IMPORTAN ȚA SERVICIILOR SOCIALE DE Î NGRIJIRE LA DOMICILIU PENTRU [612438]

Licență

IMPORTAN ȚA SERVICIILOR SOCIALE DE Î NGRIJIRE LA DOMICILIU PENTRU [612438]

Byadmin ianuarie 1, 2024

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE
UNIVERSITATEA “1 DECEMBRIE 1918 DIN ALBA IULIA
FACULATEA DE DREPT SI STIINTE SOCIALE
SPECIALIZAREA: PROIECTAREA SI MANAGEMENTUL SERVICIILOR SOCIALE
SI DE SANATATE

LUCRARE DE DIS ERTAȚIE

Coordonator stiintific:
LECT. UNIV. DR. BARA MONICA ANGELA

Absolvent: [anonimizat]
2018
MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

UNIVERSITATEA “1 DECEMBRIE 1918 DIN ALBA IULIA
FACULATEA DE DREPT SI STIINTE SOCIALE
SPECIALIZAREA: PROIECTAREA SI MANAGEMENTUL SERVICIILOR SOCIALE
SI DE SANATATE

IMPORTAN ȚA SERVICIILOR SOCIALE DE Î NGRIJIRE LA DOMICILIU PENTRU
ASIGURAREA BUN ĂSTĂRII PERSOANELOR V ÂRSTNICE

Coordonator stiintific
LECT. UNIV. DR. BARA MONICA ANGELA

Absolvent: [anonimizat]
2018

CUPRINS

INTRODUCERE
Capitolul 1. SCURT ISTORIC PRIVIND PERCEPȚIILE ASUPRA PROCESULUI
DE ÎMBĂTRÂNIRE
1.1. Noțiunea de îmbătrânire……………………………………………………………..5
1.2. Îmbătrânirea din punct de vedere social……………………………………………..8
1.3. Problemele de sănătate ale vârstnicilor și bolile cornice…………………………..11
Capitolul 2. ASISTEN ȚA SOCIALĂ PRIVIND PERSOANELE VÂRSTNICE
2.1. Politicile sociale cu privire la persoanele vârstnice…………………………………15
2.2. Legisla ția în România privind persoanele vârstnice………………………………..18
2.3. Asistența socială a persoanei vârstnice………………………………………………20
2.4.Clasificarea serviciilor sociale.Modalit atea de acordare a serviciilor sociale……….21
2.5. Beneficii ale serviciilor sociale………………………………………………………25
Capitolul 3. CERCETAREA – IMPORTANȚA SERVICIILOR SOCIALE DE
ÎNGRIJIRE LA DOMICILIU
3.1 METODOLOGIA CERCETĂRII
A. Scopul cercetării………………………… ……………………………………………27
B. Obiective de cercetare……………………………………………………………… ….27
C. Ipoteze de cercetare……………………………………………………………………27

. D. Ponderea popula ției în cercetare și selectarea subiecților ……………………… …..28
E. Stabilirea și elaborarea instrumentelor de cercetare……………………………… …28
3.2 ANALIZĂ ȘI INTERPRETEREA DATELOR
Interpretarea rezultatelor …………..…………………………………………… .28
Analiză unor studii țintă………………………………………………………… .29
Cazul persoanei vârstnice J. S ………. …………………………………………………. 30
Cazul persoanei vârstnice T.F…………………………………………….34
Cazul persoanei vârstnice R. G…………………………………………..38
Cazul persoanei vârstnice V.B ………………………………………….42
Cazul persoanei vârstnice I. N……………………………………………47
CONCLUZII

Concluziile cercetării……………………………………………………………………52

Concluzii finale…………………………………………………………………………..54
Anexe……………………………………………………………………………………,57
Bibliografie………………………………………………………………………………60

INTRODUCERE

Serviciile de îngrijire la domiciliu, sunt reglementate prin Legea 17/2000 privind
asistența socială a persoanelor vârstnice și au drept obiectiv principal asigurarea pe termen lung
a independenței persoanelor asistate față de ajutorul celorlalți. Îngrijir ea la domiciliu are un rol
foarte important deoarece persoanele vârstnice sunt cele mai expuse la riscurile vieții.Vârstnicul
îngrijit la domiciliu se simte cel mai bine în mediul său, alături de copiii lui, de locurile
cunoscute, de persoanele care îi sun t aproape. Acesta trebuie să participe la deciziile importante
ale familiei, dar totodată nu trebuie implicat în micile probleme ale existenței. Astfel, îngrijirea
la domiciliu reprezintă o preferință pentru ceea ce este “viața acasă”, ca o alternativă la
instituționalizare.
Combaterea izolării și conservarea demnității vârstnicului presupune schimbarea unei
mentalități care proliferează, crearea unei opinii favorabile față de problemele vârstnicului.
Am ales această temă pentru lucrarea de diserta ție, deoarece în opinia mea persoanele
vârstnice sunt cele mai defavorizate și stigmatizate din partea majoritară a societății. Legislația
este destul de limitată pentru v ârstnici tocmai din privința vârstei lor, și sunt considerați de mulți
ca fiind inut ili.
De asemenea am intenționat să aflu care sunt metodele de lucru corespunzătoare în muncă
cu persoanele v ârstnice și să aprofundez cunoștiințele privind asistența socială a vârstnicilor .
Persoanele de vârsta a treia sunt considerate de cele m ai multe ori inutile și tocmai din
cauza această sunt marginalizate. Se consideră că bătrânii nu mai au dreptul la viață sexuală, nu
mai au dreptul să se plimbe sau să -și petreacă timpul liber așa cum doresc.
De multe ori o persoană se simte bătrână doar pentru că, e considerată de cei din jur bătrână,
bătrânețea prezentându -se în bună măsură ca fiind efectul conflictului dintre generații, conflict
ce se agravează pe zi ce trece.
Serviciile sociale de îngrijire la domiciliu sunt o formă de suport activ care oferă asistență
persoanelor vârstnice aflate în diverse grade de dependență și persoanelor cu disabilități, ca
urmare a pierderii autonomiei personale, asigurându -le acestora o gam ă de servicii de îngrijire
cu scopul asistării lor în îndeplinir ea actelor curente de viață, prevenirii sau limitării degradării

autonomiei funcționale, păstrării și îmbunătățirii stării de sănătate și asigurării unei vieți decente
și demne.
Bunăstarea socială este acea măsură a posibilităților de bază ale pe rsoanelor într -o
societate. Aceste posibilități se referă la capacitatea indivizilor, la oportunitățile acestora de a
realiza un nivel minim de funcționalitate socială.
Persoană vârstnică este acea persoană care a împlinit vârsta de pensionare stabi lită de
lege și este o formulă recomandată de ONU pentru desemnarea unei persoane aparținând
populației vârstnice. „Persoană în vârstă” înlocuiește sintagma de „persoană de vârsta a treia”
prea lungă pentru uzul curent și se folosește pentru desemnarea une i persoane care are peste 60
de ani sau peste 65 de ani, această din urmă limită fiind cea mai acceptată.

CAPITOLUL 1. SCURT ISTORIC PRIVIND PERCEPȚIILE ASUPRA
PROCESULUI DE ÎMBĂTRÂNIRE

1.1. Noțiunea de îmbătrânire
Dacă – spunea Turgheniev – „farmecul tinereții nu stă în puterea de a înfăptui orice
ci și puterea credinței că pot orice, taina seniorilor este puterea de a dărui ( sfaturi,
experiențe, valori și repere, dar mai ales dragoste), cerân d doar să li se păstreze
demnitatea”.
Bătrânețea și îmbătrânirea, sunt două termene diferite, deoarece bătrânețea este starea care
caracterizează grupa de vârsta a persoanelor de peste 60 de ani, iar îmbătrânirea este
procesul prin care individu l parcurge drumul de la normal la patologic, diferența dintre
acestea două fiind de grad, nu de natură.
Perioada din viața omului care urmează după maturitate și ține până la sfârșitul
existenței sale se numește vârstă înaintată. Această perioadă mai este numită și vârstă a
treia, perioadă de involuție, perioadă de bătrânețe sau senescență1(Neamțu, G, (coord),
2003, Tratat de asistență socială, Iași, Editura Polirom, pp 914 ).
Procesul care este caracterizat prin modificări treptate și spontane, și c are are ca
efect maturizarea în timpul copilăriei, pubertății și perioadei de adult tânăr, iar apoi declinul
multor funcții ale organismului în timpul vârstei a doua și a treia se numește îmbătrânire.
De asemenea îmbătrânirea este un proces continuu care debutează la naștere și
continuă în toate etapele vieții. Are atât componentă pozitivă a dezvoltării, cât și
component ă negativă, declinul.
Bolile și afecțiunile care vizează, persoanele în vârstă este un proces care se
numește î mbătrânire normal . Oamenii îmbătrânesc foarte diferit, aceast ă diferență
regăsindu -se și în modul în care fac diverse boli și afecțiuni.
Procesul prin care îmbătrânirea nu este însoțită de boli debilitante și de incapacitate
se nume ște îmbătrânirea frumoasă sau sănătoasă. Persoanele care îmbătrânesc frumos își
pot menține o viață activă până la moarte, spunându -se despre ei că au murit de bătrânețe.

Este de asemenea cunoscut faptul că fenomenul de îmbătrânire este un proces bio –
psiho -social care își are originile în urmă cu mai bine de două milenii, dovadă fiind scrierile
filozofilor și medicilor din antichitate.
O dată cu îmbătrânirea apar și problemele caracteristice acestei vârste, care uneori
îi depă șesc pe cei în cauză și chiar pe familiile lor. Situația ideală pentru un vârstnic este
de a trăi, până la sfârșitul vieții, în mijlocul familiei sale naturale, care să -i acorde suportul
și afecțiunea de care are nevoie. Însă aceasta este o situație ideală , care pe zi ce trece se
destramă și mai mult, iar bătrânii după o viată plină de greutăți și suferințe, când ar fi
momentul să fie la rândul lor îngrijiți și respectați, sunt părăsiți și neglijați de proprii copii.
Din studiile cercetătorilor rezultă că p rocesul de îmbătrânire nu se manifestă
uniform pe cele două sexe, fiind mai accentuat în rândul populației feminine comparativ
cu cea masculină și este mai intens în cadrul localităților rurale în raport cu cele urbane. S –
au constatat de asemenea diferenț ieri importante și între diferitele regiuni sau provincii
geo-istorice ori geo -economice, precum și la nivel teritorial -administrativ. Procesul de
îmbătrânire a grupurilor umane poate fi favorizat sau defavorizat de condițiile de viață și
de muncă specifi ce, factorii nutriționali, diferitele tradiții și obiceiuri, apartenența la
diferite confesiuni religioase. Starea de sănătate influențează foarte mult procesul de
îmbătrânire, deoarece nu toate organele și funcțiile noastre psihologice îmbătrânesc în
același ritm, unele își păstrează capacitățile, iar altele se deteriorează, suferind chiar un
proces patologic, ceea ce demonstrează că în fața îmbătrânirii nu suntem egali.
Situația personelor vârstnice precum și evoluțiile demografice și implicațiile lor a u
provocat interesul Comunității Europene, obligând cercetarea în domeniul asistenței
sociale, să privească cu maximă răspundere acest fenomen deosebit de complex. Un rol
important în relevarea provocărilor pe termen lung ale îmbatrânirii populației îl au
comunitatea umană în general și cea europeană în special. Deciziile Consiliului Europei cu
privire la îmbătrânirea populației au promovat solidaritate intre generații ca element central
al abordării comunitare a provocărilor îmbătrânirii populației2.(Necul a, M, 2008, Servicii
sociale destinate persoanelor vârstnice, (coord) Badiu, A, În: Sistemul național de asistență
socială azi. Sibiu: Editura Agnos, p 419 ).
În România, în urma recensământului din 2002, s -a observat o pondere a populației
în vârstă de peste 60 de ani de 18,3% din populația totală.Din datele privind distribuția

populației pe vârstă și sexe, se observă că fenomenul îmbătrânirii este mai accentuat la
sexul feminin.În ceea ce privește distribuția în profil teritorial, zonele din România cu
populația cea mai îmbătrânită sunt Banatul, Oltenia și municipiul București.
Organizația Mondială a Sănătății face următoarea clasificare a vârstelor: –
vârsta mijlocie, medie sau de tranziție, ca fiind vârsta până la 59 de ani.
– persoane în vârstă – între 60 și 74 de ani
– persoane bătrâne – între 75 și 90 de ani
– marii bătrâni – peste 90 de ani3 (*** Problematica medico -socială a cate goriilor
defavorizate, accesat în 17.03.20018, URL: www.stpcentru.ro ).
Conform tipului de activitate avem:
a) subperioada de trecere la bătrânețe : 65 -75 de ani.
b) subperioada bătrâneții medii: 75 -85 de ani.
c) subperioada marii bătrâneți : peste 85 de ani.
De asemenea O.N.U. a stabilit vârsta de 65 de ani drept limita de la care o persoană
poate fi considerată vârstnică.
Așadar îmbătrânirea nu este un fenomen asociat unei anumite peri oade a vieții, ci
este un proces continuu, care afectează persoanele în mod diferit pe parcursul vieții.
Definiția modernă a îmbătrânirii subliniază faptul că aceasta reprezintă un
ansamblu de transformări care afectează ultima perioadă a vieții umane și constituie un
proces de declin.
Oamenii sunt clasificați în funcție de vârsta lor, de sex, dar și de statutul socio –
economic.
Bătrânețea este o perioadă de toleranță și de împăcare cu lumea, dar și de tristețe,
de neputință, când timpul e ste un dușman al idealurilor și al planurilor încă nerealizate și
poate fi privită ca vârsta înțelepciunii, dar și ca perioadă premergatoare morții, când se face
bilanțul a ceea ce omul a realizat sau nu.
Este importantă acceptarea bătrâneții într -un mod natural, apoi încercarea de a găsi
solutți, alternative și modalități de a depăși greutățile ce vin odată cu vârsta a
treia.Importante în prevenirea și combaterea efectelor negative ale înaintării în vârstă sunt
activitățile sportive, un mod de viață sănătos, asumarea unor noi roluri și încercarea de
lucruri noi.

Dacă ar fi să luăm în calcul avantajele pe care le aduce cu sine vârsta a treia : timpul
liber, posibilitatea de a desfășura activități plăcute, de a călători, de a rememora momente
fericite și realizări, de a te dedica unor cauze dragi, inclusiv prin voluntariat, am putea
concluziona că v ârsta a treia poate fi o perioada extraordinară .

