Implementarea Sistemelor de Siguranta Alimentelor In Activitati de Turism

INTRODUCERE

În această lucrare am realizat o analiză a conceptului de geo-turism, după care am localizat perimetrul Parcului Natural Porțile de Fier, aria protejată în care am dorit să analizez potențialul geo-turistic.

Am dorit să realizez o analiză a geo-turismului în cadrul Parcului Natural Porțile de Fier deoarece a crescut interesul turiștilor pentru ariile protejate. Această nouă formă de turism poate fi o alternativă pentru cei care practicau turismul de masă în zone în care numeroasele amenajări turistice au dat naștere unor areale puternic antropizate ce și-au pierdut originalitatea și specificul local.

Practicarea acestui tip de turism în cadrul Parcului Natural Porțile de Fier poate contribui la dezvoltarea durabilă a acestei zone unde activitățile economice sunt limitate de către restricțiile impuse prin lege pentru a proteja aceste areale naturale.

Densitatea scăzută a populației, dar și gradul ridicat al potențialului geo-turistic determină creșterea importanței Parcului Natural Porțile de Fier pentru activitățile turistice. Suprafețele mari ocupate de pădurii și gradul ridicat de izolare față de centrele urbane contribuie la creșterea interesului turiștilor pentru Parcului Natural Porțile de Fier.

Deși acestă zonă trebuie păstrată într-o stare cât mai naturală, este nevoie totuși de modernizarea infrastructurii care trebuie facută ținându-se cont de menținerea stării inițiale a peisajelor naturale.

Infrastructura turistică în cadrul Parcului Natural Porțile de Fier este în prezent mai slab dezvoltată față de alte zone turistice din țara noastră, situație determinată și de restricțiile ce se impun în perimetrul ariilor protejate. Dezvoltarea activităților turistice sunt atent monitorizate de către Administrația Parcului Natural Porțile de Fier pentru a se evita degradarea peisajelor naturale .

Lucrarea este structurată pe trei capitole.

Capitolul 1 cuprinde definirea conceptului de geo-turism.

În capitolul 2 am prezentat localizarea Parcului Natural Porțile de Fier pe teritoriul țării noastre.

Capitolul 3 prezintă situația actuală din punct de vedere al dezvoltării geo-turismului în cadrul Parcului Natural Porțile de Fier. Pentru a analiza nivelul de dezvoltare al geo-turismului am realizat o prezentare a infrastructurii în perimetrul Parcului Natural Porțile de Fier, a serviciilor de cazare. La aceste elemente se adaugă prezentarea capitalului natural al Parcului Natural Porțile de Fier care cuprinde foarte multe elemente de interes geo-turistic. Am realizat o analiză a gradului de promovare turistică a Parcului Natural Porțile de Fier, iar în final am întocmit analiza SWOT a geo-turismului în Parcul Natural Porțile de Fier.

Pentru realizarea acestei lucrări am folosit un variat material bibliografic completat cu studiu pe teren.

Aduc mulțumiri în primul rând doamnei profesor doctor universitar Mirela Mazilu sub coordonarea căreia am realizat această lucrare și Administrației Parcului Natural Porțile de Fier care mi-a oferit sprijinul în colectarea materialelor necesare lucrării.

Capitolul 1

Definirea conceptului de geoturism

Prima definiție a geo-turismului a fost dată în 1995 de Thomas Horse care a prezentat geo-turismul ca fiind „ elaborarea de metode de interpretare și servicii care să permită turiștilor să deprindă cunoașterea și întelegerea geologiei și a geomorfologiei unui sit depășind nivelul simplei aprecieri estetice”.

O definiție mai complexă a fost elaborată de David Newsome și Ross Dowling în 2010, care prezintă geoturismul ca fiind „o formă de turism desfășurată în areale naturale, care se concentrează în mod deosebit asupra geologiei și a peisajului. Aceștia promovează turismul în geosituri, conservarea geodiversității și înțelegerea științelor Pământului prin intermediul aprecierii și al învățării. Acestea se materializează prin vizite independente la elementele geologice, folosirea traseelor și a punctelor de belvedere, a tururilor cu ghizi, realizarea de geoactivități și prin patronarea centrelor de vizitare a geositurilor”.

Observând cele două definiții, se poate constata că atât Thomas Horse cât și David Newsome sau Ross Dowling includ geo-turismul în sfera geologiei și geomorfologiei, iar ultimii doi sunt cei dintâi care au formulat componenta educațională a geo-turismului.

Se poate afirma că geo-turismul, ca și ecoturismul s-a dezvoltat ca o reacție la dezvoltarea excesivă a turismului de masă. Cele două forme de turism au o caracteristică comună, aceea că presupun desfășurarea activităților turistice în cadrul unor arii naturale protejate. Ecoturismul are are ca obiectiv principal conservarea speciilor de plante și animale sălbatice. Geo-turismul conferă o mare atenție protecției și conservării mediului natural prin urmărirea elementelor fizice care susțin biosfera, prioritare fiind acțiunile de conservare a peisajelor, a geositurilor și a punctelor fosilifere.

Putem spune că geo-turismul este o formă de turism alternativ care urmărește conservarea biodiversității.

În prezent dezvoltarea economică a societății umane se poate reliza numai valorificâd resursele oferite de mediu. Pentru a implementa modelul de dezvoltare durabilă este nevoie să păstrăm nealterate resursele mediului. Pentru a realiza acest lucru trebuie să cosumăm rațional resursele naturale, să folosim cât mai mult resursele energetice alternative, nepoluante și să declarăm rezervații naturale cât mai multe areale. Astfel putem să conservăm foarte multe ecosisteme naturale care pot fi puse în pericol în urma presiunii ridicate a societății umane.

David Newsome și Ross Dowling prezintă o ierahie a elementelor de interes geoturistic. În primul plan este pus peisajul geo-turistic, ce include diferite forme de relief, pe care se dezvoltă diferite tipuri de relief . Importanță geo-turistică o au și tipurile de roci sau fosilele.

Prin prezentarea elementelor de potențial geo-turistic din cadrul Parcului Natural Porțile de Fier voi scoate în evidență frumusețea acestei zone, pe care suntem datori să o protejăm pentru ca și generațiile viitoare să se poata bucura de aceste locuri.

Capitolul 2

Localizarea Parcului Natural Porțile de Fier

Prima propunere de înfințare a unui parc natural în zona Defileului Dunării datează încă din 1970 când în Atlasul Complex “ Porțile de Fier “ (1972) apărea o hartă cu două posibile desfășurări ale ariei protejate. Această inițiativă a rămas , însă, la stadiul de proiect până când, pe plan internațional, s-a ajuns la o conștientizare a gestionării durabile și echitabile a resurselor naturale (Conferinta de la Rio, 1972).

Pacul Natural Porțile de Fier este o arie protejată înfințată prin Legea NR.5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a Zone Protejate.

Delimitarea și structura de administrare a Parcului Natural Porțile de Fier au fost stabilite prin Hotărarea de Guvern nr. 230/2003.  Parcul Natural Porțile de Fier corespunde categoriei V IUCN: "Peisaj protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului și recreere".   

Fig. 1 Poziția geografică a Parcului Natural Porțile de Fier

Sursa www.pnportiledefier.ro

Parcul Natural Porțile de Fier se află situat în partea de sud-vest a României, la frontiera de stat cu Serbia și Muntenegru , ocupând o suprafață de 115655 ha. În longitudine se întinde între 21 21’ și 22 36’ longitudine estică, iar în latitudine între 44 51’ și 44 28’30” .

Limitele Parcului Natural sunt reprezentate de șenalul navigabil al Dunării spre sud, râul Nera la vest, cumpăna de ape a râurilor ce se varsă în Dunăre la nord și o linie sinuoasă ce pornește aval de Gura Vaii până în Vf. Motarat la est.

Pe teritoriul parcului au fost înființate 18 rezervații naturale. Limita sudică a parcului este reprezentată de fluviul Dunărea ce crează în această zonă cel mai lung defileu din Europa.

În urma Hotărârii Guvernului nr . 1284 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică s-au înfințat două arii de protecție specială avifaunistică , ce sunt incluse rețelei ecologice europene NATURA 2000 ׃

ROSPA0026 Cursul Dunării Baziaș-Porțile de Fier, cu o suprafață de 10124,4 ha ;

ROSPAS0020 Munții Almăjului – Locvei cu o suprafață de 118141,6 ha.

Capitolul 3

Situația actuală din punct de vedere al dezvoltării geoturismului

în cadrul Parcului Natural Porțile de Fier

3.1.Infrastructura

În cadrul Parcului Natural Porțile de Fier infrastructura este slab dezvoltată׃

a) căile de transport sunt slab reprezentate. Accesul în interiorul Parcului Natural Porțile de Fier se face dinspre municipiul Drobeta Turnu Severin și Orșova din județul Mehedinți și localitățile Socol și Naidaș din județul Caraș Severin.

Transporturile feroviare sunt prezente doar pe sectorul Drobeta Turnu Severin-Orșova-Topleț, cale ferată electrificată de o frumusețe aparte datorită reliefului accidentat pe care îl traversează.

Transportul rutier se realizează pe o porțiune din drumul E70 între Drobeta Turnu Severin-Orșova-Topleț și pe DN57 Orșova-Moldova Veche-Pojejna-Oravița construit de-a lungul Dunării. Accesul în zona interioară a parcului se face prin drumuri forestiere și comunale. Transportul public pe căile rutiere din interiorul parcului este realizat de diverse societăți comerciale private de transport care efectuează curse regulate, existând cel puțin o cursă pe zi pe fiecare cale rutieră.

Transportul fluvial se realizează prin porturile Drobeta Turnu Severin, Orșova, Moldova Veche și Drencova. În ultimii ani traficul s-a redus foarte mult din cauza situației economice actuale.

b) Infrastructura de canalizare și apă este prezentă doar într-o parte a localităților din arealul parcului. Nici una din localitățile aparținând comunelor Sichevița, Pojejena, Socol, Sopotul Nou, Ilovița, Breznița Ocol nu au rețea de distribuție a apei. Este mai bine dezvoltată în Eșelnița, Coronini, Berzasca și în cele două orașe Orșova și Moldova Nouă.

