Implimentarea tehnologiilor informaționale [628052]
1
UNIVERSITATEA DE STAT ,,B. P. HASDEU” DIN CAHUL
FACULTATAE „ECONOMIE, INGINERIE ȘI ȘTIINȚE
APLICATE”
CATEDRA „MATEMATICĂ ȘI INFORMATICĂ”
STANCOV TATIANA
IMPLEMENTAREA TEHNOLOGIILOR
INFORMAȚIONALE LA EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR
ÎN CADRUL ORELE DE LIMBĂ ȘI LITERATUR Ă
ROMÂNĂ
TEZĂ DE MASTER
Domeniul: Științelor Educației
Programul : Tehnologii Informaționale în Instruire
Departamentul Inginerie și Științe Aplicate
Conducător științific: Bîclea Diana ; dr. conf. univ.
Autorul: Stancov Tatiana
Depusă la catedră la „10. 05. 2018”
ADMISĂ SPRE SUSȚINERE
Șeful Deparatamentului: Bîrlea Svetlana, Dr. conf. univ. ;
Decanul Facultății de Inginerie și Științe Aplicate
CAHUL , 2018
2
CUPRINS
INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………………. ……………3
I. TIC – INSTRUMENTE IMPERATIVE ÎN PROCESUL EDUCAȚIONAL ………………… ……6
1. 1 Concepte cheie ………………………………………………………………………………………….. ………………6
1. 2 Aspecte teoretice ……………………………………………………………………………………. …….. ……………. 7
1. 3 Tendințe de perspectivă a ins trumentelor TIC în procesul educațional ……………….. ………… .10
Concluzii capitolul 1 …………………………………………………………. …………………………14
II. TEHNOLOG II INFORMAȚIONALE DE EVALUARE A COMPETENȚELOR
ȘCOLARE. DEZIDERAT AL CALITĂȚII ÎNVĂȚĂRII ………… ……………………………………….. .16
2. 1 Tipuri de evaluare …………………………………………………………………………………………. …………… 15
2. 2 Metode și procedee de evaluare …………………………………………………….. …………………… ………. 20
2. 3 Evaluarea axată pe competențe ……………………………………………………………………… ……………. 27
Concluzii capitolul 2 ………………………………………………………….. …………………….. ….31
III. M ODELE PRACTICE A TEHNOLOGIILOR INFORMAȚIONALE ÎN CADRUL
LECȚIILOR DE LIMBĂ ȘI LITERATURĂ ROMÂNĂ ……………………………. …………………… ….32
3. 1 Referențialul de evaluare …………………………………………………………………………………….. ……… 32
3. 2 Testul electronic – probă de evaluare eficientă în cadrul orelor de limbă și literatură
română……………………………………………………………………………………………………….. ……………………. 33
Concluzii capitolul 3 ………………………………………………………………………. …………… 53
CONCLUZII GENERALE ȘI ECOMANDĂRI ……………………….. ……………………………. 54
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………… 56
ANEXE ……………………………………………………………………………………….. ………. …………………………58
3
INTRODUCERE
Dezvoltarea tehnologiei informaționale este un element definitoriu al societății actuale, iar
sistemul educațional ar putea beneficia de pe urma valorificării acesteia. Societatea informațională
bazată pe cunoaștere a marcat sistemul de învățământ, impunând folosirea mijloacelor tehnologice
pentru schimbarea mediului școlar, prin modernizarea materialelor didactice, a strategiilor folosite,
precum și a felului în care se realizează procesele de pr edare -învățare -evaluare.
Actualitatea temei. Elementele TIC pot dinamiza lecțiile, elevii putând fi solicitați să
urmărească un filmuleț, să asculte o secvență dintr -un cântec, să urmărească o prezentare PowerPoint,
să caute diferite informații pe Internet, să comunice în cadrul unui grup on -line, să completeze o
pagină de blog cu diverse comentarii pe o temă dată etc . Avantajul tehnologiei este acela, că elevii
pot continua și acasă învățarea. D ar cel mai important , că profesorul la evaluarea cunoș tințelor la
orele de limbă și literature română îi apreciază obiectiv pe elevi.
Scopul principal în introducerea TIC în învățământ este acela, că profesorul ajunge la fiecare
elev. L a fel de însemna t este și faptul că , tehnologiile informației și comunicațiilor facilitează procesul
de învățare încă din clasă, elevii reținând mult mai ușor informațiile noi pen tru că le asociază unor
imagini, elevului i se stimulează creativitatea .
Obiectivul primordial al acestei lucr ării este însuși tema acestei teze: Implementarea
tehnologiilor informaționale la evaluarea cunoștințelor în orele de limbă și literatură română; un alt
obiectiv ar fi: examinarea, verificarea ideilor , reflecțiile și a altor pedagogi de limbă și literatură
română, cu privire la introducerea TI la orele de limbă și literatură română.
Caracterul științific și novator al lucrării constă în realizarea unui studiu corespunzător,
concordant cu cea mai recentă și accesib ilă bibliografie națională, despre importanța implementării
TI la evaluarea orelor de limbă și literatură română . În calitate de material lingvistic pentru cercatare,
am autilizat literatura de specialitate, diverse ghiduri ale profesorului de informtică .
Metodele utilizat e în studiul acestei teze sunt: sinteza, compararea unor elemente,
problematizarea, demonstrația, brairawiting -ul, experimentul, testul, rezumatul.
Principiile aplicate sunt în general, cele sistematice, tipologice, sociologice, unele
reconsinderae din perspectiva teoriei și practicii.
Fundamentele teoretice și metodologice ale investigației s-au conturat din studierea a mai
multor informaticieni. Cei mai importanți dintre aceștea sunt: Ion Stoică, Grigore C. Moisil, Gheorghe
Păun.
Structura lucrării. Lucrarea este strucurată pe capitole și subcapitole care reflectă concepția
elaborată de diverși autori, informaticieni.
4
Primul capitol – TIC – instrumente imperative în procesul educațional este co nsacrat unor
aspecte teoretice ale lucrării . În primul paragraf, intitulat: Concepte cheie, s-a luat în discuție, ce-ar
însemna TIC -ul? Tehnologia Informației și a Comunicațiilor ( TIC ) este denumirea care se oferă unui
ansamblu de instrumente și resurse tehnologice utilizate pentru a comu nica și pentru a creea, difuza,
stoca și gestiona informația destinată procesului educativ.
În următo rul paragraf s -a axat pe: Aspecte teoretice . TIC vine în sprijinul profesorului pentru a
proiecta și realiza un astfel de demers, facilitând înțelegerea noțiunilor printr -o varietate de metode
definite de interactivitate, participare, cooperare, comunicare. Gradul de asimilare și înțelegere a
noțiuni lor este superior celui dintr -un demers pedagogic clasic, elevul fiind inclus într -un proces în
care acesta învață să învețe, accentul fiind pus pe dezvoltarea gândirii critice.
Tendințe de perspectivă este cel de al treilea paragraf. Experiența implemetării în ultimele decenii a
diverselor forme de TIC în sălile de clasă și în alte formule de instruire demonstrează că realizarea
deplină a beneficiilor oferite de TIC pentru educație nu va fi automată. O integrare eficientă a TIC în
sistemul educațional este un proces complex, multicomponent, care implică aspectele curriculare și
pedagogice și competențe ale cadrelor didactice. Utilizarea Tehnologiilor Informaționale și a
Com unicațiilor în demersul didactic constituie o formă adecvată și firească în care elevii sunt pregătiți
pentru a se integra într -o societate informatizată, asigurând un avantaj major, atât pentru cadrele
didactice cât și pentru elevi.
În cel de al II -lea capitol s -a centra t cel mai mult pe sub iectul -cheie al acestei luc rări, adică:
evaluarea. În procesul instructiv -educativ, actul evaluării are un rol reglator prin faptul că orientează
și corectează predarea și învățarea. Realizarea permanentă a unei evaluări a procesului instructiv –
educativ permite cunoașterea, explicarea și perfecționarea rez ultatelor elevilor și chiar a proceselor
de predare -învățare care au produs aceste rezultate . În acest capitol s -a pus accent pe tipurile de
evaluare , metodele și tehnicile utilizate în cadrul evaluării, importanța Tehnologiilor Informaționale
și de Comuno cație la orele de limba și literatura română. TIC ne ajută pe noi, profesorii de limbă și
literatura română: să iventăm noi metode interactive pot rivite pentru lecții, să exclude m, evac uăm
eventualele dificultăți pe care le -am întâmpina în predarea conținu turilor, să aflăm cât mai multe
detalii despre conținuturile predate, să facem evaluări complete și subiective, să ținem legătura
permane nt cu elevii, cu alți colegi, să dezvoltăm proiecte complexe legate de realitatea cotidiană.
Capitolul al treilea este dedicat unei mic rocercetări prin care s -a evidențiat rolul pe care îl are
profesorul în opt imizarea demersului instructiv -educativ, prin aplicarea unor metode și activități,
astfel încât evaluarea să devină mai flexibilă, mai atractivă, mai creativă prin implimentarea
instrumentelor TIC la orele de limba și literatura română.
5
Importanța teoretică și practică a lucrării. Evaluarea este o dimensiune foarte importantǎ
a procesului de învǎțǎmânt întrucât furnizeazǎ informații despre calitatea și funcționalitat ea acestuia,
în ansamblul sǎu, cât și a unor componente ale sale. De aceea lucrarea prezintă avantajele și limitele
utilizării TIC în procesul de învățământ și o analiză asupra implimentării TI C la evaluarea
cunoștințelor în cadrul orele de limbă și litera tură română
6
I TIC – INSTRUMENTE IMPERATIVE ÎN PROCESUL EDUCAȚIONAL
1.1 Concepte cheie
Tehnologie – s. f. 1. știință a metodelor și a mijloacelor de prelucrare a materiilor prime, a
materialelor și a datelor. 2. ansamblul proceselor, al metodelor, operațiilor etc. pentru realizarea unui
anumit produs (< fr. technologie ) [1]
Noțiunea de tehnologie s -a conturat în amplul proces al devenirii omenirii, fiecare epocă a
evoluției societății fiind marcată și de progresul înregistrat pe plan tehnologic, în diverse
compartimente de activitate umană. Totodat ă, privită ca domeniu de activitate și în contextul
revoluției tehnico -științifice contemporane, tehnologia este și " o știință a realiză rii, în m od cât mai
eficient, de funcții necesare societății și omu lui, dar și o practică, o inginerie a acestor funcți i". [2.
p. 4]
Tehnologia informațională cuprinde și diverse alte mijloace, tehnici și procedee tradiționale
sau moderne, de receptare, prelucrare, transmitere a informațiilor, inclusiv modalități de organ izare,
executare și supraveghere a unor procese sau activități de comunicare în interiorul unui sistem sau cu
mediul exterior.
Tehnolog ia Informației și a Comunicațiilor ( TIC ) este denumirea care se oferă unui ansamblu
de instrumente și resurse tehnologice utilizate pentru a comunica și pentru a creea, difuza, stoca și
gestiona informația destinată procesului educativ. În ultimii ani, accesarea sistemelor educative ale
aplicați ilor, rețelelor și suporturilor numerice ale TIC a cunoscut o expansiune spectacu loasă în lume.
Ca disciplină aplicativă, Tehnologia Informației și a Comunicațiilor are drept obiect de studiu
metodele de elaborare, proiectare, implementare, deservire tehnică și utilizare a produselor -program
de prelucrare a informațiilor reprezentate în formă de date numerice, texte, imagini, fișiere grafice,
fișiere audio și fișiere video. Ca domeniu de activitate, Tehnologia Informației și a Comunicațiilor
include implementarea, întreținerea și utilizarea produselor -program destinate păstrării, transmiterii
și prelucrării informațiilor digitale: datele numerice, documentelor text, d ocumentelor grafice,
secvențelor audio și video.
În calitate de disciplină școlară, Tehnologia Informației și a Comunicațiilor are drept scop
formarea de competențe de utilizare avansată a principalelor produse -program destinate prelucrărilor
de date numer ice, textelor, imaginilor, secvențelor audio și video, de elaborare a unor programe
elementare de calculator și de proiecte care să valorifice capacitatea de organizare și creativitate
digitală.
7
Scopul instruirii la disciplina Tehnologia Informației și a C omunicațiilor în învățământul
secundar general constă în:
– studierea tehnologiei informației și a comunicațiilor ca o știință aplicativă, care contribuie la
formarea de competențelor generale de bază în domeniul utilizării eficiente a echipamentelor de
calcul și a produselor -program pentru colectarea, prelucrarea și transmiterea informațiilor text,
grafice, audio și video;
– formarea deprinderilor practice de prelucrare digitală a informației;
– formarea deprinderilor practice de instalare, configurare, întreținere și utilizare a produselor –
program, destinate stocării, transmiterii și prelucrării informațiilor text, grafice, audio și video;
– formarea deprinderilor practice de elaborare a programelor de calculator destinate stocării și
prelucrării datel or experimentale, organizării unei interacțiuni eficiente între om și calculator.
Procesul general de predare –învățare a disciplinei Tehnologia Informației și a Comunicațiilor este
elaborat în contextul sistemului de competențe pentru învăț ământul preuniversitar. Competența
școlară este definită ca un ansamblu, sistem integrat de cunoștințe, capacități, deprinderi și atitudini
dobândite de elevi prin învățare și mobilizate în contexte specifice de realizare, adaptate vârstei
elevului și nive lului cognitiv al acestuia, în vederea rezolvării problemelor cu care acesta se poate
confrunta în viața reală. [2. Ibidem p. 5]
Tehnologia Informației și a Comunicației ne ajută pe noi, profesorii de limbă și literatură
română: să descoperim noi metode interactive potrivite pentru lecții, să eliminăm eventualele
dificultăți pe care le -am întâmpina în predarea conținuturilor, să aflăm cât mai multe detalii despre
conținuturile predate, să facem evaluări complete și subiective, să ținem legătura permanent cu elevii,
părinții acestora, cu alți colegi, să dezvoltăm proiecte complexe legate de realitatea cotidiană.
1.2 Aspecte teoretice
Educația este una din direcțiile prioritare ale dezvoltării sociale a societății. O deosebită atenție
se acordă acest ei direcții anume în prezent, câ nd potențialul intelectual al statului devine o premisă
principală pentru creșterea economică. În ultimii ani, dezvoltarea domeniului educațional al statului
este legată, în primul rînd, de implementarea în sistemul educaționa l a tehnologiilor informaționale
și de comunicații (TIC). Implementarea tehnologiilor informaționale și de comunicații reprezintă
cheia succesului în procesul trecerii la noua paradigmă a sistemului educațional, model care ar atribui
o calitate nouă proce sului didactic.
8
În contextul im plementării unui sistem modern de instruire, centrat pe elev și axat pe formarea
la elevi a competențelor și a capacității de învățare continuă, Tehnologiile Informaționale și
Comunicaționale (TIC) devin instrumentul principa l pentru selectarea suportului de învățare,
exersare, evaluare (autoevaluare) și comunicare în scopul progresului educațional.
Procesul educațional nu mai este limitat de orele de aflare la lecții sau de localul școlii. Elevul
este treptat introdus într -un mediu de învățare , care este unul adaptiv la necesitățile și particularitățile
psihice, de vâ rstă, de percepere ale elevului. Este de așteptat că principala componentă a mediului de
învățare va fi cea digitală, iar formarea mediului va începe de la activi tățile interactive asociate
disciplinei Informatica.
Prin Mediu de învățare se înțelege spațiul în care cei instruiți realizează activități de învățare
și sprijin reciproc, folosind o varietate de instrumente și resurse de informare în contextul eforturilor
de realizare a finalităților de învățare. Extinderea mediului de învățare prin utilizarea tehnologiilor
moderne generează un model care capătă o serie de caracteristici absolut noi și permite implementarea
eficientă a metodelor de instruire, centrate pe elev, cum ar fi, de exemplu, instruirea în bază de
problemă, instruirea în bază de proiect, studiile de caz, instruirea colaborativă etc. Astfel, mediul
virtual de învățare este definit ca o aplicație sau sistem software care permite rularea integrală sau
parțială a unei discipline într -un mediu digital .
Mai multe platforme web 2.0 conțin instrumente software pentru crearea și dezvoltar ea mediilor de
învățare. [3. p. 32 -33]
Google mail – caracteristicile contului de mail Google sînt: spațiul extins acordat (circa 7
GBt)2, capaci tatea de căutare în mail , etichetarea mesajelor, arhivarea mesajelor , formarea
grupurilor de mail și a conversațiilor , chat și forum încorporat. Instrumentul asigură realizarea tuturor
cerințelor comunicative înaintate unui mediu de învățare. Atît la disciplina Informatica, cît și la alte
discipline școlare poate fi folosit ca un instrument de comunicare si ncronă și asincronă.
Google docs – componenta Google care permite crearea, redactarea, formata rea în comun,
la distanță a documentelor text, tiparul , precum și exportul lor în cele mai populare formate pentru
documente. Aceleași operații pot fi realizate și asupra foilor de calcul, prezentărilor electronice ,
formularelor (docs.google.com). În contextul utilizării metodelor moderne, interactive de instruire
poate fi utilizat pentru elaborarea în comun a proiectelor școlare, studiilor de caz.