1.2..Îmbătrânirea din punct de vedere social
Vârsta a treia poate fi caracterizată ca o perioadă foarte solicitantă care solicită
individul să se schimbe și să se adapteze, deoarece acum apar schimburi dramatice cum ar
fi pensionarea, pierderea partenerului de viață, apariția și accentuareaa bolilor, care fac tot
mai greu de păstrat auto nomia, părăsirea locuinței, mutarea eventual într -o instituție de
îngrijire sau pregătirea pentru moarte.
Vârstnicii trebuie să -și păstreze demnitatea, iar acest lucru se poate realiza doar
dacă rămân activi, dacă sunt valorizați, dacă pot fi utili, acest lucru face posibilă activarea
resurselor care rămân inactive, deoarece sunt ascunse sub statutul neputinței asociate
vârstei, asociate persoanelor pe care îi numim bătrâni.
Persoanele de vârsta a treia, s unt o minoritate ale cărei probleme sunt cu totul
diferite față de cele ale copiilor.
Asistența socială care vizează această minoritate întâmpină dificultăți care au
crescut semnificativ în ultimele decenii datorită :
– diversi ficării și amplificării nevoilor și exigențelor acestei categorii demografice, în raport
cu procesul social și cu exigențele civilizației contemporane; –
creșterii numărului persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani, în ansamblul po pulației,
datorită îndeosebi reducerii natalității, pe de o parte, și creșterii speranței de viață, pe de
altă parte.
Asistența socială vizează în special persoana vârstnică sănătosă, deoarece
problemele medicale sunt de competența medicului.
Statutul bătrânului în societatea modernă sau post -modernă este inferior statutului
acestuia în societatea tradițională, deoarece în cadrul societății tradiționale vârstnicul se
află pe treapta cea mai înaltă de prețuire socială, deține puterea cea mai mare, nu ieșeau
niciodată la pensie și nu erau nevoiți să trăiască drama ruperii de ceva trainic și dispare,
înconjurat de copii și nepoți.

Peste tot în lume populația vârstnică înregistrează o creștere constantă, cu
consecințe multiple: demo grafice, economice, sociale, medicale.Îmbătrânirea și mărirea
segmentului de peste 60 de ani din totalul populației au consecințe negative asupra
dinamismului economic, prin creșterea populației dependente, prin presiunea exercitată
asupra serviciilor soc iale și de sănătate, prin costurile tot mai mari ale îngrijirii sociale.
Pensionarea, conduce treptat la apariția unei dependențe financiare tot mai accentuate în
contextul dificil al tranzacției și absenței unor servicii sociale care să prevină deteriora rea
situației sociale și medicale a bătrânilor, ca urmare a reducerii veniturilor.
Procentajul persoanelor vârstnice este în creștere și se datorează scăderii natalității
și mortalității la copii și la tineri, astfel încât tot mai multe persoane ajung l a vârsta
bătrâneții.
O serie de consecințe negative, cum ar fi modificarea raportului dintre populația
activă și pasivă, sau faptul că bătrânii se îmbolnăvesc frecvent, suferă de boli cronice, de
multe ori devin dependenți de familie, o are îm bătrânirea demografică a populației.Toate
acestea creează probleme familiale, medicale, economice, sociale tot mai grave.
Persoanele în vârstă de peste 60 de ani reprezintă 18,3% din totalul populației
României, iar proiecțiile demografice pentru anul 203 0 arată o proporție a acestora de
22,3%.
Cei care sunt preocupați de problema îmbătrânirii ca și problemă socială trebuie să
cunoască dispozitivul legislativ, instituțional și de intervenție a acelor politici și programe
care au avut ca obiec tiv sau vizează rezolvarea problemei identificate și trebuie să știe
dacă au existat încercări de evaluare a rezultatelor programelor și politicilor sociale,
precum și aspectele concrete de utilizare a rezultatelor.
În urma recensământului organizat la nivel național, anuarul statistic al României
evidenția faptul că 58% din numărul populației vârstnice se află în mediul rural.
Este de remarcat faptul că la nivel național se observă accentuarea procesului de
îmbătrânire demografică, pe fondul scăder ii dramatice a natalității.
Devalorizarea bătrâneții, exprimă, de fapt, teama față de efectele și consecințele
bătrâneții, teama față de boli și față de moarte, teama că îmbătrânind, individul nu mai are
nici o valoare pentru societate, pentru rude și a propiați.
Situația economică precară a vârstnicilor determină diverse intervenții,

individualizate,din partea statului/autorităților în special acordarea de ajutoare sociale,
ajutoare de urgență, indemnizații sau alte pensii decât cele provenite din si stemul de
asigurări sociale, precum și facilități diverse care privesc, în special asistența medicală fără
contribuție, gratuități și compensări la medicamente, gratuități sau reduceri la costuri
pentru tratament balnear, transport în comun sau interurban, abonament radio -tv, acces
gratuit la cantina socială etc.
La persoanele vârstnice se observă o scădere a rezistenței organismului la
îmbolnăviri, apariția polipatologiei specifice vârstei, dificultatea/imposibilitatea refacerii
sau recuperării dup ă boală sau accident, evoluția bolilor organice în strânsă legătură cu cele
psihice, riscul crescut de a prezenta boli invalidante generatoare de dizabilități și implicit
de dependență, precum și înscrierea cu o mortalitate înaltă comparativ cu celelalte g rupe
de vârstă, situații care reclamă un număr mare de îngrijiri comlexe medico -sociale, atât în
mediul instituționalizat cât și la domiciliu.
Bătrânețea ca problemă socială alimentează, multiple alte probleme sociale cum
sunt amplificarea cazurilor unor categorii de bătrâni lipsiți de orice resurse, venit ori sprijin
material, care sunt nevoiți să -și asigure existența cerșind sau apelând la mila organizații
caritabile, petrecandu -și nopțile în parcuri, metrouri, gări, holul unor blocuri sau alte locu ri
publice.Adeseori mor înghețați de frig sau de boli.
Bătrânii care posedă o locuință, dar locuiesc complet singuri, abandonați de rude
sau prieteni, se confruntă cu mari dificultăți materiale, la care se adugă sentimente de
izolare, teamă, frustrare, sentimentul justificat că au fost uitați, abandonați de societate.
Percepțiile sociale asupra bătrânilor, neliniștea pe care îmbătrânirea o provoacă
asupra indivizilor, dezbaterile asupra „costului social” pe care îngrijirea lor o solicită din
partea soc ietății, funcționarea solidarității dintre generații constituie teme în proiectarea
serviciilor sociale pentru bătrâni.
Societatea de azi răspunde unor situații și intervine numai atunci când acestea sunt
probleme.Astfel, dacă omul este în vârstă ș i are nevoie de ajutor, atunci bătrânețea este
văzută ca o problemă care aduce omul în situația de a avea nevoie de ajutor.Dacă cineva
are nevoie de ajutor din partea societății, atunci înseamnă că acea persoană are o problemă.
Îmbătrânirea este un proces firesc al vieții, majoritatea vârstnicilor spunând că sunt
fericiți, în ciuda numeroaselor probleme de sănătate pe care le au.Oamenii iși adaptează

așteptările la condițiile în care se desfășoară viața lor, la condițiile în care îmbătrânesc.
Termenii "îmb ătrânire" sau "senescență", care sunt adesea folosiți alternativ,
semnifică declinul și deteriorarea vârstnicului.
Fenomenul de îmbătrânire are consecințe multiple atât demografice, economice,
sociale, cât si medico -sociale.Îmbătrânirea populației de termină o serie de constrângeri
economice și sociale și provocă dificultăți decidenților din domeniul sanitar și economic,
pentru că populația vârstnică este mare consumatoare de servicii medicale, prin
vulnerabilitatea crescută la factorii perturbatori di n mediul fizic și social.

1.3. Problemele de sănătate ale vârstnicilor și bolile cornice
Odată cu avansarea în vârstă, organismul uman se modifică în mai multe aspecte
vizibile. Adeseori, primele semne ale îmbătrânirii afectează sistemul musculo -scheletic.
După vârsta de 35 de ani, performanța de vârf, chiar și în rândul atleților de performanță,
începe să se reducă.Pe lângă bolile și afecțiunile interne care se instalează odată cu
înaintarea în vârstă, apar și neplăcutele semne vizibile.
La majoritatea persoanelor, p roporția grăsimii corporale crește cu mai mult de 30%
către ultima parte a vieții. Se modifică și distribuția grăsimii: există mai puțină grăsime sub
piele și mai multă la nivelul regiunii abdominale.Astfel, pielea se subțiaza și apar riduri (cu
toate că expunerea la soare și fumatul a u o influență mai mare asupra apariției ridurilor),
devine mai fragilă, iar forma corpului se modifică.
Determinarea schimbărilor care sunt pur asociate vârstei și celor care se datorează
modului în care o persoană a trăit este adeseori dificilă. Un st il de viață sedentar, dieta
necorespunzătoare, fumatul și abuzul de alcool și droguri pot afecta multe o rgane pe
parcursul timpului, de multe ori chiar mai intens decât îmbătrânirea ca atare.
Îmbătrânirea este universală, la fel ca și moartea.Nu putem opri îmbătrânirea.Acest
lucru ar însemna să fim nemuritori și ar duce la anularea completă a vieții trăite din plin.Dar
putem să o controlăm și să o întârziem.
Atât ritmul de îmbătrânire, cât și longevitatea pot fi influențate mai mult decât ai
visa vreodată – și mai mult decât au realizat oamenii de știință până de curând.
Explozia cercetării în domeniul îmbătrânirii și al bolilor legate de aceasta de aduce
brusc niște perspective uluitoare.Descoperirile recente sunt suficiente pentru a te lăsa fără

grai, pe măsură ce se intră pe un teritoriu neexplorat până acum, fiind mart ori tot mai
apropiați ai misterelor biologice capitale privind viața și moartea.
O parte integrantă a dezvoltării organismului este și procesul de îmbatrânire, care
este un proces fiziologic, de aceea toate modificările celulare, reflectă situația anter ioară
sau prefigurează pe cea viitoare.De fapt, îmbătrânirea umană este un proces normal, cu un
determinism plurifactorial.
Dintre agresiunile patologice care acționează timp îndelungat și în rândul cărora
bolile cronice dețin un loc de prim -plan, amintim că ateroscleroza, hipertensiunea arterială,
diabetul zaharat, obezitatea, reumatismele cronice degenerative sunt principalele cauze
care influențează și devansează orarul îmbătrânirii umane4 (Dumitru, M, 1984, Bătrânețe
activă, București: Editura Medicală, pp 14 -15).
La vârsta senectuții au loc schimbări morfologice, ce determină diferite răspunsuri
comportamentale.Cercetările privind îmbătrânirea cognitivă relevă faptul că performanțele
intelectuale scad pe măsura înaintării în vârstă.
Reducerea relativă a volumului creierului este considerată drept normală, la fel ca
și scăderea în greutate a acestuia.
Un fenomen îngrijorător de ceva vreme este acela că peste 20% dintre adulții de
peste 60 de ani suferă de o tulburare mintală sau neurologică și că aproape 7% dintre toate
dizabilitățile pe care le au vârstnicii sunt cauzate de aceste tulburări neurologice și mintale.
Cele mai întâlnite tulburări neuro -psihiatrice sunt, în cazul acestui grup de vârstă,
demența și depresia. Demențele sunt afecțiuni severe, care se manifestă prin tulburarea a
două sau mai multe funcții intelectuale sau cognitive în pofida unei stări de conștiență
intacte, frecvența acestora crescând o dată cu vârsta.Accidentele vasculare cerebrale și
boala Alzheimer su nt cele mai obișnuite boli care determină demența.O altă boală
neurologică degenerativă care se manifestă prin deteriorarea mișcărilor, rigiditatea feței,
vocea mai greu inteligibilă, tremurări caracteristice mâinilor și picioarelor, confuzie și
depresie e ste Parkinson5 (Bodogai, S, 2009, Protecția socială a persoanelor vârstnice,
Oradea: Editura Universității din Oradea ).
În același timp, tulburările de anxietate afectează aproape 4% din această populație,
abuzul de substanțe aproape 1%, iar 25% dint re morțile auto -cauzate provin din acest grup
de vârstă.Problemele de sănătate mintală din rândul acestui grup sunt sub -identificate de

către specialiști și de persoanele în vârstă, iar stigma care este încă asociată acestor
probleme îi face pe mulți preca uți în a cere ajutor.Dintre bolile neurologice cronice
frecvente la persoanele în vârstă, cu ample consecințe în ceea ce privește autonomia și
calitatea vieții, generatoare de dependență și dezavantaj social amintim accidentele
vasculare cerebrale și afecț iunile neuro -vasculare.
O alt ă afecțiune a senectuții este atrofia cerebrală care s -ar putea datora unei
reduceri a substanței albe.Pierderile celulare observate în cursul îmbătrânirii normale ar
putea fi responsabile de anumite tulburări motorii, fr ecvent întâlnite la bătrâni, mers dificil,
spate rotunjit, tremur, rigiditate posturală.Abilitățile intelectuale suferă un declin, în sensul
că răspunsurile lor sunt mai lente datorită timpului crescut necesar procesării informațiilor.
Procesul de îmbătrân ire se întâlnește atât la nivel celular, cât și la nivelul întregului
organism.
Mecanismele senescenței pot fi explicate cu ajutorul unor teorii care se grupează în
două categorii:
– teorii genetice, care atribuie un caracter p rogramat modificărilor care apar odată cu
înaintarea în vârstă.
– teorii care explică involuția cu precădere prin rolul jucat de factorii existențiali, cu acțiune
neprogramată.
Posibilitățile de sinteză a vârstnicului, ca urmar e a experienței și antrenamentului
,se pot menține, chiar dacă studiul analitic al funcțiilor intelectuale arată o scădere a
memoriei persoanelor vârstnice.De asemenea atenția, concentrarea, suferă de pe urma
impactului cu senectutea.
Atitudinea f ață de pensionare și bătrânețe joacă un mare rol în sfera afectivă a
vârstnicilor, acestea fiind asociate cu inutilitatea, mizeria și singurătatea.De aceea
pensionarea și bătrânețea trebuie pregătite iar implicațiile lor trebuie prevenite.
Odată cu înaint area în vârstă se deteriorează atât sănătatea fizică cât și cea mentală.
Costurile cu securitatea vârstnicilor interacționează cu cele privind sprijinirea sănătății.
Trebuie să acordăm o atenție sporită problemelor îngrijirii sănătății, în special a
sănătății vârstnicilor deoarece ponderea acestora crește în mod constant în totalul
populației, ceea ce duce la implicații pentru politicile sociale din domeniu.
De asemenea trebuie să facem distincție între bătrânețe (ca ultimă perioadă normală

a ciclului v ieții) și starea de boală (stare anormală) care se poate asocia oricărei categorii
de vârstă dar care se regăsește cu precădere la persoanele vârstnice, datorate modificărilor
induse de înaintarea în vârstă6 (Bodogai, S, 2009, Protecția socială a persoanel or vârstnice,
Oradea: Editura Universității din Oradea. Barbu, G, Mihăilescu, A, Prisăcaru, C, 1999,
Bătrânii – Segment al populației defavorizate – , În: Probleme Economice, București:
Editura Centrul de Informare și Documentare Economică, pp 21 -22).
Deteriorarea sănătății vârstnicilor se produce datorită reducerii vigorii
organismului, diminuării capacității sale de rezistență la acțiunea agenților patogeni.
Îmbătrânirea biologică este însoțită de îmbătrânirea creierului , acest fapt având
consecințe asupra funcțiilor intelectuale și a capacității de adaptare la mediu.La persoanele
vârstnice se constată și un fenomen de degradare a organelor interne, în special a organelor
vitale.Vulnerabilitatea la îmbolnăviri crește în rândul persoanelor vârstnice p e măsura
înaintării în vârstă, bolile sunt contactate mai ușor, iar vindecarea presupune un proces mai
îndelungat și mai greoi7 (Bodogai, S, 2009, Protecția socială a persoanelor vârstnice,
Oradea: Editura Universității din Oradea. 33 Duda, R, 1983, Geront ologie medico -socială,
Iași: Editura Junimea, pp 30 -32).
Ateroscleroza este o boală generală a vaselor de sânge și prima cauză de
îmbolnăvire și de mortalitate la persoanele vârstnice iar bolile aparatului locomotor sunt
frecvente la aceștia, având î n majoritatea lor o evoluție cronică fiind însoțite de dependență
fizică.
O boală a țesutului osos care constă în slăbirea rezistenței osului prin rarefiere din
cauza pierderii de masă osoasă și fragilizării acesteia este osteoporoza.
Dintre bolile de nutriție și metabolism întâlnite la vârstnici amintim obezitatea care
este cauzată în general de supraalimentație, sedentarism, stres și traume psihice și care
poate genera numeroase complicații cardiovasculare, metabolice, locomotorii și
respira torii, incidența ei crescând după vârsta de 40 -50 de ani, denutriția, stările de
deshidratare și diabetul zaharat.
Nevoile persoanelor vârstnice – medicale, socio -medicale sau psiho -afective – se
stabilesc pe baza grilei naționale de evaluare a nevoi lor persoanelor vârstnice, în urma
efectuării anchetei sociale.

