Implicarea Administrației Publice In Dezvoltarea Economică Locală. Studiu DE Caz Municipiul Dragasani

UNIVERSITATEA“CONSTANTIN BRANCOVEANU” – PITEȘTI

Facultatea de Management Marketing in Afaceri Economice Râmnicu

Vâlcea

Specializarea Administrație Publică

IMPLICAREA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE IN DEZVOLTAREA ECONOMICĂ LOCALĂ

STUDIU DE CAZ : MUNICIPIUL DRAGAȘANI

LUCRARE DE LICENȚĂ

Cordonator :

Conf.univ .dr. Belu Nicoleta

Absolvent:

Măgură Ionuț-Alexandru

2016

INTRODUCERE

Efectele pe care dezvoltarea anumitor activități economice le pot avea asupra altor dimensiuni urbane, trebuie luate în considerare. Ridicarea veniturilor populației dintr-o anumită zonă nu garantează îmbunătățirea condițiilor sociale la nivelul întregului oraș, după cum amplasarea unor activități industriale ce crează multe locuri de muncă poate avea consecințe negative la nivelul mediului.

Capacitatea orașelor de a se angrena în competiție este dată de productivitatea acestora și de avantajele lor competitive, dar și de disponibilitatea de a stabili relații și de a coopera pe multiple planuri. Inseamnă că, în ultimă instanță, competitivitatea orașelor depinde de modul în care se realizează managementul acestora. Complexitatea unei arii urbane este generată de numărul și de diversitatea produselor urbane.

– Orașele din sistemul urban european sunt astăzi în competiție pentru crearea și atragerea de activități economice care vor genera venituri. Capacitatea de generare a acestor venituri este influențată de aspecte ale economiei și ale societății urbane precum nivelul serviciilor, infrastructura, calitatea vieții, facilitățile culturale și de educație.

Competiția urbană tinde să devină un concept tot mai vehiculat. Mass media prezintă cu regularitate scoruri ale celor mai atractive orașe pentru oportunități de afaceri, investiții, sau din punct de vedere cultural, sau de mediu. Cu toate acestea, un oraș competitiv, definit doar pe baza oportunităților de investiții, nu este neapărat un oraș competitiv în termenii pe care comunitatea și autoritatea locală îi susține.

Capitolul I

Administrația publică locală, actor al dezvoltării

Noțiunea de administrație public

Administrația publică este cel mai important aspect al birocrației in întreaga lume, fie că este vorba de democrație, socialism sau statul capitalist, cu atât mai mult într-un stat socialist în care toate aspectele vieții cetățenilor sunt influențate și decise de guvern.

Au existat schimbări considerabile in modul de execuție al administrației in antichitate și in timpuri medievale când inițiativa nu a fost nimic mai mult decât funcții administrative sporadice, cum ar fi menținerea ordinii publice și de colectare a veniturilor cu puține sau de loc activități de bunăstare .

Oameni care executau aceste activități erau aleși de monarhi și nu erau cu nimic mai buni ca servitorii personali.

Cu trecerea timpului ,obiectivul administrație publice a suferit o schimbare de conceptie la începutul secolului XIX . Această abordare a fost bazată pe un cadru legal înlocuind funcția patriarhala cu birocrația.

Apariția acestei noi abordări a administrației publice este datorată mai multor motive .

Cel mai important fiind Revoluția Industriala .Cu Revoluția Industrială ,Guvernul face o incursiune in comerț care a fost urmata de Imperialism Naționalism și Internaționalism care a dus la lărgirea datoriilor și responsabilităților Guvernului .

În ziua de azi sunt din nou foarte multe diferențe fața de ce a existat cu un secol in urmă și încă o dată scopul administrației publice a suferit schimbări , este dificil să decidem dacă este o paradigma sau nu . Cu toate acestea conștientizarea tot mai mare in rândul oamenilor mai ales in țările dezvoltate și în curs de dezvoltare , pentru cunoașterea drepturilor , privilegiilor și a legilor printre oameni ,au aruncat noi provocări pentru administrația publică și factorii de decizie politică.

Cererea pentru serviciile naționale unificate ,conflictul de interese intre diferitele secțiuni economice ale societății și cu migrația globală și, ulterior,de globalizare; protejarea intereselor grupurilor multi-etnice ale societății au ținut administratori publici ocupați.

Administrarea contează atât de mult, pentru că nu este suficient sa se realizeze politici și legi pe hârtie. Interpretarea și traducerea acestor politici și legi în acțiuni și a le efectua este partea dificilă. Prin urmare, administratorii publici trebuie să joace un rol important în fucționarea guvernului ca o mașină. Birocrația a fost de multe ori batjocorită și ridiculizată dar dacă munca de administrare s-ar fi oprit, nimic nu s-ar fi realizat .

Administrația publică jucă diferite roluri importante ,însă cel mai important este legat de implementarea legilor și politicii și de a acționa ca un arbitru al lor. Prin urmare, este important ca cititorul să abordeze studiul administrației publice, cu o minte deschisă și fără prejudecăți pentru a aprecia pe deplin natura, rolul, importanța și relevanța birocrației.

Administrația publică este ca orice alta administrație care are grija de interesul public.

O definiție completă pentru administrația publică este dificil de ințeles datorită numărului mare de sarcini care cad asupra ei .

Poate administrația publică să se despartă de sistemul social și politic ,cu siguranță nu ,și pe deasupra apare o alta definiție oferită de autoru F.A. Nigro care susține că “administrația publică este în esență un efort de grup în stabilirea publică”. In al doilea rând acoperă toate cele trei ramuri ale guvernului , executivul, legislativul și judiciarul. El a adăugat că, „de când administrația publică joacă un rol esențial în formularea politicilor, prin urmare, aceasta este de asemenea o parte a procesului politic”. (exemplu Proiectele de legi și acte)

Nigro, de asemenea, a spus că administrația publică este diferită de administrare privată, în numeroase moduri și că interacționează cu diferite grupuri private și persoane fizice, în furnizarea de servicii pentru comunitate.

De asemenea, privind natura administrației publice au existat două puncte de vedere populare, unul fiind integral iar celălalt managerial. Punctul de vedere integral este atotcuprinzătoare și este format din suma totală a tuturor activităților manageriale, de birou, tehnice și manuale și angajații. Acest punct de vedere a fost aprobat de către autorii L D White și Dimock. pot diferi de la o agenție la alta, în funcție de sfera lor de activitate.

Pe de altă parte punctul de vedere managerial ,așa cum sugerează numele administrația publică implică doar activități manageria

După cele spuse ; cuvântul "administrare" poate varia in înțeles și definiție de la organizație la alta .

Deci pentru a înțelege contextul și cadrul unei organizații , pot fi explicate de conducere sau de consiliul care decide viziunea ,misiunea ,obiectivele pe termen scurt și pe termen lung. Consiliul poate fi Guvernul sau unitatea de afaceri iar echipa poate fi administrația publică care implementează și face totul să se întâmple.

1.2. Funcțiile și caracteristicile administrației publice

Prin domeniul de aplicare al administrației publice ,ne referim la preocupările majore ale administrației publice ca o activitate și ca o disciplina.

In general ,administrația publică cuprinde toata activitatea Guvernului .

Prin urmare ,ca o activitate domeniul de aplicare al administrației publice nu este nimic mai puțin ca domeniul de aplicare al activității de stat.

În bunăstarea modernă a statului oamenii se așteaptă la multe lucruri – o gamă larga de servicii și protecție din partea statului . În acest context, administrația publică oferă o serie de servicii de asistență socială și de asigurări sociale pentru oameni. În plus, trebuie să gestioneze industriile deținute de stat și să reglementeze industria privată. Administrația publică acoperă toate domeniile de activitate în cadrul politicii publice .Astfel, domeniul de aplicare al administrației publice este foarte mare în statul modern.

Mai mulți scriitori au definit domeniul de aplicare al administrației publice in termeni diferiți .Acesta cuprinde : planificare, organizare, personal, direcționare, coordonare, raportare, buget.

Planificarea înseamnă intocmirea unui plan de conducere care trebuie făcut pentru realizarea obiectivelor propuse și menționarea metodelor pentru a se realiza acest scop.

Organizarea înseamnă stabilirea structurii formale a autorităților, prin care munca este sub-divizata, aranjata, definita și coordonata.

Personalul cuprinde recrutarea și formarea personalului și oferirea unor condiții de muncă corespunzatoare domeniului respectiv

Direcționarea înseamnă luarea deciziilor și emiterea ordinelor și instrucțiunilor

Coordonarea înseamnă inter-relaționarea la activitatea diferitelor divizii, secții și alte părți ale organizației.

Raportarea înseamnă informarea superiorilor din cadrul agenției cu privire la activitatea executivului care este responsabil de ceea ce se întâmplă.

Bugetul este alcătuit din planificare fiscală, control și contabilitate

Administrarea poate fi numita ca fiind o consecința care mărește complexitatea societății, creste funcțiile statului si creste liniile democratice ale guvernului .Aceasta listă copleșitoare de funcții realizată pentru a ne face sa gândim ''cum ''și in ce "direcții" aceste funcții ar trebui să fie efectuate în mod eficient. Există o nevoie de a reforma Guvernul in domeniul administrativ. Obiectul de studiu al administrației este de a descoperi ceea ce guvernul în mod corespunzător și cu succes poate realiza și cum poate face aceste lucruri cu maxima eficienta și cel mai mic cost posibil, fie de bani sau fie de energie.

Importanța administrației publice ca un subiect de specialitate poate fi atribuită pentru următoarele motive:

1. Unul dintre cele mai importante motive este ca preocuparea practică a guvernului este de a lucra in interesul publicului.

Primul și cel mai important obiectiv al administrației publice este de a livra in mod eficient serviciile publice.

2 Administrarea este privită din perspectiva științei sociale ca o cooperare și activitate socială.

Din perspectiva științelor sociale, administrația publică, ca disciplină, trebuie să se bazeze pe o varietate de discipline, cum ar fi Istorie, Sociologie, Economie, Geografie, Filosofie, Psihologie, etc., cu scopul de a explica și nu doar de a prescrie.

3 Administrația publică are un statut special în țările în curs de dezvoltare. Multe dintre aceste țări, după independență au adoptat rapid dezvoltarea social- economică. În mod evident, aceste țări trebuie să se bazeze pe guvern pentru o dezvoltare rapidă. Acesta din urmă necesită o administrație publică care să fie organizată și să funcționează în mod eficient pentru o creșterea a productivității rapid. De asemenea, activitățile de asistență socială trebuie să fie executate în mod eficient. Aceste aspecte au dat naștere la noua sub-disciplina "dezvoltarea administrației". Apariția sub-disciplinei "dezvoltarea administrației" indica o simțită nevoie de cunoștințe despre cum să se studieze a treia administrare mondiala a lumii si in același timp ,aduce o dezvoltare rapidă socio-economică cu intervenția guvernului .Dezvoltarea administrației ,prin urmare a apărut ca o sub disciplină pentru a servi cauzei de dezvoltare .

4 Administrația publică deține un loc important in viața oamenilor . urmărindu-i la fiecare pas .Pentru cele mai multe dintre nevoile lor, cetățenii depind de administrația publică.

Având în vedere rolul important al administrației publice în viața oamenilor, cetățenii unei țări nu îl pot ignora. Prin urmare, învățătura sa ar trebui să devină o parte a curriculum-ului instituțiilor de învățământ. Oamenii trebuie să cunoască structura guvernului ,activitățile pe care le întreprinde si modul in care acestea sunt de fapt realizate. Studiul administrației publice va contribui la realizarea valorilor cetățenilor .

Epoca contemporana a asistat la apariția "statului administrativ”, administrația publică a devenit o parte esențială a societății și un factor dominant. Funcțiile solicitate să le exercite s-au extins în domeniul de aplicare și natură, și pe deasupra, sunt în continuă creștere. Multe dintre ele sunt mai pozitive în natură, deoarece există grijă pentru cerințele esențiale ale vieții umane, fie că este vorba de sănătate, educație, recreere, salubrizare, securitate socială sau altele. Este, prin urmare, un factor de creație, cu motto-ul său "bunăstarea umană". Aceste funcții sunt dincolo de funcțiile sale de reglementare. Punctele de vedere ale cercetătorilor eminenți ,așa cum sunt menționate mai jos ,reflectă amplu semnificația administrației publice. Administrația este partea cea mai evidentă a guvernului; este guvernul în acțiune, este executivul, operativul și partea cea mai vizibilă a guvernului.: Administrația este o facultate umană importantă, deoarece funcția sa este de a facilita o schimbare socială și de a amortiza stocul de revoluție socială"., "Dacă civilizația noastră nu reușește, va fi în principal din cauza căderii administrației”. Autorul Paul H. Appleby: "Administrația este baza guvernării. Nici un guvern nu poate exista fără administrare. Fără administrații guvernul ar fi un club de discuții."

Rolul administrației publice in diverse aspecte, se observa mai jos :

a.Baza Guvernului: Un Guvern poate exista fără o legislatura sau un sistem judiciar independent. Dar Guvernul nu poate exista fără o administrare

b.Un instrument pentru furnizarea de servicii: Administrația publică in principal este îngrijorată de performanța activității desfășurata de către guvern in interes public.

Autorul Felix A. Nigro remarcă pe bună dreptate, "Adevărata bază de administrare este serviciul de bază, care se efectuează pentru public".

c.Un instrument pentru punerea în aplicare a politicilor: guvernele moderne parcurg un drum lung în formularea și adoptarea legilor și reglementării de politicii sănătoase. Nu trebuie uitat faptul că astfel de politici, legi, etc nu sunt doar hârtii tipărite. Aceste declarații pe hârtie de intenții sunt traduse în realitate de către administrația publică se realizează conversia de cuvinte în acțiune și capătă o forma.

dO forță de stabilizare în societate: Administrația Publica este o forță majoră pentru a aduce stabilitate în societate. Acesta a observat că, deși de multe ori guvernul se schimbă, dar schimbarea violentă este rar experimentată de administrație. Un element de continuitate între vechea și noua comandă este furnizată de administrația publică. Aceasta nu deține doar adevărul despre schimbările constituționale realizate de guvern in tarile democratice ,dar de asemenea reflectă când sunt schimbări revoluționare in forma si caracterul guvernului

eUn instrument de schimbare socială și dezvoltare economică: Rolul administrației publice ca un agent al schimbării este deosebit de important pentru națiunile in curs de dezvoltare.