Google sites – componenta Google care adm ite crearea paginilor We b și a aplicațiilor
încorporate (ex. Google Calendar, Directions). Paginile Google permit amplasarea în ele a obiectelor
de tip text, imagine, video, sunet, calendar personal , hărți , organizarea unor sar cini personale sau
colective pentru realizare (sites. google.com). Formează un mediu ideal pentru crearea și dezvoltarea
9
portofoliilor digitale de învățare, stocarea resurselor educaționale, referințelor la resurse ex terne.
Google blogs – componenta Google care acceptă căutarea în blogurile înregistrate Google,
crearea blogurilor proprii (blogsearch.google.com). În consecință, se obține încă un instrument
performant de comunicare, care permite plasarea resurselor, organizarea discuțiilor, comentarii etc.
Cu doar patru dintre aplicațiile Google poate fi creat un mediu de învățare prietenos, multifuncțional
și extensibil . Posibilitățile de extindere a mediului de învățare în baza platformei Google se datorează
unui set de instrumente speciale, create și dezvol tate în scopuri educaționale.
Google scholar – componentă de cerce tare în locațiile verificate – biblioteci științifice online.
Căutarea poate fi realizată după diverse criterii (titlu, autor, cuvinte cheie etc.). Aplicația poate fi
folosită și pentru iden tificarea tentativelor de plagiat (scholar.google.com).
Google books – biblioteca Google. Conține ediții digitale și cu drept de acces parțial sau
integral. De asemenea se conțin informații despre posibilitatea de cumpărare a edițiilor, datele
complete des pre autori și editori, alte informații relevante. (books.google.com)
Google translate – translatorul Google. Autorizează traducerea în cele mai diverse limbi a
cuvintelor și textelor. Oferă posibilitatea de traducere automată a paginilor Web. Pentru cuvintele
solitare propune liste de sinonime. Popularitatea aplicației crește exponențial, transformînd Google
translate în cel mai popular translator online din lume. (translate.google.com)
Google toolbar – componentă de instrumente universale, organizate în formă de bară a
programelor de navigare Web. Conține o selecție de instrumente pentru căutare, reținere referințe,
comentar ii și mesaje Web, wiki, verificare ortografică și trad ucere etc. (toolbar.google.com).
Google maps – element de instrumente universale geografice, hărți. Asigură rezolvarea
problemelor de căutare și localizare geografică, selectare a traseului optim, punct elor de interes etc.
(maps.google.com) . [3. Ibidem; p. 33 -34]
Toate resursele identificate, create sau redactate cu ajutorul instrumentelor Google, pot fi
distribuite către alți membri ai grupului. Ceea ce face ca Google să fie un instrument colaborativ
universal este disponibilitatea aplicațiilor în limbi naționale, printre care și limba română, precum și
un sistem de asistență și instruire online. Pentru a căpăta acces la instrumentele colaborative Google
este suficient un cont de mail Google. Utilizare a instrumentelor Google este simplă și nu necesită
cunoștințe prealabile speciale.
Beneficiile utilizării mediului de învățare pe platformă Google :
Platforma Google marcheaz ă un sistem de instrumente integrate. Legăturile între
componentele de planificare a activităților de învățare, comunicare pentru cunoaștere,
evaluare sau feedback, stocare și organizare internă a resurselor proprii și a referin țelor către
resurse externe se efectuea ză automat, asigurând un confort psihologic în cadrul mediului de
10
învăța re.
Accesul la toate instrumente le platformei Google este efectu at printr -un cont u nic de poștă
electronică. Fix area componentelor suplimentare nu necesită cunoștințe speciale în domeniul
tehnologiilor informaționale și comunicaționale. Interfața aplicați ilor este una sugestivă,
simplă și comodă în utilizare.
Platforma Google asigură posibilitatea utilizării colaborative, online a aplicațiilor de oficiu:
editor de text, a plicație de calcul tabelar, pre zentări electronice, editor grafic. Astfel
procurarea și instalarea pe calculatorul local a versiunilor comerciale ale unor asemenea
aplicații devine opțională.
Resursele educaționale externe în cadrul platformei (biblioteca științifică Google, cărțile
Google, hărțile Google) reprezintă date veridice, care po t fi utilizate în calitate de suport
științific și didactic.
Aplicațiile Google sînt în distribuție liberă, gratuită. Utilizarea lor individuală în scopuri
educaționale este perfect legală.
Platforma asigură trei nivele distincte de acces la datele pers onale: acces personal (doar
pentru deținătorul datelor), acces de grup (pentru membrii unui grup sau a unei comunități de
învățare) și acces public – pentru toți utilizatorii din rețea, interesați de tematica resurselor.
[3. Ibidem; p. 34 -35]
Implementarea TIC reprezintă un proces îndelungat de transformări, în cadrul căruia anumite
instituții și sistemul educațional, în ansamblu, își propun și rezolvă probleme ce țin de evoluția lor,
utilizând în acest scop tehnologii care, d e asemenea, se afl ă în permanenț ă dezvoltare.
1.3 Tendi nțe de perspectivă a ins trumentelor TIC în procesul educațional
Dezvoltarea tehnologiei informaționale este un element definitoriu al societății actuale, iar
sistemul educațional ar putea beneficia de pe urma valorificării acesteia. Societatea informațională
bazată pe cunoaștere a marcat sistemul de învățământ, impunând folosirea mijloacelor tehnologice
pentru schimbarea mediului școlar, prin modernizarea materialelor didactice, a strategiilor folosite,
precum și a felului în care se realizează procesele de predare -învățare -evaluare. Deoarece elevii sunt
atrași de tehnologia informației și comunicației, s -a constatat că lecțiile de română, în care sunt
introduse elemente TIC sunt considerate de ei mai atractive, rezultatele lor fiind îmbunătățite, pentru
că sunt mai atenți la ceea ce se predă, sunt mai receptivi și se implică în propria învățare.
11
Elementele TIC pot dinamiza lecțiile, elevii putând fi solicitați să urmărească un filmuleț, să
asculte o secvență din tr-un cântec, să urmărească o prezentare PowerPoint, să caute diferite informații
pe Internet, să comunice în cadrul unui grup on -line, să completeze o pagină de blog cu diverse
comentarii pe o temă dată etc. Avantajul tehnologiei este și acela că elevii p ot continua și acasă
învățarea.
Profesorii trebuie să conștientizeze numeroasele beneficii oferite de noile tehnologii în ceea
ce privește:
proiectarea activităților didactice;
adaptarea, elaborarea de produse informatice specifice disciplinei limba și literatura română;
diversificarea strateg iilor didactice ș i integrarea acestora în desfășurarea procesului de
învățământ;
dezvoltarea de relații interpersonale;
evaluarea rezultatelor învățării și analiza evolutivă a elevilor;
ameliorarea activității manageriale.
Resursele care pot fi utilizate, în cadrul disciplinei, pentru optimizarea practicilor existente,
dar și pentru promovarea unor noi abordări sunt: internetul, prezentări PowerPoint, cărți el ectronice,
dicționare digitale, enciclopedii, lecții și softuri AE L, softuri specializate, filme. Î n continuare, vor fi
prezentate câteva exemple de astfel de resurse:
Bubbl.us (https://bubbl.us ) este o aplicație simplă pentru crearea de hărți conceptuale
colabor ative online care pot fi stocate sau exportate ca imagini sau html , pentru a fi publicate pe blog
sau în pagină web, pot fi printate sau trimise prin e -mail. Aceast ă aplicație poate fi utilizată î n procesul
didactic, la limba și literature română, în dirijarea învățării. Elevii pot fi stimul ați să completeze o
hartă conceptuală , în care să înscrie trăsăturile personajului dintr -un text studiat. La finalul
completării, elev ii vor dialoga între ei, modul în care au real izatat hart a conceptuală . Astfel, vor fi
exersate și competențele de evaluare, iar elevii vor primi feedback rapid. (Anexa nr.1)
Prezi (http://prezi.com ) – o aplicație pentru crearea de prezentări non -lineare, cu posibilități
ca: zoom, itinerar al prezentării, inserare de legături, imagini, videoclip uri, texte, fișiere pdf, desene
(un pas înainte față de era Power Point ). Este o platformă binevenită și creativă, utilizândo în cadrul
orelor de limba și literatura română.
HotPotatoes (http://hotpot.uvic.ca ) cuprinde șase aplicații gratuite pentru crearea de teste
interactive: cu răspuns multiplu, cu răspuns scurt, cuvinte încrucișate, formare de perechi, ordonare
și completare de fraze; aceste aplicații necesită download și instalare. Aplicația data poate fi folosită
oricând și oriunde la compartimentul limbă și comunicare, la diverse tipuri de evaluări. Un alt
12
exemplu de modalități de integrare a mijloacelor TIC l a orele de limba și literatura română la clasa a
V-a în timpul predării, la unitatea a VI. ( Anexa nr. 2 )
ProProfs și Kubbu( http://www.kubbu.com ). Este un instrument gratuit pentru generare de
teste online cu opțiuni variate de siguranță, notare, limitare în timp, afișare a statisticilor etc. Conține
șase tipuri de teste și chestionare, în care pot fi incluse imagini sau videoclipuri. Testele pot fi tipărite,
trimise prin email sau înglobate în bloguri sau pagini web. (Anexa nr. 3)
Photosynth (http://photosynth.net/create.aspx ) – preia fotografiile și le mixează pentru a crea
imagini 3D în care fiecare se poate deplasa după bunul plac. Permite explorarea detaliilor, oprirea
filmului, panoramarea și urmărirea galeriilor foto. Aplicația poate fi utilizată la disciplina limba și
literatura română: reconstituirea momentelor vieții unui scriitor celebru; a casei memoriale aparținând
unei personalități literare, culturale. [4. http://cnni.ro/instrumente -tic/]
Windows Live Movie Maker (http://explore.live.com/windows -live-movie -maker ) – este o
aplicație de creare și editare video, inclusă în Microsoft Windows Me, XP și Vista. Aceasta conține
caracteristici cum ar fi efecte, tranziții, titluri, credite, piste audio, narațiunea cronologică, etc. Poate
fi folosit și pentru editarea fișierelor audio. Pot fi importate ima gini sau fișiere video. Această aplicația
poate fi folosită în activități didactice cum ar fi: Limbă și comunicare: audiții de texte literare;
prezentarea unor structuri gramaticale.
Teachertube (http://www.teac hertube.com ) Avantajul al acestei aplicații este unul special.
Aici se pot păstra videoclipuri create de profesori în scopuri educaționale. Poate fi și o sursă de
materiale utile. [4. Ibidem]
Didactica limbii și literaturii române , asemenea celorlalte discipline din domeniul științelor
educației, se află într -un continuu proces de dezvoltare și de acomod are la cerințele so cietății
cunoașterii, de aici s-a și pornit necesitatea de se a prezenta schimbările survenite, de a le prezent a
cadrelor didactice , noi surse de informare și de formare. S-au analizat diverse modalități , variate de
predare – învățare – evaluare a limbii și lit eraturii române, pe care s -ar putea valorifica în propriul
demers didactic. Precum menționa, Constantin Noica: „Într-o școală niciodată nu se știe cine dă și
cine primește ”. [5. http://www.limbaromana.md ]
Integrarea noilor tehnologii în educație a fost abordată de foarte mult timp și analizată din
perspective multiple, fiind evidențiate, în mod deosebit, avantajele, implicațiile și resursele necesare
la diverse niveluri. Progrese semnificative s -au înregistrat în ceea ce privește dotarea școlilor cu
tehnologie informatică, acesul la internet, dezvoltarea de sof turi educaționale, elaborarea de materiale
suport și furnizarea de activități de formare pentru cadrele didactice. Studiile realizate în ultimii cinci
ani în diferite țări au arătat că utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor în educație
contribuie într -o foarte mare măsură la îmbunătățirea rezultatelor elevilor.
13
În sistemul ed ucațional se poate semnala, în ultimul deceniu, o creștere semnificativă a
interesului pentru folosirea noilor tehnologii de informare și comunicație, de implementare a instruirii
asistate de calculator în procesul de predare – învățare – evaluare la orele de limbă și literature
româna, ceea ce a dus la o regândir e a demersului didactic, favoriz ând trecerea de la învățarea centrată
pe profesor la învățarea centrată pe el ev.
În școala mileniului trei sunt folosite din ce în ce mai des, și nu doar î n laboratoarele de
informatică, dar și la alte discipline, cum ar fi: limba română, prezentările PowerPoint ca material
didactic, softurile educaționale adaptate diferitor stiluri de învățare, programele de simulare etc.;
folosirea acestor noi mijloace de învățământ crește accesul la resursele de predare – învățare –
evaluare, determină schimbarea rolului profesorului și al elevului într -un mediu de instruire în rețea.
Softu l educațional este un program informatizat, proiectat special pentru rezolvarea unor sarcini
didactice prin valorificarea tehnologiilor specifice instruirii asistate de calculat or, care asigură
controlul sau autocontrolul activității de învățare.
S-a const atat că, e xperiența de până acum a arătat că folosir ea instrumentelor TIC la orele de
limba și literatura română este apreciată de toți elevii. Utilizarea lor face lecția mai ușoară și mai
atractivă, dă orelor de curs un statut înalt, în special când intro ducem elemente de interactivitate, web
sau videoconferințe. Elevii și profesorii lor devin mândri de activitățile desfășurate, de materialele
pregătite, crește motivația și cu toții devin implicați cu adevărat în ceea ce fac.
14
Concluzii la capitolul 1
TIC ne ajută pe noi, profesorii de limbă și literatură română: să descoperim noi metode
interactive potrivite pentru lecții, să eliminăm eventualele dificultăți pe care le -am întâmpina în
predarea conținuturilor, să aflăm cât mai multe detalii despre conținuturile predate, să facem evaluări
complete și subiective, să ținem legătura permanent cu elevii, părinții acestora, cu alți colegi, să
dezvoltăm proiecte complexe legate de realitatea cotidiană. Pe de altă parte, calculatorul oferă
posibilită ți reale de individualizare a instruirii. El se poate transforma cu ajutorul profesorului dintr –
un mijloc de transmitere a informației, într -un instrument ce oferă programe de învățare adaptate
conduitei și cunoștințelor elevului.
În final aș putea mențion a că, integrarea instrumentelor TIC î n procesul de predare -învățare –
evaluare ar trebui să își propună transformarea felului în care elevii învață, dar și a modului în care
sunt învățați, din perspectiva ideii că elevii nu primesc pur și simplu niște inform ații, ci își construiesc
ei înșiși cunoștințe, capacități, atitudini. Integrarea tehnologiei nu trebuie să fie un scop în sine, ci să
urmărească faptul că ar trebui reconsiderat elevul ca subiect al activității instructiv -educative și
orientat spre formare a competențelor specifice, precum și accentuarea caracterului aplicativ al
disciplinei pe care o studiază.
15
II TEHNOLOGII INFORMAȚIONALE DE EVALUARE A
COMPETENȚELOR ȘCOLARE. DEZIDRAT AL CALITĂȚII ÎNVĂȚĂRII
2.1 Tipuri de evaluare
Evaluarea reprezintă un moment esențial în demersul didactic, de ea fiind interesați
deopotrivă profesorii, elevii, dar și societatea în ansamblul ei. Rolul unei evaluări moderne este acel a
de a da încredere, de a -l motiv a pe elev în procesul didactic. Astfel, încurajarea fiec ărui elev în lecție
îl stimulează pe acesta , să înțeleagă faptul , că îi este recunoscut efortul și progresu l pe care îl face să
învețe. Scop ul fiecărui cadru didactic este, pe de o parte, de a -i antrena pe elevi în propria pregătire,
de a p ersonaliza comunicarea, de a crea o atmosferă pozitivă, iar pe de al tă parte de a modela elevii,
acceptând și experimentând metode moderne, cât mai antrenante și mai atractive.
În funcție de perspectiva din care este abordată, în pedagogie evaluarea are mai multe
înțelesuri, semnificații fiind valorificat: ,, ca instrument sau modalitate de reglare a proceselor de
predare – învățare ; ca judecată de valoare asupra rezultatelor procesului de învățământ prin
raportare la obiective; ca mijloc de comunicare a rezultatelor obținute de elevi în activitatea de
învățare; ca proces prin care se stabilește dacă sistemul educațional își îndeplinește funcțiile pe care
le are; ca activitate prin care sunt colectate, asamblate și interpretate informații despre starea,
funcționarea și/ sau evoluția viitoare probabilă a unui sistem: elev, profesor, unitate școlară, sistem
de învățământ ’’.[6. p. 97 -98]
În procesul instructiv -educativ, actul evaluării are un rol potrivit, aranjat prin faptul că
orientează și corectea ză pr edarea și învățarea. Efectu area permanentă a unei evaluări în cadrul orelor
de limbă și literatură română permite cunoașterea, explicarea și perfecționarea rezultatelor elevilor și
chiar a proceselor de predare -învățare care au produs aceste rezultate. Strategiile, modalitățile de
evaluare permit atât cadrului didactic, cât și elevului să cunoască dacă final itățile propuse au fost
îndeplinite. Evaluarea este un proces multidimensional, iar în funcție de criteriile alese, se pot
enumera mai mult e strategii de evaluare, astfel : [7. p.115 ]
1. Din punct de vedere al situațiilor de evaluare , se poate face distincție între:
evaluare realizată în circumstanțe obișnuite , în cadrul activității de predare – învățare,
bazată pe obs ervarea activității elevilor;
evaluare specifică , ceea ce presupune crearea unei situații adecvate, elaborarea și
aplicarea unor probe, partener ii angajați în proces fiind conștienți de importanța
demersurilor de verificare și apreciere întreprinse.
