Implicatii Fiscale Si Contabile Privind Impozitul pe Profit

CUPRINS

INTRDUCERE

Impozitul este o prelevare obligatorie si gratuita efectuata de către stat asupra resurselor sau bunurilor individuale sau ale colectivității și plătită în bani.El constituie o sursa a finanțării cheltuielilor de interes general al statului și al administrației locale,fiind un instrument al politicii economice,prin care se redistribuie o parte a veniturilor ,putând fi stimulate investițiile și înviorarea conjucturii economice.Impozitul reprezintăizvorul principal al formării veniturilor bugetului de stat și al finanțării cheltuielilor publice .El este o funcție crescatoare a venitului:la o rată de impunere fiscal dată, sporește când venitul crește.

Din punct de vedere economic , impozitul imbracă diferite forme:direct, indirect; pe consum sip e venit; pe capital; pe dobândă etc.Nu este posibil și nici echitabil să se practice un impozit unic.Acesta deoarece elementele impozabile-venitul, averea, produsele care fac obiectul schimbului, seviciile – pot fi mai bine diferențiate și impuse prin aplicarea mai multor forme de impozite.

Impozitul pe profit este un impozit personal iar în cadrul reformei fiscale din România , impozitul pe profit ocupă un rol important atât în prisma contribuției sale la formarea veniturilor bugetare cât și prin influențarea activităților generatoare de profit.

Profitul impozabil reprezintă diferența între veniturile obținute și cheltuielile aferente acestor venituri cu exceptia cheltuielilor nedeductibile. Deasemenea reprezintă baza pentru calcularea , recalcularea și regularizarea impozitului pe profit cu bugetul statului.

Impozitul pe profit reprezintă o forma de prelevare a unei părți din veniturile persoanelor fizice sau juridice, cu caracter obligatoriu și cu titlu nerambursabil, la dispoziția statului și care nu presupune o contraprestație din partea acestuia.

Potrivit Constituției României, impozitele datorate bugetului de stat se stabilesc numai prin lege.Caracterul obligatoriu presupune că plata impozitelor către stat este o sarcină impusa tuturor persoanelor fizice și juridice care realizează venituri din:salarii, profit, veniturile realizate de liber profesionisti, etc.Rolul principal al impozitelor datorate statului este acela de procurare a resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice.

Pe plan social rolul impozitelor este de redistribuire a unei părți din produsul intern brut între clasele și păturile sociale, între persoanele persoanele fizice și cele juridice.

Limita impozitelor este influențată de factori externi și interni, printre care pot fi menționați:

a)Din categoria factorilor externi menționăm:nivelul produsului intern brut pe locuitor; nivelul mediu al impozitului și progresivitatea impunerii;prioritățile stabilite de către stat în ce privește destinația resurselor financiare concentrate la dispoziția sa; natura instituțiilor politice.

b)În cadrul factorilor interni care influențează limita impozitelor locul cel mai important îl ocupă progresivitatea cotelor de impunere, precum și modul de determinarea a materiei impozabile.

Impunerea reprezintă un complex de măsuri și operații ce au ca scop stabilirea impozitului datorat statului.Acesta are atât o latură de natură politică, cât și una de ordin tehnic (concretizată în metodele și tehnicile utilizate pentru stabilirea mărimii obiectului impozabil și a cuantumului impozabil).

Prin latura politică se urmărește ca fiecare impozit să răspundă unor anumite cerințe și să fie în concordanță cu anumite principii.

CAPITOLUL I

PREZENTARE SC PROIECT SRL

. Aspecte generale

SC PROIECT SRLeste constituita de 2 asociati pe baza Legii 31/1990.Activitatea societatii consta in fabricarea si comercializarea echipamentelor de protectie(manusi protectie,salopete protectie,centuri de siguranta etc)

Denumire: SC Proiect SRL

Sediu social:com Dragodana,sat Dragodana ,jud Dambovita

Nr inregistrare ORC J15/805/08.06.2007

Forma juridica: Societate cu raspundere limitata

Durata de functionare: nelimitata

Obiectul de activitate

Activitatea preponderenta consta in fabricarea de articole de imbracaminte pentru lucru; activitate secundar(cod caen 1821)si comert cu ridicata al imbracaminte si incaltamintei(cod caen 5142).

1.3.Capitalul social

Capitalul social este de 300lei,varsat integral de ambi asociati si impartit in 30 de parti sociale ,a 10 lei fiecare

.

1.4.Principali indicatori economico-financiari la data de 31.12.2010

-cifra de afaceri -250.434 lei

-profit net – 45047 lei

Pe baza bilantului la data de 31.12.2010 societatea prezinta o situatie buna, atât in cea ce priveste gradul de îndatorare cât si în cea ce priveste datoriile financiare.

Rezultatul din exploatare

Structura patrimoniului

1.5. Furnizori si clienți ai societatii PROIECT SRL.

Societatea se aprovizioneză cu materiale pentru producție și mărfuri de la urmatorii furnizorii:Renania Trade -Bucuresti,Betraton Service- București,Ilza Prod -Speriețeni,Interex Distribution- Brasov,Cooperativa Libertatea Găesti,Tricosib-Buzău,Geo City constanta,Musse Trade –Pitești,Ricu Prod-Găești,Iulia Flores-București.

SC PROIECT srl vinde mărfuri și produse finite către următorii parteneri:S.H.L. –București,Remat-Targoviște,Injectoforaj-Ilfov,Industrie PC 99-Târgoviște,Baurom Construct-Galati,Consum Coop. Argeșel –Pitesti,Salserv Ecosistem –Ilfov,Andamar-Nucet.

1.6. Compartimentul financiar-contabil.

În cadrul compartimentului financiar-contabil se determină și se obțin informațiile necesare în scopul atingerii obiectivelor întreprinderii.Atribuții privind activitatea financiar contabila:fundamentarea politicii financiare,efectuare de studii și analize privind situația financiară a întreprinderii,recalcularea periodic a necesarului de mijloace circulante,stabilirea prețurilor și tarifelor pentru produsele obținute,etc.

CAPITOLUL II

IMPLICATII FISCALE SI CONTABILE PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT

2.1.Abordări teoretice privind impozitul pe profit.

2.1.1.Definitie

Profitul impozabil se calculează ca diferentă între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri,dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.

Detaliind formula de calcul a impozitului pe profit pe baza informațiilor suplimentare din lege și a Declarației privind impozitul pe profit(101), profitul impozabil se determină după următoarea formulă:

Profit impozabil = Rezultatul(contabil)brut

+ elemente similare veniturilor

-elemente similar cheltuielilor

-total deduceri

-total venituri neimpozabile

+total cheltuieli nedeductibile

-pierderea de recuperate.

Pentru determinarea profitului impozabil, veniturile și cheltuielile luate în calcul sunt cele aferente perioadei pentru care se determină impozitul pe profit.De asemenea, veniturile sau cheltuielile înregistrate eronat sau omise se corectează prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale căreia îi aparțin și depunerea unei declarații rectificative.

2.1.2.Analiza veniturilor pentru calculul impozitului pe profit.

Pe determinarea profitului impozabil un rol important îl au veniturile neimpozabile, acestea reprezentând acea parte a veniturilor totale care nu sunt supuse impozitului pe profit.

Ca regulă generală, toate veniturile unui contribuabil sunt impozabile, ce excepția celor precizate expres în lege ca fiind neimpozabile.

Conform Codului fiscal sunt neimpozabile umătoarele venituri:

a)Dividentele primite de la o persoană juridică română.Trebuie menționat faptul că dividentele de încasat /încasate de un contribuabil de la o persoană juridică română reprezintă venituri neimpozabile la data înregistrării acestora în evidența contribuabilului, potrivit reglementărilor contabile.

În ceea ce priveste veniturile din dividente menționăm că pot exista trei momente calendaristice importante:

-momentul 1 (data declarării):data la care adunarea generală a asociaților /acționarilor (AGA) aprobă repartizarea profitului (parțial sau total) sub formă de dividente;

-momentul 2(data înregistrării):conform OMFP nr.3055/2009,dividentele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acționarului de a le încasa;

-momentul 3 (data plății): data plății efective a dividentelor.

b)Diferențele favorabile de valoare a titlurlor de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se dețin titluri de participare, precum și diferențele favorabile de valoare rezultate din evaluarea titlurilor de participare și a obligațiunilor emise pe termen lung, efectuată potrivit reglementărilor contabile.Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionării, a retragerii, a lichidării investițiilor financiare, precum și la data retragerii capitalului social la persoana juridică la care se dețin titlurile de participare.Valoarea fiscală utilizată pentru calculul câștigului/pierderiieste cea pe care titlurile de participare, respectiv investițiile financiare au avut-o înainte de înregistrarea diferențelor favorabile respective.

c)Veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, precum și veniturile din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere pentru care nu s-a acordat deducere.Regula care aconează și în acest caz este aceea că anularea unei cheltuieli nedeductibile se face printr-un venit neimpozabil și anularea unei cheltuieli deductibile se face print-un venit impozabil.În cazul în care are loc o anulare a unei cheltuieli pentru care s-a acordat deducere parțial (cum ar fi cheltuielile cu provizioanele deductibile limitat),iar anularea cheltuielii se realizează prin înregistrarea unui venit, aferent părții de cheltuieli pentru care s-a acordat deducere, venitul este impozabil, și aferent părții de cheltuieli pentru care nu s-a acordat deducere, venitul este impozabil.

d)Veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri și memorandumuri aprobate prin acte normative.Contribuabilii pentru care prin acorduri , prin memorandumuri aprobate prin acte normative, s-a prevăzut faptul că profitul aferent anumitor activități nu este impozabil sunt obligați să organizeze și să conducă evidența contabilă pentru delimitatea veniturilor și a cheltuielilor aferente acestora.La determinarea profitului aferent acestor activități se iau în calcul și cheltuielile de conducere și administrare și alte cheltuieli comune ale contribuabilului,proportional cu veniturile obținute din aceste activități, în situația în care evidența contabilă nu asigură informația necesară identificării acestora, după caz

2.1.3.Analiza cheltuielilor pentru calculul impozitului pe profit.