Este de așteptat ca statele in prezent lucrează la accelerarea schimbărilor socio-economice și să nu fie doar o agenție pasiva de a-și menține statutul.

La guvernul din ziua de azi este de așteptat să ofere diverse servicii pentru populație.

Creșterea numărului de funcții întreprinse de guvern necesită specializare înaltă ,servicii profesionale și tehnice .Administrație publică modernă reprezintă, de obicei, o "galaxie cu toate ocupațiile unei națiuni".

Potrivit autorului Gerald Caiden administrația publică și-a asumat următoarele roluri de mare importanță în societatea contemporană:

• Conservarea regimului politic;

• Menținerea stabilității și ordinii;

• Instituționalizarea unor schimbări socio-economice;

• Managementul serviciilor comerciale pe scară largă;

• Asigurarea ,creșterea și dezvoltarea economică;

• Protecția zonelor mai slabe ale societății;

• Formarea opiniei publice;

• Influențarea politicilor publice.

Punctele menționate mai jos rezumă motivele pentru importanța crescuta a administrației publice:

Apariția bunăstării și statului democratic

Apariția bunăstării și statului democratic a dus la o creștere a activității administrației publice trebuie să servească acum toate secțiunile de oameni din societate. Această sumă sporește responsabilitățile administrației publice. Administrația publică de asemenea, reglementează și controlează întreprinderile economice private pentru a îndeplini obiectivele statului.

Revoluția industrială a dat naștere la probleme social-economice ,și face guvernul să-și asume noi roluri și responsabilități, cum ar fi protecția și promovarea drepturilor lucrătorilor în unitățile industriale, etc. Prin urmare, statul a adoptat o serie de legi de muncă și industriale și este necesar ca administrația publică să pună în aplicare aceste legi, cu scopul de a îndeplini cerințele de bunăstare a muncii.

Dezvoltarea Științifica si Tehnologica

Evoluțiile științifice și tehnologice au adus îmbunătățiri bine venite în infrastructură, transport și in sistemul de comunicare.

Inventarea telefonului, a telegrafului și a altor dispozitive , cum ar fi, calculatoarele, fotocopiatoarele , faxul și poșta electronică au adus schimbări revoluționare în birou administrației. Toate acestea au făcut posibile "un guvern mai mare" și "administrarea pe scară largă".

Pe lângă schimbarea caracterului administrației publice, revoluția în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor au contribuit la îmbunătățirea livrării serviciilor pentru persoane.

Planificare economică

Planificarea economică centralizată a fost urmărită în multe țări în curs de dezvoltare ca o metodă de dezvoltare social-economică. Este nevoie de un număr mare de experți și o mașinărie administrativa elaborata pentru formularea planului , implementarea ,monitorizarea, și evaluarea .

În afară de motivele menționate ,creșterea rapidă a populației, războiul modern, creșterea dezastrelor naturale și provocate de om, declinul în armonia socială, creșterea violenței din cauza conflictelor, revoltele comunale, războaiele etnice, terorismul, etc., au crescut importanța administrației publice .Este de la sine înțeles că administrația publică nu este doar operativa, dar și partea cea mai evidentă a guvernului. Acesta este guvernul în acțiune și ocupă un loc important nu doar ca un instrument de guvernanță, ci și ca un mecanism important pentru conservarea și promovarea bunăstării comunității.

Ea are un impact substanțial asupra vieții oamenilor. Este un proces vital însărcinat cu punerea în aplicare , orientat spre bunăstare, și dezvoltarea obiectivelor.

1.3. Principiile administrației publice

1Principiul administrației publice locale exprima o serie de trasături având rolul de a asigura o construcție unitară a sistemului in special in procesul de elaborare a normelor de drept contribuind astfel la o mai bună cunoaștere a sistemului .

Principiul autonomiei locale este fundamentul care guvernează administrația publică și activitatea autoritatilor acesteia care constă in dreptul unitaților administrativ-teritoriale de a-și satisface propiile interese fără amestecul autoritaților centrale ,principiu care atrage după sine descentralizarea administrativă , autonomia fiind un drept iar descentralizarea un sistem care implică autonomia . Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea autorităților administrației publice locale de gestionare in interesul colectivitaților locale care trebuiesc publicalte, in conditile legii .

Acest drept se folosește de primari ,consiliile locale, consiliile județene,autoritați ale administrației publice locale ales prin vot exprimat liber și egal ,direct , pe bază de scrutinului uninominal ,candidaturi independente .

2Principiul descentralizarii

Descentralizarea, este specifică statului de drept și presupune rezolvarea problemelor locale de către colectivitatea locală autoritatile locale alese care nu se subordonează ierarhic autoritaților centrale ,functionâind astfel ,in conditile legii,iar actele lor nu pot fi anulate decât din sfera altei puteri, respectiv de institutile judecatorești .

3.Principiul eligibilității autorităților administrației publice locale.

Consiliile locale, consiliile județene și primarii se aleg prin vot universal, egal,direct, secret și liber exprimat, conform reglementărilor stabilite de Constituția României revizuită și republicată și de Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată și modificată .Potrivit Constituției, funcțiile publice, civile și militare pot fi ocupate, în condițiile legii de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în România , statul garantează egalitatea de șanse între bărbați și femei pentru ocuparea acestor funcții și demnități Consiliile locale și județene se aleg pe circumscripții electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de listă, iar primarii comunelor și orașelor se aleg pe circumscripții electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului uninominal.

In Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale sunt stabilite norme specifice care determină calitatea de alegător cât și cea de eligibil.funcții și demnități. Pot vota cetateni români care au înplinit varsta de 18ani , persoanele care s-au stabilit în România cu 6 luni inainte de alegeri in orașul, comuna unde au domiciliul

Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în care urmează să fie aleși. Nu pot alege :1.bolnavi sau debilii mintali puși sub interdicție;2.persoanele lipsite de drepturile electorale pe perioada stabilită prin hotărâre judecătorească. Nu pot fi aleși: 1.cetățenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 40 alin 3 din Constituție (art. 40 (3): nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, politiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică);2 .alienații sau debilii mintali puși sub interdicție și persoanele lipsite de drepturile electorale pe perioada stabilită prin hotărâre judecătorească. Candidaturile pentru consiliile locale și județene, cât și pentru primari se propun de catre partide politice sau alianțe politice constituite conform Legii partidelor politice. Se pot depune și candidaturi independente sau de către alianțe electorale, în condițiile Legii nr.70/1991 .Alianțele electorale se pot constitui între partidele politice sau alianțe politice la nivel județean sau local. Partidele politice din alianțele politice sau din alianțe electorale pot participa la alegeri numai pe listele alianțelor.O persoana poate candida pentru un singur consiliu local și pentru o singură funcție de primar.O persoana poate candida atât pentru funcția de consilier cât și pentru cea de de primar. Numărul de candidați de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul de consilieri stabilit potrivit Legii administrației publice cu până la un sfert din numărul mandatelor.

4.Principiul legalității

Acest principiu a fost introdus în Legea administrațieie publice nr. 6/1991 ca urmare a modificării și completării sale prin Legea nr. 24/1996.Principiul legalității aplicat la administrația publică locală înseamnă că tot ce ține de aceasta, adică alegerea, constituirea, exercitarea atribuțiilor precum și adoptarea hotărârilor sau emiterea altor acte administrative precum și orice alte activități trebuie să se desfășoare numai pe baza legii și în conformitate cu legea.

5.Principiul consultării cetățenilor în problemele locale de interes deosebit.

In Legea nr. 215/2001 (art. 68 lit.c) se precizează că primarul poate propune consiliului local consultarea populației prin referendum cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotarârii consiliului local ia măsuri pentru organizarea acestei consultări, în condițiile legii.Legea 215/2001 (art. 43 alin. 2) prevede care sunt problemele ce totdeauna se vor discuta în sedință publică și anume: problemele privind bugetul local, administrarea domeniului public și privat al comunei sau orașului, participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră, organizarea dezvoltarea urbanistică a localităților și amenajarea teritoriului, precum și cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice, organizații neguvernamentale, persoane juridice române sau străine. In legătură cu aceste probleme primarul poate propune consultarea cetățenilor prin referendum, în condițiile legii. In consecință, acestea sunt problemele locale de interes deosebit la care se face referire în art. 68 lit.c. Este evident că și alte probleme care pot să intervină în cadrul comunității locale pot să prezinte un interes deosebit. Ca atare, și în legătură cu acestea primarul va putea să propună consultarea populației prin referendum. Referendumul local se organizează potrivit reglementărilor cuprinse în Legea nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului. Referendumul local se poate organiza în toate satele și localitățile componente ale comunei sau orașului ori numai în unele dintre acestea.In cazul referendumului la nivel județean, acesta se poate desfășura în toate comunele și orașele din județ, ori numai în unele dintre acestea, care sunt direct interesate. Conform art. 14 alin. 2 din Legea nr. 3/2000 cetățenii sunt chemați să se pronunțe prin DA sau NU asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul unității administrativ-teritoriale respective.Obiectul și data referendumului se stabilesc și se aduc la cunoștință publică prin orice mijloace de informare în masă, cu cel puțin 20 de zile înainte de data desfășurării acestuia. Referendumul local se poate organiza într-o singură zi, care poate fi numai duminica.

6Principiul deconcentrării

Principiul descentralizării administrative , Constituția și legea administrației publice locale . serviciile publice sunt structuri organizatorice ale ministerelor organe ale administrației publice locale de specialitate in unitațile administrativ-teritoriale ,prin care acestea își exercită atribuțile in comune orașe municipi

Principiul 1: Guvernul a elaborat și adoptat o agendă eficientă a reformei administrației publice, care abordează provocări importante.

Există o viziune privind reforma care partajata administrația publică de actorii importanti ,incluzand pașii necesari pentru imbunatatirea lucrarilor

-documente de planificare pe termen mediu , privind programul de activitate al Guvernului

Principiul 2: Reforma administrației publice este implementarea intenționata; obiectivul rezultatului reformei este stabilit și monitorizat în mod regulat. Obiectivele ținta sunt fixate in documentele de planificare care sunt transpuse in politica guvernului

Principiul 3: Durabilitatea financiară a reformei administrației publice este asigurată.

Principiul 4: Reforma administrației publice are structuri robuste și funcționale de coordonare atât la nivel politic cat și administrativ pentru a conduce și a gestiona reforma procesului de proiectare și implementare .

Principiul 5: O instituție de conducere are responsabilitatea și capacitatea de a gestiona procesul de reformă; Instituțiile implicate au o responsabilitate clară și au capacitatea de implementare a reformei. .

Capitolul II

Susținerea financiara a dezvoltării locale

Dezvoltarea Economică Locală (DEL) este procesul prin care diferiți actori din sectorul public, mediul de afaceri și sectorul non-guvernamental colaborează pentru a crea condiții mai bune de creștere economică și pentru a genera noi locuri de muncă. Prin acest proces ei stabilesc și mențin o cultură antreprenorială dinamică și creează resurse materiale pentru comunitate și mediul de afaceri, cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții întregii colectivități locale.

A face dezvoltare economică locală înseamnă a ridica competitivitatea economică a unei arii locale în scopul îmbunătățirii viitorului economic al acesteia. Dezvoltarea economiei locale și îmbunătățirea competitivității sunt cruciale, deoarece succesul comunităților depinde de adaptarea lor la schimbările care au loc în mediul extern.

Fiecare comunitate prezintă condiții locale unice care favorizează sau frânează dezvoltarea economică. Aceste atribute locale stau la baza formulării strategiei de dezvoltare economică care este elaborată pentru a îmbunătății competitivitatea locală. Pentru a crea competitivitate, fiecare comunitate trebuie să stabilească care sunt problemele actuale (punctele slabe), problemele potențiale (generate de amenințările identificate), punctele de sprijin în abordarea viitorului (punctele tari) și condițiile favorabile ce merită a fi exploatate (oportunitățile).

Firmele private creează resurse materiale în comunitățile locale. Firmele private, depind totuși de condițiile favorabile de afaceri pentru a-și asigura prosperitatea. Autoritățile locale au un rol esențial în crearea mediului favorabil pentru succesul afacerilor. Dezvoltarea economică locală se realizează prin intermediul parteneriatelor dintre autoritățile locale și actorii sectorului privat.

Dezvoltarea regională și locală în România

Înainte de 1990, sistemul comunist din România nu a permis o dezvoltare regională adecvată, dar a promovat o subordonare strictă a entităților locale / județene în fața puterii centrale.

Ca și în multe din țările candidate, în România, regionalizare nu a fost un proces spontan, ci o necesitate, în vederea aderării. Prin urmare, în vederea aderării , implicit, România trebuia să se alinieze la structura administrativă acordata de către Uniunea Europeană. Acest lucru a dat un impuls pentru regionalizarea țării.

În susținerea dezvoltării regionale și promovarea proiectelor regionale Legea 215/2001 privind administrația publică locală avea in vedere posibilitatea de a crea Agenții de Dezvoltare Intercomunitară. Acestea reprezintă structuri juridice, de drept privat, înființate de unități administrativ – teritoriale cu scopul de a avea în comun proiecte de dezvoltare zonală sau regională sau pentru a oferi în comun servicii publice.

In 1998 a fost eliberata o lege pe baza mai multor analize și studii, finalizate într-un document numit "Cartea verde privind dezvoltarea regională în România". Luând în considerare rezultatele acestui studiu, Parlamentul a votat în favoarea Legii 151/1998, care s-a dovedit a fi un compromis între modelul european de organizare administrativă și realitățile românești din domeniu. Legea stabilește cadrul instituțional, obiectivele, competențele, și instrumentele specifice politicii de dezvoltare regională în România. Legea 315 privind dezvoltarea regională a modificat legea anterioară din 2004

Regiunile de dezvoltare reprezintă cadrul de implementare și evaluare a politicii regionale în România. Statutul acestor regiuni este reglementat de Legea 315/2004 privind dezvoltarea regională. Așa cum este definit în lege, regiunea de dezvoltare, o asociație voluntară de județe vecine, este unitatea teritorială respectivă în cadrul punerii în aplicare a politicii de dezvoltare regională în România. Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ și nu au nici personalitate juridică. 41 de județe și capitala București, sunt stabilite în 8 regiuni de dezvoltare .

