IMPLICA ȚIILE ȘI CONSECINȚELE IMPLEMENTĂRII [619640]

MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE NECLASIFICAT
UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I” Exemplar nr.
Nr__________din____________

Locotenent MANOLACHE DIANA

REZUMATUL

TEZ EI DE DOCTORAT

TEMA : „IMPLICA ȚIILE ȘI CONSECINȚELE IMPLEMENTĂRII
PROGRAMULUI MULTIROL ASUPRA PERSONALULUI DIN
FORȚELE AERIENE ”

Conducător de doctorat
Gl. mr. (r) prof. univ.
Dr. Florian RĂPAN

Teză elaborată în vederea obținerii
titlului d e DOCTOR în Științe Militare

– București, 201 6 –

– Structura tezei de doctorat –

CUPRINS

INTRODUCERE
CAPITOLUL 1. AERONAVA DE LUPTĂ F -16 DE LA APARIȚIE PÂNĂ
ÎN PREZENT. MODALITATEA DE IMPLEMENTARE A
PROGRAMELOR MULTIROL ÎN DIFERITE STATE ALE LUMII
1.1. Aeronava F -16 – concept, geneză, evoluție
1.1.1. Conceptul de avion de luptă
1.1.2. Geneza aeronavei
1.1.3 . Procesul evolutiv
1.2. Avionul F -16 Fighting Falcon în serviciul forțelor aer iene ale marilor
puteri mi litare
1.2.1. Descrierea programului m ultirol în SUA
1.2.2. Multinational Fighter Program (MNFP)/European Participatin g Air
Forces (EPAF)
1.2.3. Modalități de implementare a programului F -16 în țări europene și
asiatice
1.2.3.1. Implementarea programului F -16 în Belgia
1.2.3.2 Implementarea programului F -16 în Grecia
1.2.3.3Implementarea programului F -16 în Turcia
1.2.3.4 Implementarea programului F -16 în Polonia
1.2.3.5 Implementarea programului F -16 în Italia
1.2.3.6 Implementarea programului F -16 în Israel
1.3. A naliză comparată între capabilitățile tehnice ale avionului F -16 și
aeronave de luptă similare din dotarea forțelor aeriene ale altor puteri militare
(India și China)
1.3.1. Studiu comparativ între Chengdu J -10 și F -16
1.3.2. Studiu comparativ între SU -30M KI și F -16

CAPITOLUL 2. OPERAȚIUNI MILITARE CU PARTICIPAREA
AVIONULUI DE LUPTĂ F -16 DE -A LUNGUL TIMPULUI
2.1. Operațiuni aeriene din orientul mijlociu
2.1.1. Acțiuni întreprinse de avionul F -16 în Operațiunea Desert St orm
2.1.1.1. Performanța Forțelor Aeriene ale SUA. Sistemele de luptă
utilizate
2.1.1.2. Pierderi înregistrate d e către Forțele Aeriene ale SUA
2.1.2. Acțiuni întreprinse de avionul F -16 în Operațiunea Iraqi Freedom
2.1.2.1. Acțiuni militare executate în cadrul operațiunii
2.1.2.2. Campania aeriană

2.2. Războaiele din Balcani. Rolul și contribuția avionului F -16 în obținerea
victoriei
2.2.1 Acțiunile aeronave i F-16 în conflictele din Bosnia
2.2.1.1. Operațiunea Deliberate Force
2.2.1.2. Campania aeriană
2.2.2 Acțiunile aeronav ei F-16 în confli ctele din fostul spațiu iugoslav
2.2.2.1. Strategia utilizată în conflicte
2.2.2.2. Desfășurarea operațiunilor aeriene în cadrul conflictelo r
2.2.2.3. Acțiunile KFOR ( Kosovo Force – forța din Kosovo)
2.3. Pakistan și Israel – contextuali tate dato rata victoriilor avioanelor F -16
2.3.1 Luptele aeriene din Pakistan. Participarea avi onului F-16
2.3.1.1. Lupte aeriene în condiții extreme
2.3.1.2. Vulnerabilități
2.3.2 Israel. Superioritatea avionului F -16 din dota rea Forțelor Aeriene
2.3.2.1. Acțiuni întreprinse în operațiunea Opera
2.3.2.2. Misiuni executate în operațiuni de dimensiuni reduse

CAPITOLUL 3. DERULAREA IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI
MULTIROL ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2013 -2016
3.1. Decizia de achiziție a avionului multirol F -16 de către statul român – de
la necesitate operațională la atingerea standardelor NATO
3.1.1 Procesul de înzestrare cu avioane multirol: repere legislative și
fundamente care au stat la baz a deciziei de achiziție
3.1.1.1. Considerații privind procesul de înzestrare în Forțele Ae riene
3.1.1 .2. Repere de natură legislativă
3.1.2 Fundamente care au sta t la baza deciziei de achiziție
3.1.3 Aspecte de ordin financiar și resurse alocate Programului F -16
3.2 Derularea etapizată a activităților în cadrul i mplementării Programului
Multirol F -16
3.2.1. Etapizarea principalelor activități derulate în cadrul programului
3.2.2. Realizarea infrastructurii necesare operării avionului F -16
3.2.2.1. Programul național de investiții
3.2.2.2. Proiectul NATO de investiții în securitate – NSIP
3.2.2.3. Realizarea infrastructurii de comunicații
3.2.3. Activitățile executate de statul român în vederea aderării la MNFP
(Multinational Fighter Programme)
3.3. Implementarea Programului multirol F -16 în Polonia. O paralelă între
modalitatea de derulare a implementării Programului în Polonia și România
3.3.1. Aspe cte privind decizia de achiziție
3.3.2. Înzestarea Forțelor Aeriene poloneze – repere istorice

3.3.3. Derularea proce sului de achiziție
3.3.4. Analiza performanțelor și in teroperabilității avionului F -16
3.3.5. Pachetele de offset oferite de firmele competitoare
3.3.6. Analiză și concluzii

CAPITOLUL 4. RESURSELE UMANE – VECTORI DE IMPORTANȚĂ
STRATEGICĂ ÎN CADRUL PROGRAMULUI MULTIROL F -16
4.1 Piloții militari – exponenți ai calității în cadrul Forțelor Aerie ne române
4.1.1 Repere istorice
4.1.2 Modalități de însușire a zborului și de formare a deprinderilor
4.2 Selecția și instruirea per sonalului implicat în programul mu ltirol F -16
4.2.1 Selecția personalului
4.2.2 Pregătirea personalului
4.3 Analiză comparativă a modalităților de instruire a personalului
aeronaviga nt în țări membre NATO/UE
4.4 Propuneri și posibile soluții privin d îmbunătățirea sistemului de instru ire
și pregatire a personalului
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
LISTA DE ABREVIERI și ACRONIME
BIBLIOGRAFIE
LISTA ANEXELOR
Anexa nr.
Anexa nr.2
Anexa nr.3
Anexa nr.4

Cuvinte cheie: avion, F -16, pilot militar, pr ogram multirol,
implementare, proces de achiziție, selecția personalului, instruire, operațiuni
militare, pregătirea piloților, etapizarea activităților în cadrul programului.

