Implementarea Unui Sistem de Management de Mediu la S.c. Termica S.a. Suceava
IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU LA S.C. TERMICA S.A. SUCEAVA
INTRODUCERE
Problemele legate de mediul înconjurător au ajuns din inconștiența unora să afecteze întreaga umanitate. De aceea una din provocările majore ale vremurilor de astăzi este legată de contracararea eficace a efectelor nocive produse până acum, dar mai ales de prevenirea posibilității ca natura să fie afectată pe viitor. Gestionarea/managementul eficace al aspectelor de mediu are loc într-un cadru din ce în ce mai complex (legislativ, economic, uman), unde așteptările clienților și ale publicului larg sunt numeroase și diverse: produse/servicii ecologice, cu risc de contaminare scăzut, investiții minime cu randamente sporite față de poluare șamd (http://www.aeroquality.ro/mediu-iso-14001.html).
În ultimii ani aspectele de mediu au avut o importanță mărită, în special cele privind dezvoltarea durabilă. Dacă din punct de vedere economic produsele se doresc a fi superioare calitativ, din punct de vedere al protecției mediului se urmărește ca procesele de producție să nu afecteze mediul. Altfel spus, se impune ca tehnologiile de producție să fie ecologice, iar produsele – “curate” (“green products”).
Problemele globale ale omenirii sunt în strânsă legătură cu problemele de mediu, iar stabilirea limitelor ecologice între care se poate desfășura activitatea economică și elaborarea de reglementări naționale și internaționale în acest sens, au căpătat o importanță deosebită mai ales în ultimele două decenii. Principala mutație care trebuie să se producă în mentalitatea oamenilor de azi este aceea de substituire a interesului economic imediat, noțiunii de interes de păstrare a patrimoniului generațiilor viitoare (Teodosiu, 2004).
Organizațiile sunt preocupate din ce în ce mai mult să atinga și să demonstreze performanțele de mediu, controlând propriile activități, produse sau servicii asupra mediului. Aceste aspecte se inscriu în contextul legislației din ce în ce mai stricte, al dezvoltării politicilor economice și a altor măsuri destinate să încurajeze protecția mediului, a creșterii preocupării întreprinderilor privind problemele legate de mediu, inclusiv dezvoltarea durabilă (http://www.scritube.com/management/GENERALITATI-PRIVIND-SISTEMUL-1420823.php).
Dezvoltarea durabilă presupune ca societatea să satisfacă cererea de consum a membrilor ei prin creșterea potențialului productiv, dar și prin crearea unor condiții echitabile de acces la resursele naturale pentru toți membrii societății. Legea protecției mediului 137/1995,2000 definește conceptul de dezvoltare durabilă ca fiind dezvoltarea ce corespunde necesităților prezentului fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a le satisface pe ale lor. Cu alte cuvinte, o dezvoltare durabilă este o dezvoltare economică fără epuizarea resurselor, depășind limita de suportabilitate și regenerare a ecosistemelor.
Cerințele minime pentru asigurarea unei dezvoltări durabile sunt:
Redimensionarea creșterii economice;
Eliminarea sărăciei;
Controlul creșterii demografice;
Conservarea și sporirea resurselor naturale;
Controlul riscurilor;
Participarea formelor de guvernare la luarea deciziilor privind protecția mediului;
Coroborarea deciziilor privind mediul și dezvoltarea pe plan național cu cele de pe plan internațional.
Respectând principiul dezvoltării durabile se asigură o dezvoltare economică, ecologică și socială într-un echilibru perfect și permanent, fapt care, dacă nu este realizat duce la ieșirea din starea de echilibru producându-se perturbări asupra mediului, declin economic, perturbări sociale.
Strategiile de management integrat al mediului și dezvoltare durabilă prezintă aspecte comune în abordarea protecției mediului. Astfel, sistemele complexe de management integrat (mediu, calitate, securitate, energie) asigură cadrul pentru îmbunătățirea continuă a performanțelor unităților industriale, incluzând calitatea produselor și prevenirea și reducerea poluării factorilor de mediu.
Modul practic de realizare a dezvoltării durabile constă în reducerea emisiilor corelată cu aplicarea sistemelor de management integrat al producției. Managementul integrat al mediului are ca obiectiv abordarea într-un context global a relațiilor unităților economice cu mediul, având ca finalitate reducerea efectelor negative ale activităților umane asupra mediului și includerea cerințelor de protecție a mediului în toate sectoarele specifice activității economice. Sistemele de management de mediu vizează și protecția produsului, a consumatorului și a personalului implicat în fabricație.
Implementarea unui sistem de management de mediu reprezintă doar una dintre posibilitățile de a asigura durabilitatea unei activități economice, însă există și alte concepte care pot fi aplicate în corelare cu sistemele de management de mediu, și anume:
Proiectarea produselor pentru mediu, considerând evaluarea ciclului de viață a acestora;
Contabilizarea costurilor de mediu;
Sisteme complexe de management integrat (mediu-calitate, mediu-energie, securitate-mediu);
Ecomarcarea produselor.
Conform ISO 14001: “Un sistem de management de mediu este o componentă a sistemului general de management ce include structura organizatorică, activitățile de planificare, responsabilitățile, practicile, procedurile, procesele și resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, revizuirea și menținerea politicii de mediu” (Teodosiu, 2005).
În numeroase țări implementarea sistemelor de management de mediu, deși o acțiune voluntară, a reușit să convingă, nu numai prin beneficiile financiare obținute (identificarea zonelor ce pot aduce economii, mărirea eficienței producției, găsirea de noi piețe), dar și prin creșterea credibilității în obținerea de credite bancare, în atragerea investitorilor și a beneficiarilor.
Adoptarea si implementarea intr-un mod sistematic a unui ansamblu de tehnici pentru managementul de mediu in conformitate cu standardele ISO 14000 pot contribui la obtinerea unor rezultate optime în beneficiul întreprinderii. Deja la sfârșitul anului 2000 în 76 de state din lume erau certificate / înregistrate după ISO 14001, conform ISO World 13368 societăți.
Managementul mediului are drept scop utilizarea responsabilă a resurselor naturale, economice și umane astfel încât mediul să fie protejat și îmbunătățit. El caută să protejeze bunurile ecologice valoroase, să managerieze zonele locale pe cea mai potrivită cale și să dezvolte relațiile între populație și mediul natural. Astăzi obiectivele managementului mediului sunt asigurarea principiilor fundamentale ale dezvoltării durabile care caută să pună în locul economiilor mediul pentru acesția și generațiile viitoare.
Implementarea sistemelor de management de mediu a devenit un proces în creștere datorită aplicării legislației privind protecția mediului și a reglementărilor precum și creșterii așteptărilor publice privind protecția mediului.
Fundamentarea managementului mediului este o înțelegere a legilor și reglementărilor care se aplică în întreprinderile industriale. O dată ce un program de conformare a fost stabilit în întreprindere, ei ar trebui să suporte înregistrarea păstrării mediului sănătos și curat.
Odată cu apariția standardelor internaționale ISO 14000, managementul mediului a trecut de la o cerință locală la una globală. Performanța de mediu a întreprinderilor industriale în intreaga lume va fi comparată cu utilizarea standardelor 14000 și abilitatea companiilor de a satisface aceste standarde poate afecta acceptabilitatea produselor lor pe piața marketing-ului.
Beneficiile obținute în urma implementării sistemului vor fi: clarificarea și structurarea relațiilor dintre autoritatea publică locală și comunitatea locală, rezolvarea într-o măsură mai mare a problemelor comunității, conștientizarea importanței îmbunătățirii calității activității, reducerea timpului necesar de luare a deciziilor, asigurarea unui mediu de lucru corespunzător, realizarea unui management eficient al documentelor.
Deoarece firmele de toate felurile sunt din ce în ce mai interesate să realizeze și să demonstreze o performanță ecologică sănătoasă prin controlarea impactului activităților, produselor și serviciilor lor asupra mediului, ele efectuează un număr crescut de auditari pentru a aprecia performanța ecologică, acestea singure nu sunt suficiente pentru a asigura o organizație ca performanța ei nu numai că întrunește, dar va întruni și în viitor cerințele legale.
Standardele Managementului Mediului constituie un etalon după care organizațiile și companiile iși pot măsura performanța. Ele furnizează un proces structurat care face posibilă introducerea unui Sistem de Managementul al Mediului viabil.
Sistemul managementului de mediu este un mecanism care se adresează unor teme ecologice majore prin alocarea de resurse, desemnarea responsabilităților, și o evaluare continuă a practicilor, procedurilor și proceselor, care sunt organizate într-un mod sistematic.
De aceea, sistemul managementului de mediu se distinge ca un instrument puternic care permite organizației să realizeze și să controleze nivelul performanței ecologice pe care și-o stabilește. Astfel, devine parte integrantă a sistemului managerial al unei organizații și este necesar să fie coordonat cu eforturile sistemelor manageriale din alte domenii. (http://www.scritube.com/management/GENERALITATI-PRIVIND-SISTEMUL-1420823.php).
Așadar, sistemul de management al mediului (SMM) este o structură, un cadru general, în care se pot integra activitățile organizațiilor în vederea identificării, măsurării, gestionării și controlului eficient al riscurilor sau impactului acestor activități asupra mediului. De asemenea, sistemul de management al mediului stabilește modalitățile de îmbunătățire a performanțelor de mediu și mutarea centrului de greutate spre o continuitate sau durabilitate prin regulile de bună practică statuate de ISO 14001.
(http://www.aeroquality.ro/mediu-iso-14001.html).
Certificarea la ISO 14001 nu este un punct final. În centrul oricărui SMM se află principiul îmbunătățirii continue, astfel încât nu există un punct final. Perfecționarea continuă este un proces care se poate începe cu mult înainte de certificarea ISO 14001, după cum va continua cu mult după certificarea ISO 14001.
(http://www.ara.ro/documentare/chemonics/EMS%20Website%20ARA-USAID_March%207,%202006_files/Page407.htm).
CAPITOLUL 1
Stadiul actual al implementării SMM în Europa și în România
1.1. Legislația specifică
Controlul efectiv al poluării nu se poate realiza exclusiv pe soluții tehnologice, ci trebuie abordat în baza unui sistem de management de mediu, integrat managementului general al întreprinderii.
Deși implementarea sistemelor de management de mediu este o acțiune voluntară, a reușit să convingă, nu numai prin beneficiile financiare obținute (identificarea zonelor ce pot aduce economii, mărirea eficienței producției, găsirea de noi piețe etc.), dar și prin creșterea credibilității în obținerea de credite bancare, în atragerea investitorilor și a noilor beneficiari.
În acest sens, în prezent, pe plan mondial se poate constata o orientare a preocupărilor companiilor către introducerea Sistemelor de Management de Mediu (SMM). Acestea oferă o modalitate structurată și sistematică de integrare a problematicii de mediu în toate aspectele activității unei companii.
Scopul nu constă numai în conformarea cu legislația de mediu și minimizarea riscurilor financiare, ci și îmbunătățirea continuă a performanței de mediu, asigurându-se astfel o bună imagine și o serie de avantaje pe piața competițională.
În 1985 conceptul SMM a fost introdus pentru prima dată în Olanda, în prezent aceasta constituind un real interes în celelalte țări Vest Europene, în Asia, SUA, Canada și în continuă creștere în Europa Centrală și de Est.
Inițial (anii‘70) eforturile țărilor au fost concentrate spre dezvoltarea componentelor legislative și de reglementare ca și a structurilor organizatorice care să asigure încadrarea activității economice în limitele permise de standardele de mediu. În aceste condiții răspunsul industriei era dat ca reacție la apariția problemelor, îndeosebi a celor de neconformare cu reglementările existente. Investițiile erau preponderent în soluții tehnologice de depoluare, la capăt de linie (end of pipe).
În continuare s-a trecut treptat la integrarea politicii ecologice în politica economică a întreprinderii. În 1987, Raportul Brundland al Comisiei Mondiale asupra Mediului și Dezvoltării a introdus termenul de Dezvoltare Durabilă și a îndemnat industriile să-și dezvolte sisteme eficiente de management de mediu.
A urmat întâlnirea din 1992 de la Rio de Janeiro când conducătorii de guverne și de mari companii, grupuri private au analizat cum poate fi condusă lumea întreagă către dezvoltarea durabilă.
A rezultat consensul global și angajamentul politic de la cel mai înalt vârf (Agenda 21) pentru începerea colaborării între guverne, întreprinderi, organizații neguvernamentale, etc., în vederea găsirii soluțiilor pentru rezolvarea problemelor cruciale de mediu. S-a hotărât de asemenea ca Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO) să elaboreze o serie de standarde dedicate sistemului de management de mediu.
(http://www.contabilizat.ro/file/cursuri_de_perfectionare/economie_generala/evaluarea_impactului_ecologic_si_auditul_de_mediu/cap4.pdf).
Standardele ISO 14000 este un set de standarde de cerințe de mediu referitoare la operare, audit, produse și cerințele pentru produse, incluzând un standard independent de auditare pentru Sistemele de Management de Mediu.
ISO 14001 a fost finalizat în septembrie 1996 și este acum implementat de companii pretutindeni în lume. El specifică cerințele pentru un sistem de management al mediului, pentru a permite unei organizații să formuleze o politica și obiective ținând cont de cerințele legislative și informația despre impacturile semnificative de mediu.
(http://www.scritube.com/management/GENERALITATI-PRIVIND-SISTEMUL-1420823.php).
Sistemul de Management de Mediu (SMM) este definit ca fiind o “componentă a sistemului general de management ce include structura organizatorică, activitățile de planificare, responsabilitățile, practicile, procedurile, procesele și resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, revizuirea și menținerea politicii de mediu.
Sistemul de management de mediu furnizează un proces structurat pentru obținerea unei îmbunătățiri continue, a cărui ritm și întindere vor fi determinate de către organizație în funcție de contextul economic și de alte circumstanțe.
Deși este posibilă o anumită îmbunătățire a performanței de mediu ca urmare a adoptării acestei abordări sistematice, ar trebui să se înțeleagă că sistemul de management de mediu este un instrument de lucru care permite organizației să atingă și să controleze sistematic nivelul performanței de mediu pe care și-l fixează. Stabilirea și funcționarea unui sistem de management de mediu nu determină în mod necesar prin el însuși o reducere imediată a unui impact dăunător asupra mediului.
Integrarea problemelor legate de mediu în cadrul sistemului de management general al organizației poate contribui la implementarea efectivă a sistemului de management de mediu, precum și la eficientizarea și clarificarea atribuțiilor.
Un Sistem de Management de Mediu are ca obiectiv principal să ajute o companie în:
identificarea și controlul aspectelor de mediu, a impacturilor și riscurilor relevante din companie;
satisfacerea politicii de mediu a obiectivelor și țintelor, inclusive conformarea cu legislația de mediu;
definirea unui set de principii de bază care să orienteze activitățile viitoare vizând responsabilitățile de mediu;
stabilirea unor creșteri ale performanței de mediu a companiei, pe baza unui bilanț costuri-beneficii;
determinarea resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor;
definirea responsabilităților, autorității și a procedurilor care să asigure implicarea fiecărui angajat al companiei, în reducerea impactului negativ asupra mediului;
realizarea unui sistem eficient de comunicare în interiorul companiei și asigurarea unei instruiri a personalului.
(http://www.contabilizat.ro/file/cursuri_de_perfectionare/economie_generala/evaluarea_impactului_ecologic_si_auditul_de_mediu/cap4.pdf).
