor, creanțelor și trezoreriei (finanțate din profit și
din alte surse externe) atunci cash flow -ul trebuie să țină cont de aceste finanțări ale creșterii economice a
întreprinderii.
Creșterea economică = Γ Imobilizări brute + ΓACN
56 V. Dragotă, M. Dragotă, L .Obreja, L .Țâțu, Abordări practice în finanțele firmei , Editura Irecson,
București, 2005, p. 66 .
38
3.3.3. Cash flow disponibil (CFD)
În ceea ce privește cash flow -urile degajate de firmă către proprietari și creditori, nu se utilizează
întregul cash flow de gestiune pentru remunerarea acestora ci numai partea rămasă după finanțarea
creșterii economice, altfel spus, dup ă finanțarea investițiilor în imobilizări și a variației activelor
circulante nete.
CFD = CF de gestiune – Creșterea economică
CFD = Profit net + Amortizare + Dobânzi – Γ Imobilizări brute + Γ ACN
În funcție de destinațiile sale, cash flow -ul disponibil se compune din cash flow disponibil pentru
acționari și cash flow disponibil pentru creditori.
CFD = CFD acționari + CFD creditori
Cash flow -urile disponibile investitorilor de capital se formează din remunerarea potențială pe
seama rezul tatelor de gestiune sub formă de dividende în cazul acționarilor respectiv sub formă de
dobânzi în cazul creditorilor și din fluxurile de trezorerie determinate de modificarea capitalului social
(emisiunea de acțiuni) și respectiv a capitalurilor împrumuta te.
CFD acționari = Dividende – Γ Capital propriu
unde: Δ Capital propriu = variația mărimii capitalurilor proprii ca rezultat al majorării sau reducerii
capitalului social prin emi siunea de acțiuni noi contra unui aport de numerar respectiv prin răscumpărarea
unei părți a acțiunilor existente.
CFD creditori = Dobânzi – Γ Datorii financiare
După cum se observă în tabelul nr. 3.3.3.1. , cash flow -ul de gestiune este în creștere în
perioada 2008 -2009 însă în 2010 acesta înregistrează o scădere semnificativă datorită reducerii
substanțiale a profitului net. Managerii pot crește profitabilitatea și fluxul de numerar de
exploatare al întreprinderilor prin scurtarea ciclului de conversie a numerarului, precum și prin
scurtarea perioadei de colectare a creanțelor. Rezultatele sugerează de asemenea c ă scurtarea
perioadei de conversie a numeralului și prelungirea perioadei de amânare de plată conduc la
reducerea rentabilității și a fluxului de numerar din exploatare al firmelor .57
57 Abu Dhabi University, Working Capital Management, Operating Cash Flow and Corporate
Performance , 18 septembrie, 2009, www.ssrn.com .
39
Tabelul nr . 3.3.3.1. – Cash flow -uri pentru evaluarea firmei
-lei
2008 2009 2010
Profit net 581.566 956.684 55.207
Amortizare 583574 958693 57217
Dobânzi 180.497 179.254 139.452
CF de GESTIUNE 1.345.637 2.094.631 251.876
∆ Imobilizări brute -267.776 -1.241.755
∆ ACN 1.552.232 -196.156
CREȘTEREA ECONOMICĂ 1.284.456 -1.437.911
CFD 810.175 1.689.787
Dividende 563.230 1.635.930
∆Capital so cial 0 227500
CFD ACȚIONARI 563.230 1.408.430
Dobânzi 179.254 139.452
∆Datorii financiare * -67.691 -141.905
CFD CREDITORI 246.945 281.357
CFD 810.175 1.689.787
* am luat doar datoriile pe termen lung Sursa: calcule p roprii pe a nexelor nr. 1,2,3 și 4
3.4. PREVIZIUNEA CASH FLOW -URILOR
După analiza principalilor indicatori ce relevă echilibrul și performanța financiară și
analiza cash flow -urilor firmei, se pune problema îmbunătățirii rezultatelor acolo unde este cazul
și în măsura în care este po sibil acest lucru. Astfel, prin previzionarea rezultatelor viitoare, se pot
lua decizii importante și se pot alege viitoare direcții ale dezvoltării firmei. Previziunea
financiară are ca scop „dimen sionarea optimă a investițiil or în active imobilizate și în active
circulante și determinarea modalităților de finanțare, conform criteriului de minimizare a costului
resurselor atrase, fără a afecta negativ gradul de lichiditate și de solvabilitate ale firmei”58.