INTRODUCERE
În perioada actuală, pacea se schimbă extrem de des, devine din ce în ce
mai acidă, mai controversată și plină de inamici. Amenințările sunt mai mici,
mai rapide și apar intercalate cu amicițiile, dar nu sunt mai puțin puternice decât
cele existente în trecut. Instrumentele și tehnologiile actuale ale forțelor armate
și în special, ale forțelor aeriene, pentru a face față acestor amenințări, au
evoluat în concordanță cu misiunile de zbor ale aeronavelor de luptă din zilele
noastre.
Plecând de la aceste aspecte, putem afirma că eficiența puterii aeriene a
unui stat depinde într-o proporție considerabilă, de înzestrarea Forțelor aeriene
în acord cu obiectivele și misiunile acestora, prin achiziționarea de tehnică
specifică din producție internă și din import. Achiziționarea sistemelor de luptă
moderne, cu performanțe deosebit e, fiabile, cu costuri reduse de întreținere și
exploatare și care îndeplinesc cerințele operaționale în acord cu caracteristicile
mediului în care acestea sunt folosite, dar viitorului tip de conflict armat, precum
și susținerea integrală a logisticii sis temelor de arme sunt principii obligatorii
pentru obținerea puterii aeriene a României.
Mai mult decât atât, nici un deziderat nu poate fi atins în lipsa unui
management eficient al resurselor umane care reprezintă resursele active ale
organizațiilor, una din cele mai importante investiții ale acestora. De aceea,
concepția privind managementul resurselor umane se înscrie în sfera integrării
resurselor de apărare și în tendința generală de reformă a armatei.
Motivația alegerii temei de cercetare
În primul rând, precizăm faptul că tema de cercetare aleasă este de
maximă originalitate și actualitate având în vedere faptul că abordările existente
la acest moment, în domeniu, sunt foarte puțin consistente. Tema are la bază
studierea unui concept nou apărut în plan național, Programul multirol și
evidențierea implicațiilor și consecințelor pe care acest concept le are asupra
personalului din Forțele aeriene, cu accent deosebit asupra personalului
navigant.
În al doilea rând, înzestrarea Forțelor aeriene, în con cordanță cu
obiectivele și misiunile acestora, ocupă un loc primordial în cadrul procesului de
modernizare al acestei categorii de forțe, iar împreună cu un management
riguros al resurselor umane, garantează obținerea puterii aeriene.
Noutatea, actu alitatea și importanța temei de cercetare
Derularea procesului de implementare a Programului multirol în România
s-a desfășurat, etapizat, încă începând din anul 2005, atunci când a fost
fundamentată decizia de achiziție a avionului F -16, însă primele ac tivități de

ordin financiar care au vizat achiziția au ca reper temporal anul 2013, când au
fost încheiate primele contracte cu SUA și Portugalia. Așadar, tratăm o temă în
plină desfășurare, cu un grad de noutate ridicat, actualitatea acesteia derivând
din faptul că, țara noastră, în calitate de membru NATO și UE necesită tehnică
militară interoperabilă cu tehnica utilizată în statele membre ale acestor alianțe.
De asemenea, un aspect important este acela că numărul aeronavelor
operaționale de tip MiG -21 LA NCER aflate în dotarea Forțelor aeriene a s căzut
gradual, iar Serviciul Poliție Aeriană se asigură cu tot mai multă dificultate. Din
coroborarea acestor factori, adăugându -se și alții cu o egală importa nță, a
rezultat necesitatea efectuării unei astfel de achiziții, decizia luată fiind foarte
bine fundamentată.
În cazul în care această achiziție de avioane multirol s -ar amâna, ar exista
riscul ca România să nu mai fie capabilă să respecte angajamentele asumate în
cadrul NATO, să nu mai poată asigura siguran ța și securitatea spațiului aerian,
fapt care ar transforma -o din furnizor de securitate, într -un consumator de
securitate. Implicațiile asupra securității spațiului aerian naționa l, din
perspectiva executării S PA ar fi majore în cazul în care ar interveni întârzieri în
procesul de achiziție, constrângerile fiind determinate și de ieșirea din serviciu a
avioanelor MiG -21.
Așezarea temei în contextul cercetărilor științifice în domeniul și în
context inter și trans disciplinar
Datorită importanței strategice pe care o ocupă în cadrul sistemului de
apărare, domeniul r esurse lor umane în aviația militară reprezintă o temă cu o
rezonanță aparte, multitudinea de fațete pe care o înglobează oferindu -i o
complexitate aparte.

Ipoteze care au stat la baza alegerii temei de cercetare științifică
Alegerea temei de cercetare științifică a avut la bază următoarele ipoteze:
1. Implementarea Programului avion multirol F -16 în Forțele aeriene
românești deține un rol strategic în cadrul sistemului de securitate a l statului,
determinând o amplificare a gradului de securitate al țării, dar și al părții de sud –
est a alianțelor din care aceasta face parte.
În acest sens, cercetarea științifică pornește de la evidențierea evoluției,
caracteristicilor tehnico -tactice, o perațiunilor militare la care acest tip de avion a
luat parte, în scopul de a accentua calitățile remarcabile ale acestuia, dar și
pentru a crea un tablou corect și complet al motivelor care au stat la baza
alegerii acestuia și se continuă cu prezentarea m odalității de implementare a
acestuia în cadrul aviației militare aparținând altor state, pentru ca tabloul să fie
întregit.

