Implicațiile economice și comunica ționale [603196]

Implicațiile economice și comunica ționale
ale turismului din România

Claudia Elena PAICU
Academia de Studii Economice din Bucure ști
[anonimizat]
Diana Andreia HRISTACHE
Academia de Studii Economice din Bucure ști
[anonimizat]

Rezumat. Turismul în România este bazat pe diversitatea formelor de
relief, pe peisajele naturale, pe obiceiurile specifice și pe istoria și tradiția
bogată, având de asemenea o contribu ție important ă la economia țării.
Turismul este considerat a fi unul dintre sectoarele economice ale României caracterizat prin dinamism. A șa se face c ă datele statistice consemneaz ă
date pe baza c ărora putem sus ține că turismul din România este, în pofida
punctelor slabe, în curs de dezvoltare și cu un mare poten țial de extindere.
În lucrarea de fa ță ne propunem o analiz ă amplă a turismului, pornind de
la datele statistice ob ținute de la institu ții de specialitate, dorind s ă
surprindem impactul s ău la nivel economic.

Cuvinte-cheie: turism; implica ții economice; implica ții
comunica ționale.

Clasificare JEL: A1, F6, L83, M3.
Clasificare REL: 4C.

Economie teoretic ă și aplicată
Volumul XX (2013), No. 7(584), pp. 105-115

Claudia Elena Paicu, Diana Andreia Hristache
106
Introducere

Este cunoscut faptul c ă România are șansa de a se bucura de o varitate a
formelor de relief, de o zestre cultural ă și istorică deosebită, de existen ța unor
monumente naturale, cu caracter unic, unele fiind introduse în patrimonial
UNESCO. În acest context, în România exist ă posibilitatea de a se dezvolta mai
multe forme de turism. Desigur c ă nu putem neglija aspectele negative care apar,
dar există numeroase aspecte pozitiv e care pot fi punctate. A șadar, putem sus ține
că turismul românesc este un se ctor economic care nu este înc ă suficient
exploatat, dar care poate deveni o surs ă de atrac ție, atât a turi știlor, cât și a
investitorilor, deoarece dispune de toate premisele necesare pentru desf ășurarea
unui turism durabil.

Analiza punctelor tari și a punctelor slabe, din punct de vedere economic
și comunica țional
Activitatea de turism, prin efectele sale economice pe care le produce (dup ă
comerț, turismul este cea de-a doua ramur ă important ă din sectorul de servicii),
este considerat ă a fi unul dintre cele mai dinamice și de perspectiv ă domenii de
dezvoltare. Dup ă estimările World Travel and Tourism Council, România ocup ă
locul al patrulea în topul țărilor care cunosc o dezvoltare rapid ă a turismului, cu o
creștere anual ă a potențialului turistic de 8%, din 2007 pân ă
în 2016. Veniturile
înregistrate, crearea unor locuri de munc ă noi, investi țiile străine sunt doar câteva
dintre efectele economice determinate de activitatea de turism . De aici deriv ă și
importanța care ar trebui acordat ă acestui sector.
Ne propunem în continuare s ă realizăm o analiz ă a acestei activit ăți, din
perspectiva a dou ă puncte de vedere : din punct de vedere economic și din punct
de vedere comunica țional.
Din punct de vedere economic, turismul românesc prezint ă câteva aspecte
favorabile demne de consemnat:
 Varietatea și complexitatea formelor de relief de țin un poten țial ridicat de
valorificare teritorial ă, economic ă și turistică;
 Ultimul deceniu a adus în Romania c onsacrarea unor zone agroturistice,
câteva dintre cele mai semnificativ e aflându-se în regiunea Centru;
 Grad ridicat de urbanizare – cel mai ridicat nivel se înregistreaz ă în
regiunile Bucure ști-Ilfov, Vest și Centru, conform datelor oferite de Ministerul
Economiei, Comer țului și Mediului de Afaceri;
 Flux turistic important. La nivelu l anului 2010 România a atras 1,34
milioane turi ști străini, în cre ștere față de 2009, iar cheltuielile înregistrate de
aceștia au fost efectuate atât în scop de afaceri, cât și în scop particular,
potrivit money.ro. Turi ști străini au cheltuit 886 milioane de euro, în cre ștere cu

