Implicarea Publicului In Politicile Comunitare

=== Implicarea publicului în politicile comunitare ===

Care sunt, în opinia dumneavoastră, informațiile ce trebuie să fie de interes public?

Informațiea de interes public este definită ca fiind: orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități /instituții publice, indiferent de suportul, forma sau modul de exprimare a informației.

Informațiile considerare de interes public trebuie să facă referire la următoarele:

– identitatea persoanelor din conducere și a celor responsabile cu difuzarea informațiilor publice;

– date ce țin de denumirea oficială a instituției în cauză, adresa, numărul de telefon, pagina de internet;

– sursele financiare ale instituției, precum și bugetul și bilanțul contabil al acesteia;

– lista documentelor de interes public;

– regulamentul de funcționare și organizare al instituției;

– structura organizatorică, atribuțiile departamentelor, programul de funcționare, precum și programul de audiențe;

– programele de dezvoltare pe care instituția în cauză le are in vedere pe parcursul unui an calendaristic sau a unui mandat;

– modalitatea de contestate a deciziei instituției sau autorității în cauză;

– buletine informative cu privire la ședințele care au loc la nivelul instituției, la ordinea de zi propusă, precum și modalitatea prin care se votează propunerile aflate pe ordinea de zi;

– raport periodic de activitate;

Orice persoană are dreptul de a fi informată cu privire la activitățile și atribuțiile instituțiilor publice, adică a acelor unități a căror funcționare este asigurată prin bani publici rezultați din plata taxelor și impozitelor contribuabililor. Acest drept la informare completează procesul democratic prin care cetățenii își aleg reprezentanții în forurile legislative și administrative ale țării. Astfel se creează cadrul care permite oricărui cetățean-contribuabil să se informeze și să fie informat cu privire la interesele sale și, prin aceasta, să controleze felul în care se comportă cei aleși de el și modul în care sunt cheltuiți banii publici.

Dreptul oricărei persoane la informație are trei dimensiuni:

(1) dreptul de a fi informat, din oficiu, de către instituțiile / autoritățile publice cu privire la aspecte importante ale funcționării acestora;

(2) dreptul de a cere informații;

(3) dreptul de a fi informat de către mass media cu privire la diverse aspecte importante din sfera publică.

Toate aceste drepturi sunt garantate de Constituția României. Existența, cunoașterea, respectarea și exercitarea lor constituie elemente de bază pentru asigurarea transparenței procesului de guvernare.

Un alt aspect al exercitarii dreptului la informația publică reglementează accesul la informație al persoanelor care efectuează studii și

cercetări, în interes personal sau de serviciu. Relativ la aceasta, se pot face copii după documentele care fac obiectul cercetării, în condițiile suportării costului fotocopiilor de către solicitant.

În vederea asigurării și facilitării accesului la diverse documente și a studiului acestora, instituțiile / autoritățile publice trebuie să amenajeze un spațiu special destinat acestui scop și disponibil între anumite ore, comunicate în prealabil.

În România există o serie de informații reglementate prin lege care nu sunt accesibile cetățeanului de rând. Astfel:

– a) informații din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informațiilor clasificate;

b) informații privind deliberările autorităților, precum și cele care privesc interesele politice și economice ale României, dacă fac parte din categoriile informațiilor clasificate;

c) informații privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere principiului concurenței;

d) informații privind datele personale, potrivit legii; excepții sunt numai cazurile celor care exercită o funcție publică și astfel de informații sunt relevante pentru capacitatea persoanei de a exercita funcția în cauza;

e) informații privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere:

– unui proces echitabil, potrivit legii;

– dreptului unei persoane de a beneficia de o judecată dreaptă sau

– dreptului unei autorități / instituții publice de a conduce o ancheta penală sau disciplinară ori dacă dezvăluie surse confidențiale sau pune în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea sau un interes legitim al unei persoane; de exemplu: rezultatele analizelor medicale și a testelor HIV, care sunt confidențiale și care, dacă ar fi făcute publice, ar afecta în mod evident condițiile de viață ale persoanei în cauză;

f) informații a caror publicare prejudiciază măsurile de protecție a tinerilor.