Structurile regionale care contribuie la dezvoltarea regională în România sunt Consiliile de Dezvoltare Regională și Agențiile de Dezvoltare Regională. Coordonează și monitorizează dezvoltare politici la nivel regional. CDR sunt entități non-juridice , create pentru fiecare regiune, de către președintele consiliului județean, și un reprezentant al fiecărei categorii din Consiliul Local orașenesc ,comnal din fiecare județ al regiuni.

Agențiile de dezvoltare Regionala funcționează la nivelul fiecărei regiuni, cu scopul principal de promovare a dezvoltării regionale. ADR sunt publice , non-profit, și sunt entități non-guvernamentale . ADR sunt responsabile pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regională, pentru promovarea interesului regional în diferite parteneriate, si pentru punerea în aplicare a proiectelor regionale. În perioada actuală, ADR au fost desemnate ca Organisme Intermediare pentru implementarea Programului Operațional Regional 2016- 2035.

Regiunile trebuie să elaboreze propriile lor planuri de dezvoltare regională în parteneriate mari. Aceste parteneriate sunt numite Comitetele Regionale . Comitetele Regionale sunt structuri consultative și reunesc reprezentanți ai: Prefecturii, consiliilor județene, serviciilor descentralizate ale instituțiilor centrale, reprezentanți ai instituțiilor de cercetare, reprezentanți academici, si parteneri economici și sociali. Comitetul regional lucrează în grupuri tematice, precum și în sesiuni , cu scopul de a asigura o participare echilibrată și reprezentarea administrației locale și centrale, precum și a partenerilor publici și privați.

2.1. Resursele administrației publice

Resursele reprezintă un factor economic sau productiv necesar pentru a realiza o activitate, sau pentru a atinge rezultatul dorit. Trei cele mai importante resurse de bază sunt terenurile, forța de muncă, capitalul; alte resurse includ energia, spiritul antreprenorial, informațiile, managementul, și timpul.

Terenurile

Terenurile aproacoperă 13 miliarde de hectare casele ,drumurile si fabricile.

Padurea ocupa o alta treime din terenurile forestiere . Terenurile rămase sunt folosit pentru agricultură , fânețe , și pășuni, ocupand aproape 20% din suprafața pămntului

Forța de muncă este factorul clasic de producție ,împreuna cu terenurile și capitalul , discutata de economiști mai bine de un secol .Chiar si cu tehnologia din ziua de azi ,este încă nevoie de forță de muncă pentru a ajuta in procesul de producție al resurselor pentru a oferii servicii.. Un exemplu de forță de muncă in producție este clasificarea muncitor in fabrică. Forța de muncă in servicii include oamenii implicați in oferirea serviciilor ,ca doctori ,avocați contabili ,vânzători mecanici si instalatori.

"Dacă nu exista resurse ,o economie nu poate fi susținuta "

Definiția resurselor economice

Resurse economice sunt factorii utilizați în producerea de bunuri sau furnizarea de servicii. Cu alte cuvinte, ele sunt intrările care sunt utilizate pentru a crea lucruri sau sa ne ajute să furnizam servicii. Resursele economice pot fi împărțite în resurse umane, cum ar fi forța de muncă și de gestionare, precum și a resurselor non-umane, cum ar fi terenurile, bunurile de capital, resurse financiare, și tehnologice.

Importanța resurselor economice

O economie este un sistem de instituții și organizații care fie facilitează sau sunt direct implicate în producția și distribuția de bunuri și servicii. Resursele economice sunt intrări pe care le folosim pentru a produce și distribui bunuri și servicii. Proporția exactă a fiecărui factor de producție va varia de la un produs la altul și de la serviciu la serviciu, iar scopul este de a face utilizarea mai eficientă a resurselor care maximizează producția la cel mai mic cost posibil. Alocarea necorespunzătoare sau utilizarea necorespunzătoare a resurselor poate duce întreprinderile , și chiar economii întregi, la eșec.

Managementul este un alt exemplu de resursă umană. Pe măsură ce organizațiile au devenit mai complexe și o data cu Revoluția Industrială, angajații au fost nevoiți sa supravegheze si sa gestioneze masele de muncitori angajați in procesul de producție .Managementul este o resursa folosita pentru a facilita eficient și efectiv producția sau operațiunile afacerii ,astfel încât să-și îndeplinească țintele. Mai degrabă decât să fie implicați direct in procesul de producție sau servicii ,managerii coordonează ,monitorizează angajații implicați direct in procesul de producție si servicii. Un exemplu de administrație implica o supraveghere directa a drumului pana la președintele unei mari companii multinaționale .

Oamenii, timpul și materialele acestea sunt lucrurile care ne înconjoară in fiecare zi . Acestea sunt foarte importante in sistemul și procesul de productie.Nu doar ca sunt importante dar sunt și alte resurse care sunt utilizate in procesul de inventare și inovare tehnologică. Tehnologia este o resursa utilizată pentru a satisface nevoile și cerințele umane .

Toate sistemele tehnologice au nevoie de șapte resurse pentru a crea și a produce efectiv un produs :

1 Oamenii sunt cele mai importante resurse . Fără ei producția nu ar exista . Nevoile și cerințele umane îi inspiră pe alții să creeze produse pentru a umple aceste nevoi si cerințe . Omul creează designul ,omul realizează produsul și tot omul vinde produsul .

2 Energia. Sistemul tehnologic utilizează energia pentru a schimba materialele in produs finite și pentru ale transporta la magazine și la vânzători . Puterea tehnologică a calculatoarelor și a altor mașinării aduce lumina, căldură și aer condiționat pentru factorii de producție .

3 Informația . Companiile utilizează multe tipuri de informații pentru a realiza un produs acestea includ: Informații despre produse similare care au fost vândute .

Informația de la posibilii clienți despre ceea ce ar vrea sa cumpere.

Legile si regulile

Știrile despre noi materiale si procese.

Schițele care ne spun cum se realizează produsul .

Orarele de lucru.

Informațiile primite de la calculatoarele care controlează utilajele din fabrica .

4 Uneltele si mașinile sunt utilizate pentru schimbarea materialelor in produse finite .

Acestea includ unelte de mană, utilaje mari și echipamente grele.

Materialele se pot schimba in formă ,mărime și structura internă ,acestea pot fi combinate cu alte materiale.

5 Capitalul include banii ,pământul si echipamentele necesare pentru realizarea produselor.

Banii sunt folosiți pentru a construi fabrici ,a plăti muncitorii și a cumpăra materiale.

6 Materialele sunt toate lucrurile utilizate pentru producerea unui produs . Toate materialele vin direct sau indirect din natură. Ele sunt clasificate fie ca materiale naturale fie sintetice .

7 Timpul. Orice necesita timp . Timpul influențează câte produse pot fi făcute și câți muncitori sunt necesari pentru realizarea produselor.

2.2. Impozite locale

Veniturile formate din impozite și taxe locale, în mod normal, în contextul autonomiei locale, ar trebui să reprezinte majoritatea în totalul veniturilor unui buget local. În fapt, în medie nu depășesc 30%, iar în bugetele proprii ale consiliilor județene 10%.

Baza legală pentru perceperea de impozite și taxe locale se găsește în Legea nr. 227/ 2015 privind Codul fiscal ultima actoalizare: Legea nr 112 din 27 05 2016

Codul Fiscal acorda autorităților locale competența de a stabili, impune și colecta anumite categorii de venituri, competență oarecum limitată dacă avem în vedere următoarele:

– categoriile de impozite și taxe sunt stabilite prin Codul Fiscal;

– indexarea acestora se realizează prin hotărâri ale Guvernului între anumite limite;

– consiliile locale și județene au doar posibilitatea de a majora aceste impozite și taxe locale cu până la 20%.

– Sumele din impozite și taxe trebuie să fie previzibile, iar categoriile să nu se schimbe prea mult de la un an la altul, pentru a putea permite elaborarea unor bugete corecte, realiste și sigure.

Impozitele și taxele locale se impart după cum urmează:

a) impozitul pe clădiri

b) impozitul pe teren și taxă

c) impozitul pe mijloacele de transport;

d) taxă pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor;

e) taxă pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate;

f) impozitul pe spectacole;

g) taxele speciale;

h) alte taxe locale.

Cladiri

(1) Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România platește anual impozit pentru acea clădire,

(2) Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, oricăror entități, altele decât cele de drept public, se stabilește taxa pe clădiri, care se achită de concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe clădiri, în cazul transmiterii ulterioare altor entități a dreptului de concesiune, închiriere, administrare sau folosință asupra clădirii, taxa se platește de persoana care are relația contractuală cu persoana de drept public.

(3) Impozitul se datorează către bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului în care este amplasată clădirea. în cazul municipiului , impozitul și taxa pe clădiri se datorează către bugetul local al sectorului în care este amplasată clădirea.

Clădirilor care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosință ce se referă la perioade mai mici de o lună, taxa pe clădiri se datorează proporțional cu numărul de zile sau de ore prevăzute în contract.

O clădire proprietate publică sau privată a statului ori a unității administrativ-teritoriale se datorează impozit pe clădiri, iar în cursul unui an apar situații care determină datorarea taxei pe clădiri, diferența de impozit pentru perioada pe care se datorează taxa pe clădiri se compensează sau se restituie contribuabilului în anul fiscal următor.

Proprietatea comună a două sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii clădirii platesc impozitul pentru spațiile ocupate din clădire aflată în proprietate . în cazul în care nu se pot stabili părțile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar va plati cate o parte egală din impozitul pentru clădirea respectivă.

– Plata impozitului și a taxei pe teren

(1) Impozitul pe teren se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie inclusiv.

(2) Pentru plata cu anticipație a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acordă o bonificație de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului București, această atribuție revine Consiliului General al Municipiului București.

(3) Impozitul pe teren, datorat aceluiași buget local de către contribuabili, persoane fizice și juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plătește integral până la primul termen de plată 31 martie .

(4) Contribuabilul care deține în proprietate mai multe terenuri amplasate pe raza aceleiași unități administrativ-teritoriale, pot plati impozitul pe teren cumulat.

(5) În cazul contractelor de concesiune, închiriere, administrare sau folosință, care se referă la perioade mai mari de o lună, taxa pe teren se plătește lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului, de către concesionar, locatar, titularul dreptului de administrare sau de folosință.

– Impozitul pe mijloacele de transport

(1) Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat/înregistrat în România datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport, cu excepția cazurilor în care acesta nu este inregistrat .

(2) Impozitul pe mijloacele de transport se platește pe perioada cât mijlocul de transport este înmatriculat sau înregistrat în România.

se plătește la bugetul local al unității administrativ-teritoriale unde persoana își are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz.

Un mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia, impozitul pe acesta se achită de locatar.

Taxă pentru eliberarea certificatelor avizelor și autorizațiilor

Orice persoană care trebuie să obțină un certificat, un aviz sau o autorizație trebuie să plătească o taxă la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale înainte de a se elibera certificatul, avizul sau autorizația necesară.

Această taxă se stabileste in consiliul local

Taxă pentru reclamă și publicitate

Pentru servicii de reclamă și publicitate se calculează prin aplicarea cotei taxei la valoarea serviciilor de reclamă și publicitate. Taxa se stabileste de consiliul local, fiind cuprinsa intre 1% si 3%. Taxa pentru afisaj in scop de reclamă și publicitate se calculeaza anual, prin inmultirea numarului de mp. sau fractiuni de mp. a suprafetei afisajului cu suma stabilita de consiliul local

Impozit pe spectacole

Se aplică impozit la suma incasată din vanzarea biletelor de intrare și a abonamentelor. In cazul unui spectacol de teatru, de exemplu o piesa de teatru, balet, opera, opereta, concert filarmonic sau alta manifestare muzicala, prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau orice competitie sportiva interna sau internationala, cota de impozit este egala cu 2%; b) in cazul oricarei alte manifestari artistice decat cele enumerate cota de impozitare este egala cu 5%

Taxe speciale

(1) Pentru funcționarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice și juridice, precum și pentru promovarea turistică a localității, consiliile locale, județene , pot adopta taxe speciale.

(2) Domeniile în care consiliile locale, județene pot adopta după caz, taxe speciale pentru serviciile publice locale, precum și cuantumul acestora se stabilesc în conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice și juridice care beneficiază de serviciile oferite de instituția sau serviciul public de interes local, potrivit regulamentului de organizare și funcționare al acestora, sau de la cele care sunt obligate, potrivit legii, să efectueze prestații ce intră în sfera de activitate a acestui tip de serviciu.

(4) Taxa pentru îndeplinirea procedurii de divorț pe cale administrativă este în cuantum de 500 lei și poate fi majorată prin hotărâre a consiliului local, fără ca majorarea să poată depăși 50% din această valoare. Taxa se face venit la bugetul local

Alte taxe

(1) Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București sau consiliile județene, după caz, pot institui taxe pentru utilizarea temporară a locurilor publice și pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectură și arheologice și altele asemenea.

(2) Consiliile locale pot institui taxe pentru deținerea sau utilizarea echipamentelor și utilajelor destinate obținerii de venituri care folosesc infrastructura publică locală, pe raza localității unde acestea sunt utilizate, precum și taxe pentru activitățile cu impact asupra mediului

2.3. Instituții financiare și finanțare privată

Succesul dezvoltării economice locale depinde de efortul colectiv al sectoarelor public (guvernamental), de afaceri (privat) și non-guvernamental (ONG-uri, patronate, social, civic, religios). O comunitate începe procesul de planificare strategică prin identificarea persoanelor, instituțiilor publice, firmelor și industriilor, organizațiilor civice, organizațiilor profesionale private, instituțiilor de școlarizare și alte grupuri cu interes vădit în economia locală.

Public. Autoritățile locale incluzând departamentele tehnice

Autoritățile regionale sau districtuale

Consiliile sectoriale și autoritățile aferente:

– sănătate

– educație

– transport

Utilitățile private

Instituțiile educaționale private

Cunoștințele și resursele pe care le aduce fiecare grup de interese în cadrul procesului reprezintă temelia procesului strategic. Stabilirea relațiilor de lucru și a structurilor care implică purtătorii de interese în proces trebuie să ducă la parteneriate benefice pe termen lung între sectoarele public-privat-nonguvernamental.

Non-guvernamental

Asociațiile de locatari

Organizațiile de servicii comunitare

Instituțiile educaționale locale

Instituțiile religioase locale

O instituție financiara este o unitate care desfășoară activități financiare cum ar fi investițiile împrumuturile și depozitele .Aproape toata lumea utilizează instituțiile financiare in mod regulat. Totul de la depozite pentru bani la împrumuturi și la schimbul valutar se realizează prin instituții financiare. Urmează o privire de ansamblu la o categorie majora de instituții financiare și rolul lor in sistemul financiar.