În ciuda faptului că organismul militar este într -o continuă transformare ,
pe parcursul cercetării științifice am demonstrat că î nzestrarea Forțelor aeriene
cu avionul multirol reprezintă un mare pas în evoluția sistemului militar în
ansamblu și constituie o garanție a securității aeriene naționale.
Redimensionarea capabilității aeriene a fost necesară încă din anul 2004,
avându -se în vedere faptul că România devenise membră NATO în acel an.
Aceasta însemna că apărarea națională nu mai era un atribut exclusiv național, ci
se asigura prin politica de apărare și securitate comună în cadrul Alianței. Pe
acest considerent a fost redus su ccesiv numărul total de avioane de ținute de
România în anul 1990 (MiG -29, Mig -23, Mig -21, IAR -93, Mig-15), pe baza
următoarelor aspecte:
– în situații de criză și război, până la sosirea sprijinului aliat, sunt
necesare minimum 48 de avioane de luptă pentru apărarea spațiului aerian
național (acest număr este mai mic decât media avioanelor deținute de state
comparabile ca suprafață și populație);
– pe timp de pace, pentru asigurarea unei intervenții, în timp util, asupra
unei aeronave infractoare în spațiul aer ian național, este necesară e xecutarea
misiunii Serviciul Poliție Aeriană (S -PA).

2. Implementarea unui program de importanță strategică în sistemul de
apărare al unei națiuni, așa cum este Programul multirol în cadrul Forțelor
aeriene române implică o su ită de activități extrem de complexe, în domeniul
resurselor, însă cele mai importante dintre acestea sunt cele din domeniul
resurselor umane și resurselor financiare.
Realizarea achiziției unui avion de generația a IV -a implică un
management al resurselor foarte riguros, cu implicații pe toate planurile.
Resursele strategice fundamentale ale organizației militare sunt cele
umane, iar prin împletirea armonioasă cu resursele materiale și cele financiare,
îndeplinirea tuturor misiunilor și obiectivelor Forțe lor aeriene sunt garantate. Un
factor uman de calitate ocupă un loc primordial în cadrul implementării cu
succes a Programului multirol.
3. În cadrul procesului de asimilare a Programului multirol, fără o selecție
și o instruire riguroasă a personalului ca re va încadra escadrilele de F -16,
implementarea acestui program ar întâmpina sincope.
Modalitatea în care se realizează selecția și instruirea factorului uman
implicat în program reprezintă primii pași în garantarea unei eficiențe a acestuia
și în executa rea acțiunilor militare viitoare, după operaționalizarea primei
escadrile de F -16. Acest nou element de tehnică de aviație care va fi introdus în
înzestrarea Forțelor aeriene române necesită calitate pe toate planurile, rolul

piloților, personalului tehnic o-ingineresc și al celui de planificare amplificâdu –
se.
Calitatea personalului militar reprezintă un element de bază în cadrul
programului, iar pentru a defini calitatea, este necesară îndeplinirea mai multor
condiții, astfel: realizarea unei selecții rig uroase, în concordanță cu misiunile de
îndeplinit, cu cerințele aeronavelor care vor intra în dotare, existența unei
proceduri clare și transparente de selecție, dar și o instruire la standarde înalte,
atât fizică, cât și mentală și nu în ultimul rând o mo tivare a acestuia.
Obiectivele principale ale lucrării s -au concretizat în:
– analizarea principalelor caracteristici tehnico -tactice ale avionului F -16
în vederea sublinierii calităților remarcabile ale acestuia pentru a justifica
decizia de achiziție a a cestui tip de avion;
– realizarea unei analize comparative a caracteristicilor tehnico -tactice ale
avionului F -16 cu cele ale aeronavei Chengdu J -10, din China și cu cele ale
avionului SU -30MKI din India în scopul de a accentua superioritatea celui dintâi
în raport cu alte aeronave similare;
– realizarea unor studii de caz cu privire la operațiunile aeriene din
Orientul mijlociu, Balcani, Pakistan și Israel, la care avionul F -16 a fost parte
activă, pentru evidențierea modului de acțiune al acestuia în cadr ul conflictelor
și pentru a accentua calitățile deosebite ale acestuia;
– studierea procesului de achiziție al avionului multirol în țara noastră
identificând argumentele care au stat la baza deciziei, reperând în timp
principalele etape ale activităților desfășurate;
– realizarea unei analize comparative a modului de implementare a
Programului multirol F -16 în Polonia cu cel similar din țara noastră, în vederea
evidențierii similarităților, dar și a neajunsurilor cu care s -au confruntat Forțele
aeriene rom âne;
– sublinierea importanței deosebite pe care o îndeplinesc selecția,
formarea și instruirea personalului care va exploata avionul F -16 și de asemenea,
accentuarea implicațiilor pe care programul le are asupra acestuia.
Metodologia de cercetare științif ică utilizată
Metode le de cercetare științifică utilizate sunt următoarele : metoda
observației indirecte; metoda analizei documentare; modelarea teoretică; metode
statistice .
Tehnicile de culegere și interpretate a datelor: analiza comparativ ă;
experimentul ; studii le de caz.
Am utilizat toate aceste metode și tehnici de cercetare deoarece
considerăm că sunt cele mai potrivite pentru tema și domeniul ales și au reliefat
cu acuratețe rezultatele obținute.

Schițarea rezultatelor așteptate:
În cadrul lucrării, am surprins o suită de elemente de noutate, care
considerăm că pot fi utilizate ca suport pentru conturarea unui tablou al
cunoașterii într -un domeniu destul de puțin abordat până la acest moment. De
asemenea, dorim ca rezultatele cercetăr ii, studiile de caz, modelele prezentate,
propunerile și previziunile efectuate să fie de folos pentru personalul implicat în
procesul de instruire, în direcția modernizării conceptelor și îmbunătățirii acestui
proces.
Teza de doctorat este structurată pe patru capitole, astfel:
Capitolul 1, denumit AERONAVA DE LUPTĂ F -16 DE LA APARIȚIE
PÂNĂ ÎN PREZENT. MODALITATEA DE IMPLEMENTARE A
PROGRAMELOR MULTIROL ÎN DIFERITE STATE ALE LUMII prezintă
conceptul de avion multirol, procesul evolutiv pe care avionul F -16 l-a parcurs
de-a lungul vremii, dar și principalele caracteristici tehnico -tactice care îl așază
în fruntea avioanelor de luptă de generația a IV -a. Pentru a -i sublinia fiabilitatea,
rezistența și superioritatea, am realizat și o analiză comparativă a avi onului F -16
cu alte avioane aflate în dotarea unor puteri militare, China și India, respectiv
avionul Chengdu J -10 și SU -30MKI.
Studiul comparativ efectuat , din punct de vedere al performanțelor de luptă
și al caracteristicilor tehnice, demonstrează capab ilitățile avionului F -16 în
raport cu alte avioane multirol din lume. Astfel, pu tem afirma că acestea sunt
limitate doar în raport cu capabilitățile avioanelor multirol care aparțin unei
clase superioare a avioanelor de luptă, așa cum este Su -30MKI.
Prin a cest studiu comparativ între F -16 și un avion multirol dintr -o clas ă
superioară acestuia am subliniat faptul că avionul F -16 are capabilități similare
cu cele ale avioanelor din clase superioare, evidențiind că acesta este liderul
absolut al clasei de avio ane multirol din care face parte.
Astfel, în funcție de context, pe timpul ducerii acțiunilor de luptă, acesta
este capabil să obțină superioritatea aeriană, să respingă raiduri aeriene masive,
să sprijine acțiunile de luptă duse de alte categorii ale avia ției, să distrugă o
gamă mare de ținte terestre și navale și să execute diverse misiuni speciale.
F-16 poate îndeplini cu succes misiuni care presupun atât raze scurte, cât
și raze mari de acțiune dar și misiuni care presupun o autonomie mai mare. De
speci ficat este faptul că o misiune ce presupune o rază scurtă de acțiune, nu
poate scoate mereu în evidență toate capabilitățile avionului F -16, iar succesul
acestuia în cadrul unor astfel de misiuni este evident.
De asemenea, capitolul abordează și aspecte p rivind modalitatea în care
avion ul a fost implementat în cadrul Forțelor Aeriene ale unor state foarte
puternice din punct de vedere militar precum SUA, Belgia, Grecia. Turcia,
Polonia, Italia și Israel deoarece am dorit să evidențiem faptul că decizia de

