Implicatii ale Migratiei Fortei de Munca In Si din Romania

Economie

Implicatii ale Migratiei Fortei de Munca In Si din Romania

Byadmin ianuarie 1, 2024

IMPLICAȚII ALE MIGRAȚIEI FORȚEI DE MUNCĂ ÎN și DIN ROMÂNIA

Rezumat:

Lucrarea de față este structurată pe două capitole, iar obiectivul fundamental îl constituie tratarea tematicii migrației forței de muncă în cadrul Uniunii Europene și mai precis tratează situația migratorilor români în Austria. Primul capitol prezintă literatura de specialitate și are în vedere migrația forței de muncă pe Piața Europenă analizate prin prisma principalelor lucrări stințifice pe această temă. Am analizat tipurile de migrație, clasificarea acestora și am prezentat migrația legală și ilegală. De asemenea, am prezentat și analizat factorii migrației, precum și efectele acesteia.

Al doilea capitol prezintă situația României privind migrația externă, mai precis în Austria. Am analizat femonenul „brain drain”, după care am prezentat situația migratorilor români în această țară, conform statisticilor oficiale, referitoare la numărul acestora, vârsta, nivelul de educație, dar și rata de ocupare. La finalul capitolului am prezentat o estimare a stocurilor viitoare de migratori.

Cuvinte cheie:

Migrație

Forță de muncă

„Brain drain”

Rata de ocupare

Nivel de educație

Cod JEL:

J21 Labor Force and Employment, Size, and Structure

J61 Geographic labor mobility. Immigrant workers.

Introducere

Mișcarea populației, deplasarea acesteia dintr-un loc în altul reprezintă o caracteristică fundamentală a populației zilelor noastre și exercită o influență majoră asupra pieței fortei de muncă. Mai mult decât atât, migrația internațională a crescut semnificativ începând cu anul 1980, iar consecințele sale sunt multiple, făcându-se simțite pe plan demografic, social, economic, dar și politic. Din acest motiv, interesul pentru studierea acestui fenomen a crescut. Dezbaterile privind fertilitatea redusă, îmbătrânirea populației, fenomenul „brain drain”, șomajul, drepturile omului, integrarea socială, xenofobia, traficul de ființe umane și securitatea individului obligă organismele internaționale să reanalizeze politicile privind migrația internațională, precum și potențialele beneficii sau dezavantaje care implică țările de tranzit sau țările de origine sau de destinație ale migratorilor.

Scopul alegerii temei de disertație cu titlul „Implicații ale migrației forței de muncă în și din România” este acela de a prezenta și analiza situația migratorilor români, comparativ cu alte state europene. Analiza este una de dinamică, de tip “cauză-efect” avându-se în vedere cei mai reprezentativi determinanți ai migrării forței de muncă.

În cadrul primului capitol am ales să prezint literatura de specialitate, selectând cele mai importante caracteristici ale migrației. Am prezentat multiplele sale forme, precum și factorii determinanti ai acesteia și efectele migrației.

Astfel, am analizat tipurile cele mai importante de migrație, în opinia mea, și anume cea legală și ilegală, concentrându-mă pe cea ilegală. Aceasta reprezintă o reală problemă a secolului în care trăim, afectând atât economiile țărilor implicate, cât și persoanele implicate (mă refer aici la trafic de persoane și droguri). De altfel, am prezentat cauzele migrației în detaliu, observând că aceastea cunosc diverse forme, însă cea mai pregnantă dintre acestea este și va rămane sărăcia.

În capitolul următor am ales să analizez situația românilor în Austria. M-am oprit asupra acestei țări pentru că eu, la rândul meu sunt imigrantă în Austria, subiectul devenind astfel, personal. De aici reiese și unicitatea lucrării: tema are o importanță personală, dar datele și interpretările prezentate sunt obiective. Am analizat numărul de imigranți români în această țară, sexul, vârsta, nivelul de pregătire, rata de ocupare, precum și rata somajului. Întreaga analiză se bazează pe raportul întocmit de către cele mai importante două institute de statistică austriece, la cerința Ministerului Austriac de Economie, Familie și Tineret („Bundesministeriums für Wirtschaft, Familie und Jugend”), și a Ministerului Austriac de Munca, Social și Consum. („Bundesministeriums für Arbeit, Soziales und Konsumentenschutz”).

Conform acestui raport, odată cu aderarea la UE în 2007, numărul de migratori români în Austria a crescut semnificativ. Principalele rezultate arată că, în ceea ce privește structura pe vârste, 70% din migratorii români au vârste curpinse între 15 și 44 de ani. De asemenea, cei mai mulți migratori români sunt de sex feminin (56%).

În ciuda regimului de tranziție impus după aderarea la UE a României, ocuparea forței de muncă a crescut în mod constant. Astfel, aceasta a ajuns de la 56,6%, la 64,5% în 2012, dar este încă mică comparativ cu valorile înregistrate de migratorii statelor UE-8.

O mare parte a migratorilor români au o educație de nivel mediu, urmată de cei cu absolvenți de învățământ primar și cei cu studii superioare. De asemenea, o proportie mare a migratorilor din România în Austria sunt supracalificați. (cf. Landesman, Mara, Vidovic, Hofer, Schuster, Titelbach, 2003:19)

În ultima parte a acestui capitol am prezentat o estimare a valului de migratori români în Austria pentru anii 2014-2015. Conform acesteia, numărul migratorilor români va crește semnificativ în anul 2014, dar va începe să scadă în 2015.

La finalul lucrării am formulat o serie de concluzii, idei pe care le-am considerat importante pentru a evidenția esența lucrării de față.

Literatura de specialitate

Definirea conceptului de migrație

Termenul „migrație” provine din frantuzescul „migration” și latinescul „migratio,-onis” și este definit de Dictionarul Explicativ al Limbii Române ca o „deplasare În masa a unor triburi sau a unor populatii de pe un teritoriu pe altul, determinata de factori economici, sociali, politici sau naturali.” sau, intr-un context mai actual, „ deplasare În vederea schimbarii locului de trai și de munca, determinata de factori sociali, politici, economici sau naturali.” (http://dexonline.ro/defihttp://dexonline.ro/definitie/migra%C8%9Bienitie/migra%C8%9Bie,13.08.2014)

Acest concept de refera la schimbarea permanenta sau temporara a domiciliului sau resedintei prestatorului de forta de munca, resprectiv a lucratorului. (cf. Lee, 1966: 49). O alta definitie oferita de Bauer (2004: 6) ne spune ca migratia este o deplasare/ miscare a unei persoane sau grup de persoane dintr-o anumita unitate geografica spre alta, depasind granite administrative sau politice, În dorinta de a se stabili temporar sau permanent intr-un alt loc decat cel de origine.

Migratia detine doua componente importante, și anume emigratia și imigratia.

Emigratia (din fr. émigrer, lat. emigrare) reprezinta actiunea unei persoane de a-și părăsi patria pentru a se stabili (definitiv sau temporar) în altă țară. (http://dexonline.ro/definitie/emigrare, 13.08.2014).

Imigratia (din fr. immigrer, lat. immigrare) reprezinta actiunea unei persoane de a veni într-o țară străină pentru a se stabili aici. (http://dexonline.ro/definitie/imigrare, 13.08.2014)

Emigratia reprezinta un factor de interes major atat pentru statul sursa, cat și pentru institutiile sale. Acest interes izvoraste din faptul ca statul trebuie sa cunoasca cat mai precis cauzele care favorizeaza sau impiedica populatia sa emigreze.

Odata cunoscute aceste cauze, se pot efectua studii pe bază carora se pot elabora progroze. Acestea din urma pot fi atat prognoze pe termen lung, cat și prognoze pe termen scurt și pot ajuta la funadamentarea diferitelor acte normative, precum și a unor politici sectoriale adecvate.

Imigratia, dupa cum am mentionat mai sus, se refera la cetatenii straini care aleg sa isi paraseasca țara pentru a migra În alte state. Majoritatea imigranților provin din tari subdezvoltate sau aflate În curs de dezvoltare. Acestia genereaza o serie de efecte pozitive și negative, ce au repercursiuni atat asupra lor, cat și asupra statului tinta, și din acest motiv imigratia prezinta un interes major pentru autoritatile locale ale statului spre care are loc migratia.

Clasificari ale migrației

Clasificari conceptuale

Dupa cum am vazut în subcapitolele precendente, migratia cunoaste numeroase forme.

Din punct de vedere demografic, raportandu-ne la o populatie data, putem vorbi de imigrație și emigrație, și anume ansamblul iesirilor și ansamblul intrarile de persoane. Orice migrant este în acelasi timp imigrant pentru țara de destinatie și emigrant, pentru țara de origine.

Motivele pentru care oamenii hoțarasc sa migreze sunt multiple și se schimba odata cu evolutia sociala și economica.

In functie de motivatie putem diferentia doua tipuri de migrație: migratia fortata și migratia volunțara. Prima dintre ele se refera la persoanele obligate sa paraseasca locul de bastina, pe cand cea de-a doua face referire la persoanele care decid ele insele sa se deplaseze.

Migratia fortata poate fi cauzata de diferite fenomene ecomonice și politice. Ca exemplu, putem mentiona sclavii africani care au fost fortati sa se deplaseze catre teritoriile americane intre secolele XV și XIX. Alte exemple pot fi gasite în tarile ex-comuniste, unde mari grupuri de oameni au fost fortati sa se deplaseze în alte regiuni ale tarii de origine (in Rusia, în cadrul fenomenului denumit Gulag, sau chiar România).