Pentru determinarea profitului impozabil trebuie stabilit dacă o cheltuială este sau nu deductibilă. Legea 571/2003 prevede că pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.

Plecând de la această prevedere a Codului fiscal rezultă că putem împărți cheltuielile în cheltuieli aferente realizării de venituri impozabile(trebuie să existe o cauzalitate direct sau indirect între venituri și cheltuieli) și cheltuieli care nu sunt aferente realizării de venituri impozabile(aceste din urmă cheltuieli nu sunt deductibile).

Cheltuielile aferente realizării de venituri impozabile reprezintă, în principiu cheltuieli care sunt deductibile, dar și în cazul lor trebuie văzut dacă prevederile nu le limitează dreptul de deducere (prin prevederile din Codul fiscal ,o serie de cheltuieli sunt prevăzute în mod expres ca fiind nedeductibile sau cu deductibilitate limitată).

În concluzie putem spune că o cheltuială deductibilă trebuie să îndeplinească cumulativ condițiile:

-să existe o legătură de cauzalitate între cheltuială și veniturile impozabile;

-să aibă la bază documente justificative (o condiție esențială este dovedirea faptului că a fost realizată cheltuiala );

-să nu fie nedeductibilă expres prin lege;

-să nu fie deductibilă limitat expres prin lege.

Regula generală referitoare la deductibilitate nu prevede nici o condiție cu privire la raportul de mărime între venit și cheltuială.

2.1.3.1 Cheltuieli deductibile integral la calculul impozitul pe profit.

Cheluielile precizate expres ca fiind în scopul realizării veniturilor impozabile sunt:

a)Cheltuielile cu achiziționarea ambalajelor, pe durata de viață stabilită de către contribuabil.

b)Cheluielile efectuate pentru protecția muncii și prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale – cu condiția să se încadreze în normativele specifice pentru fiecare domeniu de activitate.

c)Cheltuielile reprezentând contribuțiile pentru asigurarea de accidente de muncă și boli profesionale și cheltuielile cu primele pentru asigurarea de riscuri profesionale.

d)Cheltuielile de reclamă și publicitate efectuate în scopul popularizării firmei,produselor sau serviciilor,în baza unui contract scris, precum și costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare.Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă și publicitate și bunurile care se acordă în cadrul unor companii publicitare ca monstre, pentru încercarea produselor și demonstrații la punctele de vânzare, precum și alte bunuri și servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor .

O formă destul de întâlnită în cadrul operațiunilor de reclamă și publicitatea este acordarea tichetelor cadou.Tichetele cadou se pot utiliza pentru campanii de marketing, studiul pieței, promovarea pe piețele existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclamă și publicitate, precum și pentru cheltuieli sociale.

Angajatorii pot utiliza tichete cadou pentru campanii de marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclamă și publicitate, în limita sumelor destinate acoperirii valorii nominale a acestor tichete, prevăzute în bugetele proprii, aprobate potrivit legii, în poziții distinctede cheltuieli, denumite tichete cadou.

e)Cheltuieli de transport și de cazare în țară și în străinătate, efectuate pentru salariați și administratori, precum și pentru alte persone fizice asimilate acestora.

Pentru deducerea acestor cheltuieli trebuie să existe o justificare că persoanele se deplasează în interesul activității economice a contribuabilului ce generează venituri impozabile.

f)Taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile obligatorii, precum și contribuțiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă.

g)Cheltuielile pentru formarea și perfecționarea profesională a personalului angajat.

În Codul muncii se prevede că angajatorii au obligația de a asigura participarea la programe de formare profesională pentru toți salariații, astfel:

a)cel puțin odată la 2 ani, dacă au cel puțin 21 de salariați;

b)cel puțin o dată la 3 ani, dacă au sub 21 de salariați.

h)Cheltuielile pentru marketing, studiul pieței, promovarea pe piețele existente sau noi, participarea la târguri și expoziții, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii.

i)Cheltuielile de cercetare, precum și cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc condițiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale, vor fi supuse deducerilor de amortizare.

j)Cheltuielile cu perfecționarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întreținerea și perfecționarea sistemelor de management al calității, obținerea atestării conform cu standardele de calitate.

k)Cheltuielile cu protejarea mediului și conservarea resurselor.

l)Taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile datorate către camerele de comerț și industrie, organizațiile sindicale și organizațiile patronale.

m)Pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor neîncasate.Pentru a considera cheltuială efectuată în scopul realizării venitului impozabil trebuie dovedită de către contribuabil încadrarea debitorului în una din situațiile următoare:

-procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătorești;

-debitorul a decedat și creanța nu poate fi recuperată de la moștenitori;

-debitorul este dizolvat, în cazul societății cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;

-debitorul înregistrează dificultăți financiare majore care îi afectează întregul patrimoniu(calamități naturale, epidemii, epizootii, accidente industrial sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe în caz de război).

n)Cheltuielile înregistrate în contabilitate(cheltuieli salariale, cheltuielile cu asigurările sociale, cheltuieli cu materii prime și materiale), ce au în vedere producerea și comercializarea bunurilor, precum și prestarea serviciilor.

o)Cheltuielile aferente taxei pe valoarea adăugată, atunci când aceasta a fost nedeductibilă din punctual de vedere al TVA, dar este generată de achiziția unor bunuri și servicii pentru realizare de venituri impozabile.(societățile care desfășoară activități scutite de TVA fără drept de deducere)

p)Pierderile tehnologice, în anumite limite stabilite prin acte normative specifice.

q)Dobânzile și majorările de întârziere aferente contractelor comerciale.

r)Cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată plătită într-un stat membru aferentă unor bunuri sau servicii achiziționate în scopul realizării de venituri impozabile.Această taxă pe valoarea adăugată nu poate fi dedusă din punctul de vedere al TVA în România (în România se poate deduce doar TVA din România;Cu respectarea anumitor condiții, TVA plătită către alte state membre se poate recupera ulterior din statul unde a fost datorată).

s)Cheltuielile efectuate pentru transportul salariaților la și de la locul de muncă.

2.1.3.2.Cheltuieli cu deductibilitate limitata la calculul impozitului pe profit

a)Cheltuielile de protocol, care trebuie să se încadreze în limita unei cote de 2% aplicate asupra diferenței rezultate dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, mai puțin cheltuielile de protocol și cheltuielile cu impozitul pe profit.

b)Cheltuielile cu indemnizația de deplasare(diurna) acordată salariaților pentru deplasări în România și în străinătate, care trebiue să se încadreze în limita a de 2.5 ori nivelul legal stabilite pentru instituțiile publice.

Pentru anul fiscal 2011, cheltuiala cu indemnizația de deplasare pentru instituțiile publice este de 13 lei pe zi pe plan intern, iar pe plan extern ,diferențiat în funcție de stat(pentru statele din UE, indemnizația de deplasare este de 35 euro pe zi).Pentru a putea beneficia de diurnă internă, salariații trebuie să se deplaseze în interes de serviciu într-o localitate situată la o distanță de cel puțin 5 kilometri de localitatea unde se află locul de muncă, iar durata deplasării să fie de cel puțin 12 ore.Pentru diurnă internă nu se acordă fracțiuni, în schimb pentru diurna externă se pot acorda și jumătăți de diurnă în favoarea salariaților.

c)Cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2% aplicate asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, determinată conform Codului muncii.Reprezintă cu prioritate cheltuielile deductibile cu ajutoarele pentru naștere, ajutoarele pentru îmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile și proteze, precum și cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor activități ori unități aflate în administrarea contribuabillilor:grădinițe, creșe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale și accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști,pentru școlile care le au sub patronaj, precum și alte cheltuieli efectuate în baza contractului colectiv de muncă.În cadrul acestei limite pot fi deduse și cheltuielile reprezentând tichete de creșă acordate de angajator în conformitate cu legislația în vigoare, cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori și salariaților, cadouri în bani sau în natură acordate salariatelor,costul prestațiilor pentru tratament și odihnă, inclusiv transportul pentru salariații proprii si pentru membri de familie ai acestora, ajutoare pentru salariații care

au suferit pierderi în gospodărie și contribuția la fondurile de intervenție ale asociației profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din școli și centre de plasament.

d)Perisabilitățile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administrației centrale, împreună cu instituțiile de specialitate,cu avizul Ministerului Finanțelor Publice.

