Implemetare Fondurilor Structurale In Judetul Iasi 2007 2015

CUPRINS

Introducere………………………………………………………………………….

Capitolul 1: Politica de coeziune economică și socială în Uniunea Europeană …………

1.1. Perspectivă istorică ……………………………….………………

1.2. Actori instituționali ai politicii de dezvoltare regională la nivel comunitar ……………..

1.3. Instrumentele de solidaritate ………………………………

Capitolul 2: Politica de dezvoltare regională în România …..…………

2.1 Repere ale evoluției politicii de dezvoltare regională în România …………………………

2.2 Principalele obiective ale politicii de dezvoltare regională în România …….……

2.3 Aspecte legislative și instituționale………………………

2.4 Procesul de programare…………..……………

Capitolul 3: Cercetări privind implementare PNDR Judetul IASI……………………

3.1.Caracterizarea G.A.L. din Judetului IASI ……………………………………

3.1.1. G.A.L. REDIU- PRAJENI ……………………………

3.1.2. G.A.L. VALEA PRUTULUI…………………

3.1.3. G.A.L. SUD VEST………..

3.1.4. G.A.L. COLINELE IASIULUI……..

3.1.5. G.A.L. STEFAN CEL MARE……..

3.1.6 Microregiunea FOCURI BELCESTI ……….

3.2. Actori ai politicii de dezvoltare regională în Judetului IASI…………………

3.2.1. Agenția de dezvoltare regională …………………………

3.2.2. Consiliul pentru Dezvoltare Regională…………………………

3.3 Strategia de dezvoltare regională …………………….

3.4 Planul de dezvoltare regională 2007 – 2014………………………………

Concluzii……………………………………………………………………

Bibliografie………………………………………………………………………..42

Anexe………………………………………………………………………………44

ACRONIME

UE – Uniunea Europeană

FS – Fonduri Structurale

FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională

FSE – Fondul Social European

FC – Fondul de coeziune

IS – Instrumentele structurale

FEOGA – Fondul European pentru Orientare și Garantare Agricolă

IFOP – Instrumentul Financiar de Orientare Piscicolă

PND – Planul Național de Dezvoltare

CSC –Cadru de Sprijin Comunitar

PO – Program Operațional

POS – Program Operațional Sectorial

POR – Program Operațional Regional

PHARE – Poland and Hungary Aid for the Reconstuction of Economy

ISPA – Instrument for Structural Policies for Pre-Accession

SAPARD – Programul special de acțiune de ajutor în procesul de pre-aderare pentru agricultura și dezvoltare rurala

PC – Politica de coeziune

PDR – Politica de Dezvoltare Regională

CR – Comitetul Regiunilor

CM – Comitetul de Monitorizare

BEI – Banca Europeană pentru Investiții

IMM – întreprinderi mici și mijlocii

ECE – Europa Centrală și de Est

CES – Coeziune Economică și socială

Introducere

Planul Național de Dezvoltare (PND) este un concept specific politicii europene de coeziune economică și socială (Cohesion Policy), menit să ofere o concepție coerentă și stabilă privind dezvoltarea statelor membre ale Uniunii Europene, transpusă în priorități de dezvoltare, programe, proiecte, în concordanță cu principiul programării fondurilor structurale. În contextul aderării României la UE în anul 2007, PND are rolul major de a alinia politica națională de dezvoltare la prioritățile comunitare de dezvoltare, prin promovarea măsurilor considerate stimuli de dezvoltare socio-economică durabilă la nivel european. PND 2007-2013 reprezintă documentul de planificare strategică și programare financiară multianuală, aprobat de Guvern și elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

În accepțiunea politicii de coeziune, PND reprezintă un instrument de prioritizare a investițiilor publice pentru dezvoltare, orientat în principal asupra priorităților și obiectivelor compatibile cu domeniile de intervenție a Fondurilor Structurale și de Coeziune. În acest context, se impune sublinierea caracterului specific al PND 2007-2013, care nu substituie o Strategie Națională de Dezvoltare Economică, ci reprezintă una dintre componentele majore ale acesteia. PND 2007-2013 fundamentează, între altele, prioritățile și obiectivele strategice de dezvoltare ce vor fi negociate cu Comisia Europeană în vederea finanțării din Fondurile Structurale și de Coeziune în perioada 2007-2013.

PND reprezintă documentul pe baza căruia vor fi elaborate Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013 (CSNR)1, reprezentând strategia convenită cu Comisia Europeană pentru utilizarea instrumentelor structurale, precum și Programele Operaționale prin care se vor implementa aceste fonduri. În acest sens,redactarea PND s-a desfășurat în paralel cu cea a Programelor Operaționale pentru implementarea Fondurilor Structurale și de Coeziune, asigurându-se astfel coerența între aceste documente.

Elaborarea PND 2007-2013 s-a realizat conform prevederilor HG nr. 1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului Național de Dezvoltare, care stabilește principiile metodologice, cadrul de lucru inter–instituțional și mecanismele de consultare partenerială.

Din punct de vedere al conținutului, PND 2007-2013 cuprinde următoarele secțiuni principale:

I. Analiza situației curente

II. Analiza SWOT

III. Strategia de dezvoltare

IV. Programarea financiară

V. Implementarea

VI. Parteneriatul

Istoric

Anul 1957 statele semnatare ale Tratatului de la Roma menționează în preambulul acestuia necesitatea „de a consolida unitatea economiilor lor și de a asigura dezvoltarea armonioasă prin reducerea diferențelor dintre diversele regiuni, precum și a decalajelor cu care se confruntă regiunile mai puțin favorizate”.