Implicațiile economice și comunica ționale ale turismului din România

107
107
aproape 20%, potrivit datelor Institutului Na țional de Statistic ă. Cei care au
cheltuit cei mai mul ți bani au fost turiștii germani, cu un aport de peste 113
milioane de euro. Pe locul doi în topul cheltuielilor str ăinilor se situeaz ă turiștii
italieni, care au cheltuit cu pu țin peste 95 de milioane de euro, locul al treilea este
ocupat de turi știi francezi, care au cheltuit 83,1 milioane de euro, în timp ce
britanicii au cheltuit 65 milioane de euro, conform adev ărul.ro;
 Investițiile în servicii; astfel men ționăm posibilitatea practic ării
diverselor sporturi de iarn ă, ca urmare a modernizarii și a investi țiilor în locurilor
unde se practic ă (pârtii, dot ări tehnice). Una dintre cele mai recente investi ții este
cea din localitatea Bu șteni: investi ția în telescaunul produs in Italia, în tunurile de
zapadă, în asfaltarea de la pârtie pân ă la DN1 și în racordarea la gaze, canalizare și
apa potabil ă a tuturor loca țiilor din preajma pârtiei Kalinderu a costat 5,2 milioane
de euro, bani obtinu ți prin fonduri structurale Phar e, conform datelor oficiale;
 Dezvoltarea și implementarea de proiecte cu finan țare european ă care
vizează îmbunătățirea unor probleme cheie cu care se confrunt ă turismul
românesc, contribuind astfel la procesul de dezvoltare durabil ă a zonelor de
interes turistic, ar trebui s ă fie un punct forte. Din p ăcate însă trebuie men ționat că
nivelul acestor proi ecte nu este unul foarte bun, România confruntându-se cu o
rată slabă a absorb ției fondurilor europene. E șecul reflectat prin distan ța la care
încă ne aflăm față de media european ă în ceea ce prive ște dezvoltarea regional ă
este și eșecul absorb ției adecvate a fondurilor euope ne disponibile. (Societatea
Academic ă Română, Raport anual 2012). În ceea ce prive ște numărul de proiecte,
atât cele finalizate, cât și contractele de finan țare semnate, pentru Axa Prioritar ă
Dezvoltarea durabil ă și promovarea turismului , situația detaliat ă se poate observa
în tabelul 1.

Tabelul 1
Numărul de Proiecte finalizate și contracte de finan țare semnate
pentru Axa Prioritar ă 5 – Dezvoltarea durabil ă și promovarea turismului
Indicatori Ținta 2015 Realizat 2010
5.1. Proiecte în turism (nr.) 100 47
5.1. Locuri de munc ă nou create/ men ținute (nr.) 200 0
5.2. Proiecte în turism (nr.) 300 61
5.2. IMM-uri sprijinite (nr.) 350 49
5.2. Turiști sosiți în structurile de cazare reabilitate (nr.) 400.000 0
5.2. Înnopt ări în infrastructura de cazare reabilitat ă (nr.) 800.000 0
5.2. Locuri de munc ă nou create/men ținute (nr.) 800 12
5.3. Campanii de promovare a brandului turistic (nr.) 10 48
5.3. Centre Na ționale de Informare și Promovare Turistic ă
sprijinite (nr.) 10 1
5.3. Vizitatori în Centre Na ționale de Informare și Promovare Turistic ă (nr.) 1 milion 0
5.3. Vizitatori web site (nr.) 1, 5 milioane 0
Sursa: Raportul Anual de Implementare POR pe 2010 , mai 2011, Ministerul Dezvolt ării
Regionale și Turismului.