achiziție a acestui avion a fost foarte bine fundamentată, realizându -se o
multitudine de studii riguroase care au condus la adoptarea acesteia.
Concluzia parțială extrasă la finalul acestui capitol evidențiază faptul că,
decizia de achiziție a avionului F -16 de către aviația militară română a fost una
extrem de bine fundamentată, caracteristicile tehnico -tactice ale avionului fiind
unele remarcabile, studii le realizate în vederea fundamentării procesului de
achiziție fiind unele complexe, realiste și adapt ate nevoilor țării noastre . De
asemenea, având în vedere faptul că aviația militară română va fi înzestrată cu
un astfel de avion modern, fiabil, de generația a 4 -a, putem afirma că va crește
gradul de securitate al țării noastre , dar și al părții de sud -est a alianțelor din care
aceasta face parte .
Cel de -al doilea capitol intitulat OPERAȚIUNI MILITARE CU
PARTICIPAREA AVIONULUI DE LUPTĂ F -16 DE -A LUNGUL TIMPULUI
conturează un tablou al operațiunilor aeriene, de pe mapamond , la care a luat
parte avionul F -16, punând în lumină contribuția covârșitoare pe care a avut -o
acest avion în obținerea succesului de către forțele combatante care l -au avut în
dotare. Fiind un avion fabricat de o firmă americană, este evident faptul că
acesta a fost foarte des utilizat de către Forțele Aeriene americane sau de către
aliații acestora din cadrul NATO care îl au în dotare, dar nu numai, un exemplu
în acest sens fiind Pakistanul și Israelul.
Concluzionând, avionul F -16 este un avion de luptă extrem de performant,
avantajul p rincipal al acestuia fiind faptul c ă a participat, în cadrul unor conflicte
între diverse state de pe glob, la multe opera țiuni aeriene de luptă , multe dintre
acestea încheindu -se cu rezultate pozitive.
Acest aspect a reprezentat și reprezintă în contiunar e un factor ce
cântărește foarte mult în strategia statelor din întreaga lume care au optat pentru
achiziționarea și dotarea armatelor lor cu acest tip de avion.
Consider ăm că este foarte important ca o tehnică de luptă să fi fost testată
în condiții reale de luptă și, implicit în diverse tipuri de operațiuni aeriene.
Astfel, rezultatele obținute în timp de această tehnică au putut forma, în mintea
și ochii celor care o analizează și iau decizii cu privire la achiziționarea ei, un
tablou complet și clar al capabilităților de luptă ale acesteia. Din acest punct de
vedere, pot să afirm că avionul F -16 a fost “îndelung testat” în misiuni de luptă
și chiar a devenit celebru pentru succesele obținute.
România, la rândul ei, la momentul analiz ării deciziei de achi ziție, a luat
în calcul și factorul atât de important legat de performanțele obținute în condiții
de luptă, dar și în diverse operațiuni aeriene.
Cel de -al treilea capitol , denumit DERULAREA IMPLEMENTĂRII
PROGRAMULUI MULTIROL ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2013 -2016
cuprinde etapizarea activităților desfășurate în cadrul procesului de
implementare a programului mul tirol în România și evidențiază importanța
strategică a realizării unui management al resurselor riguros, fără de care acest
proces nu ar fi putut fi rea lizat în condiții optime.

Am corelat aspecte din sfera resurselor materiale, cu cele zona resurselor
financiare și umane în vederea sublinierii importanței și interdependenței dintre
acestea, îndeosebi a resurselor umane.
Tot în acest capitol am extins cer cetarea privind achiziția și
implementarea programului multirol într -o altă țară membră NATO, Polonia,
creionând aspectele de similaritate în ceea ce privește managementul resurselor ,
dar și subliniind diferențele dintre cele două procese.
În acest context , aș dori să specific faptul că implementarea acestui
program atât Polonia cât și România, a presupus o serie de activități derulate pe
parcursul mai multor ani, și au avut drept fundament asigurarea
interoperabilității și integrarea cu celelalte avioane d in dotarea statelor membre
NATO .
Din punct de vedere al resurselor umane, am identificat mai multe
elemente similiare, cel mai important dintre acestea fiind faptul că NATO, prin
reprezentanții săi, s -a oferit să acorde sprijin în ceea ce privește pregătir ea unui
număr semnificativ de piloți și personal de deservire (ingineri, maiștri militari de
aviație, personal de planificare a misiunilor, etc.).
Din punct de vedere al diferențelor sesizate în cadrul contractului de
achiziție, este important de punctat f aptul că Polonia a încheiat și un contract de
offset care a creat posibilitatea dezvoltării propriei industrii și, în special, a
industriei de apărare. În plus, prin contractul de offset încheiat, polonezii au
deschis accesul la noi piețe de export, au rea lizat creșterea potențialului curent
de export și au efectua t transferul de noi tehnologii.
Concluzia parțială extrasă din cel de -al treilea capitol este aceea că decizia
de a achiziționa un avion multirol la mâna a doua a fost adoptată din rațiuni de
natură economică, tehnică, fiind un avion competitiv, militară, asigurând
interoperabilitatea cu partenerii NATO, dar și politică, astfel România
reafirmându -si sprijinul pentru valori le euro -atlantice și accentuând dorința de
cooperare cu SUA . De asemenea, an aliza comparativă cu implementarea
programului multirol în Polonia a tras un semnal de alarmă cu privire la
modalitatea de realizare a achizițiilor în domeniul militar . În condițiile în care
pachetul achiziționat în țara noastră ar fi inclus și un program de offset,
investițiile străine în România, cu siguranță s -ar fi amplificat, transferurile de
tehnologie ar fi prins un altfel de contur, iar firmele românești și cele străine ar fi
dezvoltat parteneriate avantajoase pentru ambele părți. Așadar, un program
offset ar fi dat șansa țării noastre să se dezvolte, să -și dezvolte piața locurilor de
muncă, să contribuie la crearea unei strategii de dezvoltare pe termen mediu și
lung.
De aceea, cazul Poloniei ar fi trebuit să reprezinte o lecție învățată pentru
statul român și în ceea ce privește sfera achizițiilor în domeniul militar.
Ultimul capitol , intitulat RESURSELE UMANE – VECTORI DE
IMPORTANȚĂ STRATEGICĂ ÎN CADRUL PROGRAMULUI MU LTIROL
F-16 pune în lumină câteva aspecte relevante privind selecția și instruirea