Managementul societ ății este responsabil cu adoptarea strategiilor numai după o previzionare
corectă și după o analiză amănunțită a tuturor factorilor implicați în viața economică a unei
societăți. Prin urmare, o anticipare reușită a viitoarelor situa ții poate fi cheia către succesul unei
afaceri.
58 V. Dragotă, M. Dragotă, L .Obreja, L .Țâțu, Abordări practice în finanțele firmei , Editura Irecson, Bucureș ti,
2005, p. 66 .
40
3.4.1. Previziunea cifrei de afaceri
O primă etapă extrem de importantă în procesul de previziune al rezultatelor viitoare
constă în estimarea vânzărilor, mai precis a cifrei de afaceri din exercițiul financiar următor.
Estimarea corectă a cifrei de afaceri reprezintă elementul fundamental al unei previziuni realiste.
Astfel dacă de exemplu se estimează o cifră de afaceri ce se dovedește a fi mai mare decât cea
realizată, firmei îi vor rămâne resurse neutilizate care vor conduce l a scăderea profitabilității.
Însă dacă se previzionează o cifră de afaceri mai mică decât s -ar putea realiza, firma va avea
comenzi neonorate, livrări la termene mai mari decât erau programate ceea ce va duce la
pierderea clienților și prin urmare la scăde rea cotei de piață și a profitabilității firmei.
Metoda previziunii cifrei de afaceri utilizând datele istorice , pe care o voi implementa,
constă în utilizarea cifrei de afaceri înregistrate de firmă în anii anteriori pentru a determina o
cifră de afaceri p entru perioada viitoare. În ciuda faptului că s -a constatat existența unei legături
între ratele de creștere a cifrei de afaceri înregistrate în trecutul unei firme și evoluția viitoare a
acestora, această extrapolare a trecutului reprezintă un subiect controversat. Deoarece metoda
utilizării datelor istorice prezintă mai multe variante datorită modalității de agregare a datelor din
trecut voi previziona cifra d e afaceri pentru 2010 prin trei metode și voi alege pentru calculele
ulterioare val oarea medie a acestora.
a) Utilizarea ratei medii de creștere
Analizând evoluția trecută a cifrei de afaceri se poate extrapola tendința de creștere sau
descreștere a acesteia și se poate calcula o valoare viitoare pe baza ritmului de creștere. În cadrul
acestei variante, rata previzionată de creștere a cifrei de afaceri este media (aritmetică simplă sau
ponderată) a ratelor de creștere înregistrate în trecut.
• Media aritmetică simplă este59:
gmedie =
perioadenrcrestere de RataT
1tt
.
=
TCA- CA -CAT
1t1t1t t
• Media aritmetică ponderată este60:
59 V. Dragotă, M. Dragotă, L .Obreja, L .Țâțu, Abordări practice în finanțele firmei , Editura Irecson, București,
2005, p.76.
41
gmedie =
T
1tT
1tt
tt crestere de Rata =
T
1tT
1t1t1t t
ttCA- CA – CA
În funcție de această rată medie (aritmetică simplă sau ponderată) de creștere a cifrei de
afaceri, se poate determina valoarea previzionată a cifrei de afa ceri pentru perioada următoare:
CA prev(T+1) = CA T
(1+g medie)
Cunoscând volumul valoric al vânzărilor înregistrat de societate în perioada 2008 – 2010
am obținut următoarele rate medii de creștere:
Tabelul nr. 3.4.1.1. – Cifra de afaceri previzionată utilizând rata medie creștere
ANUL CA (lei) Rata de creștere
anuală (g%)
2008 7598069
2009 9518172 25,27%
2010 10090806 6,02%
Media aritmetică simplă 15,64%
CA previzionată 2011 (lei) 11.669.008
Media aritmetică ponder ată 12,44%
CA previzionată 2011 (lei) 11.346.102
Sursa: calcule proprii pe baza anexelor nr. 3 și 4
b) Utilizarea ratei de creștere estimate prin regre sia liniară
Această metodă are ca ipoteză că rata de creștere înregistrează, în timp, un anumit trend,
astfel că rata viitoare de creștere se determină în funcție de trendul înregistrat.