Claudia Elena Paicu, Diana Andreia Hristache
108
În ceea ce prive ște gradul de solicitare a fondurilor euro pene, situa ția se
prezintă astfel: cererile de finan țare depuse pentru domeniul Cazare și agrement
turistic înregistreaz ă un grad de solicitare pân ă în martie 2012 de 231%, iar
cererile de finan țare depuse pentru domeniul Promovarea turismului înregistreaz ă
un grad de solicitare pân ă în martie 2012 de 122%. În ceea ce prive ște gradul de
solicitare a acestor fonduri pe Regiuni, pe toate Axele Prioritare, situa ția poate fi
observată în figura 1.
– % –

Sursa: grafic realizat pe baza informa țiilor preluate din Stadiul implement ării POR , 16 martie
2012, Ministerul Dezvolt ării Regionale și Turismului.

Figura 1. Gradul de solicitare a cererilor de finan țare depuse pe regiuni (martie 2012)

Putem așadar concluziona prin a sus ține că toate regiunile au înregistrat un
grad ridicat de solicitare, în general (dup ă cum se poate observa din figura 1), iar
acest grad ridicat se men ține și în cazul solicit ărilor pentru domeniile de Cazare și
agrement turistic și Promovarea turismului. În aceast ă situație, Agenția de
Dezvoltare Regional ă Nord-Vest a sugerat c ă ar fi indicat s ă se facă o prioritizare
între proiectele depuse și evaluarea s ă se concentreze în prim ul rând pe proiectele
ce au șanse de a fi finan țate (Societatea Academic ă Română, Raport anual 2012).
În ceea ce prive ște gradul de contractare a fondurilor comunitare pe domenii
și regiuni, datele indicate arat ă un aspect îngrijor ător: în general, procentul total de
contractare este întârziat pe Axa 5 – Promovarea poten țialului turistic (Societatea
Academic ă Română, Raport anual 2012).
Referitor la domeniul Promovarea poten țialului turistic, până la sfârșitul
anului 2010 au fost depu se 590 de cereri de finan țare, în valoare total ă de 131,6
milioane euro, din care contribu ția comunitar ă este în valoare de 93,1 milioane
euro, gradul de accesare a fondurilor comunitare alocate acestui domeniu major de intervenț
ie fiind de 73%. Pân ă la finalul anului 201 0, a fost contractat ă
aproximativ 8% din suma total ă alocată acestui domeniu major de interven ție,
datorită celor 49 de contracte de finan țare semnate, cu o valoare total ă de 15,08
milioane euro, din care 10,33 milioane euro reprezentau fonduri comunitare
nerambursabile. Regiunile Bucure ști-Ilfov și Centru înregistreaz ă cea mai mare
rată de contractare pentru acest domeniu de interven ție, cu valorile de 31,1%,
198
182
207
184245200248237Regiunea  NE
Regiunea  SE
Regiunea  S
Regiunea  SV
Regiunea  V
Regiunea  NV
Centru
Bucuresti  Ilfov