Referitor la rețeaua de canalizare, ea lipsește în mediul rural cu excepția comunelor Dubova și Șvinița. Din această cauză apele uzate se scurg prin șanțuri către Dunăre și afluenții săi degradând calitatea apei fluviului.

c) Infrastructura pentru informare și educare

Prin proiectul LIFE Nature RO/02/7171 „Iron Gates Natural Park- habitats conservation and management”, Centrul de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact, Universitatea din București, s-au înfințat pe teritoriul Parcului Natural Porțile de Fier 4 Centre de Informare – Documentare și un Punct de Informare la:

-Dr.Tr. Severin, în cadrul Muzeului Regiunii Porților de Fier;

-Orșova, în ineriorul sediului administrativ al Primăriei Orșova, la etajul I;

-Berzasca, în interiorul clădirii căminului cultural Berzasca;

-Moldova Nouă, în cadrul Ocolului Silvic Moldova Nouă;

-Punct de Informare la Dubova, în cadrul Școlii Generale Dubova.

Aceste Centre de Informare-Documentare au fost înființate pentru a asigura legătura permanentă dintre turiști, populația din cadrul Parcului Natural Porțile de Fier și administrația parcului sau autoritățile locale, pentru a fi informați despre ׃

activitățile de conservare a elementelor mediului natural;

speciile aflate pe cale de dispariție, rare și endemice protejate și măsurile ce pot fi luate pentru protecția acestora;

regulamentul de funcționare și planul de management al Parcului Natural Porțile de Fier;

reguli de vizitare în cadrul parcului;

unitățile de cazare;

traseele turistice și programirii căminului cultural Berzasca;

-Moldova Nouă, în cadrul Ocolului Silvic Moldova Nouă;

-Punct de Informare la Dubova, în cadrul Școlii Generale Dubova.

Aceste Centre de Informare-Documentare au fost înființate pentru a asigura legătura permanentă dintre turiști, populația din cadrul Parcului Natural Porțile de Fier și administrația parcului sau autoritățile locale, pentru a fi informați despre ׃

activitățile de conservare a elementelor mediului natural;

speciile aflate pe cale de dispariție, rare și endemice protejate și măsurile ce pot fi luate pentru protecția acestora;

regulamentul de funcționare și planul de management al Parcului Natural Porțile de Fier;

reguli de vizitare în cadrul parcului;

unitățile de cazare;

traseele turistice și programele turistice ce sunt puse la dispoziția turiștilor de către personalul Administrației Parcului Natural Porțile de Fier.

De la data deschiderii acestora și până în prezent, managerul proiectului- Centrul de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact nu le-a predat Administrației Parcul Natural Porțile de Fier.

Accesul în aceste incinte nu este permanent, ele fiind încuiate, iar cheia se află la câte unul din salariații unităților enumerate, conform datelor primite de la Administrația Parcului Natural Porțile de Fier.

d) Infrastructura de vizitare în cadrul Parcului Natural Porțile de de Fier. Există în prezent 16 trasee turistice al căror parcurs este marcat cu semne colorate potrivit standardelor naționale.

În conformitate cu Planul de Mangement al Administrației Parcului Natural Porțile de Fier din aceste trasee 15 au certificat de omologare eliberat din anul 2011 de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, respectiv Alion, Balta Nera-Ostrov Moldova Veche, Cioaca Cremenească-Rudina, Ciucarul Mare, Ciucarul Mare Ponicova, Ciucarul Mic, Crucea lui Sfântul Petru, Dubova-Ciucarul Mic, Liubotina-Cioaca Cremenescă, Racovîț-Boldovin, Svinița-Tricule, Tarovăț, Trescovăț, Valea morilor de Apă-Camenița și Vodița-Dealul Duhovnei.

Prin proiectul POS Mediu Axa 4 ˮRNP Romsilva- Administrația Parcului Natural Porțile de Fier, garant garant al unui sistem adecvat de management a boidiversitățiiˮ, s-au amenajat și marcat, în afară de cele 4 puncte fixe de informare și documentare , 4 poteci tematice în Orșova, Dubova, Svinița și Moldova Nouă. Potecile tematice au fost amenajate cu 10 panouri cu elemente descripive.

e) Infrastructura de cercetare cuprinde două stațiuni ale Universității din București, amplasate la Orșova și Eșelnița. În cadrul stațiunii de cercetare de la Orșova se cazează studenții de la Facultatea de Geografie din cadrul Universității din București, dar și din alte centre universitare din țară, care realizează practica de specialitate în zona Parcului Natural Porțile de Fier.

Stațiunea de cercetare de la Eșelnița poartă numele de Centrul de creștere în captivitate a țestoasei lui Hermanni , care aparține universității din București – Centrul de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact având ca scop desfășurarea activităților de conservare în situ și asistarea celor ex situ în vederea salvării de la extincție locală a țestoasei lui Hermann- Testudo hermanni boettgeri.

3.2. Servicii de cazare

Infrastructura turistică este încă slab dezvoltată, raportată la potențialul turistic foarte mare al Parcului Natural Porțile de Fier. În prezent turiștii se pot caza în cele 2 hoteluri de 3 stele , 2 hosteluri de 3 stele, 27 de pensiuni turistice dintre care 2 pensiuni turistice de 4 stele, 8 pensiuni turistice de 3 stele, 2 pensiuni turistice de 2 stele, 2 pensiuni turistice de 4 flori, 14 pensiuni turistice de 3 flori, 6 pensiuni turistice de 2 flori și 3 pensiuni turistice de 1 floare. Pe lângă aceste pensiuni mai există 3 ansambluri de camere de închiriat și 2 ansambluri de căsuțe de tip camping.

Tabel nr.1 UNITĂȚILE DE CAZARE DIN AREALUL PARCULUI NATURAL PORȚILE DE FIER

Sursa׃ AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU TURISM 2014

turism.gov.ro/informatii-publice/

3.3. Capitalul natural al zonei

Elementele de interes geo-turistic prezintă următoarea ierarhie (Newsome D.,Dowling R.) ׃ peisaj geo-turistic, forme de relief, tip de relief, tip de roci, galeți, sedimente.

Peisajul geoturistic din perimetrul parcului include masivele montane care la rândul lor cuprind numeroase elemente secundare. Parcul Natural Porțile de Fier se suprapune, de la vest la est pe teritoriul următoarelor unități de relief ׃ Munții Locvei, Munții Almăjului, Munții Mehedinți și Podișul Mehedinți. În cadrul acestor masive apare foarte bine dezvoltat relieful carstic.

Munții Locvei se desfășoară de la Valea Nerei în partea de vest până la Valea Cameniței în partea de est. În perimetrul Parcului Natural Porțile de Fier se înregistrează o altitudine maximă de 545,7 m în vârful Poiana Lisa , după care altitudinile scad treptat până în Valea Dunării . Sunt alcătuiți din două zone distincte: o zonă cristalină (M. Radimnei, Gr. Posea, 1984) cu intruziuni granitice în partea vestică și o zonă sedimentară, alcătuită predominant din calcare, în partea de est.

În zona calcaroasă, relieful este alcătuit din culmi muntoase răsfirate și platouri carstice. Reprezentative sunt Platourile carstice Cărbunari și Sfânta Elena. Aici se dezvoltă doline , văi carstice seci, lapiezuri etc.

În partea de sud a Munților Locvei se desfășoară Depresiunea Moldova Nouă,care reprezintă un bazin de sedimentare miocen.

Depresiunea Moldova Nouă se suprapune în cea mai mare parte peste formațiunile neogene, pe când zonele marginale se dezvoltă și pe cristalinul Munților Locvei. Relieful jos a favorizat dezvoltarea fenomenului de acumulare ce a contribuit la formarea ostroavelor Kisiljevo și Calinovăț .

La vest de localitatea Belobreșca, pe o distanță de cca 11 km în lungul Dunării se găsesc o serie de depozite loessoide cuaternare, ce formează abrupturi, unele fiind declarate rezervații naturale (Râpa cu lăstuni este loc de cuibărit pentru Riparia riparia – lăstunul de casă).

Procesele actuale de modelare cum sunt cele de șiroire și torențialitate au determinat formarea unui microrelief caracteristic de văi torențiale cu aspect de canion de mici dimensiuni și aspect de badlands pe versanții mai înclinați.

Munții Almăjului se desfășoară de la Valea Cameniței în partea de vest până la Valea Cernei la est. În Munții Almăjului se înregistrează altitudinea maximă din Parcul Natural Porțile de Fier în vârful Teiul Moșului, 968 m. În cadrul Munților Almăjului se diferențiază două sectoare : Masivul Ravenscăi și Masivul Svinecei.

Depresiunea Liubcovei se află în partea de sud-vest a Munților Almăjului fiind suprapusă peste un bazin de sedimentare miocen. Relieful depresiunii are un aspect colinar, iar pe văi se dezvoltă relieful de acumulare și cel de eroziune. La contactul cu zona montană se întâlnesc rocile cristaline. Între localitățile Liubcova și Berzeasca se găsesc câteva zone cu depozite loessoide, unde se pot cuibări lăstunii.

Depresiunea Liubcovei este o zonă puternic antropizată. Aici predomină culturile agricole în defavoarea pădurilor și a pajiștilor. Lunca este extinsă în acest sector , aspect favorizat de procesul de aluvionare. În cadrul acestei depresiuni se întâlnesc toate terasele Dunării existente în cursul defileului.

Între Greben și Plavișevița se desfășoară un sector de vale relativ largă săpată în roci cristaline, eruptive și sedimentare. Depresiunea are o extindere mai mare pe malul sârbesc, unde poartă numele de Depresiunea Milanovăț.

Alte zone cu caracter depresionar sunt: bazinetul tectonic Dubova, care are o formă aproximativ circulară, și Depresiunea Ogradena-Orșova, ce se extinde doar pe malul românesc al Dunării.

Mozaicul petografic din cadrul Munților Almăjului a favorizat dezvoltarea unui peisaj foarte variat. Predominant este relieful carstic. Dunărea a săpat în calcare Cazanele, cel mai îngust sector. Pe afluenții Dunării s-au format chei, cascade. Pe lângă formele de relief carstic de suprafață, o mare dezvoltare o are și endocarstul, peșterile străbătând acest masiv. Se dezvoltă și relieful vulcanic , nek-ul vulcanic Trescovăț fiind cel mai reprezentativ.