Migratia volunțara cunoaste și ea diferite cauze. în zilele noastre, cei mai multi migratori sunt impinsi sa paraseasca țara de origine din cauza lipsei ofertei de locuri de munca și a salariilor mult prea mici, comparativ cu alte tari.

Din punct de vedere geografic, tipologia migrației distinge intre:

migratia intracontinentala (in interiorul aceluiasi continent),

intercontinentala (intre continente) sau

interregionala/interna (intr-o alta regiune, pe teritoriul aceleiasi tari). Migratia interregionala cuprinde în principal persoanele care migreaza din zonele rurale, inspre orase, pentru a avea mai multe oportunitati de angajare. (cf. Sarcinschi, 2008: 8)

Din punct de vedere al legalitatii, putem vorbi de migrație legala și migrație ilegala sau clandestina. Migratia legala se realizeaza prin respectarea normelor, pe cand cea ilegala se realizeaza prin incalcarea normelor.

Din punct de vedere al securatii internationale, migratia se desfasoara în prezent sub mai multe forme:

migratia fortei de munca;

migratia minoritatilor etnice carte tarile de origine;

migratia de familie, conform dreptului la reunirea familei, garantat de legislatia internationala;

migratia fortata de calamitati natura, razboaie, persecutii politice sau religioase.

Alte tipuri de migrație sunt:

migratia bazăta pe etnicitate. Acest lucru presupune faptul ca statul are dreptul de a alege cine intra și primeste drept de sedere pe teritoriul sau.

migratia postcoloniala, în cazul tarilor colonizatoare care au stabilit reguli stricte pentru imigranții din fostele colonii;

migratia economica. Acest tip de migrație este cel mai des intalnit în ultimii ani și cuprinde migratorii care aleg sa se deplaseze intr-o alta țara decat cea de origine pentru a lucra. Este motivata de diferentele dintre tari cu privire la accesul la resurse și locuri de munca.

azilanti și refugiati. Acestia reprezinta al doilea mare grup de imigranți dupa cel al fortei de munca. Ca și în cazul migrației de familie, azilantii și refugiatii sunt protejati de legislatia internationala. (cf. Sarcinschi, 2008: 9-10)

Migratia legala și migratia ilegala

In prezent toate statele Uniunii Europene sunt afectate de fluxurile de migratori. Din acest motiv, ele au convenit la dezvoltarea unei politici comune în privinta migrației la nivel european, iar Comisia Europeana a facut numeroase propuneri în acest sens, multe dintre ele devenind parte integranta a legislatiei UE. Obiectivul principal al acestei politici este acela de a controla fluxurile de migrație, luand în considerare situatia ecomonica și demografica a Uniunii Europene.

Cu toate acestea, putem vorbi despre doua tipuri de migrație: migratia legala și cea ilegala.

Migratia legala reprezinta deplasarea unei persoane din țara de origine catre o alta țara respectand normele regulatorii alte tarii de origine, de tranzit și de destinatie. (http://www.iom.int/cms/en/sites/iom/home/about-migration/key-migration-terms-1.html, 21.08.2014)

Migratia legala este o forma unamin acceptata de toate statele lumii. Acest lucru se datoreaza faptului ca poate fi controlata ca numar de persoane, domenii și locuri de munca. De asemenea, migratia legala poate fi controlata în timp. în cazul acestui tip de migrație, statele incheie acorduri, tratate sau conventii, prin care acorda privilegii și drepturi migratorilor ilegali și se obliga sa le ofera acestora conditii de munca și protectie sociala egale cu cele ale cetatenilor proprii. în urma acestor acorduri, reprezentantii statelor vegheaza ca drepturile și obligatiile stipulate sa fie respectate și pot interveni pe langa autoriatile statului beneficiar pentru remediarea eventualelor probleme. Astfel statul beneficiar poate controla mai usor migratia și poate oferi migratorilor doar locurile de munca care nu au fost ocupate de propriii cetateni. (cf. Lazaroiu, 2003: 18)

Mai mult decat atat, migratia legala ofera ambelor state posibilitatea de a colecta statele și impozitele aferente muncii prestate de migratori. De asemenea, trebuie mentionat faptul ca statele implicate castiga și prin schimbul cultural, social și tehnologic care se realizeaza intre populatiile care intra în contact.

Migratia ilegala este forma aleasa de persoanele care nu pot migra legal din diferite motive. Aceasta are loc fără a tine cont de normele tarii de origine, de tranzit sau de destinatie. Cu toate acestea, nu exista o definitie universal valabila a migrației ilegale. Din perspectiva tarii de destinatie, aceasta se refera la a intra pe teritoriul tarii, a locui sau a lucra în țara resprectiva fără autorizatiile necesare sau documentele necesare conform legislatiei în vigoare.

Din perspectiva tarii de origine, migratia ilegala reprezinta traversarea unei granite internationala fără pasaport sau documente de calatorie valabile, sau în conditiile în care persoana respectiva nu indeplineste cerintele administrative în vederea parasirii tarii. (http://www.iom.int/cms/en/sites/iom/home/about-migration/key-migration-terms-1.html, 21.08.2014)

Migratia ilegala este un fenomen ce se extinde pe zi ce trece și cunoaste diferite nuante. Cea mai importanta componenta a sa se refera la traficul de persoane și este tot mai greu de stapanit din cauza ingeniozitatii crescande a infractorilor și a retelelor criminale implicate. Mai mult, la acestea se adauga legislatiile tarilor, care pot impliedica autoritatile sa intervina pentru combaterea acestui fenomen. De asemenea, frica cauzata de amentitarile traficantilor sau dorinta de a-si indeplini scopul, ii face pe migranti sa pastreze tacerea sau sa nege legaturile cu grupurile infractionale.

Cunoasterea acestui fenomen este foarte importanta pentru stat deoarece veniturile cauzate din traficul de persoane ( proxenetismul international, traficul cu cersetori, cu persoane cu handicap, cu copii) de la inceputul secolului pana în prezent au fost cu 50% mai mari decat cele obtinute din traficul international cu autoturisme furate și cu aproximativ 25% mai mari decat cele obtinute din traficul de droguri. (cf. Diaconescu, 2005: 517)

Factori determinanti ai migrației

Factorii care determina migratia constituie obiectul analizei teoretice contemporane. Pentru a putea identifica acesti factori trebuie sa determinam ce anume ii impinge pe acestia sa isi paraseasca tarile de origine și ce anume ii atrage pe emigranți la tarile de destinatie.

In ceea ce priveste prima problema, putem mentiona ca factorul esential care stimuleaza plecarea din tarile de orginile il reprezinta speranta intr-un viitor mai bun și remuneratii mai mari care vor ajuta la crearea acestui viitor.

Datorita faptului ca motivele emigrarii sunt de cele mai multe ori variate, fenomenul migrației trebuie studiat de specialisti din mai multe domenii, precum sociologie, psihologie, demografie, analiza politica, dar nu în ultimul rand, economie. Fiecare individ are motive proprii pentru a migra. Acestea pot actiona asupra lui individual sau concentrat.

Fenomenul migrației este unul complex și poate cunoaste diferite abordari. Pe de o parte, poate fi privit din perspectiva individuala, ceea ce inseamna ca ia în consideratie individul ca fiinta umana rationala, care are propriul drept de a decide și a alege destinatia în functie de elementele motivationale implicate, precum costurile calatoriei, gasirea unui loc de munca, siguranta, conditii de trai s.a. Cea de-a doua abordare se refera la perspectiva structurala. Aceasta cuprinde conditiile carora indivizii trebuie sa le faca fata și care vor influenta decizia de migra. (cf. Albu/Hamzescu, 1987: 19)

Conform acestor doua abordari, se pot deosebi doua tipuri de factori de natura economica, sociala, politica și demografica, care determina migratia:

Factori care ii „imping” pe indivizi ca migreze

Factori care ii „atrag” pe indivizi inspre anumite tari de destinatie.

Independent de aceste abordari exista mai multi factori care determina migratia indivizilor. Acestia sunt:

saracia;

sansa de a obtine un loc de munca în țara de origine, respectiv numeroase solicitari pentru munca ieftina, de regula necalificata în tarile de destinatie; de regula, chiar și în conditiile unei munci mai prost platite, castigurile realizate în țara de destinatie sunt mult mai mari decat cele obtinute în conditii de munca asemanatoare în țara de origine;

posibilitatea oferite de piata muncii din tarile de destinatie în privinta „muncii la negru”, care se arata atractiva pentru persoanele aflate în cautare de castiguri substantiale intr-un timp scurt;

posibilitatea unei afirmari pe plan profesional, posibilitate cae în țara de origine este limitata sau chiar inexistenta; acest factor afecteaza în special persoanele cu studii superioare;

calamitatile naturale și dezastrele ecologice produse în zona sau existenta unor amenintari în aceasta privinta;

conflicte locale sau regionale;

persecutiile politice sau religioase;

posibilitatea unor atacuri teroriste;

crizele economice prelungite;

suprapopularea unor centre urbane ca urmare a migrației interne;

inexistenta obligativitatii vizelor pentru deplasarea imigranților sau usurinta cu care ambasadele/consulatele acestor tari emit vizele solicitate de emigranți;

cresterea rapida a numarului populatiei ca urmare a sporului ridicat al natalitatii;

promovarea unei politici care incurajeaza efectuarea unor controale formale la plecarea din țara de orgine;

existenta discrepantelor intre sistemele democratice ale diferitelor state și optiunile cetatenilor din tarile de origine;

dezvoltarea metodelor de comunicare la distanta care influenteaza decizia rudelor imigranților deja stabiliti în alte zone ale globului de a emigra la randul lor;

existenta unor masuri de securitate sociala atractive;

prezenta comunitatilor de straini, formate de regula din conationali ai emigrantului, care ii ofera acestuia posibilitatea unei integrari rapide.

mediul existent în țara de destinatie care sporeste confortul și conduce la cresterea nivelului de trai;

starea de normalitare și de legalitate care garanteaza securitatea sociala în țara de destinatie. (cf. Albu/Hamzescu, 1987: 19-20)

Pe langa acesti factori, trebuie luati în considerare și cei de ordin personal, care variaza în functie de individ. Spre exemplu: motivul intergrarii familiei, al emigrarii temporare pentru studii sau pentru tratamente medicale. (cf. Sarcinschi, 2008: 9-10)

Efectele migrației

Procesul migrației este unul deosebit de complex și are efecte multiple și variate, atat la nivel economic, cat și la nivel social și cultural.

