Implementarea Proiectelor Guvernamentale In Mediul Rural

CUPRINS

INTRODUCERE

În vederea dezvoltării sectorului de întreprinderi mici și mijlocii, Guvernul României încurajează tinerii antreprenori să se dezvolte, prin acordarea fondurilor guvernamentale nerambursabile care le facilitează implementarea proiectelor dorite. Prin aceste fonduri, inclusiv domeniul turismului este sprijinit, iar acesta este atractiv prin complexitatea sa, atât în social, cultural cât și economic.

Stațiunea Padiș reprezintă una din cele mai importante atracții turistice dintre limitele județelor Cluj și Bihor, fiind în continuă dezvoltare, practicându-se diferite sporturi atât de vară cât și de iarnă.

Având în vedere situația economică actuală, precum și dorința de a demara o afacere în domeniul turismului s-a avut în vedere elaborarea unui plan de afaceri pentru un sat de vacanță în zona Padiș.

Prezenta lucrare însumează un număr de 6 capitole. În primul capitol se discută despre ceea ce reprezintă managementul în dezvoltarea unei afaceri, cu ce contribuie IMM-urile la dezvoltarea afacerii, respectiv cât de avantajoasă poate fi o afacere prin ceea ce IMM-urile oferă în România.

În al doilea capitol se prezintă particularitățile spațiului rural din România și ceea ce cuprinde ruralul din stațiunea Padiș (obiective turistice, subdiviziuni, căi de acces).

Capitolul trei ne arată ce este un plan de afaceri și ce funcții are, care sunt indicatorii financiari pe care îi vom analiza în ultimul capitol și ce este analiza SWOT.

În următorul capitol este prezentată firma și scopul acesteia, urmând ca ultimul capitol, capitolul cinci, să încheie cu analiza propriu-zisă a acestei lucrări prin descrierea pensiunii turistice, a viziunii și misiunii firmei, analiza veniturilor și cheltuielilor, urmând ca mai apoi să se încheie cu analiza SWOT a pensiunii turistice “Inima Apusenilor”.

Obiectivul principal al prezentei lucrări îl reprezintă modul de implementare a proiectelor guvernamentale de ajutorare și susținere a IMM-urilor. De la obiectivul principal, pornesc și o serie de obiective secundare:

creșterea numărului de structuri de primire turistică la scară mică în stațiune;

crearea de locuri de muncă în zonă;

creșterea numărului de sosiri și înnoptări;

obținerea unui grad de ocupare de 20% în primii trei ani de funcționare, iar în ultimii doi ani de 35%;

Pentru atingerea obiectivelor s-a utilizat ca material planul de afaceri, iar ca metode de analiză indicatorii financiari și analiza SWOT.

În ceea ce privește lucrare intitulată “Implementarea proiectelor guvernamentale în mediul rural” aceasta s-a realizat prin parcurgerea metodelor planului de afaceri, prin care se încearcă prezentarea avantajelor, analiza pieței concurențiale, dar și a calculului veniturilor, cheltuielilor și a indicatorilor financiari prin studiul de fezabilitate.

CAPITOLUL I. CONSIDERAȚII TEORETICO-METODOLOGICE PRIVIND MANAGEMENTUL

ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII (IMM-uri)

Managementul – considerații generale

Managementul reprezintă arta de a înfăptui ceva împreună cu alți oameni” (conform definiției date de de Mary Follet).

Termenul desemnează:

funcțional:

activitate, o acțiune sau un proces (managementul proiectului, managementul timpului, management personal, managementul comenzilor, managementul configurației, managementul cunoștințelor, managementul schimbării);

totalitatea acțiunilor obișnuite de conducere sau administrare a organizațiilor;

instituțional:

un grup de persoane cu preocupări predominante pentru acțiuni organizatorice sau de conducere (un grup de manageri, agenți ai sportivilor sau artiștilor).

Majoritatea teoreticienilor în management găsesc începuturile managementului la Frederic Taylor și la Henry Fayol. Unii consideră că au existat și înaintea acestora specialiști și practicieni care puseseră în evidența elemente manageriale (R. Owen, Ch. Babbage etc). Potrivit unor cercetători, începuturile managementului trebuie văzute în antichitate.

Management este funcția organizațională care asigură desfășurarea eficientă a activităților și care urmărește obținerea nivelului maxim de rezultate prin folosirea optimă a resurselor. Activitatea de management poate avea în vedere grupuri de oameni (echipe) sau procese.

Resursele pe care un manager le are, în principal, la dispoziție: timpul, talentul, resursele financiare și resursele umane. Management este de asemenea denumirea dată echipei de manageri din cadrul unei organizații.

Introducere în managementul întreprinderilor mici și mijlocii

2.1. Trăsături ale întreprinderilor mici și mijlocii

Rolul și importanța întreprinderilor mici și mijlocii decurg din anumite trăsături care

fac ca ele să fie mai mult decât o “miniatură” a întreprinderilor mari, și anume:

Oferă noi locuri de muncă și constituie un climat propice pentru perfecționarea

angajaților, aceștia dobândind experiența necesară pentru a se transfera apoi în

întreprinderi mari, unde motivația în muncă este mai mare;

Favorizează inovarea și flexibilitatea. Multe produse și procese tehnologice noi au fost

create în întreprinderile mici și mijlocii întrucât întreprinderile mari, deși au compartimente

de cercetare puternice, tind să-și canalizeze eforturile spre îmbunătățirea produselor

existente, pe care să le producă apoi în cantități mari, obținând avantaje generate de

economia dimensională. Întreprinderile mari nu au aceeași flexibilitate ca și întreprinderile

mici și mijlocii. Întreprinderile mici și mijlocii, pentru a avea succes, trebuie să-și canalizeze

eforturile spre crearea de noi produse și servicii, fiind astfel capabile să-și adapteze rapid

producția la schimbările cererii.

Stimulează concurența, adică întreprinderile mici și mijlocii au un rol activ în crearea

unei economii sănătoase și competitive. Ele încurajează concurența în ceea ce privește

prețul, designul produselor și eficiența. Fără existența întreprinderilor mici și mijlocii,

întreprinderile mari ar deține monopolul pe domenii de activitate.

Ajută la funcționarea întreprinderilor mari, prin faptul că anumite activități pot fi mai bine realizate de către întreprinderile mici și mijlocii. Astfel dacă aceste întreprinderi ar

fi instantaneu desființate, întreprinderile mari ar fi nevoite să desfășoare multe activități care

nu sunt eficiente pentru ele. Activitățile care pot fi mai eficient realizate în întreprinderile

mici și mijlocii sunt aprovizionarea cu materii prime și subansamble (aceste întreprinderi

acționând ca și subcontractanți pentru întreprinderile mari), respectiv distribuția produselor

fabricate de către întreprinderile mari. De exemplu, firma General Motors din S.U.A se

aprovizionează cu repere, subansamble și servicii de la peste 37.000 întreprinderi mici și

mijlocii. Firma italiană Benetton desfășoară aproximativ 95% din procesul de producție prin

intermediul unor subcontractanți care sunt întreprinderi mici și mijlocii.

