Importan ța activit ăților extracurriculare în dezvoltarea [615165]

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 1/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: [anonimizat]
Web: www.educatieeconomica.ro Investe ște în oameni!
Proiect cofinan țat din Fondul Social European prin
Programul Opera țional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritar ă 1 „Educa ția și formarea profesional ă în sprijinul cre șterii economice și dezvolt ării
societății bazate pe cunoa ștere”
Domeniul major de interven ție 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane în educa ție și formare
profesional ă”
Titlul proiectului „Perfec ționarea cadrelor didactice, din înv ățământul liceal, care
predau discipline economice”
Contract POSDRU/87/1.3/S/63908

PEDAGOGIA ACTIVIT ĂȚILOR EXTRACURRICULARE

Suport de curs

Asist. Dr. Țîru Carmen Maria

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 2/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: [anonimizat]
Web: www.educatieeconomica.ro Cuprins
Capitolul I. CE SUNT ACTIVIT ĂȚILE EXTRACURRICULARE? …………………………. 4  
I.1. Definire și delimitare terminologic ă ……………………………………………………….. 4  
II.2. Caracteristici și funcții ale activit ăților extracurriculare ……………………. 5  
Capitolul II. PROIECTAREA, IMPLEMENTAREA ȘI EVALUAREA ACTIVIT ĂȚILOR
EXTRACURRICULARE …………………………………………………………………………………………… 9  
II.1. Aspecte generale ale proiect ării și implement ării activit ăților
extracurriculare …………………………………………………………………………………………………. 9  
II.2. Aspecte generale ale evalu ării activit ăților extracurriculare ………….. 15  
Capitolul III. TIPOLOGIA ACTIVIT ĂȚILOR EXTRACURRICULARE ……………….. 17  
III.1. Activit ăți extracurriculare desf ășurate în mediul școlar ………………… 18  
III.1.1. Manifest ări pentru promovarea unor noi educa ții …………………… 18
III.1.2. Cluburile sau cercurile de elevi …………………………………………………… 19
III.1.3. Consulta țiile și medita țiile ……………………………………………………………. 19
III.1.4. Serb ările școlare ……………………………………………………………………………. 20
III.1.5. Programul Școală după școală ……………………………………………………. 20
III.1.6. Activit ățile cu părinții, cu școala și comunitatea local ă ………….. 20
III.1.7. Concursurile și olimpiadele școlare ……………………………………………. 21
III.1.8. Activit ăți culturale precum: cenacluri, editarea unei reviste, radioul
școlii, vizionarea unor specta cole cultural artistice ………………………………. 22
III.1.9. Alte activit ăți distractive: discoteci, serate etc. ………………………. 22
III.2. Activit ățile extracurriculare desf ășurate în afara mediului școlar .. 22 
III.2.1. Excursiile și vizitele didactice ………………………………………………………. 23
III.2.2. Taberele școlare …………………………………………………………………………….. 24
III.2.3. Activit ăți specifice extracurriculare ce func ționează în Palatul
copiilor, în alte organiza ții sau case de cultur ă. …………………………………….. 24
III.2.4. Școala de week-end ……………………………………………………………………… 24
Bibliografie …………………………………………………………………………………………………………… 26  
ANEXE ……………………………………………………………………………………………………………… …… 28 
Anexa 1 …………………………………………………………………………………………………………….. 28 
Anexa 2 …………………………………………………………………………………………………………….. 29 
Anexa 3 …………………………………………………………………………………………………………….. 30 
Anexa 4 …………………………………………………………………………………………………………….. 31 
Anexa 5 …………………………………………………………………………………………………………….. 32 
Anexa 6 …………………………………………………………………………………………………………….. 33 
Anexa 7 …………………………………………………………………………………………………………….. 34 
Anexa 8 …………………………………………………………………………………………………………….. 36 
Anexa 9 …………………………………………………………………………………………………………….. 37

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 3/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro COMPETEN ȚE SPECIFICE VIZATE:
1. Cunoașterea aspectelor specifice activit ăților extracurriculare în școală.
2. Proiectarea, organizarea și evaluarea unor activit ăți specifice extracurriculare, conform
domeniului de predare al cadrului didactic.
3. Cunoașterea și valorificarea, în activit ățile inițiate a caracteristicilor de proiectare și
implementare a fiec ărui tip de activitate extracurricular ă (conform tipologiei prezentate în
curs).
4. Colaborarea cu echipe multidisciplinare și cu alte cadre didactice în organizarea de
activități extracurriculare în școală.

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 4/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro Capitolul I. CE SUNT ACTIVIT ĂȚILE EXTRACURRICULARE?

Obiectivele unit ății de înv ățare:
– să diferen țieze termenii vehicula ți în cadrul capitolului, conform caracteristicilor definitorii
ale acestora;
– să identifice particularit ățile activit ăților extracurriculare în cadrul Sistemului de
învățământ românesc.

Capitolul I al cursului ofer ă câteva repere teoretice pr ivind conceptul de „activit ăți
extracurriculare” și alte concepte ce interfereaz ă cu acesta. Cursantul se va dovedi astfel
capabil s ă defineasc ă corect din punct de vedere științific activit ățile extracurriculare și să
identifice particularit ățile generale și funcțiile acestora, atât su b aspect general, cât și specific.
De asemenea, reperele teoretice vizate vor constitui fundamente pentru identificarea
caracteristicilor acesto r tipuri de activit ăți în cadrul Sistemului de înv ățământ românesc.

I.1. Definire și delimitare terminologic ă
Una dintre nevoile reale c ăreia educa ția trebuie s ă-i răspundă în aceast ă eră a
schimbărilor este deschiderea spre postmo dernitate. Caracteristicile esen țiale ale paradigmei
postmoderne în educa ție sunt (Sava S., Codorean G., 2005, pag. 8):
 militeaz ă pentru educa ția centrat ă pe persoan ă și pentru revalorizarea dimensiunii
subiective a actului educa țional;
 consider ă că, dată fiind complexitatea fiin ței umane, conduitele celor implica ți în actul
educațional nu sunt întotdeauna predictibile și raționale;
 pune în eviden ță rolul major al dimensiunii subiectiv-afective în rela ția educa țională,
relație în care elevul și profesorul sunt considera ți în integralitatea personalit ății lor;
 susține abordarea conform c ăreia profesorul nu lucreaz ă asupra elevilor, ci cu elevii și
pentru ace știa;
 consider ă elevul într-un permanent proces de devenire, de construire a statutului și
rolurilor sale;
 propune o viziune diferit ă asupra curriculum- ului, încercând s ă depășească limitele actualei
teorii curriculare ca re este prescriptiv ă, normativ ă și formalizat ă prin abordarea
curriculum-ului în termeni de cultur ă, prin reelaborarea, reconstruirea și negocierea
curriculum-ului.
Situațiile educative din mediul formal al școlii nu ofer ă însă întotdeauna un cadru
propice pentru manifestarea la maxim a acestor ac țiuni formative. Ades ea, chiar documentele
curriculare oficia le se transform ă în obstacole pentru ini țierea tuturor demersurilor pe care le-
am specificat anterior. În spri jinul acestor deziderate vine îns ă educația extracurricular ă ce
poate ap ărea sub dou ă aspecte fundamentale ( Ștefan M., 2007, pag. 137):
– educa ția informal ă reprezentând influen ța incidental ă a mediului social, transmis ă prin
situațiile vieții de zi de zi;
– educa ția nonformal ă, care se realizeaz ă sub inciden ța unităților din sistemul de înv ățământ
sau în cadrul unor organiza ții cu caracter educativ, inde pendente de sistemul de
învățământ, dar cu obiective în consonan ță cu cele ale școlii.
Prezentul curs urm ărește delimitarea terminologic ă a conceptului de „activit ăți
extracurriculare”, deci, automat se subordoneaz ă celei de-a doua abord ări, și anume:
includerea educa ției extracurriculare sub umbrela educa ției nonformale.

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 5/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro Dincolo de aceast ă subordonare, trebuie precizat ă interferen ța activit ăților
extracurriculare cu conceptul de curric ulum, extracurricular însemnând în esen ță „ceva în afara
curriculumului”. Vorbim fire ște în acest context de toate activit ățile ce au loc în afara inciden ței
Curriculumului Na țional (Curriculum trunchi comun+Curriculum complementar) și, în
consecin ță, în afara unui orar al activit ăților școlare. Deci, activit ățile extracurriculare sunt
evident subordonate educa ției nonformale, dar nu pot fi analizate f ără a face trimitere la
aspecte particulare ale Curriculumului Na țional.
Termenul de „activit ăți extracurriculare” este adesea utilizat în sinonimie cu cel de
„activități co-curriculare” sau cu cel de „activit ăți în afara clasei”. În primul caz, reiese
importan ța acestora în completarea Curriculumu-ului Na țional, iar în al doilea, separarea
spațio-temporal ă de activit ățile formale obligatorii. De asemenea , în literatura de specialitate,
conceptul este adesea utilizat ca echivalent al „activit ăților extra școlare”, de altfel în mod
eronat, dat fiind c ă acestea reprezint ă toate activit ățile ce au loc în afara institu ției de
învățământ și acestea sunt doar o component ă a activit ăților extracurriculare. Aceast ă
multitudine de experien țe educa ționale pe care le ofer ă activitățile extracurriculare presupun
luarea în considerare a unui curriculum paralel, dar în unele momente intersectat cu
Curriculum Na țional și integrat într-un program zilnic (Barbieri M., 2009).
Observăm deci, c ă sub aspect conceptual, termenul „activit ăți extracurriculare” face
referire la ansamblul activit ăților (academice, spor tive, artistice etc.) care se organizeaz ă la
nivelul institu țiilor de înv ățământ sau în afara acestora (dar sub tutela lor sau în colaborare), în
grupuri de elevi sau individual, suplimentar fa ță de con ținuturile din Planurile cadru de
învățământ și din Curriculumul la decizia sau propunerea școlii. Activit ățile extracurriculare se
referă astfel la totalitatea activit ăților educative organizate și planificate în institu țiile de
învățământ sau în alte organiza ții cu scop educa țional, dar mai pu țin riguroase decât cele
formale și desfășurate în afara inciden ței programelor școlare, conduse de persoane calificate,
cu scopul complet ării form ării personalit ății elevului asigurat ă de educa ția formal ă sau
dezvoltării altor aspecte particulare ale personalit ății acestuia.

II.2. Caracteristici și funcții ale activit ăților extracurriculare
Analizând aceast ă definiție din perspectivele de abordare ale educa ției în general,
putem afirma c ă activit ățile extracurriculare trebuie abordate printr-o dubl ă determinare
(socioindividual ă) și se manifest ă prin câteva note definitorii:
 caracterul social al activit ăților extracurriculare se refer ă la relația evident ă dintre acestea
și societate, rela ție de intercondi ționare și interdeterminare. Dinamica vie ții sociale
determin ă reconsiderarea permanent ă a acestora, în acord cu principiile și necesit ățile
societății, dat fiind c ă „dinamica vie ții sociale mondiale impune o nou ă ordine educa țională”
(Macavei E., 1997, pag. 54).
 caracterul dinamic al activit ăților extracurriculare se manifest ă prin rapiditatea
schimbărilor ce se impun datorit ă transform ărilor sociale. Schimb ările se reflect ă atât în
tipologia acestora, cât și în modalit ățile de implementare.
 caracterul permanent al activit ăților extracurriculare se constituie într-un deziderat al
societății în schimbare. Aceasta solicit ă un model de personalitate cu certe veleit ăți
adaptative la schimbare și valorizarea la maxim a poten țialului personal, prin implicarea
educabilului în demersul permanent de educa ție și autoeduca ție.
 caracterul prospectiv al activit ăților extracurriculare reprezint ă urmarea fireasc ă și
necesar ă în vederea adapt ării individului la nevoile de perspectiv ă socială, adică a-l educa
pe elev „pentru a face fa ță cerințelor viitorului, pentru a putea înfrunta și răspunde unor
situații imprevizibile” (Nicola I., 1996, pag. 35).
 caracterul axiologic al activit ăților extracurriculare se realizeaz ă prin operarea cu și
raportarea acestora la valori culturale specifice, ca baz ă a dezvolt ării personalit ății proprii.