Modelul liniar – reprezintă relația liniară dintre cifra de afaceri ș i timp. Ecuația de
regresie este : y = α + β
x unde x este timpul iar y cifra de afaceri. Coeficienții regre siei (α și
β) dintre aceste două variabile se determină prin metoda celor mai mici pătrate61, rezultând
următoarele relații d e calcul:
_ _
α = y – β
x
60 Ibidem.
61 V. Dragotă, M. Dragotă, L .Obreja, L.Țâțu, Abordări practice în finanțele firmei , Editura Irecson,
București, 2005, p.79
42
β =
2
x2x Ny x yx N
i ii i i i
Așadar, ecuația de regre sie are următoarea formă:
CA prev(T+1) = α + β
(T+1)
Tabelul nr. 3.4.1.2. – Cifra de afaceri previzionată prin regresia liniară
Β 1.246.368,50
Α 6.576.279
CA previzionată pentru 2011 11.561.753
Sursa : Calcule proprii pe baza anexei nr . 8
Cu toate că utilizarea datelor istorice în estimarea cifrei de afaceri viitoare este utilă,
aceasta nu oferă informații suficiente, relevanța rezultatelor obținute prin această metodă fiind
deseori pusă la îndoială de către analizele empirice.
Graficul nr 3.4.1.1.
11.669.008
11.346.10211.561.753
11.100.00011.200.00011.300.00011.400.00011.500.00011.600.00011.700.000
valoarea CA
1Valorile cifrei de afaceri determinate pentru anul
2011
CA*
CA**
CA***
Sursa: Reprezentare proprie pe baza tabelelor nr. 3.4.1.1. și 3.4.1.2.
Având în vedere faptul că valorile p revizionate nu prezintă diferenț e semn ificative, în
construirea bilanț ului și a contul ui de profit și pierdere previzionate voi utiliza valoarea medie a
cifrei de afaceri obținute :
CA prev 2011 = 11.525.621 lei
Prin analiza fluxurilor efective în numerar, în compar ație cu valorile î ntreprinderi i, am
constatat că piața subeva luează dramatic firme le. Constatări le sugerează că piața de capital neagă
43
câștigurile viitoare în calculul valorii firmei. R ata de actualizare este atât de mare că marea
majoritate a fluxurilor de trezorerie viitoare sunt practic ignorate.62
3.4.2. Constr uirea bilanțului și a contului de profit și pierdere previzionate
În continuare voi previziona bilanțul financiar și contul de profit și pierdere. Astfel,
plecând de la cifra de afaceri previzionată voi determina elementele din bilanțul și contul de
profit și pierdere previzionate, cea mai simplă și mai eficientă metodă de previziune fiind
corelarea acestora cu cifra de afaceri. Însă nu toate elementele variază proporțional cu volumul
vânzărilor, existând și elemente a căror valoare depinde de alți facto ri de aceea pentru elementele
dependente de volumul vânzărilor voi calcula un coeficient de proporționalitate în raport cu cifra
de afaceri, iar în cazul celorlalte voi ține cont de evoluția anterioară .63
După o analiză amănunțită a bilanțului și a evoluți ei componentelor acestuia am
formulat următoarele ipoteze pentru construirea bilanțului previzionat:
imobilizările necorporale – nu se modifică prin variația cifrei de afaceri de aceea le voi
previziona pe baza evoluției anterioare. La nivelul societății Rups se r emarcă tendința de
creștere a acestora î n anul 2 010 față de 2009, de aceea le voi determina aplicând la
valoarea din 2010 un procent de 330,07%, egal cu media modificărilor procentuale din
anii anteriori previziunii.
imobilizările corporale – sunt de asemenea independente de cifra de aface ri,
înregistrând un trend de scădere continuă din 2008 până în 2010, de aceea voi presupune
că în 2011 imobilizările corporale vo r evolua în același sens, aplicâ nd procentul de –
16,47% determinat ca media modific ărilor procentuale din anii anteriori previziunii.
imobilizările financiare intră în categoria elementelor independente de cifra de afaceri.
În 2008 și 2010 au valori apropiate, pe când în 2009 suferă o scă dere se mnificativă. De
aceea voi con sidera relevan tă creș terea de 0,1% din anul 2008 faț ă de anul 2010.
stocurile sunt dependente de nivelul activității firmei astfel că odată cu creșterea cifrei de
afaceri se înregistrează și creșterea valorii stocurilor. Pentru a dete rmina stocurile
previzionate pentru 2011 voi aplica viteza medie de 1,79 de rotații asupra cifrei de afaceri
previzionate din 2011 voi afla valoarea dorită.
62 Journal of Private Equ ity, Free Cash Flow, Enterprise Value, and Investor Caution , Vol. 13, Nr. 4,
p. 42, 2009, www.ssrn.com .
63 Marcel Ghiță, Emilia Vasile, Sevastian B ărbulescu, Impleme ntarea sistemului de management
financiar și control intern , 2007.
44
Viteza de rotație a stocurilor =
StocuriCA64
Stocuri PREV2011 = CA PREV2011
Viteza medie de rota ție
creanțele clienți – dependent e de cifra de afaceri, le -am previzionat aplicând viteza
medie de 3,28 de rotații asupra cifrei de afaceri previzionate pentru anul 2011.