În esență, un SMM răspunde abordării pe baza principiului îmbunățățirii continue a performanțelor manageriale bazat pe principiul Deming, și anume: Planifică, Execută, Verifică și Îmbunătățește, în conformitate cu reprezentarea schematică din figura 1. Acest principiu implică parcurgerea celor 4 etape succesive, capabile de a genera și a întreține o spirală evolutivă pentru acest tip de sistem de management. Această abordare este flexibilă și permite integrarea într-o structură unică a mai multor sisteme, care prezintă interferențe (calitate, mediu, igienă, securitate) (Teodosiu, 2005).
Figura 1. Principiul Deming privind îmbunătățirea continuă
SMM reprezintă un instrument de identificare și rezolvare a problemelor specifice de mediu care poate fi implementat într-o companie în diferite modalități, depinzând de condițiile specifice. (http://www.contabilizat.ro/file/cursuri_de_perfectionare/economie_generala/evaluarea_impactului_ecologic_si_auditul_de_mediu/cap4.pdf).
Din punct de vedere a evoluției standardelor din domeniul SMM sunt de reținut cele la nivel european EMAS (Environment Management and Audit Scheme) și cel la nivel internațional ISO 14001. Între aceste două regulamente există o serie de diferențe, care sunt prezentate în tabelul 1. (Teodosiu, 2005)
Tabelul 1. Comparație între EMAS și ISO 14001
`Implementarea unui sistem de management de mediu (SMM) conform standardului ISO 14001 presupune parcurgerea următoarelor etape:
elaborarea politicii de mediu;
planificarea;
implementarea și funcționarea sistemului;
verificarea și acțiunile corective;
analiza efectuată de conducere.
Succesiunea acestor etape este prezentată în figura 2. (Teodosiu, 2005)
Figura 2. Modelul SMM conform ISO 14001
Principiile cheie pentru managerii care implementează sau îmbunătățesc un SMM, cuprind – fără a fi limitate la acestea – următoarele (ISO 14004, 1998):
Recunoașterea faptului că managementul de mediu se situează printre primele priorități ale organizației;
Stabilirea și întreținerea comunicării cu părțile interesate interne și externe;
Determinarea cerințelor legislative și a aspectelor de mediu legate de activitățile, produsele și serviciile organizației;
Hotărârea fermă a conducerii și angajaților de a proteja mediul cu repartizarea clară a evidenței și a răspunderii;
Stimularea planificării de mediu în decursul ciclului de viață al produselor sau proceselor;
Stabilirea unui procedeu pentru realizarea nivelelor de performanță urmărite;
Asigurarea de resurse adecvate și suficiente, inclusiv instruirea, pentru a realiza în mod permanent nivelele de performanță urmărite;
Evaluarea performanțelor în domeniul mediului, în raport cu politica, obiectivele și sarcinile de mediu ale organizației și – dacă este cazul – îmbunătățirea acestora;
Stabilirea unui proces de management în vederea auditării și revizuirii SMM și a identificării posibilităților de îmbunătățire a sistemului și a performanțelor de mediu care decurg din acestea;
Stimularea antreprenorilor și furnizorilor ca să-și elaboreze SMM.
Pentru o unitate productivă (organizație, companie), principalele obiective ale aplicării SMM sunt (Teodosiu, 2005):
identificarea și controlul aspectelor de mediu, a impacturilor și riscurilor relevante din companie;
satisfacerea politicii de mediu, a obiectivelor și țintelor, inclusiv conformarea cu legislația de mediu;
definirea unui set de principii de bază care să orienteze activitățile viitoare vizând responsabilitățile de mediu;
stabilirea unor creșteri ale performanței de mediu a companiei, pe baza unui bilanț costuri-beneficii;
definirea responsabilităților, autorității și a procedurilor care să asigure implicarea fiecărui angajat al companiei în reducerea impactului negativ asupra mediului;
realizarea unui sistem eficient de comunicare în interiorul companiei și asigurarea unei instruiri a personalului;
îmbunătățirea competitivității pe piața internă și internațională ;
evitarea problemelor de mediu la introducerea proceselor noi;
dezvoltarea de produse noi, acceptate pe scară mai largă;
pregătirea companiei pentru investitori sau pentru oportunități de asociere.
Implementarea unui SMM într-o organizație trebuie precedată de o pregătire corespunzătoare, care să clarifice încă de la început aspectele care pot influența pozitiv sau negativ realizarea proiectului (Teodosiu, 2001):
importanța pentru organizație a introducerii SMM și principalele obiective pe care acest sistem de management va trebui să le îndeplinească;
precizarea suportului necesar la nivelul organizației (implicarea conducerii, resurse financiare, umane, logistice) pentru finalizarea în bune condiții a proiectului;
stabilirea zonei și nivelului de aplicare al SMM;
gradul de conștientizare a personalului (inclusiv conducerii) privind consecințele introducerii unui SMM în organizație.
În implementarea unui SMM este necesar să se asigure (Teodosiu, 2005):
sprijinul conducerii;
sensibilizarea și sprijinul personalului;
sprijin financiar;
sprijin logistic;
stabilirea zonei și nivelului de aplicare a SMM.
Un sistem de management de mediu este aplicabil oricărei organizații care dorește:
să implementeze, să mențină și să îmbunătățească un sistem de management de mediu;
să se asigure de conformitatea cu politica de mediu declarată;
să demonstreze această conformitate altora;
certificarea/înregistrarea sistemului său de management de mediu de către un organism exterior;
să realizeze o autoevaluare și autodeclarare a conformității cu acest standard.
Implementarea unui sistem de management de mediu facilitează minimizarea impactului proceselor organizației asupra mediului, răspunzând unei sfere mai largi de interese, precum și exigența în continuă creștere ale societății în ansamblu, referitoare la protecția mediului.
(http://www.contabilizat.ro/file/cursuri_de_perfectionare/economie_generala/evaluarea_impactului_ecologic_si_auditul_de_mediu/cap4.pdf).
Standardele internaționale de management de mediu sunt destinate să furnizeze organizațiilor interesate elementele unui sistem de management de mediu, elemente care pot fi integrate și altor cerințe de management, pentru sprijinirea organizațiilor în atingerea obiectivelor referitoare la mediu și a celor economice. Aceste standarde, precum și alte standarde internaționale similare, nu sunt destinate creării unor bariere comerciale netarifare, creșterii sau modificării obligațiilor legale ale unei organizații.
Cuprinsul standardului internațional ISO 14001 (SR EN ISO 14001) este următorul:
(http://www.contabilizat.ro/file/cursuri_de_perfectionare/economie_generala/evaluarea_impactului_ecologic_si_auditul_de_mediu/cap4.pdf)
1. Domeniu de aplicare
2. Referințe normative
3. Definiții
4. Cerințe ale sistemului de management de mediu
4.1 Cerințe generale
4.2 Politica de mediu
4.3 Planificare
4.4 Implementare și funcționare
4.5 Verificare și acțiune corectivă
4.6 Analiză efectuată de conducere
Anexe
A. Ghid pentru utilizarea specificațiilor
B. Legături între ISO 14001 și ISO 9001
C. Bibliografie
Evoluția în timp a intereselor companiilor privind problemele de mediu precum și acțiunile necesare luate în vederea prevenirii respectiv diminuării acestora este prezentată în figura 3 (Teodosiu, 2005).
Figura 3. Evoluția integrării problemelor de mediu în conducerea activităților industriale
Exemple de organizații care au implementat SMM
Există unități industriale/economice care au dorit să implementeze un sistem de management de mediu ca acțiune voluntară. În continuare se vor prezenta exemple de organizații care au implementat un sistem de management de mediu(www.sciencedirect.com)
Exemplul 1: Implementarea unui SMM într-o administrație publică locală din Spania
Atunci când un SMM este implementat de către o companie privată, instituție financiară, un Consiliu Local sau orice altceva, sunt obținute unele avantaje atât din punct de vedere economic cât și de mediu. Cu toate acestea, există diferențe între sistemele industriale sau de companii și autoritățile locale. În continuare vom sublinia cinci aspecte în care punerea în aplicare a unui SMM într-o societate și o administrație locală este diferit.
În primul rând, în cazul firmelor, avantajele economice pot fi foarte ușor de perceput, deoarece competitivitatea este crescut ca o consecință a scăderii consumului de materii prime, eliminarea sancțiunilor, îmbunătățirea imaginii proprii, etc. Cu toate acestea, atunci când un SMM este implementat într-un Consiliul Local, beneficiile nu par să fie atât de clare.
Cheltuieli pe termen scurt și pe termen mediu cresc, deoarece este necesar să se urmeze anumite etape (revizii de mediu, corecții ale impactului, certificări de mediu, etc), pentru a pune un model de dezvoltare durabilă în practică.
În ceea ce privește veniturile sau beneficiile obținute atunci când se dorește acest angajament de îmbunătățire continuă a mediului, rezultatele par a apărea pe o perioadă de timp mult mai mare și, uneori, avantajele sunt mai degrabă de natură socială decât rentabilitatea economică. În acest caz, și în caz contrar a ceea ce se întâmplă în sectorul privat, nu există concurență pe piață pentru un anumit produs. Am putea observa indirect, un fel de paralelism cu beneficiile oferite de servicii.
În al doilea rând, am găsit un motiv care ar explica această diferență în tipul de efectele generate în mediul înconjurător. Companiile sunt preocupate în mod special de controlul activităților de producție (emisii contaminante, deșeuri solide, consumul de energie, etc), cu efecte directe asupra mediului. Chiar dacă autoritățile locale au, de asemenea, acest tip de efect, cele mai multe sunt indirecte pentru că acestea provin din furnizarea de servicii (Sheldon, 1997).
În al treilea rând, într-o administrație locală, decizia de a implementa un SMM este luată de către grupul politic de guvernamental. În cazul societăților, piața este reprezentată mai degrabă de clienți prin deciziile lor de cumpărare.
Pe de altă parte, atunci când o firmă implementează un SMM, beneficiile se extind la clienții săi cât și, în unele cazuri, la furnizori. Cu toate acestea, punerea în aplicare a unui SMM în activitățile pe care Consiliul Local le gestionează: economice (oportunități de angajare), de mediu (utilizarea durabilă a resurselor) și social (o mai bună calitate a vieții), duc la consecințe care merg dincolo de Consiliul Local (efecte colaterale, care au loc în totalitatea municipiului).
În sfârșit, se poate observa că clienții pot influența pe termen scurt, comportamentul companiilor în raport cu mediul: de la o mare varietate a produselor pe care le pot alege, având oportunitatea de a le alege pe cele mai prietenoase cu mediul. În acest fel, companiile sunt nevoite pentru a îmbunătăți comportamentul lor de mediu în termen scurt, dacă doresc să evite riscul de a fi expulzați de pe piață. Cu toate acestea, în cazul în care cetățenii nu sunt în acord cu politica de mediu a Consiliului Local au doar două opțiuni: să voteze pentru un alt partid politic la următoarele alegeri sau să părăsească municipiul. În ambele cazuri, capacitatea lor de alegere este mult mai mică și în termen mediu.
Într-un cadru economic competitiv, cum avem astăzi, în care caracteristicile calitative sunt tot mai relevante punerea în aplicare și menținerea unui SMM de către un Consiliu Local implică un potențial activ de elemente necorporale oferite de economia locală pentru companii de a profita de ele. Prin urmare, protecția mediului devine o oportunitate de afaceri care favorizează agricultura ecologică, atragerea de industrii care respectă mediul, dezvoltarea turismului rural și tot felul de activități care să combine economia și mediul.
Prin urmare, un Consiliul Local nu numai că luptă pentru dezvoltarea economică, ci și pentru dezvoltarea durabilă, cu un respect maxim față mediu, atunci când furnizează propriile sale servicii, atât pentru rezidenții care vor sta mai mult în municipiul respectiv ca urmare a posibilităților viitoare de muncă, cât și noii rezidenții care vor ajunge aici ca urmare a creării de noi activități economice durabile din împrejurimi.
(http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0301479706000600).
Caracteristici ale sistemului de management de mediu implementat de către Consiliul Local al Ohanes
Ohanes este un oraș de munte, cu o populație de aproximativ 800 de locuitori, situat la de capitala provinciei, în cadrul Parcului Natural Sierra Nevada. Motivul nostru principal pentru studierea acestuia este faptul că în fost declarat prima corporație ecologică a Uniunii Europene, certificată de AENOR. Punerea în aplicare a unui SMM în municipalități a fost propus pentru prima oară de către Asociația Terra cu scopul de a îmbunătății dezvoltărea economică locală și sprijinirea activităților de protecție a mediului pe bazate standardului ISO 14001.
Asociația Terra este o instituție non-profit, care a fost fondată în 1997, cu scopul de a promova o dezvoltare durabilă și egală a zonelor rurale în Andaluzia. Printre altele, unul dintre proiectul lor principal a fost numit Proiect Earth, care a inclus recomandări cu privire la cercetarea, formarea, introducerea de noi tehnologii și punerea în aplicare a unui SMM într-un context local.
În ceea ce privește punerea în aplicare a SMM în municipalitățile rurale, Proiectul Earth include un plan global pentru îmbunătățirea mediului în municipalitățile din Andaluzia. Toate comunele incluse în acest proiect ar trebui să fie mediul rural, cu o populație mică (500-1500 de locuitori), situate în zonele interioare montane, care sunt naturale și protejate.
Acestea ar trebui să se confrunte, cu o dezvoltare a turismului rural și au o sensibilitate mult mai mare față de mediul înconjurător. Obiectivele care urmează să fie stabilite ar fi conservarea mediului a teritoriului municipal, pentru sensibilizarea autorităților și locuitorilor mai responsabile pentru mediu și menținerea identității orașului și a împrejurimilor sale.
Proiectul a fost demarat de 12 societăți din Andaluzia (1996-1997), dar în acest moment, doar patru municipalități au implementat un SMM, în toate activitățile pe care municipalitatea se ocupa Consiliul Local din Ohanes a fost primul care a obținut certificarea unui SMM în conformitate cu ISO 14001, în 1999. AENOR și Consiliul Local din Ohanes a semnat un contract (Contract nr CGM-99/042), prin care, acesta din urmă se angajează să mențină un SMM în conformitate cu cerințele standardului ISO 14001 cu privire activitățile incluse în Certificatul de management de mediu (din 4 mai 1999) și pentru a îndeplini Regulamentul general pentru Certificarea Sistemelor de Management de Mediu. Activitatea este desfășurată de către echipa de guvern municipal (primar, viceprimar, consilier de mediu și agentul de dezvoltare locală), care a decis să dezvolte acest proiect și care a fost responsabil de obținerea de resurse financiare suplimentare europene și regionale.
Întregul proiect de certificare a fost finanțat în principal de două inițiative europene: ADAPT (pentru servicii de suport tehnic pentru punerea în aplicare a SMM) și LEADER II (pentru a obține certificatul AENOR). Restul de ajutor a fost acordat de către organismele regionale și provinciale.
Pe de altă parte, trebuie subliniat faptul că Consiliul Local a creat un comitet de mediu: viceprimarul, consilierul de mediu și agentul de dezvoltare locală. Deoarece Consiliul orașului Ohanes are angajați puțini, ei sunt oameni principalele responsabilități de punere în practică a SMM: politica de mediu, planificare (aspecte de mediu, obiectivele și țintele, programul de management de mediu, etc), implementarea și operarea (structura și responsabilitate, instruire, conștientizare și competență, controlul operațional, etc), verificarea și acțiuni corective (monitorizare și măsurare, non-conformitate și acțiunile corective).