Perisabilitățile reprezintă scăzămintele care se produc în timpul transportului, manipulării, depozitării și desfacerii mărfurilor, determinate de procese naturale, cum sunt uscarea, evaporarea, volatilizarea, pulverizarea, hidroliza, răcirea, înghețarea, topirea, oxidarea, aderarea la pereții vagoanelor sau ai vaselor în care sunt transportate,descompunerea,scurgerea,îmbibarea,îngroșarea, împrăștierea, fărâmițarea, spargerea, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, în procesul de comercializare în rețeaua de distribuție.

Nu constituie perisabilităti pierderile incluse în normele de consum tehnologic, precum și cele produse prin neglijență, sustrageri și cele produse din alte cauze imputabile persoanelor vinovate sau cele determinate de cauze de forță majoră.

Perisabilitățile se aprobă de managerul,directorul sau administratorul persoanei juridice, după caz, la nivelul cantităților efectiv constatate ca pierderi naturale, cu ocazia recepționării mărfurilor transportate, a inventarierii sau a predării gestiunii, până la limitele maxime prevăzute de legislație.

e)Angajatorii care acordă tichete de masă trebuie să distribuie tichetele de masă lunar, în ultima decadă a unei luni, pentru luna următoare, corespunzător numărului de zile lucrătoare din luna pentru care se face distribuirea.În cazul în care evenimentele din luna pentru care s-au distribuit tichetele de masă fac ca un angajat să primească un număr de tichete mai mare decât cel stabilit prin prevederile legale(este prezent în unitate un număr de zile mai mic decât numărul de tichete de masă pe care le-a primit ) și nu se recuperează tichetele de masă date în plus angajatului pentru acea lună, contravaloarea tichetelor de masă suplimentare acordate salariatului va fi considerată cheltuială nedeductibilă.

Nu se consideră zile lucrate perioadele în care salariații:

-își efectuează concediul de odihnă;

-beneficiază de zile libere plătite, în cazul unor evenimente familiale deodebite, precum și de zile festive și de sărbătoare legale sau de alte zile libere acordate conform contractelor colective de muncă;

-potrivit dispozițiilor legale, sunt delegați sau detașați în afara localității în care își au locul permanent de muncă și primesc indemnizație zilnică sau lunară de delegare sau detașare;

-se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, sunt absenți de la locul de muncă ori se află în alte situații stabilite de angajator împreună cu organizațiile sindicale sau după caz,cu reprezentanții salariiaților.

f)Cheltuielile cu dobânda și diferențele de curs valutar sunt deductibile limitat în următoarele condiții:.

-dacă sunt aferente unor credite contractate de la entități specializate în acordarea de credite, atunci sunt deductibile integral.

-dacă sunt aferente împrumuturilor contractate de la alte entități decât cele specializate în acordarea de credite, sunt deductibile limitat și există două etape în calculul cheltuielilor deductibile cu dobânda:

-limitarea dobânzii la nivelul ratei de referință a Băncii Naționale a României, corespunzătoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei, și nivelul ratei dobânzii anuale ,pentru împrumuturile în valută

-stabilirea momentului deducerii dobânzii ce poate fi dedusă în limitele stabilite anterior în funcție de marimea gradului de îndatorare.Cheltuiala cu dobânda poate fi dedusă doar dacă gradul de îndatorare a capitalului este cuprins între zero și trei.În caz contrar, momentul deducerii se amână până când gradul de îndatorare a capitalului va fi cuprins între zero și trei.

Gradul de îndatorare a capitalului se determină ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an și capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului și sfârșitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit.Capitalul împrumutat este reprezentat de totalul creditelor și împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, indiferent de unde sunt contractate.Capitalul propriu este reprezentat de capitalul social, rezervele constituite, profitul exercițiului și profitul nedistribuit.

Cheltuielile cu diferențele de curs valutar aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare, contractate de entități nespecializate în acordarea de credite, sunt deductibile limitat doar dacă gradul de îndatorare a capitalului este cuprins între zero și trei.

g)Cheltuielile efectuate în numele unui angajat la fondurile de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant.

Transformarea contribuțiilor reținute pentru schemele facultative de pensii din lei în euro, pentru verificarea încadrării în plafonul annual, se face la cursul de schimb valutar comunicat de BNR la data înregistrării cheltuielilor.

h)Cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sanătate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal pentru fiecare participant.

Regimul acestor cheltuieli este identic cu cel al contribuțiilor la fondul de pensii facultative, doar că, din punctul de vedere al venitului salarial,se consideră ca fiind avantaj impozabil, indiferent de nivelul primei de asigurare.

i)Cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de serviciu situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare,deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor construite prevăzute de Legea locuinței 114/1996,care majorează din punct de vedere fiscal cu 10%.

j)Cheltuielile de funcționare, întreținere reparații aferente unui sediu aflat în locuința proprietate personală a unei persone fizice,folosită și în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor puse la dispoziția societății în baza contractelor încheiate între părți în acest scop.Justificarea acestor cheltuieli se realizează pe baza documentelor legale,cum sunt contractele încheiate cu furnizorii de utilități și alte documente.

k)Cheltuielile de funcționare,întreținere și reparații, exclusiv cele privind combustibilul, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcții de conducere și de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism afferent fiecărei persone cu asfel de atribuții.

l)Cheltuielile cu taxele și cotizațiile către organizațiile neguvernamentale sau asociațiile profesionale care au legătură cu activitatea desfășarată de contribuabil, sunt deductibile în limita echivalentului în lei a 4000 euro anual.Limitarea se referă la taxele, cotizațiile și contribuțiile achitate către organizații neguvernamentale în mod facultativ.

m)Provizioanele pentru garanții de bună execuție acordate clienților, constituite trimestrial pentru bunurile livrate, lucrările executate și serviciile prestate la nivelor cotelor de garantare prevăzute în contractele încheiate.

n)Provizioanele constituite în limita unei cote de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie2006, din valoarea creanțelor asupra clienților, înregistrate de către contribuabili, altele decât cele specifice societăților bancare, societăților de asigurări, care îndeplinesc cumulative următoarele condiții:

-sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004

-sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței;

-nu sunt garantate de o altă persoană;

-sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;

-au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;

2.1.3.3.Cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit.

a)Cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferențe din anii precedenți sau din anul curent, precum și impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate .Sunt nedeductibile și cheltuielile cu impozitele nereținute la sursă, în numele persoanelor fizice și juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România.

b)Dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile de întârziere datorate către autoritățile române/străine.

Până la data de 1 iulie 2010 se datorau majorări de întârziere de 0.1% pe zi de întârziere.Începând cu data de 1 iulie 2010 se înlocuiesc majorările de întârziere cu un sistem dublu:

-dobânzi de întârziere;și

-penalități de întârziere.

Dobânzile de întârziere pentru obligațiile fiscale neachitate la scadență sunt de 0,05% până la 1 octombrie 2010 și de 0.04% după 1 octombrie 2010, pentru fiecare zi întârziere, începând cu data următoare scadenței și până în ziua plății, inclusiv.Pentru primele 30 de zile de întârziere nu se datorează nici o penalizare de întârziere.În situația în care stingerea obligațiilor fiscal se realizează în următoarele 60 de zile, contribuabilii datorează penalități de întârziere, nivelul acestora fiind de 5% din obligațiile fiscal principale.Dacă perioada de neachitare depășește termenul de 90 de zile, nivelul penalității va ajunge la 15% din obligațiile fiscale principale.Penalitățile de întârziere sunt datorate concomitent cu dobânzile de întârziere.

c)Cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum și taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată, cu excepția stocurilor și a mijloacelor fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamități natural sau a altor cauze de forță majoră.

Cheltuielile privind stocurile și mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de forță majoră sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, în măsura în care acestea se găsesc situate în zone declarate, potrivit prevederilor legale special pentru fiecare domeniu , afectate de calamități naturale sau de alte cauze de forță majoră.Totodată, sunt considerate deductibile și cheltuielile privind stocurile și mijloacele fixe amortizabile distruse de epidemii, epizootii, accidente industrial sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice,conjuncturi externe și în caz de război.Fenomenele sociale sau economice, conjucturile externe și în caz de război sunt cele prevăzute de Legea82/1992 privind rezervele de stat, cu modificările și completările ulterioare.

d)Cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaților sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin retinere la sursă.

e)Cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților (amortizarea, întreținerea și repararea autoturismelor, acordarea de bunuri și prestarea de servicii în favoarea acestora , cheltuielile cu chiria și întreținerea spațiilor puse la dispoziția acestora),altele decât cele generate de plăți pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la prețul de piață pentru aceste bunuri sau servicii.În plus, aceste cheltuieli sunt considerate ca fiind dividente și datorează impozitul pe dividente.

f)Cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ prin care să se facă dovada efectuării operațiunii sau intrării în gestiune.

g)Cheltuielile înregistrate de societățile agricole pentru dreptul de folosință al terenului agricol adus de membri asociați, peste cota de distribuție din producția realizată din folosința acestuia, prevăzută în contractual de societate sau asociere.

h)Cheltuielile determinate de diferențele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se dețin participații, precum și de diferențele nefavorabile de valoare aferente obligațiunilor emise pe termen lung, cu excepția celor determinate de vânzarea –cesionarea acestora.

i)Cheltuilile aferente veniturilor neimpozabile.Trebuie menționat că există o prevedere expresă conform căreia veniturile din dividente primite de la personae juridice române sau străine nu au, pentru determinarea profitului impozabil , cheltuieli aferente.

j)Cheltuielile cu contribuțiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative.

k)Cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului, conform prevederilor din Codul fiscal.

l)Alte cheltuieli salariale și/sau asimilate acestora, care nu au fost impozitate la angajat.