Pentru tarile de origine, efectele pot fi pozitive, dar în acelasi timp și negative. „Emigratia determina o pierdere finala totala, beneficiile complementare fiind greu de estimat, se manifesta cu un anumit decalaj în timp sau chiar deloc”. (Clipa, 2004/2005: 95). De asemenea, migratia poate fi considerata ca fiind un export de capital uman, permanent sau temporar, care aduce beneficii statului de origine prin castigurile transferate familiei ramase în țara. Astfel, familia va consuma bunuri și servicii pe piata interna și va sustine economia nationala. (cf. Clipa, 2004/2005, p.95) Aceste transferuri de bani ajuta de asemenea, la cresterea nivelului calitatii vietii gospodariilor și familiilor emigranților.

Mai mult decat atat, migratia ajuta țara de origine în contextul reducerii numarului de șomeri. Acest lucru va duce la crearea unui echilibru pe piata muncii și chiar la cresterea salariilor. Deficitul de forta de munca este de regula redus de catre țara respectiva prin angajarea de lucratori din tari defavorizate.

Indiferent de forma de migrare externa, exportul de capital uman reprezinta pentru țara de origine o pierdere în contextul în care aceasta a investit în respectiva forta de munca. (ibidem.)

Pentru tarile gazda, efectele migrației sunt de cele mai multe ori favorabile. Emigranții reprezinta o forta de munca bine pregatita care vor acoperi fie domenii economice bine platite, dar care nu prezinta interes pentru lucratorii autohtoni, fie domenii în care lipseste personalul calificat. Alte efecte pentru țara de destinatie sunt reprezentate de: „ atenuarea procesului de imbatranire demografica și a tensiunilor create pe pietele muncii și la nivel bugeta, contributii la cresterea productiei, inclusiv a exporturilor, unei chiar și în tarile de origine” (Clipa, 2004/2005: 95)

In plus, existenta unei oferte variate de forta de munca, ofera angajatorilor posibilitatea de a selecta personalul cel mai cafilicat pentru posturile respective.

Pentru persoana care migreaza, efectele sunt în mare parte pozitive. Acesta obtine unei venit care ajuta la intretinerea sa și a familiei sale, isi poate permite sa economiseasca bani și sa investeasca fie în bunuri, fie intr-o afacere proprie. Lucratorul castiga de asemenea, pe plan profesional, în ceea ce priveste cunostintele, deprinderile și securitatea muncii.

Efectele negative „ sunt de natura economica dar și sociala: discriminare de tratament, comparativ cu forta de munca autohtona, riscul de nerespectare a contractului de munca de catre angajator, tensiuni în relatiile cu forta de munca autohtona, dificultati de acomodare”. (Ibidem)

Metodologie, date și rezultate

Migratia româneasca și fenomenul ”brain drain”

Inainte de a prezenta situatia migratorilor români de pe teritoriul austriac, vreau sa fac referire la situatia generala în ceea ce priveste migratia româneasca, deoarece aceasta a devenit o problema tot mai importanta pentru țara noastra.

Dupa cum am aratat în capitolul precedent, migratia cunoaste diferite cauze. Aceasta reprezinta un aspect important al globalizarii. în cadrul fenomenului migrationist, se pot diferentia diverse miscari. Una dintre cele mai importante pentru zilele noastre este miscarea ”brain drain”.

Brain drain sau miscarea capitalului uman reprezinta fenomenul de emigrare al persoanelor educate sau talentate. Cauzele emigrarii acestora sunt multiple, incepand de la conflicte pe plan intern pana la lipsa de oportunitati în țara de origine.

Termenul de brain drain a fost folosit pentru prima data în cadrul Royal Society of London cu referire la oamenii de stiinta și tehnicienii care au emigrat spre SUA și Canada la inceputul anilor `50.

Acest fenomen este prezent și în zilele noastre și este definit a „ un transfer constant (drain „scurgere eng.) de personal cu inalta calificare (brain „creier” eng.) din anumite tari, în general mai putin dezvoltate, catre altele, mai puternice economice, daca se considera ca principala cauza a fenomenului este economica”. (Goschin, Român, Danciu, 2013: 12)

Putem spune astfel, ca fenomenul de brain drain se refera la partea emigrarii care curprinde persoanele cu o inalta calificare, respectiv studii universitare. Tocmai din acest motiv, cuantificarea fenomenului poate deveni dificila. Majoritatea statisticilor se refera în principal la numarul și varsta migratorilor, insa foarte putine dintre acestea fac referire la gradul de educatie al migratorilor.

Fenomenul brain drain este în general franat de tarile de origine și incurajat de catre cele de destinatie. Efectul este unul negativ pentru tarile de origine deoarece odata cu emigrarea persoanei care, de obicei nu planuieste sa se mai intoarca, investitia în educatie este pierduta.

In raportul OECD din 1987 fenomenul este definit ca un flux de specialisti cu doua sensuri intre țara care trimite și cea care primeste. Cu toate acestea fluxul este indreptat decisiv catre țara de destinatie. Pentru a face referire al acest flux se folosesc termenii:

Brain gain (castig pentru țara de destinatie și cea de origine). Atunci cand țara de destinatie este mai putin productiva decat țara de origine, iar probabilitatea emigrarii este scazuta, migrarea specialistilor poate creste productivitatea și egalitatea medie în economia tinta.

Brain drain (pierdere importanta de resursa umana pentru țara de origine). Atunci cand diferentele dintre tari sunt foarte mari, țara cu cea mai mare productivitate atrage toti specialistii. (cf. Giannoccolo, 2006: 18)

Un termen aparut mai recent este acela de brain waste. Acesta descrie risipa de abilitati care are loc atunci cand persoanele foarte bine pregatite intr-un domeniu aleg sa emigreze catre anumite locuri de munca care nu necesita abilitatile și experienta pe care au în domeniul initial. (ibidem.)

Referitor la cetatenii europeni putem afirma ca acestia isi aleg resedinta intr-un stat care le poate conferii un confort în ceea ce priveste fiscalitatea, precum și bunurile publice de care pot beneficia în mod gratuit. Mai mult decat atat, mobilitatea cetatenilor este libera de orice contrangeri institutionale, fapt ce influenteaza pozitiv integrarea culturala și creste probabilitatea emigrarii în cadrul Uniunii Europene. Din acest motiv, fenomenul brain drain a castigat o deosebita importanta în agenda de cercetare a Uniunii Europene.

La nivelul Uniunii Europene se poat distinge doua tipuri de state: statele vechi, care cunosc o dezvoltare economica puternica și noile state, aflate în curs de dezvoltare. în ceea ce priveste fenomenul brain drain, putem afirma ca exista o concurenta puternica intre statele vechi pentru a atrage specialisti calificati din statele din Europa de Centrala și de Est, ceea ce duce la un alt fenomen, și anume acela de competitie a migrației.

Migratia reprezinta o problema importanta cu care țara noastra se confrunta în utimii ani. în acest moment, numarul migratorilor români angajati în activitati nesezoniere este de aproximativ 2 milioane, ceea ce reprezinta aproape 10% din populatia tarii noastre.

Fundatia pentru o Societate Deschisa a efectuat o cercetare la nivel national privind migratia pentru munca a românilor în perioada 1990-2006. Conform acesteia, migratia românilor în aceasta perioada poate fi impartita în trei etape:

Prima etapa a avut loc intre anii 1990 și 1995. în aceasta perioada 3 români din 1000 au emigrat. Tarile preferate de acestia au fost Israel, Turcia, Italia, Ungaria și Germania.

Cea de-a doua etapa s-a desfasurat în perioada 1996-2001 și a inregistrat o rata a migrației de 7 la 1.000 de locuitori. Destinatiile preferate au fost: Spania, SUA, Canada.

Ultima etapa a avut loc intre anii 2001 și 2006 și a fost influentata de ridicarea vizei Schengen. Aceasta a dus la o crestere uriasa a ratei migrației, pana la 28 la 100. Principalele tari de destinatie au fost Italia (40% dintre migratorii români din aceasta perioada), Spania (18%), Germania (5%), Ungaria (5%) și Israel (6%).

Putem afirma ca fenomenul brain drain afecteaza statele în mod diferit. în prezent, exista o cerere importanta de personane inalt calificate, motiv pentru care tot mai multi specialisti români aleg sa emigreze. Acest lucru reprezinta o problema importanta cu care România se confrunta în moentul de fata. Deficitul de personal inregistreaza cote alarmante în zonele dezvoltate ale tarii inca din anul 2005. Acesta s-a agravat odata cu intrarea în Uniunea Europeana, în 2007. în perioada 2007-2009 somajul în zona de vest a tarii și Bucuresti era de 3%. în 2010 acesta a ajuns la 1%. Cu toate acestea, fenomenul brain drain continua sa isi faca simtite efectele negative. Astfel ca, datorita nivelului scazut al salarizarii și a productivitatii slabe a muncii din țara noastra, se asteapta ca valurile de migratori inalt calificati sa creasca semnificativ. Spre exemplu, conform Oficiului pentru Migrarea Fortei de Munca, în anul 2005, 26,4% dintre cei care au decis sa-si schimbe țara de rezidenta sunt persoane cu studii superioare, iar 53,8% sunt absolventi de studii liceale sau postliceale.