Prin simplul fapt că solicită informații fiecare persoană poate contribui la responsabilizarea funcționarilor și a celor aleși pentru a presta un seriviciu public.

Într-o instituție transparentă scad șansele corupției și abuzurilor de tot felul. Accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public constituie unul din principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și autoritățile publice, în conformitate cu Constituția României și documentele internaționale ratificate de Parlamentul României.

Ce v-a determinat să formulați sau să nu formulați o cerere de obținere de informații publice?

În general, cetățenii comunității adresează instituției pe care o conduc cereri cu privire la hotărârile de Consiliu adoptate în ședințele Consiliului local. De cele mai multe ori cererile fac referire la problemele care au directă legătură cu ei. Există și cereri în care sunt cerute informații cu caracter general pentru comunitate adresate instituției de către cetățenii comunității. Aceste cereri fac obiectul unor întrebări despre proiectele mari ale comunității aflate în desfășurare sau care se află pe o listă de așteptare în funcție de prioritățile comunității sau de bugetul local. Pentru cetățeni este greu de înțeles de ce unele proiecte înaintează greu sau sunt blocate pentru o perioadă de timp. Introduc cereri la primărie și cer urgentarea proiectelor. Întârzierile se pot datora lipsei fondurilor sau neîndeplinirii contractului de către contractanți. Încercăm pe cât posibil să răspundem tuturor solicitărilor pentru ca cetățenii să fie mulțumiți.

În ce situație credeți că este necesar să înaintați o recomandare, sugestie sau opinie unei autorități publice locale?

În calitate de primar a comunei Giroc din județul Timiș am observat ca în general cetățenii comunității înaintează recomandări, sugestii sau opinii în cea mai mare măsură doar cu privire la probleme ce – i privesc în mod personal, și într-o mai mică măsură sunt preocupați de probleme ce țin de comunitate la nivel general.

O propunere interesantă căruia aleșii locali i-au dat curs a fost aceia a unui cetățean local care a făcut propunerea de a realiza un monument închinat eroilor neamului cazuți în cel de al doilea razboi mondial. Propunerea a fost supusă spre analiză Consiliului local, iar în vara acestui an vom putea inaugura monumentul închinat eroilor neamului, monument ce s-a realizat la inițiativa cetățenilor.

Ce vă determină să participați sau să nu participați la o ședință publică sau la o dezbatere publică a Consiliului Local sau a Consiliului Județean?

La ședințele pe care le conduc în calitate de primar am observat ca participarea cetățenilor la ședințele Consiliului local sunt în strânsă legătură cu ordinea de zi. Dacă pe ordinea de zi sunt dezbătute probleme care au fost ridicate de un cetățean anume, în acest caz cetățeanul respectiv asistă la ședință. În caz contrar, participarea cetățenilor la ședințele Consiliului local este foarte redusă. Comuna Giroc beneficiază de două publicații care fac publice dezbaterile Consiliului local, iar cetățenii deși sunt informați în mod periodic că pot participa la ședințe nu sunt prezenți în sală. Gradul de implicare al cetățenilor în luarea deciziilor este foarte scazut și acest lucru se datorează lipsei unei tradiții de a ne implica activ în determinarea și totodată luarea deciziilor la nivel local.

Ce acțiuni ați întreprinde în situația în care vi s-ar refuza accesul la o informație de interes public?

Pentru cazurile în care un funcționar al unei instituții / autorități publice refuză, tacit sau explicit, să furnizeze informația care i-a fost solicitată (fără a avea un temei legal pentru aceast refuz), legea accesului la informație prevede o serie de sancțiuni. Persoana căreia i se neagă în mod nejustificat dreptul de acces la informația de inters public are la dispoziție mai multe posibilități de reacție.