Capitolul 2. ASISTEN ȚA SOCIALĂ PRIVIND PERSOANELE VÂRSTNICE

2.1. Politicile sociale cu privire la persoanele vârstnice
Persoanelor vârstnice trebuie să li se asigure respectarea drepturilor persoanelor așa cum
sunt reglementate în tratatele și convențiile internaționale.
Legislația în domeniul protecției persoanelor vârstnice a fost adoptată în anul 2000
sub forma Legii nr. 17/2000 privind asistența socială acordată persoanelor vârstnice, care
are ca normă de aplicare H.G. nr. 886/2000 privind grila națională de evaluare a nevoilor
persoanelor vârstnice.
Țara noastră a ratificat o serie de documente internaționale privind protecția
persoanei vârstnic e.De asemenea, în România există un cadru legal privind asistența
socială a persoanelor vârstnice care asigură în condiții satisfăcătoare reglementarea
situației persoanelor vârstnice în dificultate.
Asistența socială traversează o perioada de schimb are a priorităților, a organizării
structurale și a metodelor de furnizare a serviciilor.Conform prevederilor legislative actuale
privind protecția persoanelor vârstnice, precum și celor din domeniul alternativelor la
formele tradiționale de asistență, per spectivei comunitare și personalizate de intervenție,
natura și viitorul asistenței sociale se modifică constant.
România s -a angajat să promoveze, măsuri adecvate pentru a permite persoanelor
vârstnice să rămână membrii activi ai societății, să disp ună de resurse suficiente pentru o
viață decentă, să participe activ la viața publică, socială și culturală, să decidă asupra
propriei vieți și să dispună de serviciile sociale de îngrijire în funcție de nevoile individuale.
Ministerul Muncii și Solidarită ții Sociale a elaborat o serie de documente juridice
prin care se exprimă preocuparea publică pentru nevoile și problematica acestei categorii
de populație.
Potrivit reglementărilor recente, sunt considerate persoane vârstnice acele persoane
care au împlinit vârsta de pensionare stabilită de lege.Pe plan european, vârstele standard
pentru pensionare sunt între 60 și 65 de ani.
Politicile sociale din domeniul problematicii vârstei a treia trebuie să urmărească
necesitatea satisfacerii trebu ințelor, conform piramidei trebuințelor lui Maslow:
– fiziologice (mâncare, băutură, adăpost, lipsă a durerii),

– de siguranță și securitate
– de dragoste și apartenență (prietenie, afi liere, interacțiune și dragoste)
– de respect de sine și autoactualizare.
Un pas important în încercarea societății civile de a se organiza a fost constituirea
Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice.
Persoanele de vârsta a treia au nevoie în egală măsură de două tipuri de servicii:
a) medicale
b) sociale.
Acordarea serviciilor sociale și de sănătate impun realizarea unuia din obiectivele
esențiale ale politicii din acest domeniu, acela de menținere a persoanelor vârstnice la
domiciliu, iar atunci când acest fapt nu mai este posibil, de a asigura îngrijirile într -o
instituție de asistență socială.
Primul pas în managementul serviciilor de îngrijire la domiciliu este acela de a
informa populația cu privire la gama de servicii oferite care pot să răspundă la anumite
nevoi.
Orice organizație care oferă servicii trebuie să -și informeze potențialii beneficiari
despre:
– ce tipuri de servicii poate să ofere;
– în cât timp poate să ofere acele servicii;
– care sunt criteriile pe care trebuie să le îndeplinească clienții pentru a b eneficia de un
serviciu;
– dacă serviciile trebuie plătite sau nu;
– care sunt procedurile de plângeri și de sesizări, în cazul în care apar nemulțumiri din
partea beneficiarilor;
– cine este responsabil de caz din partea organizației furnizoare;
– contractul în care se vor specifica drepturile și responsabilitățile fiecărei părți.
Îngrijirea la domicil iu se adresează asistenței persoanelor vârstnice aflate în diverse
grade de dependență , ca urmare a pierderii autonomiei personale, asigurându -le acestora
un set de servicii de îngrijire cu scopul asistării lor în îndeplinirea actelor curente de viață,
prevenirii sau limitării degradării autonomiei funcționale, păstrării și îmbunătățirii stă rii de
sănătate și asigurării unei vieți decente și demne.

Serviciile sociale de îngrijire la domiciliu pot fi completate, în urma evaluări inițiale
de serviciile medicale care vor fi oferite beneficiarilor de către personalul medical din
cadrul compar timentului îngrijire medicală și paleativă la domiciliu.
Serviciul de îngrijire la domiciliu este un serviciu de îngrijire de lungă durată
acordat la domiciliul beneficiarului și include:
1. Ajutor pentru efectuarea activități de bază ale vieții zilnice (ABVZ), respectiv:
a) asigurarea igienei corporale;
b) îmbrăcare și dezbrăcare;
c) hrănire și hidratare;
d) asigurarea igienei eliminărilor;
e) transfer și mobilizare;
f) deplasare în interior;
g) comunicare
2. Ajutor efectuare activități instrumentale ale vieții zilnice (AIVZ), respectiv:
a) prepararea/livrarea hranei;
b) efectuarea de cumpărături;
c) activități de menaj și spălătorie;
d) facilitarea deplasării în exterior și însoțire;
e) activități de administr are și gestionare a bunurilor;
f) acompaniere și socializare.
Serviciile sociale de îngrijire la domiciliu pot fi completate, în urma evaluări inițiale de
serviciile medicale care vor fi oferite beneficiarilor de către personalul medical din cadr ul
compartimentului îngrijire medicală și paliativă la domiciliu.
Prin îngrijirile acordate la domiciliu se urmărește atingerea unor rezultate și anume:
îmbunătățirea stării de sănătate, integrarea în colectivitate și îmbunătățirea calității
vieții persoanelor vârstnice, realizarea unei vieți active, utile familiei, societății, pentru o
perioada cât mai îndelungată;
împiedicarea marginalizării psiho -socio -medicale a persoanelor vârstnice;
îmbunătățirea habitatului în care își desfășoară activitatea vieții de zi cu zi;
îmbunătățirea circuitului rețelei informale și non -informale, prin menținerea legăturii
cu familia, cu prietenii, cu vecinii, mass -media;

îmbunătățirea relației de încredere a persoanelor vârstnice în propriile lor capacități,
menținerea de mnității umane;
creșterea autonomiei proprii, diminuarea sau chiar înlăturarea gradului de dependență,
transformând persoanele vârstnice dependente în persoane vârstni ce independente.

2.2 Legislația în România privind persoanele vârstnice
În domeniul protecției sociale, România a ratificat o serie de documente
internaționale privind protecția persoanei vârstnice (Legea nr. 74/1999 pentru ratificarea
Cartei Sociale Revizuite adoptată la Strasbourg – capitolul referitor la persoana vârstnică).
De asemenea, în România există un cadru legal (Legea nr.17/2000 privind asistența socială
a persoanelor vârstice, Legea administrației publice locale nr. 215/2001, Legea nr. 16 /2000
prvind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al persoanelor
Vârstnice, Codul familiei, Legea nr. 705/2001 privind sistemul național de asistență
socială, Legea nr.116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării social e,
Hotărârea de Guvern nr. 829 privind aprobarea Planului Național Antisărăcie și
Promovarea Incluziunii Sociale) care asigură în condiții satisfăcătoare reglementarea
situației persoanelor vârstnice în dificultate.
Protecția persoanelor vârstnice es te reglementată în România, de următoarul set de
legi: Legea nr. 16/2000 prvind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului
Național al persoanelor Vârstnice.
Legea nr. 71/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 16/2000 privind
înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice.
Legea nr.17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice.
Legea nr. 281/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2000 privind
asistența socială a persoanelor vârstnice.
Hotărârea de Guvern nr. 1021/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind stabilirea costului mediu lunar de întreținere în căminele pentru persoanele
vârstnice.
Legea nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul
intern. Hotărârea de Guvern nr. 886/2000 pentru aprobarea Grilei naționale de evaluare a

nevoilor persoanelor vârstnice.
Legea nr.116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale.
Legea nr. 47/2006 privind sistemul național de asistență socială.
Ordinul nr. 491/2003 pentru aprobarea Grilei de evaluare medico -socială a
persoanelor care se internează în unități de asistență medico -sociale.
Hotărârea de Guvern nr. 499/2004 privind înființarea, organ izarea și funcționarea
comitetelor consultative de dialog civic pentru problemele persoanelor vârstnice, în
prefecturi.
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 71/2004 privind acordarea unor facilități
familiilor de pensionari.
Hotărârea de Guvern nr. 2403/2004 privind aprobarea Normelor metodologice
pentru aplicarea Legii nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru
transportul intern, cu modificările ulterioare, și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
71/2004 privind ac ordarea unor facilități familiilor de pensionari.
Ordin nr. 687/2005 privind stabilirea, începând cu luna octombrie 2005, a costului
mediu lunar de întreținere pe baza căruia se calculează contribuția de întreținere datorată
de persoanele asistate în că minele pentru persoane vârstnice.
Hotărârea de Guvern nr. 541/2005 pentru aprobarea Strategiei naționale de
dezvoltare a sistemului de asistență socială pentru persoanele vârstnice în perioada 2005 –
2008.
Conform Legii nr. 47/2006 priv ind sistemul național de asistență socială, dreptul la
asistență socială este asigurat/garantat în condiții egale de tratament indivizilor și familiilor
aflate în dificultate fără nici un fel de discriminare.
Autoritatea publică centrală care elabore ază politica de asistență socială și
promovează drepturile familiei, copilului, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap
și ale oricăror alte persoane aflate în nevoie este Ministerul Muncii, Familiei și Egalității
de Șanse8 (Legea nr. 47/2006 privin d sistemul național de asistență socială, publicată în
Monitorul Oficial nr. 239 din 16 martie 2006 ).
Persoanele care au împlinit vârsta de pensionare stabilită de lege au dreptul la
asistență socială, potrivit dispozițiilor legale, în funcție de situ ația socio -medicală și de
resursele economice de care dispun.

Asistența socială pentru persoanelor vârstnice se realizează prin servicii și prestații
sociale.
Persoana vârstnică aflată poate beneficia de prevederile legii:
– nu are familie sau nu se află în întreținerea uneia sau unor persoane obligate la aceasta,
potrivit dispozițiilor legale în vigoare;
– nu are locuință și nici posibilitatea de a -și asigura condițiile de locuit pe baza resurselor
proprii; –
nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea îngrijirii
necesare;
– nu se poate gospodării singură sau necesită îngrijire specializată;

2.3 Asistența socială a persoanelor vârstnice
Serviciile de asistență socială au ca și scop ajutorarea per soanelor aflate în
dificultate să depașească situațiile respective, resimțite ca situații -limită, pentru a funcționa
la parametrii optimi din punct de vedere social.
Prin a sistarea vârstnicilor nu se urmărește transformarea lor în ființe pasive,
depen dente social, ci ajutorul acordat trebuie astfel orientat încât să -i încurajeze să -și aducă
contribuția la viața societății.Nu tebuie neglijat sub nicio formă vastul potențial de
competență, experiență și timp de care vârstnicii dispun.
Trebuie să se înțeleagă foarte bine natura fenomenului de îmbătrânire, cu scopul de
a lucra cu succes cu acest grup de oameni.Aceasta implică o înțelegere a manifestărilor
fizice, biologice și psihologice ale procesului de îmbătrânire.
Conform piramidei trebuințelor l ui Maslaw putem descrie ca și problemă socială,
situația în care nu sunt satisfăcute una sau mai multe dintre următoatele nevoi:
– nevoia de securitate individuală în mediul natural și social
– nevoile sociale
– nevoia de stimă
– nevoia de autorealizare, de împlinire de sine.
Funcționarea în condiții normale a ansamblului personal, a personalității presupune
satisfacerea acestor nevoi.Nesatisfacerea lor declanșează situații problematice ce duc la
crearea de tensiunii.

La baza furnizării serviciilor sociale stau următoarele principii și valori:
Solidaritate socială;
Unicitatea persoanei;
Libertatea de a alege serviciul social în funcție de nevoia socială;
Egalitate de șanse și nediscriminarea la accesul de servicii sociale și în furnizarea
serviciilor sociale;
Participarea beneficiarilor la întregul proces de furnizare a serviciilor socia le;
Transparență și responsabilitate publică în acordarea serviciilor sociale;
Proximitate în furnizarea serviciilor sociale;
Complementaritate și abordare integrată în furnizarea serviciilor sociale;
Concurență și competivitate în furnizarea serviciilor sociale;
Confidențialitate;
Parteneriat între părțile implicate în procesul de furnizare a serviciilor sociale și
beneficiarii acestora.
Raportat la problemele de percepție negativă cu privire la vârstnici și la statutul lor
social cu care ne confruntăm zilnic în acordarea serviciilor către persoanele vârstnice
principiu l privind respectarea drepturilor și a demnității persoanelor pare cel mai greu de
realizat.