` m)Cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul activitățlor desfășurate și pentru care nu sunt încheiate contracte.

Pentru ca aceste cheltuieli să fie deductibile trebuie îndeplinite trei condiții:

-contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităților desfășurate;

-serviciile trebuie să fie executate în baza unui contract încheiat între părți sau în baza oricărei forme contractuale prevăzute de lege;

-serviciile trebuie să fie efectiv prestate;justificarea prestării efective a serviciilor se efectuează prin situații de lucrări, procese-verbale de recepție, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piață sau orice alte materiale corespunzătoare.

În vederea deducerii nu este obligatorie îndeplinirea condiției cu privire la încheierea contractelor de prestări servicii pentru serviciile cu caracter ocazional prestate de persone fizice autorizate și de persone juridice, cum sunt cele de întreținere și reparare a activelor, serviciile poștale, serviciile de comunicații și de multiplicare, parcare, transport, și altele asemenea.

n)Cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum și cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepția celor care privesc bunurile reprezentând garanție bancară pentru creditele utilizate în desfășurarea activității pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractual

o)Pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a crențelor incerte sau în litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperită de provision, precum și pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor incerte sau în litigiu, neîncasate, în alte situații decât cele din Codul fiscal.În acestă situație, contribuabilii care scot din evidență clienții neîncasați sunt obligați să comunice în scris acestora scoaterea din evidență a crențelor respective, în vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare.

Constituirea provizionului se face conform reglementărilor contabile, nefiind limitată la procentele de deductibilitate prezentate în Codul fiscal.Astfel pot fi situații în care se constituie un provizion care este mai mare decât cel deductibil fiscal.În momentul în care se înregistrează pierderea la scoaterea din evidență a crenței se pune întrebarea care parte a pierderii este nedeductibilă fiscal:cea care nu afost acoperită cu provizionul constituit sau cea cea care a fost acoperită de provizionul deductibil fiscal.

Cheltuielile reprezentând pierderile din creanțele incerte sau în litigiu neîncasate, înregistrate cu ocazia scoaterii din evidență a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperită cu provizionul constituit.

p)Cheltuielile de sponsorizare sau de mecenat și cheltuielile privind bursele private efectuate potrivit legii.

Aceste cheltuieli diminuează impozitul pe profit de plată cu o sumă egală cu minimul între:

-3 la mie din cifra de afaceri;

-20% din impozitul pe profit datorat;

-cheltuiala realizată.

q)Cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil inactive al cărui certificat de înregistrare fiscal a fost suspendat în baza ordinului președintelui ANAF.

Conform Codului de procedură fiscală, contribuabilii sunt declarați inactivi dacă îndeplinesc una din următoarele condiții:

-nu își indeplinesc,pe parcursul unui semestru calendaristic,nici o obligatie declarativă prevăzută de lege;

-se sustrag de la efectuarea inspecției fiscale prin declararea unor date de identificare a sediului social care nu îi permit organului fiscal identificarea acestuia;

-organele fiscal au constatat că nu funcționează la sediul social sau la domiciliul fiscal declarat.

r)Cheltuielile reprezentând valoarea deprecierilor mijloacelor fixe , în cazul în care , ca urmare a efectuării unei reevaluări, se înregistrează o descreștere a valorii acestora.

În cazul în care deprecierea rezultă dintr-o reevaluare care survine ulterior unei reevaluări ce a dus la o creștere a valorii, mai întâi se reduce rezerva din reevaluare(constiuită cu ocazia primei reevaluări-cea în creștere) și apoi se determină (dacă este cazul) cheltuiala cu deprecierea mijlocului fix.

s)În perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persone, cu o greutate maximă autorizată să nu depășească 3500 kg și care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului , aflate în proprietatea sau în folosința contribuabilului, cu excepția situației în care vehiculele se înscriu în oricare din următoarele categorii:

-vehicule utilizate exclusiv pentru intervenție, reparații, pază și protecție, curierat, transport de personal la și de la locul de desfășurare a activității, precum și vehiculelespecial adaptate pentru afi utilizate drept care de reportaj, vehicule utilizate de agenți de vânzări și de agenți de recrutare a forței de muncă;

-vehicule utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi;

-vehicule utilizate pentru închirierea către alte persone, inclusiv pentru desfăsurarea activității de instruire în cadrul școlilor de șoferi.

Pentru a fi deductibile, cheltuielile trebuie justificate prin foi de parcurs și alte documente justificative(facturi,bonuri fiscale).

Începând cu 1 ianuarie 2012 se deduce cheltuiala cu combustibilul și pentru celelate autovehicule doar în proporție de 50%.

t)Cheltuielile reprezentând amortizarea contabilă sunt integral nedeductibile, amortizarea fiscală fiind înregistrată ca o deducere fiscală.

2.1.4.Deduceri fiscale la calculul impozitului pe profit

Deducerile fiscale reprezintă sumele care se scad la calculul profitului impozabil și care nu reprezintă venituri neimpozabile sau cheltuieli deductibile înregistrate în perioada pentru care se face calculul impozitului pe profit.Sunt considerate deduceri :

-rezeva legală;

-cheltuielile cu dobânda reportate din perioadele anterioare, dacă gradul de îndatorare este mai mic decât trei;

-deducerile pentru cheltuielile de cercetare –dezvoltare ;

-amortizarea fiscală.

2.1.4.1.Rezeva legală

Legea 31/1990 privind societățile comerciale precizează că din profitul societății se va prelua, în fiecare an, o cotă de cel puțin 5% pentru formarea fondului de rezevă, până ce acesta va atinge mimimum a cincea parte din capitalul social.Deoarece rezerva astfel constituită este rezultatul unei impuneri legale putem deduce că textul de lege se referă la rezeva legală.Referitor la acest element, Codul fiscal precizează că rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicate supra profitului contabil, inainte de dterminarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile și se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până acesta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris și vărsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare și funcționare.Baza de calcul la care cota de 5% se aplică, în scopul determinării deductibilității rezervelor legale, este ca fiind diferența dintre totalul veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile, și totalul cheltuielilor, din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, înregistrate în contabilitate.Rezeva se calculează cumulat de la începutul anului și este deductibilă la calculul profitului impozabil trimestrial sau anual, după caz.În veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezervă sunt incluse veniturile neimpozabile, cu excepția veniturilor din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturilor din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturilor din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, precum și veniturilor din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere pentru care nu s-a acordat deducere.Rezervele astfel constituite se completează sau se diminuează în funcție de nivelul profitului contabil din perioada de calcul.De asemenea, majorarea sau diminuarea rezervelor astfel constituite se efectuează și în funcție de nivelul capitalului social subscris și vărsat sau al patrimoniului.În situația în care, ca urmare a efectuării unor operațiuni reorganizare, rezerva legală a persoanei juridice beneficiare depășește a cincea parte din capitalul social sau din patrimoniul social, după caz, diminuarea rezervei legale, la nivelul prevăzut de lege, nu este obligatorie.

2.1.4.2.Cheltuielile cu dobânda reportate din perioadele anterioare, dacă gradul de îndatorare este mai mic decât trei.

În cazul împrumuturilor obținute direct sau indirect de la persone specializate în acordarea de credite, cheltuielile cu dobânda sunt deductibile integral.

În cazul împrumuturilor obținute de la alte entități , dobânzile sunt nedeductibile definitive pentru partea care depășeste:

-nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României, corespunzătoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei;

-nivelul ratei dobânzii anuale pentru împrumuturile în valută.

Cheltuielile cu dobânzile care se încadrează în limitele prevăzute sunt deductibile în perioada curentă numai dacă gradul de îndatorare este mai mic dacât trei.

Gradul de îndatorare=(capital împrumutat la încep.de an +capital împrumutat sf. de an):(capital propriu la incep. de an+capital propriu sf de an)

În cazul în care capitalul propriu are o valoare negativă sau gradul de îndatorare este mai mare decât trei, cheltuielile cu dobânzile sunt nedeductibile în perioada curentă.Acestea se reportează în perioada următoare, până la deductibilitatea integral a acestora, atunci când gradul de îndatorare va deveni mai mic decât trei.În anul în care astfel de cheltuieli cu dobânda devin deductibile, acestea vor fi considerate deduceri fiscale.

2.1.4.3.Deducerile pentru cheltuielile de cecetare-dezvoltare.

În cazul în care o entitate economică desfășoară activități de cercetare –dezvoltare, se acordă următoarele stimulente fiscale:

-deducere suplimentară la calculul profitului impozabil în proporție de 20% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activități;

-aplicarea metodei de amortizare accelerată și în cazul aparaturii și echipamentelor destinate activităților de cercetare –dezvoltare.

2.1.4.4.Amortizarea fiscală

Amortizarea trebuie să reprezinte expresia uzurii fizice și morale a activelor imobilizate care au drept scop:

-refacerea capitalului investit astfel încât , la sfârșitul duratei de viață, acestea să poată fi înlocuite;

-redarea imaginii fidele a patrimoniului unei întreprinderi la un moment dat.

Niciunul dintre aceste obiective nu este realizat deoarece politica de amortizare nu este rezultatul exclusiv al deciziei investitorilor, amortizarea fiind reglementată atât contabil, cât și fiscal;deosebirile între reglementările contabile și cele fiscale fac și mai dificilă realizarea acestor obiective.