personalului implicat în program. Fiind un element de noutate și având o
importanță strategică, este cert faptul că a fost necesară o selecție de personal
riguroasă, realiza tă conform unor proceduri standard , descrise pe larg în cadrul
acestui capitol . În ceea ce privește instruirea personalului, un element esențial
este faptul că aceasta se realizează , în primă fază, în țara de proveninență a
aeronavelor, fapt care a făcut c a aceasta să fie extrem de profesionist efectuată.
Pe parcursul acestui capitol, în urma cercetării științifice realizate, am
elaborat și câteva propuneri care să vină în sprijinul decidenților militari și să fie
de folos pentru îmbunătățirea sistemului de instruire și pregatire a resurselor
umane implicate în Programul multirol.
De asemenea , demersul științific efectuat a condus la concluzia că, pentru
ca o capabilitate militară să fie implementată corect, în cazul de față avionul
multirol, modul de execut are a instruirii și a pregătirii joacă un rol primordial. În
cadrul cercetării am constatat faptul că formarea inițială a piloților, în cadrul
instituțiilor de învățământ militar din România este de 2 -3 ori mai ieftină decât
formarea piloților în instituți i similare din alte state. În țara noastră, costurile
implicate de pregătirea fiecărui pilot în parte variază în intervalul 90.000 –
400.000 euro, dependent de tipul de aeronavă pe care se pregătește, pe când în
alte state prețul pornește de la un milion d e euro, dependent de tipul de
aeronavă, numărul de ore de zbor și pachetul de instruire oferit .
Faptul că, în sistemul militar național resursele sunt destul de limitate, ne
determină să avansăm propunerea ca formarea piloților militari să se desfășoare,
în continuare, în cadrul sferei educaționale militare naționale. Totuși, sistemul
de învățământ este necesar să sufere modernizări, să fie adaptat nevoilor și
cerințelor societății actuale și de perspectivă pentru anii următori.
Mai mult decât atât , cerceta rea cu privire la modalitățile de instruire a
personalului navigant în alte state membre NATO a reliefat faptul că
Parteneriatele Publice Private ar putea reprezenta un model demn de urmat și
pentru pregătirea personalului din aviația militară națională. M odul de instruire a
piloților din Marea Britanie ar putea reprezenta o soluție pentru decidenții și
planificatorii militari din țara noastră, pentru o standardizare a pregătirii.
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
O Românie puternică în Europa și în lume, sintagma uti lizată în cadrul
Strategiei de apărare a țării pentru perioada 2015 -2019, este una extrem de
reprezentativă atunci când se dorește a realiza radiografia multor aspecte ale
securității globale, regionale, dar mai ales naționale. România este statul care își
dezvoltă capacitatea de a opera eficient și pragmatic într -o paradigmă în
schimbare, care știe să reacționeze și să răspundă la noile realități și care poate
anticipa evoluțiile din mediul de securitate.
Reorganizarea structurilor de forțe ale unor țări m embre ale Alianței
Nord -Atlantice, criza economică cu efecte pe plan global, multitudinea de riscuri

și amenințări la adresa securității, specifice secolului nostru, globalizarea tot mai
accentuată, progresul tehnologic sunt doar câteva dintre provocările care și -au
pus amprenta asupra sistemului românesc de securitate, în ansamblul său.
Schimbările mediului internațional de securitate au devenit impredictibile,
conflictele s -au transformat în unele atipice, elemente care au devenit sesizabile
și în interi orul sistemului de securitate și sistemului militar românesc.
Întrucât dimensiunea de apărare a statului român se află într -o perpetuă
transformare, procesele de modernizare și înzestrare ale Armatei României fiind
în desfășurare, este necesară adaptarea c ontinuă a industriei de securitate și a
cerințelor de înzestrare a forțelor armate la mediul concurențial.
În acest sens, decizia de achiziționare, de către statul român, a celor trei
escadrile de avioane F -16, de la Statele Unite ale Americii și Portugali a
reprezintă garanția faptului că dezvoltarea industriei de apărare și înzestrare a
României reprezintă un obiectiv prioritar, un aspect imperios necesar pentru
sistemul de apărare.
Confom declarațiilor ministrului apărării naționale realizate la
autoevalu area Ministerului Apărării Naționale, apărarea credibilă fără resurse
adecvate este greu de realizat, iar sensul acesteia este securizarea prin investiție
solidă în apărare. Totuși, deși în anul 2015 au existat 96 de programe de
achiziții, armata română ne cesită o constantă reîntinerire, în acord cu evoluția
tehnicii statelor dezvoltate.
Decizia de achiziție a avioanelor F -16 este una extrem de importantă
pentru sistemul românesc de securitate și se circumscrie parteneriatului strategic
SUA -România. Aceast a deschide noi perspective colaborării pe termn lung cu
Forțele Aeriene ale SUA pentru asigurarea modernizării și interoperabilității
Forțelor Aeriene române, fiind un mare pas î nainte realizat de țara noastră.
Pe lângă acest aspecte, în urma cercetării ef ectuate, am ajuns la concluzia
că, implementarea Programului avion multirol F -16 în cadrul Forțelor aeriene
românești constituie un element cu o importanță strategică în cadrul sistemului
național de securitate, dar și în cadrul Alianței Nord -Atlantice. Do tarea aviației
militare cu tehnică de generația a IV -a, pregătirea temeinică a piloților sunt
garanțiile unei securități puternice.
Avionul F -16 este avionul de bază pentru majoritatea statelor membre
NATO, iar în caz de agresiune și invocarea a rticolului 5 din cadrul Tratatului
Nord Atlantic, dislocarea de avioane se poate face într -un timp mult mai scurt
datorită interoperabilității asigurate de exploatarea aceluiași tip de avion.
Mai mult decât atât, pe parcursul studiului, evidențiind caracteristicile
deosebite ale avionului, prin comparație alte avioane de luptă aparținând unor