2.4. Clasificarea serviciilor socialeModalități de acordare a serviciilor sociale
Dreptul la asistență socială și asigurarea tuturor nevoilor , în condiții egale de
tratament, indivizilor și familiilor aflate în dificultate, fără discriminare de sex, religie,
naționalitate sau apartenență politică, se stabilește pe baza unei anchete sociale care se
elaborează luându -se în considerare toate datel e privind afecțiunile ce necesită îngrijire
specială, capacitatea de a se gospodări și de a îndeplini cerințele firești ale vieții cotidiene,
condițiile de locuit, precum și veniturile efective sau potențiale considerate minime pentru
asigurarea satisfacer ii nevoilor curente ale vieții.
Nevoile persoanelor vârstnice care și -au pierdut total sau parțial autonomia, sunt
nevoi ce pot fi de natură medicală, socio – medicală, psihoafectivă, și se stabilesc pe baza
grilei naționale de evaluare a nevoilor pers oanelor vârstnice.
Sistemul de securitate socială a vârstnicului este format, pe de o parte din segmentul

asigurărilor sociale, iar pe de altă parte din cel al asistenței sociale care se referă la servicii
și prestații sociale ce se oferă persoanelor vâ rstnice.
Serviciile sociale se clasifică astfel: servicii sociale primare și servicii sociale
specializate.
Serviciile sociale primare au un caracter general și urmăresc prevenirea sau
limitarea unor situații de dificultate sau vulnerabilitat e.
Principalele activități desfășurate în cadrul serviciilor sociale primare sunt:
a) activități de identificare a nevoii sociale individuale, familiale și de grup;
b) activități de informare despre drepturi și obligații;
c) măsuri și acțiuni de conștientizare și sensibilizare socială;
d) măsuri și acțiuni de urgență în vederea reducerii efectelor situațiilor de criză;
e) măsuri și acțiuni de sprijin în vederea menținerii în comunitate a persoanelor în
dificultate;
f) activități și servicii de consiliere;
g) măsuri și activități de organizare și dezvoltare comunitară în plan social pentru
încurajarea participării și solidarității sociale;
h) orice alte măsuri și acțiuni care au drept scop prevenirea sau limitarea unor sit uații de
dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune socială.
Servicii sociale specializate au ca scop menținerea, refacerea sau dezvoltarea
capacității de funcționare socială a indivizilor și familiilor.
Activitățil e specifice sunt cele de:
a) recuperare și reabilitare;
b) suport și asistență pentru familiile și copiii aflați în dificultate;
c) educație informală extracurriculară pentru copii și adulți, în funcție de nevoia fiecă rei
categorii;
d) asistență și suport pentru persoanele vârstnice, inclusiv pentru persoanele vârstnice
dependențe;
e) asistență și suport pentru cei aflați în nevoie;
f) sprijin și orientare pentru integ rarea, readaptarea și reeducarea profesională;
g) îngrijire social -medicală pentru persoanele aflate în dificultate, inclusiv paleative pentru
persoanele aflate în fazele terminale ale unor boli;

h) mediere socială;
i) consiliere în cadru instituționalizat, în centre de informare și consiliere;
j) alte măsuri și acțiuni care au drept scop menținerea, refacerea sau dezvoltarea
capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie socială.
Tot în categoria serviciilor sociale specializate intră și serviciile socio -medicale,
care sunt definite că fiind un complex de activități care se acordă în cadrul unui sistem
social și medical integrat și au drept scop principal menținerea autonomiei p ersoanei,
precum și prevenirea agravării situației de dependență.
Serviciile de îngrijire socio -medicală sunt acordate persoanelor care se găsesc în
situația de dependență parțială sau totală de a realiza singure activitățile curente de viață,
celor iz olate, precum și celor care suferă de afecțiuni fizice, psihice, mentale sau senzoriale.
Serviciile de îngrijire socio -medicală de natură socială pot fi următoarele:
a) servicii de baza: ajutor pentru igienă corporală, îmbrăcare și dezbrăcare, igiena
eliminărilor, hrănire și hidratare, transfer și mobilizare, deplasare în interior, comunicare;
b) servicii de suport: ajutor pentru prepararea hranei sau livrarea acesteia,
efectuarea de cumpărături, activități de menaj, însoțirea în mijloacele de transpor t,
facilitarea deplasării în exterior, companie, activități de administrare și gestionare, activități
de petrecere a timpului liber;
c) servicii de reabilitare și adaptare a ambientului: mici amenajări, reparații și
altele asemenea.
Serviciile de îngrijire socio -medicală de natură medicală pot fi reprezentate de
activități complexe de diagnostic, tratament, îngrijiri și altele asemenea, recomandate și
realizate în conformitate cu tipurile de afecțiuni pe care le prezintă beneficiarii de s ervicii
sociale.
Serviciile de îngrijire socio -medicală, interdisciplinare pot fi servicii de recuperare
și reabilitare, kinetoterapie, fizioterapie, terapie ocupațională, psihoterapie,
psihopedagogie, logopedie și altele asemenea.
Serviciile sociale furnizate de către organizații sunt diversificate și acoperă o gamă
largă de nevoi ale beneficiarilor.
Se poate face o clasificare pe domeniile de intervenție și sprijin a serviciilor sociale.

Astfel am putea clasifică serviciil e sociale ca fiind destinate pentru:
– protecția persoanelor vârstnice: servicii rezidențiale, servicii de îngrijire temporară sau
permanentă la domiciliu.
– protecția copilului: centre de zi, centre de plas ament, centre de primire în regim de
urgență, centre maternale, servicii de tip familial.
– protecția persoanelor cu dizabilități: centre de îngrijire și asistență, centre de recuperare
și reabilitare, centre de integrare prin terapie ocupațională, centre de zi, locuințe protejate.
– protecția familiei: centre de recuperare, centre de asistență, centre de prevenire și centre
de informare pentru victimele violenței în familie.
Aceste servicii se a cordă la cererea persoanei interesate, a reprezentantului legal al
acesteia, a instanței judecătorești, a serviciului social al consiliului local, a poliției, a
organizațiilor de pensionari, a unităților de cult sau a organizațiilor neguvernamentale care
au ca obiect de activitate asistența socială a vârstnicilor, în urmă semnalării unei situații de
nevoie socială de către orice altă persoană, precum și din oficiu.
Solicitarea pentru acordarea acestor servicii sociale se adresează serviciului public
de as istență socială din subordinea autorităților administrației publice locale.
Procesul de acordare a serviciilor sociale are următoarele etape principale:
a) evaluarea inițială
b) elaborarea planului de intervenție
c) evaluarea complexă
d) elaborarea planului individualizat de asistență și îngrijire
e) implementarea măsurilor prevăzute în planul de intervenție și în planul individualizat
f) monitorizarea
g) reevaluarea
h) evaluarea opiniei beneficiarului
Serviciile sociale pot fi :
a) servicii de asistență socială
b) servicii de îngrijire socio -medicală
Serviciile de asistență socială sunt servicii cu caracter primar, care au drept scop
prevenirea sau limitarea unor situații de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la
marginalizare sau excluziune socială și servicii specializate care au drept sco p menținerea,

refacerea sau dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie
socială.
Serviciile de îngrijire socio -medicală reprezintă un complex de activități care se
acordă în cadrul unui sistem social și medical i ntegrat și au drept scop principal menținerea
autonomiei persoanei, precum și prevenirea agravării situației de dependență.
Standardele minime specifice de calitate pentru serviciile de îngrijire la domiciliu
pentru persoanele vârstnice prevăd ca unitățile de îngrijiri la domiciliu să furnizeze
următoarele tipuri de îngrjiri:
* Servicii de îngrijire personală , care constau în ajutor pentru activitățile de baza
ale vieții de zi cu zi: igienă corporală, îmbrăcare și dezbracare, igiena eliminărilor, hr ănire
și hidratare, transfer și mobilizare, deplasarea în interior, comunicare;ajutor pentru
activități instrumentale ale vieții zilnice: prepararea hranei sau livrarea acesteia, efectuarea
de cumpărături, activități de menaj, însoțirea în mijloacele de tr ansport, facilitarea
deplasării în exterior, companie, activități de gestionare și administrare a bunurilor,
activități de petrecere a timpului liber.
*Servicii medicale privind supravegherea și menținerea sănătății.Din această
categorie fac parte urm ătoarele activități de supraveghere și menținere a sănătății:
îndrumare, sprijin și consiliere pe probleme de sănătate, educație pentru sănătate, igienă și
îngrijiri medicale, evaluări periodice la nevoie, asistare pentru respectarea prescripțiilor
medical e și efectuarea de tratamente, (după caz) , nutriție și dietă, asigurarea accesului la
medicul de familie sau la medicul specialist, precum și procurarea de dispozitive de tipul:
ochelari, orteze, proteze etc., monitorizarea în scop preventiv și terapeutic a stării de
sănătate somatică și psihică a beneficiarilor;
*Servicii de recuperare, care sunt destinate, în principal, recuperării abilităților de
autoservire, îngrijire personală și autogospodărire, fiind incluse aici și serviciile de adaptare
a am bientului;
*Sprijin pentru integrare socială și participare, care oferă posibilitatea menținerii
și dezvoltării relațiilor cu familia și comunitatea.Sunt oferite servicii de acompaniament a
vârstnicului sau are loc facilitarea accesului acestuia l a evenimente sociale dezvoltate în
comunitate, la alte instituții sau servicii publice, precum și servicii de informare și
consiliere a bneficiarului cu privire la utilizarea serviciilor publice în comun.

2.5. Beneficii ale serviciilor socia le.
Sistemul actual de asistență socială pentru persoanele vârstnice se axează în
principal pe acordarea unor beneficii și prestații sociale cum ar fi:
– acordarea de ajutoare sociale, ajutoare de urgență, indemnizații sau alte pensii decât cele
provenite din sistemul de asigurări sociale;
– acordarea de asistență medicală fără contribuție, gratuități și compensări la medicamente,
gratuități sau reduceri de costuri pentru tratament balnear, transport în comun sau
interur ban, abonamente radio -tv ș.a.;
– acordarea de servicii de îngrijire la domiciliu.Îngrijirea la domiciliu se acordă fără nici o
contributie în cazul persoanelor care au venituri reduse.
– persoanele vârstnice care se încadr ează într -un grad de handicap grav pot beneficia de
asistent personal sau pot opta pentru o indemnizație; de asemenea pot beneficia de
facilitățile acordate adultului cu handicap.
– servicii de găzduire, supraveghere, asistare, îngrijire, r ecuperare, suport si consiliere
acordate în institutii de asistență socială de tip rezidențial sau servicii alternative de tip
centre de zi, etc.;
– personal specializat care își desfașoară activitatea în domeniul asistenț ei sociale a
persoanelor vârstnice și anume asistenți sociali, dar si profesioniști cu diverse calificări și
competențe, în funcție de serviciile pe care le acordă;

CAPITOLUL 3. CERCETAREA – IMPORTANȚA SERVICIILOR SOCIALE DE
ÎNGRIJIRE LA DOMICILIU PENTRU ASIGURAREA BUNĂSTĂRII
PERSOANEI VÂRSTNICE

3. 1. Metodologia cercetării
A. Scopul cercetării
Cercetarea realizată de mine cu privire la importanța pe care o a u serviciile sociale
de îngrijire la domiciliu pentru asigurarea bunăstării persoanei vârstnice are ca și scop
lămurirea mai multor aspect legate de nevoile existente cu care se confruntă vârstnicii și
de a găsi răspunsuri tuturor obiectivelor propuse.
B. Obiectivele cercetării
1. Necesitatea identificarii principalelor servicii sociale de care beneficiază
vârstnicul la domiciliu;
2. Care sunt nevoile ce îi determină pe vârstnici să apeleze la serviciile sociale;
3. Care este gradul de s atisfacție al vârstnicilor cu privire la serviciile sociale
primare;
4. Ce schimbări au intervenit în starea vârstnicului de când beneficiază de servicii;
Persoanele vârstnice, beneficiare de servicii sociale, prezintă un ansamblu
complex de ne voi specifice vârstei cum ar fi:
– nevoi psihologice
– nevoi socio -economice
– nevoi medicale
Menținerea vârstnicilor la domiciliu, chiar și în condiții de dependență, și oferirea
de servicii comunitare, reprezintă de cele mai multe ori o soluție preferată de aceștia în
locul instituționalizării.
C. Ipoteze privind cercetarea
Pe baza informațiilor adunate despre situația actuală a persoanelor vârstnice din
localitatea Cugir la acest nivel de analiză, am considerat necesar să pornesc în cercetare de
la urmatoarele ipoteze:

Principalele probleme cu care se confruntă vârstnicii din localitatea Cugir sunt
problemele de sănătate și situația materială precară.

Perso anele vârstnice din orașul Cugir au ca și principală sursă de sprijin f amilia,
însă aceasta nu reușește să acopere toate nevoile vârstnicilor, datorită mai multor factori
care au dus la modificarea organizării societății.

Serviciile sociale acordat e persoanelor vârstnice din localitatea Cugir nu sunt
suficient dezvoltate în comparație cu nevoile identificate.

Datorită distanței față de orașul Cugir, persoanele vârstnice din localitățiile
componente ale acestuia, beneficiază de mai puține serv icii si prestații sociale decât cei din
localitate.
D. Ponderea popula ției în cercetare și selectarea subiecților
Ponderea populației din această cercetarea este formată din totalitatea persoanelor
vârstnice care beneficiază de servicii sociale de îngrijire la domiciliu.
Am selectat un număr de 5 subiecți, cu vârsta cuprinsă înre 65 -76 ani, bărbați și
femei.Selectarea populației țintă din cadrul studiului efectuat s -a realizat pe baza criteriului
de dependență -independență a persoanelor vârstnice.
E. Stabilirea și elaborarea instrumentelor de cercetare
În studiul de față am utilizat următoarele metode de cercetare: studiul de caz,
genograma (este arborele familiei, care descrie tipurile de relatii si evenimentele care s -au
desfasu rat de -a lungul generatiilor.Aici găsim înregistrate pe scurt nașterile, divorțurile,
decesele, căsătoriile .) și ecomapa ( tehnica care precizează locul unei persoane sau familii
în contextul social.Ea se bazează pe relații, modul de interacționare cu ceila lți, performanțe
intelectuale, participarea la activități religioase, sociale, politice, culturale etc ).
Persoanele vârstnice primesc îngrijiri în concordanță cu nivelul pe care situația lor
o cere, în funcție de situația de risc în care se află, fiind sa tisfăcut întregul lanț de nevoi
fizice, economice, biologice, personale, spirituale și sociale ale acestora.

3.2 Analiza și interpretarea datelor din cercetare
* Interpretarea rezultatelor cercetării
Din analiza problemelor cu care se confruntă persoanele vârstnice și a nevoilor
acestora a rezultat că esențiale pentru calitatea vieții lor sunt satisfacerea nevoilor de
comunicare si socializare.

Factorii de risc care determină persoana vârstnică să apeleze la serviciile sociale
oferite la domiciliu sunt :
– lipsa unei persoane care să le ofere sprijin și tratament medical specializat
– nevoia de a primi consiliere psihologică din partea unei persoane specializate.
Se poate observa, conform opiniei specialiștilor, o superioritate a serviciilor de
îngrijiri la domiciliu față de serviciile sociale acordate persoanelor vârstnice în instituții.
* Analiza unor studii țintă
Am realizat analiza unui număr de 5 studii de caz, subiecții având vârsta cuprinsă
înre 65 -76 ani, fiind atât bărbați cât și femei.
Această selectare am efectuat -o și realizat -o pe baza criteriului privind dependența
– independența persoanelor vârstnice din grupul țintă ales pentru cercetare.