Doar o porțiune, respectiv partea sudică, a teritoriul Munților Mehedinți și a Podișului Mehedinți fac parte din arealul Parcului Natural Porțile de Fier . Aceste două unități se desfășoară de la Valea Cernei în vest până la limita estică a Parcului Natural Porțile de Fier . Aceast teritoriu este alcătuit din roci cristaline și sedimentare , pe care se dezvoltă culmi domoale și platouri întinse. Aceste platouri sunt brăzdate de văi adânci, care în zonele calcaroase formează chei înguste.

În extremitatea estică a Parcului Natural Porțile de Fier este situată Depresiunea Severinului, alcătuită din roci sedimentare miocene pe care s-a dezvoltat un relief deluros. Este un areal puternic antropizat pe teritoriul căruia se dezvoltă numeroase așezări umane.

Apele fluviului Dunărea influențează peisajul în Parcul Natural Porțile de Fier, Valea Dunării modificându-și aspectul de-a lungul celor 134 km dintre Gurile Nerei și aval de barajul de la Gura Văii. În funcție de structura geologică și de rocile pe care le traversează, Dunărea prezintă sectoare de îngustare, ce s-au format în zonele în care au fost traversate roci dure și calcare, dar și sectoare de lărgire a albiei, unde s-au dezvoltat depresiuni cum sunt Moldova Veche și Liubcova.

De la vest la est, acestea sunt:

Îngustarea Valea Nerei – Valea Rilii ;

Depresiunea Moldova Veche (situată pe amplasamentul unui bazin miocen);

Îngustarea Pescari – Alibeg ;

Depresiunea Liubcova (cel mai larg sector din cadrul defileului);

Îngustarea Berzasca – Greben ;

Sectorul Greben – Plavișevița ;

Cazanele Mari și Cazanele Mici (valea este îngustă, cu aspect de chei, tăiate în calcare)

Cazanele sunt separate de bazinetul Dubovei;

Depresiunea Ogradena – Orșova;

Îngustarea Vârciorova – Gura Văii .

Sectoarele de îngustare s-au format în urma străpungerii de către Dunăre a unor zone calcaroase, iar bazinetele și sectoarele de lărgire a albiei de traversarea zonelor cu roci cristaline și roci magmatice.

Fig.2 Harta Parcului Natural Porțile de Fier- Zona de vest

Sursa׃ site www.pnportiledefier

Fig.3 Harta Parcului Natural Porțile de Fier – Zona de est

Sursa׃ site www.pnportiledefier

Defileul Dunării este o vale transversală cu versanți abrupți, puternic înclinați unde putem observa întregul trecut geologic al regiunii.

Oamenii de stiință au formulat de-a lungul timpului o serie de ipoteze legate de geneza acestui defileu, dar s-au oprit la doua ipoteze ׃ antecedența și captarea.

Ipoteza antecedenței pare într-o lucrare de amploare asupra defileului și aparține savantului sârb J. Cvijic (1908). El considera actualul defileul ca provenind dintr-o strâmtoare care se instalase peste o vale premiocenă. Strâmtorea miocenă se întinde de la Milanovac către Bahna; numai în timpul sarmațianului aceasta a căpătat o pantă îndeptată către Sip folosită ulterior de către Dunăre, cu care a săpat aici, în pliocen, o vale nouă prin formațiunile sedimentare și cristaline. M. Orghidan (1965 și 1969) a adus argumente în sprijinul acestei ipoteze, prezența faunei bentonice ponto – caspice relicte din genulele Cazanelor pecum și prezența conului aluvio-proluvial de vârsta vilafranchiană situat în vestul Olteniei până către Jiu, care putea fi construit numai de o apă cu debit mare, ca Dunărea.

Ipoteza captării consideră formarea defileului prin captarea dinspre Oltenia a unei Dunări vestice. George Vâlsan ajunge la concluzia unei captări post levantine peste o cumpănă de ape ce urmărea culmea principală a Munților Almăjului. Valea Porecica și bazinul Milanovac formau izvoarele unui râu care curgea spre Câmpia Olteniei. Argumentele lui Vâlsan se sprijineau pe elementele care dovedesc că Dunărea este în Oltenia mai nouă decât bazinul hidrografic al Jiului. Este vorba de faptul că Jiul, până spre Craiova, precum și toată rețeaua hidrografică afluentă lui pe dreapta, apar ca fiind formate înainte de aparția unui colector dunărean. Acestea au în general, direcții la vest către est, iar Dunărea ar fi trebuit să le imprime o direcție sudică.

În zona Cazanelor Dunării relieful carstic este bine dezvoltat și foarte spectaculos. Endocarstul este reprezentat prin peșteri și avene (Peștera Ponicova, Peștera cu Apă, Peștera Haiducilor, etc). Fenomenele exocarstice: chei, doline, uvale, lapiezuri sunt bine reprezentate, mai ales în platoul carstic Sfânta Elena și în dealurile Ciucarul Mare și Ciucarul Mic, dar și în Valea Berzasca.

Foto.1. Cazanele Mici Sursa׃ www.cazaneledunarii.com

Un peisaj poate cupride anumite elemente cu funcție geo-turistică cum sunt anumite tipuri de roci, fragmente de roci, sedimente sau fosile.

Elemente de interes geomorfologic sunt și alte forme de relief׃ neck-ul vulcanic Trescovăț, depozitele loessoide, sinclinalul suspendat Munteana, ca și formele de relief fluviatil de pe Dunăre cum sunt ostroavele Moldova Nouă și Calinovăț .

În Parcul Natural Porțile de Fier apare o mare diversitate petrografică datorită complexității geologice și tectonice. Aici se întâlnesc două mari unități structurale : Pânza Getică și Autohtonul Danubian determinând o mare diversitate a reliefului și a peisajelor.

Pe sectorului românesc al Defileului Dunării versanții au o orientare predominant sudică. Vegetația forestieră este mai puțin dezvoltată pe acești versanți și sunt mai puternic degradați. Sunt prezente procese de torențialitate, prăbușiri sau alunecări de teren slab dezvoltate.

În lunci și în bazinetele depresionare sunt predominante procesele geomorfologice de acumulare, unde s-au format depozite de materiale proluviale, coluviale, aluviale și gravitaționale. La baza abrupturilor litologice și structurale se găsesc blocuri, roci prăbușite sau conuri de grohotiș.

Procesele geomorfologice actuale afectează fregvent DN 57 Orșova-Moldova Nouă în urma prăbușirilor de roci produse în special în perioadele ploioase care pot bloca circulația mijloacelor de transport pe acest sector.

Relieful și procesele de modelare din Parcul Natural Porțile de Fier ajută la creșterea importanței zonei pentru practicarea activităților turistice.

În cadrul Parcului Natural Porțile de Fier elementele de potențial geo-turistic sunt foarte numeroase, acest areal fiind un adevărat muzeu geologic în aer liber. Pentru a fi protejate numeroase areale din perimetrul parcului au fost declarate rezervații naturale.

Uniunea Mondială pentru Conservarea Naturii (IUCN) definește aria protejată ca fiind ,,un spațiu geografic clar delimitat, recunoscut, desemnat și administrat în baza unor acte legale sau prin alte mijloace eficiente, cu scopul dea realiza conservarea pe termen lung a naturii precum și a serviciilor de mediu și a valorilor culturale asociate” – Ghid pentru utilizarea Categoriile de Management ale ariilor protejate, IUCN, 2008.

În Ordonanța de Urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, ariile protejate sunt definite ca : ,, arie naturală protejată – zonă terestră / acvatică și/sau subterană în care există specii de plante și animale sălbatice, elemente și formațiuni biogeogfafice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ștințifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecție și conservare stabilit conform prevederilor legale.”

Rezervațiile natuale din cadrul parcului , foarte valoroase pentru cercetare și educație , fac din această zonă unică la nivel european , o perlă a geoturismului.

Rezervația naturală Peștera cu Apă din Valea Polevii are o suprafață de 3,2 ha și este situată pe versantul stâng al Văii Polevii, pe teritoriul comunei Coronini, județul Caraș-Severin. Rezervația naturală Peștera cu Apă din Valea Polevii cuprinde peștera dar și o suprafață de teren de 3,2 hectare, aflată la suprafață în jurul peșterii .

Rezervația naturală Locul fosilifer Șvinița (paleontologică) se găsește în apropiere de localitatea Șvinița, între Greben și pârâul Iardumovacia – Valea Saraorschi. Este o rezervație renumită în Europa, cu amoniți din Jurasicul mediu . Calcarele feruginoase roșii  puternic fosilifere cu cefalopode se află  în faciesul stratelor de Klauss și aflorează pe o lungime de 5 km, cuprinzâd peste 60 de forme de amoniți, belemniți, brachiopode, bivalve ( Oppelia aspidoides, Lytoceras adeloides, Macrocephalites macrocephalus, Holcophyloceras mediterraneum etc). Este unul dintre cele mai importante puncte fosilifere din țara noastră.

Rezervația naturală Cazanele Mari și Cazanele Mici a fost declarată prin Decizia 18/1980 a Consiliului Județean Mehedinți . Rezervația are o suprafață de 215 ha. Este situată la nord-est de localitatea Dubova între Valea Ogradena și Ogașul Turcului. În acest sector Dunărea străbate cea mai îngustă și mai spectaculoasă zonă a Defileului Dunării, Cazanele Mari sunt despărțite de Cazanele Mici de bazinetul Dubova. Zona Cazanelor Dunării cuprinde porțiunea de defileu cuprinsă între Plavișevița și Ogradena. Între bazinetul Dubovei și Plavișevița se află Cazanele Mari. Cu o lungime de 3,8 km și o lațime de 200 – 350 m, ele sunt formate din Dealul Ciucaru Mare , cu pereți abrupți care mărginesc malul stâng al Dunăriii și din Dealul Stirbătul Mare aflat pe malul dreapt.