Anul 1958 Constituirea celor două Fonduri Sectoriale: Fondul Social European (FSE) și Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA). 1975 Crearea Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER) în vederea redistribuirii unei părți a contribuțiilor bugetare ale statelor membre în regiunile defavorizate.

Anul 1986 Actul Unic European creează bazele unei autentice politici de coeziune menită să compenseze taxele impuse de piața unică și resimțite în țările din Sud și în regiunile mai puțin favorizate. 1989-1993 Consiliul European de la Bruxelles reformează în februarie 1988 modul de funcționare a Fondurilor de Solidaritate, numite “Fonduri Structurale” și decide să le aloce 68 miliarde de ECU (la prețurile anului 1997).

Anul 1992 Tratatul asupra Uniunii Europene, intrat în vigoare în 1993, consideră coeziunea ca fi ind unul dintre obiectivele esențiale ale Uniunii, în paralel cu Uniunea Economică și Monetară și cu Piața Unică. Tratatul prevede și crearea unui Fond de Coeziune menit să sprijine proiecte favorabile mediului înconjurător, precum și transporturile în statele membre mai puțin prospere.

Intre anii 1994-1999 Consiliul European de la Edinburg (decembrie 1992) alocă pentru politica de coeziune aproape 200 miliarde de ECU (la prețurile anului 1997), adică o treime din bugetul comunitar. Un nou Instrument Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP) completează Fondurile Structurale. Consiliul European de la Berlin (martie 1999) reformează Fondurile Structurale și modifică în parte modul de funcționare a Fondului de Coeziune. Aceste Fonduri vor beneficia de mai mult de 30 miliarde de euro pe an între 2000 și 2009, adică 213 miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani. Instrumentul Structural de Pre-aderare (ISPA) și Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (SAPARD) sunt menite să completeze programul PHARE, existent din 1989, pentru a favoriza dezvoltarea economică și socială, precum și protecția mediului în țările candidate din Europa Centrală și de Est.

2000-2001 Consiliul European de la Lisabona (martie 2000) adoptă o strategie axată pe ocuparea forței de muncă și menită să facă din Uniune „economia cea mai competitivă și cea mai dinamică a lumii, bazată pe cunoaștere, până în anul 2010”. Consiliul European de la Göteborg (iunie 2001) completează această strategie prin legarea ei de dezvoltarea durabilă. 2002 Consiliul European de la Copenhaga (decembrie 2002) se soldează cu încheierea unui acord asupra criteriilor de aderare a celor zece noi state membre ale Uniunii.

La 18 februarie 2004 Comisia Europeană prezintă propunerile de reformă a politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013: „Un nou parteneriat pentru coeziune: convergență, competitivitate, cooperare”. La 1 mai, are loc aderarea la Uniunea Europeană a Ciprului, Republicii Cehe, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Republicii Slovace și Sloveniei.

ianuarie 2005 – Ultimele statistici de la nivel regional care confirmă propunerile Comisiei pe Fondurile Structurale pentru 2007-2013

6 iulie 2005 – Comisia adoptă Comunicarea pe "Liniile directoare strategice ale Comunității pentru Coeziune 2007-2013"

15-16 decembrie 2005 – Atingerea prevederilor din Acordul Consiliului European din perspectiva financiară 2007-2013 Ianuarie 2009 – Acordul Consiliului European pe perspectivele financiare: Punerea în practică a Politicii de Coeziune 2007-2013

Iulie 2009 aprobarea regulamentelor.

Capitolul 1: Politica de coeziune economică și socială în Uniunea Europeană

1.1 Perspectivă istorică

Finantari Europene 2007-2013

Romania participa ca membru cu drepturi depline la Politica de Coeziune, Politica Agricola Comuna si Politica Comuna de Pescuit a UE si beneficiaza pentru perioada de programare 2007-2013, de o alocare financiara indicativa de aprox. 30 miliarde euro.

Fondurile Structurale si de Coeziune (FSC), sau Instrumentele Structurale, sunt instrumentele financiare prin care Uniunea Europeana actioneaza pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale.

Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) – sustine dezvoltarea economica durabila la nivel regional si local prin mobilizarea capacitatilor locale si diversificarea structurilor economice in domenii precum cercetare si dezvoltare tehnologica, inovare si antreprenoriat, societatea informationala, IMM-uri, protectia mediului, turism, energie.

Fondul Social European (FSE) – contribuie la sporirea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor, cresterea accesului pe piata fortei de munca, prevenirea somajului, prelungirea vietii active si cresterea gradului de participare pe piata muncii a femeilor si imigrantilor, sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate si combaterea discriminãrii.

Fondul de Coeziune – prin care se finanteazã proiecte în domeniul protectiei mediului si retelelor de transport transeuropene, proiecte in domeniul dezvoltarii durabile precum si proiecte care vizeaza imbunatatirea managementului traficului aerian si rutier, modernizarea transportului urban, dezvoltarea si modernizarea transportului multimodal.

Obiectivele prioritare ale Fondurilor Structurale pentru perioada 2007-2013 sunt: Convergenta, Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca si Cooperare teritoriala europeana.