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 6/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro  caracterul teleologic al activit ăților extracurriculare se refer ă la orientarea acestora c ătre o
finalitate sau un set de rezu ltate, ce se materializeaz ă în principiu în transformarea și/sau
evoluția individual ă.
 caracterul formativ al activit ăților extracurriculare se refer ă la fundamentul pe care-l ofer ă
aceste activit ăți pentru dezvoltarea și desăvârșirea individului în plan psihologic, social și
cultural.
Dincolo de aceste caracter istici generale, activit ățile extracurriculare se eviden țiază prin
aspecte particulare precum (adaptare și prelucrare dup ă Stanciu M., 1999, pag. 71):
 caracterul facultativ sau op țional, elevii participând datorit ă intereselor și curiozit ății
personale;
 proiectarea, organizarea și evaluarea activit ăților extracurriculare nu sunt ac țiuni formale
(deși sunt obligatorii pentru reu șita lor) și presupun implicarea ambilor actan ți
educaționali;
 valorificarea poten țialului individual al educabilului, prin asigurarea unui cadru optim
manifest ării aptitudinilor personale;
 există o varietate de forme de manifestare ale activit ăților extracurriculare, cu structuri
mult mai flexibile decât cele specifice cadrului formal de educa ție;
 dezvoltă munca în echip ă și învățarea prin cooperare, dar și individualizarea înv ățării;
 nu sunt realizate printr-un demers abordat ex clusiv din perspectiva unei discipline, ci
presupun de cele mai multe ori o abordare pluri sau interdisciplinar ă;
 evaluarea este facultativ ă, neformalizat ă, cu accente psihologice, prioritar stimulative, f ără
note sau calificative oficiale (Cristea S., 2003, pag. 158).

Astfel, organizarea și desfășurarea activit ăților extracurriculare trebuie s ă se bazeze în
primul rând pe cunoa șterea și satisfacerea nevoilor reale ale grupului țintă vizat, pe
particularizarea demersurilor formative prin „evitarea unei scheme simple și universale” (De
Landsheere V., 1992). Pe lâng ă caracteristicile amintite, deme rsul de formare extracurricular
îndepline ște câteva func ții generale, dar și unele specifice, definitorii.

Funcțiile generale ale activit ăților extracurriculare sunt:
 Funcția social ă a activit ăților extracurriculare este confirmat ă de asigurarea unui cadru
de manifestare optim interrela ționării, dezvolt ării abilit ăților de munc ă în echip ă, ideii de
apartenen ță la un grup, form ării educabilului ca cet ățean activ-participativ, abilit ăți
cerute individului de c ătre societatea contemporan ă. Se asigur ă astfel, renun țarea la un
șablon al modelului de elev, în favoarea cerin ței prioritare de a -i pune pe elevi „în
contact cu realitatea”, astfel încât, fiecare dintre ei „s ă fie liber s ă-și dezvolte gândirea
proprie și valorile și în care, s ă fie stimulate r ăspunsurile creative la realitate” (Negre ț-
Dobridor I., 2008, pag. 248).
 Funcția cultural ă a activit ăților extracurriculare se realizeaz ă prin vehicularea unor
valori ale educa ției axiologice, atât la nivel na țional, cât și interna țional. Diversele
tipuri de activit ăți extracurriculare sunt centrate pe formarea și dezvoltarea dimensiunii
culturale a personalit ății elevului.
 Funcția economic ă a activit ăților extracurriculare se manifest ă atât prin preg ătirea și
perfecționarea educabilului, ca viitoare for ță de munc ă creatoare, dar și prin
valorificarea poten țialului educabilului, ca o condi ție esen țială pentru asigurarea
creșterii economice într-o țară.

Printre funcțiile specifice ale activit ăților extracurriculare (adaptare dup ă Lunenburg
F.C., 2010) amintim:
 Funcția de înt ărire a învățării realizate în cadru formal, prin diversificarea și extinderea
conținuturilor curriculare vehiculate în acest cadru (de exemplu cluburile pe discipline).

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 7/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro  Funcția de suplimentare a curriculumulu i cu experien țe de înv ățare care nu sunt posibil
de realizat în clasa de elevi (clubul de dans, consiliile elevilor). Aceste experien țe
valorific ă principiile înv ățării depline și asigură suport pentru petrecer ea timpului liber al
elevilor.
 Funcția de integrare a cunoștințelor din diferite domenii de activitate ale elevului.
Activitățile extracurriculare nu ofer ă conținuturi abstracte, izolat e, ci se fundamenteaz ă
pe interconexiunea cu di ferite aspecte din via ța reală, valorificând rezolvarea de
probleme reale din diverse perspective.
 Funcția de democratizare , activit ățile extracurriculare asigurând un cadru propice
pentru realizarea obiectivelor unei vie ți construite pe principiile democra ției. Unul dintre
scopurile acestor activit ăți este eludarea barierelor de comunicare și interac țiune social ă
ce pot ap ărea în educa ția formal ă.
 Adăugăm acestor func ții și pe cea suportiv-compensatorie , de dezvoltare a aptitudinilor,
motivației, sensibilit ății umane în general, sim țului valorilor, creativit ății, planului
atitudinal al personalit ății educabilului.

În concluzie, activit ățile extracurriculare ofer ă oportunit ăți pentru dezvoltarea unor
competen țe, în raport cu anumite obiective ce inspir ă și provoac ă educabilul, atât pentru
succesul lui educa țional, cât și pentru cel din via ța de zi cu zi. Acestea au o valoare important ă
atât pentru dezvoltarea social ă a educabilului, cât și pentru cea personal ă, prin demersuri
specifice și particulare. De și activit ățile specifice educa ției formale urm ăresc anumite finalit ăți
menționate anterior, totu și ele nu uziteaz ă la maxim de valorizarea unor competen țe precum:
dezvoltarea unor abilit ăți interpersonale, munc ă în echip ă, inițierea și implemetarea unor
proiecte personale sau în echip ă, deprinderi de înv ățare a modului cum s ă înveți etc.
Desigur, în unele situa ții, activit ățile extracurriculare pot determina o „pierdere de timp”
sau o distragere a educabilului în defavoarea activit ăților educative formale. Îns ă, dincolo de
orice, nu trebuie s ă avem în vedere doar activitate a în sine, ci natura particular ă a experien ței
individuale a educabilului, în cadrul activit ății care devine cea mai interesant ă pentru acesta
(Rubin R.S., Bommer W.H., Baldwin T.T. , 2002, pag. 452). Din aceste considerente, rolul școlii
și al cadrului didactic (în colaborare cu al ți factori educa ționali, precum familia, anumite
grupuri la care ader ă elevii) este acela de a furniza cele mai valoroase activit ăți
extracurriculare pentru dezvoltarea elevului și a-l îndruma spre acestea.

De reținut:
Activitățile extracurriculare se refer ă astfel la totalitatea activit ăților educative
organizate și planificate în institu țiile de înv ățământ sau în alte organiza ții cu scop
educațional, dar mai pu țin riguroase decât cele formale și desfășurate în afara inciden ței
programelor școlare, conduse de persoane calificate, cu scopul complet ării form ării
personalit ății elevului asigurat ă de educa ția formal ă sau dezvolt ării altor aspecte
particulare ale personalit ății acestuia.
Notele definitorii ale activit ăților extracurriculare sunt: caracterul social, caracterul
dinamic, caracterul permanent, caracterul prospectiv, caracterul axiologic, caracterul teleologic și caracterul formativ.
Funcțiile activităților extracurriculare sunt:
 Funcții generale: social ă, cultural ă și economic ă.
 Funcții specifice: înt ărire, suplimentare, integrare, democratizare,
suportiv-compensatorie.

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 8/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro

1. Identifica ți și explica ți relația dintre conceptele: „educa ție formal ă”-„activit ăți
extracurriculare”; „educa ție nonformal ă”-„activit ăți extracurriculare”; „activit ăți
extrașcolare”- „activit ăți extracurriculare” (Anexa 1);
2. Dezbate ți (pe grupe) locul și rolul activit ăților extracurriculare în sistemul educa țional
românesc.
3. Realiza ți o analiz ă SWOT asupra activit ăților extracurriculare desf ășurate în cadrul
instituției dumneavoastr ă (Anexa 2).

1. Realiza ți un eseu pe tema: „Importan ța activit ăților extracurriculare în dezvoltarea
personalit ății elevului și în dezvoltarea institu țională”.
2. Documentare personal ă. Recomand ăm următoarea referin ță bibliografic ă:
 Ștefan M., (2007), Teoria situa țiilor educative, Editura Bucure ști, pag. 137-147.
APLICA ȚII PRACTICE

STUDIU INDIVIDUAL

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 9/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro Capitolul II. PROIECTAREA, IMPLEMENTAREA ȘI EVALUAREA
ACTIVIT ĂȚILOR EXTRACURRICULARE

Obiectivele unit ății de înv ățare
– să explice rela ția dintre procesele proiectare-i mplementare-evaluare în activit ățile
extracurriculare;
– să dobândeasc ă abilitatea de a realiza, conform orient ărilor curriculare actuale, proiectul
activităților extracurriculare, specific institu ției în care func ționează;
– să precizeze modalit ăți de implementare și evaluare a activit ăților extracurriculare,
centrate pe educabil.

Dezvoltarea con ținuturilor din acest capitol al cursului pleac ă de la premisa c ă orice
activitate educa țională este fundamentat ă pe interrela ți a d i n t r e p r o i e c t a r e –
implementare-evaluare. Am oferit astfel cursantului câteva repe re generale asupra celor trei
procese, cu aplicabilitate în activit ățile extracurriculare. Cuno ștințele teoretice și abilitățile
practice dobândite de cursant în urma parcurge rii acestui capitol se vor reflecta în competen ța
de a proiecta, organiza și evalua orice activitate extracurricular ă, bazată pe principiile general-
orientative furnizate în acest context.