Viteza de rotație a creanțelor =
CreanteCA65
Creanțe PREV2011 = CA PREV2011
Viteza medie de rotație
cheltuielile în avans – fiind independente de cifra de afaceri, le -am previzionat în funcție
de evoluția lor anterioară. Acestea au os cilat în ambele sensuri, de creș tere în 2009, apoi
de scă dere în 201 0, de aceea voi aplica valorii înregistrate î n 2010 media modificărilor
procentuale din anii anteriori previziunii, care este de -1,67%.
disponibilitățile în casă și în contul curent , precum și valorile de încasat , ce formează
activele de trezorerie, nu dep ind neapărat de cifra de afaceri, având valori determinate de
volumul și ritmul de încasări și plăți ale firmei, dar și de strategia financiară a acesteia în
ceea ce privește atitudinea față de riscul de apariție a unei crize de lichiditate. Voi lua de
referință trendul de scădere ca medie a modificăr ilor în valoare relativă de -81,18%;
capitalul propriu – valoarea sa nu e ste determinată în mod direct de evoluția cifrei de
afaceri decât prin profitul previzionat reinvestit. Voi menț ine aceea și valoare a cap italului
în 2011, iar rezervele vor creș te cu rata de 19, 25% reprezentând o medie a creș terilor
suferite î n anii anteriori . Rezultatul reportat va suporta ușoara creștere de 1,41% ca medie
a creș terii procentuale din anii anteriori. În ceea ce privește pro fitul net, acesta va fi
preluat din contul de profit și pierdere previzionat. Ținând cont de faptul că societatea
Rups este afectată de criza financiară , ținând cont de rezultatele înregistrare în 2010 voi
considera rata de reinvestire a profitului de 100% , incluzând în totalul capitalurilor
proprii din 2011 întreaga valoare a rezultatului net;
datoriile pe termen lung sunt datorate unui lea sing contractat în 2008 de aceea voi
considera că durata contractului de lea sing este mai mare de 2 ani;
datoriile pe termen scurt (datoriile bancare și alte datorii) din 2010 nu se vor mai regă si
și în 2011 întrucât se presupune faptul că au fost rambursate, ele fiind contractate pe o
perioadă mai mică de un an;
64 Ibidem.
65 Marcel Ghiță, Emilia Vasile, Sevastian Bărbulescu, Implementarea sistemului de management
financiar și control intern , 2007.
45
pentru previzionarea datoriilor către furnizori – influenț ate de evoluția CA, am
presupus că viteza de rotație a furnizorilor rămâne la fel ca în 2010 și anume 4,76 de
rotații;
veniturile în avans – sunt independente de cifra de afaceri, înregistrând un trend
descrescător, am presupus pentru previzionarea l or men ținerea ratei medii de scă dere de –
32,28% faț ă de 2010 .
pasivele de trezorerie rămân în continuare zero;
Ca și în cazul elementelor bilanțiere, veniturile și cheltuielile pot varia sau nu în funcție
de cifra de afaceri. Aș adar, voi prezenta ipotezele în cazul previziunii contului de profit și
pierdere pentru anul 2011:
am con siderat că producția imobilizată se va menține la valoarea din 2010 și anume 0 ,
iar alte venituri din exploatare vor fi egale cu cele din 2010; aceste elemente nu depin d
de cifra de a faceri previzionâ ndu-le în funcție de evoluția anterioară;
producț ia stocată , va deț ine î n soldul creditor aceea și valoare ca cea înregistrată în
ultimii doi ani, și anume: 0, iar soldul debitor, întrucât variază semnificativ î n scădere, va
înregistra o va loare cu 50% mai mică î n 2011 decât î n anul precedent.
cheltuielile cu materiile prime și cheltuielile cu alte materiale , care variază în funcție
de volumul vânzărilor, le -am previzionat menținând ponderea din 2010 a fiecăreia dintre
aceste cheltuieli în cifra de afaceri: 23,59% respectiv 0,51%, ponderi pe care le -am
aplicat cifrei de afaceri previzionate pentru 2011 și am obținut valorile dorite;
cheltuielile cu energia și apa cresc cu 28,94% în 2010 față de 2009 deoar ece a crescut
cota de TVA., aș adar în 2011 estimez ca se vor menț ine aproximativ constante.
cheltuielile cu mărfurile , dependente de CA, le -am previzionat aplicând cifrei de afaceri
previzionate pentru 2011 media ponderilor acestor cheltuieli în cifra de afaceri din anii
anteriori (3,26%);
cheltuielile cu personalul , fiind cheltuieli fixe, ele nu variază în funcție de cifra de
afaceri, astfel că le voi con sidera ca fiind egale cu cele din 2010;
cheltuielile cu amortizarea depind de nivelul imobilizărilor nete, motiv pentru care am
considerat că societatea dorește men ținerea duratei de recuperare a imobiliz ărilor nete
totale prin amortizarea înregistrată în 2010 (2750,4 de zile).