Între bazinetul Dubovei și Ogradena se află Cazanele Mici,cu o lungime de 3,6 km l și 150 – 350 m lățime. Ele sunt formate din Dealul Ciucaru Mic și Dealul Stirbătul Mic . Relieful carstic este bine dezvoltat fiind reprezentat atât prin forme de suprafață (lapiezuri și câmpuri de lapiezuri – întâlnite mai ales în Cazanele Mici, doline și uvale predominante în Cazanele Mari), cât și de adâncime (se găsesc 7 peșteri, din care cea mai importantă este peștera Ponicova). La intrarea în peștera Ponicova, pârâul cu același nume formează chei scurte și sălbatice. Această peșteră are o lungime totală de 1666 m. Peștera străbate Dealul Ciucaru Mare și are una din ieșiri în Dunăre.

Rezervația naturală Locul fosilifer Bahna (paleontologică) a fost declarată prin HCM 1625/1955 cu o suprafață de 10 ha în bazinetul depresionar Bahna–Orșova, între localitățile Bahna și Ilovița, mărginită de pâraiele Curchia și Lespezi . Este unul din cele mai renumite și mai valoroase puncte fosilifere de la noi din țară. Este prezentă o bogată faună de nevertebrate marine, bivalve , corali și gasteropode. Se găsesc două puncte fosilifere importante: unul la Ilovița, unde depozitele de calcare și argile marnoase conțin numeroase moluște, echinide și foraminifere fosile, aparținând Sarmațianului și altul la Curchia, unde calcarele conțin numeroși corali, gasteropode, bivalve, brachiopode etc.

În zonarea internă a Parcului Natural Porțile de Fier, potrivit Planului de Management al Administrației Parcului Natural Porțile de Fier, se disting 3 categorii de zone: zone de protecție integrală, zone de dezvoltare durabilă, zone de management durabil.

Zonele de protecție integrală ale Parcului Natural Porțile de Fier cuprind:

– zonele de conservare specială delimitate prin Ordinul nr. 552/2003 al Ministerului Agriculturii Pădurilor Apelor și Mediului;

– ariile de protecție specială avifaunistică: Zona umedă Ostrov Moldova Veche, Zona umedă Insula Calinovăț și Divici – Pojejena, și rezervația Peștera cu Apă din Valea Polevii, desemnate prin H.G. nr. 2151/2004;

– rezervațiile naturale: Balta Nera-Dunăre, Valea Mare, Baziaș, Gura Văii-Vârciorova, Valea Oglănicului, Dealul Duhovnei, Dealul Vărănic, Cazanele Mari și Cazanele Mici, Locul fosilifer Svinița, Locul fosilifer Bahna, Cracul Găioara, Cracul Crucii, Fața Virului, desemnate prin Legea 5/2000;

– ruinele cetății medievale Tri Kule;

– Amfiteatrul natural din NV localității Svinița ce cuprinde formațiuni geomorfologice;

– Glaucina este o formațiune de importanță geomorfologică;

– Neck-ul vulcanic Trescovăț;

– Peștera Zamonița;

– Stânca Babacai este un element de importanță geomorfologică;

– Ruinele Cetății Ladislau;

– Peștera Chindiei este un element de importanță speologică și arheologică;

– Podul natural în calcar se află în perimetrul satului Sf. Elena, pe Valea Polevii, în apropierea peșterii;

– Peștera Gaura cu Muscă este un habitat cu specii protejate ( Rhinolophus spp.), unde se găsește și specia endemică de muscă – Simulus columbacze;

În aceste zone se găsesc cele mai importante elemente ale patrimoniului natural al Parcului Natural Porțile de Fier a căror conservare este absolut obligatorie.

Conform datelor oferite de către Administrația Parcului Natural Porțile de Fier în zonele de protecție integrală sunt interzise:

    a) formele de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum și orice modalitate de folosire a terenurilo;

    b) activitățile de construcții, cu excepția celor destinate administrării ariei naturale protejate și/sau activităților de cercetare științifică sau a celor utilizate pentru a asigura siguranța națională sau celor destinate prevenirii unor calamități naturale.

Suprafața totală a zonelor de protecție integrală, este de cca. 13.951,50 ha, reprezentând 10.9 % din suprafața totală a parcului.

Zonele de dezvoltare durabilă a activităților umane sunt zonele în care se permit activități de investiții/dezvoltare, în principal cele de interes turistic, dar acestea să fie făcute cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale și de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversității.

Zonele de dezvoltare durabilă, din perimetrul Parcului Natural Porțile de Fier, includ următoarele categorii de terenuri:

– terenuri din intravilanul localităților, excepție fac comunele Eșelnița și Pojejena unde o parte din acestea se suprapun peste zonele de protecție integrală;

– terenurile din extravilanul localităților, neaflate în zonele de protecție integrală și în zonele de management durabil :

– terenuri proprietate privată ocupate construcții și de culturi

agricole;

– terenuri proprietate privată pe care se desfășoară activități

tradiționale ( stupărit, pescuit cu sacoviștea etc.);

– terenuri pe care se află amplasate în prezent exploatații de

resurse minerale neregenerabile;

– zonele industriale din extravilanul localităților.

Suprafața totală a zonelor de dezvoltare durabilă este de 6.725,90 ha, reprezentînd 5,2 % din suprafața totală a Parcului Natural Porțile de Fier.

Zonele de management durabil cuprind toate suprafețele din perimetrul parcului, cu excepția zonelor de protecție integrală și a zonelor de dezvoltare durabilă, toate activitățile antropice legate de exploatarea resurselor făcându-se cu avizul/acordul Administrației Parcului Natural Porțile de Fier sau a Consiliului Științific.

Suprafața zonelor de management durabil, însumează 107.518,60 ha, reprezentând 83,9 % din suprafața totală a parcului.

Administrația Parcului Natuaral Porțile de Fier impune următoarele reguli de vizitare în perimetrul parcului ׃

În scopul evitării efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului speologic de pe raza Parcului Natural Porțile de Fier, se interzic:

 a) colectările de faună, fosile sau de obiecte de interes arheologic din peșteri, efectuate fără autorizația emisă de Academia Română, potrivit prevederilor art. 45 din OUG 57/2007;

 b) utilizarea neautorizată a peșterilor și desfășurarea unor activități ce pot pune în pericol integritatea sau echilibrul natural al peșterilor;

 c) dislocarea, vânzarea, cumpărarea, colecționarea speleotemelor sau altor resurse ale peșterilor; 

 d) degradarea prin inscripționare sau poluarea peșterilor prin depozitarea în interiorul lor ori în elementele de relief, cu care acestea comunică în mod direct, de obiecte, deșeuri de orice fel, cadavre, substanțe toxice și periculoase, combustibili de orice natură;

 e) distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare din exteriorul sau din interiorul peșterilor;

 f) efectuarea neautorizată, în perimetrul de la suprafață sau în apropierea intrării unei peșteri protejate, a unor lucrări cum ar fi: derocări, defrișări, baraje, explozii, construcții;

 g) îngrădirea accesului persoanelor autorizate spre intrările peșterilor;

 h) popularizarea, mediatizarea datelor precise de identificare și localizare a peșterilor din clasa A, care prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speologic din această categorie.

Pentru evitarea efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului geologic se interzic:

 a) distrugerea, perturbarea sau alterarea siturilor de conservare pentru obiective geologice;

 b) dislocarea, prelevarea rocilor, fosilelor, vegetației de pe aria unui sit de conservare, fără acordul Administrației Parcului Natural Porțile de Fier;

 c) intrarea în perimetrul protejat fără permisul de acces eliberat de Administrația Parcului Natural Porțile de Fier;

 d) schimbarea regimului juridic al unui sit sau al unui teren ce cuprinde un sit de conservare de interes geologic aflat în proprietate publică.

Pe raza Parcului Natural Porțile de Fier mai sunt interzise următoarele activități:

 a) camparea în zonele de protecție integrală;

 b) camparea în zonele de management durabil ;

 c) aprinderea focului în afara localităților cu excepția locurilor special amenajate și semnalizate prin panouri indicatoare;

 d) abandonarea sau depozitarea deșeurilor de orice fel, cu excepția locurilor special amenajate;

 e) circulația autovehiculelor, motoretelor, motocicletelor, a altor vehicule cu motor și a bicicletelor în afara drumurile publice, forestiere, a traseelor turistice după  indicatoarele sau barierele care le limitează accesul.

 f) desfășurarea de activități comerciale de tip ambulant sau amplasarea tonetelor fără aprobarea Administrației Parcului Natural Porțile de Fier , cu excepția zonelor de intravilan și a cabanelor sau pensiunilor turistice care au aprobările legale de înființare și funcționare;

 g) distrugerea sau degradarea panourilor informative sau indicatoare, precum și a plăcilor, stâlpilor sau semnelor de marcaj de pe traseele turistice;

 h) turismul ecvestru în afara traseelor amenajate și semnalizate corespunzător;

 i) fotografierea sau filmarea în scop comercial, fără avizul Administrației Parcului Natural Porțile de Fier ;

 j) recoltarea părții fertile a solului sau a brazdelor de iarbă, cu excepția zonelor din intravilan;

 k) degradarea construcțiilor, adăposturilor, podețelor și a altor amenajări realizate de Administrația Parcului Natural Porțile de Fier ;

 l) desfășurarea de activități în perimetrul Parcului Natural Porțile de Fier sau în apropierea acestuia, ce pot să aibă un impact negativ semnificativ asupra speciilor sălbatice și habitatelor naturale .

3.4. Programe de geoturism existente în zonă

Geo-turismul în această arie naturală protejată se poate desfășura după cele mai ridicate standarde. Se pot efectua drumeții pe trasele marcate din Parcul Natural Porțile de Fier, drumeții ce pot avea durate de 5-8 ore, în funcție de traseul ales. Aceste trasee oferă atât admirarea unor peisaje de o frumusețe rară, dar și vizitarea unor gospodării izolate ale localnicilor. Interesul pentru parcurgerea acestor trasee este crescut datorită varietateății structurilor geologice și diversității petrografice, a reliefului carstic foarte variat, a asociațiilor vegetale ce se dezvoltă pe teritoriul Parcului Natural Porțile de Fier.

Unele dintre trasee pot prezenta interes pentru turismul științific, acestea parcurgând parțial rezervații naturale paleontologice, speologice, forestiere, botanice sau mixte.

Pe aceste trasee se pot desfășura diverse programe turistice, mai simple, de o zi pentru parcurgerea unui singur traseu sau mai complexe, pe durata mai multor zile, pentru parcurgerea unui traseu mai lung sau a mai multor trasee.