Procesul de implementare și certificare a SMM de către Consiliul Local al orașului Ohanes poate fi rezumat la următoarele etape:
descrierea situației actuale a activităților municipale. Comisia de mediu a avut sarcina de a elabora informații despre cei mai importanți factori de mediu (apă, deșeuri solide urbane, energie, etc) al orașului Ohanes și a împrejurimilor sale.
identificarea aspectelor semnificative de mediu și a impactului, prin elaborarea:
unei matrici de identificare a impactului, care arată efectele posibile ale activităților pe care Consiliul Local le gestionează (apă potabilă, canalizare, deșeuri urbane solide, reziduuri speciale, se concentrează de zgomot, iluminat public, materiale de construcții, locuințe municipale rural, patrimoniul istoric, etc) în fiecare factor de mediu (apă, aer, energie, fauna, flora, geologie, terenuri, sănătate, peisaj, etc),
unei matrici de evaluare a impactului individual bazat pe diferite criterii: natura (pozitiv, indiferent, negativ), intensitate (mică, medie, ridicată), extensie (localizate, parțial, total), momentul apariției (scurt, mediu, lung), acumularea (simple, cumulative), efecte(directe, indirecte), regularitatea (discontinuu, periodic si continuu) persistență (trecătoare, permanent, temporar), reversibilitatea (pe termen scurt, pe termen mediu, ireversibile), etc.
și a unei matrici de evaluare a impactului la nivel mondial. Impactul global generat de fiecare aspect de mediu se calculează ca suma tuturor efectelor individuale, corectat în funcție de numărul de factorii de mediu care afectează mediul.
Acest lucru a permis cunoașterea impactului diferitelor activități simbolizate în legislația de evaluare a mediului (Real Decreto 1131/1988):
critice: atunci când are loc o pierdere permanentă și iar calitătea condițiilor de mediu este non-recuperabilă ;
severe: de recuperare a condițiilor de mediu care necesită acțiuni preventive sau corective și foarte mult timp;
moderate: de recuperare a condițiilor de mediu care nu are nevoie de luarea de măsuri intensive, deși o anumită perioadă de timp ar fi necesar;
compatibile: recuperarea este imediată după încetarea activității, măsurilor preventive sau corective nu trebuie să fie luate.
Cele trei matrici sunt calculate în fiecare an, iar identificarea și evaluarea impactului trebuie să fie revizuite atunci când apare un aspect nou, care cauzează un impact semnificativ asupra mediului sau atunci când modificările în aspectele de mediu sunt considerate să aibă loc. Comisia de mediu este responsabilă de această sarcină și poate solicita asistență tehnică în cazul în care consideră că este necesar.
Politica de mediu a fost stabilită în conformitate cu caracteristicile municipiului ținând cont și de standardul ISO 14001. Este important faptul că Consiliul Local încurajează cetățenii să participe la implementarea SMM, de exemplu, prin organizarea de campanii promoționale despre politica de mediu și de conștientizare ecologică.
Obiectivele stabilite și țintelor de mediu pentru a realiza programul de managemnt de mediu. Odată ce punctele slabe ale municipiului, precum și cerințele legale au fost cunoscute, au fost luat acțiuni pentru a corecta aceste situații. De exemplu, pentru obiectivul 1, tratarea apelor uzate, patru obiective au fost stabilite: raportarea de proiect, achiziționarea de terenuri, acordarea de muncă și de construcție a instalației de tratare a apelor uzate. În acest proces opinia agenților socio-economice a municipiului a fost considerată, prin intermediul Comitetului de mediu. Programul de management de mediu a inclus desemnarea responsabilităților pentru atingerea obiectivelor și țintelor, mijloacelor și intervalului de timp în care fiecare obiectiv și țintă ar putea fi atins. Trebuie remarcat faptul că resursele economice și umane necesare pentru îndeplinirea activităților de mediu trebuie să fie luate în considerare atunci când obiectivele din programul de mediu sunt definite.
Dacă resursele Consiliul Local sunt limitate, ca și în cazul orașului Ohanes, obiective vor fi atinse într-un termen mai lung. Dar cel mai important lucru este că procesul de îmbunătățire continuă începe.
Alte cerințe semnificative sunt: definirea responsabilităților pentru elementele SMM implică angajații de la nivelurile relevante în procesul îmbunătățire a comunicării cu angajații și părților interesate externe.
Realizarea de audituri interne, de către comisia de mediu, precum și audituri externe, prin AENOR, cu obiectivul principal de corectare a neconformităților descoperite.
Cererea pentru certificarea de mediu a fost pusă în aplicare și auditată. Procesul de certificare a fost realizată de AENOR.
Să remarcă faptul că procesul de certificare prevede un mecanism prin care autoritățile locale pot demonstra angajamentul lor față de protecția mediului. În studiul de caz, următoarele activități sunt incluse în certificatul de management de mediu: serviciile locale de gestionare a deșeurilor, colectarea și tratarea apelor uzate, servicii de apă potabilă de management, servicii publice de electricitate, publicarea. Consiliul Local va trebui să demonstreze că periodic SMM continuă să fie implementat, menținut și îmbunătățit continuu.
Din acest motiv, unele elemente cum ar fi cerințele legale, obiectivele și țintele, programul de management de mediu și acțiunile preventive și corective pot fi testate (audituri interne și externe). Ca o consecință, obiectivele și programul management de mediu pot fi schimbate continuu în timp.
Comparația dintre beneficiile rezultate din această experiență cu privire la experiențele tradiționale de mediu poate fi văzut în tabelul 2.
Analiza SWOT este un mod foarte eficient de a identifica punctele forte și punctele slabe și de a examina oportunitățile și amenințările dintr-o anumită zonă.
Tabelul 2. Alte beneficii din implementarea unui SMM în comparație cu experiențele tradiționale de mediu (http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0301479706000600)
Discuție
După elaborarea matriciei de analiză SWOT, putem stabili influența unui SMM cu privire la activitățile administrației locale din Ohanes, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere a mediului. Adică, ar fi interesant să știm dacă, ca urmare a punerii în aplicare a unui SMM în cadrul activităților publice locale din Ohanes, corporația a profitat de oportunitățile derivate, deficiențe au fost corectate. Pentru a face acest lucru, autorii au analizat matricea SWOT de la o abordare a sistemului de management de mediu.
Adică, ar fi interesant să știm dacă, ca urmaare a punerii în aplicare a unui SMM în cadrul activităților publice locale din Ohanes s-a profitat de oportunitățile derivate, deficiențe au fost corectate, punctele forte au fost îmbunătățite iar amenințările au fost reduse.
Pentru a face acest lucru, autorii au analizat matricea SWOT de abordare a unui sistem de management de mediu. În tabelul 3 sunt prezentate acele aspecte care sunt avute în vedere în matricea SWOT și care sunt legate direct de SMM, distinctive pe patru categorii principale.
După cum se poate deduce din tabelul 3, vom argumenta că SMM a permis, pe termen scurt, și va permite pe termen mediu, următoarele:
corectarea și eliminarea punctelelor slabe: utilizarea redusă a resurselor naturale, alimentarea insuficientă cu apă, dependența exclusivă de agricultură, lipsa de stimulente pentru economisirea apei și gradul ridicat de migrare a populației din cauza posibilităților reduse de locuri de muncă;
reducerea și eliminarea amenințărilor: conflictele între populația și mediul înconjurător, locuințe abandonate.
îmbunătățirea și dezvoltarea unor acțiuni: existența unor peisaje unice, studii permanente a impactului potențial asupra mediului. Programele și resursele pentru atingerea acestor obiective incluse în SMM sunt: tratarea deșeurilor urbane solide într-un depozit controlat, epururarea apelor uzate, dezvoltarea activităților de turism, creșterea preocupării populației cu privire la păstrarea și conservarea mediului.
facilitarea utilizării oportunităților în scopul de a profita de resursele de mediu și de infrastructură pentru dezvoltarea activităților turistice diferite, pentru cultivarea de plante medicinale și aromatice și pentru utilizarea culturilor de flori ca o alternativa profitabila în locul viței de vie.
Mai mult decât atât, putem afirma că structura de luare a deciziilor în administrația locală s-a schimbat, ca urmare a implementării SMM: înainte de a introduce SMM nu exista o preocupare privind importanța protecției mediului, acest lucru a apărut odata cu punerea în aplicare a SMM și a fost consolidat cu menținerea SMM. Importanța politicii de mediu a crescut din cauza că orice acțiune a Consiliului Local ținea cont de îndeplinirea cerințelor menționate în această politică. Pe de altă parte, principalele efecte asupra mediului a activităților municipale trebuie să fie reduse sau eliminate deoarece obiectivele și țintele de mediu au fost stabilite în funcție de aceste probleme. Acest lucru însă, nu a existat înainte de punerea în aplicare a SMM.
Trebuie să remarcăm faptul că în tabelul 3, nu sunt incluse numai principalele contribuții ale unui SMM la activitățile municipale ci și altele referindu-se la a întregului municipiului ca atare. Astfel, de exemplu, îmbunătățire imaginii derivată din punerea în aplicare a SMM de către Consiliul Local, a condus la creșterea turismului rural în municipiul Ohanes. În acest fel, SMM aplicat de către Consiliul Local a permis diversificarea economiei locale. Acest lucru se datorează faptului că avantajele economice și de mediu derivate din SMM merge dincolo de problemele municipale, deoarece acestea au efecte colaterale, care extind aceste avantaje pentru toate activitățile economice din municipiu.
Tabelul 3. Contribuțiile SMM din punctul de vedere al Consiliului Local al orașului Ohanes ( http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0301479706000600)
Exemplul 2. Implementarea unui SMM în industria porțelanului de lux din Cehia
Firma Znovin Znojno este o companie din Cehia producătoare de vinuri la capacitate medie, fondată în 1991. Organizația a început monitorizarea impactului asupra mediului în 1995, iar în 1996 a demarat introducerea “tehnologiilor curate” cu scopul de a reduce consumul de materii prime și utilități și reducerea poluării factorilor de mediu. Aceste acțiuni au constituit baza fundamentală pentru construirea unui sistem de management de mediu, conform ISO 14001.
Organizația a beneficiat de un suport financiar pentru inițiativa avută în domeniul protecției mediului, aceste fonduri acoperind costurile serviciilor unei agenții de consultanță.
Stabilirea sistemului de management de mediu a avut drept scopuri, următoarele:
creșterea conștientizării angajaților cu privire la problemele de mediu, la impactul muncii lor asupra mediului și la posibilele riscuri sau accidente;
îmbunătățirea calității generale a managementului și a tutror sistemelor din companie;
crearea unui avantaj competitiv;
îmbunătățirii imaginii companiei.
În septembrie 1997 s-a realizat primul audit al sistemului de management de mediu. Costul total al implementării unui SMM a fost aprox. 103300 USD, sumă acoperită în totalitate de banca austriacă. Organizația intenționează să continue dezvoltarea unui sistem de management de mediu, încurajând atât furnizorii, cât și clienții să devină conștineți de problemele de mediu.
Exemplul 3. Implementarea unui SMM la o companie producătoare de mase plastice din Cehia
Firma Fatra din Republica Cehă este cea mai veche firmă producătoare de mase plastice, în prezent producând numai materiale termoplastice. În dorința de a se impune, organizația a reușit să aducă pe piața internă și externă, produse de o înaltă calitate, obținând în acest sens Certificatul de calitate ISO 9001 în 1994.
Firma a abordat problema protecției mediului încă din 1996, an în care a început să investească în acțiuni de prevenire și reducere a poluării. Astfel, din 1996 până în 2000 s-au făcut investiții în valoare totală de aprox. 4 mil. Euro. În decembrie 2000, s-a demarat acțiunea de implementare a unui sistem de management de mediu, în concordanță cu ISO 14001, datorită faptului că Fatra a dorit îmbunătățirea sănătății și a condițiilor de siguranță pentru angajați, reducerea riscurilor de accidente, îmbunătățirea măsurilor luate în caz de urgență, crearea unor avantaje competitive.
Pentru aceasta, organizația a pus accent deosebit pe instruirea personalului privind managementul mediului, contactând o firmă de consultanță, organizând cursuri de pregătire și introducând un program de instruire pe problemele de mediu. De asemeni, Fatra a pus un mare accent pe comunicare, instituind un sistem de comunicare internă prin intermediul căruia să se realizeze informarea permanentă a angajaților. Organizația a obținut Certificatul ISO 14001 în a doua jumătate a anului 2001, însă nu acesta a fost țelul final, ci menținerea și îmbunătățirea sistemului de management de mediu implementat.
Exemplul 4. Implementarea unui SMM la o companie de stocare petrol din Lituania
Firma Ventspils Nafta din Letonia este cea mai mare organizație de transport a țițeiului și a produselor petroliere din Marea Baltică. Datorită faptului că organizația și-a recunoscut problemele de mediu pe care le are, în 1997 a decis să implementeze un sistem de management de mediu, conform ISO 14001. Această decizie a fost determinată și de dorința de a fi în conformitate cu legislația de mediu în vigoare și de a-și crea o imagine mai bună pe piața competițională.
În cadrul companiei există un Departament de protecția mediului, încă din 1984, departament responsabil de măsurile pentru reducerea poluării, de coordonarea și implementarea politicii de mediu și a măsurilor de protecția mediului. Din 1990 până în 1997 a investit în echipamente și instalații pentru protecția mediului, în prezent asigurându-se monitorizarea calității factorilor de mediu. În 1995 s-a realizat o evaluare a riscurilor în cadrul programului Națiunilor Unite Inter- Agency și s-a constatat că acestea se încadrau în limite admisibile. În 1998, compania a publicat un raport de mediu care descrie starea mediului din zonă, practicile de mediu aplicate, o serie de recomandări pentru îmbunătățirea calității mediului și politica de mediu. Totodată, a fost elaborat și un îndrumar de mediu care cuprinde măsurile de protecție și programele de monitorizare.
Pentru implementarea SMM, organizația nu a beneficiat de nici un suport financiar, cheltuielile necesare și investițiile făcute fiind acoperite în timp. Astfel Ventspils Nafta este considerată prima companie din Letonia ce dezvoltă o abordare sistematică în vederea evaluării calității mediului și ameliorării poluării mediului din zonă.
Exemplul 5: Implementarea unui SMM la o companie producătoare de sisteme metalice din România
Compania Lindab este un concern multinațional din Suedia, înființat în anul 1959, care dezvoltă, produce, promovează și distribuie sisteme metalice. Viziunea fundamentală este de a contribui la simplificarea modului de a construi în fiecare etapă a construcției. Grupul Lindab este prezent în 31 de țări. Sediul central este localizat în sudul Suediei, în Grevie, lângă Båstad.
Lindab România cu sediul în București, este parte a concernului internațional Lindab Group. Compania este prezentă pe piața românească începând cu anul 1994, are în prezent aproximativ 150 de angajați și o rețea națională de 200 parteneri activi.
Viziunea Lindab este de a fi “lider în industria sistemelor de ventilație și a soluțiilor pentru construcții la nivel european”. Valorile brandului sunt “Simplitate”, “Realism”, “Ordine și bun gust”.
Lindab România are două domenii pricipale de activitate : profile și ventilații. Lindab Profile furnizează componente pentru construcții și sisteme complete de construcție din oțel pentru clădiri comerciale și rezidențiale. Această divizie este împărțită în:
Lindab Profile Componente – soluții și sisteme din oțel pentru industria construcțiilor: țiglă metalică, acoperișuri fălțuite, sisteme de jgheaburi și burlane, porți de garaj, construcții ușoare, elemente de siguranță pentru acoperiș, sisteme de placări, profile ușoare etc.