Fabrică eficient produse, respectiv prestează eficient servicii. Faptul că întreprinderile

mici și mijlocii continuă să supraviețuiască într-un mediu economic concurențial constituie

o dovadă a funcționării lor eficiente. Dacă ele ar fi ineficiente și nu ar avea o contribuție

utilă în economie, atunci ar fi “înghițite” de concurenții puternici. Un studiu efectuat în

S.U.A. a relevat faptul că întreprinderile mici și mijlocii au un profit de 4 ori mai mare pe 1

dolar investit față de întreprinderile mari.

Întreprinderile mici și mijlocii se pot constitui în următoarele domenii de activitate:

În industria prelucrătoare sub forma: fabricilor de încălțăminte, fabricilor de jucării,

fabricilor pentru produse alimentare etc. În acest domeniu în țările dezvoltate cu toate că

întreprinderile mari tind să le umbrească pe cele mici, totuși întreprinderile mici și mijlocii

sunt puternice sub aspect numeric.

În construcții, domeniu în care întreprinderile mici și mijlocii se pot constitui pentru

construcții industriale, administrative, de locuințe, etc.

În comerțul cu ridicata, domeniu în care întreprinderile mici și mijlocii acționează ca

intermediare între producție și comerțul cu amănuntul.

În comerțul cu amănuntul întreprinderile mici și mijlocii acționează ca unități

independente sau ca lanțuri de magazine.

În domeniul serviciilor se constituie întreprinderi mici și mijlocii pentru:

servicii oferite altor întreprinderi, cum ar fi: întreprinderi de consulting, agenții

de publicitate;

servicii oferite indivizilor sub forma: agențiilor de turism, curățătoriilor chimice,

hotelurilor, motelurilor, restaurantelor, saloanelor de frizerie și coafură etc.

Perspectivele întreprinderilor mici și mijlocii în România

Cercetări făcute în țările cu experiență în funcționarea economiei de piață au pus în

evidență faptul că, întreprinderile mici și mijlocii concurează cu succes în multe domenii de

activitate. Ca atare, apreciem că în viitor și în economia României se va accentua

importanța întreprinderilor mici și mijlocii, datorită următoarelor considerații:

Există tendința ca pe măsura dezvoltării economiei să se producă o schimbare în

ponderea ramurilor economice, și anume în favoarea serviciilor. Astfel industria

prelucrătoare în care predomină și au tradiție întreprinderile mari își va reduce

importanța în favoarea serviciilor, domeniu în care predomină întreprinderile mici și

mijlocii.

S-au creat organisme care reprezintă și apără interesele întreprinderilor mici și mijlocii

(de exemplu: Ministerul Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Comerțului și Mediului de

Afaceri – ca organism guvernamental, Centrul Român pentru Întreprinderi Mici și

Mijlocii – ca organism neguvernamental, Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și

Mijlocii, Centrul româno-american pentru promovarea inițiativei particulare – ca

organisme profesionale).

Au apărut publicații de specialitate consacrate întreprinderilor mici și mijlocii (cărți,

reviste);

Specialiștii în conducerea întreprinderilor mici și mijlocii sunt pregătiți corespunzător

specificului acestor întreprinderi prin cursuri universitare sau postuniversitare.

Există reglementări legale privind acordarea unor facilități întreprinderilor mici și

mijlocii, astfel:

1). Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor

formalități administrative pentru înregistrarea și autorizarea funcționării comercianților s-a

instituit o procedură unică de înregistrare a întreprinderilor mici și mijlocii, prin completarea

unui singur formular și prin depunerea acestuia la Oficiul Regional al Registrului

Comerțului. Pe baza cererii de înregistrare se declanșează procedurile necesare pentru

înregistrarea și autorizarea funcționării întreprinderii, astfel că eliberarea certificatului de

înregistrare se face în maxim 25 zile.

2). În condițiile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării

întreprinderilor mici și mijlocii, aceste întreprinderi beneficiază de următoarele facilități:

au acces la activele disponibile ale societăților comerciale cu capital majoritar de

stat, precum și ale regiilor autonome, care sunt obligate să organizeze prima

procedură de achiziție publică numai pentru întreprinderile mici și mijlocii, după

cum urmează:

pentru procurări de bunuri (cu excepția echipamentelor), respectiv a serviciilor (cu excepția reparațiilor) care nu depășesc 5000 lei;

pentru procurări de echipamente care nu depășesc 100 mii lei;

pentru reparații care nu depășesc 200 mii lei;

pentru construcții care nu depășesc 300 mii lei.

întreprinderile mici și mijlocii beneficiază de servicii de informare asistență,

consultanță, cercetare și inovare tehnologică în domeniile financiar-bancar, management și marketing;

Implementarea programelor guvernamentale de dezvoltare

4.1. Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului IMM

4.1.1. Viziune

Guvernul României consideră sectorul IMM un domeniu prioritar de detar de dezvoltare al României, în special prin încurajarea inițiativei antreprenoriale și valorificarea potențialului competitiv al IMM-urilor.

„Planul de acțiuni aferent Strategiei Guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului IMM până în 2013” reprezintă documentul menit să asigure implementarea politicilor stabilite prin intervenția strategică. Obiectivele, prioritățile, măsurile, acțiunile și rezultatele incluse în planul de acțiuni coincid cu cele stabilite prin strategie, fiind completate cu mai multe detalii legate de activitățile concrete, instituțiile responsabile, termenele de realizare și resursele.

4.1.2. Obiective

Obiectivul general al strategiei, respectiv al planului de acțiuni, constă în relansarea economică și susținerea dezvoltării IMM-urilor până în 2013.

În vederea atingerii acestui obiectiv general, Guvernul României are în vedere următoarele obiective specifice/priorități strategice până în 2013:

1. Îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare;

2. Încurajarea spiritului inovator al IMM-urilor și creșterea competitivității acestora;

3. Simplificarea și îmbunătățirea cadrului de reglementare în domeniul IMM-urilor și al cooperației;

4. Dezvoltarea sistemului educației antreprenoriale;

5. Îmbunătățirea participării IMM-urilor pe Piața Internă și pe terțe piețe.

Prin măsurile, acțiunile și subacțiunile aferente acestor priorități, Guvernul sprijină:

creșterea numărului de IMM-uri cu circa 10%, inclusiv creșterea numărului de IMM-uri per locuitor;

creșterea numărului mediu de salariați în sectorul IMM cu 10%;

creșterea contribuției IMM-urilor la valoarea adăugată cu 5%;

creșterea valorii investițiilor IMM-urilor cu 15%;

creșterea exportului IMM-urilor cu 10%;

creșterea productivității muncii în IMM-uri cu 5% (www.aippimm.ro, ultima accesare: 24.05.2014).

4.1.3. Programe

În ceea ce le privește, Statul Român a implementat o varietate de programe, aplicabile pe diferite domenii de activitate și adresate mai multor tipuri de agenți economici.

Începând cu anul 2002, aceste programe își aduc aportul la dezvoltarea economică a țării și crearea de facilități pentru cei care le aplică. Cu titlu exemplificativ menționăm câteva dintre programele care au avut un grad mai ridicat de aplicabilitate:

Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri;

Programul național multianual pe perioada 2002-2012 pentru susținerea meșteșugurilor și artizanatului;

Programul național multianual pe perioada 2005-2012 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager;

Programul pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor și facilitarea accesului la finanțare START.

