Implementarea Regulatorului Digital DE Turatie CU Actiune Continua Tip Rdc F LA C.h.e. Clabucet

TEMA:IMPLEMENTAREA REGULATORULUI DIGITAL DE TURATIE CU ACTIUNE CONTINUA TIP RDC-F LA C.H.E. CLABUCET

Cuprins

Introducere. Generalitati

1.1. Stadiu actual si de viitor de producere a energiei electrice din surse regenerabile- energia hidro

1.2. Motivarea acestui proiect

Amenajarea hidrotehnica a Raului Dambovita

2.1. Schema de amenajare

2.2. Descrierea amenajarii Raului Dambovita

2.2.1. Acumularea Pecineagu

2.2.2. Circuitul hidrotehnic

2.2.3. Galeria de aductiune

2.2.4. Captarile secundare Cascoe si Draxin

2.2.5. Casa vanelor si castelul de echilibru

2.2.6. Nodul de presiune

2.2.7. Galeria, conducta fortata si distribuitorul

2.2.8. Centrala

2.2.9. Instalatia de golire a distribuitorului

2.2.10. Vana sferica VS 150-340

2.2.11. Instalatia de epuisment

2.2.12. Grupul de ulei sub presiune-GUP 1,6-10

2.2.13. Instalatia de aer comprimat de inalta presiune

2.2.14. Instalatia apei de racire

2.2.15. Turbina hidraulica FVM 33-112

2.2.16. Instalatia de ungere cu unsoare consistenta vana sferica

2.2.17. Hidrogeneratorul HVS 340/R 5-1

2.2.18. Instalatia de stins incendiu la generator

2.2.19. Sistemul de excitatie a generatorului HVS 125-12

Studiu de caz – Regulatorul digital de turatie cu actiune continua tip RDC-F

3.1. Domeniu de utilizare

3.2. Structura regulatorului

3.2.1. Caracteristici tehnice

3.2.1.1. Caracteristici generale

3.2.1.2. Conditii mecanice si climatice

3.2.1.3. Caracteristici de acordare si performanta

3.3. Caracteristici functionale

3.4. Descriere, functionare

3.4.1. Masura de frecventa

3.4.2. Bucla de reglare principala

3.4.3. Stabilirea consemnului

3.4.4. Limitarea electronica a deschiderii

3.4.5. Incarcare stimulenta

3.5. Panoul operator OP 7

3.5.1. Aspect. Componenta

3.6. Modul de operare in panoul OP 7

3.7. Montajul regulatorului

3.8. Punerea in functiune a regulatorului

3.8.1. Etalonarea regulatorului

3.9. Exploatarea si intretinerea regulatorului

3.9.1. Pornirea si functionarea in regim “Pozitioner”

3.9.2. Pornirea si functionarea in gol in regim automat

3.9.3. Functionarea in sarcina

3.9.4. Functionarea in regim de reglaj secundar frecventa-putere

3.9.5. Functionarea in regim insular

3.9.6. Oprirea normala a grupului

3.9.7. Oprirea de avarie

3.9.8. Utilizarea si modificarea parametrilor aflati in ecrane

3.9.9. Defectiuni. Semnalizari

3.9.10. Intretinere. Verificari

3.9.11. Instructiuni de tehnica securitatii muncii

Modelul matematic al regulatorului

Contributia personala la proiect

5.1. Rezultate

5.2. Concluzii

6. Bibliografie

IMPLEMEMTAREA REGULATORULUI DIGITAL DE TURATIE CU ACtIUNE CONTINUUA PENTRU TURBINE FRANCIS TIP RDC-F LA CHE CLABUCET

1 INTRODUCERE.GENERALITATI

1.1. STADIUL ACTUAL SI DE VIITOR DE PRODUCERE AL ENERGIEI ELECTRICE DIN SURSE REGENERABILE – ENERGIA HIDRO

De ce HIDRO?

Pentru ca este o resursa naturala,regenerabila, mereu disponibila si predictibila.

O amenajare hidrotehnica,odata ce presupune constructia unui baraj,este intotdeauna polivalenta.Ea indeplineste simultan o serie de functiuni necesare si cu impact socio-economic pozitiv:

-protectia impotriva inundatiilor si eroziunii solului;

-asigura rezerva de apa pentru alimentarea comunitatilor si/sau irigatii

-producerea si stocare energiei electrice

-dezvoltarea economica a zonei ,in special prin promovarea turismului.

In anul 2014, puterea bruta instalata a capacitatilor de productie a energiei electrice in România a depasit 23 GW in timp ce capacitatea neta de productie a fost aproximativ 18 GW, România ocupind astfel prima pozitie in Europa de Sud-Est ca si capacitate totala de producere a energiei electrice instalata.

Structura capacitatilor de producere a energiei electrice din România este diversificata, in SEN fiind in funcțiune grupuri generatoare hidroelectrice, termoelectrice clasice (cu si fara producere combinata de energie electrica si termica) pe carbune si/sau gaze naturale, nuclear electrice, eoliene, fotovoltaice si termoelectrice pe biomasa.

Cu toate acestea, România se confrunta cu o serie de mari provocari privind capacitatile de producere a energiei electrice, deoarece cele mai multe dintre acestea si-au depasit durata tehnica de viata, fiind neeconomice si poluante. Aproximativ 30% din capacitatile de productie au depașit durata de 40 de ani de functionare, iar 25% din acestea au deja o durata de 30 de ani de functionare. Aproximativ 15% din capacitatile de productie au fost puse in functiune in ultimii 5 ani.

Astfel, România trebuie sa puna in operare capacitati energetice noi, competitive si cu utilizare de tehnologii curate, care sa acopere deficitul de capacitate apreciat ca va aparea dupa 2015, cu tendinte clare de adâncire dupa 2020–2025, in contextul obiectivelor ambitioase de decarbonizare la nivel european, de reducere cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de sera pâna in anul 2030.

Se pune problema necesitatii implementarii unor mecanisme suport care sa faciliteze realizarea investitiilor mari de infrastructura energetica, bazate pe principiile pietei libere de energie si cu respectarea reglementarilor europene privind transparenta, competitia si ajutorul de stat.

Securizarea va putea fi realizata atât prin mecanisme fiscale, cât si cu ajutorul unor instrumente comerciale care sa permita, in principal, predictibilitatea recuperarii investitiei pentru investitorii in capacitati de producere a energiei prin tehnologii cu emisii reduse de carbon.

In urmatoarea figura este reprezentata structura capacitatilor de producere a energiei electrice in România, in perioada 2008–2014, in functie de sursele primare de energie.

Sursa: Raport anual Transelectrica 2014, baza de date Transelectrica[4]

Structura capacitatilor de producere a energiei electrice din România este diversificata, in SEN fiind in funcțiune grupuri generatoare hidroelectrice, termoelectrice clasice (cu si fara producere combinata de energie electrica si termica) pe carbune si/sau gaze naturale, nuclearelectrice, eoliene, fotovoltaice si termoelectrice pe biomasa.

Grupurile hidroelectrice instalate in România au puteri unitare de la valori mai mici de 1 MWpâna la 194,4 MW (puterea instalata unitara dupa reabilitarea grupurilor din centrala hidroelectrica (CHE) Porțile de Fier I).

Productia de energie electrica hidro (energie electrica produsa in hidrocentrale) in România a fost in anul 2014 de 18.102 GWh, din care un procent de peste 98% (17.823 GWh) a fost produs in instalatiile proprii ale celui mai mare producator de energie electrica hidro din România, Hidroelectrica, restul de aproape 2% fiind produs de catre alti 73 de producatori in România,

cadrul unor instalatii de productie de tip microhidrocentrale.

La data de 31 decembrie 2014, Hidroelectrica avea in administrare 557 capacitati grupate in 261 centrale hidroelectrice și stații de pompare (inclusiv un numar de 136 de microhidrocentrale), cu o putere totala instalata de 6.464 MW,itorii in capacitati de producere a energiei prin tehnologii cu emisii reduse de carbon.

incepând din anul 2000 pâna in prezent au fost reabilitate, prin retehnologizare și modernizare, capacitați de producție a caror putere insumeaza circa 1.400 MW. Sporul de putere obținut prin 52 modernizarea acestor capacitați este de 100 MW. Programul de reabilitare a grupurilor hidroenergetice vizeaza pâna in anul 2020 retehnologizarea și modernizarea unor capacitați de producție a caror putere instalata totala este de circa 2.400 MW, din care 1.090 MW sunt in curs de retehnologizare cu termen de finalizare pâna in anul 2015. in urma modernizarilor, se estimeaza un spor de putere de 70 MW și o creștere a cantitații de energie electrica produsa, intr-un an hidrologic mediu, de circa 416 GWh pe an.

Alte planuri de dezvoltare a capacitatilor hidroelectrice pâna in anul 2025 includ:

■ Constructia unui grup hidroelectric cu acumulare prin pompaj cu o putere instalata de 1.000 MW, la Tarnița – Lapuștești, cu rol in asigurarea echilibrarii SEN;

■ Constructia a 4 grupuri cu o putere instalata totala de 32,9 MW (4 x 8,225 MW), la varsarea Oltului in Dunare (amenajarea hidroenergetica a râului Olt pe sectorul Izbiceni Dunare, CHE Islaz).

Intrarea in exploatare a celor doua hidrocentrale pâna in anul 2025 ar determina cresterea capacitatii medii de productie anuala cu circa 2 TWh.[2]

1. 2.Motivarea alegerii acestui proiect

Am ales acest proiect,Implementarea Regulatorului Digital de Turatie cu Actiune Contiuua pentru Turbine Francis tipRDC-F,deoarece este benefic pentru S.C. Hidroelectrica S.A. .

Realizarea acestui proiect avand ca scop o monitorizare mai buna a procesului de producere a energiei electrice, asigurand in acelasi timp introducerea informatiei in sistem si monitorizarea tuturor functiunilor pe care le indeplineste acest regulator digital de turatie .

Implementarea echipamentelor digitale de acest tip asigura trecerea la SCADA si apoi la tehnologia SMART GRID.

Utilizarea SMART GRID asigura monitorizarea,controlul si eliminarea unui defect in procesul de producere al energiei electrice mult mai repede in comparatie cu SCADA si sistemul standard.

Problema realizarii propriu-zise a proiectului implica o executie de foarte buna calitate si o protectie a lucrarii(masuri anti-vandalism privind protejarea mecanica a lucrarii).

Gradul de protectie impus de standardele in vigoare fiind I.P.55 in acest caz.

in cazul montajului regulatorului digital tot echipamentul este digital.

Aceasta modernizare are ca tinta unica ajungerea comandarii procesului de producere a energiei electrice cu tehnologia SMART GRID(compatibilitate centralei hidroelectrice pentru a lucra in viitor in SMART GRID de catre D.N. (Dispeceratul National prin intermediul dispecerilor de centru).Acest lucru implica insa si un dezavantaj in ceea ce priveste compartimentul resurse umane din cadrul Hidroelectrica deoarece conduce in mod automat la reducerea efectivului de personal .Deci pentru personalul operativ de exploatare al CHE este un dezavantaj indeplinirea acestei tinte deoarece acest lucru duce la pierderea locului de munca. Personalul necesar in acest caz indeplinind doar rolul de suraveghere si de interventie in prima faza la aparitia unei avarii sau incident in CHE.

Montajul instalatiei regulatorului se executa de personal specializat respectind Normele de SSM /Mediu in vigoare.

Prin implementarea acestui tip de regulator erorile ce pot interveni in cadrul procesului de producere al energiei electrice sunt eliminate aproape in totalitate.

in acelasi timp creste si eficienta energetica asigurandu-se si o productie inteligenta de energie electrica.

in ceea ce priveste protectia mediului putem spune ca implementarea acestui regulator in cadrul procesului de producere al energiei electrice la CHE Clabucet reduce semnificativ poluarea apei prin pierderile de ulei care pot surveni pe parcursul procesului de producere al energiei electrice.

Totodata interventia personalului de exploatare in cazul aparitiei unei avarii este mult mai rapida si mai sigura reducind impactul asupra poluarii accidentale cu ulei a apei uzinate care mai apoi intr-un final ajunge in raul Dambovita care alimenteaza cu apa municipiul Bucuresti.

2.AMENAJAREA HIDROTEHNICA A RAULUI DAMBOVITA

2.1 SCHEMA DE AMENAJARE

Schema de amenajare hidroenergetica complexa Nord Fagaras – Pecineagu – Clabucet – Satic – Rucar – Frasin – Dragoslavele a fost conceputa in vederea suplimentarii debitelor pe riul Dimbovita, cu un debit de 6, 8 m³/s, necesar alimentarii cu apa a municipiului Bucuresti, a localitatilor din bazinul Dimbovitei si din Tara Fagarasului. Toata schema de amenajare a fost executata in doua mari etape. Prima, acumularea Pecineagu si CHE Clabucet, puse in functine in 1984 fara aductiunile secundare Nord Fagaras, care au fost oprite in 1992 dupa ce se excavasera 12, 3 km dintr-un total de 32, 6 tul este digital.

Aceasta modernizare are ca tinta unica ajungerea comandarii procesului de producere a energiei electrice cu tehnologia SMART GRID(compatibilitate centralei hidroelectrice pentru a lucra in viitor in SMART GRID de catre D.N. (Dispeceratul National prin intermediul dispecerilor de centru).Acest lucru implica insa si un dezavantaj in ceea ce priveste compartimentul resurse umane din cadrul Hidroelectrica deoarece conduce in mod automat la reducerea efectivului de personal .Deci pentru personalul operativ de exploatare al CHE este un dezavantaj indeplinirea acestei tinte deoarece acest lucru duce la pierderea locului de munca. Personalul necesar in acest caz indeplinind doar rolul de suraveghere si de interventie in prima faza la aparitia unei avarii sau incident in CHE.

Montajul instalatiei regulatorului se executa de personal specializat respectind Normele de SSM /Mediu in vigoare.

Prin implementarea acestui tip de regulator erorile ce pot interveni in cadrul procesului de producere al energiei electrice sunt eliminate aproape in totalitate.

in acelasi timp creste si eficienta energetica asigurandu-se si o productie inteligenta de energie electrica.

in ceea ce priveste protectia mediului putem spune ca implementarea acestui regulator in cadrul procesului de producere al energiei electrice la CHE Clabucet reduce semnificativ poluarea apei prin pierderile de ulei care pot surveni pe parcursul procesului de producere al energiei electrice.

Totodata interventia personalului de exploatare in cazul aparitiei unei avarii este mult mai rapida si mai sigura reducind impactul asupra poluarii accidentale cu ulei a apei uzinate care mai apoi intr-un final ajunge in raul Dambovita care alimenteaza cu apa municipiul Bucuresti.

2.AMENAJAREA HIDROTEHNICA A RAULUI DAMBOVITA

2.1 SCHEMA DE AMENAJARE

Schema de amenajare hidroenergetica complexa Nord Fagaras – Pecineagu – Clabucet – Satic – Rucar – Frasin – Dragoslavele a fost conceputa in vederea suplimentarii debitelor pe riul Dimbovita, cu un debit de 6, 8 m³/s, necesar alimentarii cu apa a municipiului Bucuresti, a localitatilor din bazinul Dimbovitei si din Tara Fagarasului. Toata schema de amenajare a fost executata in doua mari etape. Prima, acumularea Pecineagu si CHE Clabucet, puse in functine in 1984 fara aductiunile secundare Nord Fagaras, care au fost oprite in 1992 dupa ce se excavasera 12, 3 km dintr-un total de 32, 6 km, dar care au fost reluate. A doua etapa cuprinzind celelalte obiecte a fost pusa in functiune intre anii 2000 si 2003.

Acumularea Pecineagu:

Situata in zona superioara a riului Dimbovita in depresiunea dintre masivele Iezer-Papusa, Fagaras si Piatra Craiului are un bazin de receptie de 103 km² din care se pot stoca in lac, la nivelul normal de retentie, 69 mil m³. Volumul de atenuare a viiturilor este de 6 mil m³. Initial s-a avut in vedere ca in perioadele normale si ploioase sa se deriveze in lacul Pecineagu, unele cursuri de apa de pe versantul nordic al muntilor Fagaras, afluenti ai riului Olt, iar in perioadele secetoase sa se livreze apa din lac spre nord, prin galeria reversibila.

Barajul Pecineagu:

Este realizat din anrocamente, de 107 m inaltime si este etansat cu masca de beton armat. Pentru etansarea rocii in jurul vetrei s-au realizat trei siruri de injectii la 8 – 10 m adincime si un voal de doua siruri de 40 – 100 m adincime. Pe conturul galeriei perimetrale sunt prevazute 50 de foraje verticale de drenaj. Pentru descarcarea apelor mari este executat un deversor de tip pilnie la malul sting, care se continua cu un put de 81, 5 m si o galerie de evacuare de 389 m cu Ø=5, 80 m terminata cu o trambulina descarcator cu deversor. Poate descarca pina la 687 m³/s functie de nivelul in lac. O galerie de semiadincime care debuseaza in putul vertical al descarcatorului poate poate evacua pina la 105 m³/s in regim de ape mici cind nu functioneaza centrala Clabucet. Golirea de fund cu mai multe tipuri de sectiuni si casa vanelor amplasata intr-un put poate descarca pina la 109 m³/s. Un by-pas din casa vanelor, de Ø= 400 mm, asigura un debit de servitute de 1, 3 m³/s. in continuarea golirii de fund este un disipator de energie, canal de 80 m cu sectiune trapezoidala, un prag deversor si o rizberma de anrocamente.