Implicațiile economice și comunica ționale ale turismului din România

109
109
respectiv 15,3%, în timp ce ratele cele mai slabe se întâlnesc în Regiunea
Sud-Vest (2,3%) (Ministerul Dezvolt ării Regionale și Turismului, Raportul Anual
de Implementare POR pe 2010 , mai 2011).
Referitor la domeniul Cazare și agrement turistic, până la finalul anului
2010, a fost contractat ă aproximativ 53% din suma total ă alocată acestui domeniu
major de interven ție, datorit ă celor 61 de contracte de finan țare semnate, cu o
valoare total ă de 231,7 milioane euro, din care 122,4 milioane euro reprezentau
fonduri comunitare nerambur sabile. Regiunile Nord-Est și Centru au contractat
peste 70% din suma disponibil ă pentru acest domeniu de interven ție, în timp ce
ratele cele mai slabe de contractar e se întâlnesc în Regiunea Sud (25,9%) și
București-Ilfov (8,5%) (Ministerul Dezvolt ării Regionale și Turismului, Raportul
Anual de Implementare POR pe 2010 , mai 2011).
În această situație, cu sprijinul Comisiei Europene, guvernul a luat m ăsuri
de îmbun ătățire a capacit ății administrative, ale c ăror rezultate se a șteaptă în
cursul acestui an când a fost fixat ă o țintă extrem de ambi țioasă în raport cu
nivelul absorb ției de ast ăzi. Cel mai recent plan de b ătaie în vederea remedierii
situației fondurilor europene, în ge neral, este Planul de Ac țiuni Prioritare, aflat
sub coordonarea Autorit ății pentru Coordonarea Inst rumentelor Structurale
(Societatea Academic ă Română, Raport anual, 2012). Obiectivul general
urmărește blocajele deja cunoscu te: abordarea problemelor și deficien țelor care
afectează în cea mai mare m ăsură procesul de implementare a Fondurilor
Structurale și de Coeziune, în vederea elimin ării sau reducerii semnificative a
barierelor din calea absorb ției (http://www.fonduriue.ro/). Acesta a fost aprobat în
2011, dar înc ă nu și-a făcut simțit impactul, lucru sesizabil și în domeniul
Turismului.
Turismul românesc nu se confrunt ă însă doar cu aceast ă problemă; există și
ale puncte slabe pe care ar trebui se le lu ăm în calcul:
 Instabilitatea cadrului institu țional guvernamental cu rol și atribuții în
elaborarea politicii și strategiei în turism, precum și lipsa de cooperare între
operatorii turist ici, conform datelor oferite de Ministerul Economiei, Comer țului
și Mediului de Afaceri;
 Oferta turistic ă este inegal dezvoltat ă la nivel regional. Re țeaua unităților
de primire turistic ă este neuniform r ăspândită;
 Infrastructura deficitar ă la nivel na țional; suprasolicitarea drumurilor
europene și naționale; infrastructura de acces spre unele zone cu poten țial turistic
este deficitar ă;
 Criza economic ă prelungit ă a avut un efect semnif icativ asupra fluxului
turistic, înregistrându-se și scăderi ale num ărului de turi ști;
 Ponderea ridicat ă a structurilor de cazare vechi, conform datelor oferite
de Ministerul Economiei, Comer țului și Mediului de Afaceri;