Programul pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale ale tinerilor și facilitarea accesului la finanțare – START

5.1. Obiectivul programului

Acesta este un program de încurajare și de stimulare a înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, implementat de către Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, denumită în continuare Agenția, în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 65/2009 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.

Obiectivul programului îl constituie stimularea înființării de noi întreprinderi, mici și mijlocii, îmbunătățirea performanțelor economice ale celor existente, creșterea potențialului de accesare a surselor de finanțare și dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale întreprinzătorilor în scopul implicării acestora în structuri economice private (www.aippimm.ro, ultima accesare 07.06.2013).

5.2. Bugetul programului

Bugetul alocat Programului pentru anul bugetar 2013, aprobat prin anexa nr. 3/3504/16 la Legea nr. 293/2011 a bugetului de stat pe anul 2013, este de 10.000.000 lei gestionați de Agenție pentru organizarea și desfășurarea de workshopuri și acordarea de Alocații Financiare Nerambursabile (AFN). Prin implementarea programului în anul 2013 se estimează acordarea de ajutor de minimis unui număr de minim 92 de beneficiari.

5.3. Ajutor financiar

Prin Program se finanțează implementarea celor mai bune Planuri de Afaceri în următoarele condiții:

a) Schema de finanțare cu credit bancar:

Alocație Financiară Nerambursabilă – maxim 70% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, dar nu mai mult de 100.000 lei/beneficiar;

Credit bancar – minim 30% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, dar nu mai mult de 50.000 lei/beneficiar – acordat de către instituția de credit parteneră.

Instituția de credit parteneră poate acorda finanțare și pentru cheltuielile neeligibile aferente proiectului dar în afara programului.

Contribuție proprie (dacă este cazul).

b) Schema de finanțare fără credit bancar :

Alocație Financiară Nerambursabilă – maxim 70% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, dar nu mai mult de 100.000 Lei/beneficiar

Contribuție proprie – minim 30% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului (www.aippimm.ro, ultima accesare 24.05.2014).

Prin acordarea Alocației Financiare Nerambursabile de 70% din valoarea cheltuielilor eligibile și fără contactare de credit bancar, se urmărește ca prin înființarea pensiunii turistice “Inima Apusenilor” să se dezvolte zona rurală prin: crearea de locuri de muncă, creșterea numărul de sosiri și înnoptări turistice în zonă, creșterea economică a stațiunii Padiș, atât în sezon cât și în extrasezon. Contribuția proprie a asociatului unic aferentă proiectului, depășește minimul de 30% din valoarea cheltuielilor eligibile, fapt ce va facilita o implementare a proiectului cât mai eficace și rapidă.

CAPITOLUL II. PARTICULARITĂȚILE SPAȚIULUI RURAL ÎN ROMÂNIA, RESPECTIV STAȚIUNEA PADIȘ

2.1. SPAȚIUL RURAL DIN ROMÂNIA

Necesitatea transpunerii în legislația românească a prevederilor Reglementării Comisiei Europene (CE) nr. 1296 din anul 1996 privind Carta europeană a spațiului rural, a impus emiterea Ordinului nr. 173/160/1993 din care spațiul rural românesc se definește prin componenta teritorială și caracteristici dominante:

Componenta teritorială a spațiului rural: are în vedere zona geografică interioară și/sau de coastă, aparținând fondului funciar al României, cuprinzând terenuri cu destinație agricolă, forestieră și/sau aflate permanent sub ape, precum și cele intravilane.

Zona geografică definită va corespunde spațiului rural dacă sunt dominante, individual sau cumulativ, următoarele caracteristici:

majoritatea terenurilor sunt utilizate pentru:

activități economice de producție și valorificarea producției agricole, silvice, piscicole și de acvacultură, precum și activități de protecție și conservare a mediului;

activități economice neagricole, meșteșugărești și de mică industrie, pentru prelucrarea și valorificarea materiilor prime preponderent locale, artizanat, servicii și alte asemenea;

activități economice de agrement și turism;

populația locală este sub nivelul de 5000 de locuitori:

Caracteristici dominante ale spațiului rural:

Spațiul rural românesc se definește prin câteva particularități printre care: ponderea spațiului rural, formele de stabilire umană, populația și densitatea acesteia, situația demografică, ponderea activităților din sectoarele primare (agricultură, silvicultură, minerit, industria casnică, meșteșuguri, agroturism), angajarea populației rurale în activități neagricole, veniturile, incidența sărăciei, sistemul financiar, modul de viață, tradiții și obiceiuri, peisagistica etc.

2.1.1. Caracterizarea spațiului rural românesc

Ponderea mare a spațiului rural, 87,1% din teritoriul țării, reprezentat prin zone cu un potențial de creștere substanțial și cu rol social vital. Ele dețin importante frumuseți naturale, bogății naționale și adăpostesc o parte unică a culturii, istoriei și tradiției românești.

Formele de stabilire umană care formează zona rurală sunt satele în număr de 12946 și comunele în număr de 2851. Din punct de vedere administrativ, teritoriul țării cuprinde și zona urbană, formată din cele 19 municipii și orașe.

Legea 2/1968 definește comuna ca fiind unitatea administrativ teritorială ce cuprinde populația rurală, unită prin interese comune și tradiții. O comună este formată, în medie, din 4-7 sate, peste 55,4% din comune având 1-4 sate; în medie o comună are 3780 locuitori.

Satele predominante sunt cele cu puțini locuitori, numârul mediu de locuitori ai unui sat fiind de cca. 800, numărul maxim atingând și peste 7000-9000 locuitori. Componența satelor și a comunelor după numărul de locuitori influențează în mod semnificativ gradul de asigurare a populației cu echipamente și servicii publice. Comunele cu număr mic sau dispersat de locuitori sau cu sate risipite au cele mai mari probleme sub aspectul echipării edilitare, având în ultimele decenii descreșteri mari ale populației.

Ponderea mare a populației rurale: 9,7 milioane de locuitori în anul 2005, ceea ce reprezenta 45,1% din populația țării (tabelul 2.1). Populația României are un nivel de ruralitate mult mai pronunțat; numărul mare al acesteia în comune și sate reflectă incidența mai mare față de alte țări din UE, unde așezările rurale sunt mai putțin populate și la scară mai redusă.

Tabelul 2.1

Evoluția populației rurale și ponderea în populația totală a României

Sursa: Merce, Pocol, 2009.

La sfârșitul anului 2005, populația rurală pe cate gorii de vârstă, evidențiază o pondere ridicată a persoanelor cu vârsta de 60 de ani și peste (23,82%), ceea ce se răsfrânge asupra forței de muncă din agricultură și asupra șefilor de fermă (categorii îmbătrânite) tabelul 2.2.

Tabelul 2.2

Structura populației rurale pe categorii de vârstă, în anul 2005

Sursa: Merce, Pocol, 2009.

Densitatea mică a populației în zona rurală: aproximatic 48 de locuitori/km pătrat, cu mult sub media țării (90,9 locuitori/kmp) și sub media UE. Sub aspectul densității, există diferențe semnificative pe teritoriul României. În partea de vest a țării predomină comunele cu mai putin de 50 locuitori/km pătrat, în timp ce în partea de est și sud predomină comunele cu densități de 50-100 locuitori-km pătrat.