Mijocul fix amortizabil este orice imobilizare corporal care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

-este deținut și utilizat în producția, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terților sau în scopuri administrative;

-are o valoare fiscală mai mare dacât limita stabilită prin hotărâre de guvern, la data intrării în patrimoniul contribuabilului(valoarea minimă de intrare a mijloacelor fixe este de 1800 lei).În cazul unei imobilizări corporale care la data intrării în patrimoniu are o valoare fiscal mai mică decât limita stabilită prin hotărâre de guvern, contribuabilul poate opta pentru deducerea cheltuielilor aferente imobilizării sau pentru recuperarea acestor cheltuieli prin deduceri de amortizare;

-are o durată normal de utilizare mai mare de un an .

Sunt de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:

-investițiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locație de gestiunesau altele asemenea;

-mijloacele fixe puse în funcțiune parțial, pentru care nu s-a întocmit formele de înregistrare ca imobilizare corporal;

-investițiile efectuate pentru decopertă în vederea valorificării de substanțe minerale utile, precum și pentru lucrările de deschidere și pregătire a extracției în subteran și la suprafață;

-investițiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în scopul îmbunătățirii parametrilor tehnici inițiali și care conduc la obținerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;

-investițiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor aparținând domeniului public, precum și în dezvoltări și modernizări ale bunurilor aflate în proprietate publică;

-amenajările de terenuri.

Nu reprezintă active amortizabile:

-terenurile,inclusiv cele împădurite;

-tablourile și operele de artă;

-fondul comercial;

-lacurile,bălțile și iazurile care nu sunt rezultatul unei investiții;

-bunurile din domeniul public finanțate din surse bugetare;

-orice mijloc fix care nu își pierde valoarea în timp datorită folosirii, potrivit normelor;

-casele de odihnă proprii, locuințele de protocol, navele, aeronavele, vasele,de croazieră, altele decât cele utilizate în scopul realizării veniturilor.

Amortizarea fiscală se calculează începând cu luna următoare punerii în funcțiune.Pentru intervalul în care mijloacele fixe amortizabile nu sunt utilizate cel puțin pe o perioadă de o lună, recuperarea valorii fiscale rămase neamortizatese efectuează pe durata normală de utilizare rămasă, începând cu luna următoare repunerii în funcțiune a acestora, prin recalcularea cotei de amortizare fiscală.

Conform Legii 571/2003 se folosesc următoarele metode de amortizare, diferențiate pe categorii distincte de active, astfel:

-în cazul construcțiilor se aplică metoda de amortizare liniară;

-în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al mașinilor, uneltelor și instalațiilor, precum și pentru computere și echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată;

-mijloacele de transport pot fi amortizate prin metoda liniară,degresivă;

-în cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară sau degresivă.

Pentru investițiile necorporale se aplică următoarele metode de amortizare:

-pentru brevetele de intervenție se poate opta între metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată;

-pentru programele informatice se folosește metoda de amortizare liniară pe o perioadă de 3 ani;

-pentru brevete,drepturi de autor, licențe, mărci de comerț sau de fabricație, cheltuieli de dezvoltare și alte imobilizări necorporale recunoscute din punct de vedere contabil se aplică metoda de amortizare liniară pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz.

Deducerile fiscale privind amortizările se determină în funcție de valoarea fiscală a activelor.Valoarea fiscală reprezintă:

-valoarea de înregistrare în patrimoniu, potrivit reglementărilor contabile;

-pentru titluri de participare –valoarea de ahiziție sau de aport;

-pentru mijloacele fixe amortizabile și terenuri –costul de achiziție, de producție sau valoarea de piață a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, la data intrării în patrimoniul contribuabilului.

În valoarea fiscală se includ și reevaluările contabile efectuate potrivit legii.

În cazul metodei de amortizare liniară, amortizarea se stabilește prin aplicarea cotei de amortizare liniară la valoarea fiscal la data intrării în patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix amortizabil.

În cazul metodei de amortizare degesivă, amortizarea se calculează prin multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu unul dintre coeficienții următori:

-1.5 dacă durata normal de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 și 5 ani;

-2,0 dacă durata normal de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 și 10 ani;

-2.5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.

Amortizarea degresivă se determină prin aplicarea cotei de amortizare degresivă la valoarea rămasă.Amortizarea se calculează până în anul în care devine mai mică sau egală cu amortizarea liniară determinată ca raport între valoarea rămasă și durata rămasă.De această dată se trece la amortizarea liniară.

În cazul metodei de amortizare accelerată, amortizarea se calculează după cum urmează:

-pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăși 50% din valoarea fiscală de la data intrării în patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix;

-pentru următori ani de utilizare , amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de amortizare a mijlocului fix la durata normală de utilizare rămasă a acestuia.

Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără a lua în calcul amortizarea contabilă.Câștigurile sau pirderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcțiune a acestor mijloace fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, diminuată cu amortizarea fiscală.

2.1.5.Calculul impozitului pe profit

Ca regulă generală ,valoarea impozitului pe profit se determină aplicând cota de impozitare stabilită de lege la profitul impozabil.

Impozit=16% x profit impozabil.

2.1.5.1.Preluarea pierderilor

Pentru preluarea pierderilor trebuie făcută distincție între pierderea contabilă și pierderea fiscală..

Din punct de vedere fiscal, recuperarea pierderilor fiscale anuale se face în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, din profiturile impozabile obținute în următorii 5 ani consecutivi .Începând cu anul 2009, pierderea fiscală anulă realizată, stabilită prin declarația de impozit pe profit se recuperează din profiturile impozabile obținute în următorii 7 ani consecutivi.

Pierderea fiscal netă(diferența dintre pierderile fiscale totale și profitul impozabil total în aceeași perioadă ) care apare în perioada în care contribuabilul a fost scutit de impozit pe profit poate fi recuperată din profiturile impozabile viitoare.

2.1.5.2.Scutiri pentru calculul și plata impozitului pe profit.

a)Profitul investit în producția sau achiziția de echipamente tehnologice, astfel cum sunt prevăzute în grupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, este scutit de impozit , în limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectivă.

Scutirea de impozit a profitului reinvestit este acordată doar pentru producția sau achiziția de achipamente tehnologice noi(mașini, utilaje și instalații de lucru),în sensul că nu au fost utilizate anterior.De asemenea echipamentele trebuie să fie folosite în scopul obținerii de venituri impozabile.

Profitul investit reprezintă profitul contabil cumulate de la începutul anului, utilizat în acest scop în scopul efectuării investiției.

Scutirea se calculează trimestrial sau anual, după caz, iar suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit va fi repartizată cu prioritate pentru constituirea rezervelor până la concurența profitului contabil înregistrat la sfârșitul exercițiului financiar.În situația în care la sfârșitul exercițiului financiar se realizează pierdere contabilă nu se efectuează regularizarea profitului investit, iar contribuabilul nu este obligat să repartizeze suma profitului investit pentru constituirea rezervelor.

Contribuabilii care beneficiază de această scutire au obligația de a păstra în patrimoniu activele respective cel puțin o perioadă egală cu jumătate din durata lor normal de funcționare, stabilitnform prevederilor legale.În cazul nerespectării acestei condiții, pentru sumele respective se calculează impozitul pe profit și se stabilesc majorări de întârziere, de la data aplicării facilității.

b)În cazul în care o persoană juridică română obține venituri dintr-un stat străin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu reținere la sursă și veniturile sunt imopozitate atât în România, cât și în statul străin, atunci impozitul plătit către statul străin se deduce din impozitul pe profit datorat în România, dacă persoana juridică prezintă documentația corespunzătoare, conform prevederilor legale, din care să rezulte faptul că impozitul a fost plătit statului străin.

Documentul pe baza căruia se calculează deducerea din impozitul pe profit datorat în România este cel care atestă plata, confirmat de autoritatea fiscal străină.În cazul în care documentul pe baza căruia se calculează deducerea din impozitul pe profit datorat în România este prezentat după depunerea la autoritățile fiscal declarației privind impozitul pe profit, creditul fiscal se acordă pentru anul la care se referă, prin depunerea unei declarații rectificative.

Deducerea pentru impozitele plătite către un stat străin într-un an fiscal nu poate depăși valoarea impozitului pe profit calculat prin aplicarea cotei de impozit pe prevăzute de legislația română la profitul impozabil obținut în statul străin.

2.1.5.3.Cota de impozit pe profit

a)Cota generală care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%, cu anumite excepții prevăzute de textele legale.

b)Contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, și în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru aceste activități este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligați la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.Veniturile care se iau în calcul pentru aplicarea cotei de 5% sunt veniturile aferente activităților respective, înregistrate în conformitate cu reglementările contabile.

La determinarea profitului activităților descrise se iau în calcul și cheltuielile de conducere și administrare , precum și alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proporțional cu veniturile obținute din aceste activități.

2.1.6.Declararea și plata impozitului pe profit.

Plata impozitului pe profit de către contribuabilii se face distinct astfel:

a)Societățile bancare,care au obligația de a plăti impozit pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele inflație .Plățile anticipate se determină pe baza impozitului pe profit datorat pentru anul precedent conform declarației privindimpozitul pe profit, fără a lua în calcul plățile anticipate efectuate în acel an.