46
Durata specifică a imobilizărilor =
360amortizari_cu_ CheltobilizariIm66 =>
Ch cu amortizarea 2011 =
360_Im 2011specifica durataobilizari
Pentru previzionarea cheltuielilor privind prestațiile externe , cheltuieli variabile, am
aplicat aceeași pondere în cifra de afaceri obținută în 2010 (24,73%);
cheltuielile cu alte impozite și taxe , respectiv cheltuielile cu despăgubiri și donații
sunt cheltuieli fixe. Astfel, am menținu t aceeași modificare procentuală din 2010 (17,5%
respectiv –67,6%);
veniturile financiare nu sunt direct corelate cu cifra de afaceri astfel că le voi menține la
valoarea lor din 2010; la fel voi proceda și cu postul din bilanț „alte cheltuieli financiare”;
cheltuielile cu dobânzile sunt determinate de nivelul datoriilor contractate, rata dobânzii
aplicată la datoriile pe termen lung din 2010 fiind de 10,46%;
venitur ile și cheltuielile extraordinare sunt în continuare egale cu 0.
Tabelul nr. 3.4.2.1. – Bilanțul previzionat 2011
ACTIV 2011 PAS IV 2011
I. ACTIVE PERMANENTE 7.324.151 I. PAS IVE PERMANENTE 11.060.429
Imobilizări necorporale 22.428 Capital propriu 9.952.0 64
Imobilizări corporale 6.862.092 1. capital social 550.077
Imobilizări financiare 439.631 2. rezerve 8.905.058
3. rezultatul reportat 182.462
4. rezultatul exerciț iului 314.467
Datorii pe termen lung 1.108.365
II. ACTIVE CURENTE 9.957.9 72 II. PAS IVE CURENTE 2.436.368
Stocuri 6.438.894 1. Furnizori 2.421.349
Creanțe 3.513.909 2. Alte datorii 0
Cheltuieli în avans 2.695 3. Venituri în avans 15.019
Active de trezorerie 2.474 4. Pas ive de trezorerie 0
TOTAL ACTIV 17.282.123 TOTAL PAS IV 13.496.797
Necesarul de finanțat 3.785.326
Sursa: calcule proprii anexa nr. 1 și 2
66 Marcel Ghiță, Emilia Vasile, Sevastian B ărbulesc u, Implementarea sistemului de management
financiar și control intern , 2007, p. 40.
47
Tabelul nr. 3.4.2.2. – Contul de profit și pierdere previzionat 2011
CPP – lei – 2011
CIFRA DE AFACERI 11.525.621
Venituri din exploatare 11.596.658
Cheltuieli de exploatare 11.125.266
REZULTATUL EXPLOATĂRII 471.392
Venituri financiare 183.674
Cheltuieli financiare 280.700
REZULTATUL FINANCIAR -97.026
REZULTATUL EXTRAORDI NAR 0
REZULTAT BRUT 374.366
REZULTAT NET 314.467
Sursa: calcule proprii pe baza anexei nr. 9.
Se poate observa că relația de egalitate dintre activ și pa siv nu a fost r espectată, fiind
nevoie de fonduri suplimentare pentru realizarea investițiilor necesare atingerii cifrei de afaceri
previzionate. Managerii societății sunt responsabili cu alegerea unei strategii de atragere a
fondurilor necesare, această finanțare suplim entară putând fi realizată fie prin emi siune de
acțiuni, fie prin contractarea unui credit. Decizia va avea drept criteriu minimizarea costurilor
aferente, iar din punct de vedere teoretic ordinea ar fi : credite pe termen scurt, credite pe termen
lung, em isiune de acțiuni. Po sibilitatea atragerii de fonduri din aceste surse poate fi însă limitată
de stabilirea de către conducerea firmei a unor limite privind nivelurile anumitor indicatori – de
exemplu: stabilirea unui plafon maxim al gradului de îndatorar e, stabilirea unui plafon minim al
lichidității.