Analiza aspectelor migrației românesti pe piata forței de muncă austriaca

In cadrul acestui capitol voi prezenta situatia migratorilor români pe teritoriul austriac. Pentru aceasta voi analiza anumite variable pe bază statisticilor realizate de Institutul Austriac de Statistica.

Impactul economic al migrației reprezinta subiectul principal al dezbaterilor politice și economice din ultimii ani. Acest lucru se datoreaza valului mare de migratori din ultimii ani, val datorat razboiului din fosta Iugoslavie, precum și extinderii spre est a Uniunii Europene. (cf. Landesman, Mara, Vidovic, Hofer, Schuster, Titelbach, 2003:1)

In prima partea a anilor `90 s-a inregistrat o crestere brusca a migrației nete, cauzata în special de revoltele din tarile invecinate cu Austria, varful acesteia fiind atins în 1991, cu o valoare de 85.000 de migratori. în primii ani ai acestui mileniu s-a inregistrat din nou o crestere semnificativă a migrației nete în Austria, acest lucru rezultand intr-o crestere majora a cotei populatiei straine în aceasta țara.

Mai mult, odata cu expirarea perioadei de tranziție fixata pentru tarile EU-8 în 2011, migratia dinspre aceste tari a crescut în mod notabil. Migratia totala neta în Austria din anul 2011 a inregistrat 41.000 de persoane, dintre care 11.500 din statele care au aderat la UE în 2004 și aproximativ 7.500 de persoane din România și Bulgaria. (ibidem.)

Pe langa numarul imigranților, varsta acestora, precum și calificarea lor, joaca un rol semnificativ în economia austriaca.

Un lucru ingrijrator pentru economia austriaca este acela ca în ultimele decenii majoritatea imigranților au fost persoane cu un nivel scazut de calificare. Astfel, proportia persoanelor de origine straina cu studii superioare în Austria a fost de doar 11,3 % în 2008, fiind cea mai mica dintre toate tarile membre OCDE, unde media a fost de 22,7 %. în contrast, ponderea imigranților cu competente reduse a fost de 49,4%, cu mult peste media OCDE, de 41,1%. (cf. Landesman, Mara, Vidovic, Hofer, Schuster, Titelbach, 2003:1)

Din acest motiv, dinamica și structura migrației reprezinta un domeniu crucial pentru dezvoltarea pietei forței de muncă în Austria. Deschiderea completa a pietei forței de muncă austriaca pentru cetatenii români și bulgari reprezinta o noua etapa în dezvoltarea pietei de muncă austriaca și necesitata o analiza detaliata.

România a aderat la Uniunea Europeana, impreuna cu Bulgaria, în anul 2007. La fel ca în cazul tarilor care au aderat în 2004, s-a convenit asupra unor norme tranzitorii pentru libera circulatie a lucratorilor, dupa formula „2+3+2”. Aceasta regula a dat statelor membre posibilitatea de a alege daca doresc sa deschida piata muncii pentru cetatenii români imediat dupa aderare sau mai asteapta doi ani. O perioada de tranziție prelungita cu inca trei ani trebuie notificata Comisiei Europene. Dupa expirarea acestei perioade, se mai poate obține o prelungire de inca 2 ani. (cf. Berger, Hofer, Schuh, Strohner, Biffl, 2011: 14)

In conformitate cu aceste norme, zece dintre tarile membre au oferit românilor acces imediat pe piata muncii proprie. în 2009, inca cinci state și-au deschis portile pentru cetatenii români, iar în 2012, inca doua tari au adoptat aceeași masura. Intre România și Bulgaria nu au existat niciun fel de restrictii.

In 2009, Spania a solicitat inchiderea portilor pe piata muncii proprie pentru cetatenii români și bulgari din cauza unor perturbari grave. Solicitarea a fost acceptata de Comisia Europeana în iulie 2011. Aceasta clauza a fost valabila initial pana la sfarșitul anului 2012 și apoi prelungita pana la sfarșitul anului 2013. Clauza nu s-a aplicat în cazul cetatenilor români care au imigrat în Spania inainte de 22 iulie 2011.

Spre deosebire de tarile de mai sus, opt state UE (Belgia, Germania, Franta, Luxemburg, Malta, Tarile de Jos, Regatul Unit al Marii Britanii și Austria au votat pentru utilizarea deplina a perioadei de tranziție.

In Austria, acesta perioada de tranziție a expirat la 31 decembrie 2013 și s-a desfasurat conform Legii privind strainii și ocuparea forței de muncă (AuslBG). Pana la aceasta data, cetatenii români care au dorit sa obtina un loc de muncă au avut nevoie de o autorizatie care reglementeaza piata forței de muncă oferita de Serviciul Forței de Muncă Austriac (AMS „Arbeitsmarktservice Österreich”). Procesul pentru a obține aceasta reglementare este totuși unul foarte complicat. Angajatorul trebuie sa fie de acord sa semneze un contract special care ii impune taxe suplimentare și trebuie sa demonstreze aceluiași Serviciu Public de Ocupare ca niciun alt candidat cu drept de lucru nu este mai potrivit pentru postul respectiv. Procesul nu este atat de complicat pentru lucratorii calificati sau cei sezonieri în turism, agricultura și silvicultura. (cf. Berger, Hofer, Schuh, Strohner, Biffl, 2011: 14)

De asemenea, pana la 31 decembrie 2013, lucratorii din România puteau primi drept definitv de lucru în Austria în conditiile în care au lucrat cel putin douasprezece luni în aceasta țara.

Acest studiu analizează consecințele economice ale expirării perioadei de tranziție asupra economiei austriece. în acest context, se vor lua în considerare caracteristicile lucratorilor români care deja traiesc în Austria, pentru a analiza potentialul de migrație al cetatenilor români și pentru a estima potentialele efecte asupra economiei austriece.

Situația inițială în Austria, potentialul migrationist și comparatii internationale

Cetățenii români în Austria. Generalitati

Pana la aderarea României, impreuna cu Bulgaria, în 2007, a fost inregistrat doar un aflux moderat de migratori români în Austria. Dupa cum se arata în graficul 1, numarul de migratori români a crescut semnificativ odata cu aderarea la Uniunea Europeana. România se afla pe primul loc în ceea ce priveste numarul de imigranți în Austria dintre noile state membre ale UE, fiind urmata indeaproape de Polonia.

De asemenea, afluxul de cetateni bulgari, deși mult mai mic decat cel al cetatenilor români, depaseste numarul de de cetățeni din Republica Cehă și Slovenia. Cea din urma reprezinta în prezent țara din grupul EU-8 cu cel mai mic procent de migratori în Austria.

În ceea ce privește numărul total al populației din Austria, procentul cetatenilor români din aceasta țara a fost de 0,6% în anul 2012. Cetatenii români din Austria reprezinta 5% din numarul total de straini care locuiesc în aceasta țara.

Grafic nr. 3.1. Numarul cetatenilor statelor EU-2 și EU-5 în Austria în perioda 2002-2012

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Sursa: Prelucrare date furnizate de Institutul National de Statistica Austriac (Statistik Austria)

Atat în cazul cetatenilor români, ca și în cazul cetatenilor bulgari, migreaza în majoritatate femeile. Acestea alcatuiesc 56% din totalul emigranților din aceste doua tari. Un procent mai mare de femei care migreaza au doar cetatenii Republicii Cehe și cei din Slovacia (peste 60%) (cf. Grafenhofer, Jaag, Keuschnigg C., Keuschnigg M.: 2007, 145). Acestea lucreaza în principal în domenii precum prestari de servicii, curateni și turism. Imigranții din Slovenia și Polonia sunt în majoritate barbati.

Daca luam în considerare impartirea geografica, putem mentiona ca majoritatea imigranților români aleg sa se stabileasca în Viena (42% din totalul imigranților români în Austria). A doua destinatia aleasa de români este Stiria, cu 17%, urmata de Austria Inferioara (14%) și Austria Superioara (13%). Un numar foarte mic al acestora, aleg ca destinatie Carintia, Burgenland sau Tirol, iar Vorarlberg este ultima regiune pe lista preferintelor migratorilor români.

Același model geografic se poate observa și în cazul imigranților bulgari, polonezi și slovaci. Cu toate acestea, procentul migratorilor bulgari și polonezi care aleg sa se stabileaca în Viena este vizibil mai mare, decat cel al românilor, în cazul Poloniei ajungand pana la 70%. Migratorii bulgari și sloveni adauga și Carintia pe lista preferintelor, în timp ce românii ocolesc aceasta destinatie. In ceea ce priveste statele EU-8, migratorii din aceste tari aleg sa se stabileasca în principal în zonele de frontera, cat mai aproape de țara de origine.

Grafic nr. 3.2. Repartizarea cetatenilor statelor EU-2 și EU-5 în functie de land-ul în care rezideaza

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Sursa: Prelucrare date furnizate de Institutul National de Statistica Austriac: Statistik Austria

Privitor la varsta migratorilor români, putem observa ca 70% dintre ei au varste cuprinse intre 15 și 44 de ani. Aceasta medie de varsta este mai scazuta decat în cazul altor state. Mai mult decat atat, o treime dintre acestia au varste cuprinse intre 15 și 29 de ani. Acestia sunt în majoritate copii de migratori, tineri care aleg sa studieze în Austria sau tineri care au studiat în România, dar au ales sa emigreze în Austria din cauza lipsei ofertei de locuri de muncă sau a salariilor foarte mici care nu le pot asigura un trai decent. Cea mai mica pondere o au migratorii cu varste cuprinse intre 45 și 59 de ani deoarece pentru acestia piata forței de muncă nu este foarte ofertanta. De asemenea, limba germana este foarte dificila și daca nu este invatata de la o varsta frageda, poate pune mari probleme.