Studiu de caz 1 (J. S.)
1. Datele de identificare ale persoanei vârstnice
Doamna J. S, în vârstă de 69 de ani, locuiește în localitatea Cugir, județul Alba. Aceasta a
făcut o cerere de acordarea a serviciilor de îngrijire socio -medicală la domiciliu, motivînd că
este bolnavă și nu se poate descurca singură având nevoie de ajutor în desfășurarea activitățiilor
zilnice.
2. Evaluarea inițială a beneficiarului
Deplasându -se la domiciliul doamnei J. S. în scopul anchetării soc iale, asistentul social
desemnat pentru acest caz a întocmit ancheta socială, din aceasta reieșind următoarele date:
Doamna J. S. este pensionară, de profesie contabilă.Este văduvă de 15 ani și nu a avut
copii. A lucrat 35 ani ca și contabilă, momentan fii nd pensionară. Starea de sănătate a d -nei s-
a agravat pe fondul vârstei și a unor afecțiuni inter -legate care au culminat cu un infarct
miocardic în anul 2007, iar în anul 2008 a suferit un accident vascular.
Deși aspectul general al locuinței (casă com pusă din 3 camere având bucătărie și baie
utilate corespunzător, beneficiază de apă rece curentă și de energie electrică, încălzirea se
realizează cu lemne – teracotă) este adecvat, camera în care locuiește este insalubră,
întunecoasă, cu igrasie multă și dotări minime.
3. Evaluarea situației economice a persoanei vârstnice
Din evaluarea situației economice, rezultă faptul că doamna J. S. are o pensie de limită de
vârstă în cuantum de 1521 lei, cf. Legii 19/2000 privind sistemul piblic de pensii și alte drepturi
de asigurări sociale și nu a beneficiat de alte măsuri de protecție socială;
Situația materială este una precară întrucât pensia de asigurări de stat în valoare de 1521
lei nu îi este suficientă pentru procurarea medicamentelor, a hranei și pentru plata unor utilități.
Întrucât informațiile obținute prin anchetare au demonstrat situația de dificultate în care se
află doamna J. S., respectiv imposibilitatea de a -și asigura nevoile socio -medicale, datorită
bolii și stării psihice, asistentul social a propus realizarea evaluării socio -medicale conform
Grilei Naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, acordarea serviciilor sociale
necesare, dar și consiliere socio -psiho -spirituală.

4. Evaluarea socio -medicală a vârstnicului
Doamna J. S. este văduvă de 15 ani și locuiește singură, neavând copii cu care să
stea și care să o ajute.Are o sora mai în vârstă care locuiește în altă localitate, cu care
menține legătura telefonic (zilnic) și care o vizi tează f. rar din cauza vârstei, dar și a
problemelor de sănătate.Vârstnica frecventează regulat biserica din cartier, și este ajutată
de vecini, la procurarea hranei, precum și la unele activități de menaj.O dată pe lună
doamna J.S. interacționează cu poș tașul care îi livrează pensia.
Doamna se află într -o stare avansată de degradare fizică, consecința accidentului
vascular cerebral care o imobilizase la domiciliu și în urma căruia se deplasează cu
dificultate și suferă de incontinență urinară ocaziona lă.
Starea psiho -emoțională a doamnei indică labilitate accentuată, alternează
momente de luciditate cu momente de pierdere a capacității de concentrare și dovedește
alterări ale memoriei și dezorientare în timp.
În urmă evaluării au fost ide ntificate următoarele nevoi: nevoia de a evita
pericolele, de a comunica și de a se recrea.După acceptarea d -nei J. S. în cadrul
beneficiarilor serviciilor de îngrijire la domiciliu, s -a procedat la evaluarea complexă a
nevoilor prin Grila Națională de ev aluare a nevoilor persoanelor vârstnice, realizată de o
echipă multidisciplinară de specialiști formată din medic, asistent social, psiholog .
În concordanță cu nevoile identificate ( nevoia de a evita pericolele, de a comunica
și de a se recrea) s -a stabi lit care sunt serviciile sociale care răspund nevoilor și anume:
servicii de bază, servicii sociale de suport și servicii medicale.
Dorința doamnei J. S. este de a primi sprijin financiar și sprijin pentru activitățile
de menaj. S -a hotărât că doamna J . S. să fie îngrijită la domiciliu, de o persoană instruită
în acest sens, și de asistentul social responsabil de caz.
5. Planul de intervenție pentru beneficiar
Asistentul social care a evaluat cazul doamnei J. S. a realizat planul de intervenție
pentru beneficiară care presupune atingerea unor obiective care să prevină
instituționalizarea și să mențină persoana vârstnică la domiciliu.Totodată acesta a informat
beneficiara ce tipuri de servicii pot fi oferite, perioada de timp în ca re acestea pot fi oferite
și criteriile care trebuie îndeplinite de către aceasta pentru a putea beneficia de servicii
sociale de îngrijire.

Din analiza tuturor datelor care au fost culese în urmă procesului de evaluare socio –
medicală, s -a stabili t un plan de intervenție care să răspundă nevoilor beneficiarei în
momentul actual, alegându -se acele servicii, care o dată acordate să îi dea beneficiarei o
stare de siguranță și să îi ofere autonomie.
Serviciile alese sunt:
Servicii de ba za care presupun acordarea de ajutoare pentru efectuarea activităților
de bază ale vieții zilnice cum sunt: comunicarea, mobilizarea, asigurarea igienei
personale, hidratare.
Servicii sociale de suport care presupun acordarea de ajutor pentru efectuarea
activităților instrumentale ale vieții zilnice cum sunt: prepararea și servirea hranei, menaj,
efectuare de cumpărături, plată facturi, facilitarea deplasării în exterior și însoțire oferite
de către un îngrijitor la domiciliu acreditat.
Servicii medicale care presupun supravegherea și menținerea sănătății cum sunt
îndrumare, sprijin și consiliere pe probleme de sănătate, educație pentru sănătate, igienă și
îngrijiri medicale, evaluări periodice la nevoie, asistare pentru respectarea prescripțiilor
medicale și efectuarea de tratamente (după caz), asigurarea accesului la medicul de familie
sau la medicul specialist, precum și monitorizarea în scop preventiv și terapeutic a stării de
sănătate, de către asistenții medicali ai Centrului Mu ltifuncțional de Servicii Sociale Cugir.
6. Planul individualizat de asistență și îngrijire al persoanei vârstnice
După realizarea planului de intervenție pentru doamna J. S. s -a procedat la
întocmirea planului individualizat de a sistență și îngrijire care are ca și scop ajutarea
beneficiarei să depășească starea de dificultate și să îi asigure acesteia satisfacerea nevoilor
pentru ca doamna să poată funcționa la parametrii optimi din punct de vedere social.
S-a încheiat contrac tul pentru acordarea de servicii socio -medicale de îngrijire la
domiciliu în care au fost specificate serviciile care urmează să fie oferite, durata și
ritmicitatea lor.
Având în vedere nevoile identificate și starea de sănătate a doamnei J. S., echipa
responsabilă de caz a propus ca aceasta să primească 6 ore de îngrijire pe săptămâna, în
trei zile câte două ore.
7. Evoluția în urma acordării serviciilor de îngrijire
După o perioadă în care au fost acordate și monitorizate servi ciile de îngrijire la

domiciliu, s -a constatat o îmbunătățire semnificativă a situației socio -medicale a doamnei
J.S. și ținând cont de progresele înregistrate de dânsa în dezvoltarea autonomiei personale,
s-a hotărât că aceasta necesită în continuare aj utor la întreținerea locuinței, la cumpărături,
la prepararea hranei și la plata facturilor, urmând să primească 4 ore de îngrijire pe
săptămâna în două zile câte două ore.
Harta Eco

Legenda
Relație echilibrată
Relație foarte puternică
Relație unilaterală
Relație bilaterală
Genograma

Legenda
Femeie
Barbat decedat
Relație de căsătorie
J.S. 69 ANI SORA
POȘTAȘUL
BISERIC A
VECINII
J. S 9
ani

Studiu de caz 2 ( T. F )
1. Datele de identificare ale persoanei vârstnice
Doamna T. F. are vârsta de 65 de ani și locuiește în orașul Cugir, Județul Alba.A făcut o
cerere de acordare a serviciilor de îngrijire socio -medicală la domiciliu, motivînd că este
bolnavă și nu se poate descurca singură având nevoie de ajutor în desfășurarea activitățiilor
zilnice.
2. Evaluarea inițială a beneficiarului
Deplasându -se la domiciliul doamnei T. F. în scopul anchetării sociale, asistentul social
desemant pentru acest caz a întocmit anchetă socială din această reieșind următoarele date:
doamna T. F. este pensiona ră, de profesie vânzătoare.Este divorțată și are un singur copil.A
lucrat 37 ani ca și vânzătoare(lucrător comercial), momentan fiind pensionară.Starea de
sănătate a d -nei s -a agravat pe fondul vârstei și a unor afecțiuni inter -legate(cardiopatie
ischemică , diabet și insuficientă cardiacă).Datorită problemelor de sănătate, se deplasează mai
greu, nu poate să facă efort și nu poate desfășura activități de menaj.
Aspectul general al locuinței, un apartament compus din 2 camere, având bucătărie și
baie utila te corespunzător, beneficiază de apă rece curentă, apă caldă(boiler) și de energie
electrică, încălzirea se realizează cu gaz, este adecvat.
3. Evaluarea situației economice a persoanei vârstnice
După evaluarea situației economice, se constată fa ptul că doamnaT. F. are o pensie de
limită de vârstă în cuantum de 1062 lei, cf. Legii 19/2000 privind sistemul piblic de pensii și
alte drepturi de asigurări sociale și nu beneficiază de alte măsuri de protecție socială;
Situația materială este una preca ră întrucât pensia de asigurări de stat în valoare de 1062
lei nu îi este suficientă pentru procurarea medicamentelor, a hranei și pentru plata unor utilități.
Informațiile obținute de asistentul social au relevat situația de dificultate în care se află
doamna T. F. , respectiv imposibilitatea de a -și asigura nevoile socio -medicale , datorită bolii
(cardiopatie ischemică, diabet și insuficientă cardiacă), asistentul social propunând realizarea
evaluării socio -medicale conform Grilei Naționale de evaluare a nevoilor persoanelor
vârstnice, acordarea serviciilor sociale necesare, dar și consiliere socio -psiho -spirituală.
În concluzie, doamna T.F. este o persoană vârstnică ce și -a conservat autonomia
mentală și autonomia locomotorie, dar necesită ajutor pentru desfășurarea activităților de baza

ale vieții de zi cu zi.
4. Evaluarea socio -medicală a vârstnicului
Doamna T. F. este divorțată de 25 ani și locuiește singură, singurul ei fiu locuind în
capătul opus al orașului.Nu menține legătura cu fiul ei, acesta neinteresându -se de situația
ei.Vârstnică nu frecventează nici un grup social, deoarece se deplasează greu, iar vecinii sunt
cei care o ajută, la cumpărături și la achiziționarea medicamentelor.Are două surori, una mai
în vârstă care locuiește în altă localitate, și alta mai tânără care este plecată din țară.Menține
legătura telefonic cu ambele surori care o vizitează f. rar din cauza vârstei, dar și a
distanței.Vârstnica frecventează foarte rar biserica din cartier, din cauza problemelor de
sănătate și este ajutată de vecini, la procurarea hranei, precum și la unele activități de menaj.
Starea psiho -emoțională a doamnei este bună, dar datorită problemelor de sănătate, se
deplasează mai greu, nu poate să facă efort și nu poate desfășura activită ți de menaj.
Doamna se află într -o stare avansată de degradare fizică, consecința a bolilor de care
suferă și care o determină să stea mai mult la domiciliu și în urma cărora se deplasează cu
dificultate.
În urmă evaluării au fost identificate următoarele nevoi: nevoia de a evita pericolele,
de a comunica și de a se recrea.
După acceptarea d -nei T.F. în cadrul beneficiarilor serviciilor de îngrijire la domiciliu,
s-a procedat la evaluarea complexă a nevoilor prin Grila națională de eval uare a nevoilor
persoanelor vârstnice, realizată de o echipă multidisciplinară de specialiști formată din medic,
asistent social, psiholog .
Ținând cont de nevoile identificate ( nevoia de a evita pericolele, de a comunica și de a
se recrea) s -a sta bilit care sunt serviciile sociale care răspund nevoilor și anume: servicii de
bază, servicii sociale de suport și servicii medicale.
Dorința doamnei T.F. este de a primi ajutor la prepararea hranei, ajutor la cumpărături
și amenajarea locuinței.
S-a hotărât că doamna T.F. să fie îngrijită la domiciliu, de o persoană instruită în acest
sens, și de asistentul social responsabil de caz.
5. Planul de intervenție pentru beneficiar
Asistentul social care a evaluat cazul doamnei T.F a realizat planul de intervenție pentru
beneficiară care presupune atingerea unor obiective care să prevină instituționalizarea și să

mențină persoana vărstnică la domiciliu.Totodată acesta a informat beneficiara ce tipuri de
servicii pot fi oferite, perioad a de timp în care acestea pot fi oferite și criteriile care trebuie
îndeplinite de către acestea pentru a putea beneficia de servicii sociale de îngrijire.
Serviciile alese sunt:
Servicii de baza care presupun acordarea de ajutoare pentru efectuar ea activităților de
bază ale vieții zilnice cum sunt comunicarea, mobilizarea, asigurarea igienei personale,
hidratare.
Servicii sociale de suport care presupun acordarea de ajutor pentru efectuarea
activităților instrumentale ale vieții zil nice cum sunt prepararea și servirea hranei, menaj,
efectuare de cumpărături, plată facturi, facilitarea deplasării în exterior și însoțire oferite de
către un îngrijitor la domiciliu acreditat.
Servicii medicale care presupun supravegherea și men ținerea sănătății cum sunt
îndrumare, sprijin și consiliere pe probleme de sănătate, educație pentru sănătate, igienă și
îngrijiri medicale, evaluări periodice la nevoie, asistare pentru respectarea prescripțiilor
medicale și efectuarea de tratamente (du pă caz), asigurarea accesului la medicul de familie sau
la medicul specialist, precum și monitorizarea în scop preventiv și terapeutic a stării de
sănătate, de către asistenții medicali ai Centrului Multifuncțional de Servicii Sociale Cugir.
6. Planul ind ividualizat de asistență și îngrijire al persoanei vârstnice
După realizarea planului de intervenție pentru doamna T. F. s -a procedat la
întocmirea planului individualizat de asistență și îngrijire care are ca și scop ajutarea
benefic iarei să depășească starea de dificultate și să îi asigure acesteia satisfacerea nevoilor
pentru ca doamna să poată funcționa la parametrii optimi din punct de vedere social.
S-a încheiat contractul pentru acordarea de servicii socio -medicale de îngriji re la
domiciliu în care au fost specificate serviciile care urmează să fie oferite, durata și ritmicitatea
lor. Având în vedere nevoile identificate și starea de sănătate a doamnei T. F., echipa
responsabilă de caz a propus ca aceasta să primească câte do uă ore de îngrijiri în fiecare zi.
7. Evoluția în urma acordării serviciilor de îngrijire
După o perioadă în care au fost acordate și monitorizate serviciile de îngrijire la
domiciliu, s -a constatat că starea de sănătate a doamnei este fluctuantă. S -a hotărât că aceasta
necesită în continuare ajutor la întreținerea locuinței, la cumpărături, la prepararea hranei și la

plata facturilor, urmând să primească în continuare câte două ore de îngrijiri în fiecare zi.
Harta Eco

Legenda
Relație echilibrată
Relație foarte puternică
Relație stresantă
Relație unilaterală
Relație bilaterală
Genograma

Legenda
Femeie
Barbat
Divorț
T. F 65 ANI SORA MICA VECINII
FIUL BISERICA
T. F SOȚ
FIU SORA MARE

Studiu de caz 3 ( R. G.)

