Implicațiile medico -legale ale [610341]

Universitatea de Medicină și Farmacie
„Iuliu Hațieganu”
Cluj-Napoca
Facultatea de Medicină

LUCRARE DE LICENȚĂ
Implicațiile medico -legale ale
malpraxisului medical

Îndrumător:
Șef lucrări D r. Ștefan Mihai ANIȚAN

Absolvent: [anonimizat]

2019

2
CUPRINS
PARTEA GENERALĂ
CAPITOLUL I – MALPRAXISUL MEDICAL
1.1 Definirea termenilor juridici
1.2 Norme legislative pentru desfăș urarea activităț ii medicale
1.3 Formele malpraxisului medical
CAPITOLUL II – RAPORTUL JURIDIC MEDICAL
2.1. Definirea și elementele raportului juridic
2.2. Drepturile și obligațiile medicului
2.3. Drepturile și obligațiile pacientului
CAPITOLUL I II – RĂSPUNDEREA MEDICALĂ
3.1 Răspunderea civilă med icală
3.2 Răspunderea disciplinară
3.3 Răspunderea penală
3.4 Răspunderea administrativă
CAPITOLUL IV – PREJUDICIUL Î N RĂSPUNDEREA CIVILĂ
MEDICALĂ
4.1. Clasificarea prejudiciului cauzat
4.2. Excluderea malpraxisului

PARTEA SPECIALĂ……..
1. INTRODUCERE
2. MATERIALE ȘI METODE
3. REZULTATE
4. DISCUȚII
5. CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

3
PARTEA SPECIALĂ
1. Introducere
Malpraxisul medical reprezint ă o temă de actualitate, larg discutată
global, a tât de partea medicală, cât și d e cea legislativă, fiind astfel
motivația din spatele realizării unui astfel de studiu. Reglementările care
privesc modul de desfășurare a actului medical, astfel încât erorile
medicale sa fie prevenite , sunt absolut necesare în țara noastra.
Conform unei cerce tări amănunțite realizate în anul 2017, de către
Organization for Economic Cooperation and Development ( OECD )
malpraxisul medical este a 14 a cauză de deces întâlnită la nivel global,
situându -se pe același loc cu decesele cauzate de tuberculoză sau
malarie.1 Organizația Mondială a Sănătății, a publicat st atistica conform
căreia până la 17% din totalul de internări sunt afectate de o eroare
medicală, iar din acestea aproximativ 30% -70% ar putea fi prevenite .2
Tot din datele de literatură, și anume din raportul publicat de Institutul de
Medicină din America, aflăm că anual pâna la 98,000 de oameni mor în
spitale datorita erorilor medicale.3 În tot acest timp , studiile realizate de
Classen D .C. și Cullen D .J. menționează că 770,000 de cazuri de
prejudicii aduse pacienților, se datorează efectelor adverse medicației
prescrise sau administrat e în mod eronat.4/5
Urmărind statistica la nivel European, Biroul Regional al Organizației
Mondiale a Sănătății a declarat că evenimentele în care sunt implicate
cauze de malpraxis apar de la 8% pâna la 12% din totalul de internări.
De asemenea se estimează că 1 din 20 de pacienți (estimativ 4,1
milioane) internați în spitale contractă o boală nosocomială.6 Conform
unui studi u organizat de Comisia Eu ropeană, în 25 de țări membre ale
Uniunii Europene, aproximativ 78% din cetățenii care au participat, au