Astfel, prima modalitate de reacție este depunerea unei reclamații la conducatorul instituției / autorității respective, în termen de cel mult 30 de zile de la luarea la cunoștință a refuzului. De cele mai multe ori, refuzul de a furniza o informație răspunde unei solicitări verbale și nu se face în scris. Dacă există documente care să dovedească refuzul, o copie a acestora se anexează reclamației. Reclamația trebuie urmată de o cercetare administrativă, pentru a se stabili dacă este întemeiată sau nu. Dacă se consideră că reclamantul are dreptate, acesta va primi în termen de 15 zile un răspuns ce va conține informația solicitată și menționarea sancțiunilor aplicate funcționarului reclamat.

O altă modalitate de reacție, specifică situațiilor în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale recunoscute legal, este înaintarea unei plangeri în instanță. De asemenea, aceasta se va depune în termen de 30 de zile de la încheierea perioadei de răspuns (ceea ce înseamnă 60 de zile de la solicitarea informației). Instanța poate dispune furnizarea informațiilor de interes public solicitate și plata unor daune morale și / sau patrimoniale (în funcție de informația solicitată, de importanța acesteia pentru petent, de consecințele care au rezultat din refuzul sancționat pentru circumstanțele de viață ale persoanei în cauză.)

Hotărârea tribunalului poate fi contestată prin recurs la Curtea de Apel, a cărei decizie va fi definitivă și irevocabilă. Ambele proceduri se vor judeca în instanțe în procedură de urgență. Acțiunile în justiție pentru apărarea dreptului de acces la informație sunt scutite de taxa de timbru.

O a treia modalitate de reacție a cetățeanului căruia i se refuză accesul la informații de interes public constă în sesizarea instituției Avocatul Poporului, care are ca obiect de activitate tocmai cazurile de încălcare a unor drepturi și libertăți de către instituțiile administrației publice. Sesizarea adresată Avocatului Poporului trebuie semnată de petiționar și va cuprinde urmatoarele:

– numele și prenumele petiționarului;

– domiciliul, inclusiv adresa exactă unde poate fi găsit;

– prezentarea succintă și clară a drepturilor sau libertăților încălcate;

– autoritatea administrativă sau funcționarul public în cauză;

– descrierea faptelor invocate, prin care i s-au încălcat drepturile;

– dovada întârzierii sau refuzului autorității administrative de a soluționa legal cererea, in termenul prevazut;

– mențiunea obligatorie dacă cererea face obiectul unei cauze aflate pe rolul unei instanțe judecătorești sau dacă a format obiectul unei judecăți;

– autoritățile publice care au fost sesizate anterior;

– orice alte acte care pot susține cererea.

Care sunt măsurile care considerați că ar trebui luate pentru a încuraja accesul cetățenilor la informația de interes public?

Accesul cetățenilor la informația de interes public trebuie să fie facilitat de instituțiile sau autoritățile locale printr-o serie de măsuri cum ar fi:

– afișarea la sediul instituției a informațiilor considerate prin lege de interes public;

– publicarea in Monitorul Oficial a informațiilor de interes public;

– publicarea prin mijloace de publicare în masă;

– publicarea de reviste, ziare, pliante la nivel local sau central prin care să se facă cunoscute informațiile de interes public și procedura prin care cetățeanul poate accede la aceste informații;

– publicarea informațiilor pe internet pentru a facilita dobândirea de informații publice.

– închirierea unei linii de cablu TV pentru a transmite cetățenilor ședințele Consiliului local sau județean. Acest lucru ar duce la o mai mare transparență la nivelul instituțiilor statului.

Care sunt măsurile care considerați că ar trebui luate pentru stimularea participării cetățenilor în procesul decizional la nivel local?