Lindab Building Systems – aparută după preluarea Astron (cel mai mare producător european de clădiri metalice din oțel) de către Lindab. Aceasta oferă un sistem integrat de construcții metalice din oțel destinate în principal activităților industriale și comerciale: fabrici, depozite, centre de distribuție/logistică, centre comerciale, magazine de vânzare cu amănuntul, centre de agrement, garaje, hangare pentru avioane, birouri etc.
Lindab Ventilații produce sisteme de ventilație: tubulatură și accesorii, difuzoare, grile și anemostate, atenuatoare de zgomot, clapete de reglaj etc.
Compania a investit până în prezent 10,4 milioane EURO în:
Linii și instalații de producție (pentru țiglă metlică, tablă cutată trapezoidală, elemente de tinichigerie, accesorii pentru întregirea sistemelor circulare de ventilație, casete ornamentale de fațadă, asamblarea porților de garaj, casete structurale de perete, grinzi ușoare)
Hale de producție și depozite
Echipamente, scule și dispozitive
Produsele Lindab sunt ecologice, fiind 100% reciclabile și compatibile cu mediul înconjurător. Compania face în continuare eforturi susținute pentru a diminua cât mai mult posibil efectele negative care ar putea rezulta din consumul de resurse, materii prime, ambalaje și transport. Factorii de mediu care ar putea fi afectați de activități (aer, apă, sol) sunt strict controlați.
Lindab România a adoptat propria Politică de mediu, a implementat un sistem de management de mediu în conformitate cu standardul ISO 14001 și a obținut, în septembrie 2003, certificarea acestui sistem. Întregul proiect de implementare și certificare ISO 14001 a fost susținut, în proporție de 50%, cu fonduri guvernamentale, prin Programul de creștere a competitivității produselor industriale. Lindab SRL este singura firmă de profil din România care a obținut certificarea sistemului de management de mediu, din partea unor organisme naționale și internaționale.
(http://www.lindab.ro/frameset/run.asp?MenuID=224&SplashID=349&Area=23&LangRef=26&topID=3&T=38)
Exemplul 6. Implementarea unui SMM într-o companie producătoare de produse chimice din România (http://www.chemical.ro).
Pe o piață aflată într-o continuă schimbare, Chemical Company s-a afirmat ca fiind o companie competitivă, fiind rezultatul unor intenții mari, direcții clare și a unor acțiuni ferme.
Astfel, încă de la înființare, din 1994, Chemical Company și-a dedicat întreaga activitate creșterii pe termen lung a industriei chimice românești, înregistrând contribuții deosebite în domeniul proiectării, producerii și comercializării de produse chimice organice și anorganice de înaltă puritate. Totodată, firma este avizată de catre agenția de mediu să execute servicii profesioniste de colectare, transport, neutralizare a deșeurilor chimice, dar și servicii de ecologizare la sediul beneficiarului.
Chemical Company este o companie românească ce deține o structură de fabricație complexă. Acest fapt, coroborat cu experiența și competențele în domeniu au făcut ca societatea să cunoască o dezvoltare rapidă atât prin prisma capacităților și spațiilor de producție, cât și al portofoliului de produse ți servicii.
Misiunea companiei constă în oferirea unor produse și servicii de cea mai buna calitate și la un preț accesibil. Astfel, Chemical Company și-a propus să ducă la îndeplinire această misiune prin:
armonizarea activității firmei cu politicile și legile în domeniu;
îndeplinirea promisiunilor și comunicarea onestă cu toți partenerii de afaceri;
realizarea în termeni de siguranță și calitate a activităților pe care le desfășoară.
Respectul față de mediul înconjurator și responsabilitatea față de comunitate întregesc misiunea companiei..
Valorile după care se ghidează întreaga activitate se definesc sub aspectul:
orientării spre calitate și inovare continuă;
responsabilității și profitabilității companiei pe termen lung;
comportamentului etic, integrității și încrederii reciproce;
respectului față de client;
continuității și loialității față de angajați și parteneri.
Succesul firmei Chemical Company se bazează pe calitatea echipei manageriale. Totodată, reușita afacerii depinde de modul de a valoriza resursele umane, de a valorifica cunoștințele și abilitățile lor, de a-i stimula și de a-i încuraja să ofere tot ce au mai bun.
Interesul firmei atât pentru păstrarea calității mediului înconjurător, cât și pentru furnizarea unor produse și servicii de calitate, s-au concretizat în implementarea unui sistem de management de mediu, in conformitate cu prevederile SR EN ISO 14001:2005 care certifică procesul de îmbunătățire continuă a calității mediului, precum și a unui sistem al calității în conformitate cu cerințele standardului SR EN ISO 9001:2001.
Exemplul 7. Implementarea unui SMM într-o companie producătoare de ambalaje din lemn din România (http://www.mikim.ro)
Firma Mikim, cu sediul în Brașov este specializată în producția ambalajelor din lemn și are o vechime în acest domeniu de 17 ani. În prezent firma Mikim este unul dintre cei mai mari producători de ambalaje din lemn din România, având cumulat toate autorizările și certificările necesare activității sale.
Din anul 1993, firma Mikim a început activitatea în domeniul ambalajelor din lemn și are ca prioritate producția de paleti. Încă din primele luni de activitate firma Mikim a răspuns cu promptitudine la cele mai exigente cerințe ale clienților săi, devenind în prezent unul dintre cei mai mari producători profesioniști de ambalaje din lemn din România.
Firma Mikim este dotată cu echipamente moderne, forță de muncă specializată și calificată și are un management eficient, ceea ce a avut ca rezultat o recunoaștere atât la nivel național cât și internațional privind calitatea produselor sale realizate în secțiile proprii de producție.
În anul 2004 firma Mikim a obținut certificare ISO 9001:2001 pentru calitatea managementului și a produselor, iar în anul 2005 a obținut certificarea ISO 14001:2004 pentru calitatea mediului.
Din luna ianuarie 2010 firma Mikim a implementat sistemul de management integrat calitate-mediu ISO 9001:2008 si ISO 14001:2005.
1.3. Experiențe și bariere în implementarea sistemelor de management de mediu
Astăzi, mai mult de 57000 de companii din lume folosesc sisteme de management de mediu și acest număr se așteaptă să continue să crească în mod constant. De aceea este interesant a studia dacă și cum SMM afectează împactul companiilor asupra mediului.
Conform cu documentarea autorilor, multe companii, autorități și persoane consideră că o certificare a SMM în conformitate cu ISO 14001 reprezintă o garanție pentru bune performanțe de mediu. Cu toate acestea, pare a fi prea devreme pentru a trage orice concluzii generale cu privire la conexiunea dintre SMM și performanța de mediu, deoarece există rezultate ale cercetătorilor ce indică în ambele direcții, atât aspecte pozitive cât și negative.
Deoarece impacturile asupra mediului sunt strâns legate de fluxurile de materie și energie, fiind și fluxurile cele mai importante, cel puțin pentru companiile de producție, deoarece sunt strâns legate de produse, pare a fi urgent ca sistemele de management de mediu să cuprindă și produse precum și dezvoltarea produsului. În consecință, este de mare interes pentru a lămuri cum sistemele de management de mediu sunt legate de conceptul de Design pentru mediu, și în ce măsură ele cuprind produse și procedee de dezvoltare a produslui.
Pentru a face față acestor probleme, aceast subcapitol iși propune să elucideze următoarele subiecte:
Care sunt stimulentele pentru a consolida legătura dintre SMM și Design pentru mediu?
Cum pot activitățile conceptului de Design pentru mediu să fie încorporate în standardul sistemelor de management de mediu?
Cât de comun este ca SMM să cuprindă activități ale conceptului de Design pentru mediu?
Care sunt experiențele din proiectele unde activitățile Sistemelor de management de mediu și Design pentru mediu au fost integrate?
Ce factori importanți influențează, și în ce măsură activitățile Sistemelor de management de mediu și Design pentru mediu sunt integrate și/sau rezultatul unei astfel de integrări?
1.3.1. Produse în sisteme de management de mediu
Istoricul conceptului de Design pentru mediu și Sistemele de management de mediu, într-o mare măsură au existat în sfere separate. Citind în ISO 14001, este clar că dezvoltarea de produse nu este accentuată și de faptul că cele mai multe cerințe legate de produs lasă loc substanțial de interpretare. Prin urmare, este incert a spune în ce măsură SMM cuprinde și influențează sarcina de mediu ale produselor. Cu toate acestea, în 1995, Guvernul olandez, a introdus o politică de produs, cu intenția de schimbare a comportamentului producătorilor.
Acest lucru a fost să fie realizat prin punerea în aplicare a sistemelor de management de mediu orientate asupra produselor.
Acest sistem este un SMM cu un accent deosebit pe îmbunătățirea continuă privind eco-eficiența unui produs de-a lungul ciclului de viață, prin integrarea sistematică a conceptului de proiectare ecologică în strategiile și practicile companiei. Acestă politică olandeză de produs poate fi văzută ca un punct de plecare pentru utilizarea pe scară largă a sistemelor de management de mediu orientate asupra produsului.
Din moment ce astfel de sisteme de management sunt construite să se ocupe de probleme legate de produse, ele oferă și o bază pentru acest subcapitol. Putem să facem o distincție între SMM standard și sisteme de management de mediu orientate asupra produsului, în cazul în care prima categorie poate cuprinde produse și cea de a doua categorie cuprinde sisteme pregătite să se ocupe special de problemele legate de produs. Sistemele de management de mediu orientate asupra produsului poate fi bazat pe SMM standard existent, dar acest lucru nu este necesar.
1.3.2. Motive pentru a integra conceptele de SMM și Design pentru mediu
Conform unor autori, politica de mediu tradițională, încurajeză în multe aspecte, concentrarea pe problemele interne ale companiei. Ei doresc ca companiile să aplice o abordare care transcede granițele firmei individuale și să se angajeze activ în managementul de mediu inter-organizațional. Cu toate acestea, este clar că produsele și dezvoltarea lor, nu sunt principalul obiectiv al ISO 14001 și aplicarea acestuia.
Potrivit unora, accentual principal al SMM a fost inițial îndreptat asupra procedurilor de reducere a emisiilor prin îmbunătățiri ale procesului. Mai mult decât atât, alții sunt de părere ca sistemele de management de mediu sunt de obicei îndreptate la nivelurile site-ului.
În ciuda includerii activităților, produselor și serviciilor, în părțile vitale ale standardului ISO 14001, multe companii au o percepție foarte îngustă a impactelor lor asupra mediului, care este în cea mai mare parte limitată la activități specifice site-ului.
Toate aceste fapte arată că există un risc evident că sistemele de management de mediu nu sunt îndreptate spre cele mai importante aspecte de mediu. Managerii de mediu intervievați au declarat că societățile au în general cunoștințe foarte limitate în ceea ce privește aspectele de mediu ale produselor lor. Studii suplimentare arată că există certificate SMM fără o legătură puternică asupra produselor.
Din punct de vedere al mediului, este important să se aibă în vedere întregul ciclu de viață al unui produs. În acest sens gândirea conceptului de Design pentru mediu, ar putea funcționa ca o complementare important a SMM, contribuind la o mai bună înțelegere a fluxurilor de materiale și energie, ceea ce ar reduce riscul de sub-optimizare.
O idee importantă în spatele sistemelor de management de mediu orientate spre produs este faptul că acestea ar trebui să îmbunătățească cooperarea în întregul lanț de aprovizionare (de la extracția materiilor prime până la tratamentul end-of-life). Acest tip de sisteme se presupune că ar trebui să conducă la acțiuni concertate asupra mediului în rândul actorilor din cadrul ciclului de viață a produsului care conduce la beneficii comerciale.
O schimbare în centrul atenției SMM, de la site-uri specifice care să cuprindă întreg ciclu de viață al produselor este, de asemenea motivată și din punct de vedere al politicii de mediu. În cazul în care SMM cuprinde într-o măsură mai mare ciclurile de viață ale produselor, ar fi o completare mai bună pentru cerințele legale orientate adesea asupra facilităților de control.
Mulți cercetători au dezvoltat instrumente pentru integrarea aspectelor de mediu în procesul de dezvoltare a produslui. Deși există destul de multe instrumente privind Design-ul pentru mediu, unele fiind dezvoltate de către mediul academic și de industrie, puțini sunt cei care au făcut o descoperire semnificativă până acum. Potrivit unor cercetători nu a fost depus mult efort cu privire la modul de integrare a acestor probleme în procesul de proiectare. De asemenea se afirmă că multe inițiative privind conceptul de Design pentru mediu, au un caracter pilot.
Aceasta este văzută ca o problemă, din moment ce companiile au tendința să se întoarcă la ”afaceri” ca de obicei, după finalizarea conceptului de Design pentru mediu, adică, la lipsa de schimbări strategice și organizatorice pe termen lung, precum și la îmbunătățirile care însoțesc produsul. Unii cercetătorii afirmă că: este recunoscut faptul că activitățile de proiectare ecologică vor fi limitate, dacă acestea nu sunt integrate în managementul strategic și operațiunile de zi cu zi a companiilor într-un process dinamic de îmbunătățiri continue a performanței de mediu.
Sistemele de management de mediu au potețialul de a elimina acestă barieră pentru conceptul de Design pentru mediu, prin punerea în aplicare, prin stabilirea unei structuri organizatorice în cazul în care procedurile pentru includerea unor criterii de mediu sunt facilitate.
Conform experiențelor autorilor, un SMM, în general, este conceput și administrat de către managerii de mediu. În ce măsură astfel de sisteme ajung la diferite grupuri de angajați variază foarte mult în rândul companiilor. Atât pentru SMM cât și pentru activitățile privind Design-ul pentru mediu, este esențial să se motiveze și să implice persoanele potrivite în cadrul fiecărei firmei. Charter și Belmane afirmă că activitățile privind Design-ul pentru mediu tind să fie gestionate mai degrabă în funcțiile de management de mediu, decât să fie integrate în principal în dezvoltarea de produs. Ei, de asemenea, au ajuns la concluzia că sistemele de management de mediu orientate spre produs necesită mai mare cooperare între funcțiile de afaceri diferite în comparație cu dezvoltarea de produse convenționale. Într-un studiu realizat de Grunter și alții, s-a constatat că grupurile eco-funcționale, pentru integrarea aspectelor de mediu în dezvoltarea produsului, au fost puse în aplicare în doar câteva dintre firmele investigate, și chiar și în aceste societăți, în grupuri întâlnite prea rar pentru a avea o influență reală.
1.3.3. Experiențe privind sistemele integrate și produsele în SMM
Studiile care investighează eficacitatea comercială și de mediu al SMM sunt limitate. Există doar câteva studii cu privire la măsura în care produsele sunt cuprinse într-un astfel de SMM. În plus, există o lipsă de cunoștințe în ceea ce privește eficacitatea SMM orientate spre produs.
Prin urmare, este mult prea devreme pentru a trage orice concluzii general aplicabile, statistic semnificative, pe măsură ce SMM și principiile DFE sunt integrate și modul în care o astfel de integrare afectează performanța de mediu și de afaceri. Cu toate acestea, este posibil să se utilizeze studiile existente, atât în ceea ce privește doar SMM, cât și SMM orientate spre produs, în vederea elaborării unei imagini pentru a lămuri în ce măsură SMM includ și problemele legate de produse precum și potențialele beneficii și dezavantaje datorate integrării celor două concepte.