4
auzit sau au citit despre cazuri implicând erori medicale, cele mai mari
procente găsindu -se în Grecia, Italia, Ungaria, Litua nia și Polonia.
Procentajul celor care au suferit prejudiciu în urma unei erori medicale
este de 23%, cele mai multe cazuri fiind statistic prezente în Letonia,
Danemarca și Polonia.7
În Statele Unite ale Americii, erorile medicale au ajuns sa reprezinte,
începând cu anul 2016, a 3 a cauză de deces a pacienților internați, fiind
aproximate anual de către Center for Disease Control and Prevention
170,000 de decese.8 Din acest total, Departamentul de Sănătate și
Servicii Uman e, declară că 99,000 din decese se datorează infecțiilor
asociate îngrijirilor medicale, iar totalul infecțiilor nosocomiale atinge un
număr de 1,7 milioane.9
În ceea ce privește România, statistica legată de cazurile de malpraxis
medical este aproape inex sitentă, ceea ce face necesară realizarea
studiilor legate de acest subiect. Singura menționare a cauzelor cu
medici intimați apare în Raportul de Activitate al Comisei Superioare
Disciplinare, publicat de către Colegiul Medicilor. Conform acesteia
începân d cu anul 2006 și până în anul 2018, în România au fost
înaintate 2,394 de cauze cu mențiune de eroare medicală, din care doar
405 au fost finalizate prin sancționarea medicilor10.
Obiectivele pe care le -am ales sa le urmăresc în timpul realizării acestui
studiu sunt :
1. identificarea numărului de cazuri reale cu mențiunea de eroare
medicală realizată de un cadru medical, eliminând astfel erorile
legate de întregul sistem sanitar ;
2. identificarea specialităților medicale cu un risc înalt de a avea
medici reclamați de către pacienți ;

5
3. identificarea sancțiunilor aplicate de către Comisia Superioară
Disciplinară medicilor găsiți vinovați ;
4. identificarea modului de desfășurarea a unei expertize medico –
legale .

2. Materiale și metode
Studiul este unul retrospectiv, descriptiv și observațional, fiind bazat pe
rapoartele de activitate ale Comisiei Superioare Disciplinare, prezentate
de Colegiul Medicilor din România, în perioada cuprinsă între 01.01.2017
și 31.12.2018.
Criteriile de inc ludere în studiu au fost:
 să existe mențiunea unei erori medicale;
 data efectuării expertizei medico -legale să fie cuprinsă în
perioada mai sus menționată;
 demersul depunerii plângerii să fie făcut conform legislației,
respecând toate criteriile de urmat;
 depunerea plângerii împortiva medicului să fie relizată de
persoana care a suferit prejudiciul sau o persoană decisă în mod
legal.
Criteriile de excludere au fost
 neexsitența unei erori medicale bine definite ;
 data efectuării expertizei a fost anterioară p erioadei stabilite ;
 respingerea contestației/plângerii ca fiind tardiv introdusă ;
 respingerea contestației, întrucât a fost introdusă de o persoană
fără calitate procesuală .

6
Managementul bazei de date a fost realizat cu ajutorul progamului
Microsoft Excel 2007. Pentru analizele statistice și graficele ulterioare am
folosit programele IBM SPSS 26.0 și MedCalc 19.4. Pentru a descrie
variabilele calitative am utilizat pie -uri si bar -chart -uri, iar pentru cele
cantitative am utilizat histograme și am calculat media aritmetică și
deviația standard (cu interval de încredere de 95%). Studiul relațiilor
dintre variabilele calitative a fost realizat cu ajutorul testului Chi2 și
indicatorii Odds -Ratio (OR)/ Ris relativ (RR) cu (IC) 95%.

3. Rezultate
Rezultatele studiului realizat, obținute prin utilizarea metodelor mai sus
menționate, vor fi prezentate în acest capitol.
În perioada stabilită, au fost incluse în studiu un număr de 369 de cauze
prezentând medici intimați, din care 102 cauze (27.64%) în anul 2017, iar
celelalte în număr de 267 (72.36%) în anul 2018. (Figura 1)
27,64%
72,36% An
2017
2018
Figura 1. Distribuția eșantionului în funcție de perioada stabilită

7
În ceea ce privește specialitatea medicului acuzat, luând în considerarea
inițial specialitățiile cu un număr ce acuzații pe specialitate mai mare 10,
a rezultat că au existat 65 de cauze ( 22.81 % ) în obstetrică -ginecologie,
43 (15.09%) în chirurgie generală, 33 (11.58%) în cardiologie și medicină
internă. Urmeaza 25 (8.77%) în cazu l medicinei generale (de familie), 23
(8.07%) în cazul UPU, 21(7.37%) în cadrul ortopediei și traumatologiei,
20 de cauze (7.02%) în cazul medicilor ATI. Cu acelși număr de medici
intimați, și anume 16 (5.61%), au fost observate psihiatria și
neurochirugia , iar cu procentajele mai mici se găsesc gastroenterologia
12 cauze (4.21%) ș i neurologia (3.86%). (Figura 2 )