Comparativ cu România, situatia migratorilor bulgari este asemanatoare. Doua treimi din migratorii bulgari în Austria au intre 15 și 44 de ani, iar cea mai semnificativă proportie o reprezinta cei cu varste cuprinse intre 15 și 29 de ani. (cf. Landesman, Mara, Vidovic, Hofer, Schuster, Titelbach, 2003:3)

Grafic nr. 3.3. Structura imigranților în Austria dupa nivelul de educatie și țara de provenienta

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Sursa: Prelucrare date furnizate de Institutul Austriac de Cercetare Economica (WIFO „Österreichisches Institut für Wirtschaftsforschung) confrom recensamantului din 2010

Educatia migratorilor români reprezinta de asemenea un criteriu important. Din cauza faptului ca România și Bulgaria au aderat în același timp la Uniunea Europeana, acestea sunt analizate impreuna, sub denumirea de EU-2.

Conform statisticii oferite de Statistik Österreich, o mare parte a migratorilor români are o educatie medie, respectiv 57%. Urmeaza persoanele absolvente ale învățământului primar, iar cea mai mica proportie este reprezentata de absolventii de studii superioare (aproximativ 15%). Comparativ cu migratorii din UE-10, cei din România au un nivel de educatie mult mai scazut. De asemenea, comparativcu tarile EU-15, România, inregistreza un procent al absolventilor de învățământ tertiar, notabil mai mic. în mod surprinzator insa, ponderea românilor absolventi de studii superioare este mai mare decat cea a austriecilor. De asemenea, nivelul de pregatire al imigranților români este cu mult mai ridicat decat cel al imigranților din alte tari.

De asemenea, putem vedea ca România și Bulgaria inregistreaza procentul cel mai mic de imigranți aflati în formare, dar și procentul cel mai mare de imigranți care au absolvit doar ciclul primar de învățământ. Cu toate acestea, putem afirma ca situatia nu este atat de grava, comparativ cu cea a cetatenilor austrieci. O diferenta notabila se gaseste insa în ceea ce priveste numarul persoanelor aflate în formare. Daca austriecii inregistreaza un procent de peste 17%, românii au doar aproximativ 4% din imigranți în formare.

Grafic nr. 3.4. Rata de ocupare imigranților în Austria în perioada 2007-2012, masurata în puncte procentuale

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Sursa: Prelucrare date furnizate de Institutul Austriac de Cercetare Economica (WIFO „Österreichisches Institut für Wirtschaftsforschung) confrom recensamantului din 2012

In ciuda masurilor de tranziție intreprinse de Austria, rata de ocupare a crescut continuu din anul 2008 pana în 2012. Astfel, proportia migratorilor români ocupati cu varste cuprinse intre 15 și 64 de ani a ajuns de la 61,3% în anul 2008, la 64,5% în anul 2012 (cf. Landesman, Mara, Vidovic, Hofer, Schuster, Titelbach, 2003:4). Cresterea nu este foarte semnificativă, dar trebuie mentionat ca în anul 2008, aceasta rata a scazut pana la 56,6%, incepand din nou sa creasca dupa anul 2008. Cea mai inportanta crestere a avut loc intre anii 2010 și 2011, o crestere de aproape 5%.

Dupa se cum poate observa din graficul 4, rata de ocupare a cetatenilor români în Austria corespunde cu cea a migratorilor din fosta Iugoslavie, exceptie facand doar Slovenia, dar este cu mult sub a cea din statele UE-15 și UE-8.

Doar 10% din imigranții români erau șomeri în 2012, o valoare foarte mica în comparatie cu cei din statele UE-8. Pe de alta parte, proportia imigranților români fără venit, la fel ca și cea a imigranților bulgari fără venit a fost de aproape 29%. Aceasta valoare este alarmanta, avand în vedere ca medie este de 22%, medie la care cetatenii turci contribuie cu un procent de oeste 40%. Procentul cetatenilor români neocupati este egal cu cel al imigranților fără venit din fosta Iugoslavie, dar mult mai mare comparativ cu valoarea UE-8. De asemenea, comparativ cu imigranții turci, cei români au o rata de ocupare mai mare și o rata a persoanelor fără venit, respectiv șomere mult mai mica.

Conform graficului 5, rata cetatenilor români șomeri, repspectiv fără venit în Austria este mai mare comparativ cu cea a cetatenilor austrieci, iar rata persoanelor ocupate de naționalitate româna este mai mica în comparatie cu cea a celor de naționalitate austriaca.

Grafic nr. 3.5. Structura ocuparii persoanelor imigrante în Austria, masurata în puncte procentuale

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Sursa: Prelucrare date furnizate de Institutul Austriac de Cercetare Economica (WIFO „Österreichisches Institut für Wirtschaftsforschung) confrom recensamantului din 2012

Modele de încadrare în muncă a românilor în Austria

In Austria, proportia imigranților angajati a fost în continua crestere din anul 1999. Astfel, aceasta a ajuns de la 9,9% în anul anterior mentionat, la 15,2% în 2012. Aceasta crestere se datoreaza printre altele, cresterii mobilitatii în cadrul UE, urmata de deschiderea pietei muncii spre noile state membre în 2004, dar și fenomenului de reintregire a familiei(cf. Landesman, Mara, Vidovic, Hofer, Schuster, Titelbach, 2003:4).

In anul 2012, 21% dintre muncitorii straini, respectiv 112.420, au provenit din statele UE-15. 77% dintre acestia s-au orientat catre Germania. Din statele UE-8 au emigrat în 2012 116.219 de persoane și anume, 22% din totalul emigratilor, în timp ce procentul românilor și al bulgarilor care au emigrat a fost de 5%, respectiv 26.300 de persoane. (cf. Landesman, Mara, Vidovic, Hofer, Schuster, Titelbach, 2003:6)

O analiza detaliata a AMS Erwerskarrierenmonitoring și acelei mai inportante firme de asigurari sociale austriece arata ca numarul migratorilor români a crescut semnificativ dupa aderarea la UE din 2007. Aceasta statistica cuprinde și muncitorii care desfasoara activitati independente. Astfel, putem observa ca numarul imigranților români în Austria s-a triplat intre anii 2007 și 2012. De asemenea, numarul românilor care desfasoara activitati independente în Austria s-a marit de 4 ori în aceasta perioada. Comparativ cu statele UE-8, unde lucratorii independenti reprezinta 21%, putem afirma ca aceasta categorie este mult mai mare în cazul migratorilor români.

Grafic nr. 3.6. Numarul românilor angajati comparativ cu numarul românilor ce desfasoara activitati independente pe piata forței de muncă austriaca, în perioada 2007-2012

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Sursa: Prelucrare date furnizate de Serviciul Forței de Muncă Austriac (AMS „Arbeitsmarktservice Österreich”)

Conform graficului de mai sus (grafic 6), în anul 2012 a fost inregistrar un numar de aproape 70.000 imigranți români în Austria. Dintre acestia, în jur de 35.000 sunt lucratori indepedenti, iar aproape 21.000 sunt angajati.

O impartire a persoanelor ocupate pe sectoare de activitate arata ca cei mai multi imigranți români lucreaza în sectorul de productie, urmat de turism, comert, alte servicii de afaceri, constructii și agricultura.Comparativ cu alte state UE, numarul imigranților din România care lucreaza în agricultura este cel mai numeros.

In ceea ce priveste imigranții români care desfasoara activitati independente, acestia iși concentreaza activitatea în sectorul de furnizare de servicii (58%). Pe locul secund se situeaza constructiile, ingrijirea cladirilor și peisagistica.

Impartirea lucratorilor în functie de calificare pe regiuni de origine

Aceasta analiza se bazeaza informatii oferite de clasificarea facuta de Mikrozensus în anul 2011. Muncitorii sunt impartiti în trei categorii: „inalt calificat”, „calificat”, „ slab calificat”, conform clasificarii internationale standard a meseriilor ISCO-88. Persoanele inalt calificate se incadreaza în grupele 1-3. Persoanele calificate sunt clasificate în grupele 4-8, iar cele slab calificate se gasesc în grupa 9.

Tabelul nr. 3.1. Clasificarea strainilor ocupati în functie de calificare, în anul 2012

Sursa: Prelucrare date furnizate de Institutul Austriac de Cercetare Economica (WIFO „Österreichisches Institut für Wirtschaftsforschung) confrom recensamantului din 2012

Conform acestui tabel, procentul total de persoane inalt calificate în Austria în anul 2011 a fost de 38%, cel al persoanelor calificate, de 53,5%, iar persoanele slab calificate numara 8,5% din total.

In ceea ce priveste cetatenii austrieci, acestia au inregistrat urmatoarele valori: 39,4% inalt calificati, 53,7% calificati și 6,9% slab calificati. Procentul cel mai mare de persoane inalt calificate a fost reprezentat de imigranții statelor UE-15 (cu exceptia Austriei), acestia inregistrand și cel mai mic procent de personal slav calificat (doar 5,4%). Cetatenii statelor UE-10, prezinta un procentaj mai mic de persoane inalt calificate decat cetatenii austrieci, respectiv 31,9%. Atat procentajele persoanelor calificate (56,6%), cat a celor slab calificate (11,5%) sunt mai mari pentru tarile UE-10, comparativ cu cetatenii austrieci.