În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administrației publice are obligația să publice un anunț referitor la această acțiune în site-ul propriu, să-l afișeze la sediul propriu, într-un spațiu accesibil publicului, și să-l transmită către mass-media centrală sau locală, după caz. Autoritatea administrației publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informații.
Anunțul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoștința publicului, în condițiile legii, cu cel puțin 30 de zile înainte de supunerea spre analiză, avizare și adoptare de către autoritățile publice. Anunțul va cuprinde o notă de fundamentare, o expunere de motive sau, după caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, textul complet al proiectului actului respectiv, precum și termenul limita, locul și modalitatea în care cei interesați pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.
Anunțul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanță asupra mediului de afaceri se transmite de către inițiator asociațiilor de afaceri și altor asociații legal constituite, pe domenii specifice de activitate, în termenul prevazut de lege. La publicarea anunțului autoritatea administrației publice va stabili o perioadă de cel puțin 10 zile pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice.
Conducatorul autorității publice va desemna o persoană din cadrul instituției, responsabilă pentru relația cu societatea civilă, care să primească propunerile, sugestiile și opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus.

Proiectul de act normativ se transmite spre analiza si avizare autorităților publice interesate numai după definitivare, pe baza observațiilor și propunerilor formulate potrivit legii.

Autoritatea publică în cauză este obligată să decidă organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act normativ, dacă acest lucru a fost cerut in scris de către o asociație legal constituită sau de către o altă autoritate publica. În toate cazurile în care se organizează dezbateri publice, acestea trebuie să se desfășoare în cel mult 10 zile de la publicarea datei și locului unde urmează să fie organizate. Autoritatea publică în cauză trebuie să analizeze toate recomandările referitoare la proiectul de act normativ în discuție.
În cazul reglementarii unei situații care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgentă prevăzută de reglementările în vigoare.

Participarea persoanelor interesate la lucrările ședințelor publice se va face în următoarele conditți:

a) anunțul privind ședința publică se afișează la sediul autorității publice, inserat în site-ul propriu și se transmite către mass-media, cu cel puțin 3 zile înainte de desfășurare;

b) acest anunț trebuie adus la cunoștința cetățenilor și a asociațiilor legal constituite care au prezentat sugestii și propuneri în scris, cu valoare de recomandare, referitoare la unul dintre domeniile de interes public care urmează să fie abordat în ședința publică;

c) anunțul va conține data, ora și locul de desfășurare a ședinței publice, precum și ordinea de zi.

Difuzarea anunțului și invitarea specială a unor persoane la ședința publică sunt în sarcina responsabilului desemnat pentru relația cu societatea civilă.

Participarea persoanelor interesate la ședințele publice se va face în limita locurilor disponibile în sala de ședințe, în ordinea de precădere dată de interesul asociațiilor legal constituite în raport cu subiectul ședintei publice, stabilită de persoana care prezidează ședința publică. Ordinea de precadere nu poate limita accesul massmedia la ședințele publice. Persoana care prezidează ședința publică oferă invitaților și persoanelor care participă din proprie inițiativă posibilitatea de a se exprima cu privire la problemele aflate pe ordinea de zi.
Adoptarea deciziilor administrative ține de competența exclusivă a autorităților publice. Punctele de vedere exprimate în cadrul ședințelor publice de persoanele menționate au valoare de recomandare.

Minuta ședinței publice, incluzând și votul fiecărui membru, cu excepția cazurilor în care s-a hotărât vot secret, va fi afișată la sediul autorității publice în cauza și publicată în site-ul propriu. Autoritățile publice sunt obligate să elaboreze și să arhiveze minutele ședintelor publice. Atunci când se consideră necesar, ședințele publice pot fi înregistrate. Înregistrările ședințelor publice vor fi făcute publice, la cerere, în condițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Autoritățile publice sunt obligate să întocmească și să facă public un raport anual privind transparența decizională, care va cuprinde cel puțin urmatoarele elemente:

numarul total al recomandarilor primite;

numarul total al recomandarilor incluse in proiectele de acte normative si in continutul deciziilor luate;

numarul participantilor la sedintele publice;

numarul dezbaterilor publice organizate pe marginea proiectelor de acte normative;

situația cazurilor în care autoritatea publică a fost acționată în justiție pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi;

evaluarea proprie a parteneriatului cu cetățenii și asociațiile legal constituite ale acestora;

numărul ședințelor care nu au fost publice și motivația restricționării accesului.