Băncile comerciale accepta depozite ,oferă siguranță și confort pentru clienții lor. O parte din scopul inițial al băncilor a fost de a oferi clienților păstrarea în condiții de siguranță a băniilor lor. Prin păstrarea numerarului la domiciliu sau într-un portofel, există riscul pierderii ca urmare a furtului sau unor accidente, nu mai vorbim de pierderea veniturilor posibile din dobânzi. Cu băncile, consumatorii nu mai trebuie să țină cantități mari de valută in mana ;iar tranzacțiile pot fi manipulate cu cecuri, carduri de debit sau carduri de credit, în loc.

Băncile comerciale fac de asemenea împrumuturi către persoanele fizice și juridice pentru a cumpăra bunuri sau a extinde operațiunile de afaceri . Dacă băncile pot împrumuta bani la o rată a dobânzii mai mare decât trebuie să plătească pentru fondurile și costurile de exploatare, ele fac bani.

Băncile, de asemenea, servesc de multe ori roluri ca agenți de plată într-o țară și între națiuni. Nu numai ca băncile emit carduri de debit, care permit titularilor de cont sa plătească pentru bunuri doar utilizând cardul , dar poate aranja și transferuri cu alte instituții.

Ca agenții de plata băncile fac tranzacțiile comerciale mult mai convenabile, nu este necesar sa se efectueze tranzacții cu o cantitate mare de valuta intre comercianți si pot folosii cardurile de credit si de debit oferite de către bancă.

Companiile de asigurări colectează prime de la un grup mare de oameni care vor sa se protejeze sau să îi protejeze pe cei dragi împotriva unei pierderi datorat de un incendiu ,accident de mașina ,îmbolnăvire ,procese ,invalidități sau decese.

Asigurările ajuta persoane fizice sau companiile sa își gestioneze riscul pentru a-și păstra averea. Prin asigurarea unui număr mare de persoane .companiile de asigurări pot opera profitabil, și in același timp să plătească pentru daunele care pot să apară .Companiile de asigurări folosesc un sistem de analiză pentru a proiecta ce pierderi reale pot să apară într-o anumită clasă. Ele știu ca nu toate persoanele asigurate pot suferii pierderi in același timp.

Brokeraj. Un broker acționează ca un intermediar între cumpărător și vânzător facilitând securitatea tranzacției. Companiile de asigurări sunt compensate cu un comision după ce tranzacția a fost realizata cu succes.

Ca un exemplu : când un ordin de tranzacție pentru un stoc se execută, un individ plătește o taxa companiei de brokeraj pentru a executa tranzacția .

Un broker poate oferii servicii complete sau reduse . Un serviciu complet de brokeraj oferă consultanță de investiții, management de portofoliu și execuție de comerț. In schimbul acestui nivel ridicat de servicii, clienții plătesc comisioane semnificative pe fiecare tranzacție.

Un serviciu redus permite investitorilor cercetare proprie pentru investiții si pentru a lua propriile decizii .Brokerul încă executa tranzacțiile investitorului ,dar nu are aceleași beneficii ca ale unui serviciu complet, iar comisioanele sunt mai mici

Companiile de investiții .O companie de investiții este o corporație sau un trust prin care indivizii investesc in diferite active, o gestionare profesionala a portofoliului cu titluri de valoare este prin punerea in comun a fondurilor cu alți investitori .Mai degrabă decât prin cumpărarea individuala a stocurilor , un investitor poate cumpăra titluri de valoare indirect printr-un pachet de produse ca fondurile mutuale .

Instituții financiare nebancare

Următoarele instituții nu sunt tehnic băncii dar oferă unele dintre serviciile băncilor .

Economii și împrumuturi

Asociațiile de economii și împrumuturi seamănă cu băncile in multe privințe. Majoritatea consumatorilor nu cunosc diferențele dintre acestea . Prin lege companiile de economii și împrumuturi trebuie să aibă 65% sau mai mult din împrumuturile lor în credite ipotecare rezidențiale.

Uniunile de credit sunt o alta alternativă a băncilor comerciale. Uniunile de credit sunt întotdeauna organizate ca fiind cooperative create nu pentru profit. Uniunile de credit pot fi utilizate la nivel federal sau de stat.

Băncile din umbră

"Balonul imobiliar " și ulterioara criză a creditelor a adus o atenție la ceea ce se numește "sistemul bancar din umbră." Aceasta este o colecție de bănci de investiție, fonduri speculative, asigurători și alte instituții financiare non-bancare, care reproduc unele dintre activitățile băncilor reglementate, dar nu funcționează în același mediu de reglementare.

Finanțarea privată

Avantaje

Se concentrează pe problemele urgente care apar , noile nevoi, iar populația nu le recunoaște ca "interese speciale."

Are o gamă largă de împrumuturi disponibile – unele pot fi foarte mari, altele sunt strict pentru proiecte locale mici.

Reprezintă o sursa de finanțare pentru afaceri sau fonduri experimentale .

Poate fi mult mai flexibila in ceea ce privește nevoile unice si circumstanțele.

Are abilitatea de a evita cerințele birocratice pentru administrarea subvențiilor.

Poate oferi de multe ori forme alternative de asistență, de exemplu, donații software / hardware, materiale, expertiză, etc.

Are mai puțini aplicanți in majoritatea cazurilor .

În general, cei care oferă finanțare privată sunt mult mai dispuși să ofere informații in procesul alegerii.

Dezavantaje

Solicitanții au influența asupra procesului decizional limitată.

Informarea cu privire la politicile și procedurile utilizate , în general, , pot fi consumatoare de timp.

Putin probabil sa acopere toate costurile de proiect și cele mai multe nu acoperă costurile indirecte.

Nu se cunosc clar motivele respingerii pentru a se putea îmbunătăți a doua oara.

Prezentarea programului

Programul Național de Dezvoltare Locală, coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, stabilește cadrul legal pentru implementarea unor proiecte de importanță națională, care susțin dezvoltarea regională prin realizarea unor lucrări de infrastructură rutieră, tehnico-edilitară și socio-educativă.

Obiective de investiții

Obiectivele de investiții care pot fi finanțate în cadrul programului trebuie să vizeze lucrări de realizare / extindere / reabilitare / modernizare, respectiv dotare, pentru unul dintre următoarele domenii specifice:

• sisteme de alimentare cu apă și stații de tratare a apei;

• sisteme de canalizare și stații de epurare a apelor uzate;

• unități de învățământ preuniversitar, respectiv: grădinițe, școli generale primare și gimnaziale, licee, grupuri școlare, colegii naționale, școli profesionale, școli postliceale, unități de învățământ special de stat;

• unități sanitare;

• drumuri publice clasificate și încadrate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ca drumuri județene, drumuri de interes local, drumuri comunale și/sau drumuri publice din interiorul localităților;

• poduri, podețe sau punți pietonale;

• obiective culturale de interes local, respectiv biblioteci, muzee, centre culturale multifuncționale, teatre;

• platforme de gunoi;

• piețe publice, comerciale, târguri, oboare;

• modernizarea bazelor sportive;

• sediile instituțiilor publice ale autorităților administrației publice locale, precum și a instituțiilor publice din subordinea acestora;

• infrastructura turistică dezvoltată de autoritățile publice locale ca instrument de punere în valoare a potențialului turistic local, pentru obiectivele de investiții aflate în proprietatea publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale sau în administrarea acestora.

Programe și beneficiari eligibili

• Programul „Modernizarea satului românesc”: beneficiarii eligibili sunt unitățile administrativ-teritoriale reprezentate de autoritățile administrației publice locale ale comunelor, precum și unitățile administrativ-teritoriale membre ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, constituite în condițiile legii, pentru investițiile realizate prin asociațiile de dezvoltare intercomunitară, reprezentate de autoritățile administrației publice locale ale comunelor;

• Programul „Regenerarea urbană a municipiilor și orașelor”: beneficiarii eligibili sunt unitățile administrativ-teritoriale reprezentate de autoritățile administrației publice locale ale municipiilor și orașelor, inclusiv pentru satele componente ale acestora, precum și unitățile administrativ-teritoriale membre ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, constituite în condițiile legii, pentru investițiile realizate prin asociațiile de dezvoltare intercomunitară, reprezentate de autoritățile administrației publice locale ale municipiilor, inclusiv ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale acestora, ale orașelor, inclusiv pentru satele componente ale acestora;

Programul „Infrastructură la nivel județean”: beneficiarii eligibili sunt unitățile administrativ teritoriale reprezentate de autoritățile administrației publice locale județene, precum și unitățile administrativ-teritoriale membre ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, constituite în condițiile legii, pentru investițiile realizate prin asociațiile de dezvoltare intercomunitară, reprezentate de autoritățile administrației publice locale județene.

Finanțare

Programul se finanțează din transferuri de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual în bugetul Ministerului Dezvoltarii Regionale și Administrației Publice (MDRAP), din fonduri aprobate anual cu această destinație în bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale beneficiare și din alte surse legal constituite.

În limita fondurilor aprobate anual prin legea bugetului de stat, în baza analizei interne de specialitate a propunerilor de finanțare ale autorităților locale, MDRAP întocmește și aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice, lista finală cu obiectivele de investiții care se finanțează, listă care se publică pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Pentru transferul sumelor de la bugetul de stat, prin bugetul MDRAP, cu destinația finanțării cheltuielilor eligibile prevăzute în contractele anuale de finanțare:

• unitățile administrativ-teritoriale pot solicita lunar, în scris Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în funcție de necesități, transferul sumelor alocate cu destinația finanțării cheltuielilor eligibile prevăzute în contractele anuale de finanțare, solicitare întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 5.

• în termen de 30 de zile de la efectuarea transferurilor de sume, unitățile administrativ-teritoriale transmit anexa nr. 6 pentru justificarea sumelor transferate.

• MDRAP virează sumele alocate și aprobate prin ordin de plată direct în conturile beneficiarilor.

Următoarele programe au fost incluse în Programul Național de Dezvoltare Locală:

o Programul privind reabilitarea, modernizarea și/sau asfaltarea drumurilor de interes județean și de interes local, alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate la sate, precum și în unitățile administrativ-teritoriale cu resurse turistice – Hotărârea Guvernului nr. 577/1997; actualizată 27.05.2010

o Programul de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural – Ordonanța Guvernului nr. 7/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2007, cu modificările ulterioare; actualizată 26.11 2015

o Programele multianuale prioritare de mediu și gospodărire a apelor – Ordonanța Guvernului nr. 40/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 61/2007, cu modificările ulterioare pentru programul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. c);

o Programul Reabilitare și modernizare – 10.000 km drumuri de interes județean și drumuri de interes local – Hotărârea Guvernului nr. 530/2010.

Capitolul III

Dezvoltarea economica locala la nivelul orașului Drăgășani

3.1Prezentarea monografică

Așezare geografică

Sub aspect geomorfologic, teritoriul localității se situează în marea unitate a Podișului Getic, subdiviziunea Valea Oltului. Terasele Oltului pot fi observate cu ușurință: prima terasă este dominată de clădirea primăriei unde se află și partea centrală a localității; a doua terasă având ca punct de reper clădirea maternității; și a treia terasă dominată de clădirea „Institutului de Cercetări Viticole” cu plantațiile de viță de vie aferente. Altitudinile cresc de la est la vest: la nivelul Oltului altitudinea este de circa 135 m, în zona luncii de 145 m ( la stadion ), în zona centrală de circa 160 m, pentru ca în vârful Dealului Viilor să atingă 308 m.

„Vegetația teritoriului face parte din formațiunea floristică de silvostepă, vegetația ierboasă fiind în cea mai mare parte artificializată prin culturile agricole. Pe lunca Oltului a existat o vegetație tipică: păduri de plută, arin, răchită, care au fost defrișate făcând loc culturilor agricole.”

Municipiul are în componența sa și următoarele localități: Capu Dealului, Zlătărei, Zărneni și Valea Caselor.

„Teritoriul municipiului este străbătut de două cursuri de apă: râul Olt în partea de est și pârâul Peșceana la sud. Apa subterană este cantonată în două straturi, unul la adâncime de 5-8 metri, provenit din precipitații, și altul în luncă, la 2-3 metri de la suprafața terenului, alimentat de râul Olt care este amenajat hidroenergetic complet. „

Pe cursul râului Olt a fost amenajat lacul de acumulare Drăgășani ( 828ha în suprafață, 48 milioane mc apă în volum ).

Climă

Poziția pe care o ocupă municipiul Drăgășani in cadrul Podișului Getic, suprafața largă de interferență între munte și câmpie, alături de existența culoarului larg de Vale al Oltului, creează pe un fond de contact al climatului temperat cu influență oceanică specific vestului țarii cu climatul temperat continental caracteristic zonelor de est ale țarii, un fond de evidență diversificare climatică.

Astfel, ca urmare a unei semnificative circulații vestice și sud-vestice, zona Drăgășani se înscrie în izoterma medie anuala de 10 – 11 grade C, iar temperatura lunii octombrie este de 10- 11 grade C, fiind egală sau ușor superioara mediei anuale.

Culoarul larg al văii Oltului constituie un element important in comportamentul eolian din zonă. Vanturile dominante sunt:

● Crivatul, rece si destul de puternic, cu direcția N, NE.

● Austrul, cu direcție S, SV, accentuează seceta verii, ploile si ninsorile.

● Băltărețul, călduț si relativ umed, cu direcție preponderent dinspre sud.

Ca intensitate, vanturile din zona Drăgăsaniului se pot considera slabe, excepție făcând perioadele premergătoare a averselor și iarna.

In aceasta zona se realizează un complex climatic (microclimat) cu variabilitate de nuanțe determinate de relief , grad de acoperire cu vegetație și suprafața întinsă a lacurilor de acumulare din est.

In general, se pot distinge existenta a doua topo influențe climatice locale: unul de culoar de vale si unul de dealuri.

Există condiții climatice optime pentru cultivarea vitei de vie, a speciilor pomicole prun, cireș, cais și a cerealelor.

Istorie

Continuitatea vieții pe teritoriul actualului municipiu este pusă în evidență de siturile arheologice din cartierul Bârsanu, unde săpăturile efectuate arată organizări umane încă din paleolitic, neolitic și epoca bronzului. La circa 60 km de Drăgășani au fost găsite urme de umanoizi de acum 2.000.000 de ani, cele mai vechi din Europa, la Bugiulești, comuna Tetoiu.