Acest recensamant analizeaza situatia România impreuna cu cea a Bulgariei, sub denumirea de UE-2. Conform acestui recensamant putem afirma ca lucratorii inalt calificati din aceste doua tari se gasesc intr-o proportie semnificativ mai mica, de aproape 11%. în schimb, intalnim un numar foarte mare de muncitori necalificati 30,2%, procent similar cu cel al muncitorilor din tarile terte. Cu toate acestea, daca facem legatura intre formarea și structura ocupationala a imigranților din România și Bulgaria, putem observa o mare parte a angajatilor din aceste tari sunt supracalificati. Potrivit calculelor Institutului Austriac de Cercetare Economica (WIFO „Österreichisches Institut für Wirtschaftsforschung”) proportia a fost de 24% în anul 2010, valoare asemanatoare cu cea a cetatenilor din statele UE-10.

Cu toate ca numarului persoanelor slab calificate din România și Bulgaria este foarte mare, același recensamant arata ca în ultimii ani a existat o tendinta în favoarea persoanelor inalt calificate.

Datele aceluiași recensamant din anul 2011 ofera o analiza a structurii calificarii în trei faze: persoane care au migrat în urma cu 10 ani sau mai mult, persoane care au migrat acum 5 pana la 10 ani și persoane care au migrat în urma cu mai putin de 5 ani. De aici rezulta ca persoanele care au emigrat în ultimii 5 ani sunt în majoritate inalt calificate, scazand totodata și proportia persoanelor cu un nivel mediu de calificare.

Șomajul și evolutia salariala în România

Intre 2003 și 2012, somajul imigranților români în Austria a crescut de la 1055 la 2559 de persoane. Conform AMS, în 2012, rata somajului imigranților din România a fost de 10,3%, cu 4 puncte procentuale mai mare decat cea a imigranților din tarile UE-8. (cf. Landesman, Mara, Vidovic, Hofer, Schuster, Titelbach, 2003:10)

Cu toate acestea, comparativ cu rata somajului imigranților din tarile terte, cea a românilor este seminificativ mai mica (Serbia și Muntenegru: 30,5%, Turcia: 13,8%). Aproximativ trei sferturi din șomerii români în Austria sunt absolventi ai învățământului obligatoriu. De asemenea, cel mai ridicat procent dintre șomerii din tarile UE-8 este cel al absolventilor de învățământ obligatoriu (60%), urmat de persoanele absolvente de scoli profesionale și învățământ superior (ibidem.).

Tabelul nr. 3.2. Salariul mediu lunar brut în EUR în statele EU-2 și EU-5, comparativ cu Austria, pe perioada 1995-2011

Sursa: Prelucrare date furnizate de Institutul Austriac de Cercetare Economica (WIFO „Österreichisches Institut für Wirtschaftsforschung) și de Institutul Vienez pentru Studii Economice Internationale ( WIIW „Wiener Institut für Internationale Wirtschaftsvergleiche”)

Tabelul nr. 3.3. Salariul mediu lunar brut în statele EU-2 și EU-5 calculat în puncte procentuale, comparativ cu Austria, pe perioada 1995-2011

(Austria= 100)

Sursa: Sursa: Prelucrare date furnizate de Institutul Austriac de Cercetare Economica (WIFO „Österreichisches Institut für Wirtschaftsforschung) și de Institutul Vienez pentru Studii Economice Internationale ( WIIW „Wiener Institut für Internationale Wirtschaftsvergleiche”)

Dupa cum reiese din tabelul nr. 3.2., România are cel mai scazut nivel de salarizare dintre noile state membre UE, dupa Bulgaria. în anul 2012, salariul lunar în România a fost de 466 EUR, ceea ce reprezinta 14% din nivelul salarial austriac. Deși acesta a recuperat din diferenta inaintea crizei economice comparativ cu salariul lunar brut austriac, intre anii 2009 și 2012, salariul lunat brut în România a ramas practic neschimbat. în timpul crizei economice, scaderea cererii de muncă a fost foarte pregnanta în România, ceea ce a dus la o scadere, urmata de o crestere negativa a salariilor reale, ceea ce a contribuit la o reducere a costurilor forței de muncă.

Daca privind acestei valori din punct de vedere procentual, raportandu-ne la salariul mediu brut austriac, putem afirma ca salariul mediu brut din România a crescut considerabil, de la 4.4% în 1995, la 14.3% în 2011. Acest procent este insa foarte scazut în comparatie cu alte tari europene. Spre exemplu, salariul mediu brut în Slovenia a reprezentat în 2011 46.6% din salariul mediu brut austriac. Pe locul al doilea se gasesc Cehia, cu 30.4% în 2011. Dintre tarile prezentate România inregistreaza a doua cea mai mica valoare, dupa Bulgaria, unde salariul mediu brut în 2011 a reprezentat doar 11.0% din cel austriac.

In concluzie, putem afirma urmatoarele:

Odata cu aderarea la UE în 2007, numarul de migratori români în Austria a crescut semnificativ.

In ceea ce priveste structura pe varste, 70% din migratorii români au varste curpinse intre 15 și 44 de ani. Acest procent este insa mic comparativ cu tarile UE-8. Proportia tinerilor cu vasrte curpinse intre 15 și 29 de ani este semnificativ mai mare decat cea a migratorilor din noile tari membre ale UE, exceptie facand doar Slovacia. –

Cei mai multi migratori sunt de sex feminin (56%).

Migratorii români în Austria traiesc în mare parte în Viena, dar și în alte orase importante.

In ciuda regimului de tranziție impus dupa aderarea la UE a României, ocuparea forței de muncă a crescut în mod constant. Astfel, aceasta a ajuns de la 56,6%, la 64,5% în 2012, dar este inca mica comparativ cu valorile inregistrate de migratorii statelor UE-8.

O mare parte a migratorilor români au o educatie de nivel mediu, urmata de cei cu absolventi de învățământ primar și cei cu studii superioare. De asemenea, o proportie mare a migratorilor din România în Austria sunt supracalificati.

Comparativ cu alte tari, migratorii din România sunt lucratori independenti intr-o proportie mult mai mare (35% vs 21%).

Imigranții români lucreaza în principal în domenii de productie, turism, comert, dar și în alte sectoare ecomonice.

Estimarea stocurilor viitoare de imigranți din România

Estimarea stocurilor viitoare de imigranți din România în Austria se bazeaza pe diferite scenarii în ceea ce priveste restrictiile de pe piata muncii, dispozitii tranzitorii, precum și factori independenti, cum ar fi ratele de ocupare în UE-15, UE-8 și UE-2, cifrele referitoare la populatie și prognozele PIB pe cap de locuitor pentru perioada 2013-2015.

Primul scenariu are bază la ipoteza ca restrictiile de pe piata muncii și cele tranzitorii vor ramane neschimbate în perioada mentionata.

Cel de-al doilea scenariu se bazeaza pe ipoteza ca limitarile de pe piata muncii din Austria vor fi anulate.

Aceste previziuni referitoare la estimarea variabilelor independente, cum ar fi rata de ocupare a populatiei sau PIB-ul pe cap de locuitor din UE-15, UE-8 și UE-2 pentru perioada 2013-2015 au fost facute de Eurostat și preluate de Landesman, Mara, Vidovic, Hofer, Schuster și Titelbach în raportul intocmit privind deschiderea portilor forței de muncă la 1 ianuarie 2014 pentru cetatenii români și bulgari.

Astfel, au fost elaborate doua scenarii: unul presupune o rata a migrației mai ridicata, iar celalalt o rata a migrației mai scazuta, fiecare dintre acestea avand ipoteze diferite bazăte pe deteriorarea sau imbunatatirea situatiei de pe piata forței de muncă în țara de origine sau de destinatie.

Acestea pot fi dupa cum urmeaza:

Scenariul unei rate a migrației ridicate, care se datoreaza unei cresteri a somajului în țara de origine cu aproximativ 3% și unui nivel scazut și stabil al somajului în țara de destinatie, respectiv Austria.

Scenariul unei rate a migrației scazute, bazăt pe presupunerea ca rata somajului în țara de origine ca scadea cu 2%, iar somajul în țara de destinatie, și anume Austria, va creste cu 3%.(cf. Landesman, Mara, Vidovic, Hofer, Schuster, Titelbach, 2003:15)

Primul scenariu presupune ca situatia forței de muncă în țara de origine sa se deterioreze, mai exact ca rata somajului sa creasca cu 3%, în timp ce situatia în Austria sa ramana constanta în perioada 2013-2015. Aceasta va rezulta intr-un mai mare potential de migrație din România, pentru ca exista oportunitati mai bune de angajare decat în țara de origine (ibidem.)

Cel de-al doilea scenariu are la bază ipoteza exact opusa, și anume scaderea ratei somajului în țara de origine și cresterea acesteia în țara de destinatie. în acest caz, Austria va deveni mai putin atractiva pentru migratori și respectiv, potentialul de migrație va fi mai scazut (ibidem).

In sectiunea urmatoarea voi prezenta rezultatele reale pentru perioada 1998-2012 și prognoza pentru perioada 2013-2015 bazăta pe trei scenarii diferite: scenariul de bază, scenariul unei rate de migrație scazuta și scenariul unei rate de migrație ridicata. în plus, în tabelele ce urmeaza voi arata ratele de crestere ale valurilor de migratori și migratia neta a fluxurilor în aceste diferite scenarii.