Pentru determinarea mărimii maxime a creditelor suplimentare voi presupune faptul că
pentru anul viitor conducerea firmei dorește:
1. realizarea unei rate de lichiditat e generală la un nivel cuprins între [1,2 ; 2] care să
reflecte o situa ție favorabilă întreprinderi i, întrucâ t nivelul minim înregis trat în 2010 este
de 2,2 denotâ nd faptul că activele circulante sunt gestionate necorespunzător. Astfel voi
stabili pragul maxim de lichiditate la 2, fiind mai apro piat de valoarea lichidităț ii generale
înregistrată în 2010.
Rata lichidității generale =
curente_ Pasivecurente_ Active67
67 Marcel Ghiță, Emilia Vasile, Sevastian Bărbulescu, Implementarea sistemului de management
financiar și control intern , 2007 , p. 41.
48
20092009
curente_ Pasivecurente_ Active = 2 =>
x368.436.2972.957.9 =2 => x = 2.542.618
unde x = mărimea maximă a creditului suplimentar pe termen scurt astf el încât să fie
respectată condiția privind lichiditatea;
Necesarul de finanțat fiind de 3.785.326 lei se va putea contracta un credit suplimentar pe
termen scurt pentru procurarea acestor resurse.
2. obținerea unui grad de îndatorare totală la un nivel maxi m egal cu cel înregistrat în 2010
de 30%;
Gradul de îndatorare totală =
total_ Activtotale_ Datorii68
20112011
__
total Activtotale Datorii
= 30% =>
123.282.17714.529.3 x = 30% => x = 1.654.923 lei
Apelând la împrumuturi suplimentare, firma va avea de plătit dobânzi suplimenta re,
astfel că trebuie modificat contul de profit și pierdere, incluzând și aceste cheltuieli suplimentare
cu dobânzile. Astfel se va modifica rezultatul net și prin el capitalul propriu. Modificându -se
capitalul propriu se va schimba și valoarea necesarulu i de finanțat. Procesul iterativ continuă
până când modificările sunt nesemnificative.
3.4.3 Previziunea cash flow -urilor
Tabelul nr. 3.4.3.1. – Cash flow -ul previzionat pentru anul 2011
– lei –
Indicatori 2010 2011
FR 5.317.197 3.736.278
NFR 5.222.365 3.733.804
ΓFR -1.580.919
ΓNFR -1.488.561
CF=ΓFR – ΓNFR -92.358
Sursa: calcule proprii pe baza tabelul nr. 3.4.2.1.
68 Marcel Ghiță, Emilia Vasile, Sev astian Bărbulescu, Implementarea sistemului de management
financiar și control intern , 2007 , pag 43.
49
Pentru anul 2011 se previzionează un cash flow negativ, în cuantum de -92.358 lei. Astfel
cash flow -ul creste față de a nul anterior, însă cash flow -ul negativ reflectă dificultățile cu care se
confr untă întreprinderea ca urmare a crizei financiare.
Incertitudinea cash flow -ului este un factor cheie care afectează valoarea dividendelor,
precum și probabilitatea d e a plăti dividende. Impactul incertitudinii fluxurilor de numerar asupra
dividende lor este, în general, mai puternic dec ât impactul altor potențiali determinanți ai politicii
de plată a compensațiilor – cum ar fi mixul de capital obținut, oportunități de investiț ii,
dimensiunea firmei, și ren tabilitatea. În plus, incertitudine a cash flow -ului are un impac t
semnificativ asupra valorii plăților totale (de exemplu, totalul dividende lor și răscumpărări lor).69
3.5. OPERAȚ IUNI CONTABILE ÎNREGISTRATE ÎN CADRUL S.C. RUPS
S.A. PRIVIND CONTURILE DE TREZORERIE
În decursul lunii ianuarie 2 010, în cadrul societății RUPS s -au înregistrat următoarele
operațiuni cu privire la conturile de trezorerie:
1) La data de 03.01.2010, cumpără 500 de acț iuni de la o entitate afiliată , la un preț de cumpărare
de 60 lei/acț iune, din care 20% ach ită imediat , în numerar.
501 = % 30.000
5311 6.000
5091 24.000
2) La data de 06.01.2010 achiziționează mărfuri de la un furnizor intracomunitar, la prețul de
10.000 $, urmând ca plata facturii n r. 430 să se facă î n termen de 90 zile (cursul dolar este 4,35
lei/$). Calcule preliminarii: 10 000 x 4,35 = 43 500 .
371 = 401 43.500
3) La dat a de 1 0.01.2010 ră scumpă ră la termen 200 de obligațiuni, la un preț de vâ nzare de 2 5
lei/obligaț iune, concomitent cu plata contravalor ii acestora, prin ordin de plată .
505 = 5121 5.000
69 Journal of Financial Economics , Forthcoming , Payout Policy and Cash -Flow Uncertainty , 2008,
www.ssrn.com
50
4) La data de 1 0.01.2010 anulează obligaț iunile emise (la val oarea nominală de 25
lei/obligaț iune) și răscumpă rate.
161 = 505 5.000
5) La data de 1 3.01.2010 primeș te de la LUKOIL biletul la ordin î n valoare de 3.500 lei.
413 = 4111 3.500
6) La data de 1 4.01.2010 achită diferența rămasă ocazionată de achiziționarea acț iunilor,
conform ordinului de plată .
5091 = 5121 24.000
7) La data de 1 5.01.2010 se depune biletul la ordin de la LUKO IL, la bancă pentru decontare.
5113 = 413 3.500
8) La data de 1 6.01.2010 înregistrea ză dobânda de plătit către bancă , în valoare de 415 lei,
pentru creditele de trezorerie, primite prin interm ediul contului de disponibili tăți.
666 = 5186 415
9) La data de 1 7.01.2 010 se plătește dobânda către bancă înregistrată în ziua precedentă .
5186 = 5121 415
10) La data de 23 .01.2010 datorită tendinței de scă dere pronunțată a prețului acțiunilor deținute
la entităț ile afiliate, entitatea h otărăște să vândă 300 de acț iuni, la un preț de 59 lei/acț iune, cu
încasare imediată î n contul curent.
% = 501 18.000
5121 17.700
6642 300
11) La data de 24 .01.2010 cumpără 100 tichete de masă în valoare totală de 2.480 lei, TVA
inclus(24%).
% = 401 2.480
5328 2.000
4426 480
12) La data de 24 .01.2010 constituie ajustă ri pentru pierderea de valoare a acțiunilor deținute la
entităț ile afiliate î n valoare de 700 lei.
51
6864 = 591 700
13) La data de 31 .01.2010 înregistre ază diferenț a de curs valutar aferentă facturii n r. 430 din
06.01.2010 (cursul dolarului d e 4,30 lei/$). Calculul diferenț ei favorabile de curs valutar:
10.000 x (4, 35 – 4,30) = 500 lei
5124 = 767 500
În decursul lunii ianuarie 2011, în cadrul societății RUPS s -au înregistrat următoarele
operațiuni cu privire la conturile de trezorerie:
1) La data de 04.01.2011 înregistrează dobân da de primit de la bancă, î n valoare d e 450 lei,
pentru disponibilitățile băneș ti aflate î n cont.
5187 = 766 450
2) La data de 05.01.2011 se înregistrează încasarea dobânzi i în contul curent, aferentă
depozitului din c ontul curent.
5121 = 5187 450
3) La data de 05.01.2011 se înregistrează rambursarea unei rate, aferenta unui credit bancar pe
termen scurt, î n valoare de 2.500 lei.
5191 = 5121 2.500
4) La data de 08.01.2011 se achiziț ionează 10 bilete de tratament și odihnă, î n valo are totală de
3.720 lei, TVA inclus (cota de TVA 24%), conform facturii n r. 123.
% = 401 3.720
5321 3.000
4426 720
5) La data de 09.01.2011 se achită factura n r. 123 din 08.01.2011.
401 = 5121 3.720
6) La data de 11.01.2011 se distribuie angajaț ilor 5 bilete de tratament și odihnă, din c are 50% se
suportă de către aceș tia, iar 50% de că tre întreprindere , confor m Contractului colectiv de muncă .
52
% = 5322 1.500
6458 750
4282 750
7) La data de 13.01.2011 achiziț ionează 10 bonuri de combustibil în valoare totală de 1240 lei,
TVA inclus(24%), pe care le plăteș te dintr -un avans de trezorerie.
% = 542 1.240
5328 1.000
4426 240
8) La data de 22.01.2011 se cumpără combustibili prin utilizarea bonurilor de combustibil.
3022 = 5328 1.000
9) La data de 23.01.2011 rid ică de la bancă suma de 15.000 lei, pe baza cecului de numerar din
07.12.2010 în scopul achită rii chenzinei a doua. Aceasta operaț iune ocazionează următoarele
înregistră ri:
a) Ieșirea numeralu lui din contul bancar al entităț ii.
581 = 5121 15.000
b) Intrarea numeralului î n casierie.
5311 = 581 15.000
c) Plata chenzinei la data de 25.01.2011
425 = 5311 15.000
10) La data de 27.01.2011 plăteș te fa ctura n r. 491 î n valoare de 340 lei printr -un acreditiv
deschis la Libra Bank.
401 = 5411 340
11) La data de 31.01.2 011 se reț ine pe statul de plată contravaloarea biletelor de tratament și
odihnă suportată de cei 5 salariaț i.