16
2. După funcția dominantă îndeplinită, există două strategii:
evaluare diagnostică (se realizează o diagnoză descriptivă ce constă în localizarea
lacunelor și erorilor în cunoștințe și abilități, dar și a ,,punctelor forte’’, și o diagnoză
etiologică care relevă cauzele care au g enerat neajunsurile constatate);
evaluare predictivă prin care se urmărește prognozarea gradului în care elevii vor putea
răspunde adecvat unui p rogram de instruire pe viitor.
Constan tin Cucoș clasifică strategiile de evaluare în funcție de trei criterii: [8. p. 379 ]
1. cantitatea de informație care scindează evaluarea în: evaluare parțială – prin care se verifică
elementele cognitive sau comportamentale secvențiale; este posibilă prin ascultare curentă,
extemporale, probe practice curente și evaluare globală -se aplică atunci când cantitatea de
cunoștințe și deprinderi este mare, datorită c umulării acestora; se realizează mai ales prin
examene.
2. axa temporală la care se raportează verificarea împarte evaluarea în: evaluare inițială,
evaluare continuă și evaluare finală.
3. sistemul de referință pentru emiterea judecăților de valoare asupra rezultatelor evaluate:
evaluare criterială (bazată pe obiective) și evaluare normativă (elevii sunt comparați, clasați).
Fiecare dintre tipurile de evaluare constituie o modalitate de control di stinctă asupra calității
educației oferite elevilor și asupra achizițiilor realizate de aceștia.
Evaluarea inițială (predictivă ) se realizează la începutul unei activități de instruire (de
regulă, la începutul anului școlar) și urmărește stabilirea nivel ului de cunoștințe a elevilor. Acestă
evaluare este „ impusă de necesitatea anticipării procesului de formare prin cunoașterea pregătirii
anterioare a elevilor, a nevoilor de învățare, precum și creearea premiselor necesare pentru
asimilarea noilor conținu turi”. [9. p. 69] Cucoș Constantin. Teoria și metodologia evaluării . Editura
Polirom, Iași, 2008.
Evaluarea inițială constituie un punct de plecare al ac tivității de instruire viitoare , oferind
posibilitatea cunoașterii potențialului de învățare al elevilor care va conduce la stabilirea unor strategii
ce vor fi adoptate în funcție de rezultatele obținute la fiecare clasă testată. De exemplu, evaluarea
inițială se dovedește a fi foarte u tilă la începutul clasei a V -a, pentru cunoașterea de către cadrul
didactic a nivelului de pregătire al elevilor cu care va lucra, fiind realizată mai ales prin probe scrise .
Este firesc ca același test, aplicat la două colective de elevi, să ducă la rezul tate diferite, ceea ce va
necesita abordări variate, selectarea unor metode potrivite nivelului fiecărei clase. Dacă în urma
testării inițiale a elevilor se constată greșeli de scriere corectă a unor cuvinte, vor fi proiectate
activități de învățare în care să se urmărească remedierea acestui fapt, prin completarea unor enunțuri
17
cu ortograme și explicarea utilizării lor; dacă se constată confuzi i de recunoaștere a părților de vorbire,
respectiv de propoziție, se va insista asupra diferențierii lor, vor fi lămurite prin exerciții suplimentare.
Așa dar, evaluarea inițială este ,, utilă pentru refacerea sau remedierea unei stări de fapt,
pentru apli carea unui scurt program de recuperare sau de refacere a noțiunilor fundamentale ce vor
fi implicate în susținerea învățăturii următoare, pentru a omogeniza într -un fel, fondul de cunoștințe
și abilități indispensabile unui nou parcurs ”. [10. p. 368 ]
Pe lâ ngă funcția diagnostică pe care o îndeplineș te (aceea de a de scoperi eventualele deficiențe
în pregătirea elevilor și obstacolelor de învățare), evaluarea inițială are și o funcție prognostică care
„sugerează profesorului condițiile probabile ale desfășurării noului program și îi permite acestuia
anticiparea rezultatelor. Mai exact, pornind de la datele evaluării, se pot stabili: obiectivele
programului viitor, demersurile didactice considerate adecva te posibilităților de învățare ale
elevilor, ritmul convenabil de desfășurare ”. [7. p. 120 ]
S-a consider at, că pentru a efectua o evaluare inițială prodctivă și utilă , este absolut necesară
cunoașterea programei școlare, nu numai a clasei la care se face evaluarea, ci și a clasei anteri oare.
De aceea, pentru a elabora proba de evaluare inițială la începutul clasei a V -a, profesorul va parcurge
progra ma pentru clasa a IV -a, cercetând cu mare atenție competențe le pe care elevii trebuie să le aibă
la acel mom ent (de e xemplu: priceper ea de a culege informa ții dintr -un text dat; aptitudin ea de a
exprima în scris idei, sentimente; capacitatea de a opera cu noțiunile morfologice studiate etc.) (Anexa
nr.4)
Evaluarea inițială oferă profesorului posibilitatea de a avea o reprezentare cât mai exactă a
situației existente (potențialul de învățare al elevilor, dar și dificultățile de învățare ale elevilor ce
trebuie remediate). Pornind de la datele oferite de evaluarea iniția lă, profesorul de limbă și literatură
română își va organiza, planifica demersul pedagogic imediat următor.
Evaluarea formativă (continuă) este acel tip de evaluare desfășurat pe parcursul procesului
didactic . Ea oferă profesorului capaci tatea de a se raporta la obiectiv ele programei școlare, de a urmări
progresul elevilor. Este un tip de evaluare ritmică, pe baza unui f eedback continuu, care determină
relații de cooperare între profesor și elev. Acest tip de evaluare are câteva caracteristici fundament ale:
[11. p. 316 ] este o evaluare criterială, bazată pe obiectiv ele învățării;
intervine în timpul fiecărei sarcin i reprezentative de învățare;
anunță elevul și profesorul asupra gradului de stăpânire a obiectivelor;
admite profesorului și elevului să determine dacă acesta din urmă posedă achizițiile necesare
pentru a aborda sarcina următoar e într -un ansamblu secvențial;
are ca scop să îndrume elevul să surmonte ze dificultățile de învățare;
18
este internă procesului de învățare, fiind centrată mai mult pe cel ce învață decât p e produsul
finit.
Evaluarea formativă impune o altă atitudine față de procesul predării -învățăriievaluării, atât
profesorul, cât și elevul se manifestă activ, profesorul îndrumă elevul, motivându -l pentru învățare,
iar elevul dobândește încredere în sine, în forțele proprii.
Genevieve Meyer , referindu -se la acest tip de evaluare, mărturisește: „ evaluarea formativă ajută
elevul să învețe, iar instrumentele acesteia sunt toate acele elemente rezultate din teoriile învățării
care îi permit profesorului să tre zească, să stimuleze sau să dezvolte la elev procesele cognitive ”.
[12. p. 39 ]
Dacă este corect integrată în procesul de învățământ, evaluarea formativă este un mod de
evaluare și în același timp o strategie de lucru, aplicarea acesteia necesitând ,, o orga nizare riguroasă
a predării, competență în precizarea obiectivelor, în stabilirea sarcinilor, în alegerea tehnicilor de
evaluare. Toate aceste elemente trebuie elaborate înainte de organizarea procesului de predare, în
faza de proiectare a activității dida ctice, sau lăsate pe seama spontaneității inspirate de o experiență
pozitivă și de ingeniozitate ”. [10. p. 371 ]
Noțiunea de evaluare formativă tinde să se transforme în evaluare formatoare . Referindu –
se la acest tip de evaluare, Crenguța – Lăcrămioara Oprea mărturisește: ,, Evaluarea formatoare este
mult mai eficientă pentru că vine din propria inițiativă a celui care învață, acesta implicându -se în
realizarea unor materiale cu scop evaluativ, sporindu -și în același timp capacitățile de autoevaluare.
Pentru a ceasta este necesar ca profesorul să dețină o serie de tehnici prin care să -i învețe pe elevi
să învețe, modalități prin care elevul să se simtă activ și să -și poată evalua propriile activități.
Evaluarea formatoare are rol de reglare și autoreglare a acti vităților cu sprijinul ambilor parteneri
ai acțiunii educaționale având un caracter interactiv ”. [13. p. 239 ]
Evaluarea formativă îndeplinește funcții specifice activității de evaluare în general (funcția
diagnostică, prognostică), dar funcțiile caracteristice acestui tip de evaluare sunt funcția de feedback,
funcția de corectare a greșelilor, de ameliorare și reglare a procesului, precum și funcția educativă
prin care se urmărește formarea capacității elevilor de a se autoevalua realist. (Anexa nr. 5)
Un alt tip de evaluare este cunoscut și sub denumirea de evaluare finală , reprezintă modul
tradițional de evaluare a rezultatelor școlare, incluzând formele de verificare periodică și finală,
tezele, examenele de evaluare națională (de la șfârșitul clasei a VI -a, a VIII -a). Evaluarea sumativă
este ,, modul de evaluare dinamică a rezultatelor școlare ce se realizează, preponderant, prin
verificări punctuale pe parcursul programului, încheiate printr -o evaluare globală, de bilanț,”
[7. p. 128 ] la sfârșitul unei perioade relativ mari (semestru, an școlar, ciclu de învățământ).
19
Prin evaluarea sumativă se verifică nivelul unor capacități a căror formare și dezvoltare
necesită o perioadă de timp îndelungată. Astfel ,,durata mare de timp și cantitatea mare de informații,
deprinderi, capacități care se acumulează fac ca acestă evalu are să fie un sondaj asupra elevilor și
materiei învățate, rezultatele fiind apoi comparate cu obiectivele generale propuse la începutul
activității. Posibilitățile de îmbunătățire a activității instructiv -educative sunt mai reduse, ele
aplicându -se pentru o etapă viitoare (semestrul, anul școlar, ciclul școlar viitor). Și pentru elevi
evaluarea finală este mai dificilă dată fiind cantitatea mare de cunoștințe, priceperi, capacități etc.
verificate și atitudinile negative (emoții, competiție etc) care însoț esc a desea acest tip de evaluare”.
[14. p. 267 ] Atunci când evaluarea sumativă se realizează la finalul unui capitol, unități de învățare,
sistem de lecții, teza semestrială, profesorul are posibilitatea să varieze procedurile de evaluare,
utilizând lucră ri scrise, teste, chestionare, susținere de proiecte, cu condiția ca aceste procedee să
rămână coerente în raport cu obiectivele stabilite.
Pentru evaluarea sumativă de la sfârșitul unei unități de învățare, se poate alege, pentru
partea de literatură, între:
selectarea unui text, fragment de text liric la prima vedere pe o anumită temă (de ex: tema
,,natura și iubirea” – clasa a VIII -a), solicitând răspunsuri ce vizează felul în care este
dezvoltată tema respectivă (la nivel compozițional și ideatic), felul în care elevii înțeleg textul
dat, interpretează textul liric sau raportează acel fragment l a textele studiate în clasă;
elaborarea unei compuneri în care elevii să prezinte cum apare ilustrată tema iubirii și naturii
într-o suită de texte lirice ( Lacul de Mihai Eminescu; Emoție de toamnă de Nichita Stănescu;
Izvorul nopții de Lucian Blaga);
redacta rea unei compuneri în care elevii să prezinte propriile idei și atitudini privind tema
naturii și a iubirii într -un text liric la prima vedere.
Privită astfel, evaluarea sumativă reprezintă o modalitate utilă de verificare, care
evidențiază nivelul la care s -a desfășurat activitatea, dar și rezultatele învățării. Prin evaluarea finală
se constată progresul înregistrat de elevi și ea trebuie să a copere obiectivele de referință, competențele
specifice urmărite pe parcursul unei unități de învățare, a unui an școlar sau de -a lungul unui ciclu
curricular. Evaluarea sumativă ,,vizează evaluarea rezultatelor, având efecte reduse pentru
ameliorarea pro cesului, apreciază rezultatele preponderent prin compararea lor cu scopurile
generale ale disciplinei, exercită în principal, funcția de constatare a rezultatelor și de clasificare a
elevilor ”. [7. p. 151 -152]
Evaluarea finală trebuie susținută de evalua rea continuă, profesorul având datoria de a -i
obișnui pe elevi cu modalități de evaluare cât mai diverse, aplicând diferite instrumente și metode de
evaluare. Fiecare formă de evaluare își dovedește utilitatea în raport cu funcțiile îndeplinite,
20
evaluarea inițială , evaluarea formativă și cea sumativă, fiind complementare. Cele trei tipuri de
evaluare vizează rezultate școlare obținute de elevi într -un interval de timp definit, instituie evaluarea
ca mijloc de formare a elevului și permit observarea evoluți ei competențelor elevilor.
Pentru activitățile de evaluare, la limba și literatura română, pot fi utilizate câteva platforme
cu acces deschis , destinate elaborării testelor electronice:
● Hot Potatoes . http://hotpot.uvic.ca/
● Classtools http://classtools.net/
● Testmoz . https ://testmoz .com/
● Kubbu .http://www .kubbu .com/
2.2. Metode și procedee de evaluare
În procesul de învățământ , strategia de instruire este foarte importantă deoarece ea reprezintă
modul în care profesorul reușește să aleagă cele mai potrivite metode, procedee, mijloace pe care să
le combine și să le organizeze în vederea atingerii obiectivelor propus e.
Termenul de ,,metodă’’ provine din cuvântul grecesc , ,methodos’’ ( metha -spre, către și
odos -cale, drum ) și reprezintă drumul sau calea de urmat în activitatea comună a profesorului și a
elevilor în vederea realizării obiectivelor instr uirii. ,,Metoda intervine ca o modalitate de aprofundare
a unui domeniu al științei, al artei; prin intermediul ei se dirijează și se controlează desfășurarea unei
acțiuni programate și sistematice de însușire în condiții cât mai active a materiei de învățământ. A
prezenta, a preda, a comunica, a transmite etc. și respectiv, a asimila, a însuși, a -și apropria etc. sau
a conduce spre… cucerirea științei, spre redescoperirea adevărurilor sunt termeni sau expresii care
desemnează unele dintre notele esențiale ale acestu i concept fundamental în pedagogie – cel de
metodă ’’. [15. p. 38 ]
În cadrul metodelor se întâlnește procedeul , care reprezintă ,, o operație subordonată acțiunii
declanșate la nivelul metodei de instruire. El include tehnici limitate de acțiune, în situații și condiții
concrete. Relația procedeu – metodă didactică este destul de mobilă, încât o metodă poate deveni
procedeu și invers, după relevanța lor în situațiile concrete și efectele realizate, valoarea
operațională. Exemplu: problematizarea – procedeu în cadrul conversației și invers ’’.
[16. p. 301 -302]. Utiliza rea metodelor și a procedeelor de către profe sor, în activitatea la clasă, trebuie
să fie determinată de realizarea unei învățări active, participative, elevul aflându -se în c entrul tuturor
acțiunilor.
21
Metoda de evaluare reprezintă ,, calea de acțiune comună profesor – elevi care conduce la
punerea în aplicare a oricărui demers evaluativ, în vederea colectării informațiilor privind procesul
și produsul învățării , prelucrării și valorificării lor în diverse scopuri ”. [17. p. 42 ]
Cadrul didactic trebuie să stăpânească o varietate de me tode și instrumente de evaluare , pe
care le va aplica în funcție de par ticularitățile clasei de elevi, de scopul și obiectivele evaluării, de
specificul conținut urilor supuse aprecierii . Printre metodele tradiționale de evaluare folosite la
discip lina limba și literatura română , în învățământul gimnazial, se numără probele orale și probele
scrise .
Elaborarea unei probe presupune stabilirea obiectivelor evaluării, a conținutului v erificat,
construirea itemilor, cerințelor, stabilirea unei grile de corectare, construirea unui barem de notare.
Apoi, va fi ales un moment favorabil în care se va realiza evaluarea, prin anunțar ea elevilor și
aplicarea probe i.
Probele orale sunt des folosite în cadrul orelor de limba și literatura română, prin intermediul
lor constatându -se nivelul la care se află cunoștințele acumulate de elevi la un moment dat, dar, mai
ales, verificându -se capacitatea de comunicare orală a elevilor, mo dul lor de exprimare, logica
expunerii (de exemplu, atunci când elevii au de povestit oral un text, respectând succesiun ea logică a
întâmplărilor). Verificările orale trebuie pregătite printr -o discuție introductivă, prin care să se
stabilească un climat d e colaborare , de stimulare a elevilor pentru activitatea care va urma. Prin
intermediul conversației, cadrul didactic va urmări cantitatea și calitatea informațiilor pe care le dețin
elevii. Conversația poate fi individuală, frontală, întrebările să fie adresate la 2 -3 elevi, sau combinată.