Claudia Elena Paicu, Diana Andreia Hristache
110
 Nu în ultimul rând, nu putem neglija un aspect deosebit de important,
anume faptul c ă România este amenin țată de pierderea unui mare poten țial de
investiții stăine și de piederea unui num ăr semnificativ de turi ști străini, datorit ă
evoluției înregistrate de turism din țările vecine, Ungaria și Bulgaria, cea din urm ă
remarcându-se atât pe segmen tul turismului estival, cât și al celui de iarn ă. Aceste
țări au reușit să încurajeze acest sector atât prin politici coerente de promovare, cât
și prin intermediul unor pol itici fiscale consistente (Raport anual Societatea
Academic ă Română, aprilie 2009).
Imbinarea aspectelor economice cu cele comunica ționale este deosebit de
important ă. De aceea ne propunem și realizarea unei analize a turismului care s ă
surprindă de asemenea aspectele comunica ționale; așadar printre punctele tari
înregistrate de activitatea de turism, din punct de vedere comunica țional ,
menționăm:
 Valorificarea poten țialului turistic și creșterea fluxului de turi ști
printr-un num ăr mult mai mare de m ăsuri de promovare decâ t în anii anteriori:
– promovarea curent ă a atracțiilor turistice la toate târgurile organizate și
prin tour-operatorii str ăini. De remarcat reintroducerea României printre op țiunile
tour-operatorilor germani, în special prin ITS Reisen; acesta inten ționează să
extindă, în anul 2013, promovarea pent ru România printr-o bro șură dedicată țării
și distribuit ă în Germania, Austria și Elveția, conform datelor preluate de pe
Ministerul Dezvolt ării Regionale și Turismului. ITS Reisen face parte din divizia
de turism a concernului REWE, care ocup ă locul doi în topul concernelor turistice
din Germania, în func ție de profit, și care de ține peste 2.500 de agen ții de turism
proprii, în franciz ă sau în cooperare cu alte agen ții de turism;
– realizarea de materiale de promovare de tipul: cataloage, bro șuri, pliante,
postere și foi volante, diverse tip ărituri, ghiduri și hărți turistice, panouri,
fotografii, albume, fotoreportaje, filme de anima ție și documentare de turism,
materiale audiovideo, casete, filme cu specific de turism, CD-uri și DVD-uri
turistice, obiecte de protocol; expedierea materialelor promo ționale și de protocol
în țară și în străinătate, conform datelor preluate din Programul multianual de
marketing și promovare turistic ă și Programul multianual de dezvoltare a
destinațiilor, formelor și produselor turistice;
– marketing prin internet, re țele de socializare și alte mijloace electronice,
incluzând și realizarea și administrarea unui portal de informa ții de turism, pe
baze concuren țiale, cu suportarea integral ă a cheltuielilor (necesare atât pentru
hardware, cât și pentru crearea de software), in clusiv a celor de dezvoltare și
administrare, din fonduri bugetare, precum și alte activit ăți de marketing și
promovare prin internet și alte mijloace electronice, conform datelor preluate din
Programul multianual de marketing și promovare turistic ă și Programul
multianual de dezvoltare a destina țiilor, formelor și produselor turistice;

Implicațiile economice și comunica ționale ale turismului din România

111
111
– promovarea și publicitatea prin intermed iul companiilor aeriene și prin
intermediul principalelor aeroporturi din România și din străinătate, constând în
inserții publicitare în materialele de promovare ale companiilor aeriene și ale
aeroporturilor, difuzarea de clipuri TV promo ționale, filme publicitare de turism,
materiale promo ționale în aeroporturi și în aeronave, precum și alte tipuri de
activități de promovare și publicitate în colaborare cu companiile aeriene sau cu
aeroporturile, conform datelor preluate di n Programul multianual de marketing și
promovare turistic ă și Programul multianual de dezvoltare a destina țiilor, formelor
și produselor turistice;
– promovarea prin intermediul inser țiilor publicitare în ziare și în reviste
de interes general, precum și în cataloagele turistice și în alte publica ții de profil
(ghiduri, h ărți, pliante, flyere) realizate de c ătre turoperatori, societ ăți comerciale
cu activitate de turism, asocia ții profesionale, patronale și organiza ții neguver-
namentale cu activitate în domeniul turismului, autorit ăți ale administra ției
publice locale și centrale și alte entit ăți cu activitate cu impact în domeniul
turismului, care promoveaz ă pe piețele-țintă de interes destina ția turistic ă
România, produse turistice și pachete de servicii turistice cu locul de desf ășurare
în România, conform datelor preluate din Programul multianual de marketing și
promovare turistic ă și Programul multianual de dezvoltare a destina țiilor, formelor
și produselor turistice;
– promovarea prin intermediul pos turilor de televiziune, radio și on-line
care realizeaz ă emisiuni de turism sau alte emisiuni cu impact în cre șterea
circulației turistice în România, cre șterea notoriet ății destina țiilor turistice
românești ori în con știentizarea importan ței turismului românesc; conform datelor
preluate din Programul multianual de marketing și promovare turistic ă și
Programul multianual de dezvoltare a destina țiilor, formelor și produselor
turistice;
– realizarea de ac țiuni de promovare și publicitate cu rol în cre șterea
notorietății destina țiilor și produselor turistice române ști prin intermediul unor
personalit ăți cu recunoa ștere națională și internațională din diferite domenii de
activitate, cum ar fi: artistice, culturale, sportive, științifice și altele asemenea, ca
vectori de promovare a brandului turistic al României; conform datelor preluate
din Programul multianual de marketing și promovare turistic ă și Programul
multianual de dezvoltare a destina țiilor, formelor și produselor turistice.
 Existența unei oferte bo gate, cu importan ță turistică, istorică și culturală,
ce poate face obiectul unor campanii de branding de țară: Brașov, Valea Prahovei,
Sibiu (declarat capital ă culturală european ă în anul 2007), Sighi șoara, Maramure ș,
Bucovina, Mân ăstirile Modovei, Delta Dun ării;
 Existența unor zone cu un puternic ca racter de brand turistic
(Transilvania, Sibiu – capital ă culturală european ă în anul 2007);