22,81%
15,09%
11,58%
8,77% 8,07% 7,37% 7,02% 5,61% 5,61% 4,21% 3,86% Mai mult de 10 cauze/specialitate
Obstetrică -Ginecologie
Chriurgie generală
Cardiologie/Med. Internă
MF
UPU
Ortopedie
ATI
Psihiatrie
Neurochirugie
Gastroeneterologie
Neurologie
Figura 2. Distribuția eșantionului în funcție de specialitatea medicului
intimat

8
Un număr de 19 specialități medicale și chirurgicale au avut afiliate mai
puțin de 10 cauze per specialitate. Dintre acestea amintim cu 8 cauze
(13%) pediatria și chirurgia pediatrică, cu 6 cauze (10%) medicina legală
și bolile infecțioase, cu 5 cauze (8%) urologie, iar cu 4 cauze (6%)
anatomia patologică. Un procent de 5%, reprezentând un număr de 3
cauze din total, s -a decelat în cazul nefrologiei, radiologiei, ORL -ului,
neonatologiei și oncologiei. Cu 2 cauze per specia litate (3%) s -au
observat a fi oftalmologia, pneumologia, hematologia și chirurgia plastică.
Din specialitățile cu 1 medic intimat (2% din total) fac parte diabetul,
medicina sportivă, medicina mucii, dermatologia și chirurgia vasculară.
(Figura 3 )
12%
12% 9% 9% 8% 6% 5%
5% 5% 5%
5%
3%
3%
3% 3% 2% 2% 2%
2%
2% 14% Mai puțin de 10 cauze/specialitate
Pediatrie Chirurgie pediatrică Boli infecțioase
Medicină legală Urologie Anatomie patologică
Nefrologie Radiologie ORL
Neonatologie Oncologie Oftalmologie
Pneumologie Hematologie Chirugie plastică
Medicină sportivă Dermatologie Medicina muncii
Diabet Chirurgie vasculară
Figura 3. Distribuția eșantionului în funcție de specialitatea
medicului intimat

9

Tabel 1. Diferențele între ani în funcție de specialitatea medicului in timat

Specializare Anul
2017 Anul
2018
Obstetrică -Ginecologie 21,54% 78,46%
Chriurgie generală 34,88% 65,12%
Cardiologie/Med. Internă 12,12% 87,88%
MF 16,00% 84,00%
UPU 34,78% 65,22%
Ortopedie 9,52% 90,48%
ATI 75,00% 25,00%
Psihiatrie 25,00% 75,00%
Neurochirugie 31,25% 68,75%

Prin datele prezentate în Tabelul 1, se observă că în cazul a 9 dintre
specialitățile medicale și chirurgicale, au fost raportate cazuri în ambii
ani, evidențiindu -se o creștere a numărului de cazuri de la un an la
celălalt. Creșterea majoră , a fost observată în numărul medicilor cu
specialitatea obstetrică -ginecologie, de la 14 cauze (21.54%) în 2017, la
51 cauze (78.46%) în 2018. S ingura specializare care a prezentat o
pondere mai scăzută a numărului de cauze față de anul precendent a
fost ATI, cu o scădere de la 15 cauze (75%) în anul 2017 la 5 cauze
(25%) în anul 2018.

10
14,55%
85,45% Decizia adoptată
Sancționate
Nesancționate
Figura 4. Distribuția eșantionului în funcție de deciziile adoptate
0 50 100 150 200 250
2017 2018 Număr cauze
An Decizia adoptată
Sancționate
Nesancționate
Figura 5. Distribuția pe ani a ca zurilor în funcție de decizia adoptată