II.1. Aspecte generale ale proiect ării și implement ării activit ăților
extracurriculare
Ca orice demers orientat c ătre o finalitate, activitatea extracurricular ă presupune o
anume structurare și organizare, asigurate de corelarea activit ăților de proiectare,
implementare și evaluare. Reu șita activit ăților extracurriculare rezid ă deci în gestionarea celor
trei procese și în asigurarea rela ției ce se stabile ște între acestea. În cadrul activit ăților
extracurriculare, cele trei proces e nu se constituie în procese originale, diferite cu mult de
caracteristicile identifi cabile în orice situa ție educa țională din școală, dar esen ța lor st ă în
particularizare, prin prisma specificului categoriei de activit ăți extracurriculare pe care le
vizează. Există însă niște repere generale, identi ficabile în cadrul fiec ărui proces, indiferent de
tipul de activitate extracurricular ă avută în vedere. Vom prezenta în cele ce urmeaz ă
cursantului aceste aspecte generale:

Proiectarea activit ăților extracurriculare reprezint ă un proces complex, structurat
pe diferite nivele de ac țiune, orientat spre atingerea unor finalit ăți și materializat în fapt într-un
set de repere și chiar modele de ac țiune. Acestea vor oferi suport în activit ățile specifice de
implementare ulterioare. Procesul nu trebuie îns ă redus la dimensi unea sa anticipativ ă, ci
depășește cadrul orientativ, de ghidare a activit ăților extracurriculare. Întreg demersul este
centrat și pe dimensiunea ameliorativ ă a programelor extracurricu lare existente în mediul
școlar sau în afara lui și pe dimensiunea inovativ ă, prin elaborarea de noi proiecte, ca solicitare
imperioas ă la specificul activit ăților de zi cu zi, la nevoile sociale și individuale ale educabililor
vizați.
Atât proiectarea, cât și implementarea activit ăților extracurriculare se desf ășoară la
n i v e l e d i f e r i t e d e a c țiune, determinând specificitatea contextual ă și elemente definitorii de
manifestare. Urmând direc ția demersului de abordare nivelar ă propus de M. Boco ș privitor la
proiectarea curricular ă, propunem urm ătoarele nivele de proiectare a activit ăților
extracurriculare (Bocoș M., 2008, pag. 180):

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 10/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro a. Nivelul macrostructural la care proiectarea curricular ă se centreaz ă în jurul
demersului de realizare a Curriculum-ului Na țional care poate constitui în fapt un reper pentru
aceste activit ăți sau, în cadrul c ăruia (mai exact în metodolog iile de implementare), pot fi
specificate și sugestii pentru modul de gestionare a activit ăților extracurriculare. Trebuie îns ă
precizat caracterul op țional al activit ăților extracurriculare, cea ce ofer ă o m a r e l i b e r a t e d e
planificare și organizare a acestora, în func ție de contextul de manife stare. De asemenea, chiar
Legea educa ției naționale face referire la unele aspecte de metodologie și gestionare a
activităților extracurriculare și a activit ăților extra școlare.
b. Nivelul mezostructural la care proiectarea curricular ă se manifest ă în recomand ări
privind proiectarea și implementarea activit ăților extracurriculare, prin sugestii realizate de
către Inspectoratul Școlar Jude țean (ISJ), ca organism de coordonare a acestor activit ăți la
nivel de jude ț. Recomand ările privesc modul și reperele utilizate în proiectarea unor astfel de
activități și persoanele care trebuie s ă răspundă pentru coordonarea lor în cadrul institu țiilor de
învățământ. Nu în ultimul rând, activit ățile extracurriculare sunt criterii de evaluare ale
cadrelor didactice și ale unit ăților de înv ățământ, punctându-se astfel importan ța lor atât în
formarea elevilor, cât și formarea și perfecționarea continu ă a cadrelor didactice.
c. Nivelul microstructural la care proiectarea și implementarea activit ăților
extracurriculare vizeaz ă următoarele subnivele:
 nivelul institu țional ce angajeaz ă decizii privind proiectarea și implementarea
activităților extracurricula re, monitorizarea și coordonarea activit ăților de
implementare; stabilirea relevan ței și eficien ței acestora la nivelul institu ției de
învățământ. La acest nivel, vorbim despre munca în echipe de cadre didactice,
deci de o abordare multidisciplinar ă, coordonat ă de directorul școlii și
responsabilul în gestionarea activit ăților extracurriculare din institu ție.
 nivelul catedrelor ce gestioneaz ă elementele specifice de proiectare a activit ăților
extracurriculare pe anumite arii curriculare sau discipline, ca re pere pentru nivelul
următor de proiectare.
 nivelul individual implică toate activit ățile prin care cadrul didactic, în calitate de
membru al catedrei și de manager al clasei de elevi particip ă la proiectarea,
implementarea și evaluarea activit ăților extracurriculare.

Deși teoretic se realizeaz ă o delimitare clar ă între diferitele nivele ale proiect ării
curriculare, în practic ă interac țiunea este evident ă, iar nivelele nu sunt clar separabile, ci
intuim o ciclicitate și determinare reciproc ă evident ă. Abordarea nivelar ă a proiect ării
activităților extracurriculare se impune îns ă pentru a determina clar specificul și
responsabilit ățile actorilor și organismelor implicate la fiecare nivel de ac țiune.

Indiferent de nivelul de ac țiune și de tipul de control, procesul proiect ării activit ăților
extracurriculare se desf ășoară în mai multe etape și se manifest ă, ca orice proces de
proiectare, ca un proces pentafazic (Wheeler D.K., 1967), structurat în jurul urm ătoarelor
aspecte, asupra c ărora am încercat s ă oferim câteva note apreciative:
1. Selectarea finalit ăților, scopurilor și obiectivelor ce se doresc a fi atinse prin procesul
de implementare a activit ăților extracurriculare.
2. Alegerea experien țelor extracurriculare necesare atingerii finalit ăților educa ționale,
planificate și organizate în prealabil, co nform caracteristicilor situa ției educa ționale, finalit ăților
urmărite, con ținuturilor curriculare, dar mai ales, particularit ăților de vârst ă și individuale ale
educabililor.
3. Alegerea con ținuturilor prin intermediul c ărora este oferit ă experien ța de înv ățare,
conform unor criterii de selec ție mai pu țin riguroase și științifice, și mai de grab ă, centrate pe
nevoile și interesele educabililor.

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 11/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro 4. Organizarea și integrarea experien țelor și conținuturilor în activit ăți specifice cu
caracter extracurricular și anticiparea modalit ăților generale de realizare a acestor dou ă
aspecte, ca și repere orientative pentru munca efectiv ă a cadrelor didactice.
5. Evaluarea eficacit ății tuturor aspectelor din fazele an terioare, ca nece sitate pentru
eficientizarea și optimizarea activit ăților extracurriculare. Modalit ățile sunt: evaluarea realizat ă
de către principalele categorii de persoane care vor fi implicate în activit ățile extracurriculare și
evaluarea prin testarea efectiv ă în practic ă a proiectului extracurricu lar, pentru a-i certifica
eficiența.

Urmărind să înțelegem aspectele generale ce țin de proiectarea activit ăților
extracurriculare pe ce le patru mari direc ții de acțiune, trebuie s ă gravităm în jurul identific ării
soluțiilor la urm ătoarele interoga ții:
1. Cui i se adreseaz ă sau cine sunt subiec ții activit ăților extracurriculare ?
Vorbim în acest context de grupul țintă vizat, și anume elevii cu particularit ățile lor,
interesele, nevoile lor educa ționale și interac țiunile dintre și cu ace știa. Altfel spus, grupul țintă
al proiect ării activit ăților extracurriculare și nevoile acestuia sunt principalele repere în
realizarea unui demers calitativ. În acest context, centrarea pe elev este un deziderat ce se
impune mai mult decât în orice situa ție educa țională formală.
2. De ce sau pentru ce proiect ăm activit ățile extracurriculare?
Se vizeaz ă stabilirea unor finalit ăți educaționale ca repere pentru demersurile ini țiate în
cadrul acestor activit ăți. Anticiparea a ceea ce dorim s ă obținem în demersul extracurricular
trebuie definit înc ă din momentul proiect ării activit ăților. Finalit ățile activit ăților
extracurriculare sunt evident ce ntrate pe elev, dar sunt situa ții în care sunt corelate cu
finalități educa ționale ale Curriculumului Na țional, men ționate în programele școlare, în
vederea complet ării lor.
3. Ce? referindu-ne la con ținuturile curriculare care vor fi vehiculate în activit ățile
extracurriculare, încât s ă corespund ă nevoilor de formare ale elevul ui, definite de un puternic
caracter pragmatic; formulate corect din punct de vedere științific/tehnic; respectând criteriul
autosuficien ței; și nu în ultimul rând, s ă determine utilizarea unor strategii bazate pe cooperare
și participare activ ă a elevilor. Cu alte cuvinte, proc esul este unul de adaptare a con ținuturilor
curriculare proiectate la specificul grupului și individualitatea elevului.
4. Cum? sau proiectarea strategiei ce va fi utilizat ă în demersul de implementare a
activităților extracurriculare, în vederea atingerii finalit ăților vizate.
6. Cum evalu ăm? sau proiectarea demersurilor de evaluare a eficien ței activit ăților
extracurriculare și formularea unor concluzii pertinente în acest sens, cu scopul optimiz ării
permanente a tuturor demersurilor ini țiate.
Esența acestui proces de proiectare a activit ăților extracurriculare rezid ă în continua
dezvoltare și reconsiderare, în func ție de nevoile sociale și individuale ale educabilului. Procesul
de proiectare curricular ă emerge în acest sens asupra modalit ății de elaborare a unor produse
curriculare precum: planificarea anual ă/semestrial ă a activit ăților extracurriculare și proiectul
activității extracurriculare. Deci, pentru asigurarea unui cadru organizat al activit ăților
extracurriculare și a unui demers integrativ, este nevoie de o anticipare și implicit o planificare
a acestora. Posibile modele de urmat ar fi urm ătoarele:

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 12/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro PLANIFICAREA ANUAL Ă A ACTIVIT ĂȚILOR EXTRACURRICULARE

UNITATEA DE ÎNV ĂȚĂMÂNT: se specific ă titulatura institu ției
PROPUN ĂTOR: se noteaz ă numele și prenumele cadrului di dactic responsabil
AN ȘCOLAR:

PROIECTUL ACTIVIT ĂȚII EXTRACURRICULARE

UNITATEA DE ÎNV ĂȚĂMÂNT: se specific ă titulatura institu ției
PROPUN ĂTOR: se noteaz ă numele și prenumele cadrului didactic responsabil

DATA:
DURATA ACTIVIT ĂȚII:
TIPUL:
SCOPUL:
OBIECTIVE SPECIFICE:
TEMA:
STRATEGIA DE FORMARE:
Metode de formare:
Mijloace de formare:
Modalit ăți de organizare a grupului:
EVALUARE:

SCENARIUL ACTIVIT ĂȚII: se impune o descriere succint ă a responsabilit ăților specifice fiec ărui
actant implicat, precum și a modalit ăților concrete de implementare a activit ății.

În concluzie, pentru a rezolva problema proiect ării curriculare a acestor activit ăți, este
nevoie de o programare euristic ă ce cuprinde analiza de nevoi, selec ția, descrierea, analiza,
secvențializarea principalelor elemente componente ale acestui demers și modalit ăți concrete
de optimizare a proiect ării (Seel N.M., 2004, pag. 151). Procesul proiect ării activit ăților
extracurriculare trebuie privit în acest sens în conformitate cu noua viziune curricular ă centrat ă
pe paradigma competen ței educatorului și a celui educat. Astfel, ini țierea unui proces de
proiectare a oric ărei activit ăți extracurriculare ne determin ă să avem în vedere în principal, ca
punct de pornire, actan ții implica ți, iar pentru reu șita proiect ării curriculare trebuie s ă
anticipăm și să identific ăm soluții concrete de rezolvare pentru urm ătoarele probleme :
 Cine răspunde de activitatea extracurricular ă?
 Cum vom realiza activit atea extracurricular ă?
 Ce premise exist ă pentru o activitatea extracurricular ă eficient ă?
 Cine sunt subiec ții activit ății extracurriculare?
 Ale cui interese primeaz ă în activitatea extracurricular ă?
 Ce expertiz ă e necesar ă pentru ini țierea proiect ării și implement ării activit ății
extracurriculare și pentru aplicarea în practic ă a elementelor proiect ării?

M. Boco ș definește implementarea curricular ă ca acțiune de „aplicare în practic ă a
programului educativ, respectiv organizarea și realizarea situa țiilor și a activit ăților de înv ățare,
într-o modalitate flexibil ă, creatoare, valorificând resursele anticipate” (Boco ș M., 2008, pag. Nr.
crt. Data Tipul
activității Tema
activității Scopul
activității Responsabil

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 13/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro 184). Pe aceast ă direcție, implementarea activit ăților extracurriculare reprezint ă
ansamblul activit ăților de aplicare, adaptare a proiect ării și a planific ărilor realizate, în vederea
atingerii finalit ăților stabilite. Principiul fundamental pe care trebuie s ă se bazeze acest proces
este fundamentarea ac țiunilor educative pe sprijinirea elevului în atingerea obiectivelor, prin
dezvoltarea aptitudinilor personale și formarea unor competen țe specifice.

La nivelul institu ției de învățământ implementarea unei activit ăți extracurriculare
presupune mai multe tipuri de activit ăți:
1. Organizarea activității extracurriculare prin:
 stabilirea normelor și regulilor de desf ășurare, repartizarea responsabilit ăților cadrelor
didactice sau a altor organisme implicate, precum și a elevilor;
 stabilirea unor colective cu caracter permanent sau temporar pentru solu ționarea
diferitelor probleme ce pot interveni în buna desf ășurare a activit ăților extracurriculare;
 dimensionarea spa țio-temporal ă a activit ăților extracurriculare, prin alc ătuirea orarului
și a graficului de utilizare a labora toarelor, atelierelor, cabinetelor și sălilor specializate,
a sălilor și a terenurilor de sport, organi zarea sistemului informatic și a subsistemului
informatic al acestuia etc.;
 stabilirea și gestionarea resurselor materiale și financiare;
 avizarea activit ății extracurriculare de c ătre Inspectoratul Școlar Jude țean (ISJ) sau alte
organisme, dac ă este cazul.
2. Realizarea implement ării propriu-zise prin acțiuni specifice la nivelul institu ției
de învățământ (planificarea strategic ă) și la nivelul compartimentelor (catedre, comisii
metodice, administra ție etc.) și al personalului (planificarea opera țională), conform
documentelor de proiectare curricular ă elaborate;
3. Coordonarea și controlul ac țiunilor de implementare a curriculum-ului
(stabilirea modalit ăților de comunicare operativ ă între to ți factorii implica ți în implementarea
activităților extracurriculare, desf ășurarea unor ședințe de analiz ă și de luare a unor decizii
operative etc.).

La nivel individual, al cadrului didactic , implementarea activit ăților extracurriculare
reprezint ă corelarea proceselor de planificare, organizare și evaluare a activit ăților
extracurriculare, realizate de c ătre acesta în practic ă, mijlocit fiind de con ținuturile curriculare
corespunz ătoare și vizând atingerea finalit ăților de c ătre educabil (prestabilite în procesul de
proiectare curricular ă).
Astfel privit, procesul de implementare a activit ăților extracurriculare devine o
problematic ă a cărei eficien ță depinde de comunicarea dintre to ți factorii implica ți. De
asemenea, un rol important îl ar e operativitatea monitoriz ării implement ării activit ăților la nivel
administrativ (ce se repercuteaz ă în mod direct asupra form ării elevului și randamentului
acestuia). Pe de alt ă parte, nici nu putem re duce succesul implement ării la acest aspect, ci
trebuie s ă avem în vedere, mai degrab ă, acțiunea coroborativ ă a celor doi actan ți (cadrul
didactic și elevul), rolul cadrului didactic fiind primordial în asigurarea bunei func ționări a
acestor activit ăți. Un cadru didactic ri gid, care nu promoveaz ă și dezvolt ă activități pentru
elevi, ci pentru sine, nu reprezint ă decât un obstacol în implementarea activit ăților
extracurriculare de succes.

Pe de alt ă parte, implementarea activit ăților extracurriculare impune particularizarea
activităților inițiate la tipul și specificul activit ății avute în vedere și a colectivului de elevi vizat.
Concluzionând, asigurarea calit ății și eficien ței activit ăților extracurriculare este
fundamentat ă pe respectarea unor principii de proiectare și implementare curricular ă ce se
regăsesc în tezele lui Santini (adaptare dup ă apud. Cerghit I., Neac șu I., Negre ț-Dobridor I.,
Pânișoară I.O., 2001, pag. 25-26):

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 14/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro  Concentrare pe ce se înva ță: Proiectarea, implementarea și evaluarea activit ăților
extracurriculare se centreaz ă pe obiective, dar în limitele celui ce înva ță;
 Simplificare interzis ă: Proiectul activit ății extracurriculare nu este unul mecanic sau
productiv, ci unul centrat pe dezvoltarea elevului;
 Soluție exhaustiv ă: proiectarea activit ăților extracurriculare trebuie s ă țină cont de
toate interesele, iar proiectul trebuie s ă satisfac ă toate cerin țele participan ților.
 Transparen ța totală: procesul de proiectare este unul deschis, cunoscut tuturor celor
implicați.
 Informare complet ă: În proiectarea activit ăților extracurriculare este important ă
exploatarea tuturor surselor de informar e (documente sau chiar anumite persoane
specializate).
 Competen țe clare : Fiecare membru al echipei trebuie s ă aibă competen țele clar
definite.
 Parte din întreg : Proiectarea reprezint ă doar una dintre etapele activit ăților
extracurriculare, nelimitându- se doar la acest aspect.
 Fidelitate și operativitate : În proiectarea și implementarea activit ăților
extracurriculare trebuie tratate toate informa țiile, fără nici un fel de p ărtinire.
 Justificare deplin ă: Obiectivele unui proiect al activit ății extracurriculare nu sunt
acceptabile numai dac ă sunt perfect justificabile.
 Valorizare anticipat ă: Proiectarea nu este complet ă dacă obiectivele nu sunt estimate
valoric în timp.
 Revizuire : Valoarea unui proiect a activit ăților extracurriculare trebuie rev ăzută
periodic înainte și după aplicare, chiar dac ă nu exist ă disfunc ții.
 Proiectarea activit ăților extracurriculare este o activitate de amploare cu mul ți agenți
și nu o munc ă de birou sau laborator.
 Colaborare complet ă, în proiectarea activit ăților extracurriculare fiind absolut
necesar ă colaborarea cadru-didactic -elev-factor de decizie-al ți membrii implica ți.
 Planificare integral ă: Proiectarea activit ăților extracurriculare nu poate fi
fragmentar ă, ci planificat ă integral, pân ă la cele mai mici detalii.

De reținut:
Proiectarea activit ăților extracurriculare reprezint ă un proces complex,
structurat pe diferite nivele de ac țiune, orientat spre atingerea unor finalit ăți și
materializat în fapt într-un set de repere și chiar modele de ac țiune, ca suport în
activitățile specifice de implementare ulterioare. Aceast ă activitate const ă în
selectarea finalit ăților, alegerea experien țelor extracurriculare, alegerea
conținuturilor, organizarea și integrarea experien țelor și conținuturilor și
evaluarea eficacit ății.
Implementarea activit ăților extracurriculare reprezint ă ansamblul
activităților de aplicare, adaptare și schimbare a proiect ării și a planific ărilor
realizate, în vederea atingerii finalit ăților stabilite; const ă în organizarea,
realizarea implement ării, coordonare și control.

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 15/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro II.2. Aspecte generale ale evalu ării activit ăților extracurriculare
Dacă tratăm procesul evalu ării prin prisma activit ăților extracurriculare, nu putem s ă-i
atribuim în totalitate caracteristicile specifice unei situa ții educative din cadrul formal. Aceasta
pentru c ă nu vorbim de opera ții specifice ale procesului evaluativ și uneori, nici de o
metodologie aferent ă. Evaluarea în activit ățile extracurriculare se reduce de cele mai multe ori
la aprecierea activit ăților elevilor. Uneori, se realizeaz ă autoevaluarea presta ției, atât de c ătre
cadrul didactic responsabil, cât și de către elev, monitorizarea evolu ției elevilor (de exemplu
activitatea elevilor la cercurile pe discipline sau cluburile de elevi) sau o evaluare extern ă
realizată de către o autoritate precum directorul sau o persoan ă din afara institu ției școlare.
Trebuie s ă punctăm ideea c ă evaluarea activit ăților extracurriculare se identific ă cu
aspectele particulare ale evalu ării formative și, mai mult, a celei formatoare. D. Potolea și M.
Manolescu consider ă că principalele caracteristici ale evalu ării formative sunt urm ătoarele:
 evaluarea devine o component ă firească a activit ății educa ționale;
 intervine în timpul fiec ărei sarcini de înv ățare;
 informeaz ă elevul și profesorul asupra gradului de st ăpânire a obiectivelor;
 permite profesorului și elevului s ă determine dac ă acesta din urm ă posedă achizițiile
necesare pentru a aborda viitoarele sarcini de înv ățare;
 permite adaptarea activit ăților de înv ățare la necesit ățile elevilor;
 are ca scop facilitarea dep ășirii dificult ăților de înv ățare ale elevilor;
 este o evaluare intern ă continu ă, analitic ă și centrat ă mai mult pe cel ce înva ță decât pe
produsul finit;
 acest tip de evaluare devine util atât pentru elev, cât și pentru profesor (Potolea D.,
Manolescu M., 2005, pag. 37).
În acest sens, demersul formativ de eval uare a elevului din perspectiva activit ăților
extracurriculare nu consider ă nereu șitele elevului drept e șecuri sau manifest ări ale
interesului/dezinteresului acestuia, ci momente problematice ap ărute în activitatea acestuia.
Pentru a putea pune în practic ă cu succes demersurile de evaluare formativ ă în cadrul acestui
tip de activit ăți, cadrul didactic trebuie:
– să realizeze el însu și activit ăți de evaluare formativ ă, prin monitorizare, feedback
permanent și centrare pe înt ărirea reu șitelor activit ății elevului;
– să îl determine pe elev s ă realizeze importan ța autoevalu ării, prin asigurarea particip ării la
evaluarea propriilor sale rezultate sau realiz ări;
– să inducă conștientizarea de c ătre elev a eventualelor gre șeli care au ap ărut în activitatea
inițiată și identificarea unor propuneri pentru îndreptarea acestora.
Evaluarea activit ăților extracurriculare poat e fi astfel identificat ă cu urm ătoarea
afirmație a lui Geneviéve Meye r: „evaluarea formativ ă nu-l judec ă și nu-l claseaz ă pe elev”
(Meyer. G., 2000, pag. 25). Acest lucru, pentru c ă în activit ățile extracurriculare nu exist ă
note, ci, în unele tipuri de activit ăți doar o diplom ă sau certificare a eforturilor depuse de c ătre
elevi, iar în altele nici aceast ă certificare, aprecierea fiind opera ția principal ă în evaluarea
specifică acestora.
În activit ățile extracurriculare, evaluarea formativ ă se poate transforma în orice
moment în evaluare formatoa re. Acest aspect se manifest ă în momentul în care elevul devine
din evaluat, evaluator al propriilor sale performan țe, cu scopul de a- și regla singur procesul de
învățare specific activit ăților extracurriculare la care particip ă. Autoevaluarea de vine suport al
autoform ării în domeniul vizat de activitatea extracurricular ă. Ideea central ă a evalu ării
formatoare „porne ște de la în țelegerea importan ței reprezent ării de către elev (cel care înva ță)
a scopurilor de atins, de la convingerea c ă elevul însu și (și numai el) este capabil s ă-și regleze
activitatea de înv ățare, că numai el este în stare s ă regleze/anteregleze/corijeze acest proces”
(Potolea D., Manolescu M., 2005, pag. 39).
Observăm deci, c ă rolul evalu ării în activit ățile extracurriculare este cel de a-l determina
pe elev s ă devină propriul s ău evaluator și gestionar al activit ăți l o r d e f o r m a r e . P e d e a l t ă

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 16/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro parte, atât profesorul, cât și elevii pot evalua calitatea activit ății extracurriculare, prin
raportarea la obiectivele pe care le vizeaz ă aceasta, atât la cele generale (pe termen lung), cât
și la cele specifice (pe termen scurt). În majoritatea activit ăților extracurriculare, rezultatele
obținute sunt în corela ție cu finalit ățile educa ționale specifice ciclului, specializ ării, profilului de
învățământ. De asemenea, se accentueaz ă necesitatea de a materializa aceste rezultate în
competen țe precum: comunicarea, munca în echip ă, atitudinea pozitiv ă față de problematica
domeniului vizat și completarea cuno ștințelor științifice în domeniu, prin valorizarea
caracterului pragmati c al acestor activit ăți.
Dincolo de aceste determinante formative și formatoare, evaluarea activit ăților
extracurriculare vizeaz ă optimizarea lor prin prisma educabilului, ca element central al oric ărui
tip de situa ție educativ ă promovat ă. Școala acestui mileniu trebuie s ă vizeze și acest aspect al
reconsider ării și optimiz ării ofertei curriculare întregite de experien țele extracurriculare pe care
le oferă grupului țintă.

1. Explica ți interac țiunea conceptelor de proiectare-i mplementare-evaluare în activit ățile
extracurriculare (Anexa 3).
2. Realiza ți o compara ție între procesul evalu ării în activit ățile formale și cel de evaluare în
cadrul activit ăților extracurriculare (Anexa 4).
3. Preciza ți minim 7 modalit ăți de acțiune în baza c ărora ve ți asigura centrarea pe elev în
cadrul activit ăților extracurriculare (Anexa 5).

1. Realiza ți planificarea anual ă a activit ăților extracurriculare în unitatea de înv ățământ în
care vă desfășurați activitatea, conform modelului oferit în cadrul cursului.
2. Documentare personal ă. Recomand ăm următoarele referin țe bibliografice:
 Bocoș M., Jucan D., (2008), Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia
curriculum-ului. Repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor , Editura
Paralela 45, Cluj-Nap oca, pag. 170-192.
 Potolea, D., (2002), Conceptualizarea curriculum-ului. O abordare multidimensional ă în
Pedagogie. Fundament ări teoretice si demersuri aplicat ive, în Pedagogie. Fundament ări
teoretice și demersuri aplicative (coord. P ăun E. și Potolea,D.), Editura Polirom, Ia și.
APLICA ȚII PRACTICE

STUDIU INDIVIDUAL

De reținut:
Evaluarea activit ăților extracurriculare vizează optimizarea lor prin prisma
educabilului, ca element central al oric ărui tip de situa ție educativ ă promovat ă.
Rolul evaluării în activit ățile extracurriculare este ce l de a-l determina pe elev
să devină propriul s ău evaluator și gestionar al activit ăților de formare, prin
valorizarea evalu ării formative și formatoare.

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 17/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro Capitolul III. TIPOLOGIA ACTIVIT ĂȚILOR EXTRACURRICULARE

Obiectivele unit ății de înv ățare:
– să diferen țieze tipurile de activit ăți extracurriculare, dup ă tipologia oferit ă în cadrul
cursului;
– să numeasc ă particularit ățile activit ăților extracurriculare prezen tate în cadrul cursului;
– să realizeze proiectul unei activit ăți extracurriculare, raport ându-se la particularit ățile
acesteia.

Capitolul III al cursului prezint ă elementele de specificitate a câtorva tipuri de activit ăți
extracurriculare, atât specifice mediului școlar, cât și în afara acestuia. Situa țiile educa ționale
sugerate de con ținuturile acestui capitol vor constitui un suport în abordarea de c ătre cursant a
mai multor tipuri de activit ăți extracurriculare, în activitatea didactic ă personal ă. De asemenea,
se dore ște o con știentizare de c ătre cursant a rolului pe care-l au anumite tipuri de activit ăți
extracurriculare în formarea ed ucabilului ca indi vidualitate uman ă și a responsabilit ății școlii în
acest demers formativ.

Diversitatea, dinamica și flexibilitatea cadrului de proiectare și organizare a activit ăților
extracurriculare determin ă o anume fragilitate în ceea ce prive ște o tipologie a acestora.
Acesta este și motivul pentru care, în literatu ra de specialitate, autorii evit ă oferirea unei
tipologii exhaustive asupra acestor activit ăți, optând pentru o serie de criterii de clasificare și
lăsând loc altora. Prezent ăm în cele ce urmeaz ă o imagine de ansamblu asupra unei posibile
tipologii asupra activit ăților extracurriculare, în func ție de anumite criterii specifice:

A. Pornind de la criteriul locului desf ășurării activit ăților extracurriculare și instituția care
le gestioneaz ă, le putem clasifica în:
– activit ăți extracurriculare desf ășurate în institu țiile de înv ățământ, dar în afara clasei și a
lecției;
– activit ăți extracurriculare desf ășurate în afara institu țiilor de înv ățământ, dar sub inciden ța
acestora;
– activit ăți extracurriculare desf ășurate în institu țiile de înv ățământ, de alte institu ții cu
funcții educative;
– activit ăți extracurriculare desf ășurate în afara institu țiilor de înv ățământ, de alte institu ții
cu funcții educative.

B. În func ție de grupul țintă vizat și dimensiunea acestuia , activit ățile extracurriculare
sunt:
– activit ăți cu întreaga clas ă de elevi;
– activit ăți realizate pe grupe de elevi;
– activit ăți individualizate;

C. În func ție de finalitatea urm ărită, activitățile extracurriculare pot fi:
– activit ăți cu caracter predominant informativ;
– activit ăți cu caracter predominant formativ;

D. În func ție de dimensiunea educa țională dominant ă, activit ățile extracurriculare sunt:
– activit ăți de educa ție intelectual ă;
– activit ăți culturale;

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 18/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro – activit ăți sportive;
– activit ăți artistice;
– activit ăți de educa ție moral ă.

După cum am mai afirmat, în cadrul acestui curs dorim s ă punctăm câteva caracteristici
ale activit ăților extracurriculare desf ășurate sub inciden ța institu țiilor de înv ățământ, atât în
cadrul lor, cât și în afara acestora sau sub inciden ța altor organisme și organiza ții afiliate
Sistemului de înv ățământ. În cele ce urmeaz ă, vom oferi cursantului o caracterizare a
anumitor tipuri de activit ăți extracurriculare desf ășurate în mediul școlar, dar și în afara
acestuia.

III.1. Activit ăți extracurriculare desf ășurate în mediul școlar
Aceste activit ăți extracurriculare se realizeaz ă în școală și au ca obiectiv dou ă
componente:
– o component ă intelectual ă ce vizeaz ă satisfacerea setei de cunoa ștere, capacitatea de
creație, dorin ța de realizare și autoafirmare a elevului și
– o component ă distractiv ă de loisir, prin asigurarea unei atmosfere destinse, relaxate
pentru educabil (C ărășel A., Laz ăr V., 2008, pag. 30).
Principalele caracteristici ale acestor tipuri de activit ăți extrașcolare sunt:
– participare nonobligatorie a elevilor;
– se pot desf ășura împreun ă cu colectivul clasei sau cu colectivul școlii;
– selec ția poate fi realizat ă de către profesor sau se bazeaz ă pe adeziunea și interesul
elevului;
– se fundamenteaz ă pe strategii de activizare a colectivului de elevi;
– valorific ă sintalitatea grupului și mai pu țin individualitatea fiec ăruia;
– presupun o proiectare, implementare și evaluare organizate sistematic și continuu;
– pot antrena și alte organiza ții, membrii ai comunit ății, părinții, cu condi ția desfășurării lor
în incinta institu ției.
Printre aceste activit ăți extracurriculare amintim:

III.1.1. Manifest ări pentru promovarea unor noi educa ții
Consider ăm că educația, ca ac țiune social ă, trebuie s ă răspundă prin tot ceea ce
întreprinde unor exigen țe ale evolu ției realit ății naționale și interna ționale, exigen țe ce transpar
în ceea ce numim abordarea problematicii lumii contemporane. Nevoia de abordare sistematic ă
și holistă a problemelor specifice societ ății actuale impune a șadar o nou ă viziune asupra
educației promovând curentul noilor educa ții (Țîru C., 2003, pag. 24), ca și continuator al
curentului „educa ția nouă” (o viziune asupra educa ției, centrat ă pe reconsiderarea rela ției
profesor-elev). Educația prospectiv ă este cea care impune direc ția de ac țiune în acest sens.
Studiile realizate privind perspectiva educa țională a institu țiilor de înv ățământ au relevat
plasarea școlii viitorului în jurul unor coordonate clar prestabilite. Vorbim, dup ă părerea
noastră, de un viitor al școlii care este deja în construc ție, astfel c ă aceasta se constituie în:
 școala-laborator, având ca finalitate esen țială prelucrarea și transmiterea experien ței
culturale a omenirii;
 școala-model de întreprindere, cu output-uri performante și capabile de concuren ță;
 școala integrat ă într-un ecosistem socio-cultural, care presupune participarea ei la via ța
comunit ății;
 școala îndreptat ă către tehnologii care conduc la multiplicarea modalit ăților de înv ățare
prin valorificare noilor tehnologii;

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 19/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro  școala fundamentat ă pe pedagogiile diferen țiate care accept ă și promoveaz ă diferen ța
dintre educabili (Vaniscotte F. , 1989, apud. Stanciu S., 1999).
Putem și trebuie s ă ridicăm aceste deziderate ale școlii viitorului la nivel de principii
directoare în demersul integrativ al noilor educa ții în contextul institu ției de înv ățământ.
Activitățile extracurriculare pot fi astfel centrate pe ac țiuni și manifest ări concrete ce
valorizeaz ă unele dintre noile educa ții: educa ția pentru pace și cooperare, educa ția pentru
nutriție, educa ția pentru protec ția mediului, educa ția pentru comunicare și mass media,
educația intercultural ă, educația pentru timpul liber etc.
Noile educa ții impun participarea maselor de elevi, aflate pe diferite trepte de educa ție,
și dezvoltare social ă, operând cu anumite simboluri și semnifica ții culturale, specifice societ ății
în care ace știa se manifest ă. Activit ățile extracurriculare, prop use în acest sens, vizeaz ă
racordarea ac țiunilor întreprinse la nevoile și schimb ările ce se petrec în societatea actual ă și,
în mod obligatoriu la nevoile educabililor viza ți. Acest demers determin ă o updatare a
scopurilor, dimensiunilor, chiar și a modalit ăților de realizare a activit ăților extracurriculare de
acest gen, asigurând astfel atât dinamica func țională a acestora, dar și implicarea activ ă a
elevilor.