Claudia Elena Paicu, Diana Andreia Hristache
112
 Diversitatea obiectivelor turistice și promovarea corect ă a acestora poate
conduce la dezvoltarea turismului de business și, implicit, la atragerea investi țiilor.
Atunci când realiz ăm aceast ă analiză trebuie punctate de asemenea și
aspectele negative, care nu pot fi ignorate:
 Informare și promovare turistic ă insuficient ă pentru o perioad ă de timp
îndelungat ă;
 Inexistența unui brand de țară care să poate fi promovat, în special în
străinătate, precum și controversatele campanii pentru brandul de țară desfășurate
de-a lungul timpului, printre care amintim trei campanii:
– În anul 2001 s-a desf ășurat campania Fabricat în România .
Scopul acestei campanii a fost promovarea României, ie șirea din anonimat,
scăparea de eticheta de „no name”, iar obiectivele au fost: promovarea produselor
românești; creșterea productivit ății interne; reducerea șomajului; cre șterea
nivelului de trai. Instrumentele comunica ționale folosite au fost: promovarea prin
intermediul unui site; cumpararea de spa țiu publicitar în revista lunar ă intitulată
sugestiv „Fabricat în România”. De asemenea, pentru aceast ă campanie s-a apelat
și la tehnici de PR în special pentru promovarea domeniului IT în România.
Dintre aceste tehnici putem enumera conferin țele, seminariile tematice, mesele-
rotunde organizate de Ministerul Comunica țiilor și Tehnologiei Informa țiilor, în
colaborare cu organiza țiile profesionale din domeniu. Aceast ă campanie nu a fost
una de succes fiind invocat ca prin cipal motiv lipsa de promovare sus ținută și
lipsa de informare (Dolea, Țăruș, 2009);
– În anul 2007 s-a derulat campania Fabulospirit. Prin aceast ă campanie
Ministerul de Externe a avut drept scop pozi ționarea României ca pe o țară cu
oameni spirituali, care se bucur ă de viață, un popor definit prin bog ăție interioar ă
și spirit fabulos. Îns ă criticile legate de aceast ă campanie au fost numeroase.
Chiar și ministrul de Externe din acea perioad ă, Adrian Cioroianu, a declarat
public că întreagă campanie trebuie regândit ă, lucru ce a declan șat acuzațiile
presei înspre autorit ăți, care ar da din nou dovad ă de lipsă de competen ță și risipă
de bani publici. Cel mai criticat a fost însu și sloganul campanie i, „Fabulospirit”,
pe care unii exper ți în publicitate l-au considerat artificial și nepotrivit. Deși s-a
alocat un buget considerabil, în valoare de 3 milioane de euro, aceast ă campania
nici nu a ajuns s ă fie implementat ă (Dolea, Țăruș, 2009);
– Cea mai recent ă, dar poate și cea mai controversat ă campanie a fost
Romania – Explore the Carphatian Garden , al cărui logo este celebra frunz ă
verde, care conform datelor prezentate de mass media ar costa doar 250 dolari, dar
care oficial a costat 890 m ii de euro, conform informa țiilor preluate de la Antena
3. Valoarea total ă a campaniei de promovare a fost de 4.960.000 euro cu TVA,
fonduri europene nerambursab ile, prin Programul Opera țional Regional 2007-
2013, Axa 5, opera țiunea „Crearea unei imagini poz itive a României ca destina ție
turistică prin definirea și promovarea brandului turistic na țional”, conform datelor