puteri militare mondiale, am subliniat faptul că poate acesta poate concura
oricând cu unul dintre acestea, fiind competitiv din punct de vedere tehnic cu
acestea. De asemenea, superioritatea avionului reiese și din faptul că acesta a
participat la numeroase conflicte, în teatrele de operații, având o sumedenie de
misiuni îndeplinite cu succes.
Pe parcursul cercetării, am evidențiat faptul că avionul F -16 este un avion
de luptă extrem de performant, un avantaj principal al acestuia fiind faptul că a
participat, în cadrul unor conflicte între diverse state de pe glob, la multe
operațiuni aeriene de luptă, multe dintre acestea încheindu -se cu rezultate
pozitive.
Considerăm că acest aspect a reprezentat și reprezintă în continuare un
factor ce cântărește foarte mult în strategia statelor din întreaga lume care au
optat pentru achiziționarea și dotarea armatelor lor cu acest tip de avion.
De asemenea, este foarte important ca o tehnic ă de luptă să fi fost testată
în condiții reale de luptă și, implicit, în diverse tipuri de operațiuni aeriene.
Astfel, rezultatele obținute în timp de această tehnică au putut forma, în mintea
și ochii celor care o analizează și iau decizii cu privire la achiziționarea ei, un
tablou complet și clar al capabilităților de luptă ale acesteia. Din acest punct de
vedere, se poate afirma că avionul F -16 a fost îndelung testat în misiuni de luptă
și chiar a devenit celebru pentru succesele obținute.
România, la r ândul ei, la momentul analizării deciziei de achiziție, a luat
în calcul și factorul atât de important legat de performanțele obținute în condiții
de luptă, dar și în diverse operațiuni aeriene.
Așadar, avionul F -16 reprezintă în mod evident, o tehnică de luptă
superioară care nu trebuie desconsiderată de niciun adversar și care, datorită
performanțelor sale, poate avea un rol decisiv în obținerea victoriei în cadrul
unor conflicte interstatale.
Statele care îl au în dotare au un avantaj substanțial în situ ația în care
acestea vor fi implicate în diverse conflicte și pot fi considerate un adversar de
temut. Acele state care nu vor lua în calcul acest aspect, vor fi supuse unor
pierderi neprevăzute și este posibil ca „surprizele neașteptate” produse de
avioan ele F -16, să ducă la tranșarea rezultatului în favoarea statului care are în
dotare acest avion.
Astfel, se consideră că și România, după sosirea avioanelor F -16 în țară și,
implicit, după operarea efectivă a acestora de către piloții români, va reprezenta ,
la foarte scurt timp după îndeplinirea acestei etape, o forță autentică în
arhitectura de securitate a NATO și va avea, în mod cert, o valoare ridicată în
ecuația securității naționale. De asemenea, va fi o garanție și pentru securitatea

regiunii din car e România face parte, securitate care, în ultima vreme, s -a
dovedit a fi foarte instabilă și care, de altfel, se poate agrava dintr -un moment în
altul, cu efecte nedorite asupra tututor statelor din zonă.
În noul context de securitate, armata română și imp licit forțele aeriene
necesită și o strategie de dezvoltare a industriei naționale de securitate. Aceasta
trebuie să aibă în vedere faptul că aria căreia i se adresează este rezultatul unor
elemente determinate de amenințările hibride, asimetrice, cibernet ice și de
misiunile asumate la nivel NATO. De asemenea, o trăsătură a industriei de
armament este competitivitatea implicată de cerințele înalte. Mai mult, acest tip
de piață este fluctuantă, fiind dependentă de evoluția tensiunilor și conflictelor
militar e, dar are și o puternică amprentă politică, cumpărarea de echipament
militar fiind de multe ori asociată cu garanții ale statului vânzător legate de
securitatea națională. De aceea, în procesul de achiziție a avionului multirol,
fluctuația comenzilor a de pins și de aspectele de ordin politic intern (în perioada
2007 – 2008 s -a considerat că decalajul de dezvoltare al României trebuie
acoperit și prin resursele care ar fi trebuit alocate armatei, de aceea programul a
fost amânat).
Principalele aspecte pe c are le propunem pentru îmbunătățirea sistemului
de înzestrare în sistemul militar sunt:
– stabilirea unei cote minime din bugetul apărării (minim 25%) dedicate
cheltuielilor de înzestrare;
– adoptarea unei decizii clare, la nivelul CSAT, care să includă
capabilitățile militare care urmează să fie finanțate de la bugetul de stat până în
anul 2025, dar și programele care fac obiectul interesului național de securitate;
realizarea de negocieri între țara noastră și statele cu care aceasta va încheia
acorduri t ip ,,Guvern -Guvern” care să dea fundament segmentului economic al
relațiilor bilaterale și care să consolideze parteneriatele politico -militare;
– achizițiile din domeniul apărării trebuie să fie efectuate astfel încât
produsele să nu implice ulterior di ficultăți în ceea ce privește interoperabilitatea,
mentenanța și care să aibă un ciclu de viață solid;
– posibilitatea aducerii unei contribuții la creșterea economică a României
prin crearea, cu ajutorul programului de offset, unui număr deloc neglijabil de
locuri de muncă în industria de tehnologii înalte. Cazul Poloniei, prezentat în
ultima parte a lucrării demonstrează clar faptul că achiziția a 48 de avioane de
luptă F -16, creează posibilitatea de a înființa locuri de muncă în țara care
efectuează ach iziția. Acest lucru ar fi fost posibil și în țara noastră, în cazul în
care contractul de achiziție ar fi inclus și programul de offset, ceea ce ar fi