Localitatea s-a aflat pe unul din drumurile romane și anume pe drumul roman care făcea legătura între castrul roman Sucidava (Celei – județul Olt), castrul roman Rusidava în raza municipiului, castrul roman Arutela (Călimănești – județul Vâlcea) și continuă către Transilvania. Acest drum și traseul său este atestat de Tabula Pentingeriana (hartă romană).

Stema interbelică a orașului

Cea dintâi atestare documentară a localității este 7 iunie 1535, dintr-un hrisov al domnitorului Vlad al VII-lea Vintilă de la Slatina care arată: jupânul Fârtat pârcălabul și fiii lui, ca să-i fie în Lălești și Drăgășani și în Murgești, pentru că i-au fost bătrâne și drepte moșii de moștenire.

Și despre cartierele componente ale municipiului, înainte sate din vecinătatea vechiului târg, există atestări documentare: cartierul Momotești datat 12 iulie 1527 într-un hrisov al lui Radu de la Afumați; Zlătărei (fostă comună) în 1519 într-un hrisov al lui Neagoe Basarab; Gârdești la 3 iunie 1519, în cartea lui Mircea Vodă.

Principala ocupație a locuitorilor a fost și este cultivarea viței de vie și prelucrarea strugurilor. Renumele viilor și vinului de Drăgășani a fost întotdeauna la loc de cinste.

Primăria municipiului Drăgășani

De Drăgășani ca târg putem vorbi din a doua parte a secolului al XVIII-lea.

În 1772 austriacul Von Bauer scrie în memoriile sale despre localitatea Drăgășani: "sat cu o casă episcopală, o curte boierească, o biserică, vii și un târg".

În zona Drăgășanilor, câțiva dintre pandurii lui Tudor Vladimirescu, conduși de Preda Drugănescu alături de eteriști, au opus rezistență trupelor otomane. Ca omagiu al evenimentelor petrecute la Drăgășani, s-a ridicat, în anul 1884, în parcul din centrul orașului, un monument comemorativ.

Revoluția din 1848 ridică la luptă întreaga Oltenie, o parte din locuitorii Drăgășaniului, aflându-se în armata revoluționară de la Troianu (în prezent cartier al municipiului Râmnicu Vâlcea) condusă de Gheorghe Magheru, fostul căpitan de panduri al lui Tudor Vladimirescu.

Anul 1938 înseamnă înființarea școlii de subofițeri jandarmi Drăgășani. În timpul celui de al doilea război mondial aici sunt cazați refugiații polonezi și tot aici sunt mutate școlile de ofițeri de poliție din Oradea și Focșani. Elevii școlii au mai multe misiuni de menținere a liniștii și ordinii publice în timpul războiului în special în capitala afectată de bombardamentele devastatoare anglo-americane din anul 1944. După anul 1945 școala este desființată fiind transformată în unitate militară.

Merită amintit și eroismul de care au dat dovadă elevii Școlii de subofițeri jandarmi la 30 august 1944, care au dezarmat o coloană militară motorizată germană.

Perioada comunistă aduce schimbări majore urbei: se naționalizează o serie de clădiri, viile trec în proprietatea statului, se produce o puternică industrializare (Fabrica de jante, Fabrica de încălțăminte de înlocuitori de piele). Centrul vechi este aproape în întregime demolat de cutremurul din anul 1977 (inclusiv Palatul Comunal – Primăria, simbolul interbelic al orașului). În locul acestora se construiesc o serie de clădiri edilitare noi, blocuri de locuințe, cele din centrul orașului la partere cu diverse magazine și unități de alimentație publică, sediul băncii. Se reconsolidează clădirea vechii școli „Nicolae Bălcescu”. Aceste noi construcții se adaugă celor construite anterior: magazinul universal din centru (după cutremur aici a fost mutată primăria localității), cinematograful, liceul (actual Colegiul Național „Gib Mihăescu”), hotelul „Rusidava”, școala „Tudor Vladimirescu”, maternitatea zonală (până în anul 1968 fost sediul raional al Partidului Comunist Român), câteva clădiri la spitalul zonal.

Anul 1995 are o semnificație aparte în viața Drăgășaniului pentru că atunci s-au împlinit 460 de ani de la atestarea prin documente oficiale a localității și a dobândit statutul de municipiu.

În anul 2000 Școala de jandarmi Alexandru Ghica este reînființată la Drăgășani

Economie

Agenții economici mari dispun de stații de transformare proprii.

Legăturile telefonice urbane, interurbane si internaționale sunt asigurate prin sistemul de telecomunicații clasic si prin telefonia mobila de ultimă generație.

Sistemul clasic se desfășoară in cea mai mare parte de-a lungul principalelor cai de comunicație.

Majoritatea activităților sunt organizate de firme cu capital privat.

Industrie

Principala activitate industrială a locuitorilor municipiului, până în anii 1970 au fost atelierele meșteșugărești legate de activități casnice (croitorii, ateliere de reparații a diferitelor aparate casnice) sau ateliere legate de producerea celor necesare viticulturii și prelucrării strugurilor. După anul 1970, s-au construit o fabrică de jante auto, una de muniție și armament, una de mase plastice și una de încălțăminte cu fețe din pânză și talpă din cauciuc care pe lângă producția de bază, bascheți și teniși, mai producea și alte produse din cauciuc (cizme, echipamente pentru pompieri). În perioada de după revoluție, unitățile industriale au fost închise, excepția notabilă fiind fabrica de jante auto, care a fost preluată de grupul italian „Magnetto Wheels” și care a investit în mărirea capacității de producție și retehnologizarea unității. Tradiția prelucrării cauciucului a rămas și s-a concretizat în două fabrici de articole din cauciuc. Pe cursul râului Olt, în apropierea municipiului (in satul Dumitrești), se găsește o hidrocentrală cu o putere instalată de 53 MW.

Consumatorii de energie electrica din municipiul Drăgășani sunt alimentați de la hidrocentrala din apropiere (satul Dumitrești) cu energie electrică din sistemul național prin doua stații de transformare si 3 puncte de alimentare ce sunt racordate intre ele in sistem buclat cu cablu de 20 KV.

In punctele de alimentare sunt racordate posturile de transformare ce asigura capacitatea integrala a municipiului.

În municipiu își are sediul Schela de petrol Drăgășani care aparține grupului OMV și care are ca activitate exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze naturale din zona de sud a județului Vâlcea și din zona de nord a județului Olt situata lingă Gara Drăgășani

Alimentarea cu gaze naturale în Municipiul Drăgășani este traversat de rețele de transport gaze naturale dinspre județul Olt și dinspre comuna Sutești, la care este racordat printr-o stație de reglare amplasata in zona străzii Bagdasar, din care se distribuie rețele de medie presiune pana la SRM-urile de sector pe cartiere, iar de aici exista rețele de distribuție pe o lungime de aproximativ 14 km.

Gazele naturale sunt utilizate pentru producerea de energie termică pentru încălzire, prepararea apei calde menajere si pentru prepararea hranei.

Municipiul Drăgășani a dispus de alimentare cu energie termică in sistem centralizat prin 3 centrale termice, pentru apartamente care au încetat furnizarea agentului termic către populație din anul 1995.

In prezent, locuitorii municipiului, persoane fizice si juridice, si-au montat centrale termice proprii de apartament.

Combustibilul utilizat este gazul natural asigurat printr-o rețea de distribuție in tot municipiul.

Agricultura

Încă din cele mai vechi timpuri principala îndeletnicire a locuitorilor a fost cultivarea viței de vie. Comerțul cu vin a adus venituri semnificative localnicilor de-a lungul timpului. Prin activitatea intensă desfășurată pentru îmbunătățirea producției și descoperirea unor soiuri noi de viță de vie, podgoria Drăgășani a devenit una din cele mai renumite podgorii din România. În podgoria Drăgășani au fost cultivate peste 60 de soiuri locale, autohtone și străine. La ora actuală podgoria Drăgășani se întinde pe o suprafață de 16000 de ha, care include și suprafețe viticole limitrofe județului Vâlcea (podgoria Sâmburești). Activitatea de vinificație, care în trecut era realizată de o singură mare întreprindere, s-a divizat în prezent între producători individuali și mai multe case de vinuri.

Teritoriul Drăgășani dispune de condiții favorabile dezvoltării unei bune și diversificate agriculturi. Structura suprafeței agricole este următoarea: teren arabil 1951 ha, pășuni și fânețe 413 ha, vii și livezi 419 ha, legume 20 ha (inclusiv sere).

Tot pe raza municipiului se află „Institutul de Cercetări Viticole”.

Comerțul

Comerțul este ramura economică care a cunoscut o bună dezvoltare în această zonă și a adus cele mai mari profituri localnicilor. Dacă în trecut produsele care se comercializau erau: vinuri, țuică, fructe, produse de origine animală, haine și încălțăminte, sare și chiar geamuri, azi paleta de produse s-a diversificat mult mai mult și totodată calitatea produselor a crescut. În zilele noastre comerțul din Drăgășani este modern și reprezentat de numeroase unități: o piață agroalimentară, mai multe supermarketuri aparținând unor atât unor lanțuri internaționale (Lidl, Penny, Profi), cât și unor firme locale, farmacii, magazine de îmbrăcăminte și încălțăminte, magazine de electronice și electrocasnice, unități bancare și de asigurări, reprezentanțe auto etc.

Sănătate

Serviciile sanitare din Drăgășani deservesc circa 80000 de locuitori și sunt reprezentate de: Spitalul municipal "Costache Niculescu", Spitalul de Obstetrică-Ginecologie, Policlinica municipală, Stația de ambulanță Drăgășani, Subunitatea SMURD Drăgășani și de numeroase cabinete medicale individuale.

Cultură

„Cele mai vechi biblioteci au fost cele ale bisericilor „Adormirea Maicii Domnului” (Capu Dealului), „Sfântul Ilie” și „Sfântul Nicolae” (Gărdești). Necesitatea unor biblioteci publice s-a impus încă din secolul al XIX-lea. Biblioteca publică din Drăgășani a luat ființă oficial în anul 1840, pe lângă școala națională din localitate. O pagină importantă din munca cultural-educativă desfășurată în primele decenii ale secolului al XX-lea a constituit activitatea „Ligii culturale” înființată la 4 ianuarie 1891. În orașul Drăgășani Liga culturală avea în 1921 o bibliotecă publică, care a funcționat multă vreme până în anul 1947 în localul școlii primare „Frații Niculescu”. Biblioteca publică s-a reorganizat în anul 1950, revenindu-i și atribuții metodice pentru întreg raionul Drăgășani. În prezent biblioteca are un fond de carte de cca. 57.000 de volume și funcționează în incinta Primăriei Municipiului Drăgășani.”

„Din anul 1944 a funcționat un „Cămin Cultural”. Din anul 1952 funcționează „Casa de Cultură” în actualul local propriu din strada Decebal. În anul 1973, în cadrul Casei de Cultură, funcționa „Universitatea Populară”. O activitate de prestigiu o desfășoară cenaclul literar „Gib Mihăescu”. Corul Casei de Cultură a obținut mai multe premii și titluri. În anul 1973 a luat ființă ansamblul de cântece și dansuri „Strugurelul”. Formația de muzică ușoara "Terra" a fost un alt colectiv artistic al Casei de Cultură care s-a bucurat de aprecierile publicului. Colectivul de teatru a prezentat numeroase piese pe scena Casei de cultură. În 2009 casa de cultură a fost demolată de proprietarii care au recâștigat-o în instanță, autoritățile locale urmând să construiască un alt edificiu într-o altă zonă. „

Muzeul reprezintă o împletire a culturii trecute cu cele prezente. După primul război mondial a existat un mic muzeu școlar al școlii de băieți din Drăgășani. În anul 1952, preotul Dumitru Bălașa și Alexandru Lița au început organizarea unei colecții muzeistice. În 1974 s-a amenajat actualul muzeu cu un specific viticol, piesele colectate fiind expuse în trei secții: secția viticolă, secția artă și secția arheologie. În 2013 muzeul își redeschide porțile într-un sediu reabilitat prin programul de finanțare Regio.

Primul cinematograf în Drăgășani s-a înființat în 1921 sub denumirea „Cinematograful Traian” și a funcționat într-o sală special construită pe strada Traian. Al doilea cinematograf, înființat în 1922, a fost al lui Gustav Lerch si M. Amzulescu și a funcționat în localul lui M. Amzulescu. În jurul anului 1955, un cinematograf funcționa în sala de recepții a Școlii Laura Simulescu. În anul 1962 s-a construit actualul local, cu o capacitate de 299 de locuri, funcționând sub numele de „Cinematograful 23 August”, și ulterior cinematograful „Progresul”. În 2008 clădirea cinematografului a fost transferată în proprietatea primăriei, activitatea cinematografului fiind reluată după aproape 10 ani. În prezent cinematograful beneficiază de un aparat 3D pentru proiecții.

În fiecare toamnă are loc sărbătoarea tradițională a drăgășenenilor, sărbătoarea culesului de vii, organizată de Primărie și Consiliul Local, o manifestare cu mult farmec și iz tradițional care marchează sfârșitul culesului viilor și cinstirea primelor pahare cu vin. An de an, cu ocazia acestei sărbători, renumiți soliști și ansambluri folclorice se întâlnesc la Drăgășani pentru a sărbători împreună cu localnicii noua recoltă.

Evenimente locale

7-10 iunie Zilele Municipiului

Zilele Culesului de Vii-24-27 septembrie

Festivalul Lăutarul-in cadrul zilelor culesului

Folk Fest Batca-in cadrul zilelor municipiului si al zilelor culesului

Festivalul Batca-in cadrul zilelor municipiului

FestiVin-sarbatoarea vinului in fiecare vara

Festivalul Luminii-in fiecare iunie organizat de cercetași

Memorialul Constantin Teofilescu la cross-septembrie-octombrie

Populația

Populația municipiului este in continua descreștere,datorită migrației locuitorilor in afara țarii conform datelor de la Institutul National de Statistică – Direcția Județeană de Statistică Vâlcea Populația din municipiul Drăgășani

2009 -20331

2010 -20245

2011 -19988

2012 -19736

2016- 20226

3.2 Strategii de dezvoltare locală

Pentru o dezvoltare economică locală eficace o comunitate trebuie să identifice și să ia în considerare proprii forte economice , puncte slabe, oportunități și amenințări, și să stabilească o strategie comună. Planificare strategică pentru dezvoltare economică locală oferă comunităților posibilitatea de a lucra împreună pentru a îmbunătăți economia locală și de a spori competitivitatea, încurajând astfel o creștere durabilă și favorabilă .