11
Luând în considerare deciziile adoptate de către Comisia Superioară de
Disciplină, se poate observa că în cazul a 48 de cauze (14.55%) medicii
intimați au fost sancționați, în timp ce în 282 de cauze (85.45%) s -a decis
nesancționarea acestora. (Figura 4)
Ținând cont de repartiția cazurilor pe ani, s -a constatat că în anul 2017
au fost sancționate 19 cauze, 74 rămânând nesancționate, iar in anul
următor 29 din cauze au fost asociate deciziei de sancționare si 208 au
rămas nesancționate. Se poate observa un număr mai crescut de cauze
prezentate în anul 2018, în special numărul cresc ut a cauzelor cu decizie
de nesancționare. (Figura 5)
Conform sancțiunilor aplicate de către Comisia Superioară Disciplinară,
din totalul celor 48 de cauze, 23 (47.92%) au fost sancționate cu 47,92%
33,33% 12,50% 2,08% 2,08% 2,08%
Mustrare
Avertisment
Vot de blam
Amenda
Retragerea calității
de membru
Interdicția de a
practica profesia
Figura 6. Distribuția eșantionului în funcție de tipurile de sancțiuni
aplicate

12
mustrare, în 16 cauze (33.33%) s -a adoptat decizia de sancționar e prin
avertisment, iar în 6 cauze (12.50%) medicii au fost sancționați cu vot de
blam. Alte tipuri de sancțiuni, precum amenda, retragerea calității de
membru și interdicția de a practica profesia medicală, au fost aplicate în
perioada stabilită câte o si ngură dată, reprezentând un procentaj de
2.08%. Asociate sancțiunilor principale, în 8 din cazuri, medicilor intimați
le-a fost aplicată și o sancțiune secundară, și anume obligația de a
participa la un curs profesional. (Figura 6)
În ceea ce privește sanc țiunile aplicate cazurilor documentate de
Colegiul Medicilor din România în perioada 2017 -2018, din tabelul
prezentat mai jos, se poate constata că în ambii ani au fost aplicate
mustrări – 12 cauze în 2017 și 11 cauze în 2018, avertismente – 10 cauze
în 2017 și 6 cauze în 2018, vot de blam – 5 cauze în 2017 și 1 cauză în
2018. În anul 2017 o cauză a fost sancționată cu interdicția de a practica
profesia (timp de o lună), în timp ce în anul 2018 amenda și retragerea
calității de membru au fost aplicate ca s ancțiuni, fiecare într -o cauză.

Tabel 2. Distribuția pe ani în funcție de tipul de sancțiune aplicată

Sancționă ri 2017 2018
Mustrare 47,83% 52,17%
Avertisment 37,50% 62,50%
Vot de blam 16,67% 83,33%
Amend ă
100%
Retragerea calității de membru
100%
Interdicția de a practica profesia 100%

13
Corelând sancțiunile deja menționate cu specialitățiile în care acestea au
fost întânlite, se poate observa că toate cele 7 specialități prezentate pe
grafic au avut cel puțin un medic care a primit mustrare. Cei mai mulți
medici sancționați cu avertisment au fost în cazul specialității de
obstetrică -ginecologie în număr de 4, în timp ce UPU și urologia nu au
prezentae medici sancționați astfel. Votul de blam a fost aplicat ca
sancțiune câte unui medic, exceptând medicina de familie și medicina
internă. Sancționat cu amendă a fost un singur medic aparținând
specialității de obsetrică – ginecologie, iar în cazul chirurgiei generale unui
medic i -a fost interzisă exercitarea profesiei medicale timp de o lună.
(Figura 7)

0% 20% 40% 60% 80% 100% Obstetrică -Ginecologie MF Chirurgie generală Medicină internă Urologie Pediatrie UPU
Mustrare Avertisment
Vot de blam Amendă
Interdicția exercitării profesiei
Figura 7. Prezentarea eșantionului în funcție de decizii diferite ale CSD

14
Comisia Superioară Disciplinară adoptă pe lânga tipurile de sancțiuni
menționate și alte decizii. Astfel se poate lua h otărârea de a trimite cauza
către colegiul teritorial de care aparț ine și care astfel să decidă
finalizarea procesului. De asemenea CSD poate să respingă o
contesa ție/plângere care nu întrunește termenii legali. În anul 2017 spre
colegiul teritorial au fos t retrimise 6 (28.57%) cauze și au fost respinse 3
(17.65%) cauze. Anul 2018 a avut un număr de 15 (71.43%) cauze
trimise înapoi către colegiul teritorial, iar numărul plângerilor respinse a
fost de 14 (82.35%) de cauze. (Figura 8)