CHE Clabucet:

Priza energetica este amplasata in versantul drept avind drept fundatie blocul de beton al prizei golirii de fund. Este prevazuta cu 6 cimpuri pe un perimetru in forma de octogon. La 150 m distanta pe galerie este casa vanelor care are rolul de a pune la uscat aductiunea, care are o lungime totala de 9.750 m si Ø=3, 60 m. Pe traseul aductiunii sunt captarile Draxin si Cascoe.

Centrala este echipata cu 2 turbine Francis, avind un debit total instalat de 35 m³/s, o putere de 64 MW. in continuare un bazin de linistire, o cuva inecata si un canal de fuga care face jonctiunea cu albia Dimbovitei.

Acumularea Satic:

Este un lac cu un volum de 478.000 m³ la nivelul normal de retentie, din care un volum util de 280.000 m³, necesar pentru realizarea compensarii diferentelor dintre modul de exploatare a CHE Clabucet fata de cea de la Rucar, realizind stocul de apa necesar pentru functionarea acesteia timp de 3 ore. Barajul Satic consta dintr-un stavilar de beton de 15 m inaltime si 18 m lungime, prevazut cu 3 deschideri cu rol de evacuatori de ape mari si spalare echipate cu stavile segment si o clapeta comuna ca descarcator de suprafata. Barajul se continua la malul sting, in frontul de retentie, cu un dig din balast etansat cu pereu de beton armat pina la stinca de fundare.

CHE Rucar:

Priza de adincime Satic este situata linga stavila dreapta de spalare, are forma unei trompe cu gratar si se leaga prin 11, 4 m de tronson de racord de casa vanelor priza. Casa vanelor este o constructie supraterana de beton armat situata in amonte de portalul galeriei spre centrala Rucar. Aductiunea principala are o lungime de 4.200 m si Ø=4, 00 m putind transporta 43 m³/s.

CHE Rucar are prevazute un numar de 2 grupuri amplasate in cite un put de 93, 30 m adincime si Ø=13, 00 m. Este pus in functiune un singur agregat, cel de al doilea urmind a se monta odata cu realizarea aductiunii secundare Fagaras Nord, care va asigura debitul necesar.

Galeria de fuga transporta cu nivel liber un debit de 43 m³/s pe tronsonul pina la MHC Frasin si 49 m³/s in continuare. Lungimea ei este de 8067 m.

CHEMP Frasin:

Pe cursul Dimbovitei, aval de barajul Satic s-a realizat un prag deversor, o constructie de beton armat de 4 m inaltime cu un front deversor de 50 m, un predegrosisor – o cuva cu stavila segment de spalare si o priza de fund care printr-o caseta de beton armat asigura alimentarea cu apa a unui bazin compensator de 6.300 m³. De aici printr-o priza si o conducta fortata din teava metalica cu Ø=1, 80 m si lungimea de 368 m, betonata, se asigura debitul necesar functionarii centralei.

CHEMP Frasin este o centrala subterana ce turbineaza un debit de 5, 2 m³/s reprezentind diferenta de bazin a riului Dimbovita pe sectorul Satic – Frasin. Realizarea acestei centrale a fost posibila prin folosirea unei ferestre de atac de la golirea de fund a CHE Rucar. Printr-o galerie de racord se face legatura intre CHEMP si galeria de fuga.

CHE Dragoslavele:

Galeria de fuga a CHE Rucar debuseaza in canalul de aductiune Dragoslavele care are rol de bazin compensator pentru centrala. Canalul are o lungime de 612 m si este realizat la adapostul a doua diguri cu inaltimea maxima de 16 m. La capatul canalului este camera de incarcare pentru cele 2 turbine Kaplan care echipeaza CHE Dragoslavele. Este o centrala de tip derivatie cu un debit instalat de 2 x 24, 5 m³/s, o putere instalata de 2 x 3, 8 MW si produce 9, 65 GWh/an.in cazul in care centrala nu functioneaza, evacuarea apelor din canalul de aductiune in aval, se realizeaza prin doua cimpuri deversoare amplasate in peretele lateral al camerei de incarcare si doua galerii din beton armat.

Imediat in aval de centrala este un lac compensator de 90.000 m³, realizat prin indiguiri, cu rolul de a restitui in regim uniform debitele pulsatorii provenite din functionarea la varf a centralelor Rucar si Dragoslavele., astfel incat debitele restituite albiei naturale sa nu depaseasca 20 m³/s.

2.2 DESCRIEREA AMENAJARII RAULUI DAMBOVITA

2.2.1Acumularea Pecineagu

a. Generalitati

Barajul Pecineagu este situat pe cursul superior al raului Dambovita, la 25 km amonte de comuna Podul Dambovitei.

Acumularea asigura alimentarea cu apa potabila si industriala a consumatorilor din aval (6,8m/s-din care 5,0m/s pentru alimentarea cu apa a Municipiului Bucuresti);

sursa de apa pentru irigarea unei suprafete de 10.700 ha. In bazinul Dambovita – Colentina;

producerea de energie electrica prin amenajarea Clabucet cu Pi=64 MW, Qi=35 m/s;E=120 GWh/an;H=256 m cu derivatie din amenajare;

C.H.E. Clabucet este echipata cu 2 turbine de tip Francis verticale de cate 32 MW fiecare;

b.Caracteristici ale lacului de acumulare

cota talveg – 1.018 mdM;

nivel normal de retentie – 1.113 mdM;

nivel maxim de exploatare – 1.116 mdM;

nivel minim energetic – 1.065 mdM;

nivel minim de exploatare – 1.037 mdM;

volul total al lacului (N.max) – 69,0 mil.mc.

volumul lacului la NNR – 63,0 mil. mc;

volul mort sub nivelul minim de exploatare – 1,0 mil.mc;

volum util energetic- 53,0 mil.mc;

volum pentru atenuarea viiturilor – 6,0 mil.mc;

suprafata totala a lacului – 162,0 ha.

c. Caracteristici constructive si tehnice

Din punct de vedere constructiv ,amenajarea cuprinde urmatoarele uvraje :

c1- baraj

c2- descarcator de ape mari

c3- galeria de semiadancime

c4- golirea de fund

c5- priza de apa energetica

c1. Baraj – este executat din anrocamente cu masca de etansare din beton armat pe taluzul amonte;

Elemente caracteristice:

cota coronament – 1.117 mdM;

inaltimea constructiva – 107 m;

lungimea la coronament – 8 m;

taluz amonte – 1:1,7

taluz aval – 1:1,6

suprafata mastii de etansare – 30.000 mp;

grosimea totala a mastii – 0,4-1,20 m;

Umplutura din corpul barajului este realizata din piatra de cariera, bine compactata, cu taluzul

aval executat in trepte.

Etansarea barajului se realizeaza cu masca de beton armat , turnat in campuri(dale) de dimensiuni variabile, cu rosturile etansate cu banda tip Sika.

Ecranul se continua cu o vatra din beton , incastrata in stanca. Vatra amonte este prevazuta cu o galerie de vizitare si injectii, cu rosturi tranversale din 8 in 8 m etansate cu banda tip Sika si tabla de Cu.

Voalul de injectii este dispus in 2 siruri de injectii ,la o distanta de 1,5 m intre siruri ,cu adancimea intre 45-60 m.

c2.Descarcatorul de ape mari

Este format din deversorul tip palnie, putul vertical ,cotul de racord si galeria orizontala de evacuare.

Diametrul palniei la creasta (1113,o mdM) este Dn=20,0 m lungime de 45m si un diametru interior variabil de la 20,0m la 8,00 m ,iar partea subterana cu diametrul 8,00-5,8 m si lungime de 60 m.

Galeria orizontala a evacuatorului de ape mari are diametrul de 5,8 m si o lungime de 375 m.

c3.Galeria de semiadancime

Este amplasata in versantul stang al albiei cu cota axului prizei la 1076,85 mdM.Ea debuseaza in putul vertical la cota 1075 mdM,avand o capacitate de cca 70mc/s.

Este folosita si ca galerie de aerare pentru putul vertical .Asigura golirea lacului cand nivelel in lac sunt cuprinse intre 1113,0mdM si 1080,o mdM. Nu functioneaza in acelasi timp cu deversorul palniei.

Galeria de semiadancime este prevazuta cu o camera circulara, care imbraca putul la cota 1076,0 mdM. Aceasta camera are 8 ferestre dreptunghiularea 2,40×0,8 m, care asigura accesul aerului in put in timpul functionarii palniei si accesul apei in timpul functionarii galeriei de semiadancime. Din radierul camerei circulare pornesc in jos, paralel cu putul, 8 conducte de 0=0,80 m, care asigura o aerare suplimentara a putului la cota 1065,65 mdM.

c4. Golirea de fund

Este amplasata in versantul drept al albiei, cu radierul la 1031,0 mdM si debuseaza in albia aval, in amonte de debusarea galeriei deversorului tip palnie. Asigura golirea lacului sub cota 1080,0 mdM si evacuarea apelor mari cand debitele afluente depasesc valoarea de 450 mc/s.

Galeria golirii de fund are o lungime totala de 468 m si se compune din:

tronson amonte de sectiune circulara de Dn=2,8 m si l=244,0 m;

doua galerii de sectiune dreptunghiulara 1,50 x 1,10 mp, l=26 m, despartite printr-un perete cu grosimea de 1,40 m echipate in casa vanelor cu vane plane. Fiecare este prevazuta cu cate o conducta de aerare 0 800 mm.

tronson aval de casa vanelor de sectiune ovoidala si l=198,0 m;

Accesul la casa vanelor se face printr-un put de la cota de 1117 mdM.

c5.Priza de apa energetica

Este amplasata in versantul drept al albiei , deasupra prizei golirii de fund, cu axul la cota 1041,60 mdM.Priza se continua cu galeria de aductiune , avand diametrul interior de 3,60 m.La cca 500 m aval de priza se afla vanele de inchidere a aductiunii

d. Instalatii electrice

Alimentarea barajului cu energie electrica se face din doua linii electrice, aeriene de 20 KV,printr-un post de transformare 2 x 250 KVA – 20/0,4 KV.

In caz de avarie pe LEA 20 KV sau in postul de trafo, consumatorii vitali vor fi alimentati cu energie electrica de la grupul electrogen GTE-125 KVA, 400 TS. Pi a consumatorilor este de 544 KW iar puterea maxima absorbita simultan este de 196 KW.

Alimentarea cu energie electrica intre postul trafo si tabloul general de distributie (TGD) se face prin cablu ACYABy-2x(5 x 240 + 120)mm. Masurarea energiei consumate se face prin contoare CA43 si CR32 cu reductori de curent de 500/5 A.

2 .2.2.Circuitul hidrotehnic

Pentru producerea energiei electrice cele 2 turbine hidraulice ale centralei Clabucet primesc apa din acumularea Pecineagu si captarile secundare Cascoe si Draxin.

Circuitul hidrotehnic are urmatorul traseu;

priza energretica

aductiunea principala , de lungime 9551 m.

castel – casa vanelor

galeria fortata (307m) si conducta fortata (172 m)

distribuitorul

Prin deschiderea vanelor sferice apa patrunde in camera spirala si de aici debitul controlat de limitatorul de deschidere al AD ajunge la rotorul turbinei unde energia hidraulica se transforma in energie mecanica prin rotirea grupului.

Energia mecanica este transformata prin efect de inductie electromagnetica in energie electrica si culeasa la bornele hidrogeneratorului la tensiunea de 10,5 KV.

Apa din rotorul turbinei isi continua traseul prin conul aspirator debusand in bazinul de linistire.

Pentru valorificarea potentialului hidro al bazinului raului Dambovita sunt in curs de proiectare alte amenajari de mare importanta hidroenergetica.

NOTA: Descrierile, datele tehnice si rolul functional al instalatiilor amenajarii energetice Dambovita- Clabucet sunt cuprinse in ITI specifice.

2.2.3 GALERIA DE ADUCTIUNE

1.Scop

Galeria de aductiune conduce de la priza spre conducta fortata si centrala debitul instalat de 35m/s.

Descriere

Galeria de aductiune cuprinde trei zone blindate:

zona I – blindaje amonte si aval de vanele prizei, cu lungimea de cca 19,6 m;

zona 2 – blindaje la racordul cu fereastra de acces Cascoe, cu lungimea de 46,7 m;

zona 3 – galeria amonte de vanele fluture, cu lungimea de cca. 45,9 m;

Blindajul este de tip interior, aparent,autoportant cu diametrul de 3600 mm si asigura:

– protectia betonului contra eroziunii (in zonele blindate viteza maxima a apei ajunge la cca.3,5 m/s);

rezistenta la presiunea exterioara si interioara a apei;

realizarea unui regim de curgere stabilit si cu pierderi de sarcina minime;

trecerea de la sectiunea circulara 3,6 m la sectiunea dreptunghiulara de 2 x 3 m, a vanelor (in zona 1);

Blindajele intra si ies din functiune odata cu umplerea si golirea galeriei. Ele stau in mod normal sub apa. Blindajele nu sunt influientate de temperatura, presiunea sau viteza apei.

Galeria de aductiune care intregeste circuitul hidrotehnic de la lacul Pecineagu la centrala Clabucet , are o lungime de 9.750 m.

1.2.Poarta etansa 2 x 2 m/125 m.c.a.

asigura inchiderea galeriei de acces de la fereastra Cascoe.

Accesul auto pe aductiunea principala se face in timpul reviziilor periodice pentru vizitare si reparatii.Lungimea ferestrei de acces – 715 m.

Ansamblul portii se compune din poarta propriu-zisa ,mecanismul de inchidere ,rama, blindajul si doua articulatii.

Poarta este o constructie metalica sudata, prevazuta cu articulatii cu eclise fixate de carcasa. Ea este calculata la presiunea de 125 m.c.a.

.

,3.Captari secundare

Pentru suplimentarea debitului de apa s-au construit captarile secundare care capteaza paraurile din bazinul hidrografic al raului Dambovita.

3.1.Galeria de legatura cu captarea Draxin

Asigura transportul debitului captat din paraul Draxin 1m/s in aductiunea principala;

Din punctul de priza , apa captata din pariul Draxin coboara printr-un put vertical cu Di=1,00m, (H=87) pana la cota 1044 mdM, de unde intra in dezaeratorul inclinat de cca.27 m lungime.

Debitul captat este transportat in aductiunea principala printr-o galerie sub presiune de sectiune minim construita (D.i. = 2,50 m) din beton armat cu o lungime de 309,81 m.

3.2.Galeria de legatura cu captarea Cascoe

Asigura transportul debitului din paraul Cascoe (Qm=1,00m/s) in aductiunea principala.

Din punctul de priza ,debitul captat coboara printr-un put vertical Di=1,00m (H=93,92m), intra in dezaeratorul inclinat de cca.27 m lungime si de aici printr-o galerie sub presiune, D.i=2,40m, L=426,78m. in aductiunea principala.

OBS: Celelalte captari secundare care se vor construi ulterior , urmeaza sa fie tratate intr-o instructiune separata.

4.Functionare

4.1. Golirea galeriei

Operatia de golire este recomandata sa se faca in perioada calda (iulie-septembrie) si dupa ce s-a coborat in prealabil nivelul apei in lacul de acumulare Pecineagu sub cota radierului galeriei de aductiune sau in curent prin lansarea organelor de inchidere de la priza.

In acest mod se poate realiza o scadere lenta a presiunii apei din spatele camasuielii de beton.

Viteza maxima de golire a aductiunii este de 0,5 mcA/ora.

Golirea galeriei se face prin intermediul celor 2 conducte 0 200 mm , care pleaca din distribuitor, prin manevrarea vanelor manuale de pe conducte.

4.2.Umplerea galeriei

Operatia de umplere se face diferentiat, dupa cum urmeaza:

A/ – batardoul este pe pozitia inchis, vana ridicata , umplerea efectuandu-se prin by-passul existent in batardou;

B/- batardoul in pozitia ridicat , vana in pozitia inchis, umplerea galeriei facandu-se prin ridicarea vanei cu 5 cm;

– dupa perioade scurte de timp :

Se vor respecta toate prescriptiile de mai sus, fara a se tine cont de anotimp , deoarece nu s-au produs schimbari importante in regimul temperaturilor;

Viteza de umplere a galeriei va fi de maxim 0,5 m col.apa.

OBS: Aceste operatii se vor executa cat mai rar posibil.

5.Supraveghere, control si intretinere

5.1. Supraveghere si control

Accesul in galeria de aductiune se face prin poarta etansa care se deschide numai dupa golirea derivatiei sub presiune si prin zona prizei.