In plus, voi prezenta un alt model de migrație, bazăt pe modificarile de pe piata muncii în tarile UE-15. Acest model se bazeaza pe ipoteza ca o scadere sau o crestere a ratei de ocupare în tarile UE-15 va face Austria mai mult sau mai putin atractiva pentru migratorii din România, și astfel potentialul de migrație va creste sau va scadea. Rezultatele sunt prezentate în tabelul urmator.

Tabelul nr. 3.4 Numarul migratorilor români în Austria în perioada 1998-2015, conform scenariului de bază, scenariului ratei migrației ridicate și scenariului ratei migrației scazute

Sursa: Prelucrare date furnizate de Eurostat. Estimare preluata de la Comisia Europeana, European Economic Forecast, 2013

Tabelul nr. 3 5. Numarul migratorilor români în Austria, exprimant în puncte procentuale pentru perioada 2009-2015, conform scenariului de bază, scenariului ratei migrației ridicate, și scenariului ratei migrației scazute

Sursa: Prelucrare date furnizate de Eurostat. Estimare preluata de la Comisia Europeana, European Economic Forecast, 2013

Tabelul nr. 3.6. Rata neta de crestere a numarului migratorilor români în Austria în perioada 2009-2015, conform scenariului de bază, scenariului ratei migrației ridicate, scenariului ratei migrației scazute

Sursa: Prelucrare date furnizate de Eurostat. Estimare preluata de la Comisia Europeana, European Economic Forecast, 2013

Conform tabelului nr. 3.4. putem observa numarul cetatenilor români asteptati sa migreze în perioada 2013-2015 difera semnificativ de la un scenariu la altul. Daca în cazul scenariului de bază, ce presupune ca restrictiile, precum și rata somajului în România și Austria sa ramana neschimbate, numarul de migratori români pentru anul 2015 este asteptat sa ajunga la 70.430, în cadrul aceluiasi scenariu de bază, care insa, presupune ridicarea restrictiilor, numarul de migratori estimat pentru acelasi an este semnificativ mai mare (79862). Astfel, putem vorbi de o crestere cu 8,5% în cazul pastrarii restrictiilor și 14,2% în cazul ridicarii acestora (tabel nr. 3.5.).

Pentru scenariul unei rate a migrației scazute, rezultatele sunt diferite. Acesta presupune, dupa cum am afirmat anterior, carata somajului în țara de origine sa scada cu 2%, iar somajul în țara de destinatie, și anume Austria, sa creasca cu 3%. în cazul pastrarii restrictiilor, numarul de migratori va ramane acelasi ca și în cazul scenariului de bază, în timp ce, în cazul ridicarii acestora, numarul migratorilor români în Austria va ajunge la 76.639 în 2015, ceea ce va reprezenta o crestere de 12%. %.(cf. Landesman, Mara, Vidovic, Hofer, Schuster, Titelbach, 2003: 35)

Scenariul care estimeaza cea mai ridicata rata a migrației fortei de munca în românesti în Austria este cel din urma. Ascesta presupune ca rata migrației va fi foarte ridicata datorita unei cresteri a somajului în țara de origine cu aproximativ 3% și unui nivel scazut și stabil al somajului în țara de destinatie, respectiv Austria. Conform acestui scenariu, în cazul mentinerii restrictiilor pe piata fortei de munca, în 2015 vor emigra 70.430 de români în Austria. Pe de o alta parte, în cazul ridicarii restrictiilor pentru cetatenii români, numarul acestora va creste complesitor, inregistrand 83.182 de persoane, ceea ce reprezinta o crestere cu 16,5%. Conform aceluiasi scenariul insa, cea mai ridicata rata a migrației cetatenilor români în Austria se va inregistra în anul 2014, cand numarul acestora va creste cu 19, 2%.

Toate cele trei scenarii propuse intregistreaza rata cea mai ridicata a migrației în anul 2014.

In ceea ce priveste diferenta dintre numarul de migratori inregistrata în cadrul celor trei scenarii propuse intre scenariul mentinerii restrictiilor (scenariul 1) și scenariul liberalizarii pietei fortei de munca (scenariul 2), putem afirma ca aceasta este semnificativă. Astfel, pentru anul 2014, se preconizeaza o diferenta de 4.366 de persoane pentru scenariul de bază. Pentru scenariul ratei migrației scazute, diferenta inregistrata va fi de 4.276 de persoane, iar pentru scenariul ratei migrației ridicate, aceasta va atinge 4.459 de persoane.

În anul 2015, se estimeaza ca diferenta se va micsora, deoarece valul de migratori va fi mai scazut. Asadar, în cazul primului scenariul, diferenta va fi de 3.982 de persoane. în ceea ce priveste scenariul ratei migrației scazute, diferenta va fi de 3.753 de persoane, iar în cadrul ultimului scenariu, respectiv cel al ratei migrației ridicate, aceasta ca atinge valoarea de 4.218 persoane (tabel nr. 3.6)

Grafic nr. 3.7. Estimarea fluxului de migratori români în Austria, conform scenariului de bază

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Sursa: Prelucrare date furnizate de Eurostat. Estimare preluata de la Comisia Europeana, European Economic Forecast, 2013

Graficul anterior (Grafic nr. 3.7.) se refera la estimarea fluxului de migratori români în Austria, conform scenariului de bază.

Rezultatele estimarilor în scenariul de bază, care presupune ca restrictiile de acces pe piata muncii austrica impuse pentru cetatenii români sa ramana neschimbate, arata ca fluxul migratoriu în perioada 2012-2015 continua sa creasca. Daca în anul 2012, numarului migratorilor români era de 53.145, se estimeaza ca în anul 2015 acesta va ajunge la 70.430.

In cazul scenariului de liberalizare, care presupune ca restrictiile de piata muncii sa fie ridicate pentru cetatenii români, se estimeaza o crestere a numarului de migratori de la 53.145 în 2012, la 79.862 în 2015. Asadar, în cazul unei liberalizari a pietei muncii, se estimeaza ca fluxul migratoriu va fi semnificativ mai mare.

Prin urmare, în urma estimarilor se poate afirma ca trecerea de la un regim restrictiv pe piata forței de muncă la unul liberalizat în perioada 2014-2015, va atrage dupa sine un val suplimentar de imigranți din tarile UE-2. Valorile estimate sunt de 7.173 de imigranți în 2014 și 12.518 în 2015. Aceasta tendinta poate analiza și procentual. Astfel, daca restrictiile raman neschimbate pentru România, numarul imigranților va creste cu 13% în 2014. în cazul în care restrictiile vor fi eliminate, acesta va creste cu 22%

In ceea ce priveste anul 2015, numarul migratorilor români va creste cu 12,4% daca restrictiile de acces vor ramane neschimbate și cu 19% daca acestea vor fi ridicate.

Dupa ce au avut un regim restrictiv de patrundere pe piata muncii, dechiderea portilor pentru tarile UE-8 și UE-2 de catre alte tari europene a condus la un flux initial al migrației foarte puternic, dar care a scazut în timp. Prin urmare, curba migrației corespunzatoare anilor 2014-2015 este una ascendenta, datorita ridicarii restrictiilor, dar acesta tinde sa scada dupa anul 2015. Asadar schimbarea regimului forței de muncă, respectiv deschiderea portilor pentru lucratorii români, va duce la cresterea initiala a fluxului de migratori din acesta țara, insa acest flux se va diminua cu timpul.

Modificarea regimului forței de muncă în 2014, va atrage asadar, dupa sine un numar mare de migratori români, dar și bulgari în Austria în anii 2014 și 2015. Numarul total al acestora este estimat la 19.691. De asemenea, se estimeaza ca 75% dintre acestia vor proveni din România.

Grafic nr. 3.8. Estimarea fluxului net de migratori români în Austria, conform scenariului unei rate a migrației ridicate

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Sursa: Prelucrare date furnizate de Eurostat. Estimare preluata de la Comisia Europeana, European Economic Forecast, 2013

Scenariul de liberalizare, bazăt pe ridicarea restrictiilor pentru lucratorii români, prognozeaza un flux de 10.052 de persoane în 2014 și 9.944 de persoane în 2015 (grafic nr. 3.8.). Estimarile sugereaza ca în cazul liberalizarii pietei muncii pentru muncitorii români, numarul acestora va atinge valoarea de 77% în 2014 și 66% în 2015 din numarul total de imigranți în Austria.

Grafic nr. 3.9. Numarul migratorilor români exprimat în puncte procentuale, în perioada 2009-2015

EMBED MSGraph.Chart.8 \s Sursa: Prelucrare date furnizate de Eurostat. Estimare preluata de la Comisia Europeana, European Economic Forecast, 2013

Daca facem referire la graficul nr. 3.9., putem observa ca diferenta dintre cele doua scenarii (mentinerea restrictiilor și liberalizarea pietei muncii) este destul de mare. Daca în anul 2014 se asteapta ca numarul migratorilor sa ajunga la aproape 16% în cazul scenariului 2, în cazul primului scenariu, procentul estimat este de doar aproximativ 8%: în anul 2015, ambele procente vor scadea. Cu toate acestea, procentajul scenariului 2 va ramane semnificativ mai mare decat cel al scenariului 1 (14%, respectiv 8%).

In concluzie ridicarea restrictiilor de acces pentru tarile UE-2 (România și Bulgaria) va duce la un flux de 5.746 de persoane în 2014 și 5.345 de persoane în 2015, ceea ce reprezinta o crestere cu 69%, cu 60% mai mare decat în cazul pastrarii restrictiilor privind accesul pe piata forței de muncă din Austria.