Figura 8. Distribuția eșantionului în funcție de alte decizii adoptate de CSD 0 5 10 15 20 2017 2018
Număr cauze An Alte decizii adoptate
Respingere – tardiv
introdusă
Trimitere la colegiul
teritorial

15
După modul în care a avut loc desfășurarea anchetei la nivel județean a
cazurilor cu medici intimaț i, s-a constatat că în procent de 83.61% (306
cauze) sancțiunea aplicată de Comisia Superioară a fost păstrată și de
colegiul teritorial. În cazul a 6.83% (25 cauze) colegiul teritorial a ales să
agarve sancțiunea deja primită, în timp ce în cazul a 6.28% (23 cauze)
s-a decis micșorarea sancțiunii deja hotărâte. Un procent de 3.38% (12
cauze) a avut o schimbare totală a deciziei la nivel teritorial, prin
stingerea acțiunii. (Figura 9)

6,83%
6,28%
83,61% 3,28% Desfășurarea anchetei
Agravarea sancțiunii
Micșorarea sancțiunii
Menținerea sancțiunii
Stingerea acțiunii de
judecată
Figura 9. Distribuția eșantionului în funție de modul de desfășurare a
anchetei

16

Contestațiile depuse de persoane cu calitate procesuală au fost într -un
număr de 14 în perioada stabilită. Din acestea în aceeși perioada au
ajuns la finalizare 3 dintre ele, reprezentând 21.43%, cu o hotărâre de a
păstra sancțiunea deja primită. Restul de contestații, în număr de 11,
prezentând un procent de 78.57% din total, nu au fost finalizate până la
ultima dată luată în considerare la realizarea studiului. (Figura 10)
21,43%
78,57% Contesta ții
Finalizate
Nefinalizate
Figura 10. Repartiția contestațiilor în fun cție de finalitate

17

Conform datelor adunate, s -a înregistrat ca perioadă minimă de
rezolvare a unei c auze 1 lună, iar perioada maximă de rezolvare s -a
determinat a fi de 10 luni. Din punct de vedere statistic, media aritmetică
a perioadelor necesare stabilirii unei hotărâri este de 3.68, cu un interval
de încredere 95% al mediei de 3.10 -4.25. În ceea ce p rivește mediana
grupului, aceasta se află la valoare de 3, cu un interval de încredere de
95% al medianei de 2 -4. Deviația standard a fost calculată la 2.49,
eroarea standard fiind la 0.28 . Percentila 25 a fost la valoare 1, cu
interval (IC) 95% 1 -2, iar percentila 75 la valoarea 6, cu (IC) 95%
46.(Figura 11)

Figura 11. Timpul necesar de rezolvare
0 2 4 6 8 10 12 14
0 2 4 6 8 10 Timp de
rezolvare
Linear (Timp de
rezolvare)

18

Num ărul de cauze minim pe specialitate este de 1, în timp ce valoarea
cea mai mare de cauze este de 65. Statistic, media aritmetică a
numărului de cauze, lua ta pe cei doi ani este de 11.29 cu un iterval de
încredere de 95% al mediei de 5.97 -16.60. Mediana grupului se află la
valoarea de 5, intervalul de încredere 95% al medianei fiind de 3 –
11.41.Calculate deviația standard a fost la 14.48 si eroarea standard l a
2.60. Percentila 25 a fost la valoare 2, cu interval (IC) 95% 1 -3, iar
percentila 75 la valoarea 16, cu (IC) 95% 7.66 -26.43. (Figura 12)
-10 0 10 20 30 40 50 60 70
0 10 20 30 40 Număr de cauze
Linear (Număr de
cauze)
Figura 12. Număr de cauze

19

În urma asocierii variabilelor calitative denumite tipuri de
cazuri/specialitate și sancțiune aplicată și a utilizării testului statistic Chi –
pătrat, putem afirma că medicii care profeseaza în cadrul specialitățior cu
patolgii acute sunt mai predispuși să primească plângeri și sa fie
sancționați , x din y, în timp ce doar x din cei din cadrul specialităților cu
patologii cronice prezintă plângeri împortiva lor (x2= , p=), un risc relativ
pentru acut de x (p=) si OR = (p=). (Figura 13)
Tipuri de cazuri/specialitate Sancț iune
aplicată acut (Obstetrica –
Ginecologie) cronic
(Nefrologie)
sancționat 10 0 10
(14.71%)
nesancționate 55 3 58
(85.29%)
65 (95.59%) 3 (4.41%) 68 0 10 20 30 40 50 60
sancționat
nesancționate
Figura 13. Tip de patologie