Implicațiile economice și comunica ționale ale turismului din România

113
113
preluate de pe Mi nisterul Dezvolt ării Regionale și Turismului. Campania urma s ă
se desfășoare pe trei canale TV cu acoperire interna țională: CNN, EURONEWS și
EUROSPORT. Alegerea acestor post uri de televiziune interna ționale s-a realizat
având ca și criteriu audien ța (spectatori unici pe s ăptămână) în rândul persoanelor
cu venituri peste nivelul mediu care c ălătoresc atât în interes de afaceri, cât și de
plăcere, de cel pu țin șase ori pe an, conform datelor furnizate de European Media
and Marketing Survey (EMS) pentru anul 2010, preluate de Ministerul Dezvolt ării
Regionale și Turismului.
Deși România a avut numeroase campan ii de promovare, datele statistice
arată că numărul turiștilor scade. Paradoxal, de și capacitatea de cazare a turi știlor
a fost într-o continu ă creștere din 2007 pân ă în 2009, num ărul turiștilor a scăzut.
Astfel, anul 2007 a adus 1.550.957 de turi ști străini, anul 2008 doar 1.465.891 de
turiști străini iar în anul 2009 cifra a fost de 1.275.590 de turi ști străini (figura 2).
Graficul turi știlor autohtoni urmeaz ă aceeași curbă descendent ă: pentru anul 2007
se înregistreaz ă 5.420.968 de turi ști români, anul 2008 consemneaz ă o cifră în
ușoară creștere, de 5.659.416 de turi ști, iar în anul 2009 cifra a înregistrat o
scădere mare, 4.865.545 de turi ști (figura 3). (Institutul Na țional de Statistic ă,
Breviar statistic – Turismul României, 2010 ).

Sursa: grafic realizat pe baza informa țiilor preluate din Breviar statistic – Turismul României,
2010, Institutul Na țional de Statistic ă.

Figura 2. Numărul de turi ști străini înregistrat în perioada 2007-2010

Sursa: grafic realizat pe baza informa țiilor preluate din Breviar statistic – Turismul României,
2010, Institutul Na țional de Statistic ă.

Figura 3. Numărul de turi ști autohtoni înregistrat în perioada 2007-2009

1,550,957
1,465,8911,275,5901,340,0002007
2008
2009
2010
5,420,968
5,659,4164,865,5452007
2008
2009

Claudia Elena Paicu, Diana Andreia Hristache
114
 Lipsa unei comunic ări eficiente și a unei colabor ări între mediul de
cercetare, mediul de afaceri și mediul decizional împiedic ă identificarea și
dezvoltarea celor mai bune solu ții în procesul de dezvoltare durabil ă la nivel de
regiune, conform datelor oferite de Ministerul Economiei, Comer țului și Mediului
de Afaceri
Pe baza acestei analize detali ate, prin care am încercat s ă prezentăm cele
mai importante puncte tari, dar și punctele slabe ale turismului din România,
putem sus ține că la ora actual ă turismul este o component ă important ă, care
necesită deosebită atenție, o analiz ă pe puncte a stadiului ac tual de dezvoltare, dar
și măsuri coerente și susținute, care s ă fie capabile s ă poziționeze România pe
harta țărilor cu importan ță turistică. Turismul a devenit o prioritate strategic ă a
dezvoltării economice; este unul din serviciile care trebuie s ă se implice în
dezvoltarea durabil ă. În prezent, turismul trebuie analizat și cotat ca fiind
potențialul care, exploatat dup ă o strategie laborioas ă, să genereze cele mai bune
rezultate, cuantificate în profit și dezvoltare (Dragomir, 2009).