Concluzii

Migratia fortei de munca este o problema cu care se confrunta majoritatea statelor lumii. Dupa cum am vazut, aceasta are cauze și efecte multiple asupra economiilor tarii de origine și tarii de destinatie. Daca de cele mai multe ori în cazul fenomenului „brain drain”, migratia este benefica pentru țara de destinatie, în alte situatii aceasta poate cauza probleme multiple tarii de destinatie. Migratorii se confrunta în general cu probleme de adaptare, atat la legislatia tarii în care migreaza, cat și la normele societatii respective.

In ciuda regimului de tranziție impus dupa aderarea la UE a României, ocuparea forței de muncă a crescut în mod constant. Astfel, aceasta a ajuns de la 56,6%, la 64,5% în 2012, dar este inca mica comparativ cu valorile inregistrate de migratorii statelor UE-8.

Migratia românilor în Austria a luat asadar amploare în ultimii ani, datorita eliminarii treptate a restrictiilor, și a culminat cu eliminarea totala a acestora la 1 ianuarie 2014. Din acest motiv, numarul migratorilor români în aceasta țara este în continua crestere. Se estimeaza ca anul 2014, numarul migratorilor români în Austria va ajunge la 10.052 de persoane, iar în 2015, la 9.944 de persoane.

Piata fortei de munca austriaca este ofertanta pentru migratorii români, aceastia alegand sa se stabileasca aici datoriita salariilor ridicate care le ofera perspectiva unei vieti mai bune. Daca în anul 2012, un român castiga 466 de Euro în țara de origine, în Austria salariul mediu ajungea la 3270 de Euro. Cu toate acestea, în prezent salariul mediu pentru un loc de munca care nu necesita calificare este 1300 de euro în Austria, o valoare semnificativ mai mare decat a salariului mediu pentru acelasi loc de munca în România.

Cu toate acestea, sentimentul de apartenenta la societatea austriaca este foarte greu de dobandit, iar limba este un factor care pune numeroase piedici.

De aceea, cei mai multi dintre românii imigranți în Austria lucreaza în sectorul de prestare de servicii (altfel spus ca bucatari, spalatori de vase, ingrijitori de batrani sau personal de curatenie) și agricultura. Cu toate acestea, rata de ocupare a acestora a crescut continuu, astfel ca proportia migratorilor români ocupati cu varste cuprinse intre 15 și 64 de ani a ajuns de la 61,3% în anul 2008, la 64,5% în anul 2012 (cf. Landesman, Mara, Vidovic, Hofer, Schuster, Titelbach, 2003:4). Cresterea nu este foarte semnificativă, dar trebuie mentionat ca în anul 2008, aceasta rata a scazut pana la 56,6%, incepand din nou sa creasca dupa anul 2008. Cea mai inportanta crestere a avut loc intre anii 2010 și 2011, o crestere de aproape 5%. Mai mult decat atat, cei mai multi migratori sunt de sex feminin, atingand valoarea de 56%.

Dupa cum am mentionat în capitolul anterior, cei mai multi migratori au varste fragede, cuprinse intre 15 și 29 de ani. Referitor la calificarea acestora, doar 10,9 % dintre imigranții români sunt inalt calificati. în schimb, intalnim un numar foarte mare de muncitori necalificati 30,2%, procent similar cu cel al muncitorilor din tarile terte.

In concluzie, lucrarea de fata urmareste toate aspectele corelate cu migratia fortei de munca româneasca în alte state, și în special, în Austria, în conditiile în care migratia are un rol important pentru acoperirea nevoilor pietei muncii europene.

Listă bibliografică

Carti:

Albu Alexandru, Rosu-Hamzenscu Ion (1987). Migratia internationala a fortei de munca. Ed. Stiintifica și Enciclopedica. Bucuresti

Cismas Laura Mariana, Sirghi Nicoleta, Negruț Lucia, Ed. Orizonturi Universitare (2003). Economie. Concepte, relații, întrebări. Teste de autoevaluare. Probleme rezolvate. Timișoara.

Constantin Daniela Luminița (2004). Institutul European din România, Studii de impact nr.5 (Pais II) Fenomenul migraționist din perspectiva aderării României la Uniunea Europeană. București.

Cucuruzan Româna Emilia, Ed. Fundatia Studii Europene (2010). Migratia și mobilitatea fortei de munca din România în contextual integrarii europene. Cluj- Napoca.

Diaconescu Horia, Infracțiunile de corupție și cele asimilate sau în legătură cu acestea (2005), Ed. All Beck, București.

Giannoccolo, Paolo (2006), Brain Drain and Fiscal Competition: a Theoretical Model for Europe, Ed. University of Milano Bicocca. Milano

Pass Christopher, Bryan Lower, Davies Leslie, Fourth Edition (2005). Collins dictionary of Economics. HarperCollins Publishers.

Popa, Madalina. (2013), Politica de migrație a Uniunii Europene- implicatii pentru piata muncii. Ed. Alpha. Buzau.

Ungureanu Emilia, Ed. Agir, (2001). Piața muncii. București.

Articole:

Brücker, H., and B. Siliverstovs, Empirical Economics (2006), “On the estimation and forecasting of international migration: how relevant is heterogeneity across countries?,” Empirical Economics, 31(3), p.735–754.

Castles Stephen (2000), “Internațional Migration at the Beginning of the Twenty-First Century: Global Trends and Issues”, International Social Science Journal, Vol. 52, No. 165, p.270-271.

Clipa Catalin (2004/2005), Globalizarea și migratia fortei de munca din România. Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”. Iasi

Daciana Roșca (2011), Mobilitatea și migrația forței de muncă. Factori determinanți. Cazul Uniunii Europene, Universitatea de Vest din Timișoara. Timișoara.

Giannoccolo, Paolo (2005), Brain Drain Competition, Policies în Europe: a Survey, Dipartimento di Scienze Economiche di Bologna, working paper n_ 534

Grafenhoher D. Jaag C., Keuschnigg C., Keuschnigg M. (2007), Economic ageing and demographic change. Vienna Yearbook of Population Research.

Lazaroiu Sebastian. Autumn 2003. European Commission Project: “Sharing Experience: Migration Trends în Selected Applicant Countries and Lessons Learned from the ‘New Countries of Immigration‘ în the EU and Austria”. VOLUME IV – România. More ‘Out’ than ‘In’ at the Crossroads between Europe and the Balkans

Mountford, A. (1997), Can a brain drain be good for growth în the source economy? Journal of Development Economics, 53.

Sarcinschi Alexandra (2008), Migrație și Securitate. Ed. Universitatii Nationale de Aparare “Carol I”. Bucuresti.

Simina Ovidiu Laurian (2009), Mobilitatea forței de muncă și procesul extinderii Uniunii Europene. Dimensiunea migrației ilegale și consecințele social-economice, Universitatea de Vest din Timișoara. Timișoara.

Articole traduse:

Goschin Zizi, Român Monica , Danciu Aniela-Raluca (2013), (Department of Statistics and Econometrics, Bucharest Academy of Economic Studies) THE BRAIN DRAIN PHENOMENON în ROMÂNIA. MAGNITUDE, CHARACTERISTICS, IMPLICATIONS, Revista Economica 65:5.

Internet:

***(2013) Dictionar explicativ al limbii române. Consultat la: http://dexonline.ro/

*** (2014) Migration and the Brain Drain Phenomenon. Consultat la: http://www.oecd.org/social/poverty/migrationandthebraindrainphenomenon.htm

***(2014) Comisia Europeană. Europa 2020. Consultat la: http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm

***(2014) European Comission. Eurostat. Consultat la: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/

.***(2014) Institutul Național de Statistică. Consultat la: www.insse.ro

***(2014) International Organization for Migration. Consultat la: http://www.iom.int/cms/en/sites/iom/home/about-migration/key-migration-terms-1.html

*** Institutul Austriac pentru Cercetari Ecomonice. Consultat la: http://www.wifo.ac.at/

*** Institutul Vienez pentru Studii Economice Internationale. Consultat la: http://www.wiiw.ac.at/

*** Institutul National de Statistica Austriac, (2012) Population Projections http://www.statistik.at/web_de/statistiken/bevoelkerung/wanderungen/internationale_wanderungen/index.htm

Articole electronice din baze indexate (working paper):

Biffl Gudrun, Berger Johannes, Hofer Helmut , Schuh Ulrich, Strohner Ludwig. September 2010. Potentielle Auswirkungen einer Änderung der österreichischen Migrationspolitik în Richtung qualifizierte Zuwanderung auf dasmittel‐ bis langfristige Wirtschaftswachstum.

http://www.donau-uni.ac.at/imperia/md/content/department/migrationglobalisierung/forschung/wko-duk-ihs-gesamtbericht-migrationspolitik.pdf

European Commission, Employment, Social Affairs and Equal Opportunities “Mobility în Europe 2010”, http://www.mobilitypartnership.eu/Documents/Mobility%20in%20Europe%202010.pdf

Eurostat, (2012) “Nearly Two-Thirds of the Foreigners Living în EU Member States are Citizens of Countries outside the EU-27,” Statistics în Focus, July 2012, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-SF-12-031/EN/KS-SF-12-031-EN.PDF.

Shima Isilda (2010) FIW Policy note “Bulgarian and Românian migrants în the Austrian labour market and the structural change between 2000 and 2009”. European Centre for Social Welfare Policy and Research

http://www.fiw.ac.at/fileadmin/Documents/Publikationen/Studien_II/SI07.Policy_Note.Return_Migration.pdf

Landesmann Michael, Mara Isilsa, Vidovic Hermine, Hofer Helmut, Schuster Philip, Titelbach Gerlinde. August 2013. Auswirkungen der Arbeitsmarktöffnung am 1. Jänner 2014 auf den Wirtschafts Arbeitsstandort Österreich. Endbericht. Viena.