condus la dezvoltarea unei ramuri economice care ar fi putut plăti achizițiile
într-o anumită perioadă de timp;
– depunerea unor eforturi în direcția producerii, pe nișele existente în țara
noastră, de sisteme de arme și tehnologie de calitate superioară, la preturi mai
scăzute decât cele din import, sprijinind astfel și creșterea PIB. Este just că nu se
poate produce în țara noastră chiar totul, însă putem deține părți semnificative
ale procesului de producție. Polonia este un exemplu clar care care s -a
tehnologizat prin offset, prin înființarea unei linii de asamblare a motoarelor (și
a uneia de producție a unei părți mici din piese) de avion, asamblează elicoptere
Sikorsky și își permite, cu tehnologia respectivă, să modernizeze propriile
elicoptere PZL – W3 Sokol. Mai mult decât atât, investițiile au vizat și
modernizarea altor sisteme de arme, precum și de zvoltarea unor universități și
centre de cercetare, domenii în care și Romania ar avea nevoie de acțiuni
similare. În fapt, România necesită realizarea unei combinații eficiente a
proceselor de înzestrare, punând pe primul plan industria autohtonă, astfel încât
armata să reprezinte o forță suficient de puternică încât să descurajeze orice
acțiuni ostile.
– realizarea unor investiții majore în sfera cercetării și realizarea
cooperării între armată și companiile de stat, dar și companiile private din
România. Este necesar ca Guvernul să demareze programe naționale de
cercetare – dezvoltare, concomitent cu dezvoltarea cadrului legislativ care să
creeze premisele necesare realizării de investiții private în domeniul cercetării și
dezvoltării. Toate acestea în co ntextul existenței unei garanții a faptului că
rezultatul final, validat în cadrul testărilor, se va îndrepta înspre dezvoltarea unor
proiecte naționale finanțate de stat.
România a alocat un buget foarte redus pentru cercetare. În anul 2015,
bugetul MApN alocat pentru cercetare a fost de 2,67 milioane lei, în timp ce
Serbia investește anual aproximativ 3 milioane USD în cercetarea militară.
Totodată, cooperarea între ministere, precum Ministerul Economiei și cel al
Apărării, pentru a aborda teme comune de cercetare și a finanța, măcar la nivel
minimal, programe semnificative în domeniul securității este practic inexistentă.
De exemplu, avionul de generația a V -a F-35 a fost dezvoltat prin existența unui
asemenea tip de program de cercetare -dezvoltare.
Care sunt următorii pași de urmat în materie de producere a avioanelor de
luptă și care sunt implicațiile achiziției de aeronave F -16 pentru România?
Acestea sunt două întrebări la care ne -am propus să răspundem având ca
fundament baza teoretică a cercetării ș tiințifice realizate.

Ca răspu ns la prima întrebare, se poate afirma că este dificil să se aducă în
discuție o generație viitoare de aeronave de luptă multirol, de vreme ce
majoritatea țărilor continuă să dezvolte avioane de luptă de generația a patra și a
cincea. Cu toate acestea, având în vedere practica identificată în analiza
cronologică de a crea grupuri de studiu de cercetare -dezvoltare, este foarte
probabil ca planificatorii de apărare, inclusiv Statele Unite, Rusia, și China, sunt
în curs de studiu a opțiunilor pentru realizarea unui avion de vânătoare viitor.
Studii din literatura de specialitate relevă un număr de opțiuni posibile pentru
viitor, dar cele mai multe articole sugerează că următoarea generație de avioane
de luptă va avea viteza crescu tă, gama mai mare, și chiar și "structuri de auto –
vindecare și stealth multi -spectral." Din moment ce majoritatea avioanelor de
luptă au fost influențate de variantele anterioare, la fel se poate spune și despre
cele din generația următoare. Cu toate aces tea, progresele tehnice, inclusiv
aplicarea de tehnologii emergente și concepte, cum ar fi hypersonics, energie
dirijată, materiale noi, microelectronica avansate, și aspecte ce țin de "science
fiction", ar spune unii, pot duce la caracteristici neașteptat e în programele
viitoare.
Programele de dezvoltare de luptă din China au rămas 20 de ani în urmă
față de evoluțiile tehnologice occidentale, dar par a reduce decalajul dintre
capacitățile aeronavelor și modalitatea de fabricație ale acestora. Statele Unite și
Rusia au studiat vreme de 12 ani până au realizat livrarea sistemelor din cea de -a
patra generație. Cu toate acestea, cea de -a patra generație chinezească de J -10 s-
a dezvoltat în 25 de ani.
Probabil că vor trece mai mult de 25 de ani până când dezvol tatorii vor
reuși să conceptualizeze și să ofere un avion de luptă de generația a cincea, din
cauza complexității tehnologiilor și a componentelor. Este important de amintit
faptul că numai Statele Unite a produs de fapt și a livrat un avion de luptă de
generația a cincea, lucru care pune sub semnul întrebării capacitatea altor țări
pentru a reproduce progresele tehnologice din SUA. China a intrat doar recent în
terenul de joc și nu este clar ce capabilități va afișa pretinsa generație a cincea de
avion de luptă pe care îl va produce, dar, cert este ca acesta are avantajul de a se
inspira de la Statele Unite și Rusia, lucru care categoric vine în sprijinul ei.
Pentru a formula un răspuns complet la cea de -a doua întrebare trebuie să
facem precizarea că deci zia de înzestrare a Forțelor aeriene din țara noastră este
rezultatul unui proces complex și de durată. Pe baza etapelor parcurse de statul
român până în prezent și ținând cont de realitatea economico -financiară actuală,
la nivelul Ministerului Apărării Na ționale a fost fundamentată Concepția de
realizare graduală de apărare aeriană în cadrul programului „Avion multirol al