Suma totala a Fondurilor Structurale si de Coeziune alocate Romaniei pentru perioada 2007 – 2013 este de 19,668 miliarde Euro din care 12,661 miliarde Euro reprezinta Fonduri Structurale in cadrul obiectivului de Convergenta, 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune si 0,455 miliarde Euro sunt alocate obiectivului Cooperare teritoriala europeana.

Investitiile din instrumentele structurale, aferente Politicii de Coeziune, vor fi completate cu fondurile Politicii Agricole Comune si Politicii Comune de Pescuit a UE. Romania va beneficia in perioada 2007-2013 de Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurala si Fondul European pentru Pescuit, avand alocat un buget de cca. 12 miliarde euro.

Obiective

Obiectivul numărul 1 al Fondurilor Structurale (revitalizarea economică a regiunilor mai puțin favorizate) vizează aproape întregul teritoriu al noilor state membre și aproape 98% din populația acestora, dintre care două treimi trăiesc în regiuni având un PIB pe cap de locuitor afl at sub jumătate din PIB-ul mediu al celor 25.

În materie de ocupare a forței de muncă, rata șomajului (cifrele anului 2002) diferă foarte mult în Europa celor 25: de la 2% în Tyrol (Austria) și 3,3% în Cipru, la 29% în Insula Reuniunii(Franța) și 26,3% în regiunea Lubuskie (Polonia). În afara regiunilor mai puțin favorizate, multe regiuni și orașe se afl ă într-o situație intermediară, cuprinzând zone unde se acumulează dificultăți economice și sociale grave. Pe scurt, europenii nu dispun de aceleași atuuri pentru a face față mondializării, acest lucru depinzând după faptul că trăiesc într-o zonă prosperă sau într-una mai puțin favorizată, într-o zonă dinamică sau aflată în criză, în oraș sau la țară, într-o zonă periferică sau izolată sau într-unul din polii.

1.2 Actori instituționali ai politicii de dezvoltare regională la nivel comunitar

Comisia Europeanã este direct responsabilã pentru pregãtirea si asigurarea implementãrii politicii de dezvoltare regionalã a UE. Rolul sãu este de a initia si definitiva noi acte legislative în domeniu si de a se asigura cã mãsurile astfel adoptate vor fi implementate de Statele Membre. Direcþia Generalã (DG) pentru Politicã Regionalã este principalul departament responsabil pentru mãsurile de asistenþã în vederea dezvoltãrii economice si sociale a regiunilor la nivel european, în baza articolelor 158 si 160 ale Tratatului Uniunii Europene. DG Politicã Regionalã este sprijinitã în activitatea sa de alte direcþii generale implicate în implementareapoliticii regionale, acestea fiind DG Agriculturã, DG Pescuit, DG Educaþie ºi Culturã,DG Mediu ºi DG pentru Forþa de Muncã si Probleme Sociale. În prezent DG PoliticãRegionalã gestioneazã 3 fonduri: Fondul European de Dezvoltare Regionalã, Fondulde Coeziune ºi ISPA.

Parlamentul European este implicat în dezvoltarea politicii regionale comunitare lanivelul luãrii deciziei, prin Comitetul pentru Politicã Regionalã, Transport ºi Turism. De asemenea, acest comitet realizeazã si activitatea de control asupra instrumentelorinstituite pentru realizarea obiectivului coeziunii economice si sociale, ºi, implicit,asupra politicilor economice naþionale, a politicilor si acþiunilor comunitare învederea realizãrii Pieþei Interne, precum ºi asupra Fondurilor Structurale, Fondului deCoeziune ºi Bãncii Europene de Investiþii.

Consiliul (de Ministri) este responsabil de luarea deciziei ºi coordonare. Aceastãinstituþie este formatã din miniºtrii Statelor Membre. Se întruneºte în nouã formatediferite, în funcþie de subiectele care sunt abordate. Spre exemplu, formatul"Agriculturã ºi pescuit" este constituit din miniºtrii agriculturii din fiecare Stat Membru,formatul "Justiþie ºi Afaceri Interne" este constituit din miniºtrii justiþiei ºi miniºtrii deinterne etc. Consiliul este responsabil de rezolvarea unei game largi de problemecomunitare, exercitând funcþia legislativã împreunã cu Parlamentul European; coordoneazã politica economicã generalã a Statelor Membre; încheie, în numeleComunitãþii, acordurile internaþionale ºi, împreunã cu Parlamentul European, adoptãbugetul Comunitãþii.Consiliul European este întrunirea bianualã care reuneºte ºefii de state ºi guverne din UE ºi preºedintele Comisiei Europene. Consiliul European defineºte, prin deciziilesale, liniile politice generale ale UE.

Comitetul Regiunilor (CR) este un organism cu putere consultativã pe probleme decoeziune economicã ºi socialã, reþele de infrastructurã trans-europeanã, sãnãtate,educaþie, culturã, ocuparea forþei de muncã, probleme sociale, probleme de mediu,formare profesionalã ºi transport, fiind ºi cea mai nouã instituþie europeanã (creatãîn 1992, prin Tratatul de la Maastricht – funcþional odatã cu intrarea în vigoare aTratatului, în 1993). CR este compus din reprezentanþi ai autoritãþilor regionale ºilocale, ce reflectã echilibrul politic, geografic ºi regional/local din fiecare StatMembru.