Traseul Stariște-Trescovăț

Intrarea în traseu se face de pe drumul național DN 57 la 6 km de la localitatea Svinița, din dreptul popasului turistic Stariște. Este un traseu cu o lungime de aproximativ 10 km care se poate parcurge în cca 6 ore.

 Este un traseu turistic cu un grad mediu de dificultate, unul dintre cele mai spectaculoase trasee din arealul parcului, care ne oferă multe puncte de belvedere asupra Defileului Dunării, traversează diferite tipuri de habitate, iar neck-ul vulcanic Trescovaț este punctul de atracție al traseului.

Foto. nr. 2 Neck-ul vulcanic Trescovăț sursa www.pnportiledefier

Traseul Svinița-Tricule

Intrarea în traseu se face de pe drumul național DN 57 la 1 km de localitatea Svinița . Este un traseu cu o lungime de aproximativ 9 km, care se poate parcurge în cca 5 ore.

 Este un traseu turistic cu un grad mediu de dificultate.  Poteca ne conduce către formațiunea geologică cunoscută sub numele de Amfiteatrul Natural de la Svinița și se continuă către Ciaca Borii, de unde coboară spre cetatea medievală Tricule.

Traseul Cioaca Cremeneasca-Rudina

Traseul pornește de pe drumul național DN 57, la 6 km din Dubova spre Svinița, traseul turistic urmărește un drum vechi forestier ce urcă pe Cioaca Cremeneasca. Timpul mediu de parcurgere este de cca 4 ore . Este un traseu turistic cu un grad mediu de dificultate .

Pe acest traseu turiștii pot observa atât peisajele spectaculoase ale Văii Dunării, cât și modificările nefavorabile determinate de activitățile antropice. Sunt prezente câteva halde de steril rezultate în urma exploatărilor miniere din Defileul Porțile de Fier.

Traseul Valea Liubotina-Rudina

Intrarea în traseu se face de pe drumul național DN 57, la 8 km din Dubova spre Svinița, pe drumul forestier de pe Valea Liubotina. Se poate parcurge în cca 6 ore. Este un traseu turistic cu un grad mediu de dificultate.

Traseul urmărește Valea Liubotina, una dintre cele mai frumoase văi afluente Dunării. Versanții văii sunt acoperiți cu păduri de fag, alături de care se întâlnesc și exemplare izolate de tisă, element ocrotit al florei României. Traseul urcă pe platoul Rudina de unde se poate admira Valea Dunării.

Traseul Cazanele Mari

Traseul pornește de pe DN 57, din centrul localității Dubova . Este un traseu cu o lungime de aproximativ 5 km care se poate parcurge în cca 2 ore. Are un grad mediu de dificultate.

Foto. nr. 3 Cazanele Mari de pe Platoul Ciucarul Mare

Sursa ׃Vasile Bagrinovschi

Cea mai mare atracție a acestei zone o reprezintă laleaua Cazanelor o specie unică care crește pe platoul și pe pereții stâncoși ai Ciucarului Mare, săpați de fluviu cu un aspect spectaculos. Alături de această plantă primăvara suntem întâmpinați de mirosul îmbietor al liliacului.

Foto. nr. 4 Laleaua Cazanelor-specie Foto. nr.5 Liliac sălbatic (Syringa

endemică ( www.cazaneledunarii.com) vulgaris), pe Ciucarul Mare

Traseul Cazanele Mici

 Intrarea în traseu se face de pe drumul național DN57. Este un traseu cu o lungime de aproximativ 2 km care se poate parcurge în cca o oră. Are un grad mediu de dificultate.

Acest traseu oferă o priveliște spectaculoasă către bazinetul Dubova și Cazanele Mari. Pe platoul Cazanelor Mici se pot observa o mulțime de forme și microforme de relief carstic peste care au crescut asociații vegetale de sibliacuri terțiare.

Traseul Alion

Traseul pornește de pe drumul E70, la ieșire din orașul Orșova spre Drobeta Turnu Severin. Este un traseu cu o lungime de aproximativ 4,5 km care se poate parcurge în cca 2 ore.

Dealul Alion oferă puncte de belvedere asupra orașului Orșova dar și asupra hidrocentralei Porțile de Fier I. Pe culmile dealului se poate observa tipul de agricultură practicat de localnici.

Traseul Tarovăț

Intrarea în traseu se face de pe E 70, la ieșire din orașul Orșova spre Drobeta Turnu Severin . Este un traseu cu o lungime de aproximativ 9 km care se poate parcurge în cca 5 ore. Acest traseu turistic are un grad mediu de dificultate .

Traseul Tarovăț parcurge Depresiunea Bahna-Orșova, reprezentând un spațiu în care se pot îmbina foarte bine activitățile de recreere cu cele instructiv educative.

Acest traseu urmărește în mare parte fostul drum de pătrăulă al soldaților ce apărau granița Imperiului Austro-Ungar cu România, la începutul secolului al XIX-lea,.

Traseul Racovăț-Boldovin

Intrarea în traseu se face de pe drumul comunal al localității Ilovița ce urmărește pârâul Racovăț .Este un traseu cu o lungime de aproximativ 11 km care se poate parcurge în cca 5 ore.

Chiar de la începutul traseului se ajunge la punctul fosilifer Racovăț, unul dintre cele 3 puncte fosilifere care alcătuiesc Rezervația paleontologică Bahna, prima rezervație paleontologică de la noi din țară.

Traseul Cazanele Mari 2

Traseul pornește de pe drumul național DN57, la ieșire din localitatea Dubova spre Moldova Noua. Acest traseu se poate parcurge în aproximativ o oră.

Punctele de belvedere sunt numeroase. Se pot admira Cazanele Mari și Veliki Strbac, de pe partea sârbeasca a Dunării. După 10-15 minute, traseul se bifurcă,cu o potecă spre platoul Cazanelor Mari de unde se poate vedea Dunărea șerpuind printre stânci.

Traseului tematic educativ Valea Morilor de Apă 

Intrarea în traseu se face de pe drumul național DN57A, de pe drumul ce iese din localitatea Socol spre Pojejena .Este un traseu cu o lungime medie de aproximativ 22 km.

Acest traseu străbate platourile carstice Cărbunari și Sfânta Elena unde apar numeroase elemente de relief exocarstic cum sunt dolinele, văile carstice seci, lapiezuri etc.

În cadrul comunei Sichevița, existau în trecut un număr de 25 de mori de apă, dintre care 9 sunt încă funcționale. Sunt situate de-a lungul pârâului Camenița și a afluenților săi. Sunt cunoscute sub denumirea de "mori cu ciutură" ele sunt de fapt primul model de moară acționată de forța motrică a apei.   

Traseul turistic ,,Crucea Sf. Petru"

Intrarea în traseu se face de pe drumul comunal ce traversează localitatea Gura Văii, la cca. 50 m. de podul de cale ferată. Este un traseu ce se poate parcurgere în cca 3 ore.

De pe Dealul Crucii se poate admira, Sistemul Hidroenergetic și de Navigație Porțile de Fier I. Pe acest deal se găsește o pădure de amestec cu elemente de carpen, gorun, tei precum și elemente mediteraneene cum sunt cărpinița, ghimpele și liliacul, ultimul este predominant pe versanții dinspre Dunăre.

Traseului Dubova-Cazanele Mici

Traseul pornește de pe drumul național DN57, în golful Dubova. Este un traseu cu o lungime de aproximativ 9 km care se poate parcurge în cca 4 ore.

De pe acest traseu se pot admira Cazanele Mari și Veliki Strbac, de pe malul sârbeasc al Dunării. Apar numeroase forme și microforme de relief carstic . Pe platoul Cazanelor Mici calcarele sunt străbătute de lapiezuri pe care se dezvoltă sibliacurile terțiare alcătuite în special din liliac, cărpiniță, mojdrean, scumpie . 

În perimetrul Parcului Natural Porțile de Fier se pot desfășura câteva variante de programe turistice ce au asigurate serviciile de ghid din partea personalului Administrației acestui areal protejat.

Program de o zi . Transport auto si naval.

Se începe cu preluarea grupului din Drobeta Turnu Severin.

Se vizitează Muzeului Regiunii Porților de Fier, situat în Drobeta Turnu Severin și ruinele castrului roman "Drobeta", ce este situat în curtea muzeului. Acest castru apăra podul peste Dunăre construit de către Apolodor din Damasc, astăzi mai străjuiec ruinele picioarelor podului, câte unul pe fiecare mal al Dunării. Acest muzeu este în reabilitare fiind închis actualmente.

Traseul se continuă pe drumul european E 70 de-a lungul malului Dunării, prin defileul sculptat de acest fluviu în Munții Carpați. Frumusețea acestui drum este amplificată de numeroasele elemente naturale cu un mare potențial geo-turistic.

La ieșirea din loc. Gura Văii turiștii poat vizita Complexul Hidroenergetic și de Navigație "Porțile de Fier", ce reprezintă cea mai mare construcție de acest fel din România. Construcția se desfășoară între malurile romanesc și sârbesc ale Dunării, alcătuit din barajul deversor, ecluze, blocuri de comandă, centrale hidroelectrice. Aici se găsește și un muzeu ce  se poate vizita, acesta fiind alcătuit din secții de geologie, arheologie și etnografie.

Traseul se continuă până la Mănăstirea Vodița, situată la cca. 1,0 km de la E 70. Aici turiștii pot vizita ruinele celei mai vechi așezări monahale din Țara Românească întemeiată de voievodul Vladislau Vlaicu la rugămintea călugărului Nicodim, în anul 1372. Se poate vizita  și mănăstirea actuală, ridicată în 1990.

Intrâd pe DN 70 aproximativ 4km, se poate vizita unul dintre cele mai interesante puncte fosilifere din tară –  rezervația paleontologică Bahna.

Se revine pe E70 urmărind Valea Dunării, până în localitatea Orșova. Aici turiștii poat lua masa și pot vizita obiectivele turistice importante din oraș cum sunt Catedrala Romano Catolică, faleza Dunării unde există o bază de antrenament a sportivilor de caiac-canoe.

La marginea orașului se poate vizita Mănăstirea Sf. Ana, ridicată de cunoscutul ziarist interbelic Pamfil Șeicaru. Aici se află și Muzeul Memorial Pamfil Șeicaru.

Din orașul Orșova, programul turistic se poate desfășura în doua variante:

1.     Folosirea unui mijoc de transport auto:

Grupul de turiști este preluat de către mijlocul de transport.

Din orașul Orșova, traseul urmărește  DN 57. În satul Eșelnița se poate vizita Muzeul Etnografic și Centrul de Creștere în Captivitate a Țestoasei lui Hermann. Acest centru de cercetare a fost înfințat prin proiecte cu finațare externă, de către Universitatea din București .

Continuând traseul pe DN 57, la intrarea în Golful Mraconia se află "Chipul lui Decebal", basorelief sculptat într-o coloana monolitică naturală de calcar, care întâmpină impunător turiști. Se poate vizita și mănăstirea Mraconia, mănăstire ce a fost inițial un punct de dirijare a navigației fluviale.

Foto. nr. 6 "Chipul lui Decebal"- basorelief

Sursa Guran Gabriela

Traseul continuă cu  parcurgerea Cazanelor Dunării , sectorul cel mai frumos și impunător al Clisurii Dunării, care reprezintă o rezervație naturală mixtă. Pesajele geoturistice sunt numeroase și de o mare valoare științifică și educativă. În zona Cazanelor Dunării relieful carstic este bine reprezentat și foarte spectaculos. Endocarstul este bine reprezentat prin peșteri și avene . Fenomenele exocarstice: chei, doline, uvale, lapiezuri sunt de asemenea bine reprezentate, în special în platoul carstic Sfânta Elena și în dealurile Ciucarul Mare și Ciucarul Mic.

Intoarcerea turiștilor în orașul Orșova se face pe DN 57.

2.  Folosirea unor nave de pasageri :

Turiștii se pot îmbarca pe nave fluviale de pasageri cum ar fi Dierna, Danubius și Flamingo puse la dispoziție de agenți economici din orașul Orșova, pentru vizitarea Cazanelor Dunării.

După vizitarea obiectivelor turistice din zona Cazanelor Dunării turiștii se întorc în locul de plecare (orașul Dr. Tr. Severin sau Orșova). Distanța parcursă în acest traseu este de cca. 120 km dus-întors, din Drobeta Turnu Severin și 60 km dus-întors din Orșova.

Trasee de drumeție de o zi.

  Se pot face drumeții pe trasele marcate din Parcul Natural Porțile de Fier, cu durate de 5-8 ore, în funcție de traseul ales. Administrația parcului oferă turiștilor servicii de ghid turistic pentru un numar de 10 trasee turistice. Pe aceste traseee se pot parcurge peisaje pitorești, sau se pot vizita gospodăriile izolate ale localnicilor pentru a afla care sunt ocupațiile și tradițiile acestora .

Aceste trasee prezintă interes pentru geo-turism deoarece o parte dintre ele traversează rezervații natuale paleontologice, botanice sau mixte, iar peisajele sunt unice.

Traseele pe care se pot desfășura drumeții sunt:

–   Traseul Vodița;

–   Traseul Boldovin, începe din localitatea Ilovița și ajunge până la Vf. Boldovin;

–    Traseul Ciucarul Mare străbate parțial rezervația cazanele Mari și Mici;

–    Traseul Ciucarul Mic, străbate parțial rezervația cazanele Mari si Mici;

–   Traseul Tarovăț, începe de la râul Bahna și urmează o parte din vechea graniță Austro-Ungară, apoi coboară în orașul Orșova;

–    Traseul Ciucarul Mare străbate parțial rezervația cazanele Mari și Mici;

–    Traseul Ciucarul Mic, străbate parțial rezervația cazanele Mari si Mici;

–    Traseul Plavisevița – Liubotina;

–     Traseul Sf. Elena – Gârnic;

–     Traseul Crucea lui Sf. Petru;

–    Traseul "Amfiteatru Șvinița -Trikule";

–    Traseul Trescovat, ce permite parcurgerea neckului vulcanic până în zona de vârf;

Programe de geo-turism le sunt oferite turiștilor și de către Asociația Turism și Agrement Cazanele Dunării, înfințată de către proprietarii de pensiuni din zona Cazanelor Dunării. Dintre aceste programe cele mai solicitate de către turiști sunt ׃

– activitățile de agrement nautic se axează pe plimbarea cu barca cu motor în Cazanele Dunării, cu hidrobicicleta sau cu banana trasă de barcă în Golful Dubovei, skiul nautic.

Foto. nr. 7 Plimbare cu barca cu motor în zona Cazanelor Dunării

Sursa www.cazaneledunarii.com.ro

– pescuitul sportiv poate fi practicat de către toți turiștii. Proprietarii pensiunilor se ocupă de obținerea avizelor necesare , asigură transport cu barca cu motor și amenajază zonele de pescuit alături de pescari locali experimentați.

– drumeții montane pe traseele din zona Cazanelor Dunării alături de ghizi locali.

– în timpul plimbării cu barca se poate practica speoturismul, prin vizitarea

Peșterii Veterani și gura de intrare a Peșterii Ponicova.

Foto. nr. 8 Peștera Ponicova – intrarea de pe Dunăre

Sursa ׃Vasile Bagrinovschi

– Cicloturismul este o formă de turism activ foarte răspândită. Traseul propus de Asociația Turism și Agrement Cazanele Dunării se desfășoară între Cazanele Mari și Orșova, de unde se pot admira frumusețile naturii și obiectivele istorice.

– Mountain-bike este un tip de turism sportiv, care se practică pe trasee de munte cu biciclete echipate pentru drum accidentat. În Munții Locvei și Almăjului există mai multe trasee neomologate încă. În perimetrul Parcului Natural Porțile de Fier se pot străbate următoarele trasee, cu intrare din DN 57 :

traseul numit – " drumul Pemilor "- care ne oferă posibilitatea de a vizita satele cu populație de etnie cehă – Bigăr, Eibenthal și Baia Nouă

traseul ce cuprinde gospodării tărănești tradiționale, sălașele, aflate pe versanții

dealuirilor din jurul localității Dubova.

Foto. nr 9 Casă veche a localnicilor de etnie cehă din Gîrnic

Sursa www.tymestours.ro

– plimbări cu căruța trasă de cai pe traseul Valea Ponicovei – Sbag . Intrarea pe traseu se face din DN 57, din apropiere de Primaria Dubova. Se străbate apoi drumul forestier pe Valea Ponicovei. Traseul are o lungime este de aproximativ 12 km ce poate fi străbătut într-un timp aproximativ de 6 ore. Este un traseu nemarcat și neomologat.

Turiștii pot admira Valea Ponicovei pe care s-a format o frumoasă cascadă, în partea superioară a traseului se poate admira o spectaculoasă panoramă a Cazanelor Dunării, dar și așezarile tradiționale ale localnicilor.

– Practicarea alpinismului se poate face de către turiști într-un un poligon de alpinism, care cuprinde anumite elemente cum sunt : escalada, rapelul și tiroliană. În permanență activitățile din poligon sunt îndrumate de monitori și instructori atestați, și se folosesc echipamente profesionale ce oferă siguranță.

Foto.nr.10 Alpinism în zona Cazanelor Dunării

Sursa www.cazaneledunarii.com.ro

Din punct de vedere al recreerii și turismului, teritoriul Parcului Natural Porțile de Fier este împărțit în următoarele zone de către Administrația parcului:

1. Zone liniștite – sunt cele 61 de zone de protecție integrală, conform Planului de Management al Parcului Natural Porțile de Fier.

În aceste zone sunt interzise :

– intrarea fără un ghid sau ranger autorizat al Administrației Parcului Natural Porțile de Fier;

– intrarea cu orice vehicul motorizat sau nemotorizat;

– abaterea de la traseele stabilite și marcate;

– activitățile turiștilor de degradare sau distrugere a habitatelor și speciilor protejate;

– camparea .

În aceste zone sunt permise:

– excursii tematice, cu elevii numai în prezența unui ghid sau ranger autorizat al Administrației Parcului Natural Porțile de Fier;

– excursii științifice, realizate de către cercetători individuali sau grupuri de studenți

2. Zone de recreere și educative care cuprind ׃

Traseele turistice recreative existente , și cele care urmează a se înființa;

În aceste zone sunt interzise :

– intrarea cu vehicole motorizate;

Sunt permise următoarele activități׃

– parcurgerea traseelor de către turiști fară a fi nevoie de prezența unui ghid sau ranger autorizat al Administrației Parcului Natural Porțile de Fier. Regulile parcului sunt expuse pe panouri de atenționare și informative, care sunt situate la intrările pe trasee. În cadrul Parcului Natural Porțilde de Fier există în prezent 16 trasee turistice care suntsemnalizate cu semne colorate potrivit standardelor naționale.

Trasee turistice educative, existente în prezent, dar și cele care urmează a se înființa;

În aceste zone sunt interzise :

– intrarea cu vehicole motorizate;

Sunt permise următoarele activități׃

– parcurgerea traseelor de către turiști fară a fi nevoie de prezența unui ghid sau ranger autorizat al Administrației Parcului Natural Porțile de Fier. Regulile parcului sunt expuse pe panouri de atenționare și informative, care sunt situate la intrările pe trasee.

Celelalte zone din arealul parcului, cu excepția zonelor de protecție integrală nominalizate și descrise în Planul de Management al Parcului Natural Porțile de Fier.

În aceste zone se permite accesul turiștilor, neînsoțiți de ghizi sau rangeri ai Administrației Parcului Natural Porțile de Fier, pentru a putea practica diferite activități turistice

Intrarea este permisă cu orice mijloace de transport, doar pe căile de transport existente .

3. Zone de cazare permanente

În prezent turiștii care ajung în Parcul Natural Porțile de Fier se pot caza în cele 2 hoteluri de 3 stele , 2 hosteluri de 3 stele, 27 de pensiuni turistice dintre care 2 pensiuni turistice de 4 stele, 8 pensiuni turistice de 3 stele, 2 pensiuni turistice de 2 stele, 2 pensiuni turistice de 4 flori, 14 pensiuni turistice de 3 flori, 6 pensiuni turistice de 2 flori și 3 pensiuni turistice de 1 floare. În afară de aceste pensiuni mai există 3 ansambluri de camere de închiriat și 2 ansambluri de căsuțe de tip camping.

4. Zone de campare temporară

Sunt locurile unde turiștii își pot instala corturi și pot desfășura drumeții, pescuit sportiv, sporturi nautice etc.

În perimetrul Parcului Natural Porțile de Fier nu există în prezent amenajate astfel de zone, deși în anumite zone sunt instalate corturi în special de către pescari .

Administrația parcului cu sprijinul autorităților publice locale au identificat locuri de campare temporare care vor fi amenajate corespunzător pentru o bună desfășurare activităților turistice.

5.Zone de oprire temporară

Sunt reprezente de numeroase parcări situate pe toate drumurile de acces din interiorul Parcului Natural Porțile de Fier. Aceste parcări sunt situate în puncte de belvedere de unde turiștii pot admira peisajele unice. Oparte dintre aceste parcări sunt dotate cu bănci, mese, coșuir de gunoi etc.

6. Zone pentru picnic

Aceste zone sunt numeroase în arealul Parcului Natural Porțile de Fier . Acestea sunt situate în apropierea localităților, unde populația locală iese la picnic.

În aceste zone turiștii au acces cu mijloace motorizate și se desfășoară activități recreative de picnic: grătar, jocuri cu mingea, înot, plajă etc.

Cele mai fregventate sunt văile Berzasca, Mraconia, Bahna, Jidoștița etc.

Un alt obiectiv important al geoturismului îl reprezintă activitatile educationale desfășurate în perimetrul parcului. Acestea se realizează pentru a implementa planul de management al Parcului Natural Porțile de Fier.

Periodic se fac campanii de conștientizare în care se realizează informarea și educarea populație asupra speciilor protejate din Parcul Natural Porțile de Fier , în special asupra speciilor de reptile.

În cadrul campaniilor de conștientizare au fost realizate acțiuni în toate școlile de pe teritoriul parcului pentru implicarea elevilor și profesorilor în activității de protejare a speciilor de plante și animale.

Populația locală este chestionată pentru stabilirea nivelului de cunoaștere a amenințărilor asupra speciilor, astfel în viitor personalul Administrației Parcului Natural Porțile de Fier va reuși să implementeze cu success noi programe. Presa locală ajută la diseminarea informațiilor.

3.5. Promovarea turistică a Parcului Natuaral Porțile de Fier

Pentru a promova turismul în Parcul Natural Porțile de Fier se implică o mulțime de instituții, asociații și site-uri de specialitate.

O promovare activă este realizată de către Administrația Parcului Natural Porțile de Fier. Personalul acestei instituții a desfășurat activități de informare-documentare în cadrul comunităților locale și printre turiști prezentâdu-le obiectivele turistice din cadrul parcului. Periodic sunt împărțite pliate informativ –descriptive atât localnicilor cât mai ales turiștilor din unitățile de cazare din arealul parcului.

Administrația Parcului Natural Porțile de Fier deține o pagină web, www.pnportiledefier.ro, unde sunt postate o mulțime de date foarte utile pentru turiștii care își petrec vacanța în acestă zonă. Este prezentată o descriere detaliată a traseelor de vizitare, punctele de informare-documentare, regulile de vizitare, unitățile de cazare, o galerie foto etc.

Pentru o dezvoltare durabilă a turismului de către membrii comunităților locale, Administrația Parcului Natural Porțile de Fier a elaborat un Plan de Management al Vizitatorilor care stabilește obiectivele și acțiunile necesare pentru asigurarea codițiilor optime de vizitare. Astfel se poate îndruma tipul potrivit de turist spre zona potrivită, astfel încât impactul negativ asupra naturii și asupra comunităților locale să fie unul foarte mic.

Administrația Parcului Natural Porțile de Fier a elaborat o Strategie de Comunicare care stabilește un program de activități necesare pentru a face cunoscută zona, pentru a promova tradițiile localnicilor și pentru a sprijini conservarea biodiversității și a peisajului în arealul Parcului Natural Porțile de Fier.

Conform Raportului de activitate pe anul 2013 întogmit de către Administrația Parcului Natural Porțile de Fier, activitatea de conștientizare și comunicare s-a realizat prin ׃

în 6-7 aprilie s-au desfășurat Zilele Parcului Natural Porțile de Fier cu această ocazie s-au efectuat acțiuni de conștientizare la primăriile din municipiile Orșova și Moldova Nouă, în cadrul a 11 școli din cadrul Parcului Natural Porțile de Fier, două târguri de produse tradiționale în localitățile Orșova și Moldova Veche. În cadrul celor două târguri au fost degustate și vândute produsele tradiționale , au fost distribuite materiale informative și revista parcului.

activitate de conștientizare și prezentare a Parcului Natural Porțile de Fier în cadrul Centrului de Informare Dubova pentru studenții din cadrul Universității București ai Facultății de Geografie urmată de deplasarea acestora în cadrul Rezervației Cazanele Mari.

activitate de conștientizare și prezentare a Parcului Natural Porțile de Fier în cadrul Centrului de Informare Dubova pentru studenții din cadrul Universității Babeș Bolyai Cluj Napoca ai Facultății de Mediu, urmată de deplasarea acestora în cadrul Rezervației Cazanele Mari.

Participarea la Ziua Europeană a Parcurilor în două locații , respectiv la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara în data de 31.05.2013 și la sediul RNP ROMSILVA din București în data de 23.05.2013. S-a participat cu materiale promoționale, informative și produse gastronomice tradiționale locale.

Participarea cu materiale promoționale, informative și produse gastronomice tradiționale locale la două târguri de turism, în Serbia la Belgrad (11.10.2013) și la NoviSad (4.10.2013)

Participarea la Ziua Parcului Național Djerdap (5.06.2013)

Participarea cu materiale informative la Festivalul Dunării (1.09.2013)

Interviuri și comunicate la mass-media locală, televiziuni, posturi de radio, ziare, cu ocazia unor evenimente locale sau reportaje cu specific turistic.

În anul 2013 Administrația Parcului Natural Porțile de Fier a implementat activități din trei proiecte cu fonduri europene ׃

ˮManagementul integrat al diversității biologice și al peisajului pentru dezvoltarea regională durabilă și a conectivității ecolgice Carpațiˮ, lider Administrația Parcului Național Piatra Craiului, iar unul dintre parteneri este Administrația Parcului Natural Porțile de Fier;

ˮÎmbunătățirea statutului de conservare pentru speciile și habitatele prioritare din zonele umede ale Porților de Fierˮ, lider este Agenția pentru Protecția Mediului Caraș Severin, iar unul dintre parteneri este Administrația Parcului Natural Porțile de Fier;

ˮRNP Romsilva-Administrația Parcului Natural Porțile de Fier, garant al unui sitem adecvat de management al biodiversitățiiˮ, lider este Administrația Parcului Natural Porțile de Fier;

Promovarea turistică a zonei Cazanelor Dunării este realizată și de către Asociația Turism și Agrement Cazanele Dunării, inființată în anul 2009 de către un grup de proprietari de pensiuni turistice și organizatori de activități de agrement din zona Cazanelor Dunării. Aceștia au realizat site-ul www.cazaneledunarii.com.ro cu ajutorul căruia urmăresc promovarea și dezvoltarea turismului durabil în zona Cazanelor Dunării.

Site-ul le oferă turiștilor o prezentare a principalelelor obiective turistice, a traseelor turistice omologate, prezentarea activităților de agrement oferite de către pensiunile din zona Cazanelor Dunării și oferta de cazare a pensiunilor din zonă.

Există o mulțime de site-uri de specialitate care promovează arealul Parcului Natural Porțile de Fier. Aceste site-uri sunt de mare ajutor pentru cei care doresc să viziteze acestă zonă turistică. Prin postarea unor fotografii ale obiectivelor naturale și a celor antropice, alături de prezentarea succintă a acestor obiective turiștii sunt atrași spre aceste locuri.

Există o mulțime de site-uri cu ajutorul cărora sunt promovate pensiunile turistice de pe teritoriul Parcului Natural Porțile de Fier. Cu ajutorul acestora pensiunile își prezintă oferta de cazare, prețurile și programele turistice . Folosindu-se de aceste informații turiștii pot alege ofertele cele mai bune, ce se potrivesc necesităților acestora și își pot face rezervări.

www.cazaneledunarii.com

www.dunarea.exploratorii.ro

www.clisura-dunarii.com

www.infopensiuni.ro

www.turismland.ro

www.ariiprotejate.eu

www.portiledefier.ro

www.infodestinatii.com

www.speleoevent.ro

www.pensiuni.org

www.ghiduri-turistice.info

www.welcometoromania.ro

www.inromania.ro

www.traiesteromaneste.ro

3.6. Analiza SWOT a geoturismului în Parcul Natural Porțile de Fier

În cadrul tabelului SWOT am analizat elementele de interes geoturistic ׃ elementele potențialului natural legate de relief și de dinamica lui, infrastructura, gradul de accesibilitate, posibilitățile de dezvoltare și factorii restrictivi care împiedică dezvoltarea ei. Am eliminat elementele de floră și faună , dar și pe cele antropice.

În cadrul analizei SWOT elementele de potențial geoturistic sunt prezentate ca și puncte forte deoarece prin varietatea lor oferă numeroase perspective de exploatare și dezvoltare a geoturismului.

Localizarea Parcului Natural Porțile de Fier pe culoarul european este considerat un punct forte deoarece accesul se face foarte ușor și este un drum intens circulat.

Potențial geoturistic este foarte mare, fiind considerat un muzeu în aer liber în rezervațiile fosilifere . Aici turiștii pot observa întregul trecut geologic al regiunii.

Munții cu înălțimi domoale asigură un grad ridicat de accesibilitate parcului. Asfel traseele turistice ce străbat aria protejată au în marea majoritate grad mediu de dificultate.

Marea varietate de roci determină o diversitate a formelor de relief. Astfel relieful prin diversitatea peisajelor sporește interesul pentru practicarea geoturismului.

Elementele de peisagistică create de Dunăre oferă cele mai valoroase atracții turistice ale Parcului Natural Porțile de Fier. Sectoarele de îngustare s-au format în urma străpungerii de către Dunăre a unor zone cu roci mai moi, calcarele, iar bazinetele și sectoarele de lărgire a albiei de traversarea zonelor cu roci mai dure, respectiv roci cristaline și roci magmatice.