Situația demografică a zonei rurale se caracterizează printr-un declin continuu al populației, ce se datorează, în principal, diminuării populației totale la nivel de țară, ca urmare a scăderii ratei natalității, cât și fenomenului de migrație dinspre rural înspre urban și dinspre rural în afara țării. Aceste modificări au condus la un proces de îmbătrânire a populației din zonele rurale.

Diminuarea forței de muncă din zonele rurale în perioada anilor 2000-2005: populația rurală activă a scăzut cu 12% în perioada precizată, rata de ocupare din zona rurală (61,6%) o depășește însă pe cea din zona urbană (55%); de asemenea, rata șomajului rural este mai scăzută decât a celui urban (5,2% față de 8,8%), tabelul 2.3.

Tabelul 2.3

Rata de activitate, rata de ocupare și rata șomajului

Sursa: Merce, Pocol, 2009.

*Biroul Internațional al Muncii

Sursa: Anuarul statistic al României, 2006, prelucrări ale autorului.

Pe parcursul întregii perioade de tranziție, agricultura a jucat un important rol social, acționând ca în tampon ocupațional împotriva efectelor socio-economice ale tranziției, absorbind o parte importantă din forța de muncă disponibilizată de industriile urbane, fenomenul migrației fiind oscilant în toată această perioadă.

Migrația internă, pe de o parte, dinspre urban înspre rural, s-a situat la o cifră de 93924 de persoane, în general, cu vârste de peste 45 de ani desfășurând activități de subzistență, iar pe de altă parte, dinspre rural spre urban cu o cifră de 93924 persoane, fiind vorba mai ales de o migrație a populației tinere în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătită.

Migrația internațională, pe lângă cea internă a afectat populația din mediul rural. Estimările arată că peste 2 milioane de români (cca. 10% din populație) lucrează în strainătate. Efectele acestui fenomen asupra zonelor rurale pot fi sintetizate astfel: fluxurile financiare provenite de la emigranții români alături de aportul de cunoștințe și schimbarea de atitudine au avut efecte pozitive asupra dezvoltării economiei rurale. Pe lângă aceste efecte pozitive, au existat și efecte negative, cum ar fi costurile sociale ridicate. Studiile efectuate în acest sens arată că cele mai afectate regiuni sunt din vest (Banat, Crișana, Maramureș), unde 27% din părinții copiilor din ciclul gimnazial lucrează în străinătate și din estul țării (Moldova) cu 25%.

Media venitului lunar/persoană, la nivelul zonelor rurale, este de aproximativ 95 de euro, față de cel din zonele urbane de 135 de euro. Din cei 95 de euro, aproximativ 12 euro reprezintă venituri obținute din activități non-agricole (sursa: PNDR 2008). Cea mai mare parte a veniturilor din mediul rural provin din agricultură (45%) și reprezintă venituri în natură (alimente produse în gospodărie pentru autoconsum), dovadă clară a caracterului de subzistență a agriculturii.

Incidența sărăciei s-a menținut cu preponderență în zonele rurale. O pondere de cca. 70% din oamenii săraci provin din aceste zone. Cele mai afectate de sărăcie sunt zonele rurale din partea de nord-est. Categoriile sărace ale populației sunt reprezentate de persoanele care lucrează pe cont propriu în agricultură sau în afara agriculturii, de șomeri și de persoanele casnice.

Rata sărăciei scade odată cu creșterea vârstei, pe măsură ce indivizii progresează pe piața muncii, și crește din nou după ce populația ajunge la vârsta pensionării când nu se mai realizează venit din muncă. Evoluția ratei sărăciei totale, în cele două medii, urban-rural, este prezentată în tabelul 2.4.

Tabelul 2.4

Evoluția disparităților rural-urban în privința ratei sărăciei

Sursa: Merce, Pocol, 2009.

Pragul riscului de sărăcie pentru o gospodărie formată dintr-o singură persoană variază de la 558 de euro în România la 17087 euro pe an în Luxemburg. În România, persoanele singure expuse riscului de sărăcie trebuie să trăiască dintr-un venit de mai puțin de doi euro pe zi, față de patru euro pe zi în Bulgaria, Letonia și Lituania.

Sistemul financiar din mediul rural: deși s-a îmbunătățit după anul 2000, majoritatea serviciilor financiare s-au îndreptat înspre exploatațiile agricole mari sau înspre întreprinderi mari. Accesul la credite a fost mai dificil pentru exploatațiile agricole medii, pentru IMM-uri și pentru micii agricultori. Acest lucru a îngreunat absorbția fondurilor de la UE, care impuneau o cerință de prefinanțare din partea beneficiarilor.

O trasătură marcantă a zonelor rurale ale Europei o constituie marea lor diversitate, ataât în ceea ce privește caracteristicile geografice, ale peisajului și patrimoniului, cât și din perspectiva provocărilor la care acestea trebuie să facă față. Ruralul se confruntă cu o gamă largă de probleme, precum necesitățile de restructurare ale sectorului agricol, cele generate de depărtare, izolare, de populare, de gradul diferit de asigurare cu servicii, de presiunile exercitate de populație asupra mediului, în special în zonele rurale din apropierea centrelor urbane. Rezolvarea acestor probleme complexe necesită programe intregrate, succesive, cu efecte durabile (Merce, Pocol, 2009).

2.2. STAȚIUNEA PADIȘ

Padiș este o zonă turistică din sud-estul județului Bihor, aflată la o altitudine medie de 1.200 m, ce prezintă un platou străbătut de o amplă rețea hidrografică (alcătuită din pâraiele Ponor, Valea Izvorul Ursului, Pârâul Sec, Gârjoaba, Valea Boghii, Valea Arsurii, Valea Renghii, Valea Trânghiesti, Rădeasa, Valea Galbenei, Valea Bulzului) și un relief cu ponoare (doline), abrupturi stâncoase, peșteri, avene, măguri, chei și poiene.

2.2.1. AȘEZARE

Zona turistică Padiș este situată în ramura nordică a Munților Bihor, lanț din Munții Apuseni sau Carpații Occidentali. Din punct de vedere administrativ, zona Padiș este situată în sud-estul județului Bihor, pe raza comunei Pietroasa, până la granița cu județele Cluj și Alba.

2.2.2. SUBDIVIZIUNI

Zona este compusă din:

Bazinul închis Padiș – Cetățile Ponorului;

Cheile Someșului Cald – Poiana Vărășoaia – Poiana Cuciulata;

Cheile Galbenei – Poiana sau Râtul Florilor;

Izvorul sau Obârșia Văii Boga.

2.2.3. CĂI DE ACCES

Zona turistică Padiș este străbătută de drumul forestier Răchițele – Ic Ponor – Padiș – Boga – Pietroasa, cu o lungime de 53 km. Drumul este accesibil dinspre:

Huedin (Huedin – Padiș, 58 km): Huedin – Călata – Buteni – Mărgău – Scrind Frăsinet – Răchițele: 27 km, drum județean parțial modernizat; Răchițele- Padiș: 31 km, drum forestier.

Cluj-Napoca (Cluj-Napoca – Padiș, 95 km): Cluj – Gilău – Someșul Cald – Mărișel – Poiana Horea – Ic Ponor (Cantonul Silvic Bârna), din care: Cluj-Napoca – Poiana Horea: 70 km, drum modernizat (asfalt), Poiana Horea – Călineasa – Ic Ponor (Cantonul Silvic Bârna): 20 km, drum nemodernizat, recomandat autoturismelor de teren.

Oradea (Oradea – Padiș: 100 km): prin Beiuș – Sudrigiu (Sudrigiu – Pietroasa 12 km, asfalt) sau dinspre Ștei (pentru turiștii ce vin dinspre Alba-Iulia, Deva, Arad), tot prin Sudrigiu și Pietroasa, drum asfaltat.

Accesul în zonă se poate face și pe următoarele poteci marcate:

Cabana Vlădeasa – Padiș,

Stâna de Vale – Padiș,

Ic Ponor – Padiș,

Pietroasa -Padiș,

Șaua Vârtop – Padiș,

Arieșeni – Padiș 16 km;

Gârda de Sus – Padiș;

Peștera de la Scărișoara – Padiș.

2.2.4. OBIECTIVE TURISTICE:

Cetățile Ponorului, Cetățile Rădesei, Lumea Pierdută, Ghețarul Focul Viu, Șesul Padiș, Cheile Galbenei, Biserica Moțului, Poiana Ponor, Someșul Cald, Groapa de la Bârsa, Poiana Vărășoaia, Poiana Glavoi, Măgura Vănata, Izbucul Galbenei, Peștera Caput, Valea Boga și altele.

Figura 2.1. Harta județului Bihor

Sursa: https://www.google.ro/search?q=harta+padis, ultima accesare 24.05.2014

CAPITOLUL III. INSTRUMENTE DE ANALIZĂ

3.1. PLANUL DE AFACERI

Se remarcă în ultima perioadă o evoluție din ce în ce mai accelerată a economiei în ansamblul ei, evoluție susținută de apariția unor noi idei de afaceri, a unor noi societăți, de dezvoltarea și perfecționarea celor existente. Totuși, nu puține sunt obstacolele și riscurile ce apar cu ocazia lansării unui proiect de investiție sau unei noi întreprinderi. Unul dintre cele mai importante pericole îl reprezintă lipsa de transparență.

Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil întreprinzătorilor ce construiesc o afacere sau caută parteneri, managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituții de finanțare, instituțiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiții, gestionarilor de proiecte în cadrul așa-numitelor “incubatoare de afaceri” etc. El reflectă proiecte de investiții din toate domeniile de activitate, devenind din ce în ce mai importante și complexe, de multe ori fiind de talie internațională.

Termenul de plan de afaceri (business plan) este un element ce deține un loc însemnat în limbajul finanțatorilor și investitorilor. Cea mai mare parte a discuțiilor între întreprinzători și finanțatori se poartă asupra elementelor unui plan de afaceri.

Planul de afaceri nu reprezintă un formular ce trebuie completat la cererea unui ofițer de credite, un element birocratic ce trebuie realizat pentru a obține o anumită sumă din partea unui finanțator. El reprezintă cu mult mai mult – un sistem complex bazat pe interdependență și care reflectă de o manieră accesibilă ideea de afaceri și evoluția acesteia în timp.

Rolul său este nu numai de a demonstra că afacerea merită finanțată, ci și de a ghida întreprinzătorul începând cu primul an de operare a afacerii. Implementarea lui înseamna control și adaptare în funcție de evoluția reală. Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate elementele critice ale entității economice (stocurile, costurile de producție, controlul calității, vânzările, plățile efectuate etc).

Planul de afaceri este un document scris care descrie natura afacerii, piața-țintă, avantajele pe care afacerea le va avea asupra competitorilor, precum și resursele și aptitudinile de care dispun proprietarii afacerii. Pentru întocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenție produsele/serviciile oferite, competiția, resursele financiare necesare și alte detalii operaționale.

Totodată, planul de afaceri este un instrument de lucru ce se folosește pentru a începe și derula o afacere care necesită resurse materiale, financiare și umane. Prin intermediul său este valorificată experiența și realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de estimare și aproximare.

În sfârșit, pregătirea unui plan de afaceri este un fenomen dinamic, aflat într-o permanentă îmbunătățire, unele potețiale resurse de finanțare dorind să vadă îmbunătățiri ale planului, idei noi sau cifre de ultimă oră – în cazul în care firma face deja afaceri. Orice plan de afaceri presupune o anumită succesiune de operațiuni. Pentru întocmirea sa este necesară parcurgerea următoarelor 3 etape:

culegerea informațiilor necesare (prețuri, concurenți, furnizori, date tehnice și juridice etc.);

planificarea efectivă a activității respective – alegerea strategiei potrivite și găsirea căilor de atingere a obiectivelor stabilite;

redactarea planului (etapa de alegere a formei optime de prezentare către destinatar a rezultatului etapei anterioare) (Porojan, Bișa, 2007).

3.2. FUNCȚIILE ȘI ROLUL PLANULUI DE AFACERI

Conceptul unei afaceri reprezintă o idee intangibilă. Dar când afacerea se concretizează într-un plan de afaceri scris, ideile, conceptele, previziunile și cercetările devin tangibile, pot fi văzute și examinate.

Planul de afaceri apropie ideea de afaceri de realitate – fapt ce reprezintă un avantaj psihologic foarte mare. Planul de afaceri are patru funcții:

de cristalizare și dezvoltare a ideilor privitoare la cum ar trebui condusă afacerea;

de realizare a unei evaluări retrospective a performanțelor reale ale unei afaceri de-a lungul timpului;

de evaluare a unei noi idei de afaceri;

de a obține finanțare (Porojan, Bișa, 2007).

Schema 3.1. Funcțiile planului de afaceri

Sursa: Porojan, Bișa, 2007

Funcția de cristalizare și dezvoltare a ideilor privitoare la cum ar trebui condusă afacerea, presupune ca planul de afaceri să definească scopurile și obiectivele afacerii, să stabilească metode de îndeplinire a acestora, să identifice riscurile implicate.

Funcția de realizare a unei evaluări retrospective a performanțelor reale ale unei afaceri de-a lungul timpului, presupune identificarea cauzelor, direcției și amplitudinii abaterilor de la plan, precum și modalitățile de acțiune a companiei în viitor. Managerii și întreprinzătorii își vor îmbunătăți experiența profesională și cunoștințele, vor fi mai puțin expuși unor pericole neprevăzute, vor supraveghea și controla performanțele companiei și vor fi în măsură să ia decizii corective în timp util atunci când realizarea obiectivelor este amenințată.

Funcția de evaluare a unei noi idei de afaceri derivă din capacitatea planului de afaceri de a analiza, evalua, compara și clasifica proiectele de investiții.

Funcția de generator de finanțare – cei mai mulți creditori și investitori vor finanța firma numai după ce îi vor studia planul de afaceri, vor vedea abilitatea planului de a genera încasări necesare operațiunilor zilnice, plății datoriilor și generării de profit.