Banca Europeanã de Investiþii (BEI) este instituþia de finanþare a politicilor UE ºi aredublu rol la acest nivel, fiind perceputã atât ca actor instituþional al politicii dedezvoltare regionalã, cât ºi ca instrument de finanþare (ºi, implicit, implementare aacesteia). Banca acordã împrumuturi ºi garanþii, cu dobândã redusã, tuturor statelormembre pentru finanþarea de proiecte din toate sectoarele economice, susþinând prinacþiunile sale politica de dezvoltare regionalã la nivel comunitar, obiectivele FS ºi alecelorlalte instrumente financiare ale UE.

Fondurile structurale

Ce sunt Fondurile Structurale ?

Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de către Comisia Europeană și au ca destinație finanțarea măsurilor de ajutor structural la nivel comunitar, în scopul promovării regiunilor cu întârzieri în dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea șomajului de lungă durată, inserția profesională a tinerilor sau promovarea dezvoltării rurale. Aceste fonduri vor trebui gestionate eficient și trebuie să ajungă acolo unde este nevoie pentru dezvoltare, altfel, există pericolul pierderii lor. Chiar dacă banii nu vor fi atrași în proiecte în România, fiecare contribuabil va cotiza pentru suma cu care România va contribui la bugetul UE. Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de către Comisia Europeana și au ca destinație finanțarea măsurilor de ajutor structural la nivel comunitar, în scopul promovării regiunilor cu întârzieri în dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea șomajului de lungă durată, inserția profesională a tinerilor sau promovarea dezvoltării rurale (sursa MIE).

Fondurile pentru dezvoltarea rurală

Fondurile pentru Dezvoltare Rurală reprezintă banii europeni care vor fi dați României pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală. Conform negocierilor dintre România și UE, țara noastră va beneficia de circa 7,5 miliarde euro pentru perioada 2007 – 2013, ceea ce înseamnă 1,07 miliarde de euro pe an. La acești bani se adaugă contribuțiile statului român, în funcție de tipurile de investiții care vor fi realizate.

Fondurile pentru Dezvoltare Rurală sunt asemănătoare cu fondurile SAPARD, dar au ceva în plus :

 sunt de circa 6 ori mai mari

 se adresează mult mai multor beneficiari, inclusiv micilor fermieri și întreprinzători

 vor putea fi obținute mai simplu Fondurile pentru Dezvoltare Rurală se adresează deopotrivă micilor fermieri, asociațiilor de fermieri, tinerilor, întreprinderilor mici și mijlocii din sectorul agricol și silvic (dar și din servicii și mica industrie), unităților de procesare, proprietarilor de procesare, proprietarilor de păduri, agricultorilor din zona de munte, consiliilor locale.

Fondurile pentru Dezvoltare Rurală se împart pe 4 direcții mari. Fiecare direcție (axă) are mai multe măsuri.

Creșterea competitivității sectorului agricol și forestier – 3,25 miliarde euro (45% din total)

 sprijin pentru ferme de semi – subzistență (circa 85.000 de ferme mici vor primi 1.500 euro / an, timp de 3 ani, dacă își fac un plan de modernizare)

 modernizarea exploatațiilor agricole (16.000 de exploatații agricole vor primi în jur de 70.000 / proiect)

 înființarea de ferme de către fermieri sub 40 de ani (până la 40.000 euro / fermă, conform proiectului depus)

 sprijinirea înființării grupurilor de producători agricoli (750 de grupuri de producători vor primi circa 250.000 / proiect)

 formare profesională și informare (140.000 de fermieri vor fi instruiți)

AXA LEADER

MĂSURA „IMPLEMENTAREA STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE LOCALĂ”

1. Denumirea măsurii

Implementarea strategiilor de dezvoltare locală

2. Codul măsurii 41

411 – Competitivitate

413 – Calitatea vieții/Diversificarea economiei rurale

3. Baza legală

Art. 63 a din Regulamentul Consiliului nr. 1698/2005 privind sprijinul acordat pentru dezvoltare rurală prin FEADR

Punctul 5.3.4.1 din Anexa II a Regulamentului Comisiei nr. 1974/2006 ce stabilește reguli detaliate de aplicare a Regulamentului Consiliului nr. 1698/2005 privind sprijinul acordat pentru dezvoltare rurală prin FEADR

4. Obiective

Îmbunătățirea competitivității sectorului agricol și forestier și îmbunătățirea calității vieții / diversificarea economiei rurale poate fi realizată prin implementarea la nivel local a strategiilor integrate de către parteneriate public-private numite Grupuri de Acțiune Locală.

5. Axele – măsuri finanțate de axa Leader

Grupurile de Acțiune Locală vor putea implementa măsuri din axele 1 și 3, cu accent pe acțiunile cu caracter inovativ pentru respectiva zonă, cum ar fi soluții noi la probleme vechi, produse noi, o nouă organizare, o nouă piață, modernizarea formelor tradiționale prin aplicarea de noi tehnologii, etc.