1.Datele de identificare ale persoanei vârstnice
Domnul R.G , este în vârstă de 71 de ani și locuiește în localitatea Cugir, județul
Alba.Deoarece are nevoie de ajutor pentru desfășurrea activităților de zi cu zi, datorită stării
precare de sănătate și neputându -se descurca singur , acesta a solicitat sprijin, prin acordarea
de servicii socio -medicale la domiciliu.
2. Evaluarea inițială a beneficiarului
În urma deplasării la domiciliul domnului R.G. pentru efectuarea anchetei sociale,
asistentul social desemant pentru acest caz a constatat următoarele:
Domnul R.G este pensionar, de profesie mecanic auto.Nu a fost niciodată căsătorit și
nici nu a avut copii.De aproximativ 20 ani are o relație de concubinaj cu numita S. G, care
este divorțată și are trei copii majori.A lucra t 40 ani ca și mecanic auto, momentan fiind
pensionar.Starea de sănătate a domnului s -a agravat pe fondul vârstei și a unor afecțiuni
inter-legate, și -a pierdut parțial autonomia locomotorie suferind o semipareză pe partea
stângă și aude numai vocea putern ică.Prezintă tulburări de memorie și depresie
majoră.Datorită problemelor de sănătate, se deplasează greu, și nu poate desfășura
activități de menaj.
Aspectul general al locuinței, o garsonieră compusă dintr -o camerâ mobilată modest,
bucătărie, fără ba ie proprie; beneficiază de apă curentă și de energie electrică; condițiile
igienico -sanitare sunt satisfăcătoare;
3. Evaluarea situației economice a persoanei vârstnice
După evaluarea situației economice, se constată faptul că domnul R. G. are o pe nsie
de limită de vârstă în cuantum de 1134 lei, cf. Legii 19/2000 privind sistemul public de
pensii și alte drepturi de asigurări sociale și nu beneficiază de alte măsuri de protecție
socială.Concubina dumnealui nu realizează venituri, deoarece a fost ca snică.
Situația materială a vârstnicului este una precară, deoarece pensia de asigurări de stat
în valoare de 1134 lei nu îi este suficientă pentru procurarea medicamentelor, a hranei și
pentru plata utilităților.
Informațiile obținute în urma anche tării sociale, au evidențiat situația de dificultate în
care se află domnul R. G., respectiv imposibilitatea de a -și asigura nevoile socio -medicale,

datorită bolii (Parkinson și epilepsie), asistentul social propunând realizarea evaluării
socio -medicale co nform Grilei Naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice,
acordarea serviciilor sociale necesare, dar și consiliere socio -psiho -spirituală.În concluzie,
domnul R.G. este o persoană vârstnică ce nu și -a conservat autonomia mentală și și -a
păstrat parțial autonomia locomotorie, necesitând sprijin, deoarece nu se poate deplasa fără
ajutor în interiorul locuinței și neînsoțit în afara locuinței.Are nevoie de ajutor pentru
desfășurarea activităților de bază ale vieții de zi cu zi și a activităților in strumentale.
Asistentul social a propus realizarea evaluării socio -medicale conform Grilei
Naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, acordarea serviciilor sociale
necesare pentru satisfacerea nevoilor beneficiarei dar și consiliere socio -psiho-spirituală.
4. Evaluarea socio -medicală a vârstnicului.
Vârstnicul locuiește împreună cu concubina, singura rudă a sa este un nepot
îndepărtat.Domnul fiind necăsătorit și neavând copii, este ajutat de concubină și de nepotul
pe care îl are, cu mâncar e și cu bani.Are relațîi bune cu vecinii, care îl ajută uneori la
cumpărături și la deplasare în exterior.
Starea psiho -emoțională a domnului nu este bună, datorită problemelor de sănătate, se
deplasează mai greu, nu poate să facă efort și nu poate d esfășura activități de menaj.
Domnul R. G. se află în evidența medicului de familie cu următoarele afecțiuni:
Parkinson și epilepsie.
În urmă evaluării au fost identificate următoarele nevoi: de a se mișca și a avea o bună
postură, de a evita pericole le, de a comunica, de a elimina, de a bea și a mânca. După
acceptarea d -lui R.G. în cadrul beneficiarilor serviciilor de îngrijire la domiciliu, s -a
procedat la evaluarea complexă a nevoilor prin Grila Națională de evaluare a nevoilor
persoanelor vârstnic e, realizată de o echipă multidisciplinară de specialiști formată din
medic, asistent social, psiholog .
Având în vedere nevoile identificate ( nevoia de a evita pericolele, de a comunica și de
a se recrea) s -a stabilit care sunt serviciile sociale care răspund nevoilor și anume: servicii
de bază, servicii sociale de suport și servicii medicale.
Dorințele persoanei vârstnice evaluate: vârstnicul dorește să fie vizitat mai des de
nepotul său și de asemenea nu și -ar dori sub nici o formă să rămână singur.
S-a hotărât că domnul R. G. să fie îngrijit la domiciliu, de o persoană instruită în acest

sens, ce va fi desemnată de echipa de coordonare și de asistentul social responsabil de caz.

5. Planul de intervenție pentru beneficiar
Asistentul social care a evaluat cazul domnului R. G. a realizat planul de intervenție
pentru beneficiar, care presupune atingerea unor obiective care să prevină
instituționalizarea și să mențină persoana vărstnică la domiciliu.Totodată acesta a informat
beneficiaru l ce tipuri de servicii pot fi oferite, perioada de timp în care acestea pot fi oferite
și criteriile care trebuie îndeplinite de către acestea pentru a putea beneficia de servicii
sociale de îngrijire
Serviciile alese sunt:
Servicii de bază care pr esupun acordarea de ajutoare pentru efectuarea activităților de
bază ale vieții zilnice cum sunt: comunicarea, mobilizarea, asigurarea igienei personale,
hidratare, ajutor la hrănit.
Servicii sociale de suport care presupun acordarea de ajutor pentr u efectuarea
activităților instrumentale ale vieții zilnice cum sunt: ajutor pentru deplasarea în interiorul
casei, ajutor pentru utilizarea WC -ului, ajutor pentru spălatul rufelor, prepararea și servirea
hranei, menaj, efectuare de cumpărături, plată fact uri, facilitarea deplasării în exterior și
însoțire oferite de către un îngrijitor la domiciliu acreditat.
Servicii medicale care presupun supravegherea și menținerea sănătății cum sunt
îndrumare, sprijin și consiliere pe probleme de sănătate, educaț ie pentru sănătate, igienă și
îngrijiri medicale, evaluări periodice la nevoie, asistare pentru respectarea prescripțiilor
medicale și efectuarea de tratamente (după caz), asigurarea accesului la medicul de familie
sau la medicul specialist, precum și moni torizarea în scop preventiv și terapeutic a stării de
sănătate, de către asistenții medicali ai Centrului Multifuncțional de Servicii Sociale Cugir.
6. Planul individualizat de asistență și îngrijire al persoanei vârstnice
După realizarea planului de in tervenție pentru domnul R. G. s -a procedat la
întocmirea planului individualizat de asistență și îngrijire care are ca și scop ajutarea
beneficiarului să depășească starea de dificultate și să îi asigure acestuia satisfacerea
nevoilor pentru ca domnul să poată funcționa la parametrii optimi din punct de vedere
social.
S-a încheiat contractul pentru acordarea de servicii socio -medicale de îngrijire la

domiciliu în care au fost specificate serviciile care urmează să fie oferite, dura ta și
ritmicitatea lor.
Având în vedere nevoile identificate și starea de sănătate a domnului R. G., echipa
responsabilă de caz a propus ca acesta să primească câte opt ore de îngrijiri în fiecare zi.
7. Evoluția în urma acordării serviciilor sociale de îngrijire
După o perioadă în care au fost acordate și monitorizate serviciile de îngrijire la
domiciliu, s -a constatat că starea de sănătate a domnului R. G. este îmbunătățită și în
prezent nu mai prezintă manifestările specifice tulburărilor mental e cum ar fi confundarea
persoanelor sau uitarea zilei și a nopții.S -a hotărât că acesta necesită în continuare ajutor
la întreținerea locuinței, la cumpărături, la prepararea hranei și la plata facturilor, urmând
să primească în continuare câte patru ore d e îngrijiri în fiecare zi.
Harta Eco

Legenda
Relație echilibrată
Relație foarte puternică
Genograma

Legenda
Femeie
Barbat
Divorț
Relație concubinaj …………
R. G. 71 ANI
S. G.
Concubina NEPOTUL
R. G, 71
Ani S. G,
Concubina
a
M. V I.T A.
M

Studiu de caz 4 (V. B.)

1. Datele de identificare ale persoanei vârstnice:
Doamna V.B, este în vârstă de 73 de ani, și domiciliază în orașul Cugir, județul
Alba.Doamna nu a fost căsătorită legitim, dar a avut o relație de concubinaj timp de 5 ani
din care au rezultat doi copii, în prezent majori. Cazul d -nei a fost semnalat de către fiica
sa D. V, c are a făcut o cerere de acordare a serviciilor de îngrijire socio -medicală la
domiciliu pentru mama sa, motivând că locuind în altă localitate nu poate să -i acorde
mamei sale îngrijirea de care are nevoie, iar fratele dumneaei este stabilit în Italia de pe ste
20 ani.
2. Evaluarea inițială a beneficiarului
Asistentul social responsabil de acest caz s -a, deplasat la domiciliul doamnei V. B.
și a realizat anchetă socială din care reies următoarele date:
Vârstnică este pensionară, de profesi e laborant chimist.Locuiește într -un
apartament proprietate personală, compus din trei camere, bucătărie și baie utilate
corespunzător.Beneficiază de apă rece curentă și energie electrică.Încălzirea locuinței se
face de la centrală termică proprie.Condiții le igienico -sanitare sunt satisfăcătoare
Doamna V.B are dintr -o relație de concubinaj un fiu L. B (47 ani), divorțat, stabilit
în Italia de peste 20 ani și o fiica D. V. (49 ani), căsătorită și are doi copii. Starea de sănătate
a d-nei s -a agravat fiind di agnosticată cu carcinom medular, tiroidectomie totală, chist la
ovarul stâng, osteoporoză.Datorită afecțiunilor pe care le are trebuie să evite efortul fizic,
expunerea la frig și să urmeze un anumit tatament, doamna spunând că mare parte din
pensie o da p e medicamente.
3. Evaluarea situației economice a persoanei vârstnice
Evaluarea situației economice, a evidențiat faptul că doamna V. B. are o pensie de
limită de vârstă în cuantum de 1321 lei, cf. Legii 19/2000 privind sistemul piblic de pensi i
și alte drepturi de asigurări sociale și nu a beneficiat de alte măsuri de protecție socială;
Situația materială este una precară întrucât pensia de asigurări de stat în valoare de
1321 lei nu îi este suficientă pentru procurarea medicamentelor, a hrane i și pentru plata
unor utilități.
Deoarece informațiile obținute prin ancheta socială întocmită la domiciliul doamnei

V. B. au demonstrat situația de dificultate în care se află acesata, respectiv imposibilitatea
de a-și asigura nevoile socio -medi cale, datorită bolii asistentul social a propus realizarea
evaluării socio -medicale conform Grilei Naționale de evaluare a nevoilor persoanelor
vârstnice, acordarea serviciilor sociale necesare, dar și consiliere socio -psiho -spirituală.
Se propune de cătr e asistentul social evaluarea socio -medicală detaliată și acordarea
serviciilor de îngrijire la domiciliu care să răspundă nevoilor identificare, dar și consiliere
psiho -socio -spirituală.
4. Evaluarea socio -medicală a vârstnicului
Din declara țiile doamnei reiese că nu beneficiază de nici un fel de suport din partea
familiei, deși menține telefonic legătura cu ambii copii care sunt plecați din localitate, și o
vizitează doar de sărbători, iar dânsa locuiește singură. Vârstnica este ajutată de ve cini, la
procurarea hranei, precum și la unele activități de menaj. Doamna V.B. se află în evidență
medicului de familie cu următoarele afecțiuni: carcinom medular tiroidectomie totală,
chist la ovarul stâng, osteoporoză.
Doamna se află într -o stare avansată de degradare fizică, consecința bolilor de care
suferă și în urma cărora se deplasează cu dificultate.
Starea psiho -emoțională a doamnei indică faptul că aceasta și -a conservat
autonomia mentală și parțial autonomia locomotorie, și necesită a jutor zilnic pentru unele
dintre activitățile de baza ale vieții de zi cu zi.
Ca urmare a acceptării d -nei V. B. în cadrul beneficiarilor serviciilor de îngrijire la
domiciliu, s -a procedat la evaluarea complexă a nevoilor prin Grila Națională de eva luare
a nevoilor persoanelor vârstnice, realizată de o echipă multidisciplinară de specialiști
formată din medic, asistent social, psiholog .
În urmă evaluării au fost identificate următoarele nevoi: nevoia de a evita
pericolele, de a comunica, de a se recrea și de a fi îngrijită.
În concordanță cu nevoile identificate ( nevoia de a evita pericolele, de a comunica,
de a se recrea și de a fi îngrijită ) s-a stabilit care sunt serviciile sociale care răspund nevoilor
și anume: servicii de bază, servic ii sociale de suport și servicii medicale. Dorințele
exprimate de doamna V. B: comunicare, ajutor la prepararea hranei, ajutor la efectuarea
cumpărăturilor, aranjarea și întreținerea locuinței. S-a hotărât că aceasta să fie îngrijită la
domiciliu, de o pe rsoană instruită în acest sens, și de asistentul social responsabil de caz.

S-a hotărât că doamna V. B. să fie îngrijită la domiciliu, de o persoană instruită în
acest sens, ce va fi desemnată de echipa de coordonare și de asistentul social responsabil
de caz.
5. Planul de intervenție pentru beneficiar
Asistentul social care a evaluat cazul doamnei V. B.. a realizat planul de intervenție
pentru beneficiară, care presupune atingerea unor obiective care să prevină
instituționalizarea și să m ențină persoana vârstnică la domiciliu.Totodată acesta a informat
beneficiara ce tipuri de servicii pot fi oferite, perioada de timp în care acestea pot fi oferite
și criteriile care trebuie îndeplinite de către acestea pentru a putea beneficia de servicii
sociale de îngrijire.
Serviciile alese sunt:
Servicii de baza care presupun acordarea de ajutoare pentru efectuarea activităților
de bază ale vieții zilnice cum sunt: comunicarea și mobilizarea.
Servicii sociale de suport care presupun acordarea de ajutor pentru efectuarea
activităților instrumentale ale vieții zilnice cum sunt: prepararea hranei, menaj, efectuare
de cumpărături, plată facturi, facilitarea deplasării în exterior și însoțire oferite de către un
îngrijitor la domiciliu acr editat.
Servicii medicale care presupun supravegherea și menținerea sănătății cum sunt
îndrumare, sprijin și consiliere pe probleme de sănătate, educație pentru sănătate, igienă și
îngrijiri medicale, evaluări periodice la nevoie, asistare pentru respectarea prescripțiilor
medicale și efectuarea de tratamente(după caz), asigurarea accesului la medicul de familie
sau la medicul specialist, precum și monitorizarea în scop preventiv și terapeutic a stării de
sănătate, de către asistenții medicali ai C entrului Multifuncțional de Servicii Sociale Cugir.
6. Planul individualizat de asistență și îngrijire al persoanei vârstnice
După realizarea planului de intervenție pentru doamna V. B., s -a procedat la
întocmirea planului individuali zat de asistență și îngrijire care are ca și scop ajutarea
beneficiarei să depășească starea de dificultate și să îi asigure acesteia satisfacerea nevoilor
pentru ca doamna să poată funcționa la parametrii optimi din punct de vedere social.
S-a încheiat contractul pentru acordarea de servicii socio -medicale de îngrijire la
domiciliu în care au fost specificate serviciile care urmează să fie oferite, durata și
ritmicitatea lor.