Periodic, la date bine stabilite si destul de rar, se viziteaza galeria facandu-se observatii privind:

fisurarea betonului din constructii sau camasuieli;

uzura betonului prin creerea de goluri sau decalcifieri;

depuneri de material aluvionar la captari;

se verifica rugozitatea si coieficientii de scurgere;

alunecari de taluze;

pierderi de sarcina

Daca se constata o avarie la constructie se stabileste cauza care a provocat-o si se executa eventualele lucrari de reparatii.

2.2. 4. CAPTARILE SECUNDARE CASCOE SI DRAXIN

1. Scop : Captarile Cascoe si Draxin au rolul de a suplimenta debitul de apa acumulat in lacul Pecineagu.

2. Descriere :Debitele captate de paraul Cascoe si paraul Draxin sunt transportate prin galeriile de legatura in aductiunea principala;

2.1. Captarea Cascoe

Debitul captat (Qm=1,0m/s) coboara din punctul de priza printr-un put vertical (Di=1,00m;H=93,92), intra in dezaeratorul inclinat de cca.27 m lungimea si de aici printr-o galerie sub presiune (Di=2,40 m,L=426,78) in aductiunea principala.

Distanta de la nodul de presiune pana la galeria de legatura este de 3.169 m.

2.2.Captarea Draxin

Circuitul hidraulic din punctul de priza al captarii Draxin pana la aductiunea principala este construit asemenator cu cel Cascoe . Apa captata din paraul Draxin (Qm=1,0m/s) coboara la fel printr-un put vertical (Di= 1,00 n;H=87 m) pana la cota 1044 mdM, de unde intra de dezaeratorul inclinat de cca.27m lungime. Circuitul se continua printr-o galerie sub presiune (Di= 2,50 m) din beton armat cu o lungime de 309,81 m.

Captarea Draxin se afla in amonte de captarea Cascoe la o distanta, intre gurile de debusare in galeria principala , de 2.179 m.

2.2.5.CASA VANELOR SI CASTELUL DE ECHILIBRU

(PARTEA DE CONSTRUCTII)

A. CASA VANELOR

Scop

Casa vanelor castel este o caverna subterana care adaposteste urmatoarele instalatii mecanice:

instalatia vanelor fluture;

instalatia manuala de ridicat;

troliu electric.

Descriere

Casa vanelor este amplasata in subteran la cca. 165 m in amonte de portalul de acces, la cota 1015,70 mdM.

Gabaritul interior de 10 m lungime, 9 m latime si 6,95 m inaltime permite efectuarea operatiilor de montare-demontare, reparatii a vanelor fluture.

In casa vanelor se gasesc urmatoarele utilaje:

in axul aductiunii un troliu de 12,5 tf. care in perioada de montaj serveste pentru lansarea virolelor pe galeria fortata inclinata, iar in exploatare pentru manevrarea caruciorului de revizie;

grupurile de ulei sub presiune si dulapurile de automatizare si comanda;

doua monoraiuri de 12,5 tf. amplasate deasupra vanelor pentru montare-demontare vane;

Accesul la platforma de la cota 1010 la casa vanelor se face printr-o galerie de 165 m betonata pe radierul careia se afla sine c.f.r. cu ecartament 750 mm.

Pe portalul de beton de la intrare este montata o poarta metalica ce inchide accesul la casa vanelor.

B.CASTELUL DE ECHILIBRU

1.Scop

Castelul de echilibru este uvrajul care asigura preluarea saltului maxim si a saltului minim la pornirea si oprirea brusca a turbinelor din centrala de 64 MV Dambovita-Clabucet.

De asemenea confera stabilitate intregului sistem hidraulic amortizand oscilatiile produse la functionarea centralei in regim de putere constanta.

2.Descriere

Castelul de echilibru este o ramificatie a galeriei de aductiune si are urmatoarele parti componente:

diafragma – situata la racordul castelului cu galeria de aductiune este formata dintr-o saiba metalica cu diametrul golului de 1,80 m care are rolul de a mari rezistenta hidraulica la circulatia apei in si din castel in scopul de a micsora volumul cmerei inferioare si a celei superioare.

-camera inferioara – este formata dintr-o galerie cu sectiune circulara , lunga de 53,15 m.

Cota in ax este de 1022,7 mdM. Pentru a-i asigura circulatia rapida a apei la umplere si la golire si pentru a asigura dezaerarea rapida a boltii, camera inferioara are forma unui trunchi de con cu diametrul sectiunii de intrare de 6 m si 4,03m la celalalt capat. Panta longitudinala este de 2%.

putul castelului – are o forma circulara cu Dint = 6 m realizat din beton armat, grosimea camasuielii fiind de cca. 50 cm.

camera superioara – este formata dintr-un cilindru de beton armat cu Dint = 16 m amplasat pe platforma de la cota 1113 mdM.

Inaltimea camerei superioare este de 16 m deasupra terenului cu grosimea peretilor variabila ( de la 100 cm la baza la 30 cm la coronament.

Camera superioara este prevazuta cu scara de acces pentru vizitare

2.2.6.NODUL DE PRESIUNE

Instalatia vanelor fluture

1.SCOP-

Instalatia V.F. –280-120 este destinata pentru inchiderea circulatiei apei intre galeria de aductiune si conducta fortata. Instalatia trebuie sa asigure inchiderea conductei la comanda pentru revizia conductei fortate si automat in curent , cand nu se inchide A.D. al turbinei si V.S. din fata turbinei sau in caz de spargere a conductei.

2. Descriere

Cele doua vane , una de lucru si una de rezerva , sunt montate in serie pe conducta de 2,8 m. Din punct de vedere constructiv vanele difera doar in ceea ce priveste bratele si sistemul de semnalizare.

2.2.7.GALERIA, CONDUCTA FORTATA SI DISTRIBUITORUL

1.SCOP

Intre casa vanelor castel si centrala apa este condusa in ordine prin urmatoarele portiuni ale derivatiei principale:

-galeria fortata

-conducta fortata

-distribuitorul

Aceasta zona este blindata in intregime.

2. Descriere si functionare

2.1.Galeria fortata – cuprinde doua zone blindate:

-zona blindata cu lungimea de 128m, o inclinare de 33% si diametrul interior de 3,60 m;

-zona orizontala cu lungimea de 179,73 m, o panta longitudinala de 2% si diametrul interior al blindajului de 3,60 m pe primii circa 129,73 de la masivul M2 si de 2,70 m pe restul galeriei (cca 50 m). Galeria fortata iese la zi in dreptul masivului de ancoraj M3 la cota in ax 942,20 mdM.

Blindajul este de tip interior, aparent, autoportant si cu rol de rezistenta (la presiunea interioara hidrostatica si la cea exteriora din infiltratii) si etansare.

Blindajele intra si ies din functiune odata cu umplerea si golirea galeriei. Ele stau in mod normal sub apa.

2.2.Conducta fortata –se compune din trei tronsoane de aerisire:

1. tronson orizontal demontabil intre iesirea din versant a galeriei fortate si masivul M3, cu lungimea de 4 m si diametrul de 2,70 m;

2. tronson inclinat intre masivul M3 si M4 cu lungimea de cca.108,8 m, diametrul de 2,60 m si panta de 35º si 50º.

3. Tronson inclinat intre masivul M4 si distribuitor cu lungimea de cca.47,7 m ,diametrul de 2,60 m si panta de 44º.

Conducta este alcatuita din tuburi cilindrice autoportante si accesorii (suporturi cu reazem mobil, ancore, compensatorii si fund de proba).

Compensatorii asigura preluarea deformatiilor longitudinale la variatiile de temperatura. In acest mod, functionarea conductei este influientata de temperatura apei sau a mediului ambiant.

Conducta intra si iese din functiune odata cu umplerea si golirea ei.Ea va sta in mod normal sub apa. Umplerea se face prin by-passul instalatiei de vane fluture iar golirea , prin cele doua conducte Dn 200 prevazute in centrala pentru acest scop.

2.3.Distribuitorul este o ramificatie metalica betonata care distribuie debitul instalat Qi=35 mc/s la cele doua turbine ale centralei. Ele este prevazut cu o gaura de vizitare Ø600 si cu stutul pentru golire si pentru prelevrarea apei sub presiune pentru actionarea vanelor sferice.

Golirea si umplerea sa cu apa se fac odata cu galeria si conducta fortata , in mod normal stand plin cu apa. Ele nu sunt influientate de temperatura, presiunea sau debitul apei.

3.Protectia conductei fortate (diferentiala)

Sonda diferentiala de presiune asigura controlul vitezei curentului de apa care trece prin conducta fortata si permite interventia protectiei in cazul spargerii conductei.

Protectia cuprinde doua parti:

-detectorul primar de supraviteza (sonda diferentiala de presiune);

-traductorul de presiune diferential;

Sonda diferentiala de presiune consta dintr-un tub Pitot de constructie speciala care preia cele doua presiuni : statica si totala dupa doua directii dispuse la 45 grade si la 150 grade fata de directia de curgere a apei in cinducta fortata. Fiecare din aceste prize este de traductorul diferential.

Principalele parti componente ale sondei diferentiale de presiune sunt:

-robinetul cu sertar pana DN 80 Pn25;

-sonda propriu-zisa;

-robinetul R8;

-organe de asamblare si elemente de etansare;

-organe de asamblare si elemente de etansare

Caracteristici tehnice:

-presiunea nominala Pn=25 bar.

-Variatia caderii de presiune H=Kv² unde (K = 70

2.2 8. CENTRALA

1.Scop

Centrala hidroelectrica Dambovita – Clabucet , face parte din lucrarile de amenajare complexa a bazinului raului Dambovita, fiind prima unitate energetica a acestei amenajari.

Aceasta adaposteste si sustine toate instalatiile interioare de productie si distributie a energiei electrice , instalatiile de comanda si control, instalatiile serviciilor interne , proprii si generale, alte instalatii anexe ( ateliere, gospodaria de ulei, etc).

2.Descriere

Centrala Clabucet este o constructie aeriana , semiangropata, de forma circulara cu diametrul de 20 m. Varianta cea mai avantajoasa s-a ales in functie de doi factori principali:

folosirea spatiilor construite cu un grad sporit de ocupare , la o functionalitate optima (volum minim construit, cost minim).

asigurarea stabilitatii generale a constructiei cu coieficienti de siguranta dupa cum urmeaza:

plutire Cp=1,1

alunecare Ca= 2,00

rasturnare Cn = 1,5

Stabilitate agenerala aste asigurata prin greutatea proprie a constructiei si prin executarea unor console perimetrale din beton armat care asigura lestarea necesara , prin conlucrare si cu materialul de umplutura din jurul constructiei.

In vederea asigurarii stabilitatii la rasturnare, constructia deversorului bazinului de linistire, este legata rigid de structura centralei, avand efectul unui contrafort.

Stabilitatea la alunecare a fost asigurata atat prin frecarea la contactul cu roca, cat si prin incastrarea in roca pe o inaltime de cca. 6 m.

Rezistentele terenului (roca de baza – sisturi cuarto-micacee) conform referatului geologic sunt

a = 12 kg/cm² si a = 2 kg/cm² pe baza carora au fost facute calculele.

Centrala cu infrastructura circulara a permis amplasarea celor doua turbine Fransis in jumatatea aval a cercului de raza 20 m, cu axa longitudinala inclinata cu 20 grade fata de directia conductelor distribuitorului si amplasarea vanelor sferice in jumatatea amonte a cercului, cu o platforma intre ele care permite demontarea vanelor in vederea transportului lor in zona golului de montaj care este situat intre cele doua turbine.

Aceasta organizare permite amplasarea pe verticala in jumatatea amonte a cercului a instalatiilor mecanice, a anexelor electrice si la nivelul plaformei exterioare amenajate , a platformei de montaj.

Faptul ca toate aceste anexe sunt amplasate in imediata vecinatate a agregatelor prezinta un mare avantaj functional si o economie prin scurtarea circuitelor de bare si cable.

Solutia doptata dispune functiunile pe verticala in interiorul cuvei cilindrice pe urmatoarele nivele- :

cota 840,25 mdM- nivel aspiratoare si bazin epuisment;

cota 843,15 mdM- nivel demontare rotor turbina , VS,pompe epuisment si avarii;

cota 846,90 mdM- nivel turbine si GUP;

cota 850,60 mdM- nivel compresoare, rezervoare aer comprimat, pompe apa racire, filtre;

cota 855,00 mdM- nivel sala masinilor , camera de panouri, instalatii auxiliare cu canale de cable la partea inferioara;

cota 858,50 mdM- nivel baterie de acumulatoare;

cota 861,50 mdM- nivel statia 110 Kv. si trafo servicii proprii;

cota 866,00 mdM- nivel platforma de montaj la cota platformei exterioare amenajate 863,90 mdM cu acces din exterior pentru troiler, camera supraveghere grup sanitar;

cota 869,50 mdM- nivel camera troliului pentru lift;

cota 874,00 mdM- nivel cale de rulare , oglinda de manevre;

cota 877,60 mdM- nivel acoperis suprastructura

Centrala este deservita pe verticala de o scara de la cota cea mai de jos 843,15 mdM pana la cota 869,50 mdM (camera troliului pentru lift) si un lift de la cota 846,90 mdM la cota 866,00 mdM (platforma de montaj).

Cuva cilindrica este executata din beton armat in pereti cu grosimea variabila in trepte functie de adancime (de la 1,40 m la 1,00m).

Nivelele interioare sunt alcatuite din plansee de beton armat care se sprijina pe peretii cuvei si pe stalpi intermediari din beton armat.

Atat liftul cat si casa scarilor care constituie calea de evacuare sunt amplasate in afara spatiilor functionale, fiind despartite de acestea prin pereti si usi antifoc. In interiorul incaperilor de acumulatoare si al incaperilor cu aparataje electrice s-au prevazut pereti masca cu rigolae pentru eliminarea apelor pluviale provenite din infiltratii.

Diverse pasarele si rampe au fost prevazute cu balustrade de 90 cm.

Privind amenjarea exterioara a centralei s-a prevazut o circulatie in jurul centralei marcandu-se accesul in centrala, accesul la calea de evacuare si accesul la platforma unde sunt amplasate batardourile si deversorul.

Instalatiile functionale din centrala sunt urmatoarele:

instalatii interioare sanitare si de incendiu;

instalatii de ventilatie;

instalatii de incalzire;

instalatii electrice;

3.Caracteristici

CHE Dambovita Clabucet este o centrala de varf cu:

Pi = 64 MW

Productia de energie electrica in an hidrologic mediu W = 120 GWh/an;

Qi = 35 m³/s

Numarul de hidroagregate FVM 2 x 32 MW;

n= 500 rot/min.

2.2.9. INSTALATIA DE GOLIRE A DISTRIBUITORULUI

1. SCOP

Instalatia serveste la golirea galeriei fortate, a conductei fortate si a distribuitorului in vederea efectuarii reviziilor acestora, in cazul imposibilitatii golirii prin turbine.

Descriere

Instalatia se compune din doua conducte de golire Dn200 racordate la partea inferioara a celor doua ramificatii ale distribuitorului, conductele debusand in aval prin doua confuzoare Ø100/Ø200.

Confuzoarele indeplinesc atat rolul de disipare a energiei de presiune prin transformarea ei in energie cinetica cat si acela de limitare a vitezei in conducta. Prin cele doua conducte se poate goli distribuitorul pana in momentul cand nivelul apei din el ajunge la aceiasi cota cu nivelul din aval. Cantitatea de apa ramasa va fi golita prin doua ramificatii scurte Dn100 ale conductelor principale care debuseaza in bazinul de epuisment.

Functionare

Instalatia va functiona ocazional , neautomatizat sub supraveghere , intre doua utilizari robinetele vor sta inchise si sigilate.

Atunci cand se folosesc golirile principale, robinetele DN100 vor fi deschise, iar robinetele Dn200 din aval se vor inchide.Daca se constata fisuri sau scurgeri la conducte sau armaturi se vor lua imediat masuri pentru repararea sau inlocuirea lor.

In timpul lucrului in distribuitor sau CF posibilitatea golirii apei infiltrate in bazinul de epuisment va fi mentinuta permanent, iar daca se sonstata ca debitul infiltrart prin VF este excesiv de mare se poate folosi pompa submersibila

2.2.10.VANA SFERICA V.S. 150-340

Instalatia vanei sferice VS 150-340 este amplasata in amonte de turbina FVM 31,5-212 si serveste la inchiderea circulatiei apei la extremitatea aval a CF, precum si ca organ de siguranta pentru turbina.

2.2.11. INSTALATIA DE EPUISMENT

1.SCOP

Instalatia de epuisment asigura evacuarea apelor de infiltratie din centrala si a debitelor rezultate din golirea distribuitoarelor si aspiratoarelor.