Măsuri:

Axa 1

– Acțiuni de pregătire profesională și informare, incluzând difuzarea de cunoștințe științifice și practici inovatoare persoanelor angrenate în sectoarele agricol, alimentar și silvic (111)

– Utilizarea serviciilor de consultanță de către fermieri și proprietarii de păduri (114)

– Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere (123)

Axa 3

– Diversificarea către activități non-agricole (311) + Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi cu scopul de a promova antreprenoriatul și a dezvolta produse economice (312)

– Încurajarea activităților turistice (313)

– Servicii de bază pentru economie și populația rurală (321) + Reînnoirea și dezvoltarea satelor (322)1 + Conservarea și actualizarea moștenirii rurale (323)

Beneficiarii sunt aceia prevăzuți de fiecare măsură (din cele 2 axe) în parte.

Cheltuielile eligibile vor fi cele prevăzute de fiecare măsură în parte, cu anumite excepții.

Proiectele ce vor fi implementate prin axa Leader vor fi proiecte mici care vor trebui să respecte un plafon de maxim 100,000 euro, finanțare FEADR, iar valoarea totală a investiției nu va depăși 300,000 euro .

6. Procedura și calendarul de selecție a GAL-urilor

Lansarea oficială a procesului de selecție al GAL-urilor va începe după aprobarea PNDR 2007-2013 de către Comisie. Procesul de selecție, cuprinzând lansarea apelului de candidatură, depunerea documentelor, evaluare și selecție a grupurilor va fi realizată în timp pentru implementarea programului.

Procedura de selecție va fi deschisă tuturor zonelor rurale, parteneriatelor și grupurilor existente.

Astfel, un prim apel pentru candidatură va fi lansat în 2008 și va viza selectarea primelor Grupuri de Acțiune Locală, așa numitele „GAL-uri pilot”. Aceste GAL-uri vor reprezenta un bun exemplu al practicii de dezvoltare locală și vor sprijini procesul de instruire care vizează selectarea în maxim trei ani de la abrobarea PNDR, a aproximativ 80 de GAL-uri. .

a) Autorități responsabile

Autoritățile responsabile de implementarea axei LEADER în România sunt:

 Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale – Autoritate de Management pentru PNDR

 Agenția de Plăți pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală – autoritate pentru implementarea tehnică și financiară a măsurilor

b) Criterii de eligibilitate (obligatorii)

– existenta unui parteneriat format din diversi actori publici si privati reprezentativi. La nivelul luării deciziilor partenerii economici și sociali, precum și alți reprezentanți ai societății civile trebuie sa reprezinte peste 50 % din parteneriatul local

– populație 5.000 – 150.000 locuitori (densitate 150 loc. / km2)

– spațiul rural definit conform legislației în vigoare, la care se adaugă orașele de până la 30000 de locuitori

– strategie integrată care să cuprindă acțiuni din cel puțin o axă a FEADR

– elaborată la nivel local de membrii parteneriatului

Verificarea criteriilor de eligibilitate va fi realizată de Autoritatea de Management.

c) Criterii de selecție – vor viza 3 aspecte parteneriatul, teritoriul, strategia

Parteneriatul

– calitatea parteneriatului,

Teritoriul

– omogenitate geografică, economică și socială

– resurse umane, financiare, naturale suficiente pentru implementarea unei strategii

Strategia

– descrierea strategiei,

– evaluarea coerentei strategiei cu planul de dezvoltare al teritoriului si calitatea strategiei,

– complementaritatea aspectelor teritoriului: implicarea teritoriului, suprafata teritoriului, o analiza SWOT a teritoriului,

– realismul planului de finantare,

– activitati de cooperare

– procedura pentru implementarea planului de dezvoltare

Aceste criterii vor respecta în general liniile stabilite de Comisia Europeană, la care se vor adăuga criterii în funcție de specificul național care vor fi elaborate în colaborare cu reprezentanții Direcțiilor județene pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală. Comitetul de Monitorizare al PNDR va aproba aceste criterii de selecție.

c) Comitetul de selecție

• Membrii Comitetului vor fi reprezentanți ai autorităților centrale și locale, universitați, mediul academic precum și experți externi.

• Președintele Comitetului Național de Selecție va fi ales la nivel de secretar de stat / director din cadrul MAPDR – DGDR.

• Observatorii procesului de selecție vor fi reprezentanți ai societății civile și partenerii economici și sociali.

d) Stabilirea rezultatelor în urma selecției

In urma analizării dosarelor de candidatură participante la selecția națională, Comitetul Național de Selecție va face publice rezultatele obținute pe site-ul ministerului și în presă.

7. Numărul indicativ de GAL-uri în România

Analizând situația socială, economică, și geografică raportată la suprafața și numărul de locuitori eligibili, la alocarea financiară prevăzută pentru axa LEADER, și având în vedere lipsa de experiență în implementarea acestui tip de abordare întrucât nu a mai fost implementat anterior, putem estima orientativ că în urma celor 2 sau 3 apeluri de selecție vor rezulta un număr de 80 GAL-uri ce vor acoperi aproximativ 70% din spațiul rural.

8. Ponderea partenerilor în cadrul GAL-ului

GAL-urile vor fi alcătuite din reprezentanți ai sectoarelor:

– Public

• administrație publică (la nivel local și județean –primării, consilii locale, județene, etc.)

• servicii publice (servicii sociale, de sănătate și transport, școli, universități, etc.)