III.1.2. Cluburile sau cercurile de elevi
sunt situa ții de grup la care particip ă grupuri de elevi (în spa ții puse la dispozi ției de institu țiile
de învățământ sau de alte institu ții ce fac parte din sistemul educa țional) ce manifest ă aceleași
interese de cunoa ștere și acțiune într-un domeniu. M. Ștefan (2007, pag. 140) consider ă că în
constituirea și implementarea unor astfel de situa ții converg o serie de factori de natur ă
internă (factori de motiva ție și personalitate a elevilor implica ți) și factori de natur ă externă
(orarul cercului, proiectele propuse, planul activit ăților și domeniul de activitate). De și cercurile
de elevi/copii sugereaz ă o mai mare libertate în planificare și organizare, totu și orientarea
către anumite finalit ăți educaționale presupune o structurare a activit ăților inițiate în raport cu
particularit ățile participan ților, interesele și nevoile proprii. Chiar și evaluarea are un loc
importat în procesualitatea cercurilor de elevi și se manifest ă în fapt prin monitorizarea
activității elevilor și prin aprecieri permanente. Expozi țiile, portofoliile personale, participarea la
anumite competi ții sunt modalit ăți prin care participan ții sunt evalua ți, dar se și pot autoevalua
privind evolu ția personal ă. Rolul primordial al acestor cercuri const ă în dezvoltarea unor
aptitudini personale ale elevilor, într-un mediu mai flexibil, relaxat, fundamentat pe crearea
unui climat pozitiv de munc ă.

III.1.3. Consulta țiile și medita țiile
reprezint ă activități extracurriculare planificate și organizate în vederea:
– personaliz ării predării și raport ării acesteia la particularit ățile individuale ale elevilor
participan ți. În acest sens, vorbim de curriculum diferen țiat ce se poate manifest ă în dou ă
sensuri: pe de o parte, spri jinirea elevilor cu dificult ăți în înv ățare și , p e d e a l t ă parte,
stimularea elevilor cu aptitudini și potențial mare la disciplina respectiv ă;
– reluării unor con ținuturi curriculare care au ridicat probleme elevilor sau consolidarea
acestora;
– pregătirii elevilor pentru concursuri, olimpiade școlare, etc.
Aceste activit ăți extracurriculare nu sunt și nu trebuie s ă devină obligatorii, ci se
fundamenteaz ă pe propuneri, atât din part ea cadrelor didactice, a p ărinților, cât mai ales, a
elevilor și se realizeaz ă în afara orelor la clas ă. Valențele acestora se r ăsfrâng atât asupra
rezultatelor școlare pe care elevii le vor ob ține la o anumit ă disciplin ă, cât și asupra
responsabiliz ării acestora în procesul de înv ățare.

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 20/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro III.1.4. Serb ările școlare
se constituie în evenimentele importante din via ța elevului.
Din punct de vedere educativ, importan ța acestor activit ăți rezidă atât în dezvoltarea
artistică a elevului, precum și în perceperea importan ței pe care anumite evenimente, s ărbători
o au în via ța omului. Înso țite de o înc ărcătură afectiv ă deosebit ă, serbările asigur ă un cadru
optim demonstr ării unor aptitudini, talente pe care elevii le manifest ă, oferindu-le posibilitatea
de a prezenta p ărinților cuno ștințele asimilate. Acestea dezvolt ă de asemenea capacitatea de a
comunica, a transmite anum ite mesaje altor persoane.
Aceste activit ăți extracurriculare presupun o implicare de durat ă a cadrelor didactice și
elevilor în preg ătirea și organizarea lor. Etapele pregătirii unei serb ări se refer ă atât la aspecte
generale precum: alegerea temei, fixarea obiectivelor serb ării, fixarea reperelor
spațio-temporale, a materialelor utilizate cât și aspecte particulare precum: alegerea
conținuturilor serb ării, distribuirea rolurilor și a con ținuturilor aferente (conform
particularit ăților de vârst ă și individuale ale educabililor, repeti țiile pentru serbare (care trebuie
eșalonate în timp), motivarea educabililor și a părinților pentru implicarea maxim ă în
organizarea serb ării.

III.1.5. Programul Școală după școală
poate fi considerat o activitate extracurricular ă și presupune extinderea activit ăților cu elevii
după orele de curs, în baza unei metodologii pe care o asigur ă Ministerul Educa ției Cercet ării
Tineretului și Sportului (MECTS). În parteneriat cu autorit ățile publice locale și cu asocia țiile de
părinți, acest program ofer ă „activit ăți educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea
competen țelor dobândite sau de accelerare a înv ățării, precum și activit ăți de înv ățare
remedial ă” (Articolul 58, Legea Educa ției Naționale). Iat ă deci inciden ța acestor activit ăți atât
asupra educa ției formale, cât și asupra petrecerii timpului liber într-un mod recreativ, pl ăcut
elevilor.
Acest program este finan țat în genere de c ătre părinți, iar în cazul grupurilor de elevi
dezavantajate de c ătre MECTS. Coordonarea și implementarea lui este realizat ă la nivelul
fiecărei institu ții de înv ățământ de c ătre cadre didactice calificate. Programul Școală după
școală, pe lâng ă finalitățile amintite anterior constituie un real suport pentru p ărinți, dată fiind
desfășurarea lui spa țiotemporal ă imediat dup ă programul de școală obligatoriu, pân ă la o or ă
care să permită acestora preluarea copiilor, în acord cu programul de lucru.

III.1.6. Activit ățile cu p ărinții, cu școala și comunitatea local ă
Aplicând Teoria intersect ării sferelor de influen ță a lui J.L. Epsteien (1992) asupra
mediului educa țional din cadrul înv ățământului, trebuie s ă punctăm necesitatea lu ării în
considerare a ac țiunii comune a școlilor, familiilor și comunit ății locale pentru a asigura o baz ă
educațională solidă elevilor (Agabrian M., 2006, pag.26). Realizând o conceptualizare a
parteneriatului școală-familie-comunitate, putem specifica câteva tipuri de activit ăți care
reflectă implicarea familiei și a comunit ății locale în procesul educa țional din școală:
 Activități care vizeaz ă obligația părinților de a asigura s ănătatea, securitatea, condi ții
favorabile de via ță și pregătirea copiilor pentru mediul școlii.
 Activități care vizeaz ă obligația școlii de a comunica și informa p ărinții despre programul
zilnic și progresul periodic al elevilor.
 Participarea voluntar ă a părinților la ini țiativele școlii prin asistarea la diferite ini țiative,
serbări, activit ăți extracurriculare în general și oferirea sprijinului cadrului didactic în
situații diverse.
 Continuarea activit ăților de la școală și acasă, în mediul familial prin discu ții pe tema
abordat ă la o anumit ă disciplin ă, repetarea unor con ținuturi asimilate, efectuarea

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 21/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro temelor pentru acas ă și completarea cuno ștințelor, prin valorificarea altor resurse
educaționale.
 Implicarea p ărinților în procesul de luare a deciziilor (de exemplu rolul Comitetului de
părinți în școală).
 Colaborarea p ărinților cu comunitatea local ă și institu țiile care pot favoriza procesul de
educație a propriilor copii (de exemplu sponsoriz ări obținute pentru școală, evenimente
culturale etc.).
 Implicarea comunit ății locale atât în procesul decizional și managerial (vorbim de
descentralizarea în sistemul educa țional), cât și în procesul propriu-zis de predare prin
accederea la activit ățile extracurriculare propuse de școală.
Nu trebuie utilizat ă o planificare unic ă în acest sens, dar, pentru materializarea acestei
fuziuni parteneriale cu scop evident educativ și formativ, este nevoie ca activitatea de
planificare a cadrului didactic s ă cuprind ă activități extracurriculare specifice de tipul celor
menționate anterior. Dac ă se impune un document de planificare separat ă a acestor activit ăți,
se pot include tipul activit ății, tema aferent ă, cât și data de desf ășurare pe un an, respectiv
semestru și scopul activit ății:

PLANIFICAREA ANUAL Ă A ACTIVIT ĂȚILOR CU P ĂRINȚII ȘI COMUNITATEA LOCAL Ă

UNITATEA DE ÎNV ĂȚĂMÂNT: se specific ă titulatura institu ției
PROPUN ĂTOR: se noteaz ă numele și prenumele cadrului didactic
CLASA:
AN ȘCOLAR:

Deci, procesul instruct iv-educativ din institu țiile de înv ățământ trebuie s ă constituie cadru
favorabil pentru dep ăși r e a b a r i e r e l o r d e c o m u n i c a r e f r e c v e n t i n v o c a t e d e p ărinți și de
comunitate și să ofere prin toate tipurile de activit ăți inițiate deschidere și transparen ță față de
acești coparteneri importan ți pentru atingerea finalit ăților educa ționale vizate.

III.1.7. Concursurile și olimpiadele școlare
reprezint ă activități extracurriculare ce au ca scop stârnire a interesului elevului pentru diferite
discipline, din divers e arii curriculare. Acestea au, în acela și timp, o importan ță majoră și în
orientarea profesional ă a elevilor, prin dezvoltarea unor abilit ăți și interese personale, dar și în
autoevaluarea lor obiectiv ă. Concursurile cu tematic ă specific ă sau olimpiadele școlare pot oferi
cea mai bun ă susținere motiva țională în învățare, determinând elevii s ă aprofundeze și să
depășească studiul de la clas ă. Recunoa șterea ob ținută este important ă pentru elevi,
determinând o competi ție constructiv ă atât între elevi (dac ă vorbim de participare individual ă),
cât și între clase sau școli (dac ă vorbim de participare colectiv ă).
Același efect îl pot avea concur surile organizate de c ătre cadrele didactice în clas ă. Dacă
sunt organizate într-o atmosfer ă plăcută, vor stimula spiritul de ini țiativă al elevului, îi va oferi
ocazia s ă se integreze în diferite grupuri și să asimileze cu o mai mare u șurință conținuturile
curriculare din dife rite domenii. Nr.
crt. Data Tipul
activității Tema activit ății Obiectivele
activității Responsabil

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 22/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro
III.1.8. Activit ăți culturale precum: cenacluri, editarea unei reviste, radioul
școlii, vizionarea unor spectacole cultural artistice
pot fi abordate de unele institu ții școlare și introduc elevii în lumea artei, dezvoltându-le
personalitatea artistic ă și creativ ă. Aceste activit ăți extracurriculare pot pune elevii atât în rolul
de spectator, cât și în cel de protagonist, constituindu-se într-o inepuizabil ă sursă de impresii și
sentimente puternice. Principala fi nalitate este stimularea afectivit ății copilului, a competen ței
de comunicare și poate cel mai important, pot deschide apetitul pentru art ă, prin vehicularea
unor adev ărate valori culturale.