Concluzii
Atunci când discut ăm despre turism nu putem s ă nu luăm în calcul valen țele
sale economice și comunica ționale. O analiz ă din aceste dou ă perspective ne
permite să facem o evaluare corect ă și reală a situației turismului românesc la ora
actuală, precum și a modului în care turismul poate influen ța economia unei țări.
Atragerea investitorilor str ăini, atragerea turi știlor străini, crearea și menținerea
locurilor de munc ă în aceast ă ramură sunt doar câteva dintre efectele economice
ce vin ca urmare a eforturilor comunica ționale direc ționate către crearea unui
brand de țară puternic, capabil sa atrag ă un număr tot mai mare de vizitatori și
investitori.

Bibliografie

Dolea Alina, Țăruș, Adriana (2009). Branding România – Cum (ne) promov ăm imaginea de țară,
Editura Curtea Veche, Bucure ști
Dragomir, R. (2009). Turismul rural – Analiz ă, eficiență, promovare , Conferin ța Internațională
Turismul rural românesc în contextul dezvolt ării durabile. Actualitate și perspective , Vatra
Dornei, Edi ția a XI-a, Volumul XVII, Editura Tehnopress, Ia și
(Tarța) Dobrescu, Monica (2008). “Enhancing Economic Competitiveness in Romania through
Cohesion Policy and the Structur al Funds”, Analele Universit ății din Oradea, tom XVII,
Vol. I – International Business and European Integration
(Tarța) Dobrescu, Monica (2008). “EU Regiona l Policy and the Structural Funds”, Analele Universit ății
din Oradea , tom XVII, vol. I – International Business and European Integration

Implicațiile economice și comunica ționale ale turismului din România

115
115
*** Institutul Na țional de Statistic ă, Breviar statistic – Turismul României , 2010,
http://www.insse.ro/cms/files%5Cpublicatii%5Cbreviar%20turism_2010.pdf
*** Ministerul Dezvolt ării Regionale și Turismului, Stadiul implement ării POR , 16 martie 2012
*** Ministerul Dezvolt ării Regionale și Turismului, Programul multianual de marketing și
promovare turistic ă și Programul multianual de dezvoltare a destina țiilor, formelor și
produselor turistice , http://www.mdrt.ro/userfiles/turism_legislatie_hg_20_2012.pdf
*** Ministerul Dezvolt ării Regionale și Turismului, Raportul Anual de Implementare POR pe 2010 ,
mai 2011 http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Documente_Suport/
Rapoarte/1_Rapoarte_POR/3_RAI_POR_2010.pdf
*** Ministerul Dezvolt ării Regionale și Turismului, http://www.mdrt.ro/comunicare/presa/
comunicate/promovarea-turismului-romanesc-pe-cele-mai-importante-canale-tv-internationale
*** Ministerul Economiei, Comer țului și Mediului de Afaceri, ht tp://amposcce.minind.ro/poi/
pnd/I_Analiza.pdf
*** Raport anual Societatea Academic ă Română, 2012 http://www.sar.org.ro/wp-content/
uploads/2012/04/Raport-Anual-SAR-Romania-2012-web1.pdf
*** Raport anual Societatea Academic ă Română, aprilie 2009
*** Raport World Travel and Tourism Council www.wttc.org/eng/News_and_Events/Press/
Press_Releases_2006/WTTC_spells_out_recommendations_for_Romania/index.php/
http://www.adevarul.ro/financiar/inves titii/Turistii-germani-cheltuiti-Romania-
Vezi_0_469753025.html
www.fonduriue.ro