2.Descriere

Instalatia este amplasata la nivelul aspiratoarelor si consta din:

2 electropompe

3 semnalizatoare magnetice de nivel cu plutitor sferic tip SNCE-1;

bazin de colectare

conducte si armaturi uzuale;

Pompele aspira apa din bazinul colector de epuisment si o evacueaza in aval prin doua conducte separate.

2.2.12.GRUPUL DE ULEI SUB PRESIUNE – GUP 1,6- 10

1.SCOP

Grupul de ulei sub presiune asigura alimentarea continua cu ulei sub presiune a sistemului de reglaj al turbinei.

GUP-ul se compune dintr-un rezervor de ulei, cu acumulator, doua electropompe, diferite armaturi, aparate de masura si control menite sa asigure functionarea complet automata a GUP.

Acumulatorul, umplut cu ulei si aer reprezinta o sursa de energie continua cu aer comprimat, asigurand functionarea organelor de forta ale sistemului de reglaj, prin intermediul uleiului sub presiune.

Functionarea normala a GUP este asigurata de instalatia de automatizare si urmarita de aparatele de masura si control.

Rezervorul de ulei serveste ca suport pentru acumulator, armaturi si aparate de masura si control ce intra in componenta GUP.

Pompele de ulei , antrenate de motoare electrice completeaza periodic uleiul sub presiune din acumulator, cunsunat pentru diferite manevre sau prin pierderi de presiune.

2.2.13.INSTALATIA DE AER COMPRIMAT DE INALTA PRESIUNE

1.. SCOP

Instalatia de aer comprimat de inalta presiune furnizeaza aer comprmat la presiunea nominala de 40 atm pentru completarea pierderilor de aer la acumulatoarele GUP-urilor turbinelor.

2.DESCRIERE

Instalatia de aer comprimat inalta presiune, amplasata la nivelul generatoarelor, se compune din:

-2 compresoare tip AVS 1,5/45 (import URSS);

-2 electroventile cu mecanism REGMO Dn15, Pn100, amplasate pe conductele de alimentare ale GUP-urilor.

Conducte si armaturi uzuale ;

Compresorul tip AVS 1,5/45 este stationar cu trei trepte cu simpla actiune, cu cilindrii in “V”.

Ungerea se face cu pompa cu roti dintate automata antrenata de arborele cotit al compresorului , iar racirea cu aer cu ventilator axial cu alimentare independenta.

Motorul de antrenare al compresorului este trifazic, asincron.

La capatul pistonului de admisie se gaseste un filtru de aer folosit pentru curatirea aerului aspirat de impuritati atmosferice.

Compresorul este prevazut cu supape de siguranta pentru fiecare treapta, care expandeaza aerul in momentul depasirii presiunii de la treapta respectiva.

2.2.14.INSTALATIA APEI DE RACIRE

1. SCOP

Instalatia are rolul de a asigura necesarul de apa de racire pentru urmatorii consumatori:

racitori aer generator;

racitori lagare generator;

racitori lagar radial turbina;

etansare turbina;

actionare vana sferica;

instalatia de stins incendiu in generator.

2.DESCRIERE

Schema adaptata pentru instalatie este de tip centralizat, cu posibilitatea de separare in doua scheme bloc (schema hibrida), vana de separare a magistralelor grupurilor fiind in pozitie normal deschis.

Aspiratia si evacuarea apei de racire se face din si respectiv in bazinul de linistire.

Consumatorii care necesita alimentare in functionarea HA sunt:

racitori aer generator;

racitori lagare generator

racitor lagar radial turbina

etansare turbina

Ceilalti consumatori, respectiv instalatia de stins incendiu in generator si actionare VS sunt consumatori ocazionali, alimentarea lor facandu-se automat la nevoie, prin pompaj.

2.2.15.TURBINA HIDRAULICA FVM 33-212

1. Scop

Turbina hidraulica transforma energia apei in energie mecanica de rotatie antrenand generatorul sincron.

2. Descriere

Instalatia de turbina este un ansamblu complex compus din urmatoarele echipamente:

-turbina hidraulica propriu-zisa;

-grup de ulei sub presiune (GUP 1.6-40);

-regulator electrohidraulic;

-instalatii anexe ale turbinei;

(descrierea instructiunilor sus mentionate se va face in instructiuni separate)

CHE Dambovita-Clabucet are doua turbine hidraulice de tip Francis verticale cu camera spirala.

2.2.16. INSTALATIA DE UNGERE CU UNSOARE CONSISTENTA VANA SFERICA

1. Scop

Instalatia asigura transportul si distributia unsorii consistente de la statia de ungere cu unsoare spre fusurile vanei sferice, a articulatiilor si ajustajelor mobile.rezervor de unsoare consistenta;

4. Functionare

Comanda instalatiei de ungere cu unsoare consistenta se face manual si independent pentru fiecare vana sferica, de la panourile locale 30Akx, montate pe perete, la nivel aspirator(843 mdM).

Comutatorul de comanda are doua butoane de actionare:

-prin apasarea butonului rosu, electropompa intra in functiune si unsoarea circula la distribuitoare de unde este repartizata, sub presiune, la punctele de ungere ale fusurilor vanelor sferice.

-prin apasarea butonului negru electropompa se opreste si ungerea inceteaza;

Ungerea se face pana se observa unsoarea iesita la axul rotativ

2.2.17. HIDROGENERATORUL HVS 340/R5-1

1. SCOP

Hidrogeneratorul sincron tip HVS 340/125-12 are rolul de a transforma energia mecanica produsa de turbina Francis, cu care este cuplat direct si rigid, in energie electrica.

2.DESCRIERE

Hidrogeneratorul este de tip suspendat si este format din urmatoarele parti componente: stator, rotor,steaua superioara,steaua inferioara, lagarul axial-radial, lagarul radial inferior, instalatia de ventilatie, sistemul de control termic si instalatia de stingere a incendiului.

3.Caracteristici, parametrii de exploatare

Principalele caracteristici tehnice :

puterea nominala aparenta Pa = 35,500 kVA

puterea nominala activa Pn = 31,950 kW

tensiunea nominala Un = 10,5 kV

factorul de putere = 0,9

frecventa nominala Fn = 50 Hz

turatia nominala Un = 500 rot/min.

turatia de ambalare na = 882 rot/min.

randamentul la sarcina nominala =97,6%

greutatea totala G = 125,64 t

curentul de excitatie la sarcina nominala Ien = 68 A

tensiunea de excitatie la inelele de

contact la sarcina nominala Uen = 160 V

– debit total aer de racire Q = 21 m³/h

– debit maxim in racitoarele de aer Qa = 130 m³/h

-debit maxim de apa la racitoarele

de ulei ale lagarelor QaL = 30m³/h.

4.Functionare

Hidrogeneratorul HVS 340/125-12 corespunde conditiilor generale pentru masini electrice din STAS 1893-72 si va functiona in limitele urmatorilor parametrii:

– altitudinea maxima 1000 m

– temperatura maxima a aerului de racire + 35ºC

– temperatura maxima a apei de racire + 25ºC

– temperatura maxima in bobinaj stator 120ºC

– temperatura maxima in bobinaj rotor 130 ºC

– temperatura maxima in segmenti la lagare 70ºC

– temperatura maxima a uleiului de ungere 60ºC

4.1. Regimuri de functionare

4.1.1.Regimuri de functionare admise la variatia tensiunii. Daca tensiunea la bornele generatorului variaza cu +5% fata de valoarea nominala, generatorul dezvolta puterea nominala ca factor de putere nominal. Daca tensiunea este 105% fata de UN, atunci IN trebuie redus pana la 95% din valoarea nominala.Pentru valori mai mici ale tensiunii curentul nu trebuie sa depaseasca 105% IN.

Hidrogeneratorul poate functiona cu tensiuni pana la 110% UN situatie in care se va scadea PN cu 2% pentru fiecare procent de crestere a tensiunii peste 105%Un.

Functionarea cu tensiuni peste 110% UN nu este permisa.

4.1.2. Regimuri admisibile la variatia aerului de racire

La temperaturi de peste 35ºC a aerului de racire functionarea generatorului nu se admite.

Daca temperatura aerului de racire scade intre 35º- 25ºC se poate admite majorarea sarcinii generatorului cu 0,15% pentru fiecare grad de scaderea a temperaturii

Pentru valori cuprinse intre 30ºC-25ºC se poate majora sarcina cu 0,25% pentru fiecare grad de scadere a temperaturii aerului de racire.Pentru valori mai mici de 25ºC cresterea sarcinii nu se admite. Functionarea generatorului la temperatura aerului de racire de 15ºC nu se recomanda, iar la temperatura de 10ºnu se admite.

4.1.3. Regim admisibil la variatia factorului de putere

Generatorul poate functiona in regim de durata la puterea nominala si cosφ = 1.

Generatorul poate functiona in regim de durata la factor de putere scazut cu conditia nedepasirii valorii corespunzatoare pentru PN,UN de catre curentul de excitatie

(IN = 668 A).

4.1.4.Regim admisibil la variatia frecventei

La variatia frecventei (turatiei) in limitele +5% din frecventa nominala ,generatorul debiteaza puterea nominala. Pentru valori inferioare frecventei nominale nu se admite cresterea tensiunii peste UN.

4.1.5.Regimuri admisibile la suprasarcina in stator

2 IN timp de 1 min;

1,5 IN timp de 2 min;

1,1, IN timp de 30 min.

4.1.6.Regimuri admisibile la incarcarea asimetrica

La functionarea generatorulu in regim asimetric curentul din faza cea mai incarcata nu trebuie sa fie mai mare decat curentul nominal, iar asimetria curentilor sa nu depaseasca 20% din curentul nominal pe faza.

4.1.7. Regim asincron – nu se admite

4.1.8. Regim cu o faza la pamant – nu se admite

4.1.9. Zgomote admisibile la distanta de 1 m de generator intensitatea zgomotului sa fie sub 80dB.

2.2. 18. INSTALATIA DE STINS INCENDIU LA GENERATOR

1.SCOP –

Instalatia asigura alimentarea cu apa a sistemului de stins incendiu la generator.

2.Descriere

Alimentarea cu apa se face din cele doua magistrale ale instalatiei de apa de racire prin intermediul a doua prize.

Centura de incendiu este formata din doua inele ,unul superior si unul inferior , prevazute cu orificii de imprastiere a apei spre capetele bobinelor statorului.

Indiferent de starea agregatului (in functiune sau repaus) exista posibilitatea actionarii sistemului de stins incendiu.

Instalatia se compune din:

-vana cu electromagnet;

-manometru diferential;

-indicator de circulatie;

-conducta de alimentare a centurii de incendiu si armaturi;

2.2.19. SISTEMUL DE EXCITATIE AL GENERATORULUI HVS 340/125-12

1. Scop

Are rolul de a produce curent cintinuu necesar alimentarii rotorului generatorului in scopul producerii campului magnetic inductor.

2.Descriere

Sistemul se compune din 3 parti:

Excitatricea;

Reostatul de excitatie ;

Rezistenta de dezexcitare rapida a excitatricei

Functionarea si descrierea schemei

Descrierea schemei

Schema contine urmatoarele elemente:

alternator heptafazat de curent alternativ format din:

rotor alternator (G 7);

stator alternator compus din doua infasurari :una de excitatie (F1F2) si alta de dezexcitare (J1J2);

redresor rotativ compus din 14 diode de tipul TU38E(D);

reostat de excitatie (R ex);

rezistenta de stingere a campului excitatoarei (Rs);

infasurarea rotorica a generatorului ®

sistem automat de reglare a excitatiei (SAREX);

inele (2 buc) I1,I2;

perii (2 buc) P1,P2;

contactor c.c.(45C3) pentru alimentarea infasurarii de excitatie din RAT;

contactor c.c. (45C4) pentru alimentare infasurare de excitatie pe BEM;

contactor c.c. (45C2) pentru cuplarea si decuplarea rezistentei de stingere a campului excitatoarei;

cheia de alegere a regimului (45b1) cu 3 pozitii (automat;0;manual);

b)Functionarea schemei: b1. pe “Manual” (pe BEM)

se pune cheia 45b1 (Pax-1) pe pozitia”Manual” (pe BEM);

odata cu impulsul de pornire se sunteaza rezistenta de stingere a campului din excitatoare (Rs) prin contactul contactorului 45C2;

La atingerea turatiei nominale din cheia 45b3 se actioneaza asupra reostatului de excitatie in sens de crestere, operatie prin care se comanda motorasul de actionare al reostatului (Rex) 45m01 in sensul scaderii rezistentei acestuia.

Se urmareste cresterea lenta a tensiunii de excitatie si a tensiunii la bornele generatorului, ambele citite la aparatele montate pe usa panoului grupului.

In gol, excitat se atinge tensiunea nominala a generatorului de cca.10.500V.

Dupa cuplarea in paralel a generatorului se actioneaza prin aceeasi cheie pentru cresterea sau scaderea sarcinii reactive.

La oprirea normala se descarca de sarcina (din aceeasi cheie) si dupa oprirea HA-ului se aduce reostatul la pozitia minima.

Pozitia minima si maxima a BEM-ului este semnalizata in panoul de automatizare al generatorului.

b2.pe “Automat”

se pune cheia 45b1 pe pozitia”Automat” .In aceasta situatie infasurarile de excitatie sunt alimentate din SAREX;

3. STUDIUL DE CAZ-

REGULATORUL DIGITAL DE TURATIE CU ACTIUNE CONTINUA TIP RDC-F [1]

Regulatorul actual la Centrala Hidroelectrica Clabucet este de tipul E.H.

El se compune din:

– partea electrica

-partea mecanica

Partea electrica constituie echipamentul de comanda al regulatorului si este formata din mai multe sertare inglobate intr-un dulap electric,sertarele avand denumiri corespunzatoare functiilor pe care le indeplinesc:

-sertarul de alimentare;

-sertarul tahimetric;

-sertarul reactiei tranzitorii;

-sertarul sumator;

-sertarul amplificator;

-sertarul cu rezistenta;

-sertarul de comanda;

-sertarul sincronizator.

Partea mecanica este compusa din mai multe ansambluri amplasate la nivelul turbinei cum sunt:

-convertorul electrohidraulic;

-limitatorul de deschidere;

-sertarul de distributie;

-traductoarele de deplasareC40 siC30 (variometre);

-echipamentul electric si AMC

-electrodistribuitorul;

-batiul;

-filtrul de ulei;

-conducte si armaturi;

3.1.DOMENIUL DE UTILIZARE

Noul regulator de turatie, ce inlocueste regulatorul E.H. la C.H.E.CLaBUCET este de tip RDC-F si este destinat conducerii turbinelor hidraulice de tip Francis indifrent de puterea acestora. Regulatorul este numeric,cu actiune continuua si are un caracter PID.

Comanda servomotoarelor de actionare ale aparatului director se face de catre regulator prin intermediul distribuitorului proportional si al amplificatorului hidraulic atasat.

3.2 STRUCTURA REGULATORULUI

Regulatorul este compus dintr-un cofret metalic , fig.1, cu grad de protectie IP55 in care sunt asamblate componentele acestuia si panoul operator tipOP7 (sau tip TP170B) montat in camera de comanda,element care constitue interfata de comunicatie intre personalul operativ de exploatare siregulator si un cofrat auxiliar care impreuna cu componentele hidromecanice sunt montate la nivelul aparatului director al HA.

Principalele elemente ale regulatorului sunt:

-module din familia de automate programabile SIMATIC tipS7-300

-interfata pentru masurarea frecventelor HA si sistem

-separatoare galvanice pentru msrimile logice de intrare

-relee de iesire pentru semnalele in 220 c.c.