421 = 4282 930
53
CONCLUZII
Consider că indicator ii calculați reflectă într -o bună măsură rezultatele înregistrate de
societatea Rups întrucât datele pe baza cărora au fost efectuate calculele pot fi considerate o
imagine fidelă a realității.
În urma analizei indicatorilor de echilibru financiar pot co ncluziona că firma analizată își
desfășoară activitatea în parametri normali din punct de vedere ai echilibrului În anii analizați
fondul de rulment, necesarul de fon d de rulment și trezoreria netă prezintă niveluri pozitive
indicând faptul că deficitele c e pot apărea între alocările și resursele de finanțat pe termen scurt
se pot finanța prin resurse permanente iar datoriile pe termen scurt pot fi acoperite de resursele
pe termen scurt de aici rezultând siguranță și lichiditate bună.
În urma analizei sold urilor intermediare de gestiune pot spune că societatea desf ășoară o
activitate performantă, mai ales în anul 2009.
Referitor la analiza fluxurilor de numerar se poate concluziona faptul că ea poate fi
folosită atât de manager, pentru o mai bună gestiune a activității întreprinderii cât și de
investitori, pentru estimarea valorii investițiilor făcute de ei în întreprindere.
În partea de previziune a c ash flow -urilor pentru anul 2011 , am previzionat cifra de
afaceri, folosind trei metode, urmând ca în calc ulele ulterioare să utilizez valoare a medie a
valorilor previzionate . Ulterior am construit bilanțul și contul de profit și pierdere previzionate
determinând și necesarul de fonduri suplimentare și modul de procurare a acestuia. În final am
previzion at cas h flow -ul pentru anul 2011 , obținând o valoarea negativă ce reflectă propagarea
efectelor crizei financiare și pentru acest an.
De remarcat este faptul că în anii analizati, toți indicatorii de echilibru financiar precum
și cei de analiză a performanțelor financiare înregistrează scăderi ca urmare a efectelor crizei
financiare reflectate mai ales de criza de lichidități cu care se confruntă firma, obținându -se un
cash flow negativ.
În cele ce urmează voi propune, în urma analizei cash flow -urilor, câteva strategii menite
să crească valoarea cash inflow -urilor și să scadă valoarea cash outflow -urilor pentru ameliorarea
sau chiar evitarea crizei de lichidită ți previzionată pentru anul 2011 , firma confruntându -se deja
din anii anteriori cu un cash flow negati v.
În ceea ce privește activitatea de exploatare o soluție ar fi accelerarea încasărilor din
vânzarea produselor firmei eventual prin acordarea unor discount -uri clienților care plătesc
anticipat. Altfel presiunile asupra clienților cu privire la achitare a datoriilor pot înrăutăți relațiile
54
cu aceștia sau pot duce chiar la pierderea clientelei având în vedere faptul că în actualul context
economic, o bună parte din persoanele fizice și juridice se confruntă cu probleme financiare.
Luând în considerare creșterea vânzărilor din ultimul an, ar fi bine ca firma să își dezvolte
capacitatea de producție, sau să dezvolte pe langă vânzări, activități de închiriere a
echipamentelor și utilajelor . Aceste măsuri ar conduce la majorarea cash flow -ului din activitatea
de exploatare și deci a cash flow -ului total.
Cu privire la finanțare o primă soluție de creștere a cash flow -ului aferent acestei
activități ar fi încetarea distribuirii dividendelor către acționari sau diminuarea cuantumului
acestor dividende. Societate a ar putea apela la surse externe de finanțare însă în contextul
economic actual acest lucru nu este de preferat. Mai degrabă s -ar putea încerca o reeșalonare a
rambursărilor creditelor contractate.
De asemenea , managerul firmei poate vinde din activele im obilizate aflate în proprietatea
societății pentru procurarea de lichidități întrucât nu toate investițiile sunt la fel de indispensabile
desfășurării activității. Prin dezinvestire se obține un cash flow din activitatea de investiții
pozitiv ce ajută la m ajorarea cash flow -ului total. Ar bine să se realizeze o ierarhie a cheltuielilor
de capital în vederea realizării numai a investițiilor importante celelalte urmând să fie amânate.
Valorile obținute prin calcul sunt realiste, relevante și pot constitui o b ază pentru luarea
de decizii viitoare în ceea ce privește managementul firmei.
În concluzie, lucrarea de față și -a îndeplinit scopul într -o bună măsură, evidențiind
elementele determinante ale evoluției cash flow -urilor și estimâ nd evoluția viitoare a aces tora.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Importan Ța temei Și motiva Ția de cercetare [616480] (ID: 616480)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.