Având în vedere nevoile identificate și starea de sănătate a doamnei V. B., echipa
responsabilă de caz a propus ca acesta să primească câte trei ore de îngrijire în două zile
din săptămâna.
7. Evoluția în urma acordării serviciilor sociale de îngrijire
După o perioadă în care au fost acordate și monitorizate serviciile de îngrijire la
domiciliu, s -a constatat că starea de sănătate a doamnei V. B. este îmbunătățită, dar prezintă
mari variații.S -a hotărât că aceasta necesită în continuare ajutor la întreținerea locuinței, la
cumpărături, la prepararea hranei și la plata facturilor, urmând să primească în continuare
o oră de îngrijire în două zile din săptămână.

Harta eco

Legenda
Relație echilibrată
Relație foarte puternică

D.V, Fiica, 49
ani
V. B. 73
ANI VECINII L. B; Fiu,
47 ani

C. V L. B D.
V
M. V Genograma

Legenda
Femeie
Barbat
Divorț
……………………….. Relație concubinaj

Concubin V.B,
73
ani

Studiu de caz 5 (I. N.)

1. Datele de identificare ale persoanei vârstnice
Domnul I. N., este în vârstă de 76 de ani și locuiește în localitatea Cugir, Județul
Alba.Vârstnicul este căsătorit și are o fiică și doi nepoți. Cazul d -lui a fost semnalat de către
fiica sa A.P, care a făcut o cerere de acordare a servicii lor de îngrijire socio -medicală la
domiciliu pentru tatăl său, motivând că serviciul nu -i permite să -i acorde tatălui său
îngrijirea de care are nevoie, iar mama dumneaei este o persoană vârstnică (73 ani) și cu
probleme de sănătate.
2. Evaluare a inițială a beneficiarului
Datele relevante din anchetă socială realizată de asistentul social la domiciliul
domnului sunt următoarele:
Domnul I. N. este pensionar, de profesie controlor C.T.C.Locuiește împreună cu
soția sa M.N, într -un apartament proprietate personală compus din două camere, bucătărie
și baie utilate corespunzător.Locuința beneficiază de apă rece curentă, apă caldă și de
energie electrică iar încălzirea se realizează de la centrală termică proprie.Condițiile
igienico -sanitare sunt satisfăcătoare.
Domnul I.N are o fiică A. P (45 ani), căsătorită și are 2 copii. Starea de sănătate a
d-lui este precară fiind diagnosticat cu demență mixtă alzheimerizată cu halucinații, boala
Parkinson.Este incapabil să realizeze auto nom igienă corporală, să se îmbrace și să se
dezbrace și nu e capabil să desfășoare nici o activitate instrumentală .
3. Evaluarea situației economice a persoanei vârstnice
Evaluarea situației economice, a evidențiat faptul că domnul I.N. are o pen sie de
limită de vârstă în cuantum de 976 lei, cf. Legii 19/2000 privind sistemul piblic de pensii
și alte drepturi de asigurări sociale și nu a beneficiat de alte măsuri de protecție socială, iar
soția are o pensie socială în cuantum de 520 lei;
Situația materială a familiei este una precară întrucât pensia de asigurări de stat în valoare
de 976 lei și pensia socială în cuantum de 520 lei, nu le este suficientă pentru procurarea
medicamentelor, a hranei și pentru plata unor utilități.
În urma in formațiilor obținute prin ancheta socială întocmită la domiciliul domnului I. N.
s-a concluzionat că acesta este o persoană vârstnică care și -a păstrat parțial autonomia

locomotorie, dar ale cărui funcții mentale au fost aproape în totalitate alterate și că necesită
supraveghere și îngrijire pentru marea majoritate a activităților vieții curente.Acesta se află
într-o situație de dificultate, deoarece se găsește în imposibilitatea de a -și asigura nevoile
socio -medicale, datorită bolii și a stării psihice, asistentul social a propus realizarea
evaluării socio -medicale conform Grilei Naționale de evaluare a nevoilor persoanelor
vârstnice, acordarea serviciilor de îngrijire la domiciliu care să răspundă nevoilor
identificate, dar și consiliere psiho -socio -spirituală. Se propune de asemenea consilierea
psiho -socio -spirituală a vârstnicului dar și a familiei acestuia.
4. Evaluarea socio -medicală a vârstnicului
Domnul I. N. locuiește împreună cu soția sa care este și ea bolnavă și incapabilă
să-l îngr ijească iar vârstnicul nu frecventează nici un grup social.Fiica sa locuiește în aceiași
localitate cu părinții săi, dar din cauza serviciului nu poate să le asigure acestora îngrijirea
necesară.Situația materială este grea întrucât cei doi soți cheltuie cca. 50% din pensie
pentru medicamente.Veniturile celor doi soți sunt insuficiente pentru angajarea unei
persoane care să îi îngrijească.Domnul I. N. se află în evidența medicului de familie cu
următoarele afecțiuni: demență mixtă alzheimerizată cu haluci nații, boala Parkinson.
Domnul I. N. și soția acestuia sunt ajutați de fiica lor, la procurarea hranei, precum
și la unele activități de menaj.Acesta se află în evidența medicului de familie cu următoarele
afecțiuni: cu demență mixtă alzheimerizată cu h alucinații, boala Parkinson.Este incapabil
să realizeze autonom igienă corporală, să se îmbrace și să se dezbrace și nu e capabil să
desfășoare nici o activitate instrumentală .
Starea psiho -emoțională a domnului indică faptul că aceasta și -a păstra t parțial
autonomia locomotorie, dar ale cărui funcții mentale au fost aproape în totalitate alterate și
care necesită supraveghere și îngrijire pentru marea majoritate a activităților vieții curente.
Domnul se află într -o stare avansată de degradare fizi că, consecința bolilor de care
suferă și în urma cărora se deplasează cu dificultate.
În urma acceptării d -lui I. N. în cadrul beneficiarilor serviciilor de îngrijire la domiciliu,
s-a procedat la evaluarea complexă a nevoilor prin Grila Națională de evaluare a nevoilor
persoanelor vârstnice, realizată de o echipă multidisciplinară de specialiști formată din
medic, asistent social, psiholog .Procedându -se la evaluarea situației domnului I. N., au fost
identificate următoarele nevoi: nevoia de a bea ș i a mânca, de a fi îngrijit, de a elimina, de

a comunica, de a se deplasa, de a avea o bună postura .
În concordanță cu nevoile identificate ( nevoia de a evita pericolele, de a comunica,
de a se recrea și de a fi îngrijită ) s-a stabilit care sunt serv iciile sociale care răspund nevoilor
și anume: servicii de bază, servicii sociale de suport și servicii medicale și anume : activități
de igienă corporală, ajutor pentru hrănit, ajutor la îmbrăcare/dezbracare, ajutor pentru a se
deplasa în interiorul casei, mobilizarea activă și pasivă, comunicare, ajutor pentru a utiliza
WC-ul.
În urmă evaluării au fost identificate următoarele nevoi: nevoia de a bea și a mânca,
de a fi îngrijit, de a elimina, de a comunica, de a se deplasa, de a avea o bună po stura.
S-a decis ca domnul I. N. să fie îngrijită la domiciliu, de o persoană instruită în
acest sens, ce va fi desemnată de echipa de coordonare și de asistentul social responsabil
de caz.
5. Planul de intervenție pentru beneficiar
Asistentul social care a evaluat cazul domnului I. N. a realizat planul de intervenție
pentru beneficiar, care presupune atingerea unor obiective care să prevină
instituționalizarea și să mențină persoana vârstnică la domiciliu.Totodată acesta a informat
beneficiarul ce tipuri de servicii pot fi oferite, perioada de timp în care acestea pot fi oferite
și criteriile care trebuie îndeplinite de către acestea pentru a putea beneficia de servicii
sociale de îngrijire.
Serviciile alese sunt:servicii de baza care presupun acordarea de ajutoare pentru
efectuarea activităților de bază ale vieții zilnice cum sunt: comunicarea, mobilizarea,
asigurarea igienei personale, hidratare, ajutor la hrănit.
Servicii sociale de suport care presupun acordarea de ajutor pentru efectuarea
activităților instrumentale ale vieții zilnice cum sunt: ajutor pentru deplasarea în interiorul
casei, ajutor pentru efectuarea igienei personale, ajutor pentru utilizarea WC -ului, ajutor
pentru spălatul rufelor, prepararea și s ervirea hranei, menaj, efectuare de cumpărături, plată
facturi, facilitarea deplasării în exterior și însoțire oferite de către un îngrijitor la domiciliu
acreditat.
Servicii medicale care presupun supravegherea și menținerea sănătății cum sun t:
îndrumare, sprijin și consiliere pe probleme de sănătate, educație pentru sănătate, igienă și
îngrijiri medicale, evaluări periodice la nevoie, asistare pentru respectarea prescripțiilor

Nepot medicale și efectuarea de tratamente (după caz), asigurarea acce sului la medicul de familie
sau la medicul specialist, precum și monitorizarea în scop preventiv și terapeutic a stării de
sănătate, de către asistenții medicali ai Centrului Multifuncțional de Servicii Sociale Cugir.
6. Planul individualizat de asistență și îngrijire al persoanei vârstnice
După realizarea planului de intervenție pentru domnul I. N., s -a procedat la
întocmirea planului individualizat de asistență și îngrijire care are ca și scop ajutarea
beneficiarului să depășească starea de dificultate și să îi asigure acestuia satisfacerea
nevoilor pentru ca domnul să poată funcționa la parametrii optimi din punct de vedere
social.
S-a încheiat contractul pentru acordarea de servicii socio -medicale de îngrijire la
domiciliu în care au fost specificate serviciile care urmează să fie oferite, durata și
ritmicitatea lor.
Având în vedere nevoile identificate și starea de sănătate a domnului I. N., echipa
responsabilă de caz a propus ca acesta să primească cât e două ore de îngrijire pe zi, în
fiecare zi a săptămânii.
7. Evoluția în urma acordării serviciilor sociale de îngrijire
După o perioadă în care au fost acordate și monitorizate serviciile de îngrijire la
domiciliu, s -a constatat că starea de sănătate a domnului R. G. este fluctuantă. Sunt zile în
care, sprijinit de îngrijitoare, se poate deplasa în interiorul locuinței dar sunt și zile în care
este complet imobilizat la pat.S -a hotărât că acesta necesită în continuare ajutor, urmând să
primească în continuare câte două ore de îngrijire pe zi, în fiecare zi a săptămânii.

Harta Eco

Legenda
Relație foarte puternică
I.N, 76 ANI A. P,
fiic
a M. N, 73
ANI
Nepoată

D. P A.P C. P
V. P M. N,
73 ani I.N, 76 ani Genograma

Legenda
Femeie
Bărbat

Relație de căsătorie

3.3. Concluziile cercetării
Realizarea acestui studiu a confirmat cu certitudine că există o multitudine de
probleme de natur ă socială, finaciară dar și medicală a persoanelor vârstnice, astfel încât
ipotezele de lucru au fost confirmate.
Pentru necesitatea identificării principalelor servicii sociale de care beneficiază
vârstnicul la domiciliu, acest studiu a confirmat eficiența principalelor categorii de servicii
sociale de care beneficiază persoanele vârstnice aflate în dificultate la domiciliu , deoarece
aceste servicii sociale înlocuiesc instituționalizarea vârstnicului și menținerea acestuia la
domiciliu.Am constatat de asemenea că datorită calității serviciilor primite de aceștia, au
fost satisfăcute în mare măsură multitudinea de nevoi a acestora. Alt aspect relevat de acest
studiu a fost refuzul majorității persoanelor vârstnice de a se muta într -un loc s trăin, când
sunt puse în situația de a -și părăsi domiciliu chiar dacă această mutare le este benefică
pentru îmbunăt ățirea întrun fel sau altul a situației lor.Aceste plecări de la domiciliu, fie
ele chiar și temporare, sunt decizii importante pentru vâr stnici și le provoacă acestora
sentimente de neliniște și de teamă.
În legătură cu nevoile ce îi determină pe vârstnici să apeleze la serviciile sociale,
cercetarea a confirmat că există un ansamblu complex de nevoi psiho -sociale, socio –
economice ș i medicale pe care le resimt vârstnicii care beneficiază de servicii sociale.
Starea precară de sănătate a vârstnicilor, este motivul pentru care ei sunt beneficiari ai
acestor servicii sociale, deoarece starea îi împiedică pe aceștia să facă multe lucrur i.O dată
cu înaintarea în vârstă sănătatea fizică și mentală a persoanelor vârstnice se deteriorează,
vulnerabilitatea la îmbolnăviri crește, bolile sunt contactate mai ușor, iar vindecarea
presupune un proces mai îndelungat și mai greoi, de aceea este in dicat să acordăm o atenție
sporită problemelor îngrijirii sănătății acestei categorii de persoane.Vârstnicii din cadrul
studiului nostru se confruntă cu o serie de probleme de sănătate cum sunt: diabetul,
hipertensiunea arterială, cancerul, paralizia și al tele.Ei se confruntă cu marginalizarea din
partea celor tineri; din partea copiilor, a nepoților, a rudelor, fiind considerați de mulți ca
fiind inutili, costurile cu întreținerea lor fiind mult prea mari atât pentru cei care îi au în
îngrijire cât și pent ru stat.Mulți dintre ei au declarat că au fost uitați de copii și de rude, dar
că au totuși la cine să apeleze în caz de nevoie, și anume la vecini.

Cu privire la gradul de satisfacție al vârstnicilor cu privire la serviciile sociale
primite, în urma stud iului s -a confirmat faptul că aceștia se declară mulțumiți de serviciile
sociale pe care le primesc la domiciliu. Motivele pentru care aceste persoane au devenit
beneficiarii acestor servicii sunt acelea că le este imposibil să își prepare singuri hrana și
să își procure medicamentele pentru aceasta necesitând sprijin și suport specializat. Pentru
majoritatea beneficiarilor lucrătorul comunitar este cel care le asigură aceste nevoi, ei fiind
foarte mulțumiți de serviciile lui
Și cel de -al patrulea o biectiv de cercetare, legat de schimbările intervenite în starea
vârstnicului,a fost confirmat, întrucât suportul oferit de specialiști a determinat o mai bună
relaționare între ei și vârstnic.
Asistentul social are un rol foarte important în relaț ia cu vârstnicii, deoarece el este
un bun consilier informându -i pe aceștia, despre drepturile și obligațiile pe care le au în
calitate de beneficiari.Conform opiniei vârstnicilor, unul din cele mai importante lucruri
din cadrul acestui serviciu sunt înțel egerea și suportul oferit de către specialiști, astfel
creându -se o legătură emoțională stabilă între aceștia și ipoteza fiind confirmată.
A fost de asemenea confirmată ipoteza cu privire la calitatea serviciilor în raport
cu gradul de satisfacție al per soanelor vârstnice, deoarece persoanele vârstnice, beneficiare
de servicii sociale prezintă un ansamblu complex de nevoi psiho -sociale si medicale, ca
urmare a schimbărilor fizice, sociale si medicale specifice acestei vârste.
Ameliorarea bunăstării pers onale a vârstnicului se poate realiza dacă serviciile
sociale disponibile sunt variate, iar profesioniștii care le oferă au o mai mare disponibilitate
de relaționare cu vârstnicul.