Raportul anual privind transparența decizională va fi făcut public în site-ul propriu, prin afișare la sediul propriu într-un spațiu accesibil publicului sau prin prezentare în ședință publică.

Ce măsuri considerați că ar fi necesare pentru responsabilizarea demnitarilor aleși/numiți și întărirea relației lor cu cetățenii?

Încălcarea de către funcționarii publici cu vinovăție, a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea disciplinară, contravențională, civilă sau penală după caz, conform legii 118/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Pentru a nu se ajunge în situațiile mai sus enunțate și pentru ca funcționarii publici, respectiv aleșii locali să fie responsabili față de cetățeanul comunității din care face parte și care pe cale de conseciță la ales, consider ca este necesar ca alegerea acestora să se facă pe liste uninominale pentru ca cetățeanul sa poată alege cea mai buna soluție pentru comunitate.

Introducerea votului uninominal poate constitui una dintre soluțiile cele mai eficiente pentru creșterea responsabilității aleșilor locali față de cetațeanul care la ales. În acest fel, cel ales știe ca dacă va încălca promisiunile făcute în campaniile electorale există posibilitatea ca la următoarele alegeri sa nu mai iasă învingător. Această posibilitate de scrutin dă cetățeanului puterea de a alege dintre cei mai buni pe cei mai buni.

Consider ca este necesar ca demnitarii fie ei numiți sau aleși să organizeze sistematic întălniri cu cetățenii în care să le comunice acestora proiectele propuse de ei pentru a afla de la sursă directă în ce mod proiectele vizate de el sunt benefice cetățeanului în mod direct, respectiv comunității din care face parte.

Ce modificări considerați că ar trebui aduse cadrului legislativ existent în direcția transparentizării activității instituțiilor publice și stimulării participării cetățenilor în procesul decizional?

Consider că din punct de vedere legislativ România beneficiază de un cadru legislativ adaptat la standardele Uniunii Europene. În acest sens putem enumera: Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public; Legea 52/2003 privind Transparența decizională în administarția publică, respectiv Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în execitarea demnităților publice, coroborate cu alte acte normative. Acest cadru legislativ ar putea fi considerat suficient pentru a asigura transparență între instituțiile statului și cetățean în calitate de contribuabil al acestor instituțiile.

Practica ne arată că cetățeanul din România este încă reticent în fața autorităților statului. Cetățeanul român trebuie să învețe să fie responsbil față de comunitate prin a se informa permanent cu privire la gestionarea banului public. Cetățanului român îi lipsesc spiritul civic și preocuparea față de comunitate lipsește cu desăvârșire. Trebuie să înțelegem că funcționarul public, instituțiile statului atât la nivel central cât și local sunt în slujba cetățeanului și nu invers. Trebuie să învățăm că este dreptul nostru să știm tot ce se întâmplă cu banii noștri și pe cale de consecință cu comunitatea în care trăim.

Consider că ONG-urile ar trebuie să se implice mai mult pentru al face pe cetățean responsabil pentru comunitatea în care trăiește, dar totodată să fie exigente cu autoritățile locale sau centrale.

Fiecare cetățean trebuie să învețe să participe direct la dezvoltarea comunității în care trăiește, nu doar plătind taxe și impozite, dar și mergând la vot și prin a oferi propuneri, soluții pentru buna desfășurare a vieții la nivelul comunității.

BIBLIOGRAFIE

*** Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public

*** Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică

*** Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice