Implementarea Unei Aplicatii Pentru Administrarea Vanzarilor

Informatica

Implementarea Unei Aplicatii Pentru Administrarea Vanzarilor

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I – APLICAȚIILE INFORMATICE

UTILIZATE DE RESTAURANTE

1.1 Aplicațiile informatice și rolul lor

1.2 Proiectarea de ansamblu a aplicațiilor informatice

1.3. Aplicații informatice pentru restaurante

1.4. Eficiența aplicațiilor informatice pentru restaurante

CAPITOLUL II – TEHNOLOGII UTILIZATE PENTRU

REALIZAREA APLICAȚIEI

2.1.Visual basic

2.2 Visual C#

2.3 Java

2.4. MySQL

2.5 Php

CAPITOLUL III – IMPLEMENTAREA UNEI APLICAȚII PENTRU ADMINSITRAREA VANZARILOR

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

În perioada de incertitudini și instabilitate economică pe care o traversăm în momentul actual, eficientizarea activității firmelor reprezintă unul dintre mijloacele de protejare a afacerii acesteia.

Organizația este o unitate de coordonare a unor activități bine definite, încadrată în limite reperabile, funcționând într-o manieră continuă, în scopul de a atinge un obiectiv comun membrilor săi.

Organizația este o componentă a societății contemporane care creează sau mijlocește crearea de bunuri și servicii necesare existenței noastre și ni le pun la dispoziție. Ele influențează puternic atât viața indivizilor unei societăți, cat și societatea în ansamblul ei.

În perspectiva fenomenului de globalizare a economiei și de vizualizare a mediului de afaceri, precum și a crizei economice globale care a cuprins întreaga planetă, organizațiile înregistrează profunde transformări, care le determină să își reconsidere obiectivele strategice, în special ținând cont de oportunitățile oferite de noile tehnologii informatice și de comunicație.

În cadrul organizației, informarea constituie baza desfășurării oricărui tip de activitate, individuale sau colectivă, formală sau informală.

Renumitul sociolog Daniel Bell de la Universitatea Harvard a numit societatea, marcată de la începutul anilor 1956-1957, drept societatea post-industrială. În fapt, este vorba despre ceea ce alți analiști au numit societatea informațională, axată pe tehnologia computerelor și a sistemelor informatice.

O tendință generală a majorității organizațiilor a fost dezvoltarea unor sisteme informatice eterogene atât din punct de vedere al concepției de proiectare, cat și sub aspectul cerințelor informaționale, definite punctual de utilizatori, în funcție de prelucrarea automată a datelor, existente la un moment dat.

Astfel, prin restructurarea sistemului de management, a subsistemelor sale și a modului de operaționalizare a funcțiilor managementului se poate obține eficientizarea activității unei firme, indiferent de domeniul său de activitate.

Pe de altă parte, trebuie să ținem cont în realizarea acestui proces de eficientizare, rolul determinant și în continuă creștere ce revine tehnologiilor informatice și de comunicare. Adică, trebuie să fim conștienți de faptul că adoptarea la nivelul firmei a unor soluții informatice moderne, poate contribui în mod hotărâtor la perfecționarea managementului și creșterea performanțelor procesului de conducere.

Apariția tehnologiilor electronice de prelucrare a informației bulversează metodele tradiționale de lucru, rolul individului în organizație și însăși maniera de abordare a anumitor probleme. „Impactul noilor tehnologii de informare este considerabil, devenind astăzi nerealist să se vorbească de sisteme informatice, fără a face referire la tehnologiile informatice”.

Informatizarea unei întreprinderi se realizează ținând cont de contextul economic al acesteia și de activitățile specifice pe care aceasta le desfășoară. În acest proces, se impune de cele mai multe ori ca firmele să-și modernizeze aplicațiile mai puțin eficiente sau chiar să le înlocuiască, cu altele mai performante, care să asigure fundamentarea în timp real și eficient a deciziilor și deci a procesului de conducere.

Această strategie este indicat să fie aplicată și de către companiile turistice.

Adaptarea rapidă la schimbările ce au loc în toate domeniile de activitate, la nivelul cererii și al ofertei, reprezintă cheia de succes pentru orice companie In același timp, adaptarea presupune stabilirea variabilelor prin care întreprinderea poate să-și realizeze obiectivele propuse și măsura în care ele îi pot influența activitatea.

Sistemele informaționale „au existat, într-o formă sau alta, pe toate treptele dezvoltării societății omenești, informarea constituind o condiție fundamentală a realizării oricărui proces managerial, în calitatea sa de proces de însușire și transmitere a informațiilor”.

Sistemele informatice sunt în zilele noastre prezente tot mai mult în activitatea umană, ele devenind o componentă esențială în realizarea succesului pentru orice organizație sau întreprinzător. În cazul de față, pentru succesul în cadrul restaurantelor.

Realizarea unei informări complete și de calitate, precum și valorificarea integrală a informației poate fi posibilă doar în cadrul unui sistem conceput ca un ansamblu integrat, care cuprinde: proceduri, metode și tehnici folosite atât pentru generarea și păstrarea datelor, cat și pentru transformarea lor în informații.

Industria restaurantelor este o activitate economică din sfera serviciilor și, ca orice domeniu economic, este reglementată printr-un ansamblu de acte normative, prin care se asigură un cadru unitar de desfășurare a activităților, stabilind anumite standarde privind activitatea serviciilor și comportamentul adecvat în relațiile cu clienții.

Importanța sistemelor informatice rezidă în principal în înțelegerea efectivă și responsabilă de către toți conducătorii (managerii) sau persoanele dintr-o organizație a necesității adaptării la societatea informațională globală. Sistemele informatice devin astăzi tot mai mult o componentă vitală a succesului în afaceri pentru o organizație sau un întreprinzător.

Lucrarea este formată din trei capitole pe parcursul cărora am prezentat modalitatea de utilizare a aplicațiilor informatice în cadrul restaurantelor. În cadrul primului capitol am realizat o prezentare a aplicațiilor informatice utilizate de restaurante, a rolului acestora, precum și a eficienței aplicațiilor pentru bunul mers al activității restaurantelor.

În cadrul capitolului al doilea am dezvoltat pe rând câteva dintre tehnologiile cele mai utilizate în realizarea aplicațiilor informatice, astfel acestea sunt: visual basic, visual c#, java, Php și MySQL.

În cadrul capitolului al treilea am realizat o analiză a aplicației informatice realizate în cadrul unui restaurant. Astfel, am prezentat succint care sunt pașii în realizarea aplicației, precum și în rezultatul apărut în urma comenzilor introduse în program.

CAPITOLUL I – APLICAȚIILE INFORMATICE

UTILIZATE DE RESTAURANTE

1.1 Aplicațiile informatice și rolul lor

Sistemele informaționale au existat, într-o formă sau alta, pe toate treptele dezvoltării societății omenești, informarea constituind o condiție fundamentală a realizării oricărui proces managerial, în calitatea sa de proces de însușire și transmitere a informațiilor.

Noțiunea de sistem a fost folosită pentru prima dată în cursul anului 1940. În literatura de specialitate au fost formulate o serie de definiții noțiunii de sistem, iar de-a lungul timpului au fost, de asemenea foarte multe interpretări. Astfel, potrivit lui Bertalanffy prin sistem se înțelege observarea unui ansamblu de elemente în interacțiune, capabile să funcționeze, care se organizează și transformă energia materială și informațională pentru atingerea unor finalități (obiective), dintre care una este aceea de menținere a propriei sale organizări.

Sistemele informatice devin astăzi tot mai mult o componentă vitală a succesului în afaceri pentru orice organizație sau întreprinzător, deci și pentru industria turistică.

Un sistem este compus din mai multe părți între care au loc o serie de relații, care se întrepătrund și au același obiectiv comun prin acceptarea de intrări și ieșiri dintr-un proces.

Noțiunea de sistem „are un rol de bază în domeniul sistemelor informatice. Odată înțeles, acesta vine să fundamenteze alte concepte conexe din domeniile tehnologiei, aplicațiilor, dezvoltării și managementului sistemelor informatice”.

Conceptul de sistem informatic a devenit astăzi la fel de uzual ca și cel de sistem mecanic în epoca industrială, literatura informatică fiind extrem de vastă în jurul acestei noțiuni, definită în diferite moduri.

Sistemele informatice joacă un rol vital în succesul unei organizații. Astfel, prin acestea se pot asigura infrastructura informațională internă (prin Intraneturi) sau externă, interorganizațională (prin extraneturi) pentru necesitățile business-ului în:

– Asigurarea eficienței operaționale;

– Asigurarea unui management eficient;

– Asigurarea unui avantaj competițional.

Succesul unui sistem informatic nu trebuie măsurat numai prin eficiența sa (în minimizarea costurilor, timp sau utilizarea resurselor de informație) ci și prin suportul pe care îl asigură.

Sistemele informatice trebuie să răspundă la problemele legate de administrarea hardware-ului, software-ului, a datelor, precum și a rețelelor informatice, într-un mod strategic pentru succesul în afaceri.

Un sistem este „format dintr-un grup de componente între care se stabilesc relații și care conlucrează spre un scop comun prin acceptarea de intrări și producerea de ieșiri printr-un proces de transformare”.

Conceptul de sistem „are un rol de bază în domeniul sistemelor informatice. Odată înțeles, acesta vine să fundamenteze alte concepte conexe din domeniile tehnologiei, aplicațiilor, dezvoltării și managementului sistemelor informatice”.

Sistemul informatic este un sistem care are o serie de resurse de diferite tipuri: umane, de hardware și software pentru a realiza intrările și ieșirile în și din sistem.

Un sistem informatic proiectat pentru o întreprindere tradițională, component a sistemului informațional, se poate extinde, cu unele adaptări și la întreprinderi sau organizații virtuale.

Sistemul informatic reprezintă componenta sistemului informațional, care asigură o prelucrare automată, cu mijloace electronice de calcul, a datelor și a informațiilor. Mai exact, sistemul informatic este un sistem de tip utilizator-calculator, care produce informație pentru a asista factorul uman în procesele decizionale.

Proiectarea și realizarea unui sistem informatic complex necesită ca urmare mai întâi o proiectare globală, de ansamblu, în care sunt identificate și precizate subsistemele, relațiile dintre ele și aplicațiile componente, colecțiile de date comune, intrările și ieșirile din sistem.

Aplicația informatică este un sistem care are o serie de resurse de diferite tipuri: umane, de hardware și software pentru a realiza intrările și ieșirile în și din sistem.

Importanța sistemelor informatice reiese în primul rând din înțelegerea responsabilă de către toți conducătorii (managerii) sau persoanele dintr-o companie a necesității adaptării la societatea informațională globală. Sistemele informatice devin astăzi tot mai mult o componentă vitală a succesului în afaceri pentru o organizație sau un întreprinzător.

Sistemul informatic reprezintă componenta sistemului informațional, care asigură o prelucrare automată, cu mijloace electronice de calcul, a datelor și a informațiilor. Mai exact, sistemul informatic este un sistem de tip utilizator-calculator, care produce informație pentru a asista factorul uman în procesele decizionale.

Proiectarea și realizarea unui sistem informatic complex necesită ca urmare mai întâi o proiectare globală, de ansamblu, în care sunt identificate și precizate subsistemele, relațiile dintre ele și aplicațiile componente, colecțiile de date comune, intrările și ieșirile din sistem.

1.2 Proiectarea de ansamblu a aplicațiilor informatice

În cele mai multe companii aplicațiile informatice moderne cuprind aplicații pentru modelarea diferitelor tipuri de activități, a prelucrării automate a datelor din domenii concrete de activitate. Organizațiile ce utilizează sisteme informatice peită ca urmare mai întâi o proiectare globală, de ansamblu, în care sunt identificate și precizate subsistemele, relațiile dintre ele și aplicațiile componente, colecțiile de date comune, intrările și ieșirile din sistem.

1.2 Proiectarea de ansamblu a aplicațiilor informatice

În cele mai multe companii aplicațiile informatice moderne cuprind aplicații pentru modelarea diferitelor tipuri de activități, a prelucrării automate a datelor din domenii concrete de activitate. Organizațiile ce utilizează sisteme informatice pentru a-și dezvolta sau pentru a-și conduce afacerile trebuie să își asigure un înalt nivel de confidențialitate, de identificare a utilizatorilor care transmit date și de securizare a comunicațiilor.

Sistemelor informatice ale întreprinderii ar trebui să urmeze pașii necesarei unei proiectări de ansamblu a acestora; astfel că în continuare voi încerca să prezint etapele menite să conducă la realizarea acestora.

Prezentare generală

Proiectarea de ansamblu este o activitate distinctă în proiectarea unor sisteme informatice sau aplicații complexe, care au structuri complexe, în care se pot identifica subsisteme pe mai multe nivele.

În această etapă se realizează practic analiza globală și specificarea cerințelor noului sistem, modelul de ansamblu al sistemului informatic, structurarea datelor și specificarea soluțiilor de administrarea datelor, proiectarea arhitecturii configurației de echipamente și planificarea realizării noului sistem de părți componente. Această proiectare la nivel global este urmată, în astfel de cazuri, de o proiectare de detaliu a fiecărei componente în parte, cu cele două forme ale sale: proiectare logică de detaliu și proiectare tehnică de detaliu.

Proiectarea de ansamblu, denumită și etapă de concepere a sistemului informatic, cuprinde o succesiune de activități, cum sunt: definirea obiectivelor sistemului, structurarea sistemului informatic pe subsisteme și componente, definirea globală a ieșirilor, definirea globală a intrărilor, definirea colecțiilor de date comune, alegerea soluțiilor tehnice, estimarea necesarului de resurse, estimarea eficienței economice.

Definirea obiectivelor sistemului informatic și a ariei de cuprindere a acestuia

Aria de cuprindere a sistemului informatic se stabilește în strânsă legătură cu obiectivele definite pentru acesta. Aceste obiective nu vor fi identice pentru toate societățile beneficiare, căci ele vor fi definite în urma unei analize complexe a stării și comportamentului sistemului economic respectiv, efectuată împreună cu conducerea unității de la toate nivele ierarhice.

În urma acestei activități de documentare și analiză critică se vor identifica punctele slabe ale sistemului, eventualele rezerve interne, eventualele necorelări și contraindicații care ar puntea fi eliminate sau introducerea noului sistem informatic. Astfel, pe baza acestor constatări se formulează obiectivele sistemului informatic ce se va proiecta, se identifică sarcinile ce vor fi preluate de acesta, se justifică necesitatea, oportunitatea și fezabilitatea sistemului.

Structurarea sistemului informatic

Necesitatea structurării sistemului în elemente componente, ierarhizarea după anumite criterii, este impusă, în practica de realizare a sistemelor informatice. Elaborarea modelului de ansamblu al sistemului informatic presupune deci descompunerea sistemului informațional-decizional în subsisteme relativ autonome. Fiecare subsistem al sistemului informatic va avea funcțiunile, intrările și ieșirile sale, colecții de date specifice, algoritmi de transformare a intrărilor în ieșiri informaționale.

Structurarea sistemului informatic se impune cel puțin din următoarele considerente: numărul mare de elemente și legături care compun, de regulă, un sistem informatic face aproape imposibilă definirea și precizarea pană în cele mai mici detalii a acestora, stabilirea priorității unor obiective față de altele, resurse financiare, umane și materiale limitate, necesitatea acumulării experienței în domeniul proiectării sistemelor informatice.

În cadrul sistemului informatic orice aplicație este alcătuită din programe, proceduri manuale și date care, utilizând echipamentele specificate în documentația aplicației, realizează prelucrarea automată a datelor și conduc la obținerea performanțelor dorite.

Definirea ieșirilor sistemului

Obiectivele oricărui sistem informatic se concretizează practic în satisfacerea cerințelor informaționale ale conducerii, pentru fundamentarea sau asistarea deciziilor.

Concret, acesta înseamnă furnizarea la cerere sau periodic a situațiilor, a rapoartelor de ieșire care grupează informații, date necesare cunoașterii realității curente.

Utilitatea și viabilitatea sistemului informatic este determinată de tipul, conținutul și operativitatea cu care se transmit situațiile de ieșirea la factorii de decizie. Ieșirile sistemului vor fi definite pentru fiecare subsistem în parte. Prin ieșirile unui subsistem informatic înțelegem totalitatea informațiilor furnizate de acesta beneficiarilor interni și externi. Definirea ieșirilor fiecărui subsistem informatic la nivel global presupune în primul rând, stabilirea la nivel global a informațiilor necesare conducerii pe diferite trepte ierarhice, precizând, pentru fiecare în parte, conținutul informațional, periodicitatea, numărul de exemplare, destinatarul.

Astfel, că pe baza acestora se va realiza apoi proiectarea logică și fizică de detaliu a ieșirilor.

Definirea intrărilor sistemului

Definim intrărilor sistemelor informatic ca fiind totalitatea datelor primare necesare obținerii informațiilor de ieșire ale sistemului. Datele primare reflectă starea și dinamica fenomenelor și proceselor economice din unitatea economică, necesare pentru crearea, actualizarea bazei de date și obținerea situațiilor de ieșire. Acestea pot fi externe sau interne unității economice.

Determinarea intrărilor presupune o analiză care are ca punct de plecare informațiile de ieșire din subsistem. După determinarea intrărilor sub aspectul conținutului global al acestora, pentru fiecare document de intrare se va stabili sursa de proveniență, periodicitatea, volumul, numărul de exemplare etc.

Stabilirea globală a colecțiilor de date

În această etapă se realizează proiectarea modelului conceptual de ansamblu al datelor, se identifică tipurile de entități și relațiile dintre acestea, se definesc astfel, la nivel global, colecțiile de date, se face analiza soluțiilor pentru administrarea și manipularea datelor. Pornind de la datele definite global în toate aceste activități, se trece la gruparea lor în colecții de date pe baza unor criterii, pentru fiecare subsistem în parte și la nivelul întregului sistem.

Alegerea tipurilor de modele matematice ce urmează a fi utilizate

Pentru optimizarea proceselor economice dintr-o unitate economică sistemul informatic trebuie să se bazeze pe folosirea metodelor și tehnicilor din teoria sistemelor și cibernetica economică, pe introducerea unor modele economico-matematice care să-i confere valențe sporite în analiza proceselor economice și fundamentarea deciziilor. Toate acestea au ca scop descoperirea rezervelor interne, creșterea volumului de producție, reducerea costurilor, sporirea profitului, creșterea productivității muncii. Alegerea tipului de model utilizat depinde de domeniul în care urmează să se realizeze sistemul informatic, de specificul problemei abordate, de echipamentele de calcul și programele existente etc.

Alegerea tehnologiei de prelucrare și estimarea necesarului de resurse

Alegerea tehnologiei de prelucrare automată a datelor se face în funcție de calitatea și dimensiunile resurselor alocate, de specificul sistemului obiect, dar și de modelul în care aceste resurse pot fi utilizate pentru satisfacerea cerințelor impuse sistemului informatic. Alegerea tipului de tehnologie de prelucrare se va face după o analiză a tuturor cerințelor legate de prelucrarea datelor, formulate de beneficiar, a posibilităților de organizare și structurare a acestora, dar li a posibilităților financiare ale beneficiarului de a achiziționa cele mai adecvate și moderne sisteme și echipamente de comunicații necesare.

Estimarea necesarului de resurse financiare presupune comensurarea tuturor cheltuielilor necesare pentru dotarea hardware și software corespunzătoare, pentru proiectarea, realizarea și exploatarea sistemului informatic.

Cheltuielile pentru achiziționarea echipamentelor necesare este strict legată de dotarea existentă, dar li de soluția aleasă pentru tehnologia de prelucrare, transmitere și stocare a datelor.

Planificarea realizării sistemului informatic

Planificarea realizării unui sistem informatic are la bază principiul eșalonării. Prin eșalonare înțelegem ordinea în care vor fi abordate și realizate componentele sistemului informatic, începând cu proiectarea de detaliu, programarea, implementarea, pană la introducerea în exploatare curentă, cu asigurarea condițiilor pentru integrarea lor treptată.

Proiectarea obiectivelor componente poate fi stabilită ca cerință expresă a beneficiarului, care și-a stabilit o ordine de abordare a componentelor sistemului sau poate să fie stabilită de echipa de proiectare. Asigurarea legăturilor între componente este o problemă deosebit de importantă, căci la nivel global ele se definesc chiar din etapa proiectării de ansamblu. Disponibilitatea resurselor reprezintă un criteriu care va influența în mod direct ordinea de abordare și realizare a componentelor sistemului informatic depinzând de: limita fondurilor ce pot fi alocate în timp pentru realizarea sistemului informatic, nivelul de dotare cu tehnică de calcul existent în etapa de concepere și cel prevăzut a fi realizat.

1.3. Aplicații informatice pentru restaurante

Este de neconceput ca orice activitate în orice organizație să nu fie exercitată prin intermediul informațiilor. Sistemul este la rândul său condus din mai multe subsisteme, care împreună asigură buna funcționare a societății.

Restaurantele fac parte din sisteme deschise către mediul lor extern cu care schimbă fluxuri de produse, de personal și de bani, toate implicând, corelativ, fluxuri de informații..

În derularea activității lor, restaurantele au apelat la folosirea de aplicații informatice pentru facilitarea activității, pentru optimizarea acesteia, fiecare adaptându-le obiectului lor de activitate.

Succesul cunoscut de informatizarea activității restaurantelor este de necontestat, iar astăzi desfășurarea unei activități eficiente fără utilizarea unor astfel de sisteme este de neconceput.

În zilele noastre își face din ce în ce mai mult simțită prezența existența necesității folosirii de manageri a sistemelor informatice și a tehnologiei informației. Deoarece, tehnologia informației oferă posibilitatea managerilor de a utiliza mult mai bine interdependența organizațională într-un întreg.

Tehnologia informației este disponibilă pentru manageri devenind în condițiile actuale și o provocare managerială.

Modalitatea în care resursele de sisteme informatice ale unei companii sunt gestionate nu mai revine unui anume specialist, ci această sarcină îi revine managerului.

De-a lungul timpului au apărut o serie de aplicații informatice în restaurante cu scopul facilitării activității acestora, dar și a realizării unei bune administrări a vânzărilor.

Fiecare restaurant a apelat la aplicația informatică care i s-a părut a fi cea mai potrivită activității sale.

Obiectivul principal al folosirii sistemelor informatice în cadrul restaurantelor îl reprezintă creșterea operativității si eficientizarea activității lucrătorilor (ospătari, barmani, bucătari). Astfel, atenția si efortul acestora trebuie sa fie concentrat pe servirea clientului si nu pe completarea comenzilor, întocmirea bonurilor fiscale sau a notelor de plata.

Un alt obiectiv al aplicației informatice în restaurant este analiza la nivel cantitativ – valoric al aprovizionărilor, vânzărilor și stocurilor. Astfel, se pot lua decizii corecte în baza informațiilor reale și corecte, dar se și pot cunoaște informații clare privind: vânzările totale, pe grupa sau produs, ospătari, mese, zile, ore, stocurile din gestiune in orice moment.

1.4. Eficiența aplicațiilor informatice pentru restaurante

Eficiența economică se măsoară, în general, printr-un raport între efectele obținute și cheltuielile antrenante. În mod corespunzător, eficiența economică a unui sistem informatic se va determina prin compararea efectelor obținute în urma exploatării lui curente cu cheltuielile necesare pentru realizarea și funcționarea sa. Estimarea celor două elemente se face ținând cont de caracterul deosebit de complex al efectelor obținute prin introducerea noului sistem și de ansamblul factorilor în care funcționează sistemul informatic realizat.

Pentru estimarea eficienței economice a unui sistem informatic concret trebuie identificate sursele de date necesare pentru calculul indicatorilor de eficiență. Astfel că, în majoritatea cazurilor se cunosc sau se pot estima costurile de realizare, de întreținere și de dezvoltare, dar efectele economice sunt greu de estimat.

Proiectarea și realizarea unui sistem informatic implică un consum mare de resurse (forța de muncă, echipamente, produse program, consumabile, etc. ce pot fi exprimate sub formă de costuri) pentru a obține servicii exprimate sub forma de venituri. Sistemul informatic având o durată de viață bine determinată, realizarea lui poate fi asimilată cu o investiție și pe această cale putem estima eficiența economică cu ajutorul indicatorilor oferiți de analiza cost beneficiu.

Atunci când se calculează costurile sistemului trebuie luată în considerare două mari categorii:

– costurile inițiale, determinate de costurile echipamentelor, ale cablării și ale softului, avem în vedere în acest sens costurile pentru softul de bază, sisteme de operare și programe utilitare, dar și costul pentru softul de aplicații proiectat și realizat sau reproiectat, dezvoltat, modernizat.

– costuri operaționale sau funcționale, care cuprind costurile cu personalul, cu funcționarea și întreținerea calculatoarelor.

Nu se poate da o rețetă exactă de apreciere a eficienței unui sistem informatic, ea fiind influențată de specificul, de importanța și necesitatea fiecărui sistem în parte.

Prin utilizarea sistemelor informaționale de management se obține calitatea informației, fără a produce cantități imense de hârtie cu minimum de rapoarte tipărite, în același timp cu oferirea unei informări complete și continue a conducerii companiei.

Aceste sisteme reprezintă o categorie de sisteme informatice proiectate pentru sprijinirea și îmbunătățirea procesului decizional, pentru realizarea unui control cat mai eficient și mai bun.Un sistem informațional, reprezintă, deci, un ansamblu complex, organizat de oameni, mașini, programe, procese și activități practice, concretizate prin intermediul căruia se elaborează și se folosesc informațiile. Astfel spus, sistemul informațional constituite un angrenaj care procură informațiile, le transformă într-o formă susceptibilă de a fi utilizate de fiecare treaptă de conducere, transmite și prelucrează deciziile, urmărește efectele aplicării acestora, atât în timpul execuției, cat și după terminarea acțiunii lor.

Dezvoltarea actuală a sistemelor informatice în întreprinderi având diferite forme de organizare, vechime sau locație fizică ori virtuală trebuie să pornească de la ideea de integrare a sistemelor informatice existente prin definirea riguroasă a infrastructurii de integrare, stabilirea legilor și principiilor utilizate în integrare a sistemelor informatice existente prin definirea riguroasă a infrastructurii de integrare. Datele care există într-o organizație trebuie structurate și puse în valoare pentru a obține un avantaj în competiția cu alte organizații din multiple puncte de vedere: creșterea randamentului, îmbunătățirea relațiilor cu clienții sau cu furnizorii, noi strategii de marketing, etc..

CAPITOLUL II – TEHNOLOGII UTILIZATE PENTRU

REALIZAREA APLICAȚIEI

2.1.Visual basic

În jurul anului 1960, un colectiv al Universității din Datrmouth din Statele Unite ale Americii a dat naștere limbajului Basic.

Mai târziu, în 1991Microsoft a elaborat primele versiuni de VISUAL-BASIC, destul de asemănător cu BASIC, iar în 10 ani s-a ajuns la versiunea a opta a limbajului, versiune ce include facilități de administrare a bazelor de date, posibilitatea de a utiliza și de a comunica cu alte aplicații dezvoltate sub Windows prin intermediul interfețelor DDE, OLE, AxtiveX, ODBC și multe alte beneficii.

Ceea ce diferențiază limbajul Visual Basic de celelalte limbaje din epoca DOS este aceea că este un limbaj de programare care este „comandat de evenimente”.

Caracterul „Visual” al limbajului prevede interfața cu utilizatorul care se programează separat, și care include pe un șablon toate „elementele de control” (obiectele) aplicației.

O parte dintre obiecte pot fi: butoane de comandă, etichete, ferestre de texte, ferestre de liste, "butoane radio", bare de defilare, casete "combo", etc.. Fiecare obiect are un set de proprietăți ce determină culoarea, forma, textul afișat pe el, dimensiunea, poziția, etc.

2.2 Visual C#

Visual C # este un limbaj de programare care este proiectat cu scopul de a construi o varietate de aplicații care rulează pe NET Framework.

C # este un program simplu, puternic, care oferă aplicațiilor siguranță și orientare spre obiect. Cele mai multe inovații în C # permite dezvoltarea rapida a aplicațiilor păstrând în același timp expresivitatea și eleganță.

2.3 Java

Java este o tehnologie lansată de către compania Sun Microsystems în anul 1995. Aceasta a avut un impact foarte mare asupra întregii comunități a dezvoltatorilor de software și s-a impuse prin calități remarcabile ca de exemplu: simplitate, robustețe și nu în ultimul rând portabilitate.

La început a primit numele de OAK, pentru ca mai apoi să se numească tehnologia Java.

Aceasta este formată dintr-un limbaj de programare de nivel înalt pe baza căruia sunt construite o serie de platforme destinate implementării de aplicații pentru toate segmentele industriei software.

Limbajul de programare Java a fost folosit la dezvoltarea unor tehnologii dedicate rezolvării unor probleme din cele mai diverse domenii. Aceste tehnologii au fost grupate în platforme de lucru, ce reprezintă seturi de librării scrise în limbajul Java, precum și diverse programe utilitare, folosite pentru dezvoltarea de aplicații sau componente destinate unei anume categorii de utilizatori.

Limbajele de programare Java sunt de două feluri, în funcție de modul de execuție:

– Interpretate: instrucțiunile sunt citite linie cu linie de un program numit interpretor și traduse în instrucțiuni mașină.

Avantajul acestei soluții este în primul rând simplitatea și faptul că este interpretată direct sursa programului și astfel obținem portabilitatea. Dezavantajul evident este viteza de execuție redusă.

– Compilate: codul sursă al programelor este transformat de compilator într-un cod ce poate fi executat direct de procesor, numit cod mașină. Avantajul este execuția extrem de rapidă, dezavantajul fiind lipsa portabilității, codul compilat într-un format de nivel scăzut nu poate fi rulat decât pe platforma de lucru pe care a fost compilat.

Crearea oricărei aplicații Java presupune efectuarea următorilor pași:

1. Scrierea codului sursă

class FirstApp {

public static void main( String args[]) {

System.out.println("Hello world!");

}

Toate aplicațiile Java conțin o clasă principală(primară) în care trebuie să se găsească metoda main. Clasele aplicației se pot găsi fie într-un singur fișier, fie în mai multe.

2. Salvarea fișierelor sursă

Se va face în fișiere care au obligatoriu extensia java, nici o altă extensie nefiind acceptată. Este recomandat ca fișierul care conține codul sursă al clasei primare să aibă același nume cu cel al clasei, deși acest lucru nu este obligatoriu. Să presupunem că am salvat exemplul de mai sus în fișierul.

C:\intro\FirstApp.java.

3. Compilarea aplicației

Pentru compilare vom folosi compilatorul javac din distribuția J2SDK.

Apelul compilatorului se face pentru fișierul ce conține clasa principală a aplicației sau pentru orice fișier/fișiere cu extensia java. Compilatorul creează cate un fișier separat pentru fiecare clasă a programului. Acestea au extensia .class și implicit sunt plasate în același director cu fișierele sursă.

javac FirstApp.java

In cazul în care compilarea a reușit va fi generat fișierul FirstApp.class.

4. Rularea aplicației

Se face cu interpretorul java, apelat pentru unitatea de compilare corespunzătoare clasei principale.

Deoarece interpretorul are ca argument de intrare numele clasei principale și nu numele unui fișier, ne vom poziționa în directorul ce conține fișierul FirstApp.class și vom apela interpretorul astfel:

java FirstApp

Rularea unei aplicații care nu folosește interfața grafică, se va face într-o fereastră sistem.

Atenție

Un apel de genul java c:\intro\FirstApp.class este greșit!

Limbajului Java lucrează în mod nativ folosind setul de caractere Unicode. Acesta este un standard internațional care înlocuiește vechiul set de caractere ASCII și care folosește pentru reprezentarea caracterelor 2 octeți, ceea ce înseamnă că se pot reprezenta 65536 de semne, spre deosebire de ASCII, unde era posibilă reprezentarea a doar 256 de caractere.

Mai jos voi încerca să prezint câțiva operatori Java, care sunt cu mici deosebiri, cei din C++:

• atribuirea: =

• operatori matematici: +, -, *, /, %, ++, – .

Este permisă notația prescurtată de forma lval op= rval: x += 2 n

-= 3

Există operatori pentru autoincrementare și autodecrementare (post și pre): x++, ++x, n–, –n

Evaluarea expresiilor logice se face prin metoda scurtcircuitului: evaluarea se oprește în momentul în care valoarea de adevăr a expresiei este sigur determinată.

• operatori logici: &&(and), ||(or), !(not)

• operatori relaționali: <, <=, >, <=, ==, !=

• operatori pe biți: &(and), |(or), ^ (xor), ~ (not)

• operatori de translație: <<, >>, >>> (shift la dreapta fără semn)

• operatorul if-else: expresie-logica ? val-true : val-false

• operatorul , (virgulă) folosit pentru evaluarea secvențială a operațiilor:

int x=0, y=1, z=2;

• operatorul + pentru concatenarea șirurilor:

String s1="Ana";

String s2="mere";

int x=10;

System.out.println(s1 + " are " + x + " " + s2);

• operatori pentru conversii (cast) : (tip-de-data)

int a = (int)’a’;

char c = (char)96;

int i = 200;

long l = (long)i; //widening conversion

long l2 = (long)200;

int i2 = (int)l2; //narrowing conversion

2.4. MySQL

MySQL este un sistem foarte rapid și robust de management al bazelor de date. Un sistem de baze de date permite stocarea, căutarea și stocarea eficientă a datelor. MySQL folosește limbajul SQL (Structured Querz Language), limbajul standard de interogare a bazelor de date.

MySQL este un server de baze de date specializat pentru aplicații Web care nu necesită un grad maxim de securitate a datelor. Marea majoritate a aplicațiilor Web funcționează foarte bine fără tranzacții. Acesta este cel mai eficient server de baze de date, dovadă stă faptul că sunt foarte multe portaluri Web gigant care îl folosesc, de exemplu Yahoo care este folosit de milioane de utilizatori.

MySQL este un produs bazat pe paradigma client-server. Ca urmare, este nevoie de un nume de cont și de o parolă pentru fiecare client în parte în vederea accesării autentificate a serverului care ga găzdui baza de date.

2.5 Php

PHP (PHP: Hypertext Processor) este un limbaj de tip script proiectat special pentru Web, care ruleză pe server.

Limbajul PHP a fost conceput în anul 1994, inițial fiind rezultatul muncii lui Rasmus Lerdorf. A fost adoptat apoi și de alți programatori talentați, trecând prin trei mari îmbunătățiri pană a ajuns la produsul pe care îl folosim astăzi, adică PHP 4.

În anul 2001 limbajul PHP era folosit pe aproape cinci milioane de site-uri Web din lume, iar treptat numărul a crescut și mai mult.

Limbajul PHP este un limbaj de tip script, procedural, oferind și suport pentru programarea orientată-obiect.

Programele PHP (stocate în mod uzual de fișiere cu extensia .php) vor fi accesibile direct din cadrul paginilor Wb. Sintaxa limbajului este insiprată din cea a limbajelor C/C++ și Perl.

Puterea limbajului constă în setul cuprinzător de funcții puse la dispoziție în special pentru manipularea bazelor de date într-un dialect SQL sau pentru procesarea conținutului unei largi palete de tipuri de fișiere.

Scripturile PHP pot fi incluse în paginile Web în diferite moduri, uzual folosindu-se construcția <?php … ?>. Comentariile pot fi scrise în stilul comentariilor din limbajele C/C++ ori Perl. Declarațiile și instrucțiunile se separă prin „;” ca și în C, Perl sau Java.

Orice secvență de cod PHP începe cu < ? php sau ?>. Tot ceea ce se află cuprins între acești delimitatori este procesat de către interpretatorul PHP, iar rezultatul este trimis browser-ului sub forma de cod HTML (sau orice altceva), navigatorul urmând a-l interpreta și afișa pentru utilizator.

Funcționarea analizatorului (motorului) PHP este următoarea: procesorul PHP va determina construcțiile PHP delimitate între tag-urile <?php … ?> și le va interpreta, ignorând restul conținutului documentului pe care îl va trimite, la ieșirea standard, nealterat.

Tipurile de date suportate sunt cele simple (scalare): logic (boolean), întreg (integer), flotant (float, double, real) și șir de caractere (string). Tipurile compuse sunt reprezentate din tipul tablou (array) – indexat și asociativ – și din tipul obiect (object). Mai sunt disponibile și două tipuri speciale: tipul resursă (resource) și nul (NULL) .

Șirurile de caractere se pot delimita între ghilimele sau apostrofuri, în acest caz inhibându-se evaluarea variabilelor din interiorul șirului respectiv.

Variabilele în PHP se reprezintă prin intermediul unui identificator prefixat de caracterul „ș”. Numele variabilei este case-sensitive și este compus din caractere alfa-numerice și simbolul „_”. Tipul unei variabile se determină în funcție de valoarea pe care o stochează. Variabilele se pot folosi fără a trebui să fie declarate în prealabil. Există, de asemenea, și diverse variabile predefinite, mai ales cele specifice serverului Web.

Constantele pot fi considerate variabile ale căror valori sunt fixate și nu mai pot fi alterate pe parcursul programului. Pentru a defini o constantă se va folosi construcția define {}. Ca exemple de constante predefinite: PHP_VERSION, PHP_OS sau CHAR_MAX.

PHP pune la dispoziție un set impresionant de operatori. Acești operatori sunt cei disponibili în limbaje precum C sau Perl. Categoriile importante de operatori sunt:

– aritmetice

– de asignare (ca de exemplu „+=”)

– pe biți

– relaționali

– de control al erorilor (există un singur operator „@” care inhibă erorile ce pot apărea în cadrul expresiei pe care o prefixează)

– de incrementare/decrementare („++” și „–”)

– logici (and or sau „!”)

– pentru șiruri

– de conversie de tipuri

– de manipulare a șirurilor de caractere

– de prelucrare a tablourilor

– de acces la resursele sistemului de operare și de lucru cu fișiere

– de manipulare a bazelor de date

– pentru accesarea fișierelor având tipuri speciale: PDF, XML, etc.

Instrucțiunile sunt cele uzuale din alte limbaje de programe. Sunt disponibile instrucțiuni de asignare (de forma $variabilă = expresie), instrucțiuni de test (if și switch), instrucțiuni repetitive (while, do, for, foreach) și instrucțiuni de control (break, continue, return) .

Ce poate face PHP?

– PHP poate genera dinamic pagina

– PHP poate crea, deschide, citi, scrie, șterge și închide fișiere de pe server

– PHP poate colecta formă de date

– PHP poate trimite și primi cookie-uri

– PHP poate adăuga, șterge, modifica datele în baza de date

– PHP poate permite utilizatorilor să acceseze anumite pagini de pe site

– PHP poate cripta date

Prin intermediul PHP – ului utilizatorul nu este limitat doar la simpla afișare HTML, ci poate crea imaginii de ieșire, fișiere PDF și chiar filme Flash.

Un script PHP poate fi plasat oriunde în document și începe cu <php și se termină cu?>:

<?php

// PHP code

?>

De asemenea, extensia implicită este „.php”.

Comentarii în PHP

PHP permite crearea de comentarii, care sunt reprezentate de line care nu poate fi executată, dar care face parte din program. Aceste comentarii au drept scop:

– oferirea de informații celorlalți programatori cu care se lucrează (dacă se lucrează în grup, pentru a le permite acestora să afle ceea ce se lucrează pas cu pas).

– reamintirea programatorului a ceea ce au făcut, dacă reiau programul peste o perioadă lungă de timp.

– ajută la reamintirea ideii inițiale pentru care s-a scris codul

Voi încerca să prezint pe scurt care este structura unei aplicații informatice unde s-a folosit programul php.

Meniul trebuie să apară pe două pagini: index.php (prima pagină) și programming.php (pagina dinamică).

1. Content general (care este general valabil pentru toate paginile site-ului)

a. connect.php – conectarea la baza de date [înainte de orice]

b. head.php – header-ul paginii, banner-ul, logo-ul, etc. [bara cu with=*, height=50-100]

c. navigation.php – meniul principal, cu linkuri către domeniile site-ului

d. q_search.php – pentru o căutare rapida a unui cuvânt

e. login.php – pentru logarea in site, necesara newsletters-urilor si altor facilitati de gen [toate in lateral-stanga]

f. advertising.php – un banner pentru un eventual venit de pe urma site-ului [lateral-drepta]

g. tail.php – footer-ul paginii, cu copyright, email webmaster si alte maruntisuri [bara cu with=*, height=50]

h. vote.php – jumatate de bara, cu linkuri catre topuri, ranking systems, etc.

i. counter.php – cealalta jumatate din bara, cu cateva statistici generale

2. Content specific

In index.php, după (si înainte de) include-urile de rigoare, putem adăuga content dinamic.

CAPITOLUL III – IMPLEMENTAREA UNEI APLICAȚII PENTRU ADMINSITRAREA VANZARILOR

Aplicațiile informatice pentru administrarea vânzărilor din cadrul restaurantelor sunt foarte importante pentru bunul mers al activității acestora. Aplicațiile pe lângă faptul că oferă angajaților un control al comenzilor și al circuitului activității acestora, sunt foarte importante și pentru gestionarea corectă a restaurantului de către manageri.

Mai jos, pentru a înțelege modul de funcționare a sistemului informatic al restaurantului, am prezentat pas cu pas fiecare etapă de analiză a aplicației informatice.

Înaintea începerii propriu zise a proiectării aplicației informatice este nevoie de realizarea unei analize a cerințelor dar ș a posibilității reale de realizare.

Adică, este foarte important să se știe pentru ce anume se construiește aplicația, ce se dorește să se obțină în urma realizării acesteia, dar și care sunt posibilitățile de construire.

În cazul de față, se dorește realizarea unei aplicații informatice pentru un restaurant care are drept scop principal: modalitatea de afișare a meselor din cadrul companiei, dar și selectarea unei mese prin introducerea și memorarea comenzilor aplicate.

Pentru realizarea acestei aplicații s-au parcurs pașii necesari în programul informatic PHP.

Etapele realizării unui proiect informatic sunt:

1. LOGIN

Se începe aplicația prin introducerea ușerului și a parolei în baza de date. Astfel:

$sql = "SELECT*FROM user WHERE name='$user_name' and pasword='$password'";

– prelucreaza rezultatul din baza de adte

$result=mysqli_query($db,$sql);

$row=mysqli_fetch_array($result,MYSQLI_ASSOC);

$active=$row['id'];

$user_type=$row['status'];

$count=mysqli_num_rows($result);

Dacă există 1 user care se potrivește în baza de date creează cookie-uri cu id-ul user-ului și tipul lui (admin, normal)

if($count == 1) {

header("location: welcome.php");

setcookie("user_type", $user_type);

setcookie("user_name", $user_name);

setcookie("user_id", $active);

$_SESSION['login_user']=$user_name;

} else {

header("location: Index.php");

$error = "Numele sau parola este invalida!";

}

2. NEW USER

Următorul pas este acela de verificare dacă există un user cu același username și dacă parolele se potrivesc in cele doua imputuri

function signUp($db) {

$user_name = mysqli_real_escape_string($db,$_POST["user_name"]);

$sql = "SELECT * FROM user WHERE name = '$user_name'";

$result=mysqli_query($db,$sql);

$row=mysqli_fetch_array($result,MYSQLI_ASSOC);

if(!$row) {

$password= ysqli_real_escape_string($db,$_POST["password"]);

$password_retyped= mysqli_real_escape_string($db,$_POST["retyped_password"]);

if($password != $password_retyped) {

echo "Password dose not match in both fields";

} else {

newUser($db, $user_name, $password);

}

} else {

echo "$user_name is already taken";

}

Se creează efectiv noul user și se adaugă în tabela de client:

function newUser($db, $user_name, $password) {

$insert_user = "INSERT INTO user (name, pasword, status) VALUES ('$user_name', '$password', 1)";

mysqli_query($db,$insert_user);

Se verifică dacă s-a adăugat userul:

$get_user_id = "SELECT * FROM user WHERE name = '$user_name'";

$result=mysqli_query($db,$get_user_id);

$row=mysqli_fetch_array($result,MYSQLI_ASSOC);

Se adaugă efectiv clientul:

if(1 == mysqli_num_rows($result)) {

$nume = mysqli_real_escape_string($db,$_POST["nume"]);

$prenume = mysqli_real_escape_string($db,$_POST["prenume"]);

$adresa = mysqli_real_escape_string($db,$_POST["email"]);

$telefon = mysqli_real_escape_string($db,$_POST["adresa"]);

$email = mysqli_real_escape_string($db,$_POST["telefon"]);

$id = $row['id'];

$insert_client = "INSERT INTO client (nume, prenume, user_id, adresa, telefon, email) VALUES('$nume', '$prenume', '$id', '$adresa', '$telefon', '$email')";

mysqli_query($db,$insert_client);

setcookie("user_type", 1);

setcookie("user_name", $user_name);

setcookie("user_id",$row['id'] );

header("location: welcome.php");

}

3. PRODUSUL NOU

Pentru introducerea produselor noi se iau datele din form și se adaugă în tabela de produse, pentru fiecare produs nou în parte:

$denumire = mysqli_real_escape_string($db,$_POST["denumire"]);

$ingrediente = mysqli_real_escape_string($db,$_POST["ingrediente"]);

$timp_de_preparare = $_POST["timp_de_preparare"] * 60;

$pret = $_POST["pret"];

$image_name = "mancaruri/" . mysqli_real_escape_string($db,$_POST["image_name"]);

$insert_produs = "INSERT INTO produse (denumire, ingrediente, timp_de_preparare, pret, image_name) VALUES ('$denumire', '$ingrediente', '$timp_de_preparare', '$pret', '$image_name')";

$data = mysqli_query($db,$insert_produs);

if($data)

echo "<script>alert('Product added successfuly');</script>";

else

echo "<script>alert('Failed to add product');</script>";

4. LOGOUT

Următoarea etapă este de ștergere a cookie-urile userului și de întoarcere la Index.php

if (isset($_COOKIE['user_type'])) {

unset($_COOKIE['user_type']);

unset($_COOKIE['user_name']);

unset($_COOKIE['user_id']);

setcookie('user_type', null, -1, '/');

setcookie('user_name', null, -1, '/');

setcookie('user_id', null, -1, '/');

}

if (isset($_COOKIE['order_stuff'])) {

unset($_COOKIE['order_stuff']);

setcookie('order_stuff', null, -1, '/');

}

echo '<script>alert("Ati fost delogat!")</script>';

header("Refresh: 5; url=Index.php");

5. ADAUGĂ MASĂ

Pentru adăugarea unei mese se iau datele din form și se adaugă în tabela:

$pozitie = mysqli_real_escape_string($db,$_POST["pozitie"]);

$nr_persoane = mysqli_real_escape_string($db,$_POST["nr_persoane"]);

$imagine = "mese/" . mysqli_real_escape_string($db,$_POST["imagine"]);

$descriere = mysqli_real_escape_string($db,$_POST["descriere"]);