III.1.9. Alte activit ăți distractive: discoteci, serate etc.
sunt activit ăți de loisir și sunt necesare pentru petrecer ea timpului liber într-un cadru
organizat, sub supravegerea unor cadre di dactice calificate. De asemenea, asigur ă
consolidarea rela ției cadru didactic-elev și o altă abordare a acesteia, mai relaxat ă și mai
apropiat ă de educabil. Aceste activit ăți extracurriculare ofer ă și o altă imagine asupra institu ției
școlare, mai pu țin rigidă, susținând convingerea elevului c ă școala poate asigura o ofert ă
variată de activit ăți de petrecere în mod pl ăcut a timpului liber, conform dorin țelor și
specificului particularit ăților de vârst ă a acestuia.
III.2. Activit ățile extracurriculare desf ășurate în afara mediului școlar
se realizeaz ă în afara institu ției de înv ățământ, cu participarea clasei, a mai multor clase de
elevi sau a mai multor institu ții de înv ățământ. Și aceste activit ăți au ca obiectiv componenta
intelectual ă amintit ă anterior, dar primeaz ă componenta distractiv ă, de loisir. Activit ățile
extracurriculare în afara mediului școlii se definesc prin urm ătoarele caracteristici:
– se desf ășoară în diferite loca ții organizate în scopul atingerii finalit ăților propuse prin
specificul activit ății;
– presupun un plan de ac țiune și un grup de organizatori aprobat de conducerea școlii și
Inspectoratul Școlar Jude țean;
– presupun anumite costuri suportate de participan ți.
Printre aceste activit ăți extracurriculare amintim:

De reținut:
Activitățile extracurriculare din mediul școlar se realizeaz ă în institu țiile de
învățământ și au ca obiectiv dou ă componente:
– o component ă intelectual ă ce vizeaz ă satisfacerea setei de cunoa ștere,
capacitatea de crea ție, dorin ța de realizare și autoafirmare a elevului și
– o component ă distractiv ă de loisir prin asigurarea a unei atmosfere
destinse, relaxate pentru educabil.
Câteva activit ăți extracurriculare din mediul școlar : manifest ări pentru
promovarea unor noi educa ții, cluburile sau cercurile de elevi, consulta țiile și
meditațiile, serb ările școlare, Programul Școală după școală, activit ățile cu
părinții, cu școala și comunitatea local ă, concursurile și olimpiadele școlare, alte
activități distractive precum di scoteci, serate etc.

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 23/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro III.2.1. Excursiile și vizitele didactice
reprezint ă activități extracurriculare organizate, ce presup un deplasarea elevilor în diferite
locații (natur ă, institu ții) în vederea realiz ării unor obiective instruct iv-educative în strâns ă
relație cu anumite teme din programa unei discipline sau a mai multor discipline.
Excursia didactic ă este definit ă de E. Istrate și I. Jinga (2008, pag. 315) ca o form ă de
organizare a procesului de înv ățământ care prilejuie ște contactul nemijlocit cu realitatea,
observarea direct ă și studierea obiectelor și fenomenelor în condi ții naturale sau la locurile
unde se p ăstrează anumite colec ții (muzee, expozi ții, case memoriale). I. Nicola propune
următoarea tipologie a excursiilor, în func ție de sarcina didactic ă fundamental ă (2003, pag.
535):
– Excursii și vizite introductive realizate înaintea pred ării unei teme, cu scopul anticip ării
elementelor de con ținut și pregătirii pentru asimilarea și înțelegerea con ținuturilor
curriculare vizate;
– Excursii și vizite didactice organi zate în vederea comunic ării de cuno ștințe noi din
programa școlară;
– Excursii și vizite finale realizate cu scopul consolid ării și fixării de cuno ștințe predate dup ă
o unitate de înv ățare sau un capitol.
Excursia didactic ă, deși pare o activitate destul de relaxant ă, presupune organizarea și
parcurgerea unor etape specifice, coerente și bine delimitate:
A. Faza preg ătitoare care cuprinde urm ătoarele etape (adaptare dup ă Franț A., 2010, pag.
52-53):
– Elaborarea planului excursiei (care presupune stabilirea urm ătoarelor elemente: data,
durata, scopul, tema, num ărul de participan ți și particularit ățile acestora, obiectivele ce
urmează a fi vizitate, itinerar, mijloc de tr ansport, costul, cadrele didactice înso țitoare,
asigurarea mesei, dac ă este cazul);
– Stabilirea grupului de participan ți sau, cu alte cuvinte selec ția acestora. De regul ă, selecția
se bazeaz ă pe dorin ța elevilor de a participa la o astfel de ac țiune, dac ă vorbim de o
excursie realizat ă la nivelul școlii. Dac ă excursia ini țiată se adreseaz ă unei clase de elevi,
profesorul are rolul de a motiva partic iparea întregului grup de elevi, f ără însă a-i obliga.
– Alegerea traseului, ce presupune o an ticipare a itinerarului ales, în func ție de scopul
propus, dar și de durata excursiei.
– Evaluarea costului ex cursiei este o subetap ă deosebit de important ă, în condi țiile în care
acestea sunt suportate de c ătre elevi și doar în pu ține cazuri de c ătre institu ția de
învățământ.
– Documentarea, privitor la traseul și locația excursiei, precum și la resursele de cunoa ștere
pe care aceasta le poate oferi elevilor.
B. Desfășurarea propriu-zis ă a excursiei presupune o bun ă gestionare asigurat ă de cadrele
didactice înso țitoare și asigurarea unui cadru propice înv ățării, care s ă susțină motiva țional
dorința de cunoa ștere a elevului.
C. Valorificarea excursiei sau etapa de prelucrare și evaluare a informa țiilor dobândite se
poate realiza prin prezent ări ale materialelor strânse din excursie realizate de c ătre elevi sau
prin prezentarea sau integrarea cuno ștințelor teoretice dobândite în predarea temelor din
programa școlară.
În concluzie, principalele puncte tari ale excursiei și vizitei didactice sunt:
– Asigur ă un suport informa țional, dar și pragmatic pentru dobândirea, sistematizarea,
fixarea și chiar extinderea unor con ținuturi curriculare din programa școlară;
– Formeaz ă și dezvolt ă deprinderi specif ice domeniului, dar și deprinderi și comportamente
sociale;
– Reprezint ă mijloace de motivare a elev ilor, de stimulare a curiozit ății acestora;
– Determin ă o mai bun ă comunicare și relaționare profesor-elev, elev-elev, contribuind la
creșterea coeziunii grupului;

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 24/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro – Dezvolt ă o atitudine pozitiv ă a elevului fa ță de unele valori și patrimonii na ționale;
– Formeaz ă și consolideaz ă la elevi tr ăsături pozitive de caracter;
– Implic ă e l e v u l î n m o d d i r e c t î n p r o c e s u l p r e d ării, acesta devenind coparticipant activ al
procesului instructiv-educativ;
– Reprezint ă mobile ale înv ățării durabile, bazate pe implicare și experien ța elevului.
III.2.2. Taberele școlare
sunt activit ăți extracurriculare ce presupun reunirea mai multor elevi, ce fac parte din diferite
instituții de înv ățământ, pe o anumit ă perioad ă de timp, de regul ă în perioada vacan țelor
școlare, în loca ții aflate sub inciden ța Agen ției Naționale a Taberelor și Turismului școlar
(ANTTS).
În funcție de obiectivul pe care-l vizeaz ă, taberele școlare pot fi: de odihn ă (recreere) și
de formare într-un anumit domeniu de activitate (C ărășel A., Laz ăr Gh., 2008, pag. 35).
Competen țele dezvoltate prin aceste activit ăți pot fi de natura celor de comunicare și
interrela ționare, dar și de perfec ționare într-un domeniu de acti vitate pentru care elevul î și
manifest ă interesul. De asemenea , scopul acestor activit ăți este să devină un mijloc de a oferta
în forme variate cunoa șterea direct ă a realit ăților înconjur ătoare printr-un program de activit ăți
organizat, dar flexibil și adaptabil nevoilor educabililor viza ți.
Indiferent de tipul acesteia, part iciparea în tabere este benevol ă, fiind condi ționată doar
de nota mare la purtare și lipsa de corigen țe. Deși costurile sunt suport ate individual, MECTS
poate acorda gratuitate elevilor cu performan țe remarcabile.
III.2.3. Activit ăți specifice extracurriculare ce func ționează în Palatul copiilor,
în alte organiza ții sau case de cultur ă.
Palatul Copiilor este o institu ție de tip extra școlar ce func ționează sub conducerea
Inspectoratului Școlar Jude țean, cu scopul asigur ării unui set de activit ăți specifice de cultivare
a unui talent, dezvoltare a unei pasiuni, sau petrecere a timp ului liber. Activit ățile propuse în
cadrul cercurilor artist ice, tehnice, sportive etc. au ca finalit ăți cultivarea creativit ății celor mici
și atingerea performan țelor în domeniile care îi pasioneaz ă.
Activitățile din palatul copiilor se desf ășoară pe durata anului școlar, cu întâlniri
săptămânale, dup ă un orar stabilit de comun acord cu participan ții. Spre deosebire de
activitățile formale, în cele din palatele copiilor rela ția cadru didactic-elev este una mai pu țin
formală, întreg procesul fiind centrat pe elev, iar notele sunt înlocuite cu diplome și aprecieri.
Orice institu ție de cultur ă sau organiza ție cu misiune educa țională poate deveni
ofertant ă de activit ăți extracurriculare particular e. Oferta este construit ă și reînnoit ă după o
analiză de nevoi riguroas ă asupra intereselor și cerințelor grupului țintă, educabilii. De
asemenea, aceste institu ții pot oferta prospectiv, fiind orientate spre cerin țele de perspectiv ă
ale societ ății în care func ționează.

III.2.4. Școala de week-end
se constituie într-o activitate extracurricular ă situată între excursie, tab ără și cerc școlar,
independent de școlile unde func ționează cadrele didactice coordonatoare. Formula a fost
propusă de către A. C ărășel și V. Laz ăr, ca derivat al universit ăților de var ă și are urm ătoarele
caracteristici (2007, pag. 36-37):
– se desf ășoară la sfârșit de săptămână, în 3-4 loca ții, prin rota ție. Loca ția trebuie adecvat ă
cazării pe durata a 2-3 nop ți, cu toate utilit ățile aferente și cu un spa țiu adecvat
activităților în aer liber;
– îmbin ă activitățile de înv ățare pe diferite domenii de activitate cu activit ățile recreative;
– exist ă invitați ce sus țin prelegeri, conform specificului activit ăților inițiate;

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 25/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro – se îmbin ă diferite tipuri de activit ăți precum: cursuri de scurt ă durată, conferin țe,
simpozioane, conc ursuri, activit ăți sportive, vizionare de f ilme sau programe cultural-
artistice, discoteci etc.;
– se recomand ă participan ților înscrierea la cât mai multe activit ăți dintre cele propuse;
– participan ții primesc diploma de participar e sau premii pentru concursuri;
– echipa de organizatori este format ă dintr-un grup de 3-5 ca dre didactice, cu sarcini și
responsabilit ăți individuale clar definite;
– reprezint ă o alternativ ă de petrecere a timpului liber, cu scop educa țional.

Analizând tipologia prezentat ă în cadrul cursului, putem conchide acest capitol prin
accentuarea diversit ății activit ăților extracurriculare. Dinamica schimb ărilor la nivel
educațional, dar și social este cea care dicteaz ă îmbunătățirea ofertelor și completarea acestei
tipologii cu alte tipuri de activit ăți extracurriculare. Totul în contextul unui grup țintă bine
definit, a c ăror nevoi sunt obligatoriu avute în vedere. De și uneori, în cazul unor activit ăți
extracurriculare, cel ce gestioneaz ă activitatea nu este cadrul didactic, vorbim totu și de
persoane calificate și ghidate de principiul centr ării pe educabil.

1. Enumera ți activit ățile extracurriculare c unoscute de dumneavoastr ă ce se desf ășoară în
mediul școlar și pe cele ce se desf ășoară în afara mediului școlar. Eviden țiați punctele
definitorii ale fiec ărei categorii (Anexa 6).
2. Construi ți un discurs argumentativ pe ntru promovarea activit ăților extracurriculare
desfășurate în afara mediului școlar și a celor desf ășurate în mediul școlar (Anexa 7).
3. Realiza ți planificarea anual ă a activit ăților ex tracurriculare cu p ărinții și comunitatea local ă
(Anexa 8).