-sir de cleme

-bloc hidraulic pentru comanda AD care contine distribuitorul proportional prin intermediul caruia se comanda servomotorul AD selectorul de regim de functionare al RAV(manual/automat d.p.d.v.al circuitului hidraulic) si distribuitorul hidraulic pentru comanda manuala al AD. Fig de mai jos

3.2 .1 CARACTERISTICI TEHNICE

3.2.1.1 CARACTERISTICI GENERALE

-Tensiunea de alimentare 120…..230 Vca sau110….350Vcc

-Consum pe alimentare 1,8A/120V si 1,1A/230 V

-Unitatea centrala opereaza cu 32 biti

-Timpul de conversie a unei marimi analogice de intrare 0,1 ms

– Timpul de executie a unei operatii logice 0,1 micro secunde

-Timpul de procesare a buclei de reglare 2,23 ms

-Timpul de procesare al intregului soft de aplicatie 9,5 ms

-Intrari logice(24Vcc;izolate galvanic in grupe de 8) 24

-Iesiri logice(24Vcc;izolate galvanic in grupe de 8) 16

-Intrari de numarare rapida(24V/60 Khz) 3

-Intrari analogice(semnal unificat;izolate galvanic) 6

– Intrari analogice suplimentar posibile 8

-Iesiri analogice (izolate galvanic ) 2

-Iesiri analogice suplimentar posibile 4

-Porturi pentru comunicatie seriala 2

-MARIMI DE INTRARE ANALOGICE:

-Masura frecventa HA 0,5……230 Vca

-Masura frecventa SISTEM 0,5…….230 Vca

-Pozitie AD traductor liniar

-Pozitia distribuitorului semnal unificat

-Masura de putere activa semnal unificat

-Masura presiune ulei semnal unificat

-Masura de putere reactiva semnal unificat(optional)

-Masura nivel amonte semnal unificat(optional)

-MARIMI DE INTRARE LOGICE

-Pozitie intrerupator generator deschis/inchis

-Pozitie intrerupator SISTEM

-Pozitie electrodistribuitor

-Comenzi creste/scade( din cheile clasice)

-Alegere regim RAV AUTOMATMANUAL( cheie cofret)

-Pozitie vana sferica VS/Fluture(inchisa/Deschisa)

-Infundare filtru ulei

-Existenta conditiilor de pornire

-Senzor de proximitate pentru masurarea turatiei

-MARIMI DE IESIRE ANALOGICE

-Comanda in regim continuu ,al distribuitorului proportional

-MARIMI DE IESIRE LOGICE(prin contacte de releu)

-Semnalizari preventive si de avarie regulator

-Cuplare/Decuplare electrodistribuitor

-Decuplare intrerupator generator

-Decuplare intrerupator SISTEM

-Impuls de Pornire/Oprire pentru procesele automate

3.2.1.2 CONDITII MECANICE SI CLIMATICE

-Temperatura mediului ambiant:

-in functionare 0……….+60 grade C

-transpotr si depozitare -40……..+70 grade C

-Umiditate conf.DIN 40-040 15%…..95% in interior

-Altitudine conf .DIN 40-040 860….1060hPa

-Clasa de protectie IP55( in cutie)

-Rigiditate mecanica:

-incercare la vibratii conf- CEI 68-2-6

-incercare la socuri conf.CEI 68-2-7

-Grad de antiparazitare A conf. VDE 0871

3.2.1.3 CARACTERISTICI DE ACORDARE SI PERFORMANTA

-Statism permanent bp=1……..50% reglabil

-Statism tranzitoriu bt=1……200% reglabil

-Comanda de timp pentru bt Td=0….99 s reglabila

-Comanda de timp pentru reactie accel. Ta=0…99s reglabila

– Frecventa de referinta 47,5…52,5 Hz reglabila

-Plaja de masurare frecventa 20Hz…200 Khz

-Zona moarta in Fv.(in sarcina) 0,00..0,50 Hz reglabila

-Zona moarta in putere( in sarcina) 0,00…10% reglabila

-Precizia de masurare a frecventei 1mHz

-Deriva anuala a referintei de frecventa <0,1 %

-TP realizat stati cu o rezolutie de minim 5mHz

-Viteza de variatie a Tpv 1…10%AD/s reglabila

-Viteza de variatie a TPp 1….5% Pn/s

-Plaja de variatie a TP 0…120%Pn

-Insensibilitatea garantata a regulatorului <10mHz

-Variatia maxima a turatiei la mers in gol 0,15%in raport cu referinta

3.3 CARACTERISTICILE FUNCTIONALE

Caracteristicile functionale:configuratia hard si softul de aplicatie realizat asigura pentru regulatorul de turatie tipRD-F posibilitatea indeplinirii urmatoarelor functii:

-Pornirea agregatului si reglarea precisa si stabila a turatiei la mersul in gol in vederea sincronizarii.

-Limitarea electronica a deschiderii al AD in regimul de pornire

-Functionarea in regim Automat, in regimPOZItIONER(fara bucla de frecventa) sau in regim Manual(comanda AD prin distribuitor hidraulic manual)

– Functionarea in sarcina si in regim insular

-Functionarea in sarcina(in paralel cu SEN) pentru care asigura:

-limitarea automata a deschiderii AD in sarcina in functie de nivel

stabilitatea sistemului de reglaj in tot domeniul de functionare(0..Pn)

-parametrii de acordare diferiti la functionarea in sarcina pentru bucla de putere sau cea de deschidere

-revenirea automata la parametrii de mers in gol in momentul aruncarii sarcinii si setarea consemnului la turatia la valoarea de referinta de 50 Hz

-incarcarea stimulenta la o valoare setatain prealabil

-asigurarea unei rezerve(reglabila) pentru reglajul primar la functionareain bucla de deschidere

-viteza de variatie a consemnului de sarcina ajustabila functie de restrictiile impuse de conditiile de exploatare

-ajustarea vitezei de variatie al consemnului de sarcina diferita pentru bucla de putere de cea de deschidere

-variatia incarcarii HA prin comenzi trimise direct din panoul operator prin cheile clasice existente

-oprirea Ha in regim normal si de avarie

-Functionarea ca Regulator de Putere ,prin utilizarea reactiei de putere

-Functionarea in regim de Reglaj secundar Frecventa-Putere

-Autotestarea sistemului de reglaj electronic,mecanohidraulic si ale traductoarelor de reactie.

Regulatorul este dotat cu un PANOU OPERATOR tip OP7,fig.2, care poate fi montat la orice distanta de acesta(montarea acestuia ar fi de preferat sa se faca in camera de comanda in loc vizibil si cu acces usor pentru personalul operativ de exploatare ).

Acest panou este dotat cu un display alfanumeric pentru afisarea de mesaje si o tastatura prin care se pot efectua comenzi si modificari de parametri.Panoul reprezinta interfata intre HA si PO,prin intermediul caruia se pot vizualiza si efectua urmatoarele:

-afisarea in mod automat sau la cerere a marimilor:pozitia AD,turatia,frecventa,puterea,valoarea consemnului,valoareade limitare pentru AD in gol si sarcina,valorile tuturor parametrilor de acordare,etc;

-modificarea parametrilor de acordare si ale limitelor parametrilor de exploatare mai sus mentionati.Toate aceste modificari se pot efectua cu HA in functionare,in gol sau in sarcina,fara a periclita functionarea acestuia.

-afisarea si modificarea regimurilor de exploatare ca regim Pozitioner sau regim Automat,regim Cu incarcare Stimulenta,inclusiv fixarea valorii de incarcare,sau fara incarcare stimulenta,Regulator de putere sau de Viteza ,sau deReglaj Secundar;

-emiterea de comenzi Creste si Scade ale turatiei la mersul in gol sau ale puterii la mers in sarcina.

-Modificarile de parametri sau regimuri pot fi parolate pe mai multe niveluri in functie de personalul caruia i sepermite accesul la aceste modificari

-Regulatorul ,prin rutina de autotest va semnaliza situatii de avarie ca:defecte electrice ale reactiilor de pozitie,ale sertarului,masurii de frecventa,a distribuitorului etc.

Fig.2 Panoul operator OP7

3.4 DESCRIERE.FUNCTIONARE

Regularorul este prevazut cu mai multe bucle de reglare in cascada,fiecare bucla avind propriul consemn si reactie.

La pornire,in bucla de reglare a frecventei(turatiei) asigura aducerea turatiei la valoarea de referinta creeind astfel conditiile necesare sincronizatii HA la retea.Modificarea turatiei de referinta si implicit a turatiei HA se poate face intre limitele de 95% si 105% din turatia nominala. Dupa cuplarea in paralel,referinta de turatie este setata in mod automat la valoarea frecventei sistemului,frecventa masurata in momentul cuplarii poate fi modificata numai prin intermediul OP.

Pâna la cuplarea in paralel consemnul de deschidere este setat egal cu deschiderea aparatului director(AD) astfel incât eroarea de reglare este nula. Dupa cuplarea in paralel consemnul poate fi modificat de catre operator in acelas mod in care s-a modificat si cel de turatie si anume fie direct din cheile Cr./Sc., fie prin panoul operator OP7. La functionarea in paralel semnalul rezultat ca diferenta dintre referinta de frecventa si frecventa sistemului reprezinta consemnul buclei de reglare. Marimea de reactie a acestei bucle este diferenta dintre valoarea pozitiei si consemnul de deschidere a AD,diferenta ponderata cu statismul permanent.

3.4.1 MASURA DE FRECVENTA

Masura de frecventa-principul de masurare se bazeaza pe utilizarea unor functii speciale ale unitatii centrale folosite, functii care permit masurarea simultana a 3 frecvente diferite cu o rezolutie de 1mHz.

3.4.2 BUCLA DE REGLARE PRINCIPALA

Bucla de reglare principala-caracteristicade reglare este de tip PIDcu parametrii de acord diferiti pentru fiecare regim de functionare.La PIF ,pentru asigurarea stabilitatii functionarii la mersul in gol se poate selecta si o reactie de tip accelerometric.La mersul in sarcina se poate introduce si o zona de insensibilitate in frecventa(reglabila).Statismul tranzitoriu si constantade timp sunt setabile in functie de regimul de functionare.

3.4.3 STABILIREA CONSEMNULUI

Stabilirea consemnului-la mersul in gol, comanda Cr/Sc are ca efect modificarea referintei de frecventa aceasta fiind ajustabila intre limitele 47,5si 52,5Hz.La mersul in sarcina aceleasi comenzi au ca efect modificarea consemnului de deschidere a AD daca regimul de functionare este cel de regulator de viteza sau al consemnului de putere pentru regimul de functionare respectiv.Consemnul de deschiderte asigura incarcarea HA intre 0 si120%Pn indiferent de valoarea statismului permanent.

3.4.4 LIMITAREA ELECTRONICA A DESCHIDERII

La pornire AD este comandat la deschidere pina la o valoare maxima de pornire,parametrizabila lapunerea in functiune(P.I.F.).Dupa cuplarea in paralel limitareadeschiderii maxime estesetata la valoarea parametrizata prin OP sau la o valoare care este reglata in mod automat in funcsie de nivelul amonte.Toate aceste marimi se modifica si se seteaza la valorile de exploatare curenta prin intermediul panoului operator.Din ratiuni de siguranta in exploatare modificarea acestor perametri este parolata.

3.4.5 INCARCAREA STIMULENTA

Operatorul poate alege,prin panoul operator,un regim de functionare: -cu incarcare stimulenta-pecum si valoarea de consemn pina la care se va efectua aceasta incarcare

sau -fara incarcare stimulenta-.

Sertarul tahimetric contine printre altele si un senzor de proximitate pentru masurarea turatiei.

3.5 PANOUL OPERATOR OP7

ASPECT, COMPONENTA

Panoul operator OP7 , este interfata dintre operator si regulatorul de viteza, prin intermediul caruia se obtin date referitoare la exploatarea agregatului si se pot emite comenzi sau modifica parametrii de acordare si regimurile de exploatare.Acesta are aspectul unui mini monitor si are in componenta sa urmatoarele:

-Sistemul de afisaj(display alfanumeric) cu cristale lichide si iluminare proprie reglabila care poate afisa simultan 4 randuri a 20 caractere.Pe acest display se pot vizualiza toate informatiile privind exploatarea HA, parametrii de acordare, regimurile de functionare, semnalizari,etc.

-Tastele functionale F1…F4 respectiv K1…K4(cu leduri de semnalizare incluse).De retinut ca tastele K sunt active numai cand Ledurile incluse sunt aprinse.

-Tastele numerice notate +/-;0…9 utilizate la modificarea parametrilor numerici

-tastele cu sageti utilizate la deplasarea cursorului si la selectarea marimilor care urmeaza a fi modificate sau pentru trecerea la pagina urmatoare de ecran.

-Tasta SHIFT, utilizata in operatiile din panoul operator care presupun modificarea unor regimuri ,activa daca Led-ul cu acelasi nume este aprins.

-Tasta ENTER este utilizata la validarea unei manevre prin care s-a efectuat o modificare de parametru sau regim.

-Tasta ACK este utilizata pentru confirmarea semnalelor de alarmare afisate pe display-ul panoului operator OP7.LED-ul corespunzator pilpiie pina la apasarea tastei ACK si ramane aprins cita vreme nu s-a anulat conditia care l-a generat.

-Tasta ESC este utilizata pentru a reveni intr-un ecran anterior sau la o stare anterioara unei comenzi sau reparametrizari daca aceasta nu a fost confirmata sau validata prin ENTER.

-Tasta HELP este utilizata pentru obtinerea unor informatii suplimentare referitoare la un eveniment afisat pe display la un moment dat daca LED-ul corespunzator este aprins.

-Tasta INS/DEL este utilizata impreuna cu tasta ACK pentru deblocare RAV.

3.6 MODUL DE OPERARE IN PANOUL OPERATOR OP7

Succesiunea tastelor utilizate pentru operatiuni asupra regulatorului prin intermediul panoului operator este urmatoarea:

Pentru modificarea unui parametru (vezi tabelul 1)se procedeaza astfel:

-folosind tastele cu sageti se pozitioneaza cursorul pe parametrul care urmeaza a fi modificat

-utilizand tastele numerice se inscrie noua valoare

-se valideaza modificarea prin apasarea tastei ENTER.

Pentru modificarea unui regim de functionare se procedeaza astfel:

-folosind tastele cu sageti se pozitioneaza cursorul in linia si campul dorit(pe ultimul caracter al cuvantului existent)

-se apasa pe tasta SHIFT, apoi apasind una dintre tastele sus/jos se va selecta noul cuvant.

-modificarea se valideaza prin apasarea tastei ENTER.

-daca cursorul nu poate fi pozitionat pe un anumit parametru inseamna ca acesta nu poate fi modificat.

NOTA

In procesul de modificare a unui parametru numeric sau cuvant se poate face o corectie prin tasta ESC daca marimea respectiva nu a fost confirmata prin ENTER.Daca noua marime inscrisa nu se incadreaza in limitele admise de program, aceasta nu este acceptata,fapt semnalizat printr-un mesaj specific si revenirea in mod automat la valoarea initiala.

Pentru o utilizare rationala si facila a panoului operator acesta este organizat (prin soft)in ECRANE.Prin termenul de ECRAN, utilizat in cele ce urmeaza, se tntelec intelege intotalitatea simbolurilor afisate ca imagine pe display sub o anumita denumire.Datorita faptului ca numarul de linii vizibile simultan(pe display) sunt de 4,fiecare ecran poate avea mai mule *pagini*a 4 linii fiecare.Trecerea la pagina perecenta sau urmatoarea celei afisate la un moment dat se face utilizand tastele sus/jos in prealabil cursorul fiind pozitionat pe prima sau ultima linie a ecranului

afisat.

Regulatorul de turatieRDC-F06 utilizeaza 14 ecrane si anume:

-DIRECTORUL DE ECRANE care nu poate fi apelat.Acest ecran contine codul si denumirea a 13 ecrane utilizate tn exploatarea sistemului de reglaj din care 8 ecrane functionale in sensul ca prin itermediul acestora se pot modifica parametrii si regimuri de functionare iar 4 sunt ecrane informative referitoare la evolutia anumitor secvente in procesul de reglare.

Prin *APELARE* se tnteleg manevrele care trebuiesc executate pentru ca ecranul dorit sa fie afisat pe display.In acest sens trebuie retinut ca din*ecranul director*se poate apela oricare din ecrane, utilizand tastele cu sageti prin care se selecteaza nr.ecranului dorit si validarea acestuia prin ENTER.in afara de aceasta*apelare din director*,ecranele functionale au si alte posibilitati de apelare,explicate pentru fiecare in parte.

Structura ,continutul si utilizarea ecranelor de exploatare:

Pentru explicitarea tipului parametrilor afisati s-au utilizat urmatoarele simboluri:

-I=indicatie-parametrul nu poate fi modificat ci numai citit

-M=modificare-parametrul poate fi modificat prin introducerea unei valori cu ajutorul tastelor OP-ului sau cu ajutorul tastelor si cheilor creste/scade. ECRANUL001*HA IN PORNIRE*

ZI:luna:an ora:min:sec

HA IN PORNIRE

VANA:inchisa/se deschide/deschisa

Presiune ulei………00,0bari

Ecranul apare automat in momentulin care este emis impulsul de pornire si se pastreaza pe display pina la confirmarea deschiderii vanei ceea ce conduce la deschiderea electrodistribuitorului ulei reglaj si implicit la demararea procesului de pornire.Ecranul afiseaza evolutia vanei pana in momentul deschiderii acesteia si valoarea presiunii uleiului.

ECRANUL 002*POZItIONER iN GOL*

POZITIONER iN GOL

Consemn AD……………..000,00% M

Pozitie AD ……………….000,00% I

Turatie ……………………000,00% I

Ecranul apare in mod automat la confirmarea deschiderii electrodistribuitorului uleiului de reglaj, daca regimul de functionare al RAV este *manual*,regim setat prin cheia de pe cofretul RAV-ului.in acest regim prin modificarea consemnului AD,(prin tastele K1/K2 daca LED-urile incluse sunt aprinse sau cheia (*Creste/Scade*) acesta poate fi comandat la orice pozitie si implicit se poate stabili orice turatie. Ecranul poate fi apelat intentionat si prin tastele SHIFT+F2.Trecerea din acest regim in cel*AUTOMAT iN GOL*si invers se poate face prin cheia de selectare al regimului si in functionare fara pericolul aparitiei unor socuri de turatie atat in gol cat si in sarcina.