Avantajele acesteia constau în faptul că se realizează o comunicare deplină între clasă și cadrul
didactic, iar feedbackul are loc imediat.
Ca orice metodă, probele orale prezintă numeroase avantaje, dar și câtev a dezav antaje.
Avantaje : -favorizează dezvoltarea capacității de exprimare orală a elevilor;
-posibilitatea de a corecta imediat eventualele erori sau neînțelegeri ale elevilor;
-permite multă flexibilita te în alegerea conținuturilor;
-asigură o comunicare consistentă între profesor -elev;
-întăresc, fixează învățarea.
Dezavantaje : -gradul de dificultate a întrebărilor este diferit de la un elev la altul;
-nu pot fi evaluați toți elevii într -un timp scurt.
Utilizarea probelor de evaluare orală la limba și literatura română este absolut necesară
pentru abordarea capacității de exprimare orală, procesul evaluativ devenind și o activitate d e
învățare, corectare, întărire, sistematizare și aplicare a cunoștințelor elevilor. (Anexa, nr.6 )
22
Probele scrise se numără printre formele clasice, tradiționale de evaluare și presupun tratarea
în scris a sarcinilor de lucru. Probele scrise se concretizează prin: [7. p. 175 ]
a) probe curente, cu durată scurtă (extemporale) care cuprind de obicei conținuturi curente;
b) probe de evaluare periodică – sunt aplicate de regulă după parcurgerea unui capitol;
c) teze semestriale care cuprind o arie de conținut mai mare decât cele periodice și îndeplinesc o
funcție diagnostică și prognostică.
Probele scrise sunt deosebit de avantajoase , întrucât oferă profesorului posibilitatea de a
verifica și a aprecia toți elevii din clasă într -un timp scurt. Verificarea tuturor elevilor în legătură cu
același conținut , pe baza unui punctaj , permite o apreciere mai obiectivă în comparație cu
examinarea orală. Elevilor le oferă posibilitatea de a lucra în ritmul lor propriu, în mod liber, dovedin d
capacitatea de sinteză a cunoștințelor. Dacă lucrările de control curente (extemporalele) au o durată
de 10 -15 min ute și verifică conținuturi din lecția de zi, fie prin reproducerea celor învățate, fie prin
execiții de muncă indep endentă, lucrările semes triale sunt planificate din timp , au durata de 50 -60 de
minute, cuprind conținuturi din materia parcursă, fiind pregătite prin lecții de recapitulare și
sistematizare . (Anexa nr. 7 )
Probele scrise reprezintă metoda fundamentală de evaluare deoarece:
– oferă posibilitatea verificării modului în care a fost însușit un anumit conținut de către țoți el evii,
într-un timp scurt;
– verifică capacitatea de exprimar ea în scris a elevilor;
– oferă mai multă obiectivitate decât probele orale;
– permit verificarea unor capacități de sinteză, analiză.
Dezavantajul major al probelor scrise ar fi că elevii nu pot fi dirijați în învățare, că reglarea nu se
produce imediat.
Probele de evaluare scrisă sunt preferate de majoritatea cadrelor didactice, constituind
instrumente valide, apte să măsoare cu precizie și obiectivitate perf ormanțele elevilor. Pe ba za
analizei rezultate lor profesorul își dă seama ce elemente au fost re ținute și care sunt m inusurile,
punctel e slabe. Existența baremului de corectare oferă posibilitatea unei evaluări obiective. (Anexa,
nr. 4 )
Metodele alternative sau complementare nu le înlocuiesc pe cele tradiționale, ci au rolul de
a se împleti cu acestea, astfel încât evaluarea rezultatelor să fie optimă.
Dintre metodele comple menta re de evaluare fac parte: [ 8. p. 384 ]
Portofoliul;
Proiectul;
Referatul;
23
Investigația;
Autoe valuarea .
Profesorul Ion T. Radu menționează că metodele alternative de evaluare prezintă cel puțin
două caracteristici: ,, pe de o parte, realizează evaluarea rezultatelor în strânsă legătură cu
instruirea/ învățarea, de multe ori concomitent cu aceasta ; pe de altă parte, ele privesc rezultatele
școlare obținute pe o perioadă mai îndelungată, care vizează formarea unor capacități, dobândirea
de competențe și mai ales schimbări în planul intereselor, atitudinilor, corelate cu activitatea de
învățare’’ . [7. p. 188 ]
Observarea sistematică a activității și a comportamentului elevilor oferă cadrului didactic
cunoașterea nivelui de pregătire și comportarea elevilor pe parcursul lecțiilor. Astfel, se constată care
este interesul fiecărui elev de a -și însuși cunoștințe noi și de a -și forma capacități; sunt depistați elevii
care muncesc sârguincios și conștiincios, precum și elevii superficiali în învă țare, neglijenți și
delăsători. Fiind o probă complexă, ea se bazează pe următo arele instrumente de evaluare:
[8. p. 388-389]
1. fișa de evaluare care conține: date despre elev, particularități ale proceselor intelectuale, aptitudini
și interese, t răsături de afectivitate;
2. scara de clasificare (indică frecvența cu car e apare un comportament);
3. lista de control, verificare care indică profesorului că un anumit comportament este prezent sau
absent.
Fișa de evaluare este utilizată în cazul elevilor care au nevoie de sprijin în învățarea limbii
române, cadrului didactic fiindu -i utilă în vederea sch imbării sau îmbunătățirii strategiei de predare
învățare – evaluare. Această metodă este realizată în cadrul orelor și urmărește elevul în activitatea
lui desfășurată în mod obișnuit, felul în care acesta răspunde la solicitările pro fesorului, atitudinea lui
față de activitatea școlară, participarea lui afectivă la activitățile frontale sau în echipă.
Investigația este o metodă care începe, se desfășoară și se încheie în clasă. Aceasta oferă
elevului posibilitatea de a rezolva o sarcină de lucru, profesoru l dând instrucțiuni precise în legătură
cu sarcina de lucru aleasă. ,, Rezolvarea sarcinii de lucru de către elev poate demonstra, în practică,
un întreg complex de cunoștințe și capacități. Maniera de folosire a investigației trebuie adaptată
vârstei e levilor și experiențelor lor intelectuale. Investigația reprezintă o metodă cu puternice valențe
de învățare de către elev și un mijloc eficient de evaluare ’’. [17. p. 60 ]
Investigația poate fi individuală sau de grup. Această metodă devine utilă în cadru l orelor de
receptare a textului literar. Prin aplicarea investigației, elevul poate aborda un text liric sau epic.
Citește textul următor (de exemplu, o fabulă), folos ind intonația corespunzătoare.
Povestește, pe scurt, întâmplările l a care participă pers onajele.
24
Explică morala fabulei.
Prezintă personajele fabulei, evidențiind câte o trăsătură relevantă.
Găsește două argument e, prin care să demonstrezi, că textul dat aparține genului epic.
Investigația are un caracter sumativ, prin intermediul ei putând fi evaluate cunoștințe, abilități,
priceperi constituite de -a lungul unei perioade mai îndelungate de învățare. De asemenea, aceasta
promovează deprinderile de comunicare, precum și formarea unor tehnici de lucru în grup sau
individuale.
Proiectul reprezintă o activitate de evaluare mai amplă decât investigația, care ,, începe în
clasă, prin definirea și înțelegera sarcinii de lucru, eventual prin începerea rezolvării acesteia, se
continuă acasă, pe parcu rsul a câtorva săptămâni, timp în care elevul are permanente consultări cu
profesorul, și se încheie tot în clasă, prin prezentarea în fața colegilor a unui raport asupra
rezultatelor obținute și, dacă este cazul, a produsului realizat ’’. [18. p. 128 -129]
Proiectul este o metodă activ – participativă care îi solicită pe elevi în a realiza cercetări, a găsi
soluții individual sau în echipă despre o temă dată. Proiectul ,,presupune și încurajează transferul de
cunoștințe, deprinderi, capacități, facilitează și solicită abordările interdisciplinare, și consolidarea
abilităților sociale ale elevilor. Este deosebit de util atunci când profesorul urmărește accentuarea
caracterului practic /aplicativ al învățării și apropierea între discursul teoretic și experiența de viață
a elevilor ’’. [13. p. 275] Prin intermediul proiectului, elevii au posibilitatea de a demonstra nu doar
ceea ce știu, ci, mai ales, ceea ce știu să facă, punându -și în valoare deprinderile, priceperile și
abilitățile. Realizarea unui proiect impune clarificarea, încă de la început, a modalității de desfășur are
și evaluare a proiectului.
Profesorul stabilește s ingur sau împreună cu elevii:
Tema proiectului
Obiectivele
Formarea grupelor de lucru
Repartizare a sarcinilor în cadrul grupei
Timpul alocat realizării temei
Aceasta reprezintă prima etapă în realizarea unui proiect. Urmează etapa, a II -a în care sunt
culese, organizate și prelucrate informațiile legate de tema aleasă. Cercetarea propriu – zisă și
realizarea materialelor se face în a fara orelor de curs. Ultima etapă constă în prezentarea rezultatelor
cercetării, a materialelor elaborate și evaluarea acestora.
Proiectul reprezintă o metodă motivantă pentru elevi, aceștia încercând să găsească soluții cât
mai originale, creative de rez olvare a sarcinii primite. Munca în echipă (atunci când proiectul se
realizează în grup) contribuie la întărirea coeziunii grupului, la participarea cu simțul răspunderii în
25
realiz area sarcinii de lucru. Realizarea proiectului este o activitate ce oferă n umeroase satisfacții
elevilor care se vor implica în crearea unor produse cât mai bine documentate și mai originale.
Portofoliul reprezintă o modalitate eficientă de com unicare a rezultatelor școlare și a
progreselor înregistrate de elevi, deoarece reu nește un ansamblu de activități (teme, fișe de lectură
suplimentară, proiecte, lucrări de creație, probe scrise etc.) realizate de elev de-a lungul unui perioade
mai lungi de timp ( semestru sau an școlar). Elementele componente ale portofolului la limba și
literatura română sunt stabilite de profesor, dar elevul poate include în portofoliul propriu materiale
pe care le consideră utile și reprezentative.
Profesorul Ioan Cerghit afirma: ,, portofoliul cuprinde o selecție dintre cele mai bune lucrăr i
sau realizări personale ale elevului, cele care îl reprezintă și care pun în evidență progresele sale;
care permit aprecierea aptitudinilor, talentelor, pasiunilor, contribuțiilor personale. Alcătuirea
portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua, de a -și descoperi valoarea
competențelor și eventualele greșeli. În alți termeni, portofoliul este un instrument care îmbină
învățarea cu evaluarea continuă, progresivă, și multilaterală a procesului de activitate și a
produsului fina l. Acesta sporește motivația învățării ‘‘. [15. p. 383 ]
Ca metodă sau ca instr ument de evaluare, portofoliul furnizează informații esențiale
deopotrivă elevului, cadr ului didactic și părinților :
elevii își pot grupa produsele munc ii lor și se pot autoe valua;
profesorului îi oferă informații despre performanța și evoluția elevului;
părinții pot să -și formeze o imagine de ansamblu despre realizările propriilor copii la
disciplina limba și literatura română.
Portofoliul poate fi de mai multe tip uri, î n funcție de elementele sale constitutive:
Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecție a c elor mai importante lucrări);
Portofoliu de progres sau de lucru (conține toate elementele desfășura te pe parcursul
activității);
Portofoliu de evaluare (cuprinde: obiective, strategii, instrumente de eval uare, tabele de
rezultate etc.)‘‘. [13. p. 249 ]
Avantajul portofoliului constă în faptul că elevul poate avea acces tot timpul la el pentru a -l
completa, actualiza, consulta în vederea autoinstruirii, însă portofoliul este și un instrument de
evaluare curentă, oferind profesorului informații esențiale despre performanțele și evoluția elevului
într-o perioadă mai lungă de timp.
Portofoliul ilustrează efortul depus de elevi în procesul de învățare, iar profesorului îi revine
sarcina de a aprecia munca depusă, modul de implicare în activitate, de a evalua, pe parcursul
semestru lui, fiecare produs cuprins în portofoliu sau a aprecia global elementele componente ale
26
portofoliului. ,, Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare, este o mapă deschisă în care
tot timpul se mai poate adăuga ceva, iar nota nu trebuie să fie o presiune. Această metodă alternativă
de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra în ritm propriu, stimulând implicarea activă
în realizarea sarcinilor de lucru și dezvoltând capacitatea de autoevaluare ’’. [13. p. 251]
Autoevaluarea are rolul de a implica elevul în procesul de învățare, ,,permițându -i acestuia
de a-și aprecia propriile performanțe în raport cu obiectivele prestabilite ’’. [17. p. 340]
Autoevaluarea este un p roces care se dezvoltă în timp, care se construiește cu ajutorul
profesorului. Acesta îi va instrui pe elevi ce trebuie să aibă în vedere în aprecierea răspunsurilor. Prin
autoevaluare, elevii vor reuși ,,să își cunoască mai bine potențialul intelectual. Acest fapt le va da
încredere în sine și îi va motiva pentru îmbunătățirea rezultatelor școlare. De aceea, profesorul va
ajuta elevii să -și dezvolte capacitățile autoevaluative, să -și compare nivelul la care au ajuns în raport
cu obiectivele educaționale, să -și impună un program și un ri tm propriu de învățare ’’. [18. p.16]
Prin intermediu l autoevaluării , elevii își vor forma o imagine de ansamblu în legătură cu
propriul proces de învățare și de evaluare. Pentru formarea capacității de autoevaluare la elevi,
profesorul va prezenta, la începutul activității sau a sarcinii de lucru ce urmează a se desf ășura,
obiectivele curriculare și de evaluare pe care elevii trebuie să le atingă, va încuraja elevii să pună
întrebăr i legate de modul de realizare a sarcinilor de lucru. Autoevaluarea comp ortamentelor din
domeniul afectiv realizată, prin chestionar, la șfârșitul unei activități are rol de feedback asupra
activității desfășurate. (Anexa nr. 8 )
Metodele complementare de evaluare au următoarele avantaje:
asigură o utilă punere în practică a conținuturilor;
dezvoltă capacitatea elevilor de a colabora în vederea înd eplinirii sarcinilor primite;
contribuie la dezvol tarea creativității elevilor;
„pot fi adaptate la diferite contexte, se bazează pe criterii și îi implică pe elevi în proce sul
învățării’’ ; [19. p. 90 ] elevii sunt implicați activ în realizarea unor materiale, dar și în propria
evaluare.
În activitatea didactică, profesorul are posibilitatea de a alterna metodele de evaluare
(tradiționale și alternative), de a opta pentru utilizar ea unor metode și tehnici de lucru conforme cu
specificul disciplinei predate, cu nivelul cl asei, cu volumul de cunoștințe , ,de a promova o evaluare
continuă și completă prin care să se cunoască sistematic ș i operativ progresele elevilor, de a permite
integrar ea elevilor la evaluarea propriilor rezultate ’’. [7. p. 194] Combinarea instrumentelor de
evaluare scrisă cu cele de evaluare orală, cu metodele alternative de evaluare duce la creșterea
eficienței învățării, la formarea unor deprinderi de muncă c are facilitează atitudinea activă a elevului.
27
În cazul disciplinei Tehnologia Informației și a Comunicațiilor , un element inovator al
evaluării este posibilitatea de utilizare a resurselor educaționale digitale, care includ teste ce pot fi
administrate atâ t pe calculatoarele locale, cât și on -line. Pentru a permite o individualizare a evaluării
și o motivare suplimentară a elevilor, sarcinile de evaluare formativă vor fi ierarhizate pe grade de
dificultate. Elaborarea itemilor pentru evaluare va fi realizat ă în contextul taxonomiilor lui Bloom
(componenta cognitivă), Dave (componenta psihomotorie) și Krathwohl (componenta afectiva).
Metodele folosite pentru evaluarea continuă presupun chestionarea orală sau scrisă, studiile de caz,
lucrările practice, proiec tele, testările interactive asistate de calculator. Pentru a eficientiza procesele
de evaluare, înainte de a demara evaluările propriu -zise, cadrul didactic va aduce la cunoștința elevilor
tematica lucrăr ilor, modul de evaluare (bareme, grille, criterii de notare) și condițiile de realizare a
fiecărei evaluări. În procesul evaluărilor continue se va da atât o apreciere obiectivă a cunoștințelor
și competențelor elevilor, cât și a progreselor înregistrate de aceștia.