Este de remarcat că multe dintre aceste studii se bazează pe o acțiune de cercetare. Acest lucru înseamnă că cercetătorii au fost activ implicați în procesul pe care l-au studiat. Cu toate acestea, acesta este un aspect metodologic caruia nu i-a fost acordată multă atenție în rapoartele și lucrările lor.
Experiențe privind SMM orientate spre produs
Rocha și Silvester au studiat 10 companii care au participat la un program olandez, care a fost destinat să stimuleze adoptarea acestui concept. Acești cercetători au definit 34 activități diferite de SMM orientate spre produs și au studiat adoptarea lor. Rezultatele arată în mod clar, că proiectele evaluate au condus la un număr semnificativ de activități privind SMM orientate spre produs. Doar 6% din activități au fost desfășurate înainte de începerea proiectului. Cu toate acestea, rezultatele de asemenea, arată că 122 din 340 activități au fost întrerupte, adică 36%. Două dintre cele 10 societăți au continuat toate activitățile care au fost introduse de proiect.
Din fericire, din punct de vedere al mediului, 31% din numărul total de activități au fost inițiate după proiect și au fost considerate ca activități continue, dintre care multe au avut loc la nivel operațional.
Brezet și alții au investigat experiențele a 40 de companii olandeze care au participat într-un sistem de subvenții, în cazul în care aceste sisteme integrate au fost puse în aplicare, și au ajung la concluzia că cele mai multe companii au înregistrat efecte pozitive cu privire la rezultatul în termeni de cunoștințe acumulate și a obiectivelor de mediu stabilite. Cu toate acestea, companiile păreaua să aibă probleme în ceea ce privește menținerea contactelor cu actorii din lanțul de producție. Un motiv important pentru acest lucru a fost că multe firme s-au considerat la fel de mici în acest lanț, și prin urmare cu posibilități limitate de a influența.
Experiențe privind SMM normal
Autorii au realizat recent un studiu care evidențiază modul în care auditori externi de mediu interpreteze și aplică cerințele legate de produs a standardului ISO 14001 la o serie de companii de producție din Suedia. Rezultatele au indicat că există o legătura destul de slabă între SMM normal/ standard și produse. Problemele legate de produse sunt rareori considerate ca fiind aspecte de mediu semnificative și nu sunt, prin urmare, în domeniul de aplicare ale multor SMM care se axează în principal pe site-urile. Cu toate acestea, toate de auditorii intervievați necesar ca un fel de considerații de mediu să fie incluse în procesul de dezvoltare a produsului, dar aceste considerații sunt la mare măsură orientate spre site-ul.
Karlsson a intervievat 59 de manageri de mediu din industria prelucrătoare și mobilier în Suedia. Aceste firme au variat de la doar câțiva angajați la câteva sute. Karlsson este de părere că multe organizații includ de obicei problemele de mediu în dezvoltarea produselor lor, precum și studiul a arătat că dezvoltarea de produse într-o mare măsură a fost inclusă în SMM bazat pe ISO 14001, și că introducerea standardului ISO 14001 a condus la o creștere a activităților privind Desig-ul pentru mediu. El spune că “multe industrii care nu au luat în considerare problemele de mediu în dezvoltarea de produse încep să facă ca atunci când au pus în aplicare a ISO 14001 . În plus, sa constatat că un program de management privind DFE poate spori un SMM existent, prin extinderea domeniului său de aplicare.” Acest rezultat pare să fie în conformitate cu constatarea lui Hemel care spune că SMM poate fi un prim pas pentru proiectarea ecologică și vice versa.
Ries și alții afirmă că :“Dezvoltarea produsului devine o parte tot mai important al SMM în cadrul companiilor. Integrarea aspectelor de mediu în etapele de planificare timpurii promite atât îmbunătățirea performanței de mediu cât și beneficii pentru clienții în ceea ce privesc produsele. Cu toate acestea, majoritatea companiilor nu au ajuns atât de departe încă. Principala dificultate este văzut în interfața slab dezvoltate între funcțiile de management de mediu și departamentele de cercetare și dezvoltare.”
Grunter și alții, au studiat 34 de companii germane folosind un SMM normal. Un rezultat important al studiului a fost că există doar o legătură foarte slabă între SMM și dezvoltarea de produse. În acest sens, EMAS păre să conducă la o mai bună integrare a aspectelor privind produsele decât ISO 14001.
Hjelm și alții, care au studiat câteva companii suedeze mai mici, au ajuns la concluzia că, în practică, nu există o cerință absolută care să include produsele într forma standard a SMM. Ei susțin că numărul de activități privind DFE ar crește în cazul în care auditorii externi de mediu ar accentua necesitatea procedurilor de mediu în procesul de dezvoltare a produsului înainte de a aproba un SMM. Această argumentare este în conformitate cu recomandările lui Karlsson, care susține că ar trebui făcute o serie de ajustări în standardul ISO 14001 (http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0959652604000022).
CAPITOLUL 2
Descrierea organizației în care se realizează implementarea SMM
2.1. Generalități privind S.C. Termica SA. Suceava
S.C. Termica S.A. Suceava este amplasată în partea de S-E a orașului Suceava, la circa 8 km, între calea ferată Suceava – București și râul Suceava, ocupând o zonă de circa 700 m lățime, cu o suprafață de 158 ha .
S.C. Termica S.A. are ca obiect de activitate producerea și livrarea energiei electrice în Sistemul Energetic Național și producerea energiei termice în scopul asigurării necesarului de energie termică solicitat de consumatorii urbani (apă fierbinte) și consumatorii industriali (abur și apă fierbinte).
În ceea ce priveste producția de energie electrică S.C. Termica S.A. SUCEAVA deține o cotă de 0.4% din producția de energie electrică livrată în rețele de către unități producătoare de energie electrică dispecerizabilă.
Centrala de termoficare Suceava este de putere medie având capacitatea instalată 100 Mw/h și 160 GCal/h, având drept combustibil de baza huila cu suport de ardere păcura.
Pe amplasamentul S.C. Termica S.A. Suceava este în funcțiune o instalație mare de ardere formată din: 2 cazane tip CR-1244 de 420 t/h (2 x 296 MWt) pe huilă, racordate la un coș de fum comun.
Aportul centralei la economia locală constă în:
producerea de energie electrică
producerea de energie termică
alimentarea cu energie termică sub formă de apă fierbinte a sistemelor urbane de termoficare din municipiul Suceava
alimentarea cu energie termică a unor consumatori industriali din zonă.
Regim de funcționare
S.C.TERMICA S.A. Suceava pe huilă funcționează în regim continuu, activitatea se desfășoară în schimburi de 8 ore / 3 schimburi pe zi.
Poziția pe piață
Prin specificul activității de bază și pe baza unor reguli de bună practică, prin respectarea cerințelor legale și de reglementare, CET Suceava și-a stabilizat poziția de unic producător de abur industrial în orașul Suceava, de unic furnizor de agent termic pentru încălzirea urbană din orașul Suceava și de producător de energie electrică.
Relațiile cu furnizorii și clienții
Principalii clienți și furnizori la data de 30.09.2010 sunt:
Furnizori
– S.C. Global Internațional 2000 S.A. București
– S.C. Carbotix SRL București
– S.C. ACET S.A. Suceava
– E.On Gaz S.A. Tg. Mureș
– E.On Moldova Furnizare S.A. Bacău
– Petrom S.A. București
– Salina Tg.Ocna
Clienți
– E.On Moldova Furnizare S.A. Bacău
– CEZ Distribuție S.A. Craiova
– CEZ Vânzare S.A. Craiova
– 99 Asociații de proprietari (25.620 apartamente)
– 38 Instituții publice
– 530 Agenți economici
– 165 Case particulare
– C.N. Transelectrica București
Alte sistemene de management implementate
S.C. Termica S.A. Suceava are implementat un sistem al sănătății și securității muncii în conformitate cu ISO 18001: 1999, precum și un sistem de management al calitații în conformitate cu ISO 9001: 2000 (S.C. Termica S.A. Suceava).
2.2. Procesul tehnologic
2.2.1. Fluxurile tehnologice desfășurate de către S.C. Termica S.A. Suceava
Obținerea energiei electrice și a energiei termice de către S.C. Termica S.A. Suceava se realizeză în centrale termoelectrice cu turbine cu abur.
Principalele faze și operații ale procesului tehnologic ce se desfășoară pe amplasamentul organizației în vederea realizării activității de bază sunt:
Aprovizionarea, depozitarea și pregătirea combustibilului solid – huilă
Aprovizionarea și depozitarea combustibilului lichid – păcură
Pregătirea apei tehnologice
Producerea aburului energetic
Procesul de cogenerare a energiei electrice și termice
Producerea și livrarea energiei electrice
Producerea și livrarea energiei termice
Transportul și depozitarea deșeurilor de ardere la depozitul de zgură și cenușă
Activitați și operații: de transport, mentenanță, informatică, comerciale, etc.
Fluxurile tehnologice principale care se realizează la S.C. Termica S.A. Suceava sunt:
a).Fluxul de Combustibilul solid – huilă este fluxul principal de materie primă – combustibil care furnizează cea mai mare parte a căldurii primare. Cărbunele(huilă) este utilizat pentru producerea aburului energetic și industrial, prin ardere în focarele cazanelor.
b).Fluxul de Combustibilul lichid – păcură – este fluxul de combustibil care asigură pornirea cazanului și stabilizarea flăcării arzătoarelor de cărbune.
c).Fluxul de Aer necesar arderii – reprezintă fluxul de aer de combustie introdus pentru a asigura arderea combustibililor. Alimentarea cu aerul necesar arderii se face cu ventilatoarele de aer. Aerul este preluat din exteriorul sau interiorul clădirii în care se află instalate cazanele și preîncălzit în preîncălzitoarele de aer rotative și calorifere cu abur.
d).Fluxul de Gazele de ardere – În focarele cazanelor are loc procesul de ardere a combustibilului, rezultând gaze de ardere, cu temperatură ridicată. Gazele de ardere cedează caldura fluidului de lucru, care este apa, realizindu-se în felul acesta și recuperarea caldurii;
e).Fluxul de Apă tehnologică –se pot identifica mai multe circuite închise, sau parțial închise:
Circuitul termic – asigură apa necesară ca fluid de lucru în circuit închis : cazane de abur energetic – turbină – condensator – circuit de preîncălzire regenerativă și degazare. Apa de alimentare a cazanelor este transformată în abur de înaltă presiune și temperatură prin preluarea energiei termice degajată circuit de preîncălzire regenerativă și degazare. Apa de alimentare a cazanelor este transformată în abur de înaltă presiune și temperatură prin preluarea energiei termice degajată prin arderea combustibililor în cazanele de abur energetic. Aburul supraîncălzit iese din cazan, se destinde în turbină până la presiunea subatmosferică de condensare, cu cedare de lucru mecanic;
Circuitul hidrotehnic de răcire – Răcirea aburului destins în turbină, a hidrogenului folosit la răcirea generatorului electric, a uleiului de ungere, a tuturor lagărelor care necesită răcire se face folosind apa care cedează căldura preluată de la utilaje atmosferei prin intermediul turnului de răcire. Pierderile de apă de răcire prin evaporare sunt compensate cu apă dedurizată;
Circuitul de termoficare – asigură transportul energiei termice produse către consumatori ;
Circuitul de transport zgură și cenușă – asigură preluarea, transportul și depozitarea zgurii și cenușii rezultate din arderea huilei ;
f).Fluxul de energie electrică pentru serviciile interne – Reprezintă fluxul de energie necesar pentru alimentarea consumatorilor interni ai centralei electrice de termoficare;
g).Fluxul de energie spre Sistemul Energetic Național -Reprezintă fluxul de livrare a energiei electrice în SEN prin 4 linii de interconexiune 110 kV;
h).Fluxul de energie termică spre sistemul centralizat de încălzire urbană a municipiului Suceava – reprezintă fluxul de energie termică utilă livrată consumatorilor printr-o rețea tubulara
ramificată a agentului termic de încălzire și a apei calde menajere de consum;
i).Fluxul de deșeuri solide de ardere – reprezintă fluxul de zgură și cenușă, produsele solide ale arderii cărbunelui sub formă de praf. O parte a prafului de cărbune cu granulație și greutate mai mare cade pe un grătar de post ardere și se transformă în zgură și o parte este antrenată în focarul cazanului, după ardere praful de cărbune transformându-se în cenușă zburătoare care este reținută în proporție de peste 99,2 % în instalața de desprăfuire a gazelor arse cu electrofiltre.
(S.C. Termica S.A. Suceava).
2.2.2. Procesul tehnologic de obținere a energiei electrice în centrale termoelectrice pe abur
Pe plan mondial și în țara noastră de fapt, cea mai mare parte din energia electrică este obținută în termocentrale pe abur care utilizează combustibili clasici ca sursă de energie primară.
În centrale electrice de termoficare (CET) se produc prin cogenerare atât curent electric, cât și căldură, care iarna predomină. Aceste centrale se caracterizează prin faptul că sunt echipate în special cu turbine cu abur cu contrapresiune.
Principiul de funcționare al unei centrale electrice de termoficare de tip CET este următorul: apa industrială după ce suferă un proces de pretratare este introdusă în cazan.
Combustibilul, precum și aerul de ardere sunt introduse în cazan prin arzătoare, respectiv prin registrul de aer. Procesul de ardere are loc în focar, care este amenajat special pentru acest proces. Cazanele de abur transformă energia chimică potențială conținută de combustibili în energie termică prin două procese de bază: de ardere a combustibililor utilizați si de transformare a căldurii dezvoltată prin ardere către apa care se vaporizează.
În sisteme de acest tip se generează abur de înaltă temperatură și presiune care sunt introduse apoi într-o turbină de abur pe la un capăt. La celalalt capăt al turbinei de abur se află un condensator care este menținut la temperatură și presiune joasă tocmai pentru ca aici aburul epuizat să poată fi condensat. Extensia aburului de la presiunea mare cu care iese din fierbător la presiune mică din condensator face ca paletele turbinei sa fie puse în mișcare. Eficiența termică a ansamblului depinde de diferența de temperatură și presiune dintre fierbător și condensator.
Combustibilul este ars în cazanul de abur cu ajutorul aerului de ardere, energia chimică a combustibilului transformându-se astfel în căldură. Căldura este preluată sub formă de abur care iese din cazan, la presiune și temperatură ridicate (ex.: 330 bar, 600ºC). Aburul având acești parametrii, și care urmează a fi destins în turbină, se numește abur viu. În turbină aburul se destinde, imprimând în același timp o mișcare de rotație rotorului turbinei. După cum reiese din figura 4, rotorul turbinei este în legătură directă cu rotorul generatorului, imprimându-i și acestuia mișcarea de rotație. În acest fel, căldura este transformată în lucru mecanic. La rândul sau, lucrul mecanic este transformat de către generator în energie electrică. La ieșirea din turbină aburul este apoi trecut printr-un condensator care, prin procedeul de răcire, preia căldura latentă a aburului, acesta redevenind lichid (condensat), respectiv apă. Apa este apoi preluată de pompa de condensat și trimisă către cazan, unde ciclul se reia.
Figura 4. Schema unei termocentrale cu turbine de abur
La una din prizele turbinei este extrasă o cantitate de abur care este folosită într-un schimbător de căldură pentru obținerea apei fierbinți, folosită mai departe în alimentarea cu căldură a diverselor instalații industriale. Dacă acest procedeu nu este suficient pentru a acoperi consumul de energie termică existent la un moment dat, atunci se folosesc echipamente speciale, numite instalații de vârf, cum ar fi CAF-urile (cazane de apă fierbinte).