Deoarece planul de afaceri are rolul de a prezenta afacerea în fața destinatarului, stilul de prezentare a planului trebuie urmărit cu atenție. O scriere confuză sugerează o gândire confuză; limbajul folosit trebuie să fie clar, direct, evitând stilul pasiv și detaliile excesive (Porojan, Bișa, 2007).

3.3. INDICATORI FINANCIARI

1. Valoarea de investiție (Vi) – reprezintă valoarea totală a proiectului fară TVA și se preia din bugetul proiectului.

2. Veniturile din exploatare (Ve) – veniturile realizate din activitatea curentă, conform obiectului de activitate al solicitantului. Se calculează pornind de la fizic (cantități de produse, volumul producției, servicii) ținând cont de prețuri/tarife pe unitatea de măsură diferențiat pentru fiecare obiect de activitate.

3. Cheltuieli de exploatare (Ce) – cheltuielile generate de derularea activității curente.

Sunt cheltuielile aferente veniturilor din exploatare și se calculează în funcție de domeniul de activitate și de consumurile specifice.

4. Rata rezultatului din exploatare (rRe) – trebuie să fie minim 10% din Ve.

Rezultatul din activitatea curentă (Re) se calculează: Re = Ve – Ce – trebuie să fie pozitiv, iar rata rezultatului din exploatare trebuie să fie minim 10% din veniturile din exploatare pentru anii evaluați.

Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculeaza după formula :

5. Durata de recuperare a investitiei (Dr) – trebuie să fie maxim 12 ani ;

Este un indicator ce exprimă durata de recuperare a investiției (exprimat în ani). Se calculează astfel :

Unde:

Se consideră că în anii 6-12 cash-flow-urile din exploatare sunt egale cu cash-flow-ul din exploatare din anul 5.

6. Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) – trebuie să fie minim 5% pentru anii

evaluați;

Se calculează astfel :

7. Rata de actualizare – este de 8%, folosita pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare.

unde: r este rata de actualizare egală cu 8% (r=rata dobânzii de refinanțare BCE (4%) + marja de risc pe țară (4%) evaluată de către Agenție ca valoare medie și care va fi reevaluată pe măsură ce condițiile pieței monetare europene se schimbă, se impune introducerea unei aproximări unitare).

Valoarea actualizata netă (VAN) – trebuie sa fie pozitivă;

Este calculată astfel:

FNi = flux de lichidități net din anul i;

FNi explt = flux de lichidități din exploatare din anul i;

VI = valoarea investiției (Nistor, 2010; www.apdrp.ro, ultima accesare 10.06.2013).

3.4. ANALIZA SWOT

Analiza SWOT reprezintă o tehnică generală de management care este în mod particular folosită în stadiile incipiente ale planificării strategice. Ea este o tehnică simpla și frecvent întâlnită în pregătirea și revizuirea planului de afaceri, în rezolvarea unor probleme de management sau în luarea unor decizii.

Altfel spus, analiza SWOT reprezintă un mod simplu și circumspect de a examina viabilitatea afacerii prin identificarea punctelor tari, punctelor slabe, oportunităților și amenințărilor ce privesc desfășurarea activității.

SWOT este de fapt un acronim pentru Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats. Această analiză se bazează pe:

resursele și capacitățile interne (puncte tari, puncte slabe);

factorii externi (oportunități, amenințări).

3.4.1. Etapele de realizare a analizei SWOT

1. Fixarea obiectivelor – implică definirea cu claritate a scopului analizei (înțelegerea afacerii, regândirea strategiei etc);

2. Formarea echipei de analiză – importante sunt rezultatele consultării, nu numai părerile personale (chiar dacă vin din partea unor specialiști). Se formează echipe de 6-10 persoane pentru o afacere deja existentă;

3. Cercetarea și documentarea – culegerea informațiilor;

4. Sesiuni de lucru – întâlnirile echipei nu trebuie să fie tensionate;

5. Identificarea punctelor tari. Punctele tari ce sunt generate de personalul angajat includ aptitudinile și experiența angajaților, mediul de lucru cooperant, programul de pregătire a personalului etc;

6. Identificarea punctelor slabe. Puncte slabe: lipsa unor produse/servicii noi, declinul pieței principalului produs/serviciu, competitivitatea scăzută și prețurile mari, nerespectarea obligațiilor legale, lipsa unor strategii generale, lipsa unor metode de monitorizare a succeselor și eșecurilor, locația proastă, lipsa de flexibilitate, echipamentele perimate, cunoștința limitată a pieței etc;

7. Intuirea oportunităților – presupune studiul economic, politic și social, factorilor demografici etc, pentru a anticipa beneficiile pe care le pot aduce acestea companiei.

Exemple de oportunități: apariția unei noi tehnologii, unei noi piețe, unui nou guvern, o nouă legislație, îmbătrânirea populației;

8. Anticiparea amenințărilor – privite dintr-un alt punct de vedere toate oportunitățile enumerate mai sus pot constitui pericole.

Exemple de amenințări: nivelul șomajului și inflației, legistația de protecție a mediului înconjurător, uzura morală a produselor sau serviciilor oferite, concurența, localizarea într-o regiune nefavorabilă etc (Porojan, Bișa, 2007).

CAPITOLUL IV. DESCRIEREA ACTIVITĂȚII SOCIETĂȚII COMERCIALE

4.1. PREZENTAREA FIRMEI

Societatea SC PADIȘ SRL, cu sediul în Oradea, s-a înființat în anul 2011 pe baza certificatului de înmatriculare numărul J5/1150/1991 eliberat de Oficiul Registrului Comerțului din cadrul Camerei de Comerț și Industrie a județului Bihor, societatea fiind constituită pe timp nelimitat.

Societatea comercială are un asociat, iar capitalul social inițial subscris și vărsat este de 200 RON și este format în exclusivitate din fonduri bănești depuse în contul societății conform foii de vărsământ anexate.

Obiectul principal de activitate este din domeniul – 220 și se referă la: Exploatarea forestieră.

Activitatea se desfășoară cu un număr de 6 salariați angajați, cu contracte de muncă, având fiecare atribuțiile sale ceea ce reflectă structura organizatorică a societății.

Obținerea fondurilor necesare implementării proiectului care cuprinde înființarea pensiunii turistice “Inima Apusenilor” se va realiza prin accesarea programului START cât și prin contribuția proprie a societății SC PADIȘ SRL.

4.2. SCOPUL SOCIETĂȚII

Încă de la înființare scopul unicului asociat a fost acela de a reuși accesarea diferitelor forme de ajutor bănesc provenite de la stat. Prin atragerea acestor fonduri, a urmărit o implementare mai facilă a ideilor de afaceri ținând cont de ajutorul consistent pus la dispoziție prin aceste programe guvernamentale.

Scopul firmei este de a înființa o pensiune turistică în stațiunea Padiș și de a contribui la dezvoltarea zonei prin atragerea unui număr cât mai mare de turiști, crearea de locuri de muncă și nu în ultimul rând obținerea de profit ca urmare a serviciilor oferite.

Ideea a pornit din dorința de a-și petrece timpul liber în natură, într-un mediu care atât în anotimpul rece cât și în cel cald, poate facilita întreprinderea unei diversități de activități, respectiv din dorința de a creea a cabană după bunul plac al unicului asociat din propriile lemne pe care el le procesează.