Pentru dezvoltarea economică locală trebuie să se:

-Înțeleagă factorii cheie care afectează creșterea economică și competitivitatea unui oraș.
-Determine rolul adecvat pentru municipalitate și a părților interesate în planificarea strategică a dezvoltării economice locale.
-Organizeze municipalitatea , astfel încât să fie în măsură să elaboreze un plan strategic pentru dezvoltarea economică locală.

-Identifice părțile interesate și să se atribuie roluri adecvate în procesul de planificare strategică

-Înțeleagă datele și informațiile necesare pentru a crea o evaluare economia locală și un profil economic.
-Reflecte asupra factorilor care influențează activitățile care să permită mediului și relațiile cu părțile interesate, precum și relevanța lor pentru procesul de planificare strategică.

-Înțeleagă procesele de organizare de punere în aplicare și de evaluare a mediului de afaceri care să permită.
 -Înțeleagă contribuția unui sondaj de afaceri pentru planificare strategică pentru dezvoltarea economică locală.

-Ia în considerare metodele și abordările pentru efectuarea studiului mediului de afaceri local.
– Înțeleagă și să se analizeze factorii social-economici și tendințele care stau la baza unei strategii de dezvoltare.

-Înțeleagă modul în care datele și instrumentele de sondaj pot fi folosite pentru a furniza informații semnificative pentru evaluarea economiei locale.

-Pregătească o evaluare a factorilor externi care afectează poziția competitivă a comunității.

– Întreprindă o analiză SWOT.
-Dezvolte consensul cu privire la problemele critice care afectează dezvoltarea unui plan strategic .

-Pregătească o evaluare economie locală
-Definească și să se identifice programele de dezvoltare locală care sunt adecvate nevoilor comunității. 
-Poată elabora planuri de acțiune detaliate pentru dezvoltarea locală.

-Identifice factori de risc care determină succesul proiectului.

-Organizeze o structură instituțională pentru punerea în aplicare a dezvoltării locale

– Poată elabora un plan cuprinzător de punere în aplicare a dezvoltării locale.

-Selecteze rezultatele pentru desfășurarea activității de dezvoltare locală

-Selecteze indicatori și obiective.

-Proiecteze un sistem de monitorizare și evaluare .

-Realizeze planul pentru o examinare și evaluare a strategiei .

Strategia Locală privind dezvoltarea și funcționarea pe termen mediu și lung a Serviciului de Salubrizare și Gestionare a Deșeurilor .

La nivelul municipiului Drăgășani se stabilește politica și obiectivele strategice in domeniul gestionarii deșeurilor, având in vedere necesitatea conservării resurselor naturale prin creșterea gradului de valorificare a deșeurilor și reducerea cantităților de deșeuri reziduale eliminate.

Strategia Locală privind dezvoltarea și funcționarea pe termen mediu si lung a Serviciului de Salubrizare si Gestionare a Deșeurilor satisface cerințele unui sistem integrat de management al deșeurilor.

Gestionarea deșeurilor este considerata o componenta specifica a serviciilor publice de salubrizare, căreia i se acorda aceeași importanta ca și altor componente (alimentarea cu apa, energie, iluminatul public, etc).

Strategia Locala privind dezvoltarea serviciului de salubrizare in municipiul Drăgășani este in deplina conformitate cu principiile și obiectivele Planului National, Regional și Județean de Gestionare a Deșeurilor, precum și cu legislația romana și europeana aplicabila in domeniu, și ia in considerare specificul municipiului Drăgășani privind populația, nivelul de dezvoltare economica, geografica, clima si rețeaua de drumuri.

Strategia Locala privind dezvoltarea și funcționarea pe termen mediu și lung a Serviciului de Salubrizare și Gestionare a Deșeurilor transpune la nivel local și Planul de implementare a Directivei privind depozitarea deșeurilor in Romania 1999/31/CE, având ca obiective ale gestionarii deșeurilor:

● prevenirea apariției deșeurilor;

● reducerea cantităților de deșeuri;

● recuperarea materiala si energetica a deșeurilor;

● eliminarea/incinerarea, depozitarea deșeurilor.

Planul de implementare a directivei stabilește următoarele obiective:

● reducerea cantităților de deșeuri care trebuie depozitate, prin evitarea generării, recuperare materiala și energetică;

● reducerea cantităților de deșeuri biodegradabile depozitate, prin introducerea colectării separate și recuperarea deșeurilor biodegradabile și tratarea mecano-biologică a acestora;

● depozitarea deșeurilor periculoase conform prevederilor legale și/sau tratate in scopul diminuării și eliminării potențialului nociv;

● implementarea planurilor de gestionare a deșeurilor la nivel local, județean și regional.

Planul aplică la nivel local principiile de baza ale gestionarii deșeurilor:

● protecției resurselor primare – prin minimizarea și eficientizarea utilizării resurselor primare, în special cele regenerabile;

● prevenirii, stabilind ierarhizarea activităților de gestionare a deșeurilor, în ordinea descrescătoare a importantei;

● poluatorul plătește corelat cu principiul responsabilității producătorului și cel al responsabilității utilizatorului;

● substituției, stabilind necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase;

● proximității corelat cu principiul autonomiei, precizând necesitatea tratării și eliminării pe cat posibil a deșeurilor pe teritoriul național;

● subsidiarității privind acordarea competentelor;

● integrării, stabilind ca activitățile de gestionare a deșeurilor fac parte integranta din activitățile social-economice care le generează.

Strategia Locală are drept scop conformarea municipiului la cerințele legale referitoare la gestionarea deșeurilor municipale și asimilabile generate in mediul urban și realizarea prin intermediul unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice care, împreuna cu mijloacele de colectare și transport al deșeurilor, formează sistemul public de salubrizare a localităților, în vederea îmbunătățirii condițiilor de mediu, precum și stabilirea cadrului necesar pentru implementarea unui sistem durabil de gestionare a deșeurilor la nivel local, care:

● să asigure definirea obiectivelor și țintelor locale în conformitate cu obiectivele si țintele Planului Județean, Regional si National de Gestionare a Deșeurilor;

● să asigure abordarea tuturor aspectelor privind gestionarea deșeurilor municipale la nivel local în concordanta cu proiectul Sistem de Management Integrat de colectare al Deșeurilor Solide in județul Vâlcea, cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regionala prin POS MEDIU 2014 – 2020

● să servească ca bază pentru elaborarea unor proiecte viitoare;

● să servească ca baza pentru stabilirea necesarului de investiții și a politicii in domeniul gestiunii deșeurilor;

● să asigure un sistem de salubritate care sa cuprindă: – colectarea selectiva a deșeurilor generate prin puncte de colectare separate a acestora (deșeuri reciclabile pe fracții de hârtie/carton, plastic, metal și sticlă); – sortarea deșeurilor prin Stația de Pretratare Deșeuri Menajere a Municipiului Drăgășani.

Strategia Locala privind dezvoltarea și funcționarea pe termen mediu și lung a Serviciului de Salubrizare și Gestionare a Deșeurilor la nivelul municipiului Drăgășani reprezintă o prezentare a:

● condițiilor existente in domeniul gestionarii deșeurilor;

● masurilor si acțiunilor necesare pentru rezolvarea problemelor si a punctelor slabe in sistemul existent de salubritate si gestionare a deșeurilor;

● condițiilor impuse in domeniul gestionarii deșeurilor, luând in considerare cerințele UE, naționale, județene, locale.

Deșeurile care fac obiectul Strategiei Locale sunt deșeurile municipale nepericuloase (deșeuri menajere si asimilabile din comerț, industrie si instituții), la care se adaugă alte fluxuri speciale de deșeuri: deșeurile de ambalaje, deșeurile din construcții și demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate orășenești și deșeuri de echipamente electrice și electronice.

Date privind cantitatea de deșeuri generate, colectate, sortate in municipiul Drăgășani .

Cantitățile de deșeuri municipale generate și colectate din municipiul Drăgășani includ:

● deșeurile menajere colectate in amestec de la populație;

● deșeurile din comerț, industrie, instituții, colectate in amestec și care sunt asimilabile cu cele menajere;

● deșeurile de ambalaje rezultate de la populație, comerț si instituții;

● deșeurile municipale colectate selectiv, de la populație, comerț, instituții, pe sortimente (hârtie, carton, sticlă, plastic, metale, lemn, etc);

● deșeuri voluminoase colectate;

● deșeuri bio degradabile din grădini și parcuri, piețe și stradale

OBIECTIVUL GENERAL

Obiectivului general strategic de dezvoltare durabilă din programul de dezvoltare a municipiului Drăgășani este: transformarea orașului și creșterea capacității sale economice, astfel încât acesta să devină un centru de referință în domeniile economice și de investiții, din punct de vedere ecologic, precum și un centru regional cultural, de învățământ, și turistic . In acest context, acest proiect și principalul său rezultat –

Planul de dezvoltare durabilă a municipiului Drăgășani – contribuie esențial la realizarea obiectivului general strategic de dezvoltare și va constitui un bun fundament pentru proiectele viitoare dorite de primărie și cetățeni , corelând în mod eficient și eficace resursele APL și ale comunității cu eforturile investiționale și cerințele UE.

Proiectul răspunde strategiei de dezvoltare locală și regională, prezentată printre altele în PDR (planul de dezvoltare regionala) și în strategia de dezvoltare regională(SDR), pentru regiunea Sud Vest. Strategia de dezvoltare social-economică (SDR) a regiunii Sud Vest(regiune din care face parte și municipiul Drăgășani) are ca „obiectiv general reducerea disparităților de dezvoltare între regiunea SV Oltenia și celelalte regiuni ale țării în scopul creșterii nivelului de trai al cetățenilor”, lucru ce se va realiza, printre altele, prin creșterea atractivității regionale și dezvoltarea durabilă a regiunii, prin îmbunătățirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane și a potențialului turistic și prin creșterea competitivității regionale, prin sprijinirea întreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii și calificarea resurselor umane.” În acest sens, planul de dezvoltare durabilă a municipiului Drăgășani, reprezintă un rol hotărâtor în dezvoltarea coerentă a municipiului, în valorificarea eficace și eficientă a resurselor, în scopul creșterii potențialului economic și turistic al municipiului și județului iar pe termen lung va contribui la creșterea competitivității zonale, județene și regionale.

SUSTENABILITATE

Strategia de dezvoltare a municipiului Drăgășani (planul) cuprinde o perioadă de 10 ani și va sta la baza tuturor lucrărilor și proiectelor de investiții ce se vor face începând cu anul 2016 și va fi reactualizat periodic, de cate ori va fi cazul. El va constitui un punct de plecare și pentru accesarea viitoare a fondurilor structurale. Cei 64 de angajați formați în : planificare strategică (14 persoane cu funcții de conducere) și în subiecte ce privesc dezvoltarea de planuri (50 de persoane cu funcții de execuție) au fost pregătiți pentru a putea continua actualizarea și a contracta pe viitor eventualele servicii necesare actualizării planului. Implicarea celor 19 consilieri locali ca și persoane cheie va oferi o garanție suplimentară pentru continuarea proiectului după terminarea finanțării și va “suda” echipa APL a municipiului Drăgășani pentru proiectele și activitățile ulterioare.

Beneficiarii, cei 21.400 locuitori ai municipiului Drăgășani și zonei limitrofe, comunitatea de afaceri, sectorul societății civile, locuitorii din județul Vâlcea care sunt factori interesați în dezvoltarea municipiului.

MANAGEMENTUL PROIECTULUI

Locul de desfășurare a activităților de management a proiectului a fost Municipiul Drăgășani, județul Vâlcea , regiunea Sud Vest, Romania. Managementul proiectului a fost asigurat de o echipa de management formată atât din funcționari publici (3 persoane), cat și din personal contractual(2 persoane), toți fiind angajații primăriei Drăgășani.

Aceasta echipă a fost compusă din 5 persoane si anume: manager de proiect, asistent manager, responsabil financiar, coordonator tehnic, consilier juridic și pentru achiziții publice.

Una sau mai multe firme de instruire, consultanță și asistență tehnică (numite Consultant) au asigurat, pe de o parte, formarea celor 50 de specialiști din primărie în subiecte ce au vizat elaborarea planului și implementarea acestuia(cursurile susținute în cadrul proiectului), inclusiv conștientizarea importanței protecției mediului și dezvoltării durabile, instruirea în domeniul problemelor de mediu, instruirea în privința egalității de șanse, instruirea celor 14 angajați cu funcții de conducere în managementul dezvoltării economice durabile si planificare strategică pentru APL, dar și formarea în abilități de prezentare și coaching pentru plan a celor 20 de persoane resursă pentru alte APL ce doresc să-și realizeze planul.

Aceste 20 de persoane resursă vor fi responsabile în viitor și pentru actualizarea planului municipiului Drăgășani.

Totodată, consultantul a furnizat asistența tehnică și a lucrat cu cele 64 de persoane instruite pentru elaborarea planului municipiului Drăgășani, folosind instrumentele dezvoltate si metodele specifice acestor activități.

La sfârșitul proiectului s-a realizat un audit extern. Cele 20 de persoane resursă au fost implicate în elaborarea broșurii/ghidului de bune practici și greșeli de evitat în elaborarea planului, ghid ce a fost publicat pe pagina web a primăriei .

Managerul de proiect a fost responsabil cu coordonarea activităților de informare și publicitate și tot el a fost persoana responsabilă de relațiile cu publicul și mass media în ceea ce privește activitățile din proiect.