CAPITOLUL 3
Aspecte specifice privind implementarea SMM în organizație
3.1. Politica de mediu
Politica de Mediu adoptată de S.C. Termica S.A. Suceava are în vedere producerea și furnizarea energiei electrice și termice în condiții de eficiență ridicată și cu impact cât mai redus asupra mediului.
Obiectivul general al Politicii de Mediu este reducerea impactului produs de funcționarea instalațiilor energetice la nivelul cerințelor Directivelor Europene de Mediu în vigoare, în condițiile unor costuri cât mai reduse.
A. Situația autorizării funcționării S.C. Termica S.A. Suceava
CET Suceava pe huilă – autorizație Integrată de Mediu nr.14/31.05.2006, valabilă până la data de 31.12.2017.
B. Organizarea activității de protecție a mediului
La S.C. Termica S.A. s-a implementat un Sistem de Management de Mediu pe baza Procedurilor Operaționale Pmediu-001 – Pmediu-008 în conformitate cu SR EN ISO14001:2005. Acest sistem este supus unui proces de perfecționare continuă, în concordanță cu standardele ISO 9000 și ISO 14001.
Prin implementarea sistemului de management de mediu, managementul la cel mai înalt nivel se angajează pentru:
conformarea cu legislația în vigoare și cu reglemetările de mediu aplicabile activităților desfășurate;
îmbunătățirea continuă a performanțelor de mediu;
prevenirea poluării.
C. Monitorizarea calității mediului
S.C. Termica SA are un sistem propriu de control al tuturor factorilor de mediu – apă, aer, sol – și dispune de aparatură de înaltă calitate și de personal specializat pentru efectuarea analizelor fizico – chimice, conform STAS-urilor în vigoare.
Programul de monitorizare urmărește:
Nivelul de poluanți gazoși din gazele de ardere (SO2, NOX, pulberi) – sistem de monitorizare continuă emisii la coș de fum;
Nivelul de poluanți gazoși în aer, în incinta centralei (SO2, NOX, pulberi);
Calitatea apelor uzate evacuate la stația de pompe Bagger;
Calitatea apelor freatice din centrală și de la depozitul de zgură și cenușă.
S.C. Termica SA a implementat, conform HG 541/2003 – Anexa nr.2, un sistem de monitorizare continuă emisii de SO2, NOX și pulberi la coșul de fum, din luna noiembrie 2004.
Sistemul informatic de monitorizare respectă condițiile impuse de standardele CEN referitoare la măsurarea emisiilor de SO2, NOX și pulberi și asigură controlul permanent al emisiilor de noxe, în vederea stabilirii regimurilor optime de funcționare și încadrării valorilor emisiilor de noxe în limitele stabilite de normativele de mediu în vigoare.
Începând cu luna octombrie 2005, s-a realizat și pus în funcțiune un sistem de transmitere/preluare electronică la APM Suceava a datelor privind emisiile de SO2, NOX și pulberi (mg/Nmc), rezultate din monitorizarea continuă.
D. Perspective.
S.C. Termica S.A. Suceava și-a propus, pentru perioada 2006 – 2017, realizarea unui Program de lucrări de mediu în valoare de 32.540 mii EURO, ce va asigura reducerea progresivă a emisiilor de noxe SO2, NOX și pulberi până la valorile stabilite de legislația de mediu în vigoare și alinierea la prevederile Directivelor Europene de Mediu.
S.C. Termica S.A. Suceava a solicitat acordarea de perioade de tranziție pentru introducerea celor mai bune tehnici disponibile în vederea respectării valorilor limită de emisie pentru SO2, NOX și pulberi și a obținut, conform Planului de Implementare pentru Directiva 2001/80/CE, următoarele perioade de tranziție:
Pentru SO2 , 31 decembrie 2013 (SO2 = 400 mg/Nm3)
Pentru NOX , 31 decembrie 2011 (NOX = 500 mg/Nm3)
Pentru NOX , 31 decembrie 2017 (NOX = 200 mg/Nm3)
Pentru pulberi, 31 decembrie 2010 (pulberi = 50 mg/Nm3)
S.C. Termica S.A. Suceava face eforturi deosebite în vederea respectării termenelor stabilite conform angajamentelor prevăzute prin Planurile de Implementare a Directivelor 2001/80/EC și 1999/31/EC și a demarat următoarele lucrări:
Modernizarea instalațiilor de desprăfuire electrică(electrofiltre) de la cazonele nr. 1 și 2 de 420 t/h pentru limitarea emisiilor de praf la coșul de fum.
Modificarea instalației de evacuare a cenușii zburătoare de la cazonele nr. 1 și 2 de 420 t/h, prin execuția unui sistem de captare a cenușii în stare uscată, într-un siloz de cenușă, în vederea valorificării.
Planificarea reducerii emisiei de NOx prin experimentări – AF-ENPRIMA Finlanda
Instalație de desulfurare gaze de ardere rezultate de la cazanele de 420 t/h la CET Suceava pe cărbune/huilă.
Obiectivele de mediu sunt analizate periodic de managementul la cel mai înalt nivel pentru a asigura realizarea acestora. Pentru realizarea obictivelor de mediu sunt alocate resurse materiale, financiare și umane.
Managementul la cel mai înalt nivel se asigură ca Politica de Mediu este comunicată și disponibilă pentru toți angajații societății cât și pentru public.
Președinte Consiliu Administrație
S.C.TERMICA S.A.
Dir. gen. Constantin Plăcintă
3.2. Aspecte legislative
Legea Protecției Mediului nr. 137 din 1995, modificată și completată prin OUG nr. 195/2005;
OUG 152/2005 privind prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluări;.
Legea Apelor nr. 107 din 1996 modificată și completată de HG 311/2005;
HG nr. 352/2005 privind modificarea și completarea HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediu acvatic a apelor uzate (NTPA 001/2002 – prin care sunt stabilite limitele de încărcare cu poluanți a apelor uzate industriale și orășenești la evacuarea în receptorii naturali; NTPA-002/2002 – prin care sunt reglementate cerințele care trebuie satisfăcute de apele uzate evacuate în rețelele de canalizare ale localităților și direct în stațiile de epurare);
Ordinul 1146/2002 privind obiectivele de referință pentru clasificarea calității apelor de suprafață;
Ordinul 462/1993 completat și modificat de HG 1339/2006 pentru aprobarea Condițiilor tehnice privind protecția atmosferei și Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanți atmosferici produși de surse staționare;
Ordinul 756/1997 pentru aprobarea reglementării privind evaluarea poluării mediului;
OUG 78/2000 modificată și completată de OUG /2006 privind regimul deșeurilor;
O.U.G. 34 /2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii;
HG 1022 /2002 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune în pericol viața, sănătatea, securitatea muncii și protecția mediului.
3.3. Analiza inițială de mediu
3.3.1. Intrările în proces
Principalele intrări în proces în anul 2010 sunt prezentate în tabelul 4 și tabelul 5.
Tabelul 4. Consumul de materii prime și auxiliare
Consumurile de apă în anul 2010 au fost:
Tabelul 5. Consumul de apă
Consumul de energie în anul 2010 a fost:
Tabelul 6. Consumul de energie
3.3.2. Ieșirele din proces
Principalele ieșiri din proces sunt împărțite în trei categorii principale:
produse;
emisii în aer, apă și sol;
deșeuri
Produsele
În urma activității întreprinse de S.C. Termica S.A. Suceava produsele principale rezultate sunt energia electrică și energia termică sub formă de abur tehnologic și apă caldă pentru societățile comerciale ale municipiului Suceava și energie termică sub formă de apă fierbinte pentru consumatorii urbani.
Cantitățile de energie produse în anul 2010 de către S.C. Termica S.A. Suceava sunt prezentate în tabelul 7.
Tabelul 7. Cantitatea de energie produsă
Eficiența energetică pentru anul 2010 este de 41,24.
Emisiile
Procesul de ardere a combustibililor fosili conduce la generarea emisiilor în aer, apă și sol, dintre care emisiile în atmfosfera sunt considerate dintre cele mai mari preocupări pentru mediu.
În tabelul 8 sunt prezentate căile potențiale de emisie în atmosferă a poluanților generați în urma arderii combustibililor fosili.
(http://www.anpm.ro/files2/bref/BREF/BREF_Large_Combustion_Plants_RO.pdf).
Tabelul 8. Căile potențiale de emisie în funcție de tipul sursei și substanță
Emisiile în aer
Emisiile cele mai importante în aer, provenite din arderea combustibililor fosili, sunt SO2, NOX, CO, pulberile și gazele de seră, precum CO2. Alte substanțe precum metalele grele, acidul fluorhidric, compușii halogenați, hidrocarburile nearse, compușii organici volatili fără metan (NMVOC) și dioxinele sunt emise în cantități mai mici însă pot avea influență semnificativă asupra mediului datorită toxicității și persistenței lor. Emisiile de cenușă zburatoare pot de asemenea include emisiile de pulberi cu diametre aerodinamice mai mici de 10 μm, numite PM10.
(http://www.anpm.ro/files2/bref/BREF/BREF_Large_Combustion_Plants_RO.pdf).
Valorile medii ale emisiilor de S02, NOx și pulberi, măsurate la coșul de fum aferent cazanelor de 420 t/h, la S.C. Termica S.A. sunt prezentate în tabelul 9.
Tabelul 9. Principalele emisii în atmosferă generate de S.C. Termica S.A. în anul 2010 (S.C. Termica S.A. Suceava)
Emisiile în apă
Pe lângă generarea de poluare atmosferică, centralele de termoficare sunt de asemenea surse semnificante de poluare prin devarsarea apei (apă uzată și apă de răcire) în rauri, lacuri sau mediii maritime. Aceste deversări pot cauza probleme cu calitatea apei, ce variază foarte mult, depinzând de tipul combustibilului utilizat, de tehnica de epurare aplicată, de tehnica de răcire și prin urmare de cantitatea de apă utilizată, și reactanții de tratare chimici si biologici adăugați pentru scopuri de epurare și întreținere.
Sursele principale ale debitelor deversate din instalația de ardere alimentate cu combustibil fosil pot fi clasificate după cum urmează:
(http://www.anpm.ro/files2/bref/BREF/BREF_Large_Combustion_Plants_RO.pdf)
Figura 6. Deversări din instalațiile mari de ardere alimentate cu combustibil fosil
Apa uzată rezultată în urma activităților întreprinse pe amplasamentul întreprinderii S.C. Termica S.A. Suceava, este supusă unui proces de preepurare și apoi evacuată în rețeaua de canalizare orășenească în baza contractului încheiat cu S.C. Acet S.A. Suceava.
Indicatorii de calitate a apelor uzate și menajere ce vor fi evacuate în rețeaua de canalizare, se vor încadra în prevederile contractului Acet Suceava și ale NTPA 002/2005 astfel: (S.C. Termica S.A. Suceava)
Tabelul 10. Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate în rețeua de canalizare
Emisiile în sol
Sursele posibile de poluare de pe amplasamentul S.C. Termica S.A. sunt:
scăpări accidentale de produse petrolire de la instalațile de depozitare, descărcare, transport și utilizare;
depozitările necontrolate de deșeuri diverse;
spulberarea zgurii și cenușii din depozit, în condiții de vânt ;
scăpări accidentale de reactivi chimici industriali la descărcarea, manipularea și depozitarea acestora.
Indicatorii de poluare specifici activitatii prestate de organizație sunt:
pH, metale grele, în special cadmiu și plumb total și praf de cărbune, pentru toate punctele de prelevare;
sulfați, cloruri, pentru zona cisterne stoc de acid și sodă;
sulfați, pentru zona depozitul de zgură și cenușă, în apropierea stației de pompe;
produse petroliere, pentru zona rezervoarelor de păcură.
În vederea protejării solului pe amplasamentul S.C. Termica S.A. Suceava au fost identificate sursele potențiale de poluare în "Planul de prevenire și combatere a poluărilor accidentale". Acest plan a fost reactualizat pentru anul 2010.
În cursul anului 2010 s-au realizat, conform prevederilor Autorizațiilor Integrate de Mediu nr.l4/2006 și legislației de mediu în vigoare, analize privind calitatea solului, iar conform buletinului de analiză a solului nr.S/31/11.10.2010 realizat de Oficiul județean pentru studii pedologice și agrochimice Suceava, nu s-au înregistrat depășiri ale indicatorilor de calitate a solului.
Tabelul 11. Indicatori de calitate ai solului pentru solurile cu folosinta mai putin sensibila conform prevederilor Ord. MAPPM nr. 756/1997 (S.C. Termica S.A. Suceava)
Analizând tabelul de mai sus, se constată că unele din valorile concentrațiilor metalelor grele în sol depășesc valorile normale, dar nu depășesc pragul de alertă pentru folosința sensibilă a solului, fapt ce relevă o poluare nesemnificativă a solului care nu are drept consecință necesitatea scoaterii din circuitul agricol al acestora.
Deșeurile
Arderea combustibililor fosili este asociată și cu generarea unei varietăți de reziduuri și produse secundare (de ex. gipsul din desulfurarea fluxului de gaz de ardere). Conform provenienței lor, reziduurile de la instalația de ardere pot fi divizate direct în deșeuri aferente procesului de ardere sau deșeuri generate de exploatarea instalației și a echipamentului ei, precum și unitățile de tratare a apei.
Reziduurile direct legate de procesul de ardere a combustibililor fosili sunt cenușa (cenușa zburătoare și cenușa de la baza focarului) și reziduurile generate de desulfurarea fluxului de gaz.
Cenușa de la baza cazanului și/sau zgura din cazan: Cenusa de la bază este un material incombustibil ce se depune la baza cazanului și ramane în formă de cenușă neconsolidată. Dacă temperaturile de ardere depășesc temperatura de fuziune a cenușii, cenușa rămâne ca zgura în stare topită până când este înlăturată de la baza cazanului ca zgură de cazan.
Cenușa de pe pat fluidizat: Exploatarea instalației de ardere cu pat fluidizat pentru combustibilul solid, însă și pentru arderea de biomasă și turbă, este legată de generarea de cenusă, aceasta constând într-o compoziție a materialului de pe pat și cenușa din combustibil.
Cenușa zburătoare: Cenușa zburătoare reprezintă partea de material incombustibil ce este evacuată din cazan împreună cu fluxul gazului de ardere. Cenușa zburătoare este colectată de către echipamentul de reținere a pulberilor, așa cum este precipitatorul electrostatic sau filtrul cu sac, precum și de diferite părți ale cazanului, cum ar fi economiserul și preîncălzitorul de aer. Cea mai mare cantitate de cenușă este generată de arderea huilei și lignitului, urmată de arderea turbei și biomasei, în timp ce unitățile alimentate cu gaz generează cantități foarte mici de cenusa.
Reziduurile de la desulfurarea fluxului de gaz și produsele secundare: Combustibilii fosili precum cărbunele, turba și păcura conțin cantități variate de sulf. Pentru a evita emisiile mari de dioxid de sulf în atmosferă, instalațiile mari de ardere (in special instalațiile peste 100 MWth) sunt echipate de obicei cu instalații de desulfurare (FGD). Diferitele tehnici de desulfurare aflate momentan în funcționare, au ca rezultat generarea de reziduuri și produse secundare. Scruberele cu piatră de var/ scruber cu var la umed, de exemplu, produc gips ca produs secundar, în timp ce sistemele cu scruber uscat (desulfurare uscata) produc un amestec de adsorband ce nu a reacționat (de ex. var, piatra de var, carbonat de sodiu, carbonat de calciu), săruri sulfuroase și cenusă zburătoare ca reziduuri.