Relieful endocarstic și exocarstic este foarte variat. Formele carstice de suprafață sunt formate din lapiezuri, doline , văi de doline, chei scurte . Dezvoltatrea unor peșteri în cadrul Parcului Natural Porțile de Fier a permis practicarea speoturismului.

Potențialului oferit de construirea lacului de acumulare se valorifică prin obținerea curentului electric în cadrul Complexului hidroenergetic Porțile de Fier I, prin creșterea capacității de transport a navelor fluviale, alimentarea cu apă a unor localități. În urma creșterii nivelului apei, după construirea lacului de acumulare, se pot practica numeroase croaziere pe Dunăre pentru a putea admira în special zona Cazanelor Dunării, porțiunea cea mai spectaculoasă. Sporturile nautice, croazierele sunt atracții turistice oferite de o mare parte a agenților economici din turism.

Odată cu construirea barajului de la Gura Văii și formării lacului de acumulare, gurile de vărsare a afluenților direcți ai Dunării au fost inundate și transformate în golfuri .Cele mai mari golfuri sunt cele ale râurilor Cerna, Bahna și Mraconia .

Climatul temperat cu influențe mediteraneene este favorabil practicării activităților turistice, contribiund la dezvoltarea unor elemente rare de floră și faună.

Punctele slabe prezentate pot pune în pericol dezvoltatea durabilă în cadrul

Parcului Natural Porțile de Fier. Analizând aceste puncte slabe putem remarca faptul că această zonă protejată se confruntă cu poluarea mediului. Depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor de către turiști dar și de către agenții economici reprezintă una dintre cauzele principale ale poluării mediului. Pentru a rezolva această situație se recomandă amplasarea în diferite locuri a mai multor containere speciale pentru colectarea deșeurilor în vederea reciclării.

În situația în care lipsește rețeaua de canalizare , în special în zonele în care sunt construite pensiuni, se recomandă construirea unor siteme de tratarea apelor uzate pentru a evita degradarea ecosistemelor naturale.

Este nevoie de o monitorizare permanentă a activităților turistice pentru a evita aglonerarea și suprasolicitarea unor zone protejate ce poate duce la degradarea acestora. În schimb trebuie promovate zonele de interes geoturistic mai puțin vizitate pentru a evita concentrarea turiștilor în zona Cazanelor.

În alegerea destinației turistice este foarte importantă infrastructura rutieră, de aceia pe turiști îi poate descuraja drumurile slab dezvoltate și neamenajate , chiar periculoase deoarece se produc căderi de pietre de pe versanți. Pentru a rezolva acestă situație trebuie alocate fonduri financiare mai mari de către administrațiile locale sau aplicarea unor programme cu finanțare europeană.Tot pentru confortul și siguranța turiștilor trebuie amplasate mai multe relee de telefonie mobilă cu o mai mare acoperire.

Raportându-ne la potențialul turistic foarte mare al Parcului Natural Porțile de Fier, această zonă nu este suficient de mult promovată . Pe teritoriul Parcului Natural Porțile de Fier nu există nici o agenție de turism, iar proprietarii de pensiuni nu le promovează suficient de mult .

Pe ansamblu baza de cazare este insuficient dezvoltată, în anumite cazuri condițiile oferite nu sunt foarte bune. Poate fi deficitară în animite locații alimentarea permanentă cu apă sau administrarea spațiilor de alimentație publică.

Un alt neajuns îl contituie angajarea personalului necalificat de către proprietarii de pensiuni care determină o scădere a calității serviciilor oferite turiștilor.

Desfășurarea activităților economice trebuie să se facă sub o atentă supraveghere a autorităților pentru a evita poluarea mediului. Transporturile pe Dunăre sunt intense, ocazional producându-se accidente care pot polua apele fluviului. Sunt de evitat activitățile miniere care pot avea un impact negativ asupra mediului. În localitățile Berzasca, Moldova Nouă există halde de steril, agregate de mină dezafectate, rămase în urma închiderii unor exploată miniere.

Urmărind tabelul analizei SWOT, în paralel punctele slabe și oportunitățile, se observă faptul că există o posibilitate de rezolvare a punctelor slabe. Pentru a rezolva aceste probleme trebuie respectată legislația în vigoare, autoritățile locale și proprietarii de pensiuni trebuie să îmbunătățească infrastructura turistică și să promoveze mai mult acestă zonă.

Concluzii

Turismul este una dintre ramurile economice cu mari șanse de dezvoltare în spațiul Parcului Natural Porțile de Fier. Potențialul turistic variat și nevoia de locuri de muncă pentru populația disponibilizată din activitățile miniere , reprezintă punctele forte ale dezvoltării acestei ramuri în arealul parcului.

În condițiile în care pe plan internațional se manifestă un interes tot mai mare din partea turiștilor pentru arealele rămase intacte și pentru un turism în natură, parcurile și ariile protejate se constituie în veritabile obiective turistice. Carta europeană a turismului durabil în ariile protejate promovează un turism responsabil bazat pe strategii de dezvoltare turistică grefate pe resurse propii, bunurile istorico-artistice, naturale, produsele specifice, tradițiile locale, etc (Ambiente,2003).

În prezent, Parcul Natural Porțile de Fier este tot mai accesibil pentru turiști, ceea ce reprezintă un pericol pentru biodiversitate datorită fenomenului colectării neautorizate a unor specii din floră și fauna sălbatică, fiind necesar un sistem de monitorizare a stării populațiilor amenințate, rare și endemice, pentru a împiedica degradarea peisajelor naturale.

Pentru valorificarea potențialului natural al Parcului Natural Porțile de Fier se pot desfășura foarte multe activități turistice cu un mare impact educativ asupra celor care vizitează zona.Parcul Natural Porțile de Fier este considerat un muzeu în aer liber în rezervațiile fosilifere .

Relief endocarstic și exocarstic este foarte variat. Se pot vizita peșterile din arealul Parcului Natural Porțile de Fier dar și numeroase forme carstice de suprafața. Aceste locuri sunt perfecte pentru excursii tematice cu studenții sau elevii care pot să observe întreaga gamă a formelor de relief carstic.

Defileul Dunării este o vale transversală cu versanți abrupți, puternic înclinați unde putem observa întregul trecut geologic al regiunii.

Analizând infrastructura în cadrul Parcului Natural Porțile de Fier se constată că există numeroase deficiențe cum ar fi lipsa rețelei de canalizare și de apă pe o mare parte a teritoriului parcului, drumurile ar trebui reabilitate, punctele de informare trebuie să asigure permanent legătura cu turiștii dar și cu localnici. Foarte importantă este întreținerea traseelor turistice pentru a se putea desfășura activitățile turistice în bune condiții și în deplină siguranță pentru turiști.

Turismul nu se poate dezvolta încă pe măsura potențialului natural existent. Unitățile de cazare nu sunt suficiente, nu prezintă suficiente dotări, aceasta contribuind la limitarea atractivității zonei. Din păcate, în ultima perioadă, există riscul dezvoltării unui tip de turism neorganizat, haotic, limitat la pescuit și petrecerea timpului liber pe malul Dunării sau “ la gratar”.

Pentru a sprijini practicarea geo-turismului în cadrul Parcului Natural Porțile de Fier este nevoie de o implicare mai activă atât a autorităților locale cât și a proprietarilor de pensiuni din perimetrul parcului.

Proprietarii de pensiuni, prin infințarea unor asociații de turism își vor promova mai bine afacerile și în același timp vor oferi turiștilor servicii de calitate.

Urmărind analiza SWOT a geoturismului în cadrul Parcului Natural Porțile de Fier se poate observa faptul că punctele tari și oportunitățile sunt mari numeroase decât punctele slabe și riscurile. În concluzie se poate afirma faptul că există bune premise pentru practicarea geo-turismului în acest areal cu condiția ca agenții economici din turism să respecte legislația în vigoare.

Bibliografie

Hose A., Th.,(1995), Newsome D., Dowling R., (2006) – Geoturism – sustainability, impacts andmanagement, Elsevier Butterworth-Heinemann, Oxford, pg. 221

Newsome D., Dowling R. (2010) – Geoturism: The Tourism of Geology and Landscape, Goodfellow Publishers Limited, Woodeaton, Oxford cap. 18

Posea Gr., Popesci N., Ielenicz M. (1974) – Relieful României, Ed. Stiințifică, București

Manea G. (2003) – Naturalitate și antropizare în Parcul Natural Porțile de Fier, Ed. Universității din București.

Mazilu Mirela (2011) – Turism și dezvoltare durabilă,Ed. Universitaria, Craiova.

M Mazilu, R Marinescum Sustainable Tourism in Protected Areas–Case Study of the Iron Gates Natural Park

2008/4/2,Rural Futures Conference, organized by University of Plymouth and School of Geography,p.4

Mazilu Mirela(2006)- Ecoturism și amenajări turistice,Ed.Scrisul Românesc,2006.

Mazilu Mirela (2007) – Geografie turistică, Ed. Didactică și Pedagogică, București

Legea privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național, Secțiunea a III-a Zone Protejate, nr.5/2000, în Monitorul oficial al României, nr152/12.04.2004

Planului de Management al Vizitatorilor în Parcul Natural Porțile de Fier

Raportul de activitate al Administrației Parcului Natural Porțile de Fier pe perioada 01..01.2013-01.12.2013

www.portiledefier.ro

www.pnportiledefier.ro

www.cazaneledunarii.com

www.cazaneledunarii.com.ro

www.dunarea.exploratorii.ro

www.clisura-dunarii.com

www.ariiprotejate.eu

BIBLIOGRAFIE

Dincă, C. – Tehnician în Turism, Editura Didactică și Pedagogică, 2009,

Mazilu, M – Turism și dezvoltare durabilă, Editura Universitaria, Craiova, 2011;

Mihai, Ștefania, ș.a. – Turism și Alimentație, Editura CD Press

Rotaru, G., Moraru, C., – Analiza riscurilor. Punctele Critice de Control, Editura Academica, Galați, 1997

Rotaru, G., Sava, N., – Managementul siguranței alimentelor, suport curs, Universitatea Dunărea de Jos, Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor, Galați, 2007;

Rotaru, G., Stănciuc, N., – Managementul Siguranței Alimentelor, Editura Academica, 2009,