CONCLUZII FINALE
Bătrânețea, vârsta în care iminența apropierii sfârșitului generează o altă atitudine,
un mod de raportare la viață – prin faptul că moartea este conștientizată din ce în ce mai
deplin, că o prezență aproape palpabilă – generează de -a lungul co ntinuumului temporal și
cultural aprecieri distincte. Indiferent însă de gradul de înțelegere cu care se raportează
societatea la problemele bătrâneții, un lucru este cert: faptul că ultimii ani ai vieții prilejuiesc
întâlnirea cu cele mai dificile încercă ri și crize.Asumarea voluntară sau involuntară a
statusului de „persoană vârstnică” implică schimbări drastice și frustrante, uneori în modul
de viață al bătrânului. A fi nevoit să trăiești experiența retragerii din majoritatea activităților
care dădeau un sens vieții, a fi martor la propriul decline fiziologic și uneori psihic și, mai
ales, a înfrunta iminența morții, toate acestea pot obligă individul la reajustări dureroase în
modul său de viață.
Cel mai greu pentru orice om care trăiește în lu mea această este să recunoască, că
va îmbătrâni și de asemenea îi este frică să privească moartea în ochi, atunci când e cazul.
De multe ori o persoană se simte bătrână doar pentru că, e considerată de cei din jur bătrână,
bătrânețea prezentându -se în bun ă măsură ca fiind efectul conflictului dintre generații,
conflict ce se agravează pe zi ce trece.
Din păcate copiii sau nepoții nu mai au prea mult respect pentru cei ce se află la
vârstă deplinei înțelepciuni, pentru bătrânii zilelor noastre.
Problema esențială care se pune în această prezentare este faptul că societatea –
prin stereotipul bătrânului neajutorat și dependent de ceilalți, pe care îl vehiculează în
general – sporește dificultățile de adaptare la această vârstă. Iar internarea vâr stnicului într –
o instituție de îngrijire specializată deteriorează și mai mult modul în care este perceput
bătrânul de către grupul social.
Faptul că nu mai au un loc de muncă, că nu mai au alte preocupări îi face pe bătrâni
să-și îndrepte toată a tenția înspre familia sa.
La fel ca și copiii mici, vârstnicii au nevoie de dragoste, de compasiune, de ascultare, de
înțelegere. În pofida acestui fapt foarte puține familii se mai ocupă de părinții lor, oferindu –
le cele de mai sus.
Se ob servă o tendința a familiilor româneșți, de a -și interna părinții în centre
rezidențiale, pentru a se scapă pe ei însăși de povara îngrijirii lor. Această este o greșeală

foarte mare, întrucât mutarea domiciliului la această vârstă înseamnă de fapt o smul gere a
bătrânului din rădăcinile pe care el însuși și le -a clădit o viață întreagă.
Dezrădăcinarea aceasta poate fi evitată prin menținerea vârstnicului la domiciliu și
acordarea de servicii necesare aici și nu în centrele rezidențiale.
Centrele de îngrijiri rezidențiale îl fac pe vârstnic să piardă contactul cu familia
definitiv, îl fac să piardă orice contact social, atât de esențial la vârsta aceasta.
Serviciile de îngrijiri la domiciliu sunt preferate de vârstnici, dar din păcate țara
noastră nu a dezvoltat suficient acest sistem de servicii, manifestându -se și o criză acută de
personal specializat pentru acest tip de servicii.
Principiile care trebuie aplicate în procesul acordării serviciilor sociale se referă la
respectarea individua lității fiecărei persoane, asigurarea accesului la servicii sociale în
condiții de tratament egal prin excluderea privilegiilor și eliminarea oricăror forme de
discriminare, asigurarea de servicii de calitate, accesibile, flexibile, adaptate nevoilor
socia le.
Raportat la problemele de percepție negativă cu privire la vârstnici și la statutul lor
social cu care ne confruntăm zilnic în acordarea serviciilor către persoanele vârstnice,
principiul privind respectarea drepturilor și a demnității pers oanelor pare cel mai greu de
realizat. În baza Declarației Universale a Drepturilor Omului care proclamă, în primul
articol, că toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi, că sunt
înzestrate cu rațiune și conștiință și trebuie să se comporte unele față de altele în spiritul
fraternității, comunitatea trebuie să țină seama de diversitatea membrilor lor și să se asigure
că persoanele vârstnice membre ale comunității, își pot exercita efectiv și se pot bucura de
toate drepturile o mului: civile, politice, sociale, economice și culturale.
Responsabilizarea comunității presupune intervenția activă a comunității în promovarea
drepturilor persoanelor vârstnice precum și în crearea, dezvoltarea, diversificarea și
garantarea susținerii serviciilor necesare acestor persoane. Aceste servicii trebuie să fie de
calitate, bazate pe nevoile vârstnicilor, integrate în contextul social și nu o sursă de
segregare. Un astfel de sprijin este în conformitate cu modelul social european de
solidaritat e, model care recunoaște solidaritatea noastră, a tuturor, unii față de ceilalți și, în
special, față de cei care au nevoie de sprijin.
Principalele dificultăți ale sistemului național de asistare a persoanelor vârstnice

pot fi sintetizate după cum urmează: tendința de marginalizare socială a vârstnicilor,
insuficiența dezvoltare a serviciilor la domiciliu care să ofere o paletă mai mare de modalități
de sprijin pentru vârstnici și/sau familiile acestora, resurse financiare insuficiente la nivel
local pentru susținerea asistenței sociale, astfel încât serviciile primare pentru vârstnici sunt
dificil de implementat, numărul mic de persoane implicate în asistența socială la nivel local,
numărul redus de unități de asistență socială față de solicitările de asistare ale persoanelor
vârstnice aflate în dificultate.
Din punctul de vedere al profesionistului, nu este mai puțin frustrant sentimentul
că, deși se depun eforturi substanțiale pentru meținerea la domiciliu pe cât posibil a
persoanei vârst nice, acest lucru este limitat de o serie de factori independenți de cadrul
normativ care țin de atitudinea societății, de aparținători, de structura instituției furnizoare
de serviciile sociale însăși.
Astfel, insuficiența resurselor în sistemul local de asistență socială nu permite
acordarea serviciilor la parametrii optimi datorită faptului că, raportat la numărul mare de
persoane aflate în nevoie, numărul îngrijitorilor la domiciliu este mult prea redus. Chiar dacă
serviciile oferite sunt de c alitate, nu reușesc să acopere întreaga gamă de nevoi a
beneficiarilor, cea mai presantă problemă fiind timpul scurt alocat îngrijirii efective.
Raportat la limitările instituționale și la nevoile crescânde de suport social formal,
instituționalizarea ti nde să se transforme în alternativă indezirabilă a îngrijirilor integrate
oferite în comunitate.

ANEXA 1

Studiu de caz – structura studiului de caz
Studiul de caz este o analiză amănunțită a unei persoane sau a unui grup, pentru a
surprinde un model al unui fenomen social și este una dintre tehnicile folosite de către
asistentul social. Studiul de caz poate fi realizat de către o persoană sau de către mai multe,
acestea lucrând de regulă în echipă.

Structura
1. Datele de identificare ale persoanei vârstnice
2. Evaluarea inițială a beneficiarului
3. Evaluarea economică a persoanei vârstnice
4. Evaluarea socio -medicală a vârstnicului
5. Planul de intervenție pentru beneficiar
6. Planul individualizat de asistență și îngrijire al persoanei vîrstnice
7. Evoluția în urma acordării serviciilor sociale de îngrijire
8. Ecomapa sau Harta Eco
9. Genograma

ANEXA 2
Genograma – instrument de evaluare a structurii și funcționalității familiei
Genograma este o tehnică utilizată în evaluarea situației problematice cu care o
persoană sau o familie se confruntă. Ea presupune culegerea de informații cu privire la
structura evaluare și având rol de diagnostic social.Este realizată în scopul creării unei
scheme a structurii și relațiilor din familia implicată în rezolvarea situați ei problematice,
astfel încât să poată fi evaluate posibilele surse de sprijin din familie sau posibilele cauze ce
au determinat sau menținut situația problematică. Pentru a fi realizată sunt utilizate simboluri
specifice.
Lista de control
Structura familiei: simboluri

Functionarea familiei:

relatie de concubinaj

ANEXA 3
Ecomapa (ecoharta sau harta eco) este o reprezentare grafică, schematică, a relațiilor
individului cu mediul social (persoane și instituții cu care interacționează). La fel ca și
genograma, ecomapa utilizează o serie de simboluri specifice pentru a reprezenta tipurile
de relații:
Relație echilibrată
Relație foarte puternică
Relație stresantă
Relație încordată
Relație unilaterală
Relație bilaterală

Caracteristici
În construcția ecomapei se desenează, mai întâi, persoană/clientul în centru, după
care se trasează relațiile acestuia cu persoane (membrii familiei, prieteni, colegi, persoane
relevante din viață acestuia) sau instituții (biserica, școală, poliția, locul de muncă, etc.).

BIBLIOGRAFIE
1.Allport, Gordon (1958) „The Nature of Prejudice”, Doubleday Anchor Books,
Doubleday & Company, Garden City New York.
2.Banton, Michael (1998) „Discriminarea”, Editura DU Styl, București.
3. Bocsa, E, Psihologia vârstelor, Petroșani: Editura Atelierul de Multiplicare – Minitipografie al
Universității din Petroșani.
4. Bodogai, S, 2009, Protecția socială a persoanelor vâr stnice, Oradea: Editura Universității din
Oradea 20. Barbu, G, Mihăilescu, A, Prisăcaru, C, 1999, Bătrânii – Segment al populației
defavorizate – , În: Probleme Economice, București: Editura Centrul de Informare și Documentare
Economică
5. Cojocaru, D, Irimescu, G, 2004, Protecția persoanelor în vârstă,În Miftode, V, coord : Sociologia
populațiilor vulnerabile. Teorie și metodă. Iași: Editura Polirom
6.Coor d. Zamfir, E., (2002) Revista de asistență socială, nr.2, București
7.Coord. Zamfir, E., (2002) Revista de asistență socială, nr.6, București
8.Crăciun, R.M. (2006), Asistarea (acompanierea)bolnavului terminal în context familial – Situația
din România, ed. Lumen. Iași
9. Duda, R, 1983, Gerontologie medico -socială, Iaș i: Editura Junimea
10. Dumitru, M, 1984, Bătrânețe activă, București: Editura Medicală
11. Gal, D, 2003, Asistența socială a persoanelor vârstnice, Cluj -Napoca: Editura Todesco
12.Manu, C, Poede, G, 2003, Îngrijirea socială a bătrânilor ca politică publică, În Revista de
Asitență Socială nr. 1
13.Mereuță, I, Bujor, V, Munteanu, L, Săulea, A, 2004, Demnitatea oamenilor bătrâni și asistența
lor medico -socială, Chișinău: Editura Asociația „Pentru Demnitatea Umană”
14.Necula, M, 2008, Servicii sociale destinate persoanelor vârstnice, (coord) Badiu, A, În:
Sistemul național de asistență soc ială azi. Sibiu: Editura Agnos
15.Neamțu,G. , Stan, D.(2005) Asistența Socială -studii și aplicații, ed. Polirom, Iași
16.Neamțu, G, (coord), 2003, Tratat de asistență socială, Iași, Editura Polirom
17.Negreț, I., (1985) Educabilitatea. Factorii dezvoltării personalității, în Manual de pedagogie
(coord. I. Jiraga, E. Istrate)

18. Rădulescu, S, 1993, Sociologia problemelor sociale ale vârstelor, București: Editura Lumina
Lex
19. Tajfel, Henri (1981) „Human Groups and Social Categories”, Cambridge University
Press, Cambridge.
20. *** Hotărârea de Guvern, nr. 541/2005, anexa 1, publica tă în Monitorul Oficial partea
I. în nr. 541 din 9 iunie 2005.
21. *** Hotărârea de Guvern nr. 773 din 18 iulie 2002 pentru organizarea și funcționarea Comisiei
interministeriale privind asistența socială, cu modificările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial
nr. 554‚ în 29 iunie 2002.
22. *** Hotărârea de Guvern nr. 541din 09 iunie 2005 pentru aprobarea Strategiei naționale de
dezvoltare a sistemului de asistanță socială pentru persoane vârstnice în perioada 20052008,
publicată în Monitorul Oficia l Partea I nr. 541, în 27 iunie 2005
23.*** Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republecată în
Monitorul Oficial, partea I, nr. 157 din 06.03.2007.
24. *** Legea nr. 47/2006 privind sistemul național de asistență socială: publicată în Monitorul
Oficial nr. 239 din 16 martie 2006. publicată în Monitorul Oficial nr. 239 din 16 martie 2006
25. *** OG nr. 68/2003, ordonanță privind serviciile sociale, consolidata, publicată în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 619 din 30.08/2003.
26. *** Hotărârea de Guvern nr. 541din 09 iunie 2005 pentru aprobarea Strategiei naționale de
dezvoltare a sistemului de asistanță socială pentru persoane vârstnice în perioada 20052008,
publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 541, în 27 iunie 2005
27. *** Carta Socială Europeană – Revizuită (STE 163 -1996), articolul 23.
28. *** Planul Internațional de acțiune privind îmbătrânirea
29. *** 2007 , Îmbătrânirea și bolile degenerative. Procesul de îmbătrânire. În Grigore, V, (coord).
În: Exercițiul fizic -Factor activ pentru prevenirea îmbătrânirii și instalării bolilor degenerative,
București: Editura Di dactică Si Pedagogică, pp 75 -76
30. *** Problematica medico -socială a categoriilor defavorizate, accesat în 06.05.20018, URL:
www.stpcentru.ro
31.www.iccv.ro/oldiccv/romana/revista/
32. sas.mmssf.ro/prestatiiSociale.

33.http://www.ong -seniori.ro/resurse/materiale -si-studii
34.http://www.cnpv.ro/obiectiv.php
35. http://www.cnpv.ro/analize30_cap2.php

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: IMPORTAN ȚA SERVICIILOR SOCIALE DE Î NGRIJIRE LA DOMICILIU PENTRU [612438] (ID: 612438)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

IMPORTAN ȚA SERVICIILOR SOCIALE DE Î NGRIJIRE LA DOMICILIU PENTRU [612438]

Copyright Notice

Ariile naturale protejate. [306632]

1.Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………….. [626442]

Early colon cancer: ESMO Clinical Practice Guidelines [631086]

MODERNIZAREA TEHNICI I DE BLINDATE VERSUS ACHIZIȚIA DE [624921]

Social Learning Impact of 3D Computer Animated Movies for [629280]

Suport de curs Integrare europeană [623541]

Copyright Notice

Similar Posts