– Privat

• sector comercial (societăți pe acțiuni, societăți cu răspundere limitată),

• sector financiar (bănci, instituții de credit)

• sector agricol (cooperative agricole)

• organizații de întreprinzători

• societăți de furnizare a serviciilor comunitare (culturale, radio, TV, servicii non-culturale)

– Societate civilă

• organizații non-profit, asociații, fundații, federații (asociații de dezvoltare comunitară, asociații de mediu, asociații culturale, sociale, religioase, camere de comerț, unități de cult, etc)

• persoane fizice, grupuri de persoane neînregistrate oficial

La nivelul de luare a deciziilor în cadrul GAL, reprezentanții privați și ai ONG-urilor vor reprezenta peste 50%, urmând ca partea publică să reprezinte mai puțin de 50%.

9. Procedura de selecție a proiectelor

GAL-ul este responsabil de elaborarea și implementarea planului de dezvoltare locală, precum și de selectarea proiectelor care corespund cel mai bine obiectivelor formulate în acesta.

Pentru a realiza activitățile prevăzute pentru atingerea obiectivelor din strategia inclusă în planul de dezvoltare, Comitetul de Conducere a GAL va stabili criteriile de selecție. Aceste criterii vor fi cuprinse în apelurile de selecție a proiectelor lansate la nivel local de catre GAL.

10. Descrierea circuitelor administrativ – financiare aplicabile GAL

Conform art. 3.5. din protocolul de delegare a sarcinilor Autorității de Management (AM) către Agenția de Plăți pentru Dezvoltare rurală și Pescuit (APDRP), în cadrul Axei 4 – LEADER din PNDR selecția Grupurilor de Actiune Locala (GAL) este realizată de Autoritatea de Management.

Verificarea eligibilitatii proiectelor si angajamentul legal al proiectelor selectate de GAL-uri se realizeaza de catre APDRP, conform tabelului de mai jos.

Faza de selecție a Grupurilor de Acțiune Locală

Primirea Planului de Dezvoltare a teritoriului AM

Selecția GAL-urilor AM

Decizie de autorizare a GAL-urilor AM

Faza de selecție a proiectelor și verificarea eligibilități

Primirea proiectelor GAL

Selecția proiectelor GAL

Verificarea eligibilități proiectelor APDRP

Angajament juridic (decizie de atribuire) APDRP

Implementare financiară

Angajare contabilă APDRP

Verificarea serviciului realizat APDRP

Eșantionare (selectarea dosarelor care vor face obiectul verificărilor pe teren) APDRP

Verificări pe teren APDRP

Deciziile rezultate în urma verificărilor APDRP

Calcularea sumelor datorate APDRP

Plata APDRP

Inregistrarea plăților APDRP

Controale după efectuarea plății finale APDRP

Audit intern APDRP

11. Tip de ajutor – nerambursabil

12. Criterii de demarcare cu alte parteneriate finanțate prin fonduri UE (FEP)

POS – Pescuit (Fondul European pentru Pescuit) va finanța prin axa 4 „Dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit” acțiuni similare cu FEADR în ceea ce privește dezvoltarea comunităților locale prin implementarea de strategii de dezvoltare locală. FEP urmărește revigorarea economică și competitivitatea sectorului piscicol, încurajarea dezvoltării durabile, îmbunătățirea calității vieții în zonele pentru pescuit.

Linii de demarcare:

FEP

Beneficiarii FEP – comunitățile de pescari

Aria de aplicare – zone de coastă și zone favorabile pescuitului: lacuri, estuare ale râurilor, iazuri,

Activități eligibile – pescuit și acvacultură

Dacă pe un teritoriu coexistă un GAL (finanțat prin Leader) și un GL (finanțat prin axa 4 – FEP), atunci în planul de dezvoltare vor stabili clar linia de demarcare, respectiv care sunt acțiunile ce vor fi finanțate prin FEP și care prin FEADR.

13. Finanțare

Valoarea subvenției – maxim 100% din cheltuielile publice, conform prevederilor din fiecare măsură..

14. Obiective cuantificabile pentru indicatorii UE comuni

Tip de indicator Indicator Obiectiv 2007-2013

Realizare Numărul GAL-urilor sprijinite 80

Suprafața totală a GAL (km2) 148.890

Populația totală din cadrul teritoriului GAL 4.000.000

Numărul de proiecte finanțate de GAL 4.008

Numărul de beneficiari sprijiniți (pe axă, măsură, tip de beneficiar) 4.008

Rezultat Numărul total de locuri de muncă create (pe locuri de muncă în afara / interiorul fermei, vârstă, sex)

Numărul de participanți care au finalizat activitatea de instruire

Impact Valoarea adăugată netă exprimată în paritatea puterii de cumparare (PPS)

Numar de locuri de muncă suplimentare (echivalent de normă întreagă)

MĂSURA “COOPERARE INTERTERITORIALĂ ȘI TRANSNAȚIONALĂ”

1. Denumirea măsurii

Implementarea proiectelor de cooperare

2. Codul măsurii

421

3. Baza legală

Art. 63 b din Regulamentul Consiliului nr. 1698/2005 privind sprijinul acordat pentru dezvoltare rurală prin FEADR

Punctul 5.3.4.2 din Anexa II a Regulamentului Comisiei nr. 1974/2006 ce stabilește reguli detaliate de aplicare a Regulamentului Consiliului nr. 1698/2005 privind sprijinul acordat pentru dezvoltare rurală prin FEADR

4. Obiective și acțiuni

Prin intermediul acestei măsuri se urmărește promovarea cooperării și a bunelor practici între GAL-uri și alte grupuri / parteneriate în scopul îmbunătățirii strategiilor de dezvoltare locală întrucât este important ca zonele rurale care se confruntă cu probleme similare să poată învăța unele de la altele.