Evaluarea sumativă se va efectua la sfârș itul fiecărui semestru și an școlar. Instrumentele de
evaluare sumativă vor include itemi de tip problemă pentru rezolvarea la calculator, testelor asistate
de calculator, lucrării scrise, probe și lucrări practice, susținerea publică a proiectelor. Pentru
desfășurarea evaluărilor asistate de calculator se recomandă utilizarea testelor electronice interactive,
elaborate de către companiile cu renume în domeniu. [2. pag. 61 -62]
2.3 Evaluarea axată pe competențe
Competența desemnează un ansamblu de resurse (cunoștințe, capacități, atitudini), în vederea
rezolvării unei situații complexe aparținînd sferei situativ -problematice. Prin competență de bază
înțelegem acele competențe necesare a fi asimilate pentru a putea trece la un nivel superior de
instruire . [20. p.107 -124]
Competența este potențialul de acțiune al unei persoane (capacitate), acțiunea de atingere a
finalităților propuse (realizarea scopurilor situativ -problematice, luarea deciziei, elaborarea
proiectului) mobilizâ nd resursele însușite în diferite situații . (cunoștințele disciplinare și strategii)
[21. p. 214 ]
Dezvoltarea și modernizarea curriculumului școlar duce în mod inevitabil și la modificarea
procesului de evaluare. Dacă în curriculumul axat pe conțin uturi funcția dominantă a evaluării era de
a măsura rezultatele școlare ale elevilor, în curriculumul axat pe atingerea unor obiective evaluarea
devine preponderent măsura congruenței rezultatelor școlare cu obiectivele educaționale, atunci la
orientarea p rocesului educațional către obținerea de către elevi a competențelor (în baza
28
curriculumului modernizat) evaluarea devine o apreciere, ca emitere de judecăți de valoare despre
ceea ce a învățat și cum a învățat elevul, pe baza unor criterii precise, bine s tabilite anterior [22. p.
4]. Astfel, în funcție de orientarea curriculară în evaluare este evidențiată una di ntre etapele sale,
celelalte avâ nd un rol complementar.
Pornind de la principiul „comparativ” (de a compara și de a clasifica elevii), evaluarea trece
la principiul „criterial” (furnizează informații funcționale, raportâ nd elevii la atingerea obiectivelor
comune și oferă soluții de ameliorare), după care acceptă principiul „corectiv” (care oferă elevului
informații suplimentare în funcție de dificultățile constatate pentru a -i facilita învățarea).
Axarea procesului educa țional pe formarea competențelor școlare a impus elaborarea unui
nou principiu general de evaluare: evaluarea conștientizată sau formatoare , bazată pe psihologia
cognitivă și integrarea evaluării în procesul de învățare. Ea oscilează între învățare , ca ans amblu al
proceselor prin intermediul cărora elevul achiziționează și utilizează cunoașterea, și învățare de a
învăța, ca proces de „cunoaștere despre autocunoaștere”. Evaluarea formativă corespunde unui
demers dominant pedagogic care favorizează participar ea activă și autonomia elevului, furnizîndu i
repere explicite, pentru a dir ija propria transformare, ținâ nd cont de propriile dificultăți și lacune.
Din perspectiva abordării curriculare și sistemice a procesului de învățămînt, evaluarea face
parte i ntegrantă dintr -un tot întreg, ea nu trebuie cercetată separat, dar în corelație cu celelalte
activități prin care se realizează procesul de învățămînt, cu predarea și învățarea. Pe de altă parte,
metodele, tehnicile și instrumentele de evaluare nu pot fi disociate de celelalte variabile ale evaluării:
obiectul evaluării (ce se evaluea ză), criteriile, obiectivele educaționale, strategiile evaluative etc.
Axarea procesului d e învățare –predare –evaluare pe competențe presupune efectuarea
evaluării pe parcursul întregului proces de instruire. Evaluarea continuă va fi structurată în evaluări
formative și evaluări sumative (finale). Pornind de la caracterul aplicativ al disciplinei Tehnologia
Informației și a Comunicațiilor, evaluarea va viza mai mult aspectele ce țin de interpretarea creativă
a informațiilor și capacitatea de a rezolva situațiile de problemă. Activitățile de evaluare vor fi
orientate spre motivarea elevilor și obținerea unui feedback continuu, fapt ce va permite corectarea
operativă a procesului d e învățare, stimularea autoevaluării și a evaluării reciproce, evidențierea
succeselor, implementarea evaluării selective sau individuale.
De fapt, ceea ce propun specialiștii în metodică și pedagogie modernă este să se treacă de la
viziunea în care procesele de predare , învățare, evaluare sunt concepute ca separate la aceea în care
cele trei sunt integrate într -un tot unitar, și se adaugă lor un proces nou, și anume cel de studiu (elevul
învață nu doar la școală, ci și acasă, în fața televizorului, l a calculator, lecturând o revistă sau un ziar,
ascultând un post de radio on -line sau folosind un forum pentru a afla date despre o temă de interes
personal). În această paradigmă, procesul educațional nu se mai petrece de dragul lui însuși, ci el își
29
mută focalizarea de pe profesor și transferul de informație pe elev, pe complexul de cunoștințe și
înțelegere, competențe și atitudini. Activitatea profesorului se centrează pe elev, pe ajutarea acestuia
să învețe cum să învețe, adică să -și construiască singur cunoașterea.
Acest deziderat al centrării pe elev se datorează și exploziei informaționale care a început în
secolul trecut. Ca atare, nu informația este problema, ci modul cum e structurată ea, cum ajunge un
elev să -și structureze cunoștințele de care are nevoie. Iar profesorul este în acest context un facilitator
al cunoașterii. Evaluarea nu mai este faza finală a unui proces educațional, ci ea intervine pe tot
parcursul acestui proces cu scopul de a gestiona procesul de predare -învățare. Prin urmare, pr ofesorul
de limbă română, devine managerul procesului de predare -învățare, el ghidează elevul înspre
rezultatele așteptate, îi oferă repere și îl antrenează în procesul de predare -învățare.
Experiența de pâ nă acum a arătat că folosi rea instrumentelor TIC în cadrul orelor de limbă și
literature română este apreciat ă de toți elevii. Utilizarea diverselor aplicații face lecția mai ușoară și
mai atractivă, dă orelor de curs un stat ut înalt, în special câ nd introducem elemente de interactivitate,
web sau videoc onferințe. E levii și profesorii lor devin mâ ndri de activitățile desfășurate, de
materialele pregătite, crește motivația și cu toții devin implicați cu adevărat în ceea ce fac. De obicei,
noi definim profes orul de limba și literatura română ca fiind un spr ijin real, moral, pregătit să înțeleagă
și să identifice toate nevoile elevilor săi, pe de o parte, iar pe de altă parte, gata să împărtășească cu
ei călătoria de la cunoscut către necunoscut, de la material către spiritual. P rofesorul de limbă și
literatu ră română contemporan, pregătește hărțile, imaginile sub formă de albume, prezentările,
afișele, scheme, etc. mult mai ușor cu ajutorul calculatorului și al noilor tehnologii, pentru a facilita
înțelegerea învățăturilor sau conținuturilor și competențelor pe care trebuie să le dobândească elevul
la finalul lecției.
Avantajele acestui fel de instruire constă în faptul că, prin organizarea procesului de predare
– învățare -evaluare, principiile didactice (al sistematizării și continuității, al însușirii conști ente și
active, al accesibilității și însușirii temeinice a cunoștințelor) acționează concomitent și în fiecare
moment al ac tivității elevului cu programa, stimulând formarea și dezvoltarea capacităților
intelectuale, precum și munca independentă. Se reduc e mult timpul necesar însușirii cunoștințelor și
al celui de transmitere a informațiilor profesor -elev sau manual -elev.
TIC ne ajută pe noi, profesorii de limbă și literatura română: să descoperim noi metode
interactive potrivite pentru lecții, să eliminăm eventualele dificultăți pe care le -am întâmpina în
predarea conținuturilor, să aflăm cât mai multe detalii despre conținuturile predate, să facem evaluări
complete și subiective, să ținem legătura permanent cu elevii, părinții acestora, cu alți colegi, să
dezvoltăm proiecte complexe legate de realitatea cotidiană. Pe de altă parte, calculatorul oferă
posibilități reale de individualizare a instruirii. El se poate transforma cu ajutorul profesorului dintr –
30
un mijloc de transmitere a informației, într -un instrument ce oferă programe de învățare adaptate
conduitei și cunoștințelor elevului. Integrarea instrumentelor TIC în procesul de predare -învățare –
evaluare atrage după sine și găsirea răsp unsurilor la o mulțime de întrebări.
Evaluarea modernă are un cara cter formativ, de apreciere în baza unor criterii bine determinate
(standarde), se încadrează organic în activitățile de învățare, accentuînd centrarea pe elev a întregului
proces educațional. Evaluarea este un act absolut necesar în procesul conducerii un ei activități și se
află în relație cu predarea și învățarea, făcându -le mai eficiente. Consider că evaluarea reprezintă un
aspect semnificativ pentru înțelegerea actului învățării, relația dintre cele două momente fiind foarte
strânsă, că actul evaluativ trebuie permanent îmbunătățit prin cunoașterea și folosirea corectă a
metodelor și tehnicilor de evaluare. De asemenea, evaluarea trebuie să reflecte predarea, să fie
obiectivă și constructivă.
31
Concluzii la capitolul 2
Integrarea elementelor specifice evaluării în an samblul activității didactice, alegerea unor
forme și metode de evaluare adecvate, interesul arătat față de activitatea elevilor, recunoașterea
progreselor reprezintă preocupări fundamentale ale profesorului de limba și literatura română.
S-a constatat că evaluarea reprezintă un aspect semnificativ pentru înțelegerea actului
învățării, deopotrivă pentru cadrele didactice, elevi și părinți, iar relația învătare – predare – evaluare
trebuie abordată ca un tot u nitar. Profesorul și elevul trebuie să devină parteneri deopotrivă în actul
învățării și al evaluării, tinzând spre cooper are și completare. De asemenea, consider că profesorul de
limbă și literatura română trebuie să își canalizeze atenția nu doar asupra elevilor cu un potențial
intelectual ridicat, ci și asupra elevilor cu rezultate mai slabe cărora le va acorda o atenție specială
atât în activitatea de predare – învățare, cât și î n cea de evaluare.
În scopul optimizării procesului de predare – învăț are – evaluare, noi, profesorii va trebui să
căutăm în permanență cele mai eficien te metode, strategii pentru a activiza și a mobiliza elevul, pentru
a forma competențe ce îi vor aduce acestuia rezultate bune și foarte bune la diferite evaluări. Așadar,
este imp ortant să dezvoltăm capacitatea de a studia continuu, să valorificăm la maximum potențialul
fiecărui elev, dându -i ocazi a de a se afirma, de a -și etala cunoștințele, dar și priceperile, deprinderile,
abilitățile.
Axarea procesului d e învățare –predare –evalu are pe competențe presupune efectuarea
evaluării pe parcursul întregului proces de instruire. Evaluarea continuă va fi structurată în evaluări
formative și evaluări sumative (finale). Pornind de la caracterul aplicativ al disciplinei Tehnologia
Informației și a Comunicațiilor, evaluarea va viza mai mult aspectele ce țin de interpretarea creativă
a informațiilor și capacitatea de a rezolva situațiile de problemă. Activitățile de evaluare vor fi
orientate spre motivarea elevilor și obținerea unui feedback con tinuu, fapt ce va permite corectarea
operativă a procesului de învățare, stimularea autoevaluării și a evaluării reciproce, evidențierea
succeselor, implementarea evaluării selective sau individuale.
32
III. MODELE PRACTICE A TEHNOLOGIILOR
INFORMAȚIONALE ÎN CADRUL LECȚIILOR DE LIMBĂ ȘI
LITERATURĂ ROMÂNĂ
3.1 Referențialul de evaluare
Ideea referențializă rii, ca și necesitatea construirii referențialelor de evaluare, s-au impus ca
expresie a unei cerințe elementare a orică rui act de evaluare: acea de a dispune de un cadru de referință
unitar la care să poată fi raportate și evaluate diferitele manifestări ale rezultatelor învățării, astfel
încât evaluările să fie semnifica tive ș i comparabile.
Referenț ialul este un si stem structurat de criterii, de punctul de reper sau indicatori de bază
căruia se circumscriu, în plan real, dimensiunile, componentele și conț inutul unui anumit profil de
formulare, ale unui curriculum, ale unu i program de educaț ie sau ale unei profesii. Termenul de
referință își are rădăcinile di n literat ura pedagogica de limba franceză , unde a generat o intreagă
“familie de termeni” cu semnificaț ii complementare: referent, refere, referenț ial,
referenț ialisation. [23. p. 35]
În Franța, î nca din 1982, Ministerul Educației Naționale a introdus referenț iale pent ru
principalele discipline de învățămâ nt, în scopul validării criteriale a capacităților pe care elevii le
dobândesc în procesul de învățământ ș i al standardizării criteriilor de evaluare în cadrul examenelor
naționale. Referențialul pentru limba franceză propune un sistem de evaluare î n care obiectivele
disciplinei sunt evaluate, apreciind producț iile care pun în acț iune capacitate a cum sunt: A comunica
oral, a se informa, a se documenta, a intelege . Aceste capacități sunt analizate taxonomic și
descompuse în “competenț e caracteristice” pentru care se stabilesc criterii de reusită ce permit
validarea achiziț iilor.
Competenț e caracteristice Situaț ii posibile Criterii de reusită
A fi capabil să:
– comunice cu altul;
– asculte;
– dispună de un vocabular
apropiat de cel fundamental; Toate situațiile de comunicare
orală cu un auditoriu familiar:
– solicitarea unor informaț ii
simple;
– formularea de consemne
simple; Producerea unui mesaj , care
să aiba un sens înțeles de că tre
destinatar.
33
– poată utiliza acest vocabular
conform cerințelor exprimării
orale. – răspuns simplu la o cerință
simplă .
Din exemplul de mai sus, se constată că referențialul se ramifică în doua dimensiuni:
descompunerea ariei disciplinare î n capacitate , în locul unităților de conț inut, astfel încât
sistemul de referință nu m ai constă în descrierea cunoștințelor care alcă tuiesc disciplina, ci
într-o listă ierar hizată de obiective , care descriu capacitățile considerate drept constitutive ale
unor competenț e sociale;
stabilirea unui mod de evaluare coerent cu procesul, sistemul educativ, în sensul ca va lidarea
achiziț iilor pe baza criteriilor de reușită permite un control continuu și o evaluare formativă ,
astfel încât derularea programului de învațare se poate baza î n orice etap a pe nivelurile atinse
de elevi ș i, în consecință , pe ni velurile accesibile î n continuarea programului.
Referenț ialul urmărește să evidențieze evaluarea de sub influenț a arbitrariului, a opiniilor
subiective, pentru a o plasa în sfera unor repere obiective ș i relevante sub raport pedagogic și social;
este p rin excelență un instrument ancora t în real, el vizează î n mod explicit un sistem de referință
circumscris de cadrul real în care rezultatele învățării vor fi aplicate și în funcție de care vor fi
evaluate; este un instrument prin care se încearcă punerea de accord a evaluă rii interne cu evaluarea
externă a unui prog ram de formare.
Evaluarea este un act absolut necesar în procesul conducerii unei activități și se află în relație
cu predarea și învățarea, făcându -le mai eficiente. S-a constatat, că evaluarea reprezintă un aspect
semnificativ pentru înțelegerea actului învățării, relația dintre cele două momente fiind foarte strânsă,
că actul evaluativ trebuie permanent îmbunătățit prin cunoașterea și folosirea corectă a metodelor și
tehnicilor de evaluare. De asemenea, evaluarea trebuie să reflecte predarea, să fie obie ctivă și
constructivă.
3.2 Testul electronic – probă de evaluare eficientă în cadr ul orelor de
limbă și literatura română
Pentru activitățile de evaluare, la limba și literatura română, pot fi utilizate câteva platforme
cu acces deschis , destinate e laborării testelor electronice, precum s -a menționat mai sus . Cum ar fi:
Hot Potatoes . http://hotpot.uvic.ca/ ; Classtools http://classtools.net/ ; Testmoz . https ://testmoz .com/
Kubbu .http://www .kubbu .com/.
34
La acest capitol, s -a axat pe unul din aceste teste electronice – aplicația Hot Potatoes .
Platforma HotPotatoes permite crearea unor exerciții interactive, utilizând o platformă Web.
Exercițiile pot fi utilizate ulterior, pe orice calculator conectat la rețeaua Internet și care posedă un
browser Web.
Instrumentul software Hot Potatoes, permite generarea propriu -zisă a exercițiilor, cât și
conturarea, structurarea acestora sub forma unor pagini web, foarte ușor de accesat cu ajutorul unui
browser, fiind foarte adecvat, necesar în procesul de evaluare la limba și literatura română, la toate
clasele. Aplicația este for mată din 6 programe de bază: JClose, JMatch, JQuiz, JCross, JMix și
JMasher, care le asamblează pe celelalte.
Hot Potatoes
Fig.1 ( interfa ța HotPotatoes 6 )
JClose creează exerciții de completare a spațiilor libere. Utilizatorul lucrează cu un text din
care lipsesc anumite cuvinte și trebuie să găsească termeni potriviți pentru a realiza exercițiul.
JMatch construiește exerciții de împerechere sau de ordonare. În partea stângă apare o listă
de itemi exacți ( ce pot fi imagini sau text), iar în partea dreaptă sunt amestecați. Programa poate fi
utlizată pentru a lega cuvinte cu definiții, imagini, traduceri; sau pentru a ordona propoziții, ca să
formeze o secvență sau un dialog.
JQuiz creează exerciții bazate pe întrebări; exerciții cu variante multiple de răspuns ; exerciții
cu alegere duală; exerciții cu răspuns scurt.
JCross creează cuvinte încrucișate ce pot fi completate online.
JMix este utilizat la compunerea exercițiilorcu propoziții amestecate , foarte utile pentru
fixarea unor definiții. Utilizatorului i se propune o serie de cuvinte, pe care va trebui să le aranjeze în
ordinea corectă.
JMasher – grupează seturile de exerciții sub o denumire generică, oferă un aspect uniform,
creează hiperlegături pentru navigare și o pagină de index.
Există două tipuri de actori care pot s ă interacționeze cu exercițiile:
35
Profesorul de limbă și literatură română – cel care creează exercițiile. El trebuie să aibă instalat
HotPotatoes și să aibă posibilitatea găzduirii exercițiilor pe un server (al i nstituției în care își
desfășoară activitatea sau contra -cost pe serverul HotPotatoes.net, așa cum a fost precizat anterior).
Elevii – cei care utilizează exercițiile create de profesor. Aceștia au nevoie de conexiune la
serverul care găzduiește exercițiile și un browser Web, care să permită vizualizarea lor. Ei pot rezolva
aceste exerciții și pot primi rezultatele în mod automat prin trimiterea răspunsurilor și evaluarea lor.
De menționat faptul că astfel de exerciții pot constitui metode de auto evaluare sau exersare și mai
puțin de evaluare reală, prin faptul că nu oferă metode de prevenire a fraudei.
Secțiunile următoare vor prezenta prin intermediul exercițiilor, modul în care fiecare din
aceste module poate fi utilizat pentru crearea de materi ale interactive în cadrul procesului didactic.
Pentru familiarizarea cu aceste module nu este nevoie de un server Web, ci doar de existența unui
browser în cadrul căruia utilizatorul va putea să creeze și să testeze exercițiile, fără însă a avea
posibilita tea de a face publice online aceste rezultate.
Așa cum s -a mențion at anterior, JCloze permite crearea exercițiilor de tip – ”completează
spațiile goale din text” și poate fi utilizat cu succes în cadrul procesului de evaluare a cunoștințelor
pe care elevii le posedă. Luând ca exemplu o propoziție sau o frază (exemplul poate fi extins și pe un
text conținând mai multe paragrafe) – unul sau mai multe cuvinte -cheie pot fi ascunse și înlocuite
prin spații libere, dând posibilitatea elevului de a ghici aceste cu vinte și de a le intr oduce în spațiul
corect. Platforma oferă posibilitatea selectării cuvintelor sau termenilor care urmează a fi eliminați,
dar există și posibilitatea selectării lor în mod aleatoriu , ocazional de către aplicație. În marea
majoritate a c azurilor, se recomandă eliminarea selectivă a termenilor sau cuvintelor, astfel încât să
existe un control asupra textului. Eliminarea în mod întâmplător a unor cuvinte poate determina
pierderea înțelesului unei propoziții sau poate altera acuratețea răspu nsurilor posibile.
S-a luat ca exemplu realizarea unui exercițiu de tip ” completează spațiile goale din text ” –
pentru consoli darea unor noțiun i din gramatica limbii române: substantiv, verb și adjectiv .
SUBSTANTIVUL – Parte de vorbire care denumește lucruri, ființe sau noțiuni abstracte și
care se modifică după număr și caz. [24. p. 29]
VERB UL – Parte de vorbire care exprimă o acțiune sau o stare și care se caracterizează prin
flexiune proprie. [24. p. 47]
ADJECTIVUL – parte de vorbire flexibilă care arată o însușire a unui obiect sau a unei ființe
și determină numele acestora, acordându -se cu ele în gen, număr și caz. [24. p. 34]
Modulul JCloze va fi accesat, dând clic pe pictograma corespunzătoare în cadrul aplicației
HotPotatoes sau alegând JCloze din lista de programe instalate. Interfața HotPotatoes este
asemănătoare pentru toate modulele existente. De aceea elementele principale ale acesteia vor fi
36
prezentate cu referire la JCLoze , urmând ca pentru fiecare modul în parte să fie prezentate ulterior
opțiunile sau elementele aparte.
Bara de titlu – plasată în partea de sus a ferestrei, permite afișarea numelui modulului,
denumirii și căii către fișierul curent și nu în ultimul rând bu toanele de personalizare
a ferestrei – minimizare, m aximizare, respectiv închidere.
Bara de meniuri cuprinde principalele meniuri ale aplicației. Cu mici excepții ele sunt
aceleași pentru toate modulele
File – meniul conține opțiuni care permit gestionare a fișierelor;
Edit – conține opțiuni care permit editarea textului;
Insert – conține opțiuni de introducere a unor obiecte în exerciții (de exemplu
introducerea de i magini grafice);
Options – meniul include opțiuni generale de configurare a modulului curent. Dintre
acestea se remarcă opțiunea Manage Output care permite configurarea mesajelor și
comunicării rezultatelor în cadrul exercițiilor, personalizării paginii Web (opțiunea va
fi discut ată mai pe larg în cadrul materialului de față pe un exemplu concret de
exercițiu);
Help – conține opțiuni de accesarea a docu mentației oferite drept suport.
Bara de instrumente – cuprinde pictogramele principalelor opțiuni din bara de
meniuri si este utilizată pentru accesul direct și rapid la acestea.
Spațiul de lucru – este specific fiecărui modul și adaptat tipurilor de exerciții posibile.
Fig. 2 Meniul File
37
Înainte de trecerea la realizarea exercițiilor propriu -zise vor fi e xplicate opțiunile meniului
Fisier pentru a simplific a înțelegerea modului în care pot fi gestionate fișierele și nu în ultimul rând
exercițiile din cadrul acestora.
Nou– permite de schiderea unui ex ercițiu nou;
Deschidere – permite deschiderea un ui exercițiu salvat anterior;
Salvare – permite salvarea fișierului la locaț ia și cu extensia implicită;
Salvare ca – permite salvarea sub o altă denumire s au la o altă locație pe disc;
Adăugare Cit ește Textul – permite atașarea la un exercițiu a unui text complex care poate
cuprinde elemente grafice, hiperlegături,etc.;
Adaugă Metadata – permite introducerea de material descrip tiv pentru exercițiul curent;
Crează Pagină Web – permite exportul exercițiilor în format Web. În funcție de modulul ales
există mai multe formate disponibile (Standard, Drag/Drop Flashcard). Ele vor fi prezentate
pe larg în cadrul exercițiilor viitoare;
Crează și arhivează pachetul – permit e crearea unei arhive de tip Arhivat, care să includă
toate resursele unui exercițiu. O astfel de opțiune este utilă de exemplu la încărcarea fișierelor
pe un server Web;
Crează un pachet SCORM 1.2 – permite salvarea exercițiului sub forma unui pachet SCORM
– standard E -Learning de salvare a materialelor de învățare. El este recunoscut de majoritatea
programelor educaționale. În acest caz exercițiul va putea fi recunoscut și d e alte programe
educaționale;
Export ă la Printeaza – permite exportul în format accesibil listării exercițiilor. Practic pentru
unele module această opțiune va copia exercițiul în memoria Clipboard, de unde poate fi
ulterior incluse într -un editor de documente, gen Word. În cazul altor exerciții exportul va fi
realizat prin generarea unei pagini Web și afișarea opțiunilor de imprimare a acesteia;
Exportă pentru WebCT –permite exportul în fomat WebCT, un form at des întâlnit în
ELearning;
Denumirea exercițiului curent ;
Ieșire – permite ieșirea din modul.
Fereastra deschisă permite dezvoltarea unui prim exercițiu – pentru care se defines c
următoarele elemente:
introducerea unu i titlu în zona de editare Titlu ;
introducerea textului ce urmează a fi folosit în cadrul exercițiului (vezi figura de mai jos ,
Fig.3) în Spațiul de lucru .
38
În cazul în care se dorește crearea unui nou exercițiu se acces ează opțiunea Fișier – Nou. De
îndată ce textul a fost introdus, pot fi stabilite cuvintele sau noțiunile -cheie ce urmează a fi eliminate
din text și înlocuite cu spații punctate. În cazul de față vom lua ca exemplu cuvintele: substantivul,
verbul și adjectiv ul, păstrând defin ițiile fiecărei părți de vorbire . (Anexa 9; fig. 3 )
În acest sens selectați cu mouse -ul cuvântul ” Substantivul ” și dați clic pe butonul Lacuna din
cadrul spațiului de lucru. O nouă fereastră, d enumită Scoate cuvântul alternativ , se va deschide și
va indica cuvântul selectat pentru eliminare în cadrul căsuței Word. Programul permite includerea
unor indicii suplimentare care să fie accesibile în t impul rezolvării exercițiilor. Un astfel de indiciu
se introduce în caseta text corespunzătoare opțiunii – Indiciu . În cazul de față indiciul introdus est e:
”Prima literă este S” (vezi Fig.4 ). În situația în care mai multe răspunsuri pot fi acceptate ca fi ind
corecte, alternativele pot fi introduse în casetele aferente opțiunii – Răspunsuri corecte alternative .
( Anexa 9; fig. 4 )
După completare se accesează butonul OK. În cazul în care se doreș te ajutor suplimentar în
adăug area acestor opți uni se poate accesa butonul Ajutor . Se procedează în mod identi c pentru
cuvintele ” Adjectivul ” și ” Verbul ”. În final se obține un text ca cel din figu ra 5, în care sunt indic ate,
accentuate lexemele propuse spre înlătur are. (Anexa 9; fig.5 )
În partea de jos a ferestrei de lucru se remarcă pe lângă Lacuna și următoarele butoane:
Șterge lacuna – permite ștergerea unui spațiu introdus în cadrul exercițiului. Pentru a utiliza
această opțiune se dă clic pe cuvântul dorit și apoi clic pe butonul Șterge lacuna
Șterge lacunele – permite ștergerea tuturor spațiilor introduse în text
Auto -Gap – permite crearea automată și aleatorie a spațiilor de completat din cadrul
exercițiilor. O astfel de opțiune trebuie utilizată cu precauție, astfel încât utiliz area ei să nu
conducă la pierderea sensului propoziției/lor utilizatete în exercițiu.
Arată cuvintele – permite deschiderea ferestrei, Răspunsuri corecte alternative descrisă
anterior.
Rezultatul, exercițiul final poate fi personalizat prin accesarea opțiu nii Configure Output din
meniul Options , opțiune importantă , luând în considerați e faptu l că nu toți elevii care realizeză astfel
de exe rciții au cunoștințe suficiente de limbă engleză. Fereastra deschisă include mai multe file.
Fila Titluri-Instrucțiuni permite introducerea unui subtitlu în zona de text Subtitlul
execițiului (Exemplu: Exercițiu de tip ” completează spațiile goale ”) și instucțiuni personalizate în
zona Instucțiuni (vezi figura 6 din Anexa 9 ).
Fila Solicitări/Feedback (Fig. 7,), permite personalizarea mesajelor primite în timpul
derulării exercițiului. Pot fi personalizate următoarele elemente:
39
mesajul primit de elev în cazul în care răspunsurile sale sunt corecte – căsuța text
aferentă opțiunii: Corect ,
mesajul primit în cazul în care doar unele răspunsuri sunt corecte – în cadrul căsuței
text aferente opțiunii: Unele răspunsuri incorecte .
Dacă sunt adăugate litere ajutătoare, mesajul primit în acest caz poate fi personalizat în căsuța
text corespunzătoar e opțiunii: Următoarea literă corectă adăugată, respectiv mesajul din momentul
afișării punctajului obținut poate fi personalizat în casuța text aferentă opțiunii Scorul este .
În ceea ce privește fila Butoane , ea permite personalizarea butoanelor de comandă din cadrul
exercițiilor. Pot fi modificate etichetele, următoarelor butoane:
buton pentru verificarea răspunsurilor – în exemplul de față în caseta text aferentă acestei
opțiuni am introdus textul ” Verifică ”;
buton OK;
buton pentru oferirea unei sugestii ( Hint) – în exemplul de față a fost modificat în ” Sugestie ”;
buton pentru oferirea unui indiciu ( Clue ) – în exemplul de față a fost păstrat semnul întrebării,
dar poate fi utilizat și cuvântul ” Indiciu ”;
butoane de navigare – către următorul exercițiu, pagina principală și către pagina anterioară.
Butoanele de verificare a răspunsurilor și cel de acceptare a rezolvării exercițiului – OK sunt
obligatorii. Toate celelalte butoane sunt opționale și pot fi inc luse într -un exercițiu prin bifarea
casetelor de opțiuni din stân ga fiecărui buton (Vezi Fig. 8 din Anexa 9 ).
Imaginele grafice ale exercițiului pot fi pesonalizate în fila Aspectul . Poate fi introdusă o
imagine de funda l utilizând opțiunea Fundal grafic URL , un font diferit ca ti p și dimensiune . De
asemenea sunt incluse opțiuni de schimbare a cu lorii pentru elemente precum:
Bara de navigare – opțiunea Navigation bar colour ;
Fundalul paginii – opțiunea Page backgr ound colour ;
Tilul exercițiului – opțiunea Title colour ;
Fundalul exercițiului – opțiune a Exercise background colour ;
Hiperlegăturile din cadrul exerciț iului – opțiunea Link colour ;
Hiperlegăturile vizitate – opțiunea Visited link colour ;
Textul exerc ițiului – opțiunea Text colour .
Butonul din partea dreaptă al fiecărei din aceste opțiuni permite deschiderea ferestrei Color și
schimbarea culorii pentru elementul aferent. (Anexa 9, fIg. 9 )
În cazul în care exercițiul propus trebuie rezolvat contra -cronometru, acest a poate fi adăugat
în fila Cronometru , marc ând opțiunea Setați o limită de timp pentru acest exercițiu și select ând
numărul de minute și secunde dorite în casetele Minute și respectiv Secu nde. De asemenea se poate
40
personaliza mesajul în cazul în care timpul a expirat. În căsuța te xt corespunzătoare opțiunii Timpul
tău s -a sfârșit! intro duce mesajul dorit ( ”Timpul a expirat ”). (Fig. 10)
Fila Altele include opțiuni importante legate de configurarea și gestionarea răspunsurilor.
Astfel este permisă introducerea răspunsurilor într -o listă derulantă din care elevul doar să aleagă
varianta dorită – Utilizați lista verticală în loc de caseta la ieșire ; Include lista de cuvinte cu text sau
posibilitatea ca în cadrul răspunsurilor literele mari să fie diferențiate de cele mici, astfel încât acest
aspect să cont eze în evaluarea răspunsurilor: Face verificarea răspunsului sensibil la . În plus față de
opțiunile utilizate în exercițiul curent, fila Altele mai cuprinde:
Include funcții SCORM 1.2 – conțin e funcți i legate de standardul SCORM;
Include o tastatură pentru a ajuta studentul să editeze cu caractere non -romane ;
Include întotdeauna aceste caractere – permite includerea în căsuța text asociată a
acelor caractere care se dore sc a fi afișate pe tastatură;
Opțiunea conține cifra 6 ca număr minim de caractere afișate în căsuțele text;
Permite gestionarea siutuațiilor când răspunsurile pot fi introduse d e la dreapta
la stânga;
Creați un fișier separat, care conține cod JavaScript. (Anexa 9, fig. 11)
Atunci când toa te aceste aspecte au fost structurate, se tastez ă butonul OK pentru a accepta
modificările operate. În aceeași zonă cu butonul OK se precizează și butoanele:
Salvar e – admi te salvarea configurației curente, astfel încât aceasta sa poată fi utilizată ș i în
cadrul altor exerciții;
Salvare ca –acceptă salvarea formei curente sub o altă denumire;
Rulează – aprobă încărcarea unui fișier de configurație;
Ajutor – permite declanșarea asistentului personalizat pentru fereastra de confi gurări generale.
În exemplul de față, dacă se dorește salvarea sub o altă denumire a configurației curente , se
dă clic pe opțiunea Salvare Ca , în fereastra nou deschisă se introd uce denumirea ” probă de evaluare ”
și se tastez ă butonul Salvar e. Ulterior acest fișier poate fi încărcat și reutilizat pentru alte exerciții,
utilizând butonul Ajutor .
Exercițiul finalizat poate fi vizualizat în browser selectând din meniul Fișier opțiunea Creează
Pagina Web . Se alege o denumire pentru pagina Web care urmează a fi creată – Probă de evaluare
și se tastează butonul Salvează.
Pentru vizualizarea exercițiului în browser se dă clic pe butonul Vezi exercițiul în browser -ul
meu. Butonul Încărcați fișierul pe site -ul hotpotatoes.net , permite încărcarea exercițiul ui pe serverul
HotPotatoes.net, iar butonul Nimic permite închiderea e xercițiului fără nici o altă acțiune. În exemplul
din fig. 12, vom alege prima opțiune.