$insert_produs = "INSERT INTO masa (positie, nr_persoane, imagine, descriere, disponibila) VALUES ('$pozitie', '$nr_persoane', '$imagine', '$descriere', 0)";

$data = mysqli_query($db,$insert_produs);

if($data)

echo "<script>alert('Masa adaugata cu success!');</script>";

else

echo "<script>alert('Nu s-a putut adauga masa!');</script>";

6. COMANDA

Primul pas este de selectare a tuturor produselor:

$sql = "SELECT * FROM produse";

$result=mysqli_query($db,$sql);

$products = array();

Apoi, se încărca din cookie produsele deja salvate

if(isset($_COOKIE['order_stuff']))

$products = unserialize($_COOKIE['order_stuff']);

Dacă tocmai s-a selectat un produs îl adăuga în cookie:

if($_SERVER["REQUEST_METHOD"] == "GET") {

if(isset($_GET['id'])) {

if(empty($products))

$products = array($_GET['id']);

else

array_push($products, $_GET['id']);

setcookie('order_stuff', serialize($products));

}

Se afișează tabelul cu produse:

while($row = mysqli_fetch_array($result,MYSQLI_ASSOC)){

echo '<tr><td><img src="' . $row['image_name'] . '"></td>';

echo '<td>' . $row['denumire'] . '</td>';

echo '<td>' . $row['ingrediente'] . '</td>';

echo '<td>' . $row['pret'] . '</td>';

if(isset($products))

if(in_array($row['id'],$products)) {

echo '<td>Adaugat</td>';

} else {

echo '<td><a href="comanda.php?id=' . $row['id'] . '&status=1">Adauga la comanda</a></td>';

}

echo '</tr>';

}

7. FINALIZEAZĂ COMANDA

În cadrul acestei etape se parcurg mai mulți pași:

a) Se selectează toate produsele

$sql = "SELECT * FROM produse";

$result=mysqli_query($db,$sql);

$products = array();

b) Se încărcă produsele din cookie

if(isset($_COOKIE['order_stuff']))

$products = unserialize($_COOKIE['order_stuff']);

– removes product from order and saves the new list

if($_SERVER["REQUEST_METHOD"] == "GET") {

if(isset($_GET['id'])) {

if(!empty($products))

if(($key = array_search($_GET['id'], $products)) !== false) {

unset($products[$key]);

}

setcookie('order_stuff', serialize($products));

}

– returns the client address

function getClientAddress($db, $id_client) {

$adresa_client = "SELECT * FROM client WHERE user_id='$id_client'";

$result=mysqli_query($db,$adresa_client);

$row=mysqli_fetch_array($result,MYSQLI_ASSOC);

return $row['adresa'];

}

c) Se întoarce valoare comenzii

function getOrderValue($db, $result, $products) {

$value = 0;

while($row = mysqli_fetch_array($result,MYSQLI_ASSOC)){

if(in_array($row['id'],$products)) {

$value = $value + $row['pret'];

}

mysqli_data_seek($result, 0);

return $value;

}

d) Se adăugă produse la comandă

function insertOrderItems($db, $id, $result, $products) {

while($row = mysqli_fetch_array($result,MYSQLI_ASSOC)){

if(in_array($row['id'],$products)) {

$id_produs = $row['id'];

$sql = "INSERT INTO detalii_comanda (id_comanda, id_produs, nr_produse) VALUES ('$id', '$id_produs', 1)";

mysqli_query($db,$sql);

}

mysqli_data_seek($result, 0);

}

e) Se introduce id-ul clientului ce corespunde userlului logat

function getClientId($db, $user_id) {

$sql = "Select id FROM client WHERE user_id='$user_id'";

$result=mysqli_query($db,$sql);

$row=mysqli_fetch_array($result,MYSQLI_ASSOC);

return $row['id'];

}

f) Se creează o nouă comandă

if($_SERVER["REQUEST_METHOD"] == "POST") {

$id_client = $_COOKIE['user_id'];

$adresa_client = getClientAddress($db, $id_client);

$valoare_comanda = getOrderValue($db, $result, $products);

$c_id = getClientId($db, $id_client);

$comanda_noua = "INSERT INTO comenzi (id_client, adresa, valoare, status) VALUES ('$c_id', '$adresa_client', '$valoare_comanda', 0)";

mysqli_query($db,$comanda_noua);

$id_comanda = mysqli_insert_id($db);

insertOrderItems($db, $id_comanda, $result, $products);

unset($_COOKIE['order_stuff']);

setcookie('order_stuff', null, -1, '/');

}

– afiseaza produsele

if(isset($_COOKIE['order_stuff'])) {

while($row = mysqli_fetch_array($result,MYSQLI_ASSOC)){

if(in_array($row['id'],$products)) {

echo '<tr><td><img src="' . $row['image_name'] . '"></td>';

echo '<td>' . $row['denumire'] . '</td>';

echo '<td>' . $row['ingrediente'] . '</td>';

echo '<td>' . $row['pret'] . '</td>';

echo '<td>1</td>';

echo '<td><a href="finalizeaza_comanda.php?id=' . $row['id'] . '&status=1">Sterge</a></td>';

echo '</tr>';

}

8. AFIȘEAZĂ LISTA DE PRODUSE SĂ FIE SELECTEATĂ PENTRU COMANDA LA MASA X

– Se selectează toate produsele

$sql = "SELECT * FROM produse";

$result=mysqli_query($db,$sql);

$products = array();

– Se selectează produsele selectate pentru comanda

if(isset($_COOKIE['order_stuff']))

$products = unserialize($_COOKIE['order_stuff']);

– Se adaugă produs la comanda

if($_SERVER["REQUEST_METHOD"] == "POST") {

if(isset($_POST['id'])) {

$id = $_POST['id'];

$number = $_POST['count'];

if(empty($products))

$products = array($id => $number);

else

$products[$id] = $number;

setcookie('order_stuff', serialize($products));

}

– Se afișează produsele

while($row = mysqli_fetch_array($result,MYSQLI_ASSOC)){

$id = $row['id'];

echo '<tr><form action="adauga_comanda_la_masa.php" method="POST"><input type="hidden" name="id" value="'.$id.'">';

echo '<td><img src="' . $row['image_name'] . '"></td>';

echo '<td>' . $row['denumire'] . '</td>';

echo '<td>' . $row['ingrediente'] . '</td>';

echo '<td>' . $row['pret'] . '</td>';

if(isset($products)) {

if(array_key_exists($id,$products)) {

echo '<td><input type="text" value="' . $products[$id] . '" name="count"></td>';

} else {

echo '<td><input type="text" value="0" name="count"></td>';

}

} else {

echo '<td><input type="text" value="0" name="count"></td>';

}

echo '<td><input type="submit" value="Adauga la masa"></td>';

echo '</form></tr>';

}

– trece la urmatoare pagina

</form>

10. CREEAZĂ COMANDĂ PENTRU MASA CARE ESTE SELECTATĂ

$sql = "SELECT * FROM produse";

$result=mysqli_query($db,$sql);

$products = array();

if(isset($_COOKIE['order_stuff']))

$products = unserialize($_COOKIE['order_stuff']);

if($_SERVER["REQUEST_METHOD"] == "GET") {

if(isset($_GET['id'])) {

$id_comanda = createNewOrder($db, $result, $products);

$sql = 'UPDATE masa SET disponibila=' . $_GET['status'] . ', id_comanda=' . $id_comanda . ' WHERE id=' . $_GET['id'];

$data = mysqli_query($db,$sql);

insertOrderItems($db, $id_comanda, $result, $products);

unset($_COOKIE['order_stuff']);

setcookie('order_stuff', null, -1, '/');

}

function getOrderValue($db, $result, $products) {

$value = 0;

while($row = mysqli_fetch_array($result,MYSQLI_ASSOC)){

if(array_key_exists($row['id'],$products)) {

$value = $value + $row['pret'] * $products[$row['id']];

}

mysqli_data_seek($result, 0);

return $value;

}

function createNewOrder($db, $result, $products) {

$valoare_comanda = getOrderValue($db, $result, $products);