În acest sens, vor fi finanțate proiecte de cooperare transnațională (între teritorii din alte state membre și cu alte teritorii din țări terțe) și interteritorială (în cadrul statului membru) între GAL-uri și alte grupuri/parteneriate. Aceste proiecte vor fi implementate sub responsabilitatea unui GAL coordonator. Doar proiectele / acțiunile comune care corespund uneia sau mai multor măsuri din cele 2 axe (axa 1 și 3) ale PNDR vor fi eligibile pentru sprijin. Întrucât pot fi inițiate proiecte comune cu țări non-UE, doar activitățile care se desfășoară în interiorul UE sunt eligibile. Acțiunile comune pot avea ca obiectiv și construcția instituțională: schimb de experiență și bune practici privind dezvoltarea locală prin publicații comune, evenimente, proiecte de twinning (schimb de manageri de program și de personal) sau prin lucrări de dezvoltare comune sau coordonate în comun. Funcționarea unei structuri comune este cea mai integrată formă de cooperare.

Această măsură, va fi facilitată de sprijin metodologic care se va baza, în principal, pe rețeaua rurală din România și rețeaua europeană.

Principalele categorii de cheltuieli eligibile:

– cheltuieli pentru pregătirea, elaborarea și implementarea proiectelor de cooperare – organizare misiuni tehnice, întâlniri, seminarii, activități de traducere și interpretare, multiplicare documente

– cheltuieli de investiții pentru implementarea proiectelor comune

– cheltuieli pentru proiecte comune de instruire

Cheltuieli neeligibile – simplul schimb de experiență neconcretizat într-o acțiune comună (întrucât se poate finanța prin intermediul rețelei naționare de dezvoltare rurală).

5. Procedura, calendarul și criteriile pentru selectarea proiectelor de cooperare

Cooperarea va fi lansată după desfășurarea primei proceduri de selecție, respectiv în jurul anului 2008. Proiectele de cooperare vor fi selectate de către:

1. grupurile de acțiune locală dacă au integrate în strategia lor de dezvoltare acțiuni de cooperare;

2. Autoritatea de Management pentru celelalte GAL-uri care nu au prevăzut aceste acțiuni în strategia de dezvoltare locală

Selecția și aprobarea proiectelor trebuie realizată în aceeași manieră ca celelalte proiecte, respectiv prin intermediul unui Comitet de selecție organizat după caz, fie în cadrul GAL, fie în cadrul Autorității de Management.

6. Axele acoperite de axa Leader

Vor fi acoperite axea 1 și 3 din cadrul PNDR 2007-2013.

7. Obiective cuantificabile pentru indicatorii comuni UE

Tip indicator Indicator Obiectiv 2007-2013

Realizare Numărul de proiecte de cooperare sprijinite 160

Numărul de GAL-uri care întreprind proiecte de cooperare 80

Rezultat Numărul de locuri de muncă create

Impact Crearea de locuri de muncă suplimentare (echivalență de normă întreagă)

8. Indicatori complementari specifici ai programului și obiective cuantificate

MĂSURA “FUNCȚIONARE, DOBÂNDIRE DE COMPETENȚE ȘI ANIMARE”

1. Denumirea măsurii

Funcționarea GAL, dobândirea de competențe și animarea teritoriului

2. Codul măsurii 431

3. Baza legală

Articolul 63 (c) din Regulamentul Consiliului nr. 1698/2005 privind sprijinul acordat pentru dezvoltare rurală prin FEADR

Punctul 5.3.4.3 din Anexa II a Regulamentului Comisiei nr. 1974/2006 ce stabilește reguli detaliate de aplicare a Regulamentului Consiliului nr. 1698/2005 privind sprijinul acordat pentru dezvoltare rurală prin FEADR

Punctul C din Propunerea pentru Decizia Consiliului de adaptare a Anexei VIII din Tratatul de Aderare a Bulgariei și României cu privire la dezvoltarea rurală din 4 aprilie 2006

4. Obiective

Prin intermediul acestei măsuri se urmărește creșterea capacității de implementare a axei Leader.

5. Motivație

Până în momentul selecției GAL-urilor, actorii publici și privați din teritoriile care doresc să participe la procedura de selecție a GAL, pot beneficia de sprijin în cadrul acestei măsuri pentru construcție de parteneriate, elaborare de strategii integrate și finanțare de studii pentru pregătirea dosarelor de candidatură.

Întrucât axa Leader va fi utilizată pentru implementarea strategiilor de dezvoltare locală care vor conduce la îmbunătățirea coerenței teritoriale și sinergiilor dintre măsurile necesare dezvoltării economiei și comunității rurale, funcționarea eficientă a GAL va reprezenta cheia pentru sprijinul din această măsură.

GAL și partenerii implicați au nevoie de informații corecte, competențe corespunzătoare și alte tipuri de sprijin pentru îndeplinirea sarcinilor lor într-un mod satisfăcător.