Cenușa și reziduurile de la desulfurarea fluxului de gaz de ardere sunt cele mai mari cantități de deșeuri provenite de la instalațiile mari de ardere. Aceste reziduuri sunt parțial devărsate pe o suprafață de teren sau pot fi utilizate în diferite scopuri precum aditivi în producția de ciment și beton, ca agregat în beton, asfalt, regenerarea minelor sau stabilizarea deșeurilor, și ca ingredient în multe alte produse.
Gipsul, un produs secundar al instalației de desulfurare, este utilizat foarte mult în producția plăcilor de gips, reprezentând o contribuție semnificantă și crescută din punct de vedere al necesarului de gips.
În afară de deșeurile legate direct de procesul de ardere, ce apar în volume mari, sunt generate și deșeuri în volume mici ca rezultat al exploatării instalației și echipamentului. Exemple tipice de astfel de deșeuri sunt:
Reziduurile din curățarea cazanului: sunt reprezintate din reziduurile generate în timpul service-ului adus cazanului pe partea de gaz și apă, inclusiv a preîncălzitorului de aer, economiserului, supraîncălzitorulului, coșului, condensatorului și echipamentul auxiliar.
Nămolul de la tratarea apei de proces: este reprezentat de deșeurile rezultate de la tratarea apei de proces pentru ciclul aburului. Tratarea apei de proces pentru cazan poate conține diferite procese precum sedimentarea, cuagularea, filtrarea și osmoza. Aceste metode de tratare au ca rezultat nămolul provenit din tratare.
Rășinile uzate de la schimbul ionic: Rășinile pentru schimbul de ioni sunt utilizate pentru
tratarea apei de proces pentru cazan.
Catalizatorii uzați de la procesele SCR: catalizatorii SCR sunt utilizați pentru a reduce emisiile oxizilor de azot în atmosferă. Datorită dezactivării, acesți catalizatori trebuie să fie înlocuiți periodic (după mai multi ani de service).
Nămolul de la epurarea apei uzate: Nămolul generat de tratarea diferitelor debite de apă uzată provenite de la instalația mare de ardere.
Deșeurile de laborator: sunt reprezentate prin cantitățile mici de deșeuri generate în laborator, de exemplu prin analizarea esanțioanelor de combustibil, apa de admisie, produsele secundare, reziduurile etc.
Alte reziduuri: Alte reziduuri includ acele reziduuri provenite de la uleiurile uzate și echipamentul ce conține ulei, echipamentul ce conține PCB, deșeurile de la tratarea combustibilului.
Cele mai multe dintre reziduurile și produsele secundare menționate mai sus de la ambele procese de ardere (de exemplu cenușa) și de la procesul de desulfurare (de exemplu gipsul) și orice alte reziduuri de la instalația de ardere prezintă în general un risc potențial pentru mediu.
(http://www.anpm.ro/files2/bref/BREF/BREF_Large_Combustion_Plants_RO.pdf).
Din activitatea proprie desfășurată pe amplasamentul S.C.Termica S.A. Suceava rezultă atât deșeuri nepericuloase cât și deșeuri periculoase.
Deșeurile periculoase generate pe amplasament în cursul anului 2010 au fost uleiuri uzate de diferite tipuri.
Gestionarea deșeurilor s-a efectuat conform prevederilor Legii 426/2001 privind regimul deșeurilor, a Legii 465/2001 și 431/2003 privind gestionarea deșeurilor industriale reciclabile, a HG 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor, HG 662/2001 și HG 1159/2003 privind gestionarea uleiurilor uzate.
S-a realizat evidența strictă a gestiunii deșeurilor, pe categorii, la magazia centrală și la magaziile secțiilor. Depozitarea deșeurilor s-a efectuat pe categorii, în spații amenajate, platforme betonate, lăzi speciale, inscripționate.
Valorificarea deșeurilor s-a efectuat numai prin unități autorizate să desfășoare activități de valorificare a deșeurilor sau de eliminare (prin incinerare, recondiționare, etc):
valorificare: deșeuri feroase, oțel, bronz, aluminiu, fontă, cupru;
predare la unități autorizate;
anvelope: numai la unități autorizate – gratuit la schimb;
acumulatori: numai la unități autorizate – gratuit la schimb;
Transportul deșeurilor s-a realizat cu respectarea prevederilor Ordinului nr.2/211/118/2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare și control al transportului deșeurilor pe teritoriul României.
Tabelul 12. Evidența gestiunii deșeurilor în anul 2010 (S.C. Termica S.A.)
Emisiile de zgomot
Zgomtoul și vibrația sunt aspecte uzuale reieșite din exploatarea instalațiilor mari de ardere, în special turbinele pe gaz au emisii ridicate de zgomot.
Sursele de zgomot sunt reprezentate de ventilatoarele de aer si gaze, stațiile de pompe,
traseele de abur. O altă sursă importantă de zgomot este reprezentată de eșapările de abur, caracterizate prin nivelul mare al zgomotului produs, raza mare de acțiune și prin producerea discontinuă, ocazională a acestuia.
Cazanele de abur sunt dotate cu atenuatoare de zgomot, pentru reducerea nivelului de
zgomot sub 90 dB.
La S.C. Termica S.A. s-au realizat în cursul anului 2010, conform prevederilor Autorizațiilor Integrate de Mediu nr. 14/2006 și legislației de mediu în vigoare, determinări privind nivelul de zgomot, iar conform buletinului de determinare a zgomotului nr. 29/19.11.2010 realizat de Autoritatea de sănătate publică a județului Suceava nu s-au înregistrat depășiri ale nivelului de zgomot (S.C. Termica S.A. Suceava).
Evaluarea impactului asupra mediului produs de S.C. Termica S.A. prin metoda matricii de evaluare rapidă (MERI)
Metoda MERI este un instrument de analiză, organizare și prezentare a rezultatelor unei evaluări integratoare a impactului asupra mediului.
Impactul activităților ce se vor desfășura în cadrul proiectului sunt evaluate față de aspectele de mediu și se determină pentru fiecare aspect de mediu o notă (scor de mediu), folosind criteriile definite, asigurându-se astfel o măsurare a impactului potențial pentru fiecare aspect de mediu considerat.
Criteriile importante de evaluare se încadrează în două grupe:
Criterii care pot schimba individual scorul (punctajul obținut);
Criterii care, în mod individual, nu pot schimba scorul obținut.
Valoarea atribuită fiecăreia din aceste grupe de criterii se determină prin folosirea unor formule simple.
Sistemul de notare necesită simpla înmulțire a valorilor atribuite fiecărui criteriu din grupa (A). Valorile acordate pentru grupul criteriilor de valoare (B) sunt adunate între ele pentru a da o sumă unică. Suma notelor din grupa (B) se înmulțește apoi cu valoarea rezultată din înmulțirea notelor din grupa (A), asigurându-se astfel un scor final de evaluare (ES).
În forma sa actuală procedura de calcul pentru MERI poate fi exprimată astfel:
,Unde
(), () sunt notele acordate criteriilor individuale pentru grupa (A);
(), (), () sunt notele acordate criteriilor individuale pentru grupa (B);
aT este rezultatul înmulțirii tuturor notelor (A);
bT este rezultatul însumării tuturor notelor (B);
ES este scorul de mediu pentru aspectul de mediu analizat.
În tabelul 13 sunt descrise criteriile și treptele de evaluare necesare metodei.
Tabelul 13. Criteriile și treptele de evaluare
Tabelul 14. Aplicarea metodei MERI pentru factorii de mediu aer, apă și sol în cazul S.C. Termica S.A.
Pentru stabilirea categoriei de impact în cazul fiecărui factor de mediu se face ținând cont de tabelul 15.
Tabelul 15. Categoriile de impact conform metodei MERI
Scorul final pentru componenta aer este ESaer = = -204/3= -68, valoarea însemnând schimbări/impact negativ semnificativ (-D).
Unde: n= numărul de activități;
ESi= suma scorurilor de mediu care s-au calculat pentru fiecare activitate și indicator de mediu în parte.
Problemele majore în cazul componentei de mediu aer sunt date de concentrațiile înregistrate mult peste limita maximă admisă a pulberilor în suspensie, SO2 și NOX.
Scorul final pentru componenta de mediu apă este: ESapă = =-37/9= -4.11, valoarea însemnând schimbări/impact ușor negativ (-A).
Toți indicatorii analizați în cazul apei uzate evacuate în rețeaua de canalizare respectă valorile maxime admise conform cu NTPA 002/2005.
Scorul final pentru componenta sol este ESsol ==-153/8=-19.12, valoarea însemnând schimbări/impact negativ moderat (-C).
În cazul componentei de mediu sol, depășiri ale valorilor normale au fost înregistrate pentru Pb, Cu, Cd și produse petroliere, dar aceste concentrații sunt sub nivelul pragului de interveție.
În urma aplicării metodei de evaluarea rapidă a impactului a reieșit faptul activitățile interprinse de către S.C. Termica S.A. Suceava afectează în primul rând factorul de mediu aer, urmat de sol și apă.
3.4. Obiective și ținte. Programul de management de mediu
Pentru realizarea politicii de mediu a unei organizații trebuie să se stabilească o serie de obiective și ținte. Obiectivele de mediu reprezintă țeluri de mediu rezultate din angajamentele politicii de mediu, pe care o organizație își propune să le atingă. Țintele de mediu reprezintă cerințe detaliate de performanță, cuantificate dacă este posibil, care se pot aplica ansamblului sau unei părți a organizației, rezultate din obiectivele de mediu și care trebuie stabilite și îndeplinite pentru atingerea obiectivelor. Relația dintre politică, obiective și ținte trebuie să fie coerentă.
În tabelul 16 este prezentat programul de management de mediu stabilit pentru S.C. Termica S.A. Suceava
Tabelul 16. Programul de management de mediu
3.5. Plan de urgență/ măsuri specifice
La S.C. Termica S.A. Suceava există un Plan de Urgență Internă reactualizat și aprobat ISU Bucovina Suceava.
Instruirile privind problemele legate de securitatea muncii, situații de urgență și protecția mediului se fac lunar, conform unei programări și cu tematică de instruire aprobată de conducerea unității.
Politica de prevenire a accidentelor majore
Societatea este ferm angajată în asigurarea protecției personalului și a mediului înconjurător împotriva pericolelor pe care le poate manifesta o centrală termoelectrică.
Pentru realizarea acestui angajament și-a dezvoltat o politică de prevenire a accidentelor adresată atât personalului centralei cât și contractorilor. Politica satisface cerințele legislației naționale și include experiența anterioară, concepută pe principiul coresponsabilității care trebuie manifestată de conducerea societății, dar și de salariați ca parteneri în realizarea misiunii de producere de energie electrică și termică în condiții de siguranță și eficiență economică.
Obiectivul fundamental este promovarea unui mediu de lucru sigur prin prevenirea oricărui accident, creșterea siguranței de operare în condiții normale și de criză (risc tehnologic), asigurarea randamentului tehnologic planificat, adoptarea și aplicarea standardelor de calitate a mediului la nivelul cerințelor UE.
Având la bază dispozițiile legislației în domeniu, conducerea societății a stabilit pentru politica de prevenire a accidentelor majore, următoarele principii de acțiune referitoare la controlul asupra pericolelor de accident major:
preluarea și aplicarea noii legislații specifice ;
înființarea, dezvoltarea și consolidarea structurilor cu rol în implementarea prevederilor legislative și normative privind prevenirea accidentelor majore;
dezvoltarea activității de prevenire a accidentelor prin formarea unei culturi de prevenire a riscurilor și combinarea eficientă a elementelor teoretice cu cele practice;
implicarea într-o mai mare măsură a salariaților atât la nivelul decizional,cât și la cel de implementare.
Scopul politicii de prevenire a accidentelor majore vizează eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidente majore existenți în unitate, proprii fiecărei componente a acesteia, informarea, consultarea și participarea angajaților si a reprezentanților acestora în domeniu.
Politica de prevenire a accidentelor majore reprezintă o componentă importantă a managementului general, interoperabilă cu managementul calității, managementul de mediu și managementul de personal și corespunde cerințelor legislative prin următoarele aspecte:
are realizată analiza inițiala și efectuează analize periodice privind starea de securitate și siguranță;
are definite obiective strategice, tactice și operative derivate din analize;
are asigurată structura organizatorică funcțională;
asigură planificarea și alocarea resurselor materiale, financiare și umane;
are implementat un sistem (documentar și procedural), care asigură:
consultarea, implicarea si motivarea angajatilor;
înțelegerea, aplicarea și menținerea sistemului;
pregătirea, perfecționarea și specializarea tuturor angajaților, după caz;
aplică un sistem propriu de control (audit) stabilind și urmărind realizarea
măsurilor preventiv / corective stabilite;
gestionează baze de date și evidențe, constituite legal;
efectuează analiza conducerii în domeniu;
asigură revizuirea și îmbunătățirea continuă a obiectivelor.
Conducerea întreprinderii a stabilit principiile (maximele activitãtii), sub forma procedurilor operaționale prin care se urmăresc asigurarea siguranței instalațiilor, protecției muncii și al managementului de prevenire al pericolelor.
Obiectivul principal al politicii de prevenire este controlul riscurilor prin identificarea:
agenților poluanți sau a pericolelor majore;
resurselor și receptorilor expuși riscului;
mecanismelor prin care se realizează riscul;
riscurilor majore care apar pe amplasamente;
măsurilor pentru diminuarea gradul de risc la un "nivel acceptabil".
Obiectivele globale ale politicii de prevenire vizează monitorizarea permanentă a activităților cu potențial de amenințare în raport cu parametrii de siguranță. În acest sens societatea va acționa pentru:
cunoașterea și respectarea cerințelor reglementărilor aplicabile ;
identificarea, localizarea, inventarierea și evaluarea surselor, elementelor, situațiilor și/sau condițiilor interioare / exterioare potențiale, de producere a evenimentelor cu urmări deosebit de grave asupra sănătății și integrității fizice a salariaților, mediului înconjurător și instalațiilor productive, care pot afecta prin natura lor securitatea obiectivului protejat;
identificarea, ierarhizarea și limitarea efectelor negative ale activităților neconforme;
fundamentarea sistemului propriu de supraveghere pentru controlul instalațiilor, parametrilor, factorilor de mediu si detectarea avariilor;
fundamentarea măsurilor de prevenire, intervenție operativă inițială pentru limitarea
(reducerea) efectelor distructive și de intervenție ulterioară pentru recuperare și reabilitare;
stabilirea sistemului informațional propriu pentru alarmare;
stabilirea priorităților, direcționarea eforturilor pentru menținerea sub control permanent al surselor,gestionarilor si utilizatorilor;
informarea oportunã asupra producerii unor fenomene naturale sau accidentale;
identificarea stărilor de lucruri, proceselor, fenomenelor care diminuează capacitatea de reacție a sistemului de protecție la producerea evenimentelor cu implicarea surselor de pericol sau care favorizează apariția și dezvoltarea acestora;
evaluarea capabilității distructive a potențialului de lovire al amenințărilor;
promovarea unor relații de bună colaborare cu autoritățile competente în domeniu;
asigurarea transparenței și informării publice asupra politicii și acțiunilor societății în acest domeniu;
asigurarea unui cadru de informare și documentare permanentă .