41
Salvarea exercițiului este o acțiune diferită de salvarea acestuia sub forma unei pagini Web.
Exercițiul va avea următorul aspect în fereastra de browser:
Fig. 13 , Aspectul exercițiului în fereastra de browser în format Standard
Se remarcă elementele personalizate în ferestra de configurări generale, care oferă elevului o
interf ață intuitivă în limba română. Elevul va completa cu termeni zonele libere din fiecare pro poziție,
iar în final va apăsa butonul Verifică. În funcție de corectitudinea răspunsurilor primite mesajul afișat
va indica un scor procentual. (Fig. 14 din Anexa 9 )
Indiciile introduse pentru fiecare din termenii lipsă, pot fi vizualizate dând clic pe butonul [?]
din dreptul fiecărui spațiu liber. Un exemplu în acest sens, accesarea indiciului pentru primul termen
va afișa următorul mesaj: (fig. 15 ; vezi Anexa 9 )
În cazul în care pentru unul din cuvinte elevul apasă butonul Sugestie, o literă va fi introdusă
ca indiciu în căsuța text. Orice nouă accesare a acestui buton va completa încă cu o literă. De
menționat însă faptul că aceste sugestii vor fi considerate penaliz ări și adăugate la calculul scorului
total al exercițiului. De exemplu, la apăsarea butonului Sugestie de două ori pentru primul termen al
exercițiului va avea următorul rezultat:
Fig. 16, Completarea unor indicii în exercițiu
42
În continuare vom demonstra o altă aplicație din platforma Hot Potatoes , care este JMatch
permite crearea exercițiilor de potrivire între elemente ordonate pe două coloane. Corespondența
elementelor poate include concordanța de cuvinte între cele două coloane, potrivirea unor texte mai
lungi, a unor cuvinte sau termeni cu imagini, etc.
Modulul se deschide dând clic pe pictograma JMatch din programul HotPotatoes sau alegând
JMatch din lista de programe instalate. Spațiul de lucru deschis are aspectul di n Fig. 17 și include ca
și în cazul aplicația anterioară: Bara de titlu, Bara de meniuri, Bara de instrumente, Zona de titlu al
exercițiului și o zonă de definire a termenilor pe cele două coloane:
Elemente le ordonate (partea stângă)
Elementele amestecate (partea dreaptă)
Coloana din partea stângă va cuprinde termenii ordonați, iar coloana din partea dreaptă va
cuprinde termenii de potrivit (ordonat), în funție de lista din partea stângă. ( Anexa 9, fig. 17 )
În demonstr area acestu i tip de test s -a luat drept exemplu, un exercițiu de identificare a unor
sinonime pentru o serie de cuvinte. Lista sinonimelor :
simpatic chipeș
modest simplu
fățarnic ipocrit
comunicativ sociabil
competent priceput
În spațiul de lucru s -a adăugat cele două coloane de cuvinte. Titlul exercițiului – Joc de
Sinonime – va fi introdus în căsuța text corespunzătoare opțiunii Title (vezi fig.18, Anexa 9 ).
În figura 19 (vezi mai jos) s -a prezentat vizualizarea listei de elemente din coloana stângă,
iar în coloana dreaptă este generat în dreptul fiecărui element un meniu derulant care conține toți
termenii coloanei din dreapta într -o ordine aleatorie. Alegerea unui termen din meniu la un moment
dat nu exclude alegerea aces tuia ulterior.
43
Fig. 19, Aspectul exercițiului
Pentru exemplificarea mesajului primit la verificarea rezultatelor, o serie de greșeli au fost
introduse în mod intenționat în timpul rezolvării exercițiului. Elevul primește rezultatul sub forma
procentuală, iar prin apăsarea butonului OK se revine în pag ina Web. În cadrul exercițiului erorile au
fost marcate prin Incorect , respectiv a fost păstrat meniul derulant pentru o nouă încercare. În cazul
răspunsurilor corecte, acestea au fost menționate ca: Corect.
Fig. 20, Exemplu de mesaj primit în cazul în care anumite răspunsuri au fost greșite
Drag -Drop Format permite vizualizarea celor două liste de cuvinte pe coloane. Termenii din
coloana dreaptă sub ordonați aleatoriu, iar variantele corecte de răsppuns se aleg trăgând prind drag –
and-drop termenul din coloana dreaptă peste cel corespunzător din coloana stâng ă.
44
Fig. 21, Aspectul exercițiului în formatul de export Drag -Drop
Prin intermediul acestei aplicații JMatch putem realiza diverse tipuri de teste electonice,
utilizate în cadrul orelor de limbă și literatura română, cum ar fi: în partea stângă – elementele
ordonate vom scrie versuri din poeziile a mai multor autori. Iar în partea dreaptă – elementele
amestecate, vom însera imaginile, portretele autorilor .
În coloana dreaptă s -au scris versurile poeziilor, iar în ce a stângă se vor însera imagini. ( Fig.
22, Anexa 9 )
Salvarea exercițiului este o acțiune diferită de salvarea acestuia sub forma unei pagini Web.
Exercițiul va avea următorul aspect în fereastra de browser:
Vizualizarea rezultatului în fereastra de browser
În cazul în care se dorește î nserarea unui obiect multimedia (filmuleț) se utilizează opțiunea
Link din meniul Insert. Ea permite introducerea unei astfel de resurse direct dintr -o pagină Web, caz
în care se utilizează opțiunea Link to Web URL sau de la o locație de pe disc, caz în care se utilizează
45
opțiunea Link to Local File . De exemplu î nserarea unui filmuleț video de pe rețeaua Youtube care
să prezinte recital de poezie, sau bibliografia unui scriitor. Aceasta se efectuează în felul următo r:
– Se deschide adresa URL la care este publicat fișierul video (ex. film). Ulterior se poziționează
cursorul mouseului în zona unde se dorește introducerea filmului în cadrul exerciți ului și se
accesează din meniul Insert – Link to Web URL . În căsuța afe rentă opțiunii URL -Path se
introduce adresa Web la care se găsește acest fișier, în căsuța aferentă opțiunii Link Text se
introduce denumirea legăturii prin care se accesează filmulețul. Prin accesarea butonului
Picture se poate adăuga și o imagine semnifi cativă pentru conceptul ce urmează a fi prezentat
în fișierul multimedia. Opțiunea Open this link in a new window (to preserve the exercise)
permite deschiderea fișierului multimedia într -o nouă fereastră de browser pentru a fi
vizualizată separat. Se apasă butonul OK. (Fig. 23, Anexa 9)
Testul JMix permite crearea unor exerciții de identificare a ordinii corecte pent ru o mulțime
de elemente date. Astfel de exerciții pot fi aplicate pentru ordonarea cuvintelor într -o propoziție sau
frază, a ordinii unor litere astfel încât acestea să formeze cuvinte, ordonarea unor imagini după o
logică dată. Interfața JMix are următo rul aspect: (Fig. 24, Anexa 9 )
Pentru această aplicație, JMix s-a luat drept exemlu o frază despre copilărie: „ Copilăria este
primăvara tinereții!” și vom încerca să const ruim un exercițiu de i dentificare a ordinii corecte a
cuvintelor în propoziție.
În căsuța text corespunzătoare opțiunii Title s-a indicat titlul exercițiului: Ordonarea
cuvintelor în propoziție . În zona de text c orespunzătoare opțiunii Propoziția principală s-au introdus,
pe câte un rând, cuvintele, grupurile de cuvinte din care va fi formată propoziția, în ordinea corectă.
Dacă gruparea cuvintelor permite răspunsuri alternative corecte, ele vor fi introduse în zonele de text
corespunzătoare opțiunii Propoziția alternantă . În cazul în care mai mult d e 3 variante pot fi
acceptate, se utilizează săgețile din partea stângă pentru a naviga printre var iantele alternative
acceptate.
Aceste variante alternative pot apărea mai ales în cazul în care este permisă formarea de
propoziții care să nu cuprindă toate cuvintele date. Pentru aceasta se bifează butonul radio
corespunzător opțiunii Allow sentences which do not use all words and punctuation in main
sentence. Dacă se dorește atenționarea în cazul în care nu sunt utilizate toate cuvintele, se bifează
butonul radio corespunzător opțiunii Warn if alternate sentence does not use all words and
punctuation in main sentence.
La fel ca și în cazul modulelor anterioare, opțiunea Configure Output din meniul Options
permite personalizarea titlurilor -subtitlurilor, a instrucțiunilor oferite, permite personalizarea
butoanelor în cadrul exercițiului, respectiv permite personalizarea aspectului paginii Web, etc.
46
În fila Titles -Instructions vom utiliza subtitluri și instrucțiuni în limba română:
Exercise subtitle va co nține textul: Exercițiu de ordonare a cuvintelor într -o propoziție
Instructions va cuprinde textul: Aranjați cuvintele în ordinea corectă astfel încât ele să formeze o
propoziție. Apăsați butonul ” Verifică ” atunci când considerați că ați format propoziția. Dacă aveți
nevoie de ajutor butonul ” Indiciu” vă poate oferi ajutor !”. Mesajele care apar în timpul rezolvării
exercițiilor pot fi asemănăto are celor din figura 25 din Anexa 9.
În formatul Standard exercițiul va avea următorul aspect în pagina Web:
Fig. 26, Aspectul exercițiului în format Standard
Fig. 27 Mesaj afișat în cazul unui răspuns correct
O altă aplicație este JCross , permite crearea careurilor de cuvinte încrucișate (rebus sau
integrame). Astfel de exerciții pot reprezenta un mod interactiv și captivant de a învăța noțiuni noi
sau pentru a le fundamenta pe cele deja învățate. La fel ca și în cazul celorlalte module, la nsarea în
execuție a JCross se poate realiza dând clic pe pictograma corepunzătoare din fereastra HotPotatoes
sau alegând JCross din lista de programe instalate.
47
Interfața program ului este prezentată în Fig. 28. Pot fi identificate în partea de sus Bara de
titlu, Bara de meniuri , respectiv Bara de instrumente . Spațiul de lucru permite introducerea cuvintelor
în careu, spațiile rămase libere fiind completate cu pătrățele de culoare închisă în momentul
vizualizării exercițiului în browser. În formatul impl icit grila unui exercițiu are dimensiunea de 10*10
pătrățele. Modificarea dimensiunii poate fi realizată accesând din meniul Manage Grid , opțiunea
Change Grid Size și introducând în noua fereastră deschisă, dimensiunea dorită. Se acceptă noua
dimensiune ap ăsând butonul OK. Zona de text Title permite def inirea unui titlu al careului. (Anexa 9;
fig. 28 )
Pentru realizarea integramei se deschide un nou ex ercițiu accesând din meniul Fișier opțiunea
Nou. Generarea automată a integramei se poate realiza utilizând opțiunea Automatic Grid -Maker din
meniul Gestionează grila. Fig. 29
Fig. 29
Select ând opțiunea menționată se deschide fereastra Crează o grilă de integrame automat . În
zona de text corespunzătoa re opțiunii Introduceți fiecare cuvânt, expresie pe o linie separată se
introduc cuvintele ce vor face parte din grilă. Fiecare cuvânt va fi intodus pe un rân d nou, ca în figura
30 din Anexa 9.
În final se dă clic pe butonul Faceți grila pentru a vede a grila. Grila generată ar e aspectul
celei din figura 31 din aceeași anexă . Chiar dacă nu se păstrează aranjamentul exercițiului original,
valoarea educativă a integramei se păstrează.
Se procedează identic pentru fiecare indiciu în parte. În momentul în car e toate indiciile sunt
introduse și asociate unui cuvânt, se dă clic pe butonul OK din partea de jos a ferestrei și se revine la
grilă. (Fig. 32 Anexa 9 )
1. Orice cuvânt are o formă ș i un …; CONȚINUT
2. Antonim obț inut prin derivare cu prefix de la ”util” – INUTIL
3. Cuvânt obț inut cu prefix/sufix; DIFTONG
4. Două vocale alăturate, pronunțate î n silabe diferite; DERIVAT
5. Știința care studiaza sunetele limbii – FONETICA
6. Grup de sunete format dintr -o vocală și o semivocală – HIAT
48
La intoducerea etichetelor în fiecare filă: Titlu -Istrucțiuni; Butoane; Cronometru; Aspect; Feedback;
etc. este la fel aceeași procedură ca și în celelalte aplicații.
Se salvează pagina Web cu denumirea exercitiu lui, introducând denumirea paginii în fereastra
nou deschisă – caseta Fișier – și se apasă butonul Salvează. Pentru vizualizarea în browser a
exercițiului vom da clic pe butonul .
Exercițiul va avea aspectul din figura 33, de mai jos:
Fig. 33, Aspectul integramei în pagina web
Pentru vizualizarea indiciilor se va da clic pe fiecare căsuță conținând o cifră. De exemplu
dând clic pe căsuț a conținând numărul 1 va apărea indiciu , respectiv o căsuță text în care elevul poate
introduce varianta de răspuns, ca în figura de mai jos. Dând clic pe butonul ”Acceptă cuvântul”, acesta
ve fi introdus automat în grilă. În cazul în care se dorește un indiciu, acesta va fi oferit sub forma unei
prime litere din cuvânt prin apăsarea butonului Indiciu, fig. 34; 35 .
Fig. 34,
49
Fig. 35, Afișarea răspunsului
Tipul de test și ultimul din această aplicațieeste JQuiz permite realizarea unor exerciții
interactive de tip întrebare – răspuns. Astfel de exerciții pot constitui un suport real în evaluarea pe
parcurs a elevilor, dar și în învățarea prin descoperire a unor termeni sau concepte – întrebările
facilitând acest proces. Răspunsuri le pot fi de mai multe tipuri:
Răspunsuri libere pentru care se stabilesc anumite variant e acceptate ca fiind corecte;
Răspunsuri multiple – cu unul sau mai multe variante corecte de răspuns;
Răspunsuri hibride .
Toate aceste tipuri se vor fi demostra mai pe larg în ceea ce urmează, luând în considerare
exemple concrete pentru fiecare tip de răspuns posibil. Interfața JQuiz este prezentată în Fig. 36 din
anexa 9. La fel ca și în cazul celorlate module se menționeaz ă Bara de titlu, Bara de meniuri, Bara
de instrumente și Spațiul de lucru și este aceeași procedură ca și -n celelalte aplicații.
În continuare se va prezenta un test la limba română Test de evaluare -Recapitulare, în care s –
au demostrat toate tipurile de răspuns , prezentate în figurile ce urmează .
Se dă textul: Băiatul cel mai mic al lui Dumitru Onișor ieșise cu șase oi la mugurul proaspăt
al primăverii.
Alege din text: un substantiv propriu;
Dumitru
Oi
Șase
Primul tip de răspuns Alegere – multiplă va arăta în felul următor:
50
Fig. 37 . Tip de răspuns: Alegere -multiplă
Fig. 38 Tip de răspuns:
Selectare -multiplă
51
Fig. 39 Tip de r ăspuns: Hibrid sau Slectare multiplă
The Masher
Ultimul modul permite îmbinarea exercițiilor din cele anterior prezentate într -un test complex
care să includă mai multe tipuri de exerciții. Interfața The Masher este prezentată în figura 40 din
anexa 9. În cadrul acestei ferestre se adaugă exerciții pri n accesarea butonului Adaugă fișierele . De
exemplu adăugarea careului creat prin modulul JCross se realizează accesând butonul mai sus
menționat. În fereastra Select Hot Potatoes data files se alege fișierul dorit în cazul de față
cuvântul.jcross și se dă clic pe butonul Ok. (Anexa 9, fig. 41)
Așa s -a procedat cu fiecare test și vom obține rezultatul următor:
52
Fig. 42, Fișierele încărcate în The Masher
Fig. 43 Vizualizarea testelor în pagina Web
În acest subcapitol s -a experimentat toate tipurile de teste din această aplicație. Hot Potatoes
este o platformă ușor de utlizat și o madalitate creativă, folosită în cadrul orelor de limbă și literatura
română oricând. În acest paragraf s-a experimentat toate tipurile de teste din această aplicație și s -a
consta tat, că folosir ea instrumentelor TIC la lecțiile de limbă și literature română este apreciată de
toți elevii. Utilizarea lor face lecția mai ușoară și mai atractivă, dă orelor de cur s un status înalt, în
special câ nd introducem elemente de interactivitate, web sau videoconferințe.