REZULTATE

⇒ o analiza SWOT a municipiului Drăgășani;

⇒ un plan (strategie) de dezvoltare durabilă a municipiului Drăgășani pentru perioada 2016-2035 realizat și aprobat de administrația publică și agreat de cetățeni;

⇒ o analiza strategică de mediu (SEA)a planului realizat;

⇒ un număr de 3 sesiuni de instruire ( 3 cursuri x3 zile x 50 participanți= 450 zile instruire) pe teme ce țin de dezvoltarea și implementarea strategiei locale/planului la standarde europene susținute pentru cei 50 de angajați ai primăriei implicați în proiect;

un curs de managementul dezvoltării economice locale durabile si planificare strategică(5 zile x 14 participanți=70 zile instruire) ținut pentru cei 14 angajați cu funcții de conducere din primărie implicați în proiect;

⇒ o broșură de bune practici și greșeli de evitat în elaborarea planului unui municipiu prezentată pe paginile web ale primăriei și factorilor interesați (ex MIRA, asociații de primari, asociații de dezvoltare intercomunitară, etc) cu rol în diseminarea rezultatelor, informarea cetățenilor și factorilor interesați, continuarea și multiplicarea proiectului, asigurarea sustenabilității rezultatelor;

⇒ 2 conferințe de presă , câte una la începerea și una la terminarea proiectului , pentru lansare si respectiv diseminarea rezultatelor proiectului;

⇒ rețea de 20 de persoane resursă pentru alte APL din județul Vâlcea interesate în dezvoltarea de planuri pregătite și capabile să formeze alți specialiști și să-i sprijine prin activități de coaching( 1 curs abilități de prezentare și coaching x 3 zile x 20 persoane=60 zile instruire).

Planul elaborat va contribui la îmbunătățirea cadrului de politici și strategii, ceea ce ar trebui să ducă la o îmbunătățire directă în performanța administrativ

3.3Implicarea autorităților in dezvoltarea orașului

.Autoritățile publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive. Consiliile locale și primarii se aleg în condițiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Consiliile locale și primarii funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice din comune, orașe și municipii, în condițiile legii.

În fiecare județ se formează un consiliu județean, ca autoritate a administrației publice locale, pentru coordonarea activității consiliilor comunale, orășenești și municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Consiliul județean este ales în condițiile legii pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

În scopul asigurării autonomiei locale, autoritățile administrației publice locale au dreptul să instituie și să perceapă impozite și taxe locale, să elaboreze și să aprobe bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, în condițiile legii.

Autoritățile se implică în dezvoltarea orașului prin sprijinul programul operațional regional

Dezvoltarea durabilă a orașelor este cel mai important motor al dezvoltării economice și sociale poate fi realizată doar printr-o abordare integrată, care să urmărească toate dimensiunile sustenabilității urbane, precum și noile tendințe în domeniu prin alocarea de fonduri europene pentru dezvoltarea regională.

Sunt alocate la nivel national din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) pentru Obiectivul de Investiții pentru creștere economică și locuri de muncă vor fi obligatoriu dedicate dezvoltării urbane durabile (Regulamentului FEDR). Statele membre pot implementa dezvoltarea urbană durabilă, fie prin intermediul Investițiilor Teritoriale Integrate (ITI), fie prin intermediul unui program operațional specific, dedicat sau al unei axe prioritare dedicate.

Pe lângă alocarea disponibilă prin -“ Fondul European pentru Dezvoltare Regională Sprijinirea dezvoltării urbane durabile”, municipiile reședință de județ mai pot obține finanțare pentru dezvoltarea urbană prin:

Axe Prioritare – Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon – prioritatea de investiție – Eficiență energetică în clădiri rezidențiale și publice, inclusiv iluminat public

Tipuri de activități finanțate:

Clădiri publice: anveloparea clădirii, inclusiv consolidarea, modernizarea sursei de energie, instalații de transport al apei calde menajere, sistemele de ventilare și climatizare, achiziționarea de sisteme de management energetic etc.

– Iluminat public: extinderea/ reîntregirea sistemului de iluminat public, reabilitarea instalațiilor electrice (stâlpi, rețele), înlocuirea lămpilor cu eficiență energetică ridicată etc

– Dezvoltarea infrastructurii turismului balnear (infrastructură rutieră, rețele de captare și transport, parcuri balneare, modernizare și creare baze de tratament);

– Crearea și extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităților aferente;

– Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică, precum și crearea/ modernizarea

– Construirea/ reabilitarea/ modernizarea locuințelor sociale;

– Investiții în infrastructura de sănătate, educație și servicii sociale;

– Stimularea ocupării – activități de economie socială;

– Investiții în amenajări ale spațiului urban degradat al comunității defavorizate:

– Reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii școlare, infrastructurii educaționale universitare.

Autoritățile au un statut similar Organismelor Intermediare.acela de delegat pentru selectarea proiectelor care pot fi finanțate prin fonduri europene

La nivelul orasului autoritațile sau implicat în dezvoltarea acestuia prin realizarea de proiecte de reabilitare extinderea rețelelor de apa și canal

în dezvoltarea voluntariatului pentru situații de urgență”.

Alimentarea cu apa si canalizare. Sursa de apa este alcătuita din puțuri de mare adâncime, sursa este râul Olt cu stații de pompare, rețea de transport și distribuție, și stație de tratare a apei.

Rețeaua de distribuție asigura alimentarea cu apa a gospodăriilor in sistem centralizat doar pentru aproximativ 84% din locuitori.

Exista locuitori, mai ales in zonele mărginașe, care dețin surse proprii de alimentare cu apa (fântâni, puțuri individuale).

Rețeaua de canalizare este realizata in sistem parțial separativ, tuburile sunt din beton, cu diametre cuprinse intre 200 – 1500 mm.

In momentul de fata, in municipiul Drăgășani și in alte localități din județul Vâlcea se executa lucrări de implementare a proiectului operatorului regional S.C. APAVIL.S.A. „Extinderea si reabilitatea infrastructurii de apa și apa uzata in județul Vâlcea”, finanțat din fonduri europene. “In municipiul nostru se executa lucrări de extindere a rețelei de alimentare cu apa și canalizare și instalarea unei noi stații de epurare.”

Gestionarea deșeurilor. In municipiul Drăgășani se efectuează următoarele activități de salubrizare:

a) colectarea separata și transportul separat al deșeurilor menajere și al deșeurilor similare provenite din activități comerciale, din industrie si instituții, inclusiv fracții colectate separat, fără a aduce atingere fluxului de deșeuri de echipamente electrice si electronice, baterii si acumulatori;

b) colectarea și transportul deșeurilor provenite din locuințe, generate de activități de reamenajare si reabilitare interioara si/sau exterioara a acestora;

c) sortarea deșeurilor municipale si deșeurilor similare in stațiile de sortare;

d) maturatul, spălatul, stropirea și întreținerea cailor publice;

e) curățarea si transportul zăpezii de pe căile publice si menținerea in funcțiune a acestora pe timp de polei sau de îngheț

Industrie .Industria s-a dezvoltat cu precădere in zona sudica, unde au fost amplasate unități industriale importante pe o suprafața de aproximativ 42 ha:

o societate comerciala de jenți auto, o societate comerciala de încălțăminte.

In zona de vest sunt amplasate:

– fabrica de mobila;

– industria de prelucrare a legumelor si fructelor;

– baza de aprovizionare tehnico – materiala pentru agricultura;

– baza de colectare si depozitare a cerealelor;

– depozite pentru materiale de construcții;

– depozite pentru produse petroliere;

– o societate comerciala de colectare si valorificare deșeuri si alte produse recuperabile.

In prezent, municipiul Drăgășani are peste 300 agenți economici, majoritatea cu capital privat.

Activități agricole. Municipiul Drăgășani este așezat într-o zona cu tradiție agro-viticola. Din analiza dinamicii producției agricole din ultimii ani a reieșit o scădere a acesteia la majoritatea produselor, o cauză importantă fiind inexistența unor ferme care să comaseze terenurile individuale și sa aplice tehnologii moderne de lucru, aprovizionarea piețelor municipiului completându-se cu produse din alte localități.

‏Studiu de caz- Proiecte realizate prin Programul Operațional Regional 2015 -2025 in municipiul Drăgășani

În anul 2015, Primăria municipiului Drăgășani a finalizat două proiecte importante cu fonduri europene. Este vorba de „Centrul Multifuncțional de Asistență Socială în municipiul Drăgășani” și de ”Centrul de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu – Drăgășani”. Ambele au fost finanțate prin Programul Operațional Regional.

Centru multifuncțional de asistență socială

Implementarea proiectului „Centrul Multifuncțional de Asistență Socială în municipiul Drăgășani” s-a desfășurat pe o perioadă de 26 de luni. „Proiectul a urmărit valorificarea unei zone dintr-o clădire dezafectată din municipiul Drăgășani, aparținând Școlii Nicolae Bălcescu și transformarea sa într-un centru de servicii sociale comunitare destinate copiilor aflați în situații de risc și familiilor acestora. Amplasarea centrului în imediata apropiere a Școlii Nicolae Bălcescu reprezintă un aspect foarte important de care s-a ținut cont în concepția proiectului. În primul rând, distanța mică dintre cele două instituții permite intervenții complementare și mai eficiente. Cadrele didactice din școală pot identifica foarte ușor cazurile de copii aflați în situații de risc (copii cu rezultate foarte slabe la învățătură, cu risc de abandon școlar, copii cu o situație economică precară, copii cu părinți plecați la muncă în străinătate, copii proveniți din familii cu probleme deosebite etc.). Specialiștii din centru vor prelua cazurile semnalate și vor întreprinde intervențiile specifice necesare pentru rezolvarea sau ameliorarea problemelor cu care se confruntă copiii. Centrul vine și în completarea activităților educative derulate în școală, desfășurând campanii de informare și conștientizare pe teme de interes pentru copii și părinți. Programul „Școala părinților” va contribui la îmbunătățirea abilităților parentale și creșterea gradului de implicare în activitatea școlară a copiilor lor. În acest fel, se pun bazele unui parteneriat real și extrem de important pentru evoluția copiilor: familie – școală – comunitate”, a spus primarul Cristian Nedelcu.

Dotare ca la carte

Lucrările de intervenție ce au fost efectuate au urmărit reabilitarea clădirii, modernizarea spațiilor și instalațiilor aferente, accesibilizarea spațiului prin montarea unui lift exterior. S-a urmărit, de asemenea, echiparea și dotarea corespunzătoare a centrului. În cadrul Centrului Multifuncțional de Asistență Socială Drăgășani funcționează două servicii complementare destinate protecției copilului: Centrul de zi pentru copii și Centrul de consiliere și sprijin pentru părinți și copii. Centrul de zi pentru copii care se adresează copiilor cu vârsta cuprinsă între 7 și 14 ani, oferă activități de îngrijire, educație, recreere -socializare și consiliere pentru copii în situații de risc. Acest centru de zi își propune stimularea participării școlare, atragerea copiilor în activități educative și recreative de natură să favorizeze dezvoltarea armonioasă a personalității copiilor și să le dezvolte atașamentul față de valorile specifice unei societăți civilizate. Acest centru dispune de: o sală pentru activități educative, o sală de joc, bibliotecă, sală de internet, sală pentru servirea mesei, oficiu veselă, un birou pentru personal, vestiare pentru copii, grupuri sanitare separate pentru beneficiari și personal. Centrul de consiliere și sprijin pentru părinți și copii sprijină și asistă părinții pentru a face față dificultăților psihosociale care afectează relațiile familiale, pentru dezvoltarea competențelor parentale, pentru prevenirea separării copilului de familia sa și sprijină copiii atunci când apar probleme în dezvoltarea acestora. Centrul urmărește atât oferirea unor servicii de consiliere pentru copii și părinți, dar și derularea programului „Școala părinților”, în scopul dezvoltării competențelor și abilităților parentale ale părinților din municipiul Drăgășani. De asemenea, centrul va derula periodic campanii de informare, sensibilizare și conștientizarea a opiniei publice cu privire la problematica copilului și familiei, va stabili relații parteneriale cu alte instituții/organizații publice sau private în scopul atragerii de resurse suplimentare. Acest centru dispune de: spațiu de primire, un birou de consiliere, un birou pentru echipa pluridisciplinară, o sală multifuncțională, două grupuri sanitare separate pentru beneficiari și personal. Rezultatele obținute sunt: înființarea unui centru nou de servicii sociale comunitare pentru copiii aflați în situații de risc și familiile acestora, cu o capacitate de 25 de locuri; obținerea unui spațiu fizic adecvat (funcțional, plăcut, modern, adaptat specificului serviciului social nou înființat) pentru funcționarea centrului multifuncțional; obținerea, în urma reabilitării, a unui spațiu util funcțional de 1968 mp; creșterea eficienței energetice a imobilului (scăderea costurilor cu energia termică și electrică cu aproximativ 50%); dotarea centrului cu mobilier, aparatură electrocasnică și alte echipamente, care să permită desfășurarea activităților specifice centrului în cele mai bune condiții.

Centru de recuperare neuromotorie

“Centrul de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu” face parte dintr-un set de măsuri prevăzute în Strategia Județului Vâlcea de Asistență Socială și Protecția Copilului, ce urmărește dezvoltarea serviciilor sociale orientate spre promovarea autonomiei persoanelor cu handicap și creșterea capacității acestora de integrare socială. “Proiectul a vizat înființarea, în municipiul Drăgășani, a unui centru de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu, pentru persoanele cu handicap locomotor sau neuromotor. Acest centru va răspunde nevoilor individuale ale acestor persoane cu handicap locomotor sau neuromotor și va veni în sprijinul familiilor care au în componență persoane cu handicap, promovând în acest fel, mediul familial ca fiind cel mai prielnic pentru dezvoltarea persoanei cu handicap. Centrul nou înființat prin proiect oferă o gama complexă de activități de recuperare și reabilitare, în scopul ameliorării stării fizice și psihice a persoanelor cu handicap, creșterii gradului de autonomie sau independență și implicit, creșterea calității vieții acestor persoane. Aceste activități sunt structurate pe trei paliere: Recuperarea fizică, ce vizează în principal afecțiunile locomotorii (metodele și tehnicile de recuperare utilizate în centru fiind: fizioterapia, kinetoterapia, masajul, hidroterapia, ergoterapia, ludoterapia); Recuperarea psihică, ce va fi realizată de psiholog și Integrare/Reintegrare socială ce va fi realizată de asistentul social și psiholog”, a spus primarul municipiului Drăgășani. Serviciile de recuperare create prin proiect se adresează atât adulților, cât și copiilor cu handicap locomotor sau neuromotor.