ECRANUL 003*POZItIONER iN SARCINa*

POZItIONER iN SARCINa

Consemn AD ………..00,00% M

Pozitie AD …………00,00% I

Putere …………..00,00MW I

Ecranul apare automat,la functionarea in sarcina,in momentul defectarii masurii de frecventa,moment in care RAV-ul este trecut in regimul”pozitioner”,revenirea in regimul normal de functionare si al ecranului aferent realizandu-se in mod automat la revenirea masurii de frecventa.Schimbarea intre aceste regimuri de functionare se poate face si intentionat prin cheia de selectare al regimului respectiv dar functionare in sarcina in regim pozitioner nu este recomandata deoarece la o eventuala aruncare de sarcina datorita lipsei reactiei de frecventa ,HA nu poate fi mentinut la functionarea in gol si drept urmare ca masura de siguranta RAV-ul va initia si finaliza oprirea HA.

ECRANUL 004”MERS IN GOL”

Mers in gol…………………… pg.1

Referinta turatie………000,00% I

Turatie HA……………..000,00% I

Pozitie AD………………00,00% I

MERS IN GOL………………. pg.2

Referinta frecventa……00,00 Hz M

Frecventa…………………00,00Hz M

Limitare ADg ……..00,00% I

MERS IN GOL……………… pg.3

Presiune ulei……………..00,0 bari I

Acest ecran apare automat pe displayul OP in momentul când se cupleaza electrodistribuitorul,daca regimul de functionare al RAV este „automat” si ramâne activ pâna la cuplarea intrerupatorului.Ecranul poate fi apelat in mod direct prin apasarea tasteiF1.Prin intermediul acestul ecran se pot efectua urmatoarele:

-in pg.1 se afiseaza referinta de turatie,turatia si deschiderea AD in %;

-in pg.2 se vizualizeaza referinta de frecventa,valoarea frecventei(ambele in Hz) si valoarea limitarii electronice al AD(in %) pentru mersul in gol.

Prin actionarea tastelor K1,K2 sau a cheilor Cr./Sc. Se modifica simultan referinta de turatie afisata in % si cea de frecventa in Hz. Valoarea referintei de frecventa poate fi modificata si prin inscrierea directa pe OP in trepte de minim 10mHz.

DE RETINUT:tastele K1 si K2 sunt active numai daca LED-urile incluse sunt aprinse.

ECRANUL 005 „MERS IN SARCINA”

Mers in sarcina pg.1(denumire ecran/pagina)

Consemn AD………..00,0% M

Pozitie Ad…………….00,0% I

Puterea ……………… 0, 0MW I

MERS IN SARCINA…………. pg,2 (denumire ecran/pagina)

CONSEMN P ……. 00,00 MW M

Putere……………. 00,00MW. I

Pozitie AD…….. 00,0% I.

MERS IN SARCINA pg.3(denumire ecran/pagina)

Limitare Ads……………000,0% I

Referinta frecventa……00,00 Hz M

Presiune ulei…………….00,0 bari I

Acest ecran apare automat pe displ;ay-ul Op in momentul conectarii grupului la sitem sau prin apelare direct prin tasta F2.acest ecran permite:

-in pg .1 vizualizarea variatiei consemnului de deschidere AD realizata prin tasteleK1 respectiv K2 (LED-urile aprinse) sau din cheia de pe panou,vizualizarea valorii deschiderii AD si a puterii rezultata pe grup,in conditiile in care regimul de functionare al regulatorului este de „REGULATOR DE VITEZA”;

-in pg.2 vizualizarea variatiei consemnului de putere(realizata prin tasteleK1 si k2 sau cheia de pe panou)valoarea puterii rezultate pe grup,pentru regimul de functionare al RAV ca „REGULATOR DE PUTERE” si pozitia AD iar in pg.3 valoarea limitarii electronice al AD in sarcina si posibilitatea modificarii consemnului de frecventa in trepte de minim10mHz.

ECRANUL 006”PARAMETRII DE ACORDARE”

Parametrii Stat pg.1(denumire ecran/ pagina)

Statism permanent gol………..00,0% M

Statism permanent sarcina…. 00,0% M

A . final V…………………………..0,0 M

Parametrii Stat pg.2(denumire ecran/ pagina)

Creste T Pv…………………………0,00 % AD /s M

Scade T Pv…………………………0,00%ADs M

Parametrii Dinamici pg.3(denumire ecran/ pagina)

TD gol………………………………00,0s M

bt gol………………………………..000,0% M

Ti gol………………………………00,0 s M

Parametrii Dinamici pg.4(denumire ecran/ pagina)

TD sarcina……………………..00,0 s M

bt sarcina…………………..000,0% M

Ti sarcina………………….00,0 s M

Parametrii Dinamici pg.5 (denumire ecran/ pagina)

TA frecv…………………….00,0 s M

Zona moarta frecv……….0,00 Hz M

Parametrii reglare putere pg.6 (denumire ecran/ pagina)

Amplificare…………………00,0 M

Creste T Pp…………………0,00%Pn/s M

Scade T Pp…………………0,00%pn/s M

pg.7 (denumire ecran/pagina)

TDp…………………………..00,0 s M

btp sarcina…………………00,0% M

Tip sarcina………………..00,0 s M

KsP ……………………….00,0 M

pg.8(denumire ecran/pagina)

Zona moarta putere P….0,0Mw M

Prag TP/AD …………..0,00 Mw M

Apelarea acestui ecran se face direct prin tasta functionala F3,accesul fiind parolat la nivel 2.Prin intermediul acestui ecran se pot efectua:

– modificarea statismului permanent pentru functionatea in gol si sarcina(liniile 2 si 3 pg.1)

-modificarea ponderii reactiei sertarului de distributie(linia 4 pg.1) si a factorului de amplificare(linia2 pg.2) aferente functionarii in regim de „viteza”

-in liniile 3si 4 din pg.2 se poate modifica viteza de variatie al consemnului de deschidere/inchidere AD(TPv),la functionarea in regim de „viteza”

-in pg.3,4,5 sunt modificabili parametrii dinamici de acordare

-in pg.6,7,8 sunt modificabili parametrii se acordare(amplificare,timpul de integrare,zona de insensibilitate in putere si valoarea in Mw de la care Ad se inscrie in TP) pentru cazul functionarii RAV in regim de „putere”.

ECRANUL 008”REGIMURI”

Regimuri pg1 (denumire ecran/ pagina)

Regim RAV…. Viteza/putere M

incarcare stimulenta……… DA/NU M

Val incar.stim. 00,00%AD M

Regimuri pg.2(denumire ecran/ pagina)

LIM.AD.SARCINA automat/manual M

Regim nivel automat/manual M

Valoare nivel………………….000,00 mdM M

Regimuri pg.3(denumire ecran/ pagina)

Insularizare …………………DA/NU

Fv Insularizare………………0,00 Hz

P min insula………………….00,0 MW

Regimuri pg.4(denumire ecran/ pagina)

Egalizare frecv…..automat/manual M

Rez.reglare…………………00,0%AD M

Regimuri pg.5(denumire ecran/ pagina)

Selectare ecrane:

<fara selectare/buffer alarme/setare ceas>

acest ecran poate fi apelat prin tasta F4 fiind parolat nivel 1.Prin intermediul acestui ecran se pot efectua:

-in prima pagina se poate alege regimul de functionare al RAV ca regulator de viteza sau de putere,cu sau fara incarcare stimulenta si posibilitatea setarii valorii(a incarcarii stimulente daca este cazul

– in pg.2 se alege modul in care se fixeaza in exploatare limitarea deschiderii maxime al AD in sarcina,manual sau automat in functie de nivelul amonte.Setarea automata pentru LIM.AD in sarcina poate fi realizata on line numai daca exista masura de nivel introdusa in RAV si este setat in linia 3 regim”nivel” AUTOMAT sau in mod offline daca valoarea nivelului se introduce manual prin ultima linie din pg.2

– pagina .3 este rezervata impunerii condiitiilor dr functionare insulara al HA.In linia 2-a se accepta aceasta functionare prin selectarea cuvântului „DA” iar liniile 3 si 4 se impune pragul de frecventa la care vse considera functionare insulara si puterea minima admisa pentru acest regim de functionarea

-in pg.4 se poate seta pentru RAV regimul in care acesta citeste si frecventa retelei si realizeaza in mod automat egalizarea frecventei HA cu cea a retelei in vederea sincronizarii.Tot aici se poate impune o anumita rezerva din deschiderea AD pentru reglajul primar in sensul ca prin TP nu se poate depasi valoarea LIM_ADs-REZ_REG ci numai in procesul de reglaj datorat variatiei de frecventa si al statismului permanent in sarcina.

-in pg.5 se poate selecta”BUFFERUL ALARME” pentru a vizualiza cronologia semnalizarilor RAV si ecranul”SETARI” prin care se poate seta ceasul OP-ului la data si ora curenta in cazul pierderii acestora(la pierderea alimentarii OP,accidental sau voit).

ECRANUL 008” LIMITARI”

Limitari pg.1(denumire ecran/ pagina)

AD minim………………..00,0% M

Lim.AD gol……………..00,0% M

Lim.AD sarcina………..00,00% M

Limitari pg.2(denumire ecran/ pagina)

Supraturatie……………….000,00% I

Declans.supraturatie……000,00% M

P minima ulei……………..00,0 bari M

Declans.P minima ulei….00,0 bari M

Apelare acestui ecran se poate face numai din ecranul „REGIMURI” prin tasta functionala F1. Prin intermediul acestui ecran se pot efectua:

– modificarea limitarii deschiderii AD la mersul in gol(LIM AD GOL”) setarea pozitiei AD la care vRAV va declansa Intrerupatorul HA,in procesul de oprire normala(AD minim),si limitarea AD la mersul in sarcina (LIM AD SARC.) daca in ecranul „REGIMURI”) s-a optat pentru setarea manuala. in linia 1-a este afisata si memorata turatia maxima la care a ajuns HA la un moment dat,valoare restabilita prin tastele(simultan)ACK+INSEL/DELsi se poate programa o anumita valoare a supraturatiei si a presiunii minime de ulei la care RAV sa opreasca HA prin declansarea electrodistribuitorului.

ECRANUL 010”SEMNALIZARI”

Conditii lipsa

01-AD<2%

02-TP<2%

03-RAV blocat

04- Conditii din procese

05- Impuls de oprire

06 -Electrodistribuitor nealimentat

07-HA in oprire

20-Pminim ulei-aer

Semnale cu blocare RAV

08-AD blocat

09-Defect masura AD

11-Pozitie Ig incorecta

12-Defect mecanic SV

13-SV nealimentata

14-Defect masura de frecventa.

Semnale Preventive

15-Defect masura nivel

16-Defect masura putere

17- Defect electric SV

18-Infundat filtru ulei

19-Declansat SIGMA din protectii

Ecranul se apeleaza prin SHIFT+F1.toate alarmele continute in acest ecran sunt memorate in bufferul de alarme a carui componenta si accesare este tratata la sfârsitul acestei lucrari.Rolul acestui ecran este de a usura accesul la evenimentele principale care pot apare in procesul de pornire si de exploatare curenta al HA. Toate alarmele de mai sus apar inscrise clar pe display atâta timp cât sunt active

ECRANUL 011 „GRUP IN OPRIRE”

HA in OPRIRE

Consemn AD………..00,00% I

Pozitie AD ………….00,00% I

Putere/Turatie……….00,00MW/n% I

Ecranul apare automat in momentul in care exista semnalul de oprire. in acest ecran se afiseaza evolutia parametrilor principali in procesul de oprire nirmala.In linia 4,la inceputul procesului de oprire este afisata puterea iar dupa declansarea IO este afisata evolutia turatiei.Ecranul este informativ si nu poate fi apelat prin tastele functionale.

ECRANUL 012”HA OPRIT”

zi:luna:an ora:min:sec

HA OPRIT<RAV OK/RAV BLOCAT>

Vana : deschisa/se deschide/inchisa /se inchide I

Presiune ulei…………00,0bari

Ecranul apare in mod automat la oprirea HA daca AD este inchis,sigma decuplat si turatia<25%.In continuare aici se poate urmarii evolutia vanei sferice pentru starea stationara al HA.In acest ecran se deblocheaza RAV(daca este cazul_ prin apasarea simultana a tastelor ISEL/DEL si ACK,blocare aparuta si semnalizata in urma unor defectiuni explicate in cele ce urmeaza.

ECRANUL 012”STATISTICA”

STATISTICA pg.1

Zi: Luna:AN Ora:Min:Sec

Data Resetarii-

ZI:Luna:An Ora:Min: Secunda

STATISTICA pg.2

Numar porniri …….. ..000 I .

Nr.Def.Electrice……….000 I

Nr.Def Mecanice………000 I

STATISTICA pg.3

Regim de functionare

in gol ……………….000h….00m I

in sarcina……………….000h….00m I

Ecranul este apelabil prin tastele SHIFT+F4 friind parolat la nivel 1 si contine urmatoarele informatii:

– Durata de functionare a hidroagregatului-HA- in gol respectiv in sarcina de la ultima resetare a continutului acestui ecran.

– Numarul de porniri ale grupului si de defectiuni pentru aceeas perioada.

in linia 2-a al primului ecran este afisata data curenta iar in linia 4-a este afisat momentul(ca data vsi timp) când s-s efectuat resetarea ecranului.Resetarea amintita se face prin apasarea tastelor SHIFT+ACK.

ECRANUL 013”FUNCTIONARE INSULARA”

FUNCTIONARE INSULARA pg.1

Frecventa ………………..00,00Hz I

Pozitie AD………………..00.00% I

Putere …………………..000,00MW I

pg.2

TD_ins……………………..00,00 s M

bt_ins……………………….000,0% M

Ti_ins………………………..00,0 s M

Af_ins………………………..00,0 M

pg.3

Kp_ins……………………….0,00 M

Zm_ins………………………0,00 Hz M

Ecranul apare in mod automat la trecerea in regim de functionare insulara parametrii afisati fiind informativi. Trecerea in regim normal de functionare se poate face prin tasta K3 care este activa numai daca LED-ul incorporat este aprins ferm.In pg.2/3 se pot inscrie parametrii de acordare specifici regimului”insular”.

ECRANUL 014”MANUAL”

REGIM MANUAL-LD pg.1

PozitiaAD…………………..00,00% I

Puterea/Turatia…………….00,00 MW/n% I

pg.2

Comanda SV_AD…………00000biti M

PozitieSV_AD……………..00000biti I

Ecranul apare in mod automat daca RAV este alimentat si se functioneaza in regim manual cu utilizarea distribuitorului hidraulic pentru actionare manuala al AD. In acest ecran se vizualizeaza pozitia AD,turatia la mersul in gol si puterea la mersul in sarcina. In pg.2 se poate verifica functionarea distribuitorului prin comanda directa si vizualizarea pozitiei rezultate cu respectarea conditiilor:regim RAV<manual>; uleiul deschis si electrodistribuitorul actionat; vana inchisa.

3.7 MONTAJUL REGULATORULUI

Cofretul care contine elementele regulatorului se poate monta pe stelaje, fete de panou sau dulapuri si dispune de propriul sistem de fixare figura 3.

Panoul operator OP7 se amplaseaza in cel mai util loc din punct de vedere al exploatarii agregatului.

Legaturile la instalatie se fac prin intermediul sirului de cleme din cofretul regulatorului. Marimile de intrare/iesire sunt specificate in desenele anexate. Pentru anumite conexiuni,cablele vor fi ecranate,ecranul acestora fiind legat la masa la ambele capete si conectate(capetele) printr-un conductor din cablu( pentru egalizarea potentialelor). Cablul de legatura dintre CPU si OP este special si nu necesita un regim special.

Placa metalica din interiorul cofretului(pe care sunt montate modulele componente ale regulatorului) si cofretul vor fi legate obligatoriu la centura de impamantare a centralei.

Fig.3 COFRETUL MECANIC AL REGULATORULUI SI PERTEA ELECTRICA

3.8 PUNEREA IN FUNCTIUNE A REGULATORULUI

Avind in vedere complexitatea si nivelul tehnic ridicat al regulatoarelor digitale toate operatiile de PIF si acordare vor fi efectuate de catre furnizor sau de personal agreat de acesta. In cadrul lucrarilor se vor efectua:

-Verificarea corectitudinii montajului mecanic al traductoarelo de pozitie pentru AD si sertarul de distributie (SD)

-Verificarea legaturilor electrice dintre regulator si restul instalatiei

-Etalonarea reactiilor de pozitie ala elementelor hidromecanice

-Probe cu regulatorul inclusiv cu partea hidromecanica fara apa.temperatura

-Probe de functionare la mer in gol in regim automat si manual(porniri,opriri,reglarea turatiei la mers in gol etc.)

-Probe de functionare in sarcina(comportareain “reglaj primar” stabilitatea sarcinii,statism,sensibilitate).

-Aruncari progresive de sarcina pina la valoarea nominala.