1. Alege ți un tip de activitate extracurricular ă și analiza ți impactul acestora asupra form ării
elevului (2 pagini).
2. Documentare personal ă. Recomand ăm următoarele referin țe bibliografice:
 Codreanu D., Costache I., Matei D., Moraru G., Neac șu I., Nistor L., Oprea L.,
Pacearc ă Șt., Platon C., Serbu F., Tatu A., (2009), Activitatea extracurricular ă, de la
idee la realitate. Ghid complet cu idei moderne și instrumente de lucru pentru o
activitate de succes, Editura Raabe, Bucure ști.
 Dănilă I., Gherghina D., Simiciuc E., Șerban D., Popescu M., (2009), Activit ăți
Extracurriculare și Extrașcolare. Îndrum ător Metodic , Antologie de Texte, Editura
Didactica Nova, Craiova.
APLICA ȚII PRACTICE

STUDIU INDIVIDUAL

De reținut:
Activitățile extracurriculare desf ășurate în afara mediului școlar se
realizeaz ă în afara institu ției de înv ățământ, cu participarea clasei, a mai
multor clase de elevi sau a mai multor institu ții de înv ățământ.
Câteva activit ăți extracurriculare din mediul școlar : excursiile și vizitele
didactice; taberele școlare; activit ăți specifice extracurriculare ce func ționează
în Palatul copiilor, în alte organiza ții sau case de cultur ă; Școala de week-end.

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 26/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro Bibliografie:
1. Agabrian M., (2006), Școala, Familia, Comunitatea , Institutul European, Ia și.
2. Barbieri M. (2009). Extracurricular activities . New York, NY: St.Martin’s Press.
3. Bocoș M., Jucan D., (2008), Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia curriculum-
ului. Repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor , Editura Paralela 45,
Cluj-Napoca.
4. Cărășel A., Laz ăr Gh., (2008), Psihopedagogia activit ăților extracurriculare , Editura Arves,
Craiova.
5. Cerghit I., Neac șu I., Negre ț-Dobridor I., Pâni șoară I.O., (2001), Prelegeri pedagogice ,
Editura Polirom, Ia și.
6. Codreanu D., Costache I., Matei D., Moraru G., Neac șu I., Nistor L., Oprea L., Pacearc ă
Șt., Platon C., Serbu F., Tatu A., (2009), Activitatea extracurricular ă, de la idee la
realitate. Ghid complet cu idei moderne și instrumente de lucru pentru o activitate de
succes, Editura Raabe, Bucure ști.
7. Cristea S., (2003), Fundamentele științelor educa ției. Teoria general ă a educa ției, Editura
Litera Educa țional, Bucure ști.
8. Dănilă I., Gherghina D., Simiciuc E., Șerban D., Popescu M., (2009), Activit ăți
Extracurriculare și Extrașcolare Îndrum ător Metodic. Antologie de Texte, Editura Didactica
Nova, Craiova.
9. De Landsheere V., (1992), L’education et la formation, PUF, Paris.
10. Istrate E., Jinga I., (2008), Manual de Pedagogie , Editura All, Bucure ști,
11. Franț A., (2010), Ghid de practic ă pedagogic ă. Specializarea pedagogie înv ățământ primar,
Editura Eurobit, Timi șoara.
12. Lunenburg F.C., (2010), Extracurricular Activities, în Schooling volum 1, Nr. 1, 2010, Sam
Houston State University.
13. Macavei E., (1997), Pedagogie. Propedeutic ă. Didactic ă, Editura Didactic ă și Pedagogic ă,
București.
14. Meyer G., (2000), De ce și cum evalu ăm, Editura Polirom Ia și.
15. Negreț-Dobridor I., (2008), Teoria general ă a curriculumului educa țional, Editura Polirom,
Iași.
16. Nicola I., (2003), Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, Bucure ști.
17. Nicola I., (1996), Tratat de pedagogie școlară, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, Bucure ști.
18. Potolea D., Manolecu M., (2005), Teoria și practica evalu ării educa ționale , MEC: Proiectul
pentru Înv ățământul Rural.
19. Potolea D., (2002), Conceptualizarea curriculum-ului. O abordare multidimensional ă în
Pedagogie. Fundament ări teoretice si demersuri applicative , în Pedagogie. Fundament ări
teoretice și demersuri aplicative (coord. P ăun E. și Potolea D.), Editura Polirom, Ia și.
20. Rubin R.S., Bommer W.H., Baldwin T.T., 2002, Using extracurricular activity as an
indicator of interpersonal skill. Prudent evaluation or recruiting malpractice? In Human
Resource Management, Winter 2002, Vol. 41, No. 4, www.interscience.wiley.com .
21. Sava S., Codorean G., (2005). Educația și problematica lumii contemporane. Inova ție și
reformă în școala româneasc ă în pragul Mileniului III în Pedagogie și elemente de
psihologia educa ției – pentru examenele de definitivare în înv ățământ și grade didactice ,
Editura Cartea Universitar ă, Bucure ști.
22. Seel N.M., Sanne Dijkstra, (2004), Curriculum, plans and proce ss in Instructional design ,
Lawrence Erlbaum Associates, Pu blisher, Mahwah, New Jersey.
23. Stanciu M., (1999), Reforma con ținuturilor înv ățământului, Editura Polirom, Ia și.
24. Ștefan M., (2007), Teoria situa țiilor educative, Editura Bucure ști, pag. 137-147.
25. Țîru C., (2003), Educația intercultural ă, Editura Universit ății de Vest, Timi șoara.

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 27/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro 26. Vaniscotte F., (1989), 70 millions d'élèves: l'Europe de l'éducation, Hatier, Paris.
27. Wheeler D.K., (1967), Curriculum process, University of London Press, London.
28. Legea Educa ției naționale, publicat ă în Monitorul oficial din 10.01.2011, anul 179(XXIII)
nr.18.

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 28/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro ANEXE
Anexa 1
FIȘĂ DE LUCRU INDIVIDUAL Ă

Numele cursantului: …………………………………………………………
Sarcina: Identifica ți și explica ți relația dintre conceptele:

1. „Educa ție formal ă”- „activit ăți extracurriculare”:
…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………. ….

2. „Educa ție nonformal ă”- „activit ăți extracurriculare”:
…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………. …..

3. „Activit ăți extrașcolare”- „activit ăți extracurriculare”:
…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………. …..

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 29/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro Anexa 2
FIȘĂ DE LUCRU PE GRUPE

Grupa (membrii): ………………………………………………………………………………
Sarcina: Realiza ți o analiz ă SWOT asupra activit ăților extracurriculare desf ășurate în cadrul
instituției dumneavoastr ă.

Analiza SWOT asupra activit ăților extracurriculare din institu ția dumneavoastr ă
Puncte tari

Puncte slabe
Oportunit ăți

Amenin țări

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 30/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro Anexa 3
FIȘĂ DE LUCRU PE GRUPE

Grupa (membrii): ………………………………………………………………………….
Sarcina: Explica ți interac țiunea conceptelor de proiectare-i mplementare-evaluare în activit ățile
extracurriculare. …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………….…………………………………………………………………………………………………..………………………………………………………………………………………………
…..…………………………………………………………………………………………………..…………………………………………………
……………………………………………….…………………………………………………………………………………………………

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 31/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro Anexa 4
FIȘĂ DE LUCRU PE GRUPE

Grupa (membrii): …………………………………………………………
Sarcina: Realizați o compara ție între procesul evalu ării în activit ățile formale și cel de evaluare
în cadrul activit ăților extracurriculare.

Evaluarea în activit ățile formale Evaluarea în activit ățile
extracurriculare

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 32/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro Anexa 5
FIȘĂ DE LUCRU INDIVIDUAL Ă

Numele cursantului: …………………………………………………………
Sarcina: Preciza ți minim 5 modalit ăți de acțiune în baza c ărora veți asigura centrarea pe elev
în cadrul activit ăților extracurriculare.

1.………………………………………………………………………………………………….…………………………………………………..
2…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
3.………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
4.……………………………………………………………………………………………………………………………………………………… 5………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
6.……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
7.………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 33/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro Anexa 6
FIȘĂ DE LUCRU INDIVIDUAL Ă

Numele cursantului: …………………………………………………………
Sarcina: Enumera ți activitățile extracurriculare cunoscute de dumneavoastr ă ce se desf ășoară
în mediul școlar și pe cele ce se desf ășoară în afara mediului școlar. Eviden țiați punctele
definitorii ale fiec ărei categorii.
Activități extracurriculare în mediul
școlar Activități extracurriculare în afara
mediului școlar
Câteva exemple Câteva exemple

Note definitorii Note definitorii

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 34/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro Anexa 7
FIȘĂ DE LUCRU PE GRUPE

Grupa (membrii): ………………………………………………………………………….
Sarcina: Construi ți un discurs argumentativ pentru promovarea: activit ăților extracurriculare
desfășurate în afara mediului școlar și a celor desf ășurate în mediul școlar.

1.Discurs argumentativ pe ntru promovarea activit ăților extracurricu lare din mediul școlar
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..………………………………………………………………………………………………
…..…………………………………………………………………………………………………..

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 35/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro 2.Discurs argumentativ pe ntru promovarea activit ăților extracurriculare din afara mediului
școlar
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….………………………………………
…………………………………………………………..………………………………………………………………………………………………
…..…………………………………………………………………………………………………..………………………………………………………………………………………………….…………………………………………………………………………………………………

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 36/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro Anexa 8
FIȘĂ DE LUCRU PE GRUPE

Grupa (membrii): ………………………………………………………………………….
Sarcina: Realiza ți planificarea anual ă a activit ăților extracurriculare cu p ărinții și comunitatea
locală.

PLANIFICAREA ANUAL Ă A ACTIVIT ĂȚILOR CU P ĂRINȚII ȘI COMUNITATEA LOCAL Ă

UNITATEA DE ÎNV ĂȚĂMÂNT: se specific ă titulatura institu ției
PROPUN ĂTOR: se noteaz ă numele și prenumele cadrului didactic
CLASA:
AN ȘCOLAR:

Nr.
crt. Data Tipul
activității Tema
activității Obiectivele
activității Responsabil
1.

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROM ÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI
PROTEC ȚIEI SOCIALE
AMPOSDRU Fondul Social European
POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale
2007-2013 OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

Pag. 37/37
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investește în
OAMENIROMÂNI A
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR

Str. Mihail Kog ălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 – 0740 – 077521 Fax: (00) 40 – 364 – 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro Anexa 9
FIȘĂ DE AUTOEVALUARE A CURSANTULUI
Numele cursantului: ……………………………………………………………

Indicatorul Dovada atingerii
indicatorului În
foarte
mică
măsură Într-o
mică
măsură Într-o
oarecare
măsură În mare
măsură În
foarte
mare
măsură
1.Dobândirea unui
bagaj de cunoștințe
teoretice aferente
cursului;

2.Discurs coerent
și structurat pe o
temă din cadrul
cursului

3.Capacitatea de a
aplica în
activitatea didactic ă
competen țele
dobândite în
cadrul cursului;
4.Participare
activă în cadrul
cursului

5.Studiu individual
optim

6.Capacitatea de a
relaționa cu
formatorul

7.Capacitatea de a
relaționa cu
membrii grupei

8.Autoreflec ție
asupra propriei
activități

9.Evaluarea
activității colegilor
de grup ă

10.Perfec ționarea
continuă pe
parcursul cursului.