Prin crearea acestor locuri de cazare, prin oferirea posibilității turiștilor de a desfășura activități de agrement (paintball, plimbări cu ATV-ul) și prin situarea stațiuni la o distanță relativ mică de municipiul Oradea, se urmărește ieșirea din cotidian și încercarea de a elimina, pe cât posibil, factorii de stres atât de prezenți în viețile noastre.

CAPITOLUL V. PLAN DE AFACERI

5.1. DATE GENERALE: DESCRIEREA FIRMEI

1. Numele firmei: SC PADIȘ SRL

2. Codul unic de înregistrare: 47763

3. Forma juridică de constituire: Societate cu Răspundere Limitată

4. Data înființării/Număr Registrul Comerțului: J5/1150/1991

5. Activitatea principală a societății și codul CAEN al activității principale:

Obiectul principal de activitate este din domeniul – 220 și se referă la : Exploatare forestieră

6. Valoarea capitalului: 200 lei

7. Adresa, telefon/fax, e-mail : Str. Independenței, nr.47, bl. A3, et. 4, ap. 8, Oradea, Bihor, 0769334376

5.2. VIZIUNE, STRATEGIE

Viziunea firmei este de a creea o structură de cazare localizată în stațiunea Padiș, la 100 km de municipiul Oradea, care să ofere servicii de cazare temporară și/sau de lungă durată, în scop turistic, pe o perioadă determinată.

Misiunea este ca structura de cazare să devină o marcă a calității în domeniul serviciilor de cazare. În aplicarea acestei viziuni se asigură că dorințele oaspeților sunt întotdeauna anticipate și îndeplinite.

Comportamentul de consum al serviciilor de cazare s-a modificat în timp, ca urmare a evoluției influenței diferiților factori:

creșterea gradului de urbanism, de poluare și de stres;

modificarea condițiiior și a stilului de viață;

creșterea veniturilor și a disponibilității consumatorilor de a cheltui pentru turism;

creșterea duratei timpului liber:

creșterea nivelului de educație a turiștilor și a experienței lor în a călători;

stabilirea concediilor de către majoritatea firmelor în lunile de sezon;

creșterea cererii pentru turismul de sfârșit de săptămână de către majoritatea consumatorilor datorită necesității de reducere a costurilor;

Datorită lucrurilor mai sus meționate, consumatorul a creat tipul de turism așa-numit : turism de proximitate, fapt ce generează noi aporturi de capital și investiții în zonă. Spațiul rural este deja un receptor important în materie de turism, potențialul său rămânând în continuare cu multe posibilități de exploatare.

Obiectivele operaționale urmărite prin implementarea proiectului sunt:

creșterea numărului de structuri de primire turistică la scară mică în stațiunea Padiș, jud. Bihor;

creșterea numărului de sosiri în această stațiune cu 5% în termen de 2 ani de la finalizarea implementării proiectului;

obținerea unui profit de minim 50.000 lei în primii 3 ani de funcționare a investiției;

Obiectivele pe termen scurt:

constituirea unui portofoliu de client stabil

crearea unui renume pe piața locală a serviciilor de cazare

obținerea unui grad de ocupare de minim 30% în primul an de funcționare.

Obiective cuantificabile pentru cei 5 ani de activitate:

Tabel 5.1

Indicatori țintă

Sursa: www.aippimm.ro, ultima accesare 25.05.2014

Activități necesare implementării proiectului:

asigurarea spațiului productiv prin concesionare;

elaborare proiecte tehnice necesare;

amenajare spațiu + amenajare lac;

achiziționarea de utilaje, echipament, mobilier;

obținere avize, acorduri, autorizații necesare implementării proiectului;

recrutare/selecție/angajare personal suplimentar necesar;

instruire personal;

acțiuni de promovare a produselor/serviciilor;

aprovizionare cu materii prime, materiale, produse finite, mărfuri;

asigurarea condițiilor tehnico-economice, sanitare etc);

5.3. DESCRIEREA AFACERII

Pensiunea “Inima Apusenilor” va dispune de 42 de locuri de cazare în 15 camere duble, matrimoniale, single și cu 3-4 paturi, dotate la standardurile europene, cu grup social propriu, bideu, televizor – LCD, internet, uscător de păr, balcoane deasupra lacului la fiecare cameră în parte.

Dotări camere:

încălzire central;

încălzire pardoseală (în baie);

paturi suplimentare la cerere;

două fotolii cu măsuță.

5.4. ISTORIC, MANAGEMENT, RESURSE UMANE

Dat fiind faptul că în stațiunea Padiș piața concurențială este mai slabă, neexistând o pensiune turistică mai inedită, s-a dorit ca înființarea unei pensiuni turistice mai deosebite, formată din 42 locuri de cazare, restaurant, spațiu amenajat pentru copii și agrement, lac de agrement, pentru ca să fie ceva inedit și original astfel încât turiștii să se simtă bine și să se poată relaxa.

Principalele etape de cecretare până în prezent: identificarea locației, elaborarea design-ului și a proiectului, abordarea instituțiilor competente în vederea racordării la utilități, negocieri cu mai multe echipe capabile să execute construcția pensiunii cuprinsă în proiect, recrutarea resursei umane.

Managementul unei organizații este determinant pentru evoluția acesteia, scopul principal al afacerii fiind generarea de profit și creșterea gradului de mulțumire a acționarului.

Management:

Sursa: www.aippimm.ro, ultima accesare 25.05.2014

Resurse umane

Schema 5.1. Organigramă pensiune

Tabel 5.3

Resurse umane angajate

Sursa: prelucrări proprii

Modul de salarizare va fi stabilit în urma procesului de negociere a clauzelor și termenilor contractuali menționați în contractul individual de muncă. Angajații vor fi remunerați în funcție de numărul de ore muncite, respectându-se legislația în vigoare. Se va oferi un salariu fix și bonusuri în funcție de performanțe și rezultate.

Securitatea muncii va fi asigurată prin cursuri periodice efectuate de firme acreditate. Metodele folosite pentru protecția muncii vor fi cele în conformitate cu legislația în vigoare. Se vor utiliza fișele de protecția muncii și se va realiza periodic instructajul privind normele de protecție și securitate în muncă, conform activității desfășurate de fiecare persoană în parte și va urmări instruirea introductiv generală în securitatea muncii, precum și testarea cunostințelor, completarea fișelor individuale de securitatea muncii, întocmirea listelor cu posturile de lucru al cărui personal necesită examene medicale suplimentare (unde este cazul), instruirea, pregătirea și verificarea lucrărilor din punct de vedere PSI, întocmirea documentelor de apărare împotriva incendiilor, completarea fișelor individuale de PSI.

5.5. MIXUL DE MARKETING

Marketingul turistic presupune o bună cunoaștere a exigențelor și tendințelor evolutive ale pieței, orientarea ofertei de produse turistice în concordanță cu dimensiunile și structura cererii, stabilirea unei stategii de prețuri și tarife, a unei strategii de distribuție, utilizarea unor instrumente eficace de promovare a produsului turistic, estimarea posibilităților de vânzare în funcție de sezonalitate.