-Simularea defectiunilor specifice in cartea tehnica

-Acordarea “buclei de putere” si verificarea performantelor pentru acest regim de functionare

-Efectuarea probelor pentru certificarea HA privind serviciile in SISTEM

-Instruirea personalului de exploatare.

In vederea efectuarii probelor de certificare pentru serviciile de SISTEM si pentru facilitarea inregistrarilor necesare operatiilor de acordare la probele de PIF in cadrul RAV s-a implementat un program soft prin care se permite efectuarea tuturor probelor si inregistrarilor necesare fara a necesita interventii in partea hard al RAV sau in circuitele electrice aferente. Ecranul care contine elementele de comanda si de setare parametrii este explicitat in continuare:

ECRANUL 09 “TESTE RAV”

Trepte FV…………………..50,000Hz M pg.1

Trepte 50mHz………………DA/NU M

Pozitie AD……………………..00,00% I

Putere……………………………00,00 MW I

Teste RAV…………………….DA/NU M pg.2

Fv. Sistem………real/50,00 Hz M

Timp treapta………………….000,0s M

Regim RAV…………………Aut/Man M

Consemn AD………………….000,00% M pg.3

Pozitie AD………………………000,00% I

Consemn P………………………00,00MW M

Putere……………………………..00,00 MW I

Utilizarea programului de testare RAV prin utilizarea eceanului de mai sus este urmatoarea:

-Pentru efectuarea treptelor de frecventa,care pot fi efectuate numai cu HA in sarcina(indiferent de regimul de functionare),dupa initializarea programului,prin accesarea cuvantului DA in pg.2 linia 1,se va selecta in linia 2 in locul cuvantului “FV.REALA” valoarea de 50,00 Hz si se va valida prin tasta ENTER.

Dupa efectuarea acestor operatiuni testele cu trepte de frecventa se vor face astfel:

-in prima linie din pg.1 se pot inscrie trepte de frecventa cu valori cuprinse intre +/-0,001Hz si +/-0,200Hz fata de referinta de 50,00Hz inscriere validata in final prin tasta ENTER;

-pentru a efectua setul de trepte de 50mHz pentru determinarea statismului se va seta in linia 2-a pg.2 cuvantul”DA”,se va inscrie in linia 3-a pg.2 durata unei trepte(in secunde) apoi se va muta pointerul pe linia2-a pg.1 si se va tasta “ENTER” operatie prin care se va declansa programul de realizare al ciclului de trepte de frecventa(linia 1-a pg.2) si se va valida valoarea de 50 Hz.

NOTA

Toate probele pentru punerea in functiune si acordare se vor efectua in baza unui program amanuntit care va cuprnde inclusiv manevrele de exploatare aferente.

Parametrii de performanta determinati in cadrul probelor mai sus mentionate se vor face utilizind echipamente de achizitie de date performante si programe de prelucrare adecvate.

Rezultatele obtinute vor fi inscrise in buletinul de PIF care va confirma finalitatea lucrarii.

Marimile de statism permanent,zona moarta in frecventa la mers in sarcina,limitarea deschiderii la mers in sarcina,valoarea incarcarii stimulente vor fi precizate de catre beneficiar.

Aruncarile de sarcina si simularea pe viu a defectelor controlate si semnalizate de regulator,se vor face cu acordul beneficiarului si al furnizorului agregatului.

3.8.1 ETALONAREA REGULATORULUI

La PIF sau dupa efectuarea unor reparatii care au presupus demontarea sau inlocuirea unot traductoare este necesara rescalarea reactiilor de pozitie.Regulatorul trebuie da fie alimentat si selectorul de regimuri(pe CPU) trebuie sa fie in pozitia RUN(LED-ul portocaliu de STOP trebuie sa fie stins).

Scalarea marimilor de reactie se realizeaza prin intermediul unui ecran apelabil prin tastele SHIFT+F3 cu precizarea ca accesul in acest ecran este parolata de nivel 2.Continutul ecranului si modul de utilizare al acestuia este:

ECRAN 020 “SCALARE REACTII”

Cursa AD…………………..000% M pg.1

Pozitie AD………….00,000 I

AD min……………..00,000 M

AD max……………..00,000 M

Putere Nominala…………..00,000MW M pg.2

V.Tr.Citit……………00,000 I

V.Tr .min……………..00,000 M

V.Tr. Max…………….00,000 M

……………………………………………………………. pg.3

Tr.P ulei ……… 00,0 bari M

Comanda SV……….00000 biti M

In prima pagina,cu masina oprita,fara apa,se inscrie in prima lilie cursa exprimata in% pentru AD(de obicei100%) apoi se pozitioneaza AD complet inchis. Valoarea citita in linia 2 reprezinta “unitati de scalare”,citite de la traductorul de pozitie al AD. Fixarea mecanica corecta a traductorului este indicata de faptul ca valoarea citita este pozitiva.Aceasta valoare se inscrie in linia 3 si va reprezenta scalarea pozitiei de 0% al AD.Se repeta operatia pentru pozitia de deschidere maxima al AD inscriind in linia 4 valoarea citita in linia 2(scalarea pozitiei de 100% al AD). Verificarea corectitudinii scalarii se face cu valorile in% afisate pe OP7.

Pagina 2 este destinata scalarii traductorului de putere. In prima linie al acestui ecran se inscrie valoarea puterii nominale(Pn) al HG. Valorile afisate in linia 2-a pentru P=0 se vor inscrie in linia 3(V.Tr.min.),iar valoarea afisata tot in linia 2 pentru P=Pn se va inscrie in ultima linie a paginii(V.Tr. Max). Verificarea scalarii se face comparand valoarea puterii cu cea afisata pe panoul operator al RAV.

In prima linie din pg.3 se inscrie valoarea maxima de masura al traductorului de presiune a uleiului de reglaj. In linia 2-a se poate comanda AD la inchidere si deschidere prin comanda directa a distribuitorului in urmatoarele conditii:

-regim RAV<manual>

-uleiul deschis si electrodistribuitorul actionat

-vana inchisa(comanda SV este parolata la nivelul3).

3.9. EXPLOATAREA SI INTRETINEREA REGULATORULUI

Regulatorul RDC-F poate functiona in regim”AUTOMAT”,in regim”POZITIONER” sau in regim “MANUAL”. In primele doua regimuri variatia turatiei respectiv a sarcinii se poate face din cheile clasice Cr./Sc.(in orice situatie) existente sau din OP& prin tastele K1/K2(numai daca LED-urile incluse sunt aprinse),FIG.4.

Utilizarea panoului operator OP7,manevrele,mesajele si succesiunea acestora in timpul exploatarii normale(fara defectiuni la regulator),sunt prezentate in cele ce urmeaza.

FIG.4 PANOUL FRONTAL AL TABLOULUI ELECTRIC AL REGULATORULUI

3.9.1 PORNIREA SI FUNCTIONAREA IN REGIM”POZITIONER”

Semnificatia de regim “POZITIONER” pentru regulatorul tip RDC-F este aceea de functionare cu bucla de frecventa”deschisa”.Acest regim este indicat a fi utilizat in cazul primelor porniri,dupa revizii sau reparatii,cand se doreste o crestere lenta a turatiei de la “zero” la “nominal” sau peste aceasta valoare. In acest regim exista posibilitate de a stationa la orice nivel de turatie timp nelimitat. Acest regim”POZITIONER” este deasemenea util pentru manevrarea AD fara apa in vederea unor revizii sau reparatii curente. La manevrarea fara apa AD poate fi comandat pe toata lungimea cursei(0%-100%) intrucat deschiderea AD nu este limitata.

Selectarea acestui regim se face din cheia cu tri pozitii prevazuta in panoul de comanda si supraveghere al HA sau cofretul RAV.(Fig de mai jos). Scimbarea intre aceste regimuri se poate efectua atat in stare oprita al HA cat si in functionare(in gol sau sarcina).Succesiunea comenzilor si semnalelor in cazul pornirii in regim pozitioner sunt:

-Impuls de pornire procesat de automatica secventiala(clasica) a hidroagregatului(HA) ajunge la regulator,fapt sesizat de operator in primul rand prin revenirea contrastului normal(proeminent)la OP si apoi prin aparitia pe dislpay-ul OP7 al ecranului “HA IN PORNIRE”,ecranin care este afisat succesiunea procesului de deschidere vanei sferice. In momentul confirmarii pozitiei vanei sferice(VS) “{DESCHISA” RAV comanda deschiderea electrosistribuitorului ulei reglaj,iar la confirmarea pozitiei deschis al acestuia pe display-ul OP7 va apare automat ecranul”POZITIONER IN GOL”.

Din acest moment valoarea consemnului de deschidere si pozitia AD raman la valoarea de pornire,adica “0”. In continuare,pri cheia de comanda sau prin tastele K1 respectiv K2 se poate comanda deschiderea AD de la pozitia”INCHIS” pana la o pozitie de mers in gol limitata electronic,rezultand implicit pentru fiecare pozitie o anumita turatie,dar nu mai mult bde 105%n. In timpul functionarii in sarcina limitarea electronica este identica cu cea din regimul”AUTOMAT” pentru a putea incarca HA..Intrucat in acest regim lipseste reactia de frecventa ,la deschiderea IG(Aruncare de sarcina ) RAV va declansa instantaneu electrodistribuitorul si va emite impuls de oprire la procesele automate,asigurand astfel protejarea HA la supraturatia datorata arunarii de sarcina. La functionarea in regim “AUTOMAT” o defectiune in sistemul de masura al frecventei conduce semnalizarea defectiunii si la trecerea automata in regim”POZITIONER” urmand ca presonalul de exploatare sa decida regimul de functionare.

Daca defectiunea a fost paqsagera,la revenirea masurii FV.,RAV este readus automat in regimul normal de functionare.

NOTA. DACA in procesul de pornire de mai sus,dupa comanda emisa de RAV pentru deschiderea electrodistribuitorului,deschiderea acestuia nu este confirmata,OP va afisa semnalizarea palpaitoare”SIGMA NU A CUPLAT” care trebuie anulata prin apasare tastei ACK.

Mentionam ca acest senal este preventiv,el nu duce la blocarea RAV ci numai la oprirea derularii secventelor de pornire in acel punct. Daca se reuseste cuplarea SIGMA si confirmarea acestuia(fara o limita de timp) RAV-ul va continua procesul de pornire.

3.9 .2 PORNIREA SI FUNCTIONAREA IN GOL IN REGIM AUTOMAT

Pornirea in aces regim este identica cu cea precedenta cu deosebirea ca dupa emiterea impulsului de pornire si aparitia mesajului”HA IN PORNIRE” in momentul confirmarii cuplarii electrodistribuitorului “SIGMA” pe OP se va afisa in mod automat ecranul “HA IN GOL”.

Confirmarea mai sus amintita conduce la intrarea efectiva in functiune a RAV care din acest moment comanda deschiderea AD pana la valoarea de limitare pentru mersul in gol. Daca pornirea este normala,turatia se va stabilii rapid la valoarea nominala intrucat la pornire referinta de frecventa este setata in mod automat la 50 HZ.

La fonctionarea in gol,in ecranul respectiv se pot urmarii evolutiile parametrilor specifici acestui regim(referinta,turatia ,deschiderea si limitarea pentru AD) si se pot deasemenea emite comenzi pentru modificarea turatiei prin tastele K1 si K@(din pg.1 si 2)sau din chia Cr/Sc din panou. Daca in timpul pornirii apar defectiuni care pericliteaza functionarea(lipsa masurii de frecventa, defectarea reactiilor de pozitie ale AD sau al distribuitorului)RAV va opri procesul de pornire sau de functionare in gol si va semnaliza cauza care a condus la decizia respectiva.

NOTA. Procesul de pornire poate fi initiat(prin impuls) atat din procesele automate cat si prin tasta K4(daca LED-ul inclus este aprins).La initierea pornirii prin tasta K4 se transmite impulsul respectiv(printr-un releu_ si proceselor automate pentru a initia pornirea in acea zona. Daca la initierea pornirii,indiferent pe ce cale,RAV-ul nu are toate conditiile proprii si externe de pornire,aceasta nu este initiata iar pe OP va aparea mesajul”LIPSA CONDITII DE PORNIRE” apelati prin SHIFT+F1 ecranul semnalizari, ecran al carui continut a fost detaliat mai sus.

3.9.3 FUNCTIONAREA IN SARCINA

Inchiderea intrrupatorului prin care se realizeaza legatura cu SEN reprezinta pentru regulator intrarea I sarcina si are ca efect afisarea automata pe display-ul OP a ecranului “HA IN SARCINA” si modificarea parametrilor de acordare aferenti acestui nou regim.

Daca inainte de cuplarea in paralel,prin ecranul”REGIMURI” s-a optat pentru incarcare stimulenta inclusiv al nivelului de incarcare(in % din deschiderea AD,pana la valoarea setata in prealabil. Dupa terminarea incarcarii stimulente sarcina poate fi variata prin tastele K1/K2 sau chei intre 0% si 120% Pn. Daca nu s-a optat pentru incarcare stimulenta,dupa cuplarea la retea,grupul se va incarca prin tasta K1 sau cheia Cr. de la zero

La functionarea in sarcina , in ecranul aferent se poate urmarii evolutia parametrilor specifici acestui regim(valorile consemnelor in deschidere sau putere,deschiderea AD,limitarea deschiderii AD in sarcina si puterea de pe grup) si se pot emite comenzi de variatie a sarcinii prin tastele K1 si K2 sau cheile aferente din panou.

In momentul cuplarii la retea,se seteaza in mod automat valoarea de 50,00 Hz ca referinta de frecventa in buclele de reglaj. Daca se doreste modificarea acestei valori in timpul functionarii in sarcina aceasta operatie se poate face in pg.3 al ecranului,prin inscriere directa a valorii dorite in trepte de minim 10mHz,in interiorul domeniului 47,5 Hz…52,5 Hz.

In regimul de deschidere ,se poate seta prin OP o anumita valoare al AD care va reprezenta rezerva pentru reglajul primar in raport cu limitarea electronica in sarcina in mod automat trecut in regim de “REGULATOR DE VITEZA” in vederea unei noi reporniri.

3.9.4 FUNCTIONAREA IN REGIM DE REGLAJ SECUNDAR FRECVENTA-PUTERE

Functionarea RAV in acest regim se poate realiza in doua moduri:

In cazul existentei in centrala a unui echipament central care insumeaza toate functiile acestui regim(modificarea benzii,inchiderea reactiei de putere in propria bucla de reglaj etc.),sistem realizat in special pentru RAV-uri analogice si existent la ora actuala,RAV-ul este tratat ca un “REGULATOR DE VITEZA”singura legatura cu echipamentul central fiind comenzile CRESTE/SCADE transmise prin intrarile logice destinate cheii de pe panoul HA. IN acest caz bucla de putere si refacerea statismului in putere este realizata in echipamentul central.

In cazul existentei in centrala al unui echipament central,realizat cu module din aceeas familie de automatul programabil,legatura intre acesta si RAV se va realiza prin seriala proprie tip MPI sau PROFIBUS si poate fi utilizat ecranul”FUNCTIONARE IN RAFP” prevazut in acest scopo pentru fiecare RAV. Utilizarea acestui sistem presupune o simplificare substantiala a echipamentului central destinat RAFP intrucat fiecare RAV dispune de propria bucla de putere,drept burmare,toate legaturile fizice cu echipamentul central reducandu-se la legatura seriala MPI sau PROFIBUS.

3.9 5 FUNCTIONAREA IN REGIM INSULAR

Pentru a functiona in acest regim,permisiunea de vfunctionare,diferenta de frecventa fata de referinta standard de 50 Hz pentru care se considera ca HA se afla intr-o insula de putere si puterea minima acceptabila pentru acest regim,vor trebui selectate prin ecranul “REGIMURI”. La intrarea in acest regim RAV-ul isi modifica anumiti parametrii de acordare si va semnaliza noul regim de functionare in care se afla prin ecranul aferent careva fi afisat in mod automat si prin semnal acustic. Revenirea in regimul normal de sdarcina se poate realiza prin tasta K3 care este activa daca LED-ul inclus este aprins.Daca puterea in insula scade sub valoarea minima permisa sau AD se va inchide sub o anumita limita RAV va deconecta linia prin I linie si va pastra HA la mersul in gol. Daca semnalul nu este executat RAV va semnaliza”I LINIE NU A DECLANSAT” si va declansa I g(intrerupatorul generatorului).

3.9.6 OPRIREA NORMALA A GRUPULUI

Impulsul de oprire initializat de personal,prin procesele automate sau prin combinatia de tasta SHIFT+K4 de pe OP,sesizat de RAV,conduce la aparitia pe OP al ecranului”HA IN OPRIRE” secventele de functionare fiind urmatoarele:

– RAV va descarca HA de sarcina cu viteza proprie Tpv pana la valoarea AD min setata in prealabil in ecranul”LIMITARI” moment in care RAV va comanda declansarea intrerupatorului grupuluiIg.