Prin această măsură se acordă sprijin în 2 etape, astfel primele 4 activități sunt prevăzute a fi finanțate înainte de selecția GAL-urilor, iar celelalte 3 după selectarea acestora:

Etapa I

a) Construcția de parteneriate reprezentative de dezvoltare locală

b) Realizarea studiilor de cercetare

c) Elaborarea strategiilor integrate de dezvoltare

d) Întocmirea dosarelor de candidatură în vederea participării la procedura de selecție a GAL-urilor

Beneficiari etapa I – organisme publice, ONG-uri

Criterii de eligibilitate pentru etapa I

– populație 5.000 – 150.000 locuitori (densitate 150 loc. / km2)

– omogenitate geografică, economică și socială

– resurse umane, financiare, naturale suficiente pentru implementarea unei strategii

– spațiul rural definit conform legislației în vigoare, la care se adaugă orașele de până la 30000 de locuitori

Etapa II

e) Activitățile necesare funcționării GAL;

f) Instruirea managerilor/animatorilor/persoanelor responsabile implementarea strategiei de dezvoltare locală și a proiectelor care se încadrează în cel mai bine în obiectivele strategiei;

g) Organizarea evenimentelor promoționale destinate informării și promovării strategiei locale în spațiul rural.

Beneficiari etapa II – Grupuri de Acțiune Locală

Cheltuieli eligibile:

Etapa I

– Cheltuieli legate de identificarea actorilor reprezentativi dintr-un teritoriu, reunirii acestora, finalizării constituirii parteneriatului, costurile legate de înregistrarea juridică a parteneriatului, instruirea partenerilor, promovarea oportunităților Leader,

– Cheltuieli pentru întocmirea studiilor de cercetare

– Cheltuieli pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală

– Cheltuieli pentru întocmirea dosarelor de candidatură necesare participării la procedura de selecție

Etapa II

– cheltuieli de personal

 salarii

 deplasări în țară și străinătate necesare îmbunătățirii cunoștințelor

– cheltuieli materiale și servicii

 cheltuieli de întreținere și gospodărie (pentru închirierea locațiilor/sediilor)

 cheltuieli pentru materiale și prestări servicii cu caracter funcțional (cheltuieli cu materiale consumabile și servicii – telefon, căldură, lumină, etc.)

 cheltuieli pentru achiziționarea de echipamente

 cheltuieli pentru reparații curente

 cheltuieli pentru instruirea membrilor /managerilor /animatorilor din cadrul GAL pentru elaborarea și implementarea proiectelor care corespund strategiei de dezvoltare rurală – managementul proiectului, pentru managementul GAL, pentru efectuarea activităților de animare pe teritoriul GAL.

 cheltuieli de informare și promovare a strategiei, metode de implementare a acesteia

– cheltuieli de capital

 achiziționarea de mijloace fixe (autoturisme, mobilier, aparatură birou)

Nu sunt eligibile cheltuielile pentru achiziția sau construcția de clădiri.

6. Limita de aplicare pe baza procentului din bugetul GAL pentru costuri de funcționare (maxim 20%)

Bugetul pentru cheltuieli de funcționare pentru fiecare GAL este stabilit la 20% din cheltuielile publice ale strategiei de dezvoltare locală.

7. Estimarea indicativă a ponderii cheltuielilor din art. 59 (1) la d – Regulamentul 1698 care vor fi utilizate pentru dobândire de aptitudini și animare pentru axa Leader

Valoarea finanțării pentru instruire și animare – maxim 30% din cheltuielile de funcționare.

8. Obiective cuantificabile pentru indicatorii comuni UE

Tip de indicator Indicator Obiectiv 2007-2013

Realizare Numărul de acțiuni sprijinite (pe tip de acțiune – animare și dobâdire de competențe) 514

Numărul de participanți la acțiuni

Rezultat Numărul de instruiri finalizate cu succes

Capitolul 3

3.1Grupuri Actiune Locala de pe raza judetului Iasi

3.1.1. G.A.L. REDIU- PRAJENI ……………………………

3.1.2. G.A.L. VALEA PRUTULUI…………………

3.1.3. G.A.L. SUD VEST………..

3.1.4. G.A.L. COLINELE IASIULUI……..

3.1.5. G.A.L. STEFAN CEL MARE……..

3.1.6 Microregiunea FOCURI BELCESTI ……….

Regiunile de dezvoltare în România

1. Pagina de Internet a Delegației Comisiei Europene în România: http://www.infoeuropa.ro

2. Pagina de Internet a Direcției Generale a Comisiei Europene: http://www.europa.eu.int/comm pagina internet a Comisiei Europene

3. Pagina de Internet a Ministerului Finanțelor Publice: http://www.mfinante.ro

4. Pagina de Internet a Agenției Naționale Sapard: http://www.sapard.ro

5. Pagina de Internet a Ministyerului de Finanțe: www.mfinante.ro http://www.mfinante.ro/fonduriUE pagina internet a MFP

6. Pagina de Internet: www.finantare.ro

7. Ministerul Economiei si Comerþului: www.minind.ro

8. Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului: www.mt.ro

9. Ministerul Mediului si Gospodãririi Apelor: www.mmediu.ro

10. Ministerul Muncii, Solidaritãtii Sociale si Familiei: www.mmssf.ro

11.Ministerul Integrãrii Europene: www.mie.ro

12. Ministerul Administratiei si Internelor: www.mai.gov.ro

13. Agenții regionale pentru Protectia Mediului: http://www.anpm.ro/

14. http://www.apdrp.ro/ 15. http://www.adrnordest.ro/

16. http://www.inforegionordest.ro/

17. http://www.iasi.insse.ro