20
4. Discuții
Din rezultatele mai sus menționate, se poate observa o diferență
importantă între cazurile cu mențiune de eroare medical ă înaintate – 369
și cazurile care sunt finalizate prin sancționarea medicului implicat – 48.
Această diferență este observată și în raportul de activitate al Comisiei
Superioare în decursul a 12 ani , doar 16.91% (405 cauze) au fost
finalizate cu sancțiuni , restul de 1.760 rămânând nesancționate. Acest
lucru poate însemna pe de -o parte, o înțelegere eronată a conceptului de
malpraxis din punctul de vedere al pacienților, care înaintează plângeri
atunci când eroarea se datorează sistemului sanitar luat ca un întreg sau
atunci când nu urmează spusele medicilor. fără a face legătura între
starea de sănptate și dezobediență. Pe de altă parte, diferența se poate
datora lipsei de reglementări legislative bine definite, care să ghideze
actul medical spre prevenția erorilor medicale sau care să ajute la
judecarea și adoptarea deciziilor în cazurilemai puțin concludente.
Anterior am prezentat situația cauzelor prin împărțirea lor pe
specialitățiile medicilor intimați. Într-un studiu realizat de Li Y, Gao D et
al. între anii 2010 -2014, cu un eșantion reprezentat de 2.485 de procese
înaintate și finalizate în Beijing, s-a observat că cele mai multe cazuri
judecate au f ost cele de obstetrică (OR = 2.311, p< 0.0001)11, fapt care
se corelează cu rezultatele studiului prezentat, unde cele mai multe din
cauze sunt întâlnite în obstetrică -ginecologie.
Studiul realizat de Bonetti M, Cirillo P et al. privind numărul de cauze de
malpraxis medical, realizat prin studierea retrospectivă a datelor adunate
timp de noua ani în diferite regiuni ale Italiei, prezintă că din 38.125 de
plângeri cele mai multe se întâlnesc în cazul următoarelor sepcialitățiȘ
chirurgie 7956, ortopedie 4223, medicină de familie(generală) 3852,
obstetrică -ginecologie 2562 și UPU 415112. Aceste date din literatură se

21
suprapun cu rezultatele studiului mai sus prezentat, aceleași specialități
fiind cu cele mai multe cauze de medici intimați. De asemenea, în
rapor tul anual privin d malpraxisul medical din 2018, prezentat de Office
of the Insurance Commissioner din statul Washington , din cele 4.898 de
dosare depuse în instanță cu mențiunea de eroare medicală, pe primele
locuri ca număr de cauze/specialitate se găsesc , de asemenea, medicina
de urgență 294 de cauze, chirurgia generală 272 de cauze, medicina de
familie 261 de cauze, obstetrica -ginecologia 249 de cauze și ortopedia
247 de cauze. Tot în acest raport se pot observa regelmentările bine
definite din legislați a americană privind judecarea proceselor și
despăgubirile plătite, la un total de 2.167 de procese ajungându -se la o
despăgubire de aproximativ $291.620/proces, cu un total de $631.9
milioane13.
În timpul realizării studiului, am observat că cel mai des î ntâlnite cauze
care duc pacientul sau aparținătorii acestuia la depunerea unei plângeri
sunt lipsa consimțământului informat sau completarea parțială a
acestuia, în deruta pacientului căruia nu i s -au explicat detaliat
intervențiile sau tratamentele ce îi vor fi aplicate; comunicarea
defectuoasă cu pacienții sau aparținătorii acestora; neîntocmirea unor
acte în momentul în care pacientul refuză un anumit serviciu medical,
astfel lipsind semnătura acestuia; refuzul sau amânarea unor consulturi
interdisciplin are; netransferarea pacienților în stare gravă spre secții sau
unități sanitare mult mai bine dotate; lipsa echipamentelor tehnice, în
special a aparaturii imagistice; lipsa laboratoarelor de gardă și nu în
ultimul rând refuzarea apelării lucrului în echip ă în momentul în care
capacitatea profesională personală este depașită.
În realizarea studiului s -au putut observa anumite aspecte care afectează
acuratețea acestuia și care repezintă de fapt limitele studiului