Produsul este reprezentat de serviciul turistic propriu-zis care cuprinde asigurarea cazării, a meselor principale și a unor servicii de agrement. Serviciul de cazare include posibilitatea înnoptării atât a unor persoane, cât și a unor grupuri de persoane oferind calitate la standarde înalte. Serviciul de alimentație publică oferă un meniu cu o gamă variată de produse, atât cu specific tradițional cât și cu influențe internaționale. Gama de băuturi este diversificată, oferindu-i clientului posibilitatea de a opta pentru unul dintre cocktailurile clasice, dar și de a crea propria băutură cu gustul și aroma dorită. Totodată, în incinta pensiunii, turiștii pot beneficia de diferite activități de agrement precum: practicarea jocului de Paintball, drumeții, focuri de tabără, plimbări cu ATV-ul, iar în timpul iernii renumitele plimbări cu sania trasă de cai. Pentru amatorii de muzică se vor organiza seri tematice cât și spectacole de karaoke.

Serviciul nostru turistic mai oferă:

serviciul de late check-in/check-out este un serviciu care permite turiștilor să își prelungească șederea spre deosebire de unitățile de cazare convenționale;

servicii complete de telecomunicații (internet și telefonie);

închirieri echipamente sportive;

servicii de plată electronică;

servicii de cazare într-un spațiu modern utilat;

spațiu de joacă pentru copii;

serviciul de alimentație publică reprezintă o opțiune care poate fi selectată de turiști;

servicii de informare turistică și culturală vor ajuta turiștii să se bucure de tot ce are de oferit zona în care este amplasat satul de vacanță.

Se cunoaște foarte bine că prețul variază de la o structură de primire turistică la alta, și asta datorită dotărilor și ofertelor fiecăreia în parte. De aceea se poate clasifica în:

Prețul normal – regăsit de obicei în lista de prețuri, reprezentând prețul perceput pentru o persoană adultă. El poate reprezenta în anumite prestații taxa de intrare sau de utilizare.

Reducerile – utilizate în scopul atragerii de mai mulți turiști în perioadele liniștite (exemplu: extrasezon), ori pentru atragerea unor segmente de piață care au mare importanță (exemplu: copii sau familii, grupuri organizate).

Cazare în camera DBL. cu mic dejun (bufet suedez) : 140 lei / pers.

Cazare în regim single, cu mic dejun (bufet suedez): 180 lei / pers.

Patul suplimentar, cu mic dejun inclus (bufet suedez): 100 lei / pers.

Plasare: serviciiie oferite de structura de cazare sunt vândute atât în mod direct, cât și prin intermediul mai multor agenții de turism sau web site-uri de profil (comisioane:de la 5% la 15%).

Distribuția serviciilor de cazare este în general caracterizată de adoptarea canalelor scurte. Spre exemplu în activitatea de cazare cel mai des întâlnită este vanzarea directă. Aceasta va fi realizată de către:

managerul spațiului de cazare, forma cea mai utilizată dar nu și cea mai frecventă. Este de preferat contactul direct cu potențialii clienți. În serviciul de cazare, pe perioade lungi de timp se întâlnește cel mai frecvent această formă.

Comerțul electronic prin intermediul formularului de contact ce poate fi regăsit pe site-ul de prezentare al spațiului. Tot prin site poate fi generată o aplicație de rezervări online în timp real, astfel încât potențialii clienți să cunoască la orice oră stadiul nivelului de ocupare al unității de cazare.

Se va alege totodată și un canal de distribuție mai lung prin intermediul agențiilor de turism regionale și naționale. Deși rata marjei profitului brut obținut din vânzările prin intermediul agențiilor este mai redusă și acestea îi vor asigura solicitantului o vizibilitate mai bună pe piață.

Promovare:

Turismul și-a constituit în timp o piață proprie definită prin factori cu manifestare specifică și determinanți de natură economică, socială, politică și motivațională. Piața se înscrie ca un element de referință al oricărei activități economice, atât în etapa prealabilă a elaborării programului (dimensiunea și structura activității), cât și în desfășurarea ei corectă și apoi în procesul final al verificării rezultatelor. Piața reprezintă astfel o sursă de informare, un teren de confruntare și un barometru al realizărilor și al șanselor viitoare.

Cererea va fi zilnică, pe tot parcursul anului, dorită serviciilor, conceptului, a proiectului inedit și nu în ultimul rând, datorită amplasării într-o zonă cu potențial turistic.

Promovarea serviciilor de cazare diferă de la un caz la altul, dar nu este extrem de complexă. Ea folosește mijloacele obișnuite de promovare în media și de sponsorizare a anumitor activități; în plus, ea este direct legată de politica de preț, deoarece cel mai influent mijloc de promovare al vânzărilor în servicii de cazare este tocmai practicarea mai multor tarife negociate în funcție de numărul de persoane, durata cazării etc. Dintre principalele elemente promoționale care vor fi utilizate de către managementul pensiunii sunt:

Sponsorizările – pentru evenimente diverse, turiști sau organizații; acestea creează o imagine pozitivă și fac cunoscut numele produsului sau a prestatorului;

Marketingul direct, adică acea comunicare directă cu clienții. Această formă este utilizată și prin intermediul Internetului;

Reducerile – utilizate temporar, mai ales în perioadele de extrasezon.

Pe lângă cele menționate mai sus, politica de promovare a pensiunii turistice “Inima Apusenilor” va consta în:

crearea unui site Web propriu, prin care vor fi prezentate tarifele și serviciile oferite;

promovarea prin reclame la posturile de radio din județul Bihor, dar și prin reclame online;

promovare prin parteneriate cu agenții de turism regionale/naționale;

promovare prin reviste, ziare sau prin pliante;

creearea unei pagini cât mai reprezentative pentru satul de vacanță, pe diferitele site-uri de socializare utilizate în vremurile actuale.

Marketingul serviciilor reprezintă acea politică promovată de o structură de cazare care prin cercetarea permanentă a condițiior pieței atât prezente, cât și de perspectivă, urmărește să determine adaptarea continuă a ofertei proprii la aceste condiții în vederea satisfacerii optimale a cerințelor și realizării pe această bază a unei activități economice rentabile.

5.6. CLIENȚII ȘI PIAȚA CONCURENȚIALĂ

Produsul se adresează persoanelor în căutare de o ambianță intimă și inedită. Segmentul țintă al produsului nostru este reprezentat de către clienții de toate tipurile de vârstă, însă gama noastră variată de servicii turistice se adresează tuturor categoriilor de vârstă și clasă socială. Atragerea potențialilor clienți se va face prin intermediul promovării detaliate mai sus.

Tabel 5.4

Sursa: prelucrări proprii

Încasări din închirierea camerelor

Tabel 5.5

Anul N

Sursa: calcule proprii

Tabel 5.6

Anul N+1

Sursa: calcule proprii

Tabel 5.7

Anul N+2

Sursa: calcule proprii

Tabel 5.8

Anul N+3

Sursa: calcule proprii

Tabel 5.9

Anul N+4

Sursa: calcule proprii

Tabel 5.10

Prognoza veniturilor

Sursa: calcule proprii

Tabel 5.11

Concurență

Sursa: prelucrări proprii

Cabana Brădet 3***:

dispune de o capacitate de cazare de 30 de locuri în camere dotate cu mobilier din lemn, minibar și facilități pentru prepararea de