Forțelor Aeriene”, care a fost avizată de primul -ministru al Guvernului
României și aprobată de CSAT (Hotărârea din 27.09.2012).
Pe baza rezultatelor negocierilor preliminare, Guvernul României a
aprobat procedura specifică pentru achiziția avioanelor, Parlamentul a acordat
aprobarea prealabilă prin comisiile reunite de apărare, ordine publică și
siguranță națională pentru inițierea proced urii specifice, CSAT a avizat proiectul
de Lege pentru realizarea capabilității operaționale aeriene cuprinse în Faza I a
Etapei de tranziție inițială a Concepției de realizare graduală de apărare aeriană
în cadrul programului „Avion multirol al Forțelor A eriene”, care, ulterior, a fost
aprobată de Parlamentul Românei.
De asemenea, există convingerea că piloții români vor trece relativ ușor
de la operarea avionului MiG -21 Lancer la cea a avionului F -16 deoarece
tehnologia de la bord se aseamănă destul de mu lt. Este totuși demn de subliniat
faptul că, spre deosebire de MiG -21 Lancer, la avionul F -16 manetele
comenzilor din cabină manipulate de piloți sunt foarte sensibile și conferă
acestora un confort tehnic deosebit pe timpul manevrării avionului.
Mai mult, un alt aspect pozitiv care contribuie și va contribui la o trecere
mai ușoară a piloților români pe avionul F -16 este legat de echipamentele de la
bordul celor două aeronave.
Un alt aspect important în alegerea de achiziționare de către România a
acestei aeronave este feed -back -ul pozitiv obținut de la piloții români care au
intrat în contact cu avionul F -16. Acest lucru împreună cu actul de achizi ție în
sine vor duce la schimbarea unor prevederi ale Strategiei naționale de apărare a
statului respectiv, c eea ce s -a întâmplat, de altfel, și în cazul României.
În ceea ce privește instruirea și pregătirea personalului navigant militar,
demersul științific efectuat a condus la concluzia că, pentru ca o capabilitate
militară să fie implementată corect, în cazul de față avionul multirol, modul de
executare a instruirii și a pregătirii joacă un rol primordial. În cadrul cercetării
am constatat faptul că formarea inițială a piloților, în cadrul instituțiilor de
învățământ militar din România este de 2 -3 ori mai ief tină decât formarea
piloților în instituții similare din alte state. În țara noastră, costurile implicate de
pregătirea fiecărui pilot în parte variază în intervalul 90.000 – 400.000 euro,
dependent de tipul de aeronavă pe care se pregătește, pe când în al te state prețul
pornește de la un milion de euro, dependent de tipul de aeronavă, numărul de ore
de zbor și pachetul de instruire oferit.
Faptul că, în sistemul militar național resursele sunt destul de limitate, ne
determină să avansăm propunerea ca forma rea piloților militari să se desfășoare,
în continuare, în cadrul sferei educaționale militare naționale. Totuși, sistemul

de învățământ este necesar să sufere modernizări, să fie adaptat nevoilor și
cerințelor societății actuale și de perspectivă pentru a nii următori.
Totuși, cercetarea cu privire la modalitățile de instruire a personalului
navigant în alte state membre NATO a reliefat faptul că Parteneriatele Publice
Private ar putea reprezenta un model demn de urmat și pentru pregătirea
personalului din aviația militară națională. Modul de instruire a piloților din
Marea Britanie ar putea reprezenta o soluție pentru decidenții și planificatorii
militari din țara noastră, pentru o standardizare a pregătirii.
În concluzie, apreciem faptul că, atât obiectiv ele, cât și ipotezele avansate
la începutul tezei au fost validate și îndeplinite. De asemenea, scopul lucrării,
acela de a contura tabloul cunoașterii referitor la procesul de implementare a
avionului multirol F -16, a implicațiilor și a consecințelor aces tora asupra
personalului navigant a fost îndeplinit. Concluziile desprinse din cercetarea
științifică realizată, elementele de noutate, rezultatele obținute, precum și
propunerile efectuate sunt pertinente și reprezintă dovezile faptului că scopul
propus a fost atins.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

– ***Legea nr. 45 privind apărarea națională a României , Monitorul
Oficial al României, nr. 172, București, 1994;
– ***Legea nr. 473 privind planificarea apărării , 2004;
– ***Strategia de Transfo rmare a Armatei României , Statul Major
General, București , 2007, fondul de carte al Bibliotecii Universității Naționale de
Apărare „Carol I”, cota inf. 567;
– ***Strategia Națională de Apărare , (proiect), ed.2012;
– ***Strategia militară a României (proie ct), ed.2011;
– ***Concepția de înzestrare cu sisteme și echipamente major a armatei
României în perioada 2006 -2025 , Ministrul Apărării Naționale, 2006;
– ***Carta Albă a Apărării , Ministerul Apărării Naționale, București,
2013;
– ***Programul de Guvernar e 2013 -2016 , Guvernul României;
– A., Pop, Strategia de Securitate Națională – de la proiect la realitate , eseu,
Facultatea de Științe Politice, Universitatea "Dimitrie Cantemir", București, 2006.
– Aniței, M., Psihologia personalității aviatorului , Editur a Edit Press
Mihaela SRL, București, 2000;
– Barry Buzan, Ole Waever, Jaap de Wilde, Securitatea: un nou cadru de
analiz ă, Editura CA Publiching Cluj -Napoca, 2011;
– Popa, M., Ghid psihologic al instructorului de zbor, Școala Militară de
Ofițeri de Aviație “Aurel Vlaicu”, Boboc, 1981;
– Trandafir Alexandru , Tendințe noi în formarea și instruirea piloților
militari , Conferința Doctrinară a SMFA, 28 mar tie 2013;
– Valeriu Avram, Drumul unui cuceritor al cerului, inginerul aviator
Aurel Vlaicu , Editura Scrib , București, 2010, pp.51 -53;
– Valeriu Avram, L’aviation roumaine 1910 -1916 , în „Avions” (Franța),
nr. 2/1993
– Ahmedullah, Arms Sales: The U.S.-French Tug of War Barre R. Seguin,
Why did Polland choose the F -16?, George C. Marchall, European Center for
Security Studies ”, 2007
– Cobianu, Aurel, Madej Konrad, Analysis and Forecasting of Operating
and Support costs for F -16 C/D , June, 2006;
– Defense Security Cooperation Agency, “ Ceremony Marks Rollout of
First F-16s for Poland”
– http://gov.ro/ro/obiective/programul -de-guvernare -2013 -2016 ;
– http://www.cdep.ro/ proiecte/2013/500/10/4/318.pdf;
– http://www.americanambassadors.org ;
– http://www.codeonemagazine.com/f16 -highlights.html
– http://defense -aerospace.com, “Sticker Shock: Estimating the Real Cost
of Modern Fighter Aircraft ”

– http://www.f -16.net ;
– http://www.infoaviatie.ro/category/aeronave -militare ;
– http://www.nato.int ;
– http://www.opensource.gov ;
– http://www.poland.usembassy.gov/poland/refinery ;
– http:// www.presidency.ro/static/ordine/SNAp/SNAp.pdf ;
– http://theaviationist.com/2012/09/06/tuaf -incidents ;
– http://saabgroup.com/sv/media/news -press/news/2004 -10/saab -wins –
order -worth -over-msek -500-for-new-tactical -support -and-training -system -for-
gripen