Pentru declararea impozitului pe profit se depune la organul fiscal Declaratia 100,pâna la data de 25 a lunii următoare trimestrului respective iar plata efectuându-se tot pâna la aceiasi dată cu numerar sau ordin de plată.

Pentru regularizarea impozitului pe profit annual se depune pâna la data de 25 martie a anului următor Declarația 101.

b)Contribuabilii care obțin majoritar venituri din cultura cerealelor și a plantelor tehnice, pomicultură și viticultură au obligația de a declara și plăti impozitul pe profit anual.

Declararea impozitului pentru acești contribuabili se realizează prin depunerea Declarației 101 până la 25 martie a anului următor, iar plata se face până la aceiași dată cu numerar sau cu ordin de plată.

c)Ceilalți contribuabili au obligația de a declara și plăti impozitul pe profit trimestrial.Acestia depun și platesc până la data de 25 a lunii următoare trimestrului Declaratia 100, iar sfârșit de an până la 25 martie a anului următor Declarația 101.

Acești contribuabili vor plăti pentru ultimul trimestru o sumă egală cu impozitul calculat și evidențiat pentru trimestrul III al aceluiași an fiscal, urmând ca plata finală a impozitului pe profit pentru anul fiscal să se facă până la termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit, adică până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.De la această regulă fac excepție contribuabilii care definitivează pâna la 25 martie închiderea exercițiului financiar anterior, care depun declarația anuală de impozit pe profit și plătesc impozitil pe profit afferent anului fiscal încheiat până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

Persoanele juridice care încetează să existe în cursul anului fiscal au obligația să depună declarația anuală de impozit pe profit și să plătească impozitul până la data depunerii situațiilor financiare la registrul comerțului.

Contrubuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe profit.

2.1.7.Registrul de evidență fiscală

În vederea determinării impozitului pe profit, contribuabilii trebuie să întocmească un Registru de evidență fiscală.Registrul de evidență fiscală are ca scop înscrierea tuturor informațiilor care au stat la baza determinării profitului impozabil și a calculului impozitului pe profit cuprins în declarația privind obligațiile de plată la bugetul general consolidat.

Modul de completare a Registrului de evidență este la latitudinea fiecărui contribuabil , în funcție de specificul activității și de necesitățile proprii.Acestea se referă la:calculul dobânzilor și al diferențelor de curs valutar deductibile fiscal, amortizarea fiscală, reducerile și scutirilede impozit pe profit, evidența fiscală vânzărilor cu plata în rate, valoarea fiscală în cazul efectuării de reorganizări,lichidări și transferuri de active și titluri de participare, alte asemenea operațiuni.

2.2.Studiu de caz privind calculul, înregistrarea și declararea impozitului pe profit la SC PROIECT SRL.

2.2.1 Stabilirea impozitului pe profit

La sfârșitul anului 2010 societatea SC PROIECT SRL încheie exercițiul financiar cu un profit brut de 50000 lei,profit net de 45481.16 lei.

În luna decembrie 2011 se constituie rezerva legală .

Rezerva legală maximă : 20% x 300 = 60lei

Rezerva legală curentă: 5% x 5000=2500lei

Deci rezervă de înregistrat 60lei.

a)Înregistrare rezervă:

b)Se înregistează repartizarea profitului :AGA a hotărât repartizarea acestuia în alte reserve.

c)Se înregistrează vânzare marfuri în baza facturii către Consum Coop. Argeșel în valoare de 70000 lei și tva 16800 lei în 01.12.2011.

Si toodata descarcarea gestiunii de marfuri

607 = 371 20000

Chelt priv mf Marfuri

d)În data de 15.12.2011, SC PROIECT SRL acordă salariaților cadouri în valoare de 1000lei.

Se verifică dacă această cheltuială este deductibilă conform Codului fiscal prin aplicarea a 2% asupra fondului de salarii.

-înregistrare cv cadouri;

e)Societatea SC PROIECT SRL cumpără produse protocol de la Breaktime srl în valoare de 1500 lei și tva 360 lei.

f)Se contabilizează cheltuieli cu salariile pe luna decembrie 2011,conform statului de plată.

g)Se înregistrează reținerile din salarii pe decembrie 2011:

h)Înregistrare contribuții societate la cas, cass, somaj, cci, fondul de garantare al creanțelor salariale.

j) Se înregistrează amotizare unui autoturism în regim liniar în valoare de 500 lei

k)Se înregistrează închidere tva la sf.lunii dec.2011.

l)Se înregistrează închidere cheltuieli pe luna decembrie 2011.

m)Se închid conturile de venituri pe luna decembrie 2011.

La stabilirea cheltuielilor de protocol s-a ținut cont de faptul că trebuie să se încadreze în limita de 2% aplicate asupra diferenței dintre venituri și cheltuieli mai pțin cheltuielile de protocol și impozitul pe profit.

Cheltuieli protocol deductibile:2%(70000-36164.48+6559+1500)=837 lei

Deasemenea la stabilirea impozitului pe profit s-a determinat astfel:16%(70000-36164.48+6559+662.11)=6559 lei

n)Se înregistrează cheltuiela cu impozitul pe profit.

Impozitul de 6559 lei a fost declarat în Declarația 100 și s-a achitat pe 25.01.2012

2.2.2 Întomirea registrului de evidență fiscală.

Registrul de evidență fiscală cuprinde veniturile și cheltuielile de la 01.01.2011, prin intermediul caruia se identifică cheltuilile deductibile și nedeductibile, dar și veniturile impozabile și cele neimpozabile în vederea stabilirii pierderii fiscale.

Profit impozabil=70000-(20000+5000+1093+38+260+714.48+837+1000+60)=40996.63

Pierdere fiscală din ani precedenți = 0

Profit impozabil 40996.63 lei.

CAPITOLUL III

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA REZULTATELOR
ȘI PERFORMANTELOR ÎNTREPRINDERII

Performanța se definește ca reprezentând realizările deosebite obținute într-un domeniu de activitate.Performanța economică are însă mai multe accepțiuni, urmând a fi reținute următoarele:

-Performanța întreprinderii definită drept capacitatea întreprinderii de a-și realize obiectivele propuse în condițiile utilizării optime a resurselor;

-Performanța definită ca o stare de competitivitate a întreprinderii, atinsă printr-un nivel de eficacitate și productivitate care-i asigură o prezență durabilă pe piață;

Altă accepție a performanței o conturează ca fiind evaluarea rezultatelor în raport cu cele trei obiective fundamentale:economicitate, eficiență, eficacitate.

Economicitatea presupune că un obiectiv trebuie să fie atins prin minimizarea costurilor cu condiția respectării cerințelor de calitate.

Eficiența reprezintă raportul dintre costuri(intrări) și rezultate(iesiri).

Eficacitatea constă în maximizarea rezultatelor comparative cu intențiile și obiectivele propuse.

Contul de profit și peidere reprezintă sursă de informații pentru determinarea rezultatelor întreprinderii.

Contul de profit și pierdere reprezintă un document contabil sde sinteză prevăzut de Legea Contabilității care concentrează veniturile și cheltuielile unei întreprinderi pentru o perioadă dată și explică modul de formare a rezultatelor.Într-o manieră general , el oferă informațiile necesare pentru înțelegerea și explicarea profitului sau pierderii înregiatrate de un agent economic.

Conturile de profit și pierdere cuprinde:

-toate veniturile generate de activitatea întreprinderii pe parcursul exercițiului;

-toate cheltuielile aferente,pe parcursul aceleiași perioade.

Starea financiară a întreprinderii poate fi analizată plecând de la informațiile furnizate de contul de profit și pierdere.Examinarea în dinamică a contului pune în evidență:

-orietarea strategic a conducerii activității întreprinderii(investiții de dezvoltare, investiții de menținere, investiții de înlocuire);

-elementele componente ale contului (indicatorii de activitate și rezultate parțiale);

-modalitatea de conducere și obținere a performanțelor;

Instrumentele utilizate sunt următoarele:

-Tabloul soldurilor intermediare de gestiune(SIDG)

-Capacitatea de autofinanțare (CAF)

-Ratele de rentabilitate.

3.1.Analiza rezultatelor și performanțelor întreprinderii cu ajutorul indicatorilor de rezultate.

Contul de profit și pierdere înformă simplificată are următoarea structură, valorile sunt exprimate în sume neactualizate la inflație:

Pe baza contului de rezultat se poate determina o serie de indicatori valorici privind volumul și rentabilitatea activității întreprinderii.

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă acumulări bănești potențiale destinate să fie folosite pentru remunerarea factorilor de producție și pentru investițiile viitoare.

Din punct de vedere al modului de calcu, soldurile intermediare reprezintă paliere successive ale determinării rezultatului net.

Tabloul soldurilor intermediere de gestiune este pratic o altă modalitate de prezentare a contului de profit și pierdere căruia I se pot pune în evidență următorii indicatorii de activitate:

Cifra de afaceri (CA) care în accepțiunea general reprezintă suma afacerilor unei firme în expresie valorică. Cifra de afaceri reprezintă totalul veniturilor realizate de o întreprindere din vânzarea produselo, mărfurilor , executarea de lucrări sau prestatea de servicii.

CA=

Cifra de afaceri netă cuprinde sumele rezultate din vânzarea produselor și furnizarea de servicii care se înscriu în activitatea curentă a entitătii, după deducerea reducerilor comerciale, a TVA-ului, a altor taxe aferente cifrei de afaceri, și la care se adaugă veniturile din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete.