Dotări de excepție

La parter, au fost amenajate și dotate: sala de așteptare, cabinet coordonator centru, 2 cabinete medicale (unul pentru medicul generalist și unul pentru medicul BFT), sala de tratamente, cabinet psihologic, cabinet asistent social, sala de kinetoterapie, sala de electroterapie, sală de hidroterapie, sala de masaj, sală de ergoterapie și ludoterapie, vestiare pentru personal, vestiare pentru beneficiari, centrala termică. La etaj au fost amenajate și dotate: 4 dormitoare cu grupuri sanitare proprii, prevăzute cu duș, un club (cameră de zi), sala de mese cu oficiu, spălătoria, cameră supraveghetor. Baza de recuperare funcționează la parter, iar la etaj este amenajat un spațiu de odihnă pe timpul zilei, un spațiu de servire a mesei pentru beneficiarii centrului și o spălătorie. Soluția amenajării spațiului de odihnă și de servire a mesei a fost adoptată pentru a permite o degrevare a familiilor care au în grijă persoane cu handicap. Astfel, persona cu handicap va avea posibilitatea de a petrece 8 ore/zi în centru, pe durata ciclului de recuperare (10-12 zile), timp în care va putea beneficia de servicii de recuperare, se va putea odihni între proceduri și va putea servi masa de prânz. De asemenea, va putea socializa cu alte persoane și se va putea relaxa în clubul de zi. În acest club se poate asculta muzică, se poate juca șah sau remi, se pot căuta diverse informații utile pe internet (clubul fiind dotat și cu calculatoare, tocmai pentru a facilita accesul la informație al persoanei cu handicap). Prin implementarea proiectului s-au creat și locuri de muncă, structura de personal a centrului fiind următoarea: 1 medic generalist, medic specialist BFT, 4 asistenți medicali BFT, 1 asistent social, 1 psiholog, 1 kinetoterapeut, 1 ergoterapeut, 1 maseur, 2 infirmiere, 1 îngrijitor curățenie, îngrijitor bucătărie.

Beneficiile aduse orașului

In ceea ce priveste Centrul Multifuncțional de Asistență Socială și de Centrul de Recuperare Neuromotorie de tip Ambulatoriu. In aprilie 2016 s-a dovedit utilitatea acestor investiții. Din informațiile furnizate de primarul Cristian Nedelcu, cele două centre funcționează și sunt utile zonei Drăgășani. La Centrul Multifuncțional de Asistență Socială, funcționează două servicii complementare destinate protecției copilului: Centrul de zi pentru copii, care se adresează copiilor cu vârsta cuprinsă între 7 și 14 ani, oferind activități de îngrijire, educație, recreere-socializare și consiliere pentru copii în situații de risc; Centrul de consiliere și sprijin pentru părinți și copii, care sprijină și asistă părinții pentru a face față dificultăților psihosociale care afectează relațiile familiale, pentru dezvoltarea competențelor parentale, pentru prevenirea separării copilului de familia sa și sprijină copiii atunci când apar probleme în dezvoltarea acestora. Peste 20 de copii din Drăgășani beneficiază de serviciile acestei investiții. La Centrul de Recuperare Neuromotorie de tip Ambulatoriu Drăgășani, deja activitatea se desfășoară cu programări, pentru că este zilnic plin și căutat de locuitorii din zona Drăgășani. Spațiul medical complet nou, dotat corespunzător, oferă condiții pentru ca persoanele cu handicap neuro-motoriu să se poată recupera și integra în societate. Centrul nou înființat prin proiect oferă o gama complexă de activități de recuperare și reabilitare, în scopul ameliorării stării fizice și psihice a persoanelor cu handicap, creșterii gradului de autonomie sau independență și, implicit, creșterea calității vieții acestor persoane.

Pe data de 07 aprilie 2016 in municipiul Drăgășani încep să se închidă pe rând șantierele, automat finalizându-se și o serie de lucrări de modernizare a infrastructurii orașului. Și dacă tot vorbim de închiderea șantierelor, primarul Cristian Nedelcu are o veste și mai bună pentru locuitorii din Drăgășani. Este vorba de asfaltarea de la un capăt la altul a străzii Tudor Vladimirescu, lucrările fiind aproape de final. Doar câteva sute de metri la intrare și la ieșirea din municipiu se mai află în lucru și calvarul șoferilor va lua sfârșit. În plus, se lucrează și la modernizarea trotuarelor, care vor fi gata în curând. Investiția se realizează cu fonduri pe Ordonanța 28. În plus, parcul central din fața Primăriei este gata, iar locuitorii sunt încântați de modul în care a fost modernizat. Au fost amplasate coșuri de gunoi din metru în metru. Iluminatul parcului din fața Primăriei este cu adevărat unul modern, iar dacă treceți seara prin municipiul Drăgășani veți rămâne impresionați. Și parcul de la Gară este aproape gata. Mai sunt câteva finisaje de realizat, însă locul de joacă, mare și modern, era ieri plin de copii, veniți cu părinții și bunicii să se joace. De asemenea, și Parcul Batca este pe final. Și aici se mai fac lucrări de finisaje și în cel mai scurt timp investiția va fi gata. Primarul Cristian Nedelcu spune că, în maxim o lună, toate lucrările din Drăgășani se vor încheia, iar locuitorii urmează să aprecieze necesitatea investițiilor făcute de administrația locală.

Concluzii

Administrația publică este ca orice alta administrație care are grija de interesul public. In al doilea rând acoperă toate cele trei ramuri ale guvernului , executivul, legislativul și judiciarul. De asemenea, privind natura administrației publice au existat două puncte de vedere populare, unul fiind integral iar celălalt punctul de vedere este managerial. Punctul de vedere Integral este atotcuprinzătoare și este format din suma totală a tuturor activităților manageriale, de birou, tehnice și manuale și angajații. Pe de altă parte privind Managerial ,așa cum sugerează numele administrația publică implică doar activități manageriale .

După cele spuse ; cuvântul "administrare" este foarte contextual și poate varia in înțeles și definiție de la organizație la alta .

Au existat schimbări considerabile in modul de execuție al administrației in antichitate și in timpuri medievale când inițiativa nu a fost nimic mai mult decât funcții administrative sporadice ,cum ar fi menținerea ordinii publice și de colectare a veniturilor cu puține sau de loc activități de bunăstare .

Cu toate acestea conștientizarea tot mai mare in rândul oamenilor mai ales in țările dezvoltate si cunoașterea drepturilor , privilegiilor și a legilor printre oameni ,au aruncat noi provocări pentru administrația publică și factorii de decizie politică.

Administrarea contează atât de mult, pentru că nu este suficient sa se realizeze politici și legi pe hârtie. Interpretarea și traducerea acestor politici și legi în acțiuni și a le efectua este partea dificilă.

Prin urmare, administratorii publici trebuie să joace un rol important în derularea guvernului ca o mașină. Birocrația a fost de multe ori batjocorită și ridiculizată dar dacă munca de administrare s-ar fi oprit, nimic nu s-ar fi realizat .

Prin domeniul de aplicare al administrației publice ,ne referim la preocupările majore ale administrației publice ca activitate și disciplină

Prin urmare , activitate domeniul de aplicare al administrației publice nu este nimic mai puțin ca domeniul de aplicare al activității de stat.

In bunăstarea modernă a statului oamenii se așteaptă la multe lucruri – o gamă larga de servicii și protecție din partea statului .

În acest context, administrația publică oferă o serie de servicii de asistență socială și de asigurări sociale pentru oameni. În plus, trebuie să gestioneze industriile deținute de stat și s-ă reglementeze industria privată

Unul dintre cele mai importante motive este că preocuparea practică a guvernului este de a lucra in interesul publicului.

Administrarea este privită din perspectiva științei sociale ca o cooperare si activitate socială.

Administrația publică are un statut special în țările în curs de dezvoltare.

Administrația publica deține un loc important in viața oamenilor . urmărindu-i la fiecare pas.

Ea are un impact substanțial asupra vieții oamenilor. Este un proces vital însărcinat cu punerea în aplicare , orientat spre bunăstare, si dezvoltarea obiectivelor.

Structurile regionale care contribuie la dezvoltarea regională în România sunt Consiliile de Dezvoltare Regională și Agențiile de Dezvoltare Regională.

Agențiile de dezvoltare Regionala funcționează la nivelul fiecărei regiuni, cu scopul principal de promovare a dezvoltării regionale.

Regiunile trebuie să elaboreze propriile lor planuri de dezvoltare regională în parteneriate mari. Aceste parteneriate sunt numite Comitetele Regionale.

Resursele reprezintă un factor economic sau productiv necesar pentru a realiza o activitate, sau ca mijloc de a întreprinde o întreprindere și pentru a atinge rezultatul dorit.

Trei cele mai importante resurse de bază sunt terenurile, forța de muncă, capitalul

Resurse economice sunt factorii utilizați în producerea de bunuri sau furnizarea de servicii.

O economie este un sistem de instituții și organizații care fie facilita sau sunt direct implicate în producția și distribuția de bunuri și servicii. Resursele economice sunt intrări pe care le folosim pentru a produce și distribui bunuri și servicii.

Managementul este un alt exemplu de resursă umană. Pe măsură ce organizațiile au devenit mai complexe si o data cu Revoluția Industrială, angajații au fost nevoiți sa supravegheze si sa gestioneze masele de muncitori angajați in procesul de producție .

Oamenii, timpul si materialele acestea sunt lucrurile care ne înconjoară in fiecare zi . Dar acestea sunt foarte importante in sistemul și procesul de productie.

Oamenii sunt cele mai importante resurse . Fără ei producția nu ar exista .

Energia. Sistemul tehnologic utilizează energia pentru a schimba materialele in produse si a transporta aceste produse în magazine si la vânzători .

Informația . Companiile utilizează multe tipuri de informații pentru a realiza un produs.

Uneltele și mașinile sunt utilizate pentru schimbarea materialelor in produse finite .

Capitalul include banii ,pământul și echipamentele necesare pentru realizarea produselor.

Materialele sunt toate lucrurile utilizate pentru producerea unui produs .

Timpul Orice necesita timp . Timpul influențează câte produse pot fi făcute și câți muncitori sunt necesari pentru realizarea produselor.

O instituție financiara este o unitate care desfășoară activități financiare cum ar fi investițiile împrumuturile și depozitele .Aproape toata lumea utilizează instituțiile financiare in mod regulat.

Băncile comerciale accepta depozite ,oferă și garanțieă și confort pentru clienții lor.

Băncile comerciale fac de asemenea împrumuturi către persoanele fizice si juridice pentru a cumpăra bunuri sau a extinde operațiunile de afaceri.

Principala ocupație a locuitorilor este cultivarea vitei de vie și a strugurilor .

Podgoriile și vinul realizat în oraș a făcut numele Drăgășani cunoscut in toată țara si de asemenea este numit ca orașul vinului.

Ca orice oraș respectat si recunoscut pentru vinuri, Drăgășani deține "Institutul de Cercetări pentru Viticultură".

Bunăstarea Drăgășaniului depinde într-o mare măsură de dezvoltarea sa din punct de vedere economic.

Comerțul este ramura economică care a cunoscut o bună dezvoltare în această zonă și a adus cele mai mari profituri localnicilor.

Teritoriul municipiului este străbătut de 2 cursuri de apa permanente, râul Olt in partea de est si pârâul Pesceana la sud

Majoritatea activităților sunt organizate de firme cu capital privat.

Industria s-a dezvoltat cu precădere in zona sudică, unde au fost amplasate unități industriale importante pe o suprafața de aproximativ 42 ha

Pentru dezvoltarea economică locală trebuie să se:

– Întreprindă o analiză SWOT.
-Care să dezvolte consensul cu privire la problemele critice care afectează dezvoltarea unui plan strategic .

-Să pregătească o evaluare a economie locale
-Să definească și să se identifice programele de dezvoltare locală care sunt adecvate nevoilor comunității.

-Poată elabora planuri de acțiune detaliate pentru dezvoltarea locală.

-Identifice factori de risc care determină succesul proiectului.

-Organizeze o structură instituțională pentru punerea în aplicare a dezvoltării locale

Bibliografie

Benton E. Gup ,Bănci si Instituții financiare , Wiley, 9 August , 201

. c. p. 545. Ibidem, Lepădatu, „Episcopia Strehaii”, pag. 29. Athanasie apare numai odată într-un hrisov domnesc al lui Mircea cel Mare, ca martor, împreună cu Anthim. Hașdeu, „Istoria Critică”.

Costea Marinoiu, Inscripții în cărbune, editura Eminescu,1985

Drăgășani, www.wikipedia.org, enciclopedia liberă,2013

Emil Istocescu, Teodor Barbu și Costel Șerban, Monografia municipiului Drăgășani, 2004, editura Ex-Ponto

Enciclopedia geografică a României, editura Științifică și enciclopedică,1982

F.A Nigro ,Administrația publică modernă, Harper International,1966

Ghiorghhe I Scorțescu, Florin Ioan – Scorțescu ,Administrație și Contabilitate

Iorga, Nicolae, „Inscripții din bisericile României”.

PROFIROIU, A. RACOVICEANU, S. ȚARĂLUNGĂ, N. Dezvoltarea economică locală, București, Editura Economică, 1998

PROFIROIU, M. Managementul strategic al colectivităților locale, București, Editura Economică, 1998

St. Ionescu-Cheianu‚ “Geografia județului Vâlcea”.

Urban Development Division, The World Bank, Local Economic Development, Washington DC, 2001

Mădălina Voican, Principiile administrației publice. Principiul consultării cetățenilor,Ed.Universitaria, Craiova, 2007.

Administrația publică locală – legislație, Ed. Lumina Lex, București, 2007.

Managementul resurselor umane, Georgeta Pânișoară, Ion Ovidiu Pânișoară, Ed.Polirom, 2007.

Managementul resurselor umane, Georgeta Pânișoară, Ion Ovidiu Pânișoară, Ed.Polirom, 2007.

Sorin Gabriel Anton, Institutii financiar-bancare international, C.H. Beck 20 Dec 2013

Bogdana Neamțu , Dezvoltarea durabila. Provocari ale dispersiei urbane , C.H. Beck, 28 Mar 2012

Cristian Clipa Organe si proceduri administrativ-jurisdictionale, Hamangiu 21 Dec 2012

Nadia Cerasela Anitei, Institutii financiare international, LUMEN,2011

N. Iorga, profesor universitar, București. C. Dobrescu, Comunicăre și Relații Publice

Lucica Matei, Stoica Anghelescu, Dezvoltarea locala, ECONOMICA,2009

Radu Diaconu,Institutii Financiare Nebancare, C.H. BECK,2011

Florea Voiculescu Analiza resurse-nevoi si managementul strategic in invatamant, ARAMIS.2004

Nicoleta-Valentina Florea, Auditul resurselor umane, C.H. BECK,2013

Daciana-Elena Singeorzan, Taxe si impozite, HAMANGIU,2011

Informați Drăgașani .- disponibil pe www.destinațiituristice.ro acesat la 18.01.2016 .