53
Concluzii la capitolul 3
Resursele informaționale au devenit la fel de importante ca resursele materiale și cele
energetice . Evaluarea reprezintă unul dintre aspectele în cadrul cărora tehnologiile educaționale
moderne sunt cel mai eficient inserate. Astfel, se pot folosi teste on -line, în cadrul cărora răspunsul
este primit foarte rapid, obiectivitatea fiind ridicată, monotonia este alungată, se creează o mai bună
dispoziție a participanților, prin înlăturarea contactului direct cu evaluatorul, se stimulează abilitatea
de autoevaluare, spiritul competițional cu sine însuși. Evaluarea realizată cu ajutorul tehnologiilor
moderne devine un moment mai puțin costisitor din punctul de vedere al consumului emoțional,
reușindu -se performanța transformării utilului în plăcut, modificându -se atitudinea elevilor raportat
la procesul evaluării în sine. Tehnologiile educaționale moderne urmă resc facilitarea procesului
didactic ajutând cadrele didactice să creeze contexte favorabile învățării, formării deprinderilor,
constituirii unui complex de atitudini care să stimuleze curiozitatea, dorința de a cunoaște mai mult,
spiritul competițional cu sine, plăcerea de a progresa și de a -și dezvolta posibilități de autoinstruire,
dar și o raportare corectă la evaluare, aspect absolut necesar în poziționarea noastră, a fiecăruia, în
spațiul cunoașterii. Învățământul are nevoie de tehnologii educaționale moderne însușite de cadrele
didactice și aplicate inteligent și constructiv în derularea procesului instructiv -educativ.
Instrumentul software Hot Potatoes, permite generarea propriu -zisă a exercițiilor, cât și
conturarea, structurarea acestora sub forma unor pagini web, foarte ușor de accesat cu ajutorul unui
browser, fiind foarte adecvat, necesar în procesul de evaluare la limba și lite ratura română, la toate
clasele, care permite extinderea activi tăților din auditoriu prin intermediul tehnologiilor informației
și de comunicare .
Formele de activitate independentă permit elevului să gândească asupra subiectului propus,
să realizeze sarcinile de lucru în ritm propriu, fiind focalizate, pe formarea priceperilor și a
deprin derilor ce reprezintă baza însușirii noțiunilor disciplinei limba și literatura română .
54
CONCLUZIE GENERALĂ ȘI RECOMANDĂRI
Se poate spune că integrarea resurselor TIC în educație este benefică și duce la o creștere a
performațelor școlare, cu condiția ca elevii să posede cunoștințe de utilizare a calculatorului. Aceasta
implică introducerea orelor de informatică și TIC la toate profilurile și la toate treptele de învățământ.
De asemenea ar trebui să se lucreze cu grupe mici de elevi, iar clasel e să fie dotate cu calculatoare
performante conectate la Internet, ar trebui realizate biblioteci de programe și sisteme expert în acord
cu curriculum -ul școlar în curs de reformare, iar promovarea pătrunderii spiritului informatic în școli
să fie intensif icată. Profesorii ar trebui să posede pe lângă cunoștințele teoretice și practice aferente
disciplinei studiate și abilitați de utilizare a TIC. Deci concentrarea pe utilizarea tehnologiilor
informației și comunicațiilor de către profesori și de către cei care învață devine o prioritate. De
asemenea ar trebui realizate mai multe cercetări metodice privind implementarea TIC în educație.
TIC nu trebuie să fie doar un instrument pentru a prezenta conținuturile existente într -o altă
manieră, trebuie să ducă la modificarea modului de gândire și stilului de lucru la clasă al profesorilor,
cristalizate în secole de învățământ tradițional, prea puțin preocupat de personalitatea și de
posibilitățile elevului.
Utilizarea TIC nu trebuie să devină o obsesie deoarece fie care elev are dreptul la succes școlar
și la atingerea celor mai înalte standarde curriculare posibile de aceea trebuie găsite metodele
pedagogice adecvate în fiecare caz în parte. Nu trebuie deci să renunțăm la cretă, tablă și burete, la
lucrul cu manualu l, la rezolvarea de probleme și la efectuarea experimentelor reale deoarece prin
realizarea unei legături directe între experiența practică și ideile teoretice, studiul fizicii contribuie la
formarea competențelor necesare dezvoltării personale a elevului și a societății în care trăiește.
În concluzie putem spune că pentru a realiza un învățământ de calitate și pentru a obține cele
mai bune rezultate trebuie să folosim atât metodele clasice de predare, învățare, evaluare cât și
metodele moderne!
55
DECL ARAȚIE DE INTEGRITATE A TEZEI
Prin prezenta declar că teza de master, cu tema: „Implimentarea tehnologiilor informaționale
la evaluarea cunoștințelor în orele de limbă și literatură română ” este scrisă de mine, nu a mai fost
prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate,
toate sursele utilizate, inclusiv cele de pe Internet, sunt indicate înlucrare, cu respectarea regulilor de
evitare a plagiatului:
– toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie di n altă limbă, sunt
scrise între ghilimele și dețin referința precisă a sursei;
– reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori deține referința precisă;
– rezumarea ideilor altor autori deține referința p recisă la textul original.
Stancov Tatiana
(semnătura persoanei care declară)
Data:
56
BIBLIOGRAFIE
1. Dicționar Explicativ al Limbii Române. Ediția a III -a, București: univer enciclopedic, 1998.
https://dexonline.ro/definitie/tehnologie (vizitat 10. 04. 2018)
2. Gremalschi A.; A. Prisăcaru . Tehnologia Informației și a Comunicațiilor , Curriculum
opțional ; Chișinău, 2013
3. Corlat Sergiu , ș.a. Informatica. Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru
treapta liceală . Cartier 2010.
4. Insrtumente TIC. Colegiul Na țional „N. Iorga” , http://cnni.ro/instrumente -tic/(vizitat : 09. 05.
2018)
5. Orele de limba și literatura română în era noilor tehnologii. În: Limba română;
http://www.limbaromana.md , (vizitat: 30.03. 2018)
6. Postelnicu Constantin. Fundamente ale didacticii școlare , Aramis, București, 2000.
7. Radu I.T., Evaluarea în procesul didactic , Editura Didactică și Pedagogi c, R.A., București,
2007.
8. Cucoș Costantin. Pedagogie , Edi tura Polirom, Iași, 2006.
9. Cucoș Constantin. Teoria și metodologia evaluării . Editura Polirom, Iași, 2008.
10. Cerghit I. Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri și strategii .
Editura Polirom, Iași, 2008 .
11. Potolea D.; ș.a. Pregătire psihopedagogică. Manual pentru de finitivat și gradul didactic II.
Polirom, Iași, 2008 .
12. Meyer G. De ce și cum evaluăm , Edit ura Polirom, Iași, 2000.
13. Oprea Crenguța –Lăcrămioara. Strategii didactice interactive . Editura Didactică și
Pedagogic ă, R.A., București, 2007 .
14. Joița E. Pedagogie și elemente de psihologie școlară . Editura Arves, Craiova, 2003 .
15. Cerghit I. Metode de învățământ . Ediția a IV-a revăzută și adăugită. Editura Polirom, Iași,
2006.
16. Cristea S. Dicționar de pedagogie . Editura Litera, Bucur ești, Chișinău, 2000.
17. Potolea D.; ș.a. Ghid de evaluare. Disciplina limba română . Editura ERC PRESS, București,
2011p. 26.
18. Stoica A. Evaluarea progresului școlar: de la teorie la practică. Humanitas Educațional,
București, 2003.
19. Nicu A. Strategii de formare a gândirii critice . Editura Didactică și Pedagogică. R.A.,
București, 2007.
57
20. Roegiers X. L’évaluation selon la pédagog ie de l’intégration: est -il possible d’évaluer les
compétences des élèves? În: ToualbiThaîlibi, K. & Tawil, S. (Dir.), La Refonte de la
pédagogie en Algérie – Défi s et enjeux d’une société en mutation , Alger, 2005.
21. Evéquoz G. Les compétences -clés, Paris, Editions Liaisons, 2004.
22. M. Manolescu, Evaluarea școlară. Metode, tehnici, instrumente , Editura Meteor Press,
București, 2005.
23. Stoica A. Evaluarea curentă și examenele. Ghid pentru profesori. Ed. Prognosis, Bucuresti,
2001.
24. M. Pa șa-Burlacu. MEMO GIM. Manual -călăuză pentru ciclul gimnazial. Editura Cadran,
Chișinău, 2003.
25. REBUS. https://www.didactic.ro/instrumente -interactive/rebus/cuvantul -in-comunicare
recapit ulare (vizitat: 15. 05. 2018)
26. Documentație Hot Potatoes disponibilă la adresa http://hotpot.uvic.ca/ (vizitat: 10. 05. 2018)
27. Tutoriale Hot Potatoes disponibile la adresa http://hotpot.uvic.ca/tutorials6.php (vizitat:
10. 05. 2018)
58
ANEXE
Anexa nr.1
Completați harta de mai jos cu trăsăturile personajului principal.
Un alt moment în procesul didactic în care poate fi folosită harta conce ptuală este momentul evaluării.
Argumentați, completând harta conceptuală, că opera „Pașa Hassan” este o baladă cultă.
Anexa nr.2
Lecția 1 . Conținuturi (detalieri): Textul în versuri – Lectura textului suport (Ce te legeni…)
Instrument TIC: Audiție -recitare (film Youtube), Wikipedia – Cine a fost Eminescu?
Lecția 2 . Instrumente TIC: figuri de stil, prezentare în Power Point.
Lecția 3 . Instrument TIC: Exprimați -vă sentimentele, impresiile, opiniile față de mesajul
operei “Ce te legeni…” pe glogster -ul nostru (in contul nostru: antonpann/pannanton) . Puteți posta:
un desen, versuri, o melodie la care vă gândiți auzind opera, impresii etc.
Lecția 4 . Evaluare – Instrumente TIC : realizarea unui afiș despre opera în versuri „Ce te
legeni…”; redactarea de texte la calculator, căutarea de informații pe internet, imagini cu pădure etc.
Anexa nr. 3
1. Cine a scris poezia Lacul?
o Mihai Eminescu
o Lucian Blaga
o Vasile Alecsandri
2. În ce poezie apar versurile " Sara pe deal, zb uciumul suna cu jale "?
o Sara pe deal
o Floarea albastră
o Dorința
3. Care poet s -a născut în anul 1850?
o Nichita Stanescu
o Mihai Eminescu
59
o Grigore Vieru
4. Cine a scris Imnul Moldovei?
o Andrei Muresanu
o Alexei Mateevici
o Vasile Lupu
5. Cine a scris Pădurea spânzuraților ?
o Mihail Sadoveanu
o Ion Creanga
o Liviu Liviu Rebreanu
60
Anexa nr. 4
Clasa a V -a
Subiectul lecției : Caracterizarea personajului Ionel din schița Vizită… de Ion Luca Caragiale
Tipul lecției : formare de priceperi și deprinderi
Evaluare
Se dă ca activitate independentă, individuală în clasă rezolvarea testului următor:
1. Numiți printr -un singur cuvânt :
atitudinea lui Ionel față de mama sa
……………………………………………
atitudinea lui Ionel față de jupâneasă
…………………………………………….
atitudinea lui Ionel față de musafir
…………………………………………….
atitudinea mamei față de Ionel
……………………………………………
atitudinea jupânesei față de Ionel
…………………………………………….
atitudinea musafirului față de Ionel
………………………………………………..
2. Realizați un cvintet reprezentati v pentru modul de comportare și de acțiune al lui Ionel .
Li se va explica elevilor în ce constă cvintetul. Acesta este o poezie compusă din cinci versuri: versul
I conține un substantiv;
versul al II –lea două adjective ( care arată însușirile cuvântului tematic);
versul al III -lea – trei verbe la gerunziu;
versul al IV -lea conține patru cuvinte ce alcătuiesc o propoziție;
ultimul vers -1 cuvânt (verb), care sintetizează tema, ideea.
Elevii au rezolvat individual exercițiile.
Observație : Evaluarea s -a realizat în clasă, prin sondaj, făcându -se observațiile necesare
și apreciindu -se rezultatele.
61
Anexa,nr. 5
Clasa a VI -a
Subiectul lecției : Atributul adjectival
Tipul lecției : formare de priceperi și deprinderi
Evaluare formativă : (15 minute)
1. Asociați substantivelor din prima coloană câte un adjectiv potrivit din coloana a doua:
parc gingaș
dorință liniștit
lumină largă
vale arzătoare
sat albă
fluture aglomerat
3. Selecta ți o structură de la exercițiul anterior și alcătuiți un enunț cu aceasta. Subliniați
atributul adjectival . Precizați cazul și funcția lui sintactică .
Subliniați atributele adjectivale , notând în dreptul fiecăruia partea de vorbire prin care se exprimă:
Mi-am p us azi hainele cele mai …………………………………………
Am ajutat familia după puterea mea………………………………………………
,,În dumbrava plină de lumină văzui deodată zburând și fluturi roșii (…), ca -ntr-un basm al
copilăriei .’’(M. Sadoveanu) ………………………… …………………………………………
4. Alcătuiți un enunț în care numeralul ordinal ,,primu l” să îndeplinească funcția sintactică de
atribut adjectival, în cazul nominativ.
Notă! Se acordă următorul punctaj:
1) 15 puncte;
2) 25 de puncte;
3) 30 de puncte;
4) 10 puncte ;
20 de puncte din oficiu.
Testul s -a corectat, prin sondaj, în clasă, evaluarea celorlalte lucrări fiind realizată acasă.
Lucrările s-au di scutat, în mod individual, s -au făcut observații, cu privire la modul de rezolvare
a cerințelor.
62
Anexa nr. 6
Probă de evaluare orală
Clasa a V -a
Text suport: Căprioara de Emil Gârleanu
Competență generală: utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de
mesaje o rale în situații de comunicare monologată și dialogată;
Competențe specifice: înlănțuirea clară a ide ilor într -un mesaj oral;
adaptarea vorbirii la parteneri și la si tuația de comunicare.
Cerință : Explicați de ce se întrerupe drumul căprioarei și al puiului ei.
Grilă de evaluare:
Participanți
Punctaj *
1 2 3
Calitatea
argumentelor
Calitatea
monologului
Limbaj:fluență,
adecvare la partener,
corectitudine etc .
Observații : *Foarte bine : 3 p.;
Bine: 2p.;
Satisfăcător :1p.
63
Anexa nr. 7
Probă de evaluare scrisă
Clasa a VIII -a
Competență generală : Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje
scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse
Competență specifică : utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de morfosintaxă,
folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație .
Testul aplicat
Citește cu atenție textul următor pentru a răspunde cerințelor următoare:
,, Îi era greu ca să hotărască și au trecut mai multe duminici până ce a putut să prindă destulă inimă,
dar el nu putea să meargă cu mâna goală și tre buia să mai aștepte până ce vin strugurii pârgavi, cea
mai potrivită hr ană pentru un dascăl ca Clăiță ’’.
(după Ioan Slavici, Budulea Taichii)
1. Rescrie din text: (30 p.)
a) un atribut adjectival;
b) un subiect exprimat prin pronume;
c) a doua propoziție subordonată.
2. Ana lizează sintactic și morfologic , următoarele cuvinte din text: greu, strugurii , să aștepte , ca
Clăiță. (20p.)
3. Rescrie din text prima subordonată subiectivă, apoi realizează contragerea ei.(20p.)
4. Explică rolul îndeplinit de semnele de punctuați e la nivelul frazei.(20p.)
5. Se acordă 10 puncte din oficiu.
Barem de notare
1. Se acordă câte 10 puncte pe ntru fiecare rescriere corectă .
2. Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare cuvânt a nalizat corect și complet.
3. Se acordă 10 puncte pentru rescrierea subordonatei și 10 puncte pentru co ntragerea corectă a
acesteia.
4. Se acordă câte 5 p uncte pentru explicarea corectă a tuturor semnelor de punctuație:
ghilimelele, virgula I, virgula II, punctul .
64
Anexa nr. 8
Chestionar
1. Din această lecție, cel mai mult mi -a plăcut:
…………………………………………………
2. Cel mai bine știu despre
……………………………………………………………
3. Am întâmpinat următoarele dificultăți:
……………………………………………
4. Eu îmi acord nota…și sunt:
a) fericit, mulțumit
b) trist, dezamăgit
Anexa nr. 9
Fig. 3 Interfața JCloze
65
Fig. 4 Fereastra de definire a indiciilor și variantelor alternative
Fig. 5 Marcarea cuvintelor ascunse în text
66
Fig. 6 Fila: Titlu/ Instrucțiuni
Fig. 7, Fila: Solicitări/Feedback
67
Fig. 8, Fila: Butoane
Fig. 9, Fila: Aspectul
68
Fig. 10 Fila: Cronometru
Fig. 11 Fila: Altele
Fig. 12 Opțiuni posibile de îndată ce pagina Web a fost creată și salvată
69
Fig. 14, Vizualizarea rezultatului în fereastra de browser
Fig. 15, Mesajul oferit drept indiciu
Fig. 17, Interf ața JMatch
70
Fig. 18, Introducerea termenilor în coloane
Înserarea imaginilor
Fig. 22, Aspectul exercițiului introdus în cadrul JMatch
71
Fig. 23, Fereastra Insert Link
Fig. 24, Interfața JMix
Fig. 25
72
Fig. 28, Interfața modulului JCross
Fig. 30, Exemplu de utilizare a opțiunii Automatic Grid Maker
73
Fig. 31 Aspectul intregramei generate prin opțiunea Faceți grila
Fig. 32, Fereastra de adăugare a indiciilor
74
Fig. 36
Fig. 40 Interfața The Masher
Fig. 41 Selectarea grupului țintă pentru exercițiul încărcat
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Implimentarea tehnologiilor informaționale [628052] (ID: 628052)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.