$comanda_noua = "INSERT INTO comenzi (id_client, adresa, valoare, status) VALUES (-1, 'local', '$valoare_comanda', 0)";

mysqli_query($db,$comanda_noua);

return mysqli_insert_id($db);

}

function insertOrderItems($db, $id, $result, $products) {

while($row = mysqli_fetch_array($result,MYSQLI_ASSOC)){

if(array_key_exists($row['id'],$products)) {

$id_produs = $row['id'];

$no_products = $products[$id_produs];

$sql = "INSERT INTO detalii_comanda (id_comanda, id_produs, nr_produse) VALUES ('$id', '$id_produs', $no_products)";

mysqli_query($db,$sql);

}

mysqli_data_seek($result, 0);

}

$sql = "SELECT * FROM masa";

$result=mysqli_query($db,$sql);

while($row = mysqli_fetch_array($result,MYSQLI_ASSOC)){

echo '<tr><td>' . $row['id'] . '</td>';

echo '<td>' . $row['positie'] . '</td>';

echo '<td>' . $row['nr_persoane'] . '</td>';

echo '<td><img src="' . $row['imagine'] . '"></td>';

$available = $row['disponibila'];

if($available == '0') {

echo '<td>Disponibila</td>';

} else {

echo '<td>Ocupata</td>';

}

echo '<td>' . $row['descriere'] . '</td>';

if($available == '0') {

echo '<td><a href="selecteaza_masa_pentru_comanda.php?id=' . $row['id'] . '&status=1">Selecteaza masa</a></td>';

} else {

echo '<td> </td>';

}

echo '</tr>';

}

if($_SERVER["REQUEST_METHOD"] == "GET") {

if(isset($data)) {

if($data) {

echo "<script>alert('Comanda adaugata la masa cu success');</script>";

} else {

echo "<script>alert('Adaugare comanda esuata');</script>";

}

Încărcarea datelor privind preparatele (denumire, poză, preț unitar, gramaj) se poate realiza fie folosind o pagină destinată acestui scop, accesibilă doar administratorului bazei, sau direct, folosind PHPMyAdmin.

CONCLUZII

Procesul de evoluție al civilizației umane a fost însoțit, și determinat totodată, de evoluția procesului informațional.

Pe măsură ce activitățile umane s-au diversificat volumul informațiilor a cunoscut o creștere exponențială, fapt care a dat naștere concomitent la necesitatea adoptării unei modalități eficiente de culegere, stocare și prelucrare a informațiilor.

„Informația” este unul dintre cuvintele cel mai des folosite în prezent; sensul original al cuvântului informație este acela de noutate, o știre care ne face ceva cunoscut și care se raportează în special la aspectul comunicativ și la cel cantitativ.

În prezent se constată o creștere a ponderii și rolului sistemului informatic în ansamblul sistemului informațional.

În marile organizații, mai ales din domeniul serviciilor și cu precădere în sectorul turistic, sistemul informatic reunește peste 90 % din totalitatea elementelor informaționale.

Importanța sistemelor informatice rezidă în principal în înțelegerea efectivă și responsabilă de către toți conducătorii (managerii) sau persoanele dintr-o organizație, a necesității adaptării la societatea informațională globală. Sistemele informatice devin astăzi tot mai mult o componentă vitală a succesului în afaceri pentru o organizație sau un întreprinzător.

Un rol important în procesul de administrare al unei afaceri îl au aplicațiile informatice ca părți distincte ale sistemului informațional, știut fiind faptul că, în domeniul serviciilor, mai ales în sectorul turistic, sistemul informatic reunește peste 90% din totalitatea elementelor informaționale.

Un sistem informațional, reprezintă, deci, un ansamblu complex, organizat de oameni, mașini, programe, procese și activități practice, concretizate prin intermediul căruia se elaborează și se folosesc informațiile. Astfel spus, sistemul informațional constituite un angrenaj care procură informațiile, le transformă într-o formă susceptibilă de a fi utilizate de fiecare treaptă de conducere, transmite și prelucrează deciziile, urmărește efectele aplicării acestora, atât în timpul execuției, cat și după terminarea acțiunii lor.

Dezvoltarea actuală a sistemelor informatice în întreprinderi având diferite forme de organizare, vechime sau locație fizică ori virtuală trebuie să pornească de la ideea de integrare a sistemelor informatice existente prin definirea riguroasă a infrastructurii de integrare, stabilirea legilor și principiilor utilizate în integrare a sistemelor informatice existente prin definirea riguroasă a infrastructurii de integrare.

Datele care există într-o organizație trebuie structurate și puse în valoare pentru a obține un avantaj în competiția cu alte organizații din multiple puncte de vedere: creșterea randamentului, îmbunătățirea relațiilor cu clienții sau cu furnizorii, noi strategii de marketing, etc..

În prezent, desfășurarea unei activități eficiente fără utilizarea unor astfel de sisteme este de neconceput, deși mulți administratori de unități de cazare sunt sceptici în ceea ce privește utilizarea unui sistem informatic de gestionare a locurilor de cazare pentru că nu înțeleg pe deplin noile modele de afaceri pe internet și oportunitățile acestora.

Sistemele informatice, ca parte integrată a sistemului informațional la nivelul companiei, cuprind atât fazele manuale cât și cele automatizate ale culegerii și înregistrării informațiilor, analizei informațiilor și cele ale prelucrării informațiilor.

Majoritatea restaurantelor au apelat la utilizarea sistemelor informatice specifice pentru anumite activități specifice obiectului lor de activitate. Succesul cunoscut de informatizarea activităților din restaurante este de necontestat, iar astăzi desfășurarea unei activități eficiente fără utilizarea unor altfel de sisteme este de neconceput.

BIBLIOGRAFIE

1. Avornicului C., Avram-Nițchi R., Bazele prelucrării informațiilor și tehnologie informațională, Editura Intelcredo, Deva, 1996

2. Bemard, M., Societatea cucerită de comunicare, Editura Polirom, Iași, 2000

3. Bob Constantin A., Visean Mirela, Fulea Mihai, Saseanu Andreea, Sisteme informatice in comerț, Editura ASE, București, 2003

4. Botezatu Cezar, Caruțasu George, Botezatu Cornelia Paulina, Sisteme informatice pentru managementul organizațiilor virtuale, Editura Universitară, București, 2011

5. Buraga Sabin, Aplicații Web la cheie. Studii de caz implementate în PHP, Editura Polirom, Iași, 2003

6. Căruțașu George, Botezatu Cezar, Ionescu Sorin Cristian, Botezatu Cornelia Paulina, Joița Alin Cristian, Sisteme integrate informatice pentru management, Editura Universitară, București, 2011

7. Cibela Neagu, Mircea Udrescu, Managementul organizației, București, Editura Tritonic, 2008

8. Frăsinaru Cristian, Curs practic de Java, Editura Matrix Rom, București 2005

9. Lungu I. și alți, Sisteme Informatice, Analiza, Proiectare si Implementare, Editura Economica, București, 2003

10. Mihălcescu Cezar, Sion Beatrice, Titrade Cristina, Managementul sistemelor informatice în turism, Editura Pro Universitaria, București, 2008

11. Militaru Gheorghe, Sisteme informatice pentru management, Editura BIC All, București, 2004

12. Onete Bogdan, Sisteme informatice – Elemente fundamentale, Editura ASE, București, 2003

13. Radu Ion, Ursăcescu Minodora, Vlădeanu D., Cioc Mihai, Burlacu S., Informatică și management, Editura Universitară, București, 2005

14. Stepau, A. și alții, Fundamentele proiectării și realizării sistemelor informatice, Editura Mirton, Timișoara, 1995

15. Ursacescu Minodora, Sisteme informatice – o abordare între clasic și modern, Editura Economică, București, 2002

16. Ursăcescu Minodora, Vlădeanu D., Cioc Mihai, Burlacu S., Informatică și management, Editura Universitară, București, 2005

17. http://www.w3schools.com/php/php_intro.asp, PHP Introduction