22
1. numărul de cauze cuprinde doar cele care au f ost înaintate către
Comisia Superioara de Disciplină, astfel că numărul real de cazuri
de malpraxis nu este cunoscut, multe din ele putând fi astfel
trecute cu vedere, acest lucru influențând statstica
2. rezolvarea cazurilor și aplicarea unei sancțiuni stă l a latitudinea
persoanelor care formează comisia, astfel hotărârile putând fi
catalogate ca subiective în unele cazuri
3. reglementările privind metoda de desfășurare a expertizei
medico -legale, dar și a actului medical în sine, conține înca multe
lacune la ni vel național.

23
5. Concluzii
1. Pe parcursul anilor 2017 -2018, au fost raportate de către Colegiul
Medicilor din România 369 de cauze de malpraxis medical.
2. S-a observat o creștere a numărului de plângeri depuse în anul
2018, comparativ cu anul 2017.
3. Cele mai întâlnite cauze sunt înaintate împortiva medicilor cu
specialitatea obstetrica -ginecologie – 65 de cauze (22.81%) .
4. Majoriatea deciziilor adoptate de către Comisia Superioară de
Disciplină este de nesancționare a medicilor intimați,
reprezentând un procent de 85,45%.
5. Din cele 369 de cauze, 48 s -au finalizat cu sancționarea medicilor
intimați.
6. Cel puțin 47% din medicii sancționați au primit mustrare, în timp
ce dor 2.08% din medici au primit amendă, le -a fost retras dreptul
de membru sau le -a fost in terzisă practicarea profesiei.
7. La retrimiterea către colegiul teritorial, 306 din cauze au rămas cu
aceeși sancțiune, în timp ce o sancțiune mai gravă a fost aplicată
în 25 de cauze, iar micșorarea s -a aplicat în 23 de cauze.
8. Satistic s -a observat că in ca drul specialitățiilor unde se prezintă
pacienți cu patolgii acute, medicii sunt mai predispuși la a fi
reclamați decât în cazul celor cu patologii cronice.

24
Bibliografie
1. Slawomirski L, Auraaen A, Klazinga N. The economics of patient
safety: Strengthening a value -based approach to reducing patient
harm at national level. [Internet ] OECD (March 2017)
Avaible from: https://www.oecd.org/els/health -systems/The –
economics -of-patient -safety -March -2017.pdf
2. The World Health Organization. Data and statistics. [Internet ]
euro.who.int
Avaible from: http://www.euro.who.int/en/health -topics/Health –
systems/patient -safety/data -and-statistics
3. Kohn LT , Corrigan JM , Donaldson MS . To Err is Human: Building
a Safer Health System. Washington (DC): National Academies
Press (US); 2000.
4. Classen DC, Pestotnik SL, Evans RS, et al. Adverse drug events
in hospitalized patients. JAMA 1997;277(4):301 -6
5. Cullen DJ, Sweitzer BJ, Bates DW, et al. Preventable adverse
drug events in hospit alized patients: A comparative study of
intensive care and general care units. Crit Care Med
1997;25(8):1289 -97
6. The World Health Organization – Regional Office for Europe. Data
and statistics. [Internet ] euro.who.int
Avaible from: http://www.euro.who.int/en/health -topics/Health –
systems/patient -safety/data -and-statistics
7. Directorate of General Press and Communication, Eur opean
Commi ssion . Medical Errors Report . [Internet ] ec.europa.eu
(September -October 2005)
Avaible from:
http://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/archives/ebs/ebs_
241_en.pdf

25
8. Xu J, Murphy SL, Kochanek KD, et al. Deaths: Final Data for
2016. National Vital Statistics Reports 2018 Jul; 67(5).
9. U.S. Department of Health and Human Services. Action Plan to
Prevent Healthcare -Associated Infections. Washington (DC),
HHS, June 2009.