Marja comercială (Mjc) este indicatorul ce analizează activitatea comercială a întreprinderilor. Activitatea comercială presupune cumpărarea și revânzarea mărfurilor, mărfurile fiind considerate bunuri ce urmează a fi vândute în aceeași stare sau cu modificări nesemnificative.

Mjc = CA – Ccmfv

Ccmfv – costul de cumpărare al mărfurilor vândute

Ccmfv = Ccmf + ca + ∆S

Ccnf – costul de cumpărare al mărfurilor

ca – cheltuieli asociate

∆S (variatia stocurilor de mărfuri) – Si – Sf

Producția exercițiului (Qex) este conceptul central în cadrul soldurilor intermediare de gestiune. Este calculată prin însumarea producției vândute cu producția stocată și producția imobilizată. Se vrea a fi o evidențiere a bogăției ce poate fi produsă și vândută de întreprindere.

Qex = Qv + Qs + Qi

Qv – producția vândută

Qs – producția stocată

Qi – producția imobilizată

Valoarea adăugată (VA) constituie unul din elementele de legătură între conceptele macroeconomiei și regulile ce guvernează gestiunea unei întreprinderi, realizând o punte informațională directă între contabilitatea de întreprindere și contabilitatea națională.

Valoarea adăugată exprimă o creare de valoare sau creșterea de valoare pe care întreprinderea o aduce bunurilor și serviciilor provenind de la terți. Valoarea adăugată se obține însumând marja comercială cu producția exercițiului, din această sumă scăzându-se consumurile de la terți.

Excedentul brut din exploatare (EBE) reprezintă resursa rezultată din exploatare și folosită pentru menținerea și dezvoltarea potențialului productiv al întreprinderii și remunerarea capitalurilor utilizate și a statului.

Excedentul brut din exploatare exprimă capacitatea potențială de autofinanțare a investițiilor (din amortizări, provizioane și profit), de achitare a datoriilor către bugetul statului și de remunerare a investitorilor de capital (acționarii și creditorii).

EBE = VA + Subvenții pentru exploatare – Cheltuieli de personal – Impozite și taxe

Din calculul Tabloului soldurilor intermediare de gestiune (SIDG) au rezultat următoarele valori:

Tabelul 3: SIDG

Calculul indicatorilor pentru anul 2010:

A.Marja comercială = Venituri din vânzarea mărfurilor-Costul mărfurilor vândute =225355-120234=107774 lei.

Deci cifra de afaceri a societății SC PROIECT SRL este de 107774 lei.

În anul 2010 societatea SC PROIECT SRL nu a realizat și nu vândut produse finite.

B.Producția exercițiului = Producția vândută + Producția stocată +Producția imobilizată.

Producția vândută =0

Producția stocată = 0

Producția imobilizată = 0

Producția exercițiului = 0

C. VA=Marja comercială + Producția exercițiului – Consumul de la terți

Consumul provenit de la terți=30267 lei

VA=107774 lei + 0 + 30267 lei = 77507 lei

D.EBE= VA +Subvenții pentru exploatare – Cheltuieli de personal – Impozite și taxe

Subvenții pentru exploatare = 0

Cheltuieli de personal = 0

Impozite și taxe = 6445 lei

EBE = 77507lei +0 -0 – 6445 = 71062 lei

E. Rezultatul exploatării = EBE + Alte venituri din exploatare + Venituri din provizioane și ajustări de valoare din exploatare – Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările de valoare din exploatare – Alte cheltuieli din exploatare

Alte venituri din exploatare = 0

Venituri din provizioane și ajustări de valoare din exploatare = 0

Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările de valoare din exploatare = 24077 lei

Alte cheltuieli din exploatare = 0

Rezultatul exploatării = 71062 lei +0 –24077 lei– 0= 46985 lei

F. Rezultatul financiar = Venituri financiare – Cheltuieli financiare

Rezultatul financiar = 53 lei – 1556 lei = -1503 lei

G. Rezultatul curent = Rezultatul din exploatare +/- Rtezultatul financiar

Rezultatul curent =46985 lei – 1503 lei = 45482 lei

H. Rezutatul extraordinar = Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare

Societatea PROIECT S.R.L. nu prezintă venituri și cheltuieli extraordinare.

I. Rezultatul brut al exercițiului = Rezultatul curent +/- Rezultatul extraordinar

Rezultatul brut al exercițiului = 45482 lei

Calculul indicatorilor pentru anul 2011:

A. Marja comercială = Venituri din vânzarea mărfurilor – Costul mărfurilor vândute

Marja comercială = 70000 lei – 20000 lei =50000 lei

Deci cifra de afeceri a SC PROIECT SRL este 70000 lei.

B. Producția exercițiului = Producția vândută+Producția stocată+Producția imobilizată

Producția vândută = 0

Producția stocată = 0

Producția imobilizată = 0

Producția exercițiului = 0

C. VA = Marja comercială + Producția exercițiului – Consumul provenit de la terți

Consumul provenit de la terți = 1500 lei

VA = 50000 lei + 0 – 1500 lei = 48500 lei

D. EBE = VA + Subvenții pentru exploatare –Cheltuieli de personal – Impozite și taxe

Subvenții pentru exploatare = 0

Cheltuieli de personal = 7391 lei

Impozite și taxe = 6559 lei

EBE = 48500 lei + 0 –7391 lei – 6559 = 34550 lei

E. Rezultatul exploatării = EBE + Alte venituri din exploatare + Venituri din provizioane și ajustări de valoare din exploatare – Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările de valoare din exploatare – Alte cheltuieli din exploatare

Alte venituri din exploatare = 0 l

Venituri din provizioane și ajustări de valoare din exploatare = 0

Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările de valoare din exploatare = 714 lei

Alte cheltuieli din exploatare = 0

Rezultatul exploatării = 34550 lei + 0 + 0 – 714 lei – 0 = 33836 lei

F. Rezultatul financiar = Venituri financiare – Cheltuieli financiare

Rezultatul financiar =0

G. Rezultatul curent = Rezultatul din exploatare +/- Rtezultatul financiar

Rezultatul curent =33836 lei + 0= 33836 lei

H. Rezutatul extraordinar = Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare

Societatea PROIECT S.R.L. nu prezintă venituri și cheltuieli extraordinare.

I. Rezultatul brut al exercițiului = Rezultatul curent +/- Rezultatul extraordinar

Rezultatul brut al exercițiului = 33836 lei

Cifra de afaceri a societații scade în valori absolute în anul 2011 ca urmare a crezei economice ce a afectat întreaga lume ,deși societatea s-a menținut în poziția de înregistra profit.

3.2.Analiza capacității de autofințare

Capacitatea de autofinanțare (CAF) reflectă potențialul financiar de creștere economică a întreprinderii, respectiv sursa internă de finanțare generată de activitatea întreprinderii destinată să asigure:

– Finanțarea unor nevoi ale gestiunii curente;

– Creșterea fondului de rulment;

– Finanțarea totală sau parțială a noilor investiții;

– Rambursarea împrumuturilor contractate;

– Remunerarea capitalurilor investite.

Capacitatea de autofinanțare reprezintă un indicator care exprimă independența financiară a întreprinderii, reflectând un flux de disponibilități potențial sau real. Mărimea sa depinde, pe de o parte de rentabilitatea întreprinderii, iar pe de altă parte de politica de investiții a întreprinderii și de metodele de amortizare a activelor imobilizate.

Capacitatea de autofinanțare se poate determina pe baza contului de profit și pierdere, prin două metode:

– Metoda diferentelor:

CAF = Venituri monetare – Cheltuieli monetare

– Metoda aditivă:

Pentru a calcula CAF prin metoda aditivă se adaugă la rezultatul brut al exploatării (REB) suma altor venituri monetare (alte venituri din exploatare, financiare, extraordinare) și se scade suma altor cheltuieli monetare (inclusiv impozitul pe profit)

Capacitatea de autofinanțare prin metoda aditivă pentru anul 2010 se determină astfel:

Capacitatea de autofinanțare prin metoda aditivă pentru anul 2011 se determină astfel:

3.3.Analiza pricipalilor indicatori economico- financiari

Ratele financiare sunt indicatori utilizati pentru aprecierea performantei si pozitiei financiare a unei societati. Cea mai mare parte a acestor indicatori economico-financiari se calculeaza pe baza informatiilor furnizate de companii in situatiile financiare. Utilitatea acestor indicatori economico-financiari consta atat in evidentierea unui trend, cat mai ales in posibilitatea ca societatea analizata sa poata fi comparata cu alte companii active in acelasi sector. Totodata, exista indicatori financiari care ajuta la predictia unui eventual faliment in viitor.

Indicatorii economico financiari faciliteaza lucrul cu un volum de date ridicat intr-o maniera organizata.

Pe baza bilantului închiat la 31.12.2011 vom analiza umatorii indicatori:

A.Indicatori de lichiditate

1. Lichiditate curenta = Active curente = 289336 = 2.43

                                     Datorii curente     118954

Indicatorul arata suma cu care activele circulante depasesc datoriile pe termen scut si ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente. Valoarea recomandata si acceptabila este in jur de 2. Deci, cu cat valoarea acestuia este mai mare, cu atat situatia entitatii este mai buna.

2. Lichiditate imediata = Active curente – Stocuri =

      (test acid)                         Datorii curente

                                 = 289336 – 51727 = 2

                                          118954

Acest indicator elimina stocurile, deoarece nu se pot transforma imediat indisponibilitati, exprimand capacitatea entitatii de a plati datoriile. Valoarea recomandata este in jur de 1. Cu cat testul acid este mai mare decat 1, cu atat situatia entitatii este mai buna.

B.Indicatori de risc:

1. Gradul de indatorare = Capital imprumutat x 100 sau

                                          Capital propriu

= Capital imprumutat x 100 =  51207           x 100 = 21.54%

      Capital angajat               237780

Capital imprumutat = credite peste 1 an

Capital angajat = capital social + rezerve + credite peste 1 an

Indicatorul arata cat la suta din capitalurile proprii reprezinta creditele peste 1 an si posibilitatea acoperirii acestora din rezerve si capitalul social.

Riscul nu trebuie sa se ridice la mai mult de 30%.

2.. Indicatorul privind acoperirea dobanzilor =

Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit = nu se poate calcula

                   Cheltuieli cu dobanda                          

Acest indicator determina de cate ori entitatea achita cheltuielile cu dobanda. Cu cat valoarea acestuia este mai mica, cu atat pozitia entitatii este mai riscanta.

C. Indicatori de activitate (de gestiune)

Indicatorii de activitate furnizeaza informatii cu privire la:

– viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie ale entitatii;

– capacitatea entitatii de a controla capitalul circulant si activitatilor comerciale de baza ale entitatii.

1.  Viteza de rotatie a stocurilor = Costul vanzarilor = 20000 = 0.39

                                                      Stocul mediu      51727

Indicatorul arata de cate ori stocul a fost rulat de-a lungul exercitiului financiar.

2. Numarul de zile de stocare (durata medie de vanzare) =

Stocul mediu x 365 = 51727 x 365 = 920.74 zile

Costul vanzarilor         20000

Indicatorul indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate. Cu cat numarul de zile este mai mic, cu atat situatia este mai buna, in sensul ca stocurile sunt utilizate in procesul de productie, aprovizionarile cu stocuri sunt ritmice si nu exista riscul de a inregistra stocuri cu miscare lenta sau greu vandabile.

3.  Viteza de rotatie a debitelor-clienti = Sold mediu clienti x 365 =

                                                               Cifra de afaceri

                                                          = 146909 x 365 = 766.03 zile

                                                            70000

Cand valoarea indicatorului este mare, rezulta ca in unitate sunt probleme legate de controlul creditului acordat clientilor si in consecinta creantele sunt mai greu de incasat (clienti rai platnici). Entitatea trebuie sa ia masurile care se impun pentru urgentarea incasarii acestora.  

4. Viteza de rotatie a creditelor-furnizori =  

 Sold mediu furnizori              x 365 = 70148.21 x 365 = 365.77 zile

Achizitii de bunuri (fara servicii)        70000

(sau Cifra de afaceri)

Indicatorul exprima numarul de zile de creditare pe care entitatea il obtine de la furnizorii sai.

5. Viteza de rotatie a activelor imobilizate = Cifra de afaceri =

                                                                  Active imobilizate

                                                                  = 70000 = 0.65

 107145

Indicatorul exprima numarul de rotatii efectuate de activele imobilizate pentru realizarea cifrei de afaceri. De asemenea, se evalueaza eficienta managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate prin exploatarea acestora.

6. Viteza de rotatie a activelor totale = Cifra de afaceri =

                                                              Total active

                                                        = 70000 = 0.24ori

                                                           289336

Indicatorul evalueaza eficienta managementului activelor totale prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de activele entitatii.

D. Indicatori de profitabilitate

Indicatorii din aceasta grupa exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele disponibile.

1. Rentabilitatea capitalului angajat

= Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit = 0

                         Capital angajat                                

Indicatorul reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti in afacere.

2. Marja bruta din vanzari = Profit brut din vanzari x 100 =

                                                 Cifra de afaceri

                                        = 40395x 100= 57.77%

                                         70000

O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi controleze costurile de productie sau sa obtina un pret optim de vanzare.

3.4.Analiza indicatorilor de rentabilitate(ratele de rentabilitate)

a) Rata retabilității comerciale-caracterizează eficiența politicii comerciale(a procesului de aprovizionare , stocare și vânzare) și mai ales a politicii de prețuri practicate de întreprindere.

Pentru anul 2010: RBE=53430 lei; CA=225355 lei

Rc=53430/225355 x 100 = 23,70%

Pentru anul 2011: RBE = 40395 lei, CA =70000lei

Rc=40395/70000×100 = 57.70%

b)Rata rentabilitatii economice – măsoară performantele activului total al întreprinderii , pornind de la rezultat economic (RBE,RE) și ansamblul mijloacelor utilizate.

, pornind de la un rezultat economic (RBE, RE) și ansamblul mijloacelor utilizate:

Pentru anul 2010: RE = 53430 lei, At = 342875 lei

Re=53430/342875×100=15.58%

Pentru anul 2011: RE = 40395 lei, At = 407941 lei

RE=40395/407941 x100 = 9.9%

c)Rata rentabilității financiare – se calculează sub două forme:

rentabilitatea financiară a capitalului propriu:

rentabilitatea financiară a capitalului permanent:

Pentru 2010:Rf= 53430/203945 x100=26.19%

Pentru 2011:Rf =40395/237780 x100 =16.98%

d)Rata rentabilității resurselor consummate- se calculează prin raportarea unui rezultat parțial la consumul de resurse implicat în obținerea lui

Pentru 2010 Rre= 53430/182579 x 100=29.26%

Pentru 2011 Rre= 40395/ 36134 x 100 =111,79%

CONCLUZII

Contul de rezultate oferă informații privind performanțele întreprinderii, structura veniturilor și a cheltuielilor, rezultatul constituind o bază de referință pentru alți indicatori. Acesta evidențiază activitățile generatoare de rezultate. Pe baza analizei efectuate se poate aprecia dacă întreprinderea și-a atins obiectivul de a obține un profit acceptabil.

Informațiile referitoare la performanță se adresează managementului companiei, precum și utilizatorilor externi, în special investitorilor actuali și potențiali.

Pentru determinarea rezultatului și aprecierea performanței întreprinderii, societatea comercială PROIECT S.R.L. a fost supusă analizei pe o perioadă de doi ani respectiv, 2010 și 2011, obținând astfel următoarea situație:

Impozitul pe profit la SC PROIECT SRL în anul 2011 a crescut cu 114 lei față de 2010 deși în anul 2010 a avut o cifră de afaceri mai mare decât în 2011 cu 155355lei. dar cheltuiele în anul 2011 față de 2010 au fost mai mici cu 146415 lei.Deci impozitul pe profit este influențat și de venituri și de cheltuieli.

Rata rentabilității comerciale a SC PROIECT SRL a crescut în 2011 față de 2010 cu 34% în condițiile în care rezultatul brut și cifra de afaceri a scazut în 2011 față de 2010.

Rata rentabilității economice și rata rentabilității financiare au scazut în 2011 față de 2010 datorita scaderii rezultatului din exploatare.

Rata rentabilității resurselor consumate a crescut în 2011 față de 2010 deorece cheltulile totale în 2011 au scăzut față de 2010 într-un procent cu aprox 83% si rezultatului de exploatare cu 24.39%

Chiar dacă în perioada 2010-2011 s-a înregistrat scăderea rezultatului exploatării cu 24.39 %, SC PROIECT SRL a realizat performanța de a realiza profit în condițiile unei crize economice mondiale.

BIBLIOGRAFIE

1.Diaconu Gh., Leustean D., Radu M., Voinea C., Manea M., Bârgăuanu M., Ionescu L., Radu V., Busuioc L., State V., Contabilitatea financiară armonizată a unităților economice, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2006;

2. Ionescu L., Analiză economică financiară, Editura Biblioteca, Târgoviște, 2007;

3. Oprea C., Ristea M., Bazele contabilității, Editura Genicod, 2002;

4. Demean M., Măsurarea performanței prin rezultat, Valahia University Press, Târgoviște, 2005;

5. Diaconu Gh., Pitulice C., Contabilitatea financiară armonizată a unităților economice, Editura Biblioteca, Târgoviște, 2003;

6. Ristea M., Contabilitate financiară, Editura Universitară, București, 2004;

7. Feleagă N., Ionașcu I., Tratat de contabilitate finaciară, vol. I-II, Editura Economică, București, 1998;

8. Niculescu M., Diagnostic global strategic, Editura Economică, București, 1997;

9. Voinea C., State V., Bazele contabilității de la principii la tehnici și metode, Valarhia University Press, Târgoviște, 2008;

10. State V., Contabilitatea financiară a societăților comerciale. Elemente de teorie și aplicații practice, Editura Biblioteca, Târgoviște 2008;

11. *** Legea contabilității nr. 82/1991 (republicată 2007);

12. Legea 571/2003 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare;

13. Ministerul Finanțelor Publice – OMF 3055/2009 privind aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene;

14. Ministerul Finanțelor Publice – Revista Finanțe publice și contabilitate;

15. Revista, expertiza și auditul afacerilor Editura, CECCAR .

Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3

Anexa 4

Anexa 5

Anexa 6

Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3

Anexa 4

Anexa 5

Anexa 6