– Daca in urma comenzii de declansare din RAV sau din procese,declansarea IO se confirma,(prin semnalul IO deschis) RAV va declansa(se inchide) electrodistribuitorul uleiului de reglaj ceea ce conduce la inchiderea AD si oprirea normala al HA.La 10s dupa inchiderea AD si scaderea turatiei sub valoarea<20% pe OP se va afisa ecranul “HA OPRIT”,iar dupa inca 10 s contrastul OP se va reduce la minim,stare normala pentru situatia cand HA nu functioneaza.

-Daca comanda de declansare al Ig nu este executata ,RAV va mentine HA in paralel la valoarea de deschidere AD min si va semnaliza pe display(si acustic)”INTRERUPATORUL NU A EXECUTAT COMANDA”,RAV va mentine functionarea HA in acest regim pana la declansarea Ig fara limita de timp,moment in care va continua procesul de oprire explicitat anterior.

3.9.7 OPRIREA DE AVARIE

Din punct de vedere al regulatorului de turatie,oprirea de avarie poate fi de 3 feluri:

-in cazul decuplarilor de la SISTEM fara semnal de oprire(aruncare de sarcina) pe display se va afisa automat ecranul”HA IN GOL” iar HA este mentinut de regulator la turatia de mers in gol. In acest caz consemnul de turatie se seteaza automat la valoarea de 50 Hz iar TP la „minim”.Aceste decuplari pot fi realizate prin intrerupatorulpropriu Ig fie prin intrerupatorul din statie(I sistem);

-in cazul disparitiei sarcinii active fara decuplarea intrerupatorului declansarea sarcinii din capatul opus statiei de distributie prorie centralei,RAV va declansa intrerupatorul I sistem,va trece la functionarea in gol cu parametrii aferenti regimului si va afisa pe display mesajul”HA IN GOL”.Refuzul decuplarii ai Isistem este semnalizata si in continuare RAV va comanda deconectarea Ig;

-in cazul decuplarilor(aruncare dee sarcina) cu impuls de oprire procesele automate decupleaza simultan intrerupatorul si electrodistribuitorul ceea ce scoate RAV-ul din functiune. in acest caz se afiseaza ecranul”HA IN OPRIRE” simultan cu setarea referintei de turatie la 50 Hz si TP la valoarea „minima”.

3.9.8 UTILIZAREA SI MODIFICAREA PARAMETRILOR AFLATI IN ECRANE

Continutul ecranelor explicate anterior ofera personalului de exploatare informatii si posibilitati de manevra al sistemului de reglaj atat in condeitii de exploatare normale cat si de avarie.Informatiile afisate prin intermediul ecranelor sunt disponibilein totalitate personalului de exploatare. Referitor la modificarea continutului ecranelor,acestea sunt tratate in urmatoarele categorii:

–Parametrii si regimuri legate de exploatarea curenta care sunt modificati de personalul de exploatare.

-Parametrii care influenteaza exploatarea si car pot fi modificati nimai de seful de tura sau seful de centrala(optional). Accesul la acesti parametrii este posibil prin utilizarea unei parole( nivel 1 de parolare).

– Parametrii de acordare care influenteaza functionarea si stabilitatea sistemului de reglaj,care pot fi modificati numai de personalul calificat in acest domeniu. Acesti parametrii sunt protejati prin nivelele 2 si 3 de parolare.

NOTA. Secventa de modificare a unui parametru parolat este:

-se selecteaza cu cursorul linia si parametrul de modificat;

-se incearca modificarea acestuia conform metodologiei prezentate anterior,se va constata ca modificarea nu este acceptata iar pe display va apare o singura linie cu inscriptia”PASWORD_ _ _ _”

-se va inscrie locul……… parola si se valideaza prin ENTER

-dupa validare se revine automat in ecranul initial,in care se poate efectua modificarea conform metodologiei vazute.

Tabelul nr.1 contine totalitatea parametrilor si regimurilor modificabile prin intermediul panouli operator OP7. IN acest tabel parametrii notati cu * sunt protejati de primul nivel de parolare iar cei notati cu ** cu nivelul 2 de parolare

TABEL nr.1 Parametri modificabili in functionarea curenta a regulatorului

Tabel nr.2 Parametri modificabili pentru acordare si probe de performanta

NOTA:Valorile notate cu:

* pot fi modificate3 de seful de tura sau centrala

** pot fi modificate numai de catre personal calificat

*** modificabili pentru probe de performanta si de acordare

3.9.9 DEFECTIUNI. SEMNALIZARI

Regulatorul RDC-F fiind realizat cu elemente modulare de inalta fiabilitate,defectele semnalizate pri panoul operator au fost legaturile cu partea hidromecanica(traductori de poziti) si cu interfata de masurare a frecventei. Modul in care actioneaza regulatorul la aceste defectiuni,semnalizarile si manevrele pe care trebuie sa le efectueze personalul sunt urmatoarele:

001 INFUNDAT FILTRU ULEI: semnalizarede avertizare

002 SIGMA NU A CUPLAT : se opresc secventele de pornire

003 AD BLOCAT LA MINIM: HA este oprit indiferent de regim

004 DEFECT MASURA FRECVENTA:HA este oprit la regimul de mers in gol si este trecut in “POZITIONER” la functionarea in sarcina

005 DEFECT REACTIE AD: HA este oprit indiferent de regim

006 POZITIE NEUTILIZATA:

007 CITITI ECRANUL SEMNALIZARI: Apare cand pornirea initiata nu este continuata datorita lipsei unorra din conditiile de pornire

008 Ig NU A DECLANSAT: semnalizare de avertizare

009 DEFECT MASURA NIVEL: semnalizare de avertizare

010 DEFECT MASURA PUTERE: daca se functiona in regim de “putere “se trece automat in “regulator de viteza”

011 POZITIE Ig INCORECTA: HA nu porneste;RAV se va bloca

012 DEFECT DISTRIBUITOR SVM: semnalizare de avertizare

013 POIZITIE NEUTILIZATA

014 RAV BLOCAT: HA nu porneste;RAV se va bloca

015 DEFECT DISTRIBUITOR AD:HA nu porneste;RAV se va bloca

016 DEFECT ELECTRIC SV-AD: HA este oprit

017 DECLANSAT SIGMA DIN PROTECTII: RAV va declansa HA

018 SIGMA NU A DECUPLAT: oprite secventele de oprire

019 DECLANSARE SUPRATURATIE: Ha este oprit

020 DISTRIBUITOR NEALIMENTAT : HA nu porneste;RAV blocat

021 FUNCTIONARE INSULARA: semnalizare de avertizare

022 P min DIN SISTEM:RAV declanseaza I sistem

023 Isistem NU A DECLANSAT:RAV declansaza Ig

024 SIGMA NEALIMENTATA: HA NU PORNESTE

025 INCHIDERE INTEMPESTIVA VANA:RAV va opri HA

026 DECLANSAT Ig DIN P min: HA va ramane in gol

027 DEFECT Tr.PRESIUNE ULEI: semnalizare de avertizare

028 DECLANSAT DIN P min ULEI:RAV va opri nHA

Fiecare alarma este memorata impreuna cu momentul aparitiei(A),momentul luarii la cunostiinta(k) si momentul disparitiei(D) cauzei care a generat-o.Aceste date pot fi vizualizate pe display(prin alegerea ecranulu”ALARME” din directorul de ecrane.anexa.1

ANEXA.1 STRUCTURA ECRANULUI DE ALARME

Ecranul de alarme este apelabil din directorul de ecrane si are denumirea ALARME.In acest ecran se tasteaza F2 pentru a vizualiza LISTA DE ALARME.

Alarmele sunt trecute in lista in ordinea cronologica a evenimentului care a aparut,primul fiind cel mai recent.

Ecranul de alarme are urmatoarea structura:

Ack-Gr/No 00/12D ALARMA 012 a disparut la

On 17.04 00 14:29:50 data 17.04.00 ora 14:29:50

Ack-Gr/No 00/12 K ALARMA 012 a fost confirmata la

On 17.04.00 14:16:00 data 17.04 .00 ora 14:16:00

Ack-Gr/No 00/12 A ALARMA 012 a aparut la

On 17.04.00 14 :15:20 data 17.04 00 ora 14:15:20

Unde: 00-reprezinta grupa 0 de alarme

012-reprezinta numarul alarmei 012=cupleaza sigma!( semnificatia numerelor a aratat-o mai inainte)

A-aparitia alarmei

K -confirmarea prin ACK

D- disparitia cauzei care a generat-o

17.04.00-data la care a avut loc A,K,D-zi.luna.an

14:29:59-timpul la care a avut loc A,K D-ora:minute:secunde

NOTA: Apelarea ecranului care contine bufferul de alarme se face din ultima pagina al ecranului „REGIMURI”.

Umplerea bufferului de alarme este semnalizata.

Defectiunile mai sus enumerate sunt explicitate in tabelul nr.3.

TABEL nr. 3 semnalizari defecte;prin OP-cauze

Toate alarmele mai sus mentionate au aspect pilpiitor si trebuiesc confirmate (anulate) prin apasarea tastei ACK. Dupa anulare daca semnalul care a provocat alarmarea persista LED-ul rosu de pe OP va ramane aprins. Acesta se va stinge odata cu disparitia ultimului semnal de alarmare .

Toate alarmele sunt cumulate pe o iesire de releu pentru semnal prin hupa si semnalizarile centrale .Acest semnal este anulat simultan cu cel pilpiitor(pri ACK) chiar daca semnalul generator persista pentru a avea posibilitatea de a fi informati daca va apare alt semnal peste cel existent .

Defectele care conduc la declansarea HG realizeaza si blocarea RAV astfel incat o noua pornire sa se poata feace numai dupa deblocarea RAV prin apasarea simultana ale tastelor INSEL/DEL si ACK.

Defectarea modulelor regulatorului(automatului programabil) duce la inlocuire, acestea nefiind reparabile .

In cazul declansarii sigurantei automate din dulapul regulatorului,acesta se va recupla numai dupa inlaturarea defectului care a dus la declansare.

Personalul de exploatare nu trebuie sa aibe acces la subansamblele din cofretul regulatorului.

Se interzice intreruperea tensiunii de alimantare al regulatorului in timpul functionarii.

Se interzice debrosarea modulelor in timpul functionarii sau cu RAV-ul alimentat .

3.9.10 INTRETINERE.VERIFICARI

Regulatorul fiind de tip digital,realizat cu elemente de inalta fiabilitate nu necesita operatii de intretinere, verificai periodice sau piese de schimb. Avand in vedere ca functionarea corecta a RDC-F este conditionata de partea hidromecanica se impune ca dupa revizii sau reparatii sa se verifice legaturile de reactie inclusiv pozitionarea corecta a traductorilor.

3.9.11 INSTRUCTIUNI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

La montajul si in exploatare se vor respecta normele NTS in vigoare pentru lucrul in instalatii de joasa tensiune.

Placa metalica pe care sunt montate subansamblele regulatorului si cutia acestuia se va lega obligatoriu la centura de impamantare a centralei.

4. MODELUL MATEMATIC AL REGULATORULUI

x-functia de transfer

Krv-diviziunea de acordare RAV

Kp-=Kr-factorul de amplificare al R.A.

Ti=Kp/Kl-timp de integrare sau timp de intarziere[s]

Td=Kd/Kp-timp de derivare sau timpul de anticipare[s]

Kr-factorul de amplificare o marime adimensionala a celor 2 constante de timpTi si Td

Hr(s)=Kr(1+1/Ti+Td*s)

u-comanda

m-marimea de executie

Tp-traductor de putere-

CON V-convertor

SAD- sertar AD

AD-aparat director

YAD-marimea masurata aparat director

Kr-factorul de amplificare exprimat prin banda de proportionalitate bp

Bp-banda de proportionalitate poate fi definita ca variatie procenuala a marimiide intrare necesara pentru a produce o variatie de 100% a marimii de iesire a regulatorului.

Ti-constanta de timp de integrare care definesti componenta integrala si care are semnificatia timpului in secunde sau minute necesar integratorului pentru a dubla raspunsul proportional corespunzator unei perturbatii a procesului sau ceea ce este echivalent,numarul de secunde(minute) necesar pentru repetarea raspunsului proportional(MPR-minute pe repetare,revenire sau egalare).MPR este echivalent cu Ti.

Td-constanta de timp de derivare-interpretarea fizica a acestei constante este ca raspunsul derivativ va fi egal cu cel al reglajului proportional ce va apare dupa un timp Td minute(secunde)si se va aplica imediat la iesire(real dupa o mica intarziere).

MODELUL MATEMATIC AL REGULATORULUI este prezentat in Anexa.2 de mai jos :

5. CONTRIBUTIA PERSONALA LA PROIECT

Contributia mea la realizarea proiectului consta in:

-ideea de implementare a acestui tip de regulator la C.H.E CLABUCET

-propunerea adusa la cunostiinta domnului director de la Sucursala Curtea de Arges

– aprobarea de catre conducerea S.C Hidroelectrica de realizare a proiectul dupa informarea de domnul director de Sucursala despre propunerea (ideea)mea

– colaborarea mea cu echipa ce realizeaza acest proiect cu acordul furnizorului si beneficiarului in ceea ce priveste montajul electric si mecanic al regulatorului in calitate de reprezantant al S.C Hidoelectrica(beneficiar),PIF si urmarirea in garantie si post garantie a functionarii regulatorului

– informarea S.C Hidroelectrica despre incidentele defectiunile avariile foarte grave ce pot intervani in cazul functionarii intregului echipament aferent regulatorului tipRDC-F.

5.1 REZULTATE

Investitia pentru acest proiect este de circa 80.000 Euro amortizarea proiectului se face aprox .in 3 ani de zile de functionare ale CHE Clabucet pretul energiei vandute de S.C HIDROELECTRICA fiind de 140 ron pe MWh (31 Euro MWh) productia fiind ;26.066.603KWh pe anul2013 in 1016,25h , 41.961.811 KWh in 1563,20h;10.504.991 KWh in505,35h , cum reiese din graficele de mai jos:

CHE CLABUCET – BALANTA ENERGETICA 2013

CHE CLABUCET – ORE DE FUNCTIONARE 2013

CHE CLABUCET – BALANTA ENERGETICA 2014

CHE CLABUCET – ORE FUNCTIONARE 2014

CHE CLABUCET – BALANTA ENERGETICA 2015

CHE CLABUCET – ORE FUNCTIONARE 2015

5.2 CONCLUZII

Implementarea noului tip de regulator digital de turatie cu actiune continuua tipRDC-F aduce un aport deosebit in ceea ce priveste modul de configuratie introducerea informatiei in sistem precum si monitorizarea tuturor functiunilor pe care le indeplineste acest regulator si asigura trecerea la SCADA si apoi la SMART GRID in cadrul SEN asigurand in acelasi timp o eficienta energetica superioara prin faptul ca defectele ce pot aparea pe parcursul procesului de producere al energiei electrice de CHE Clabucet sunt foarte rare, timpul de remediere al acestora se reduce semnificativ, se face intr-o perioada mai scurta de timpsi impactul asupra poluarii mediului este foarte mic datorita constructiei propriu-zise a acestuia si a instalatiilor aferente ce-l deservesc .

6.BIBLIOGRAFIE

1. MUTH SORIN :CARTEA TEHNICA A REGULATORULUI DIGITAL DE TURATIE CU ACTIUNE CONTINUUA PENTRU TURBINE FRANCIS TIP RDC-F

2. S.C HIDROELECTRICA S.A – MATEESCU DOINA.:INSTRUCTIUNI TEHNICE INTERNE PENTRU C.H.E.CLABUCET

3. Energielive.ro.cat/hidro2

4 .Sursa: Raport anual Transelectrica 2014, baza de date Transelectrica.

5. www.transelectrica.ro/sistenul-energetic-national

6. S.C. HIDROELECTRICA S.A. :PLAN UL AMENAJARILOR HIDROENERGETICE

7. http://alpinet.org/main/alpinetforumcomentarii en categ foto id72238 print 1.html

8. http://alpinet.org/main/alpinetforumcomentarii en categ foto id72238 html

9.http://hartimontane.ro/bin/foto.showfoto.php

6.BIBLIOGRAFIE

1. MUTH SORIN :CARTEA TEHNICA A REGULATORULUI DIGITAL DE TURATIE CU ACTIUNE CONTINUUA PENTRU TURBINE FRANCIS TIP RDC-F

2. S.C HIDROELECTRICA S.A – MATEESCU DOINA.:INSTRUCTIUNI TEHNICE INTERNE PENTRU C.H.E.CLABUCET

3. Energielive.ro.cat/hidro2

4 .Sursa: Raport anual Transelectrica 2014, baza de date Transelectrica.

5. www.transelectrica.ro/sistenul-energetic-national

6. S.C. HIDROELECTRICA S.A. :PLAN UL AMENAJARILOR HIDROENERGETICE

7. http://alpinet.org/main/alpinetforumcomentarii en categ foto id72238 print 1.html

8. http://alpinet.org/main/alpinetforumcomentarii en categ foto id72238 html

9.http://hartimontane.ro/bin/foto.showfoto.php