Strategia în domeniul prevențional vizează:
proiectarea proceselor de muncã și a măsurilor de ținere sub control, alegerea echipamentelor și materialelor ce urmeazã a fi utilizate astfel încât sã se reducã potențialul de amenințare;
aplicarea mãsurilor de protecție colectivã la sursele de aparitie a riscului;
aplicarea mãsurilor de protecție individualã, inclusiv a echipamentului individual de protectie, atunci când pericolul nu poate fi evitat prin alte mijloace;
efectuarea unui inventar al proceselor si substanțelor periculoase utilizate la locul de muncă precum și al celor rezultate din procese tehnologice;
colectarea de informații privind vătămarea pe care acestea o pot cauza precum și modul în care se poate produce această vătămare;
evaluarea expunerii la substanțele identificate, analizându-se tipul, intensitatea, durata, frecvența și apariția expunerii angajaților, inclusiv sub aspectul efectelor combinate ale substanțelor periculoase.
ierarhizarea acestor riscuri în funcție de gravitatea lor în vederea formulării unui plan de acțiune;
luarea de măsuri de prevenire, cu focalizare pe cele de “substituire”;
comunicarea întregului personal riscurile și măsurile de prevenire, incluzând planurile de acțiune pentru situații de urgență, într-un limbaj clar, lipsit de tehnicitate, care să poată fi înțeles cu ușurință;
monitorizarea cu regularitate a standardelor de securitate, inclusiv relatările referitoare la accidente și reclamațiile/problemele de sănătate ale lucrătorilor, informarea personalului și implicarea acestuia permanent de-a lungul acestui proces.
A. Măsuri privind activitatea de protecție împotriva incendiilor
actualizarea reglementării utilizării focului deschis avandu-se in vedere stabilirea locurilor unde periodic sau permanent se pot efectua lucrari cu foc deschis precum si a persoanelor care le supraveghează acest tip de lucrări.
întocmirea și aprobarea unor instructiuni specifice de prevenire a incendiilor pentru lucrarile cu foc deschis, conform NG. de aparare impotriva incendiilor aprobate cu Ordinul 163/2007;
se vor întocmi instrucțiuni de aparare impotriva incendiilor pentru constructiile si instalatiile aflate in functiune cit si pentru utilizarea, manipularea, transportul si depozitarea substantelor periculoase la foc.
se vor întocmi trimestrial rapoartele de evaluare a nivelului de aparare impotriva incendiilor;
se vor actualiza „Planul de interventie in caz de incendiu” ,”Concepția de organizare și de desfășurare a intervenției în caz de incendiu”, „Scenariile de securitate la incendiu” și „Identificarea si analiza riscurilor de incendiu”.
se va asigura mentinerea performantelor de reactie si de rezistenta la foc ale constructiilor si instalatiilor tehnologice si utilitare la toate sectoarele;
se va asigura detectarea incendiilor in starea initiala prin sisteme si instalatii automate de detectare si semnalizare a incendiilor cu cele 4 centrale tip Sesam montate în societate.
se va asigura echiparea corespunzătoare a hidranților interiori de incendiu din construcțiile și amenajările tehnologice (turnuri de întoarcere, benzi transportoare, etc.), conform prevederilor Legii nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, art.19, alin.2, lit. j .
instalațiile și sistemele de semnalizare, alarmare și alertare în caz de incendiu, precum și de limitare și stingere a incendiilor, vor fi verificate, întreținute sau reparate de persoane fizice și juridice atestate, conform art. 51, alin. (1) din Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor, art. 140 din OMAI nr. 163 / 2007 pentru aprobarea Normei generale de apărare împotriva incendiilor, coroborat cu Ordinul MIRA nr. 252 / 2007 pentru aprobarea Metodologiei de atestare a persoanelor care proiectează, execută, verifică, întrețin și / sau repară sisteme și instalații de apărare împotriva incendiilor.
registrele instalațiilor de semnalizare, limitare și stingere a incendiilor, precum și graficele de întreținere și reparații vor fi întocmite în concordanță cu reglementările art. 18, litera q) și respectiv art. 142 cu Anexa 7 din Ordinul MAI nr. 163 / 2007.
se va aigura ordinea și curățenia în spațiile aferente stației de pompe incendiu repectiv încăperea electropompelor, încăperea motopompelor fixe, camera de comandă și holul de acces, conform prevederilor art. 87 din OMAI nr. 163 / 200; accesul în stație va fi permis numai pentru personalul care exploatează, verifică, întreține și repară instalațiile din această stație.
se va asigura participarea personalului voluntar din cadrul organigramei serviciului privat pentru situații de urgență, conform planificărilor întocmite, la activități de pregătire specifice, conform prevederilor art. 19, lit i din Legea nr.307/2006.
se va asigura calificcarea /atestarea angajaților serviciului privat pentru situații de urgență, conform prevederilor art. 14 alin (5) din Criteriile de performanță privind constituirea, încadrarea și dotarea serviciilor private pentru situații de urgență emise cu O.M.A.I nr. 158/2007.
se vor organiza prin decizie internă, echipele specializate din cadrul SPSU, în funcție de tipurile de riscuri identificate în sectorul de competență, pe următoarele domenii principale: incendiu, protecție chimică, biologică, radiologică și nucleară, sanitar, cercetare-observare, deblocare-salvare, adăpostire, transmisiuni-alarmare, evacuare, pirotehnic și suport logistic, conform prevederilor OMAI Nr. 158 din 22 februarie 2007, art art. 7 alin. (4).
B. Măsuri privind activitatea de protecție civilă
Factorii responsabili vor identifica, vor evalua și vor monitoriza factorii de risc specifici, generatori de evenimente periculoase de pe platforma S.C. Termica S.A. Suceava așa cum este prevăzut la art. 28 din Legea 481/2004 republicată, pentru obiectiv cu risc minor așa cum prevede art.18 din Ordinul MAI 163/2007.
se va reorganiza și constitui unitar activitatea de “protecție civilă” așa cum este prevăzut în art.10 din Legea 481/2004 republicată.
documentele existente la nivelul SC TERMICA SA pe linia situațiilor de urgență sunt elaborate într-o concepție unitară, și se găsesc permanent la SPSU; la elaborarea acestora au participat Inspectorul de Protecția Mediului, Inspectorul de Protecție Civilă și șeful SPSU.
pregătirea personalului în vederea prevenirii situațiilor deosebite în care sunt implicate substanțe periculoase se va desfășa conform prevederilor art.37 din Legea 481/2004 republicată, astfel încât personalul responsabil să cunoască măsurile care se iau pe timpul depozitării și manipulării hidrazinei;
se va asigura depozitarea hidrazinei (N2H4) în condiții corespunzătoare, separat de alte materiale, într-o magazie asigurată corespunzător împotriva accesului personalului neavizat, marcată distinct ca spațiu de depozitare a substanțelor periculoase.
s-au întocmit și afișat regulile de comportare, a personalului care manipulează, transportă și verifică instalația de tratarea a apei cu hidrazină in cadrul SC TERMICA SA Suceava, astfel încât să cuprindă toate măsurile prevăzute de HGR 804/2007.
3.6. Programe de conștientizare/ formare
Așa cum am menționat mai sus la S.C. Termica S.A. se derulează lunar programe de conștientizare, formare și instruire privind problemele legate de securitatea muncii, situații de urgență și protecția mediului, conform unei programări și cu tematică de instruire aprobată de conducerea unității.
Conducerea S.C. Termica S.A. Suceava asigură salariaților (prin reprezentanți calificați) participarea la discutarea tuturor problemelor referitoare la securitate și sănătatea la locul de muncă precum și cu privire la protecția mediului și îi consultă, în prealabil și în timp util, cu privire la orice măsură care ar putea afecta semnificativ securitatea și sănătatea.
Formarea și informarea salariaților
Formarea se realizează, conform prevederilor legale, la nivelul formatorilor și cel al salariaților.
a. Formarea formatorilor
Inginerul de securitate, responsabilul cu protecția mediului, inspectorul de protecție civilă, responsabilul PSI, reprezentanții sindicatelor, medicul de medicina muncii sunt desemnați, potrivit responsabilitaților ,ca și formatori. Formarea formatorilor se va asigura și cu ajutorul unor institutii de specialitate exterioare (Inspectoratul Judetean pentru Situații de Urgență, Agenția pentru Protecția Mediului, Departamentul de Medicină a Muncii, Institutul de Sănătate Publică etc).
b. Formarea salariaților
La S.C. Termica S.A. Suceava, fiecare angajat are sau a primit o pregătire suficientă privind protecția securității și sănătății, protecția mediului în special sub forma informațiilor și instrucțiunilor specifice locului de munca și postului:
la angajare;
la schimbarea locului de munca sau transfer;
în cazul introducerii unui nou echipament de lucru sau a unor modificări ale echipamentului existent;
în cazul introducerii oricărei tehnologii noi.
Informarea salariatilor
Este organizată și se desfașoară cu regularitate pentru a aminti principiile de prevenire însușite în cadrul formării inițiale și continue și de a aduce noi precizări tehnice. Informarea are în vedere toate riscurile potențiale precum si perspectivele stabilite la nivelul organizației.
Sunt stabilite măsurile necesare pentru ca:
salariații și/sau reprezentanții acestora să primească, în conformitate cu legislația toate informațiile necesare privind riscurile și pericolele, măsurile și activitățile de protecție și prevenire a accidentelor de muncă cât si aprotecției mediului, atât la nivelul întreprinderii în general, cât și la nivelul fiecarui tip de loc munca sau post, în particular;
angajatorii lucrătorilor din orice întreprindere exterioară care desfășoară activități în unitate să primească, în conformitate cu legislația, informațiile adecvate cu privire la aspectele menționate menționate mai sus.
Instrumente de informare
afișe care amintesc existența riscurilor și pericolelor acolo unde acestea se pot manifesta, procedurile si ordinele de securitate;
documente privind importanța fiecărui anagajat în atingerea unui anumit grad de protecție a mediului precum și respectarea politicii de mediu;
comunicarea fiecărui angajat a conținutului politicii de mediu;
simboluri pentru pericole și locuri de risc;
documente tehnice emise de conducerea unității, de formatori, de sindicate ;
note de serviciu în care sunt precizate noile modalități, responsabilități, noi stagii de formare sau reuniuni de informare.
Pentru creșterea eficienței și acceptarea măsurilor de protecție de natură tehnică și organizatorică impuse de managementul S.C. Termica S.A., salariații (și reprezentanții lor) participă conform unei programări și cu o tematică de instruire aprobată de conducerea unității la elaborarea și implementarea acestora.
CAPITOLUL 4
Concluzii
Lucrarea a analizat posibilitățile implementării unui sistem de management de mediu conform ISO 14001 în cadrul unei centrale de termoficare (S.C. Termica S.A. Suceava).
Din analiza inițială de mediu rezultă că agenții poluanți au impact negativ asupra mediului. Pentru reducerea cantităților acestor poluanți și respectiv diminuarea impactului asupra mediului trebuie dezvoltate programele specifice de management de mediu la nivelul organizației.
Organizația dorește să implementeze un SMM, considerând că, astfel, va beneficia de avantaje pe mai multe planuri. În acest sens este necesară precizarea clară a obiectivelor și țintelor, programelor de management de mediu asociate, responsabilităților, documentației și restul cerințelor ale ISO 14001 care trebuie abordate.
Politica de mediu este factorul cheie al implementării și îmbunătățirii unui SMM într-o organizație, motiv pentru care sarcina elaborării acesteia revine conducerii organizației la cel mai înalt nivel (directorul general, președintele organizației). Pe de o parte, politica de mediu trebuie stabilită inițial pentru a demara implementarea unui SMM, dar, pe de altă parte, informațiile rezultate din analiza inițială de mediu a organizației sunt disponibile ulterior pentru îmbunătățirea politicii de mediu și a SMM. Aceasta demonstrează că elaborarea politicii de mediu este un proces iterativ, continuu, în care modificările aduse conduc la îmbunătățirea sistemului de management de mediu implementat.
Bibliografie
Ionescu C.,(2000) ,Cum să construim și să implementăm un sistem de management de mediu în conformitate cu ISO 14001, Editura Economică, București;
Macoveanu M.,(2005), Metode și tehnici de evaluare a impactului ecologic, ediția a II-a, Editura Ecozone, Iași;
Rojanschi, V. și colab.,(2002) , Protecția și ingineria mediului, Editura Economică, București;
Teodosiu C.,(2005), Managementul integrat al mediului, Editura Ecozone, Iași;
ISO 14001,(1997), Institutul Român de Standardizare;
ISO 14004,(1998), Institutul Român de Standardizare;
S.C. Termica S.A. Suceava;
http://www.aeroquality.ro/mediu-iso-14001.html;
http://www.ara.ro/documentare/chemonics/EMS%20Website%20ARA-USAID_March%207,%202006_files/Page407.htm;
http://www.contabilizat.ro/file/cursuri_de_perfectionare/economie_generala/evaluarea_impactului_ecologic_si_auditul_de_mediu/cap4.pdf;
http://www.scritube.com/management/GENERALITATI-PRIVIND-SISTEMUL-1420823.php;
http://www.anpm.ro/files2/bref/BREF/BREF_Large_Combustion_Plants_RO.pdf;
http://facultate.regielive.ro/proiecte/energetica/studierea_functionarii_si_echipamentului_centralei_electrice_cu_termoficare_nr_1_din_chisinau_arzatoare_cu_ventilatoare-168837.html;
http://www.lindab.ro/frameset/run.asp?MenuID=224&SplashID=349&Area=23&LangRef=26&topID=3&T=38;
http://www.mikim.ro;
http://wwwchemical.ro;
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0301479706000600;
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0959652604000022.
Bibliografie
Ionescu C.,(2000) ,Cum să construim și să implementăm un sistem de management de mediu în conformitate cu ISO 14001, Editura Economică, București;
Macoveanu M.,(2005), Metode și tehnici de evaluare a impactului ecologic, ediția a II-a, Editura Ecozone, Iași;
Rojanschi, V. și colab.,(2002) , Protecția și ingineria mediului, Editura Economică, București;
Teodosiu C.,(2005), Managementul integrat al mediului, Editura Ecozone, Iași;
ISO 14001,(1997), Institutul Român de Standardizare;
ISO 14004,(1998), Institutul Român de Standardizare;
S.C. Termica S.A. Suceava;
http://www.aeroquality.ro/mediu-iso-14001.html;
http://www.ara.ro/documentare/chemonics/EMS%20Website%20ARA-USAID_March%207,%202006_files/Page407.htm;
http://www.contabilizat.ro/file/cursuri_de_perfectionare/economie_generala/evaluarea_impactului_ecologic_si_auditul_de_mediu/cap4.pdf;
http://www.scritube.com/management/GENERALITATI-PRIVIND-SISTEMUL-1420823.php;
http://www.anpm.ro/files2/bref/BREF/BREF_Large_Combustion_Plants_RO.pdf;
http://facultate.regielive.ro/proiecte/energetica/studierea_functionarii_si_echipamentului_centralei_electrice_cu_termoficare_nr_1_din_chisinau_arzatoare_cu_ventilatoare-168837.html;
http://www.lindab.ro/frameset/run.asp?MenuID=224&SplashID=349&Area=23&LangRef=26&topID=3&T=38;
http://www.mikim.ro;
http://wwwchemical.ro;
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0301479706000600;
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0959652604000022.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Implementarea Unui Sistem de Management de Mediu la S.c. Termica S.a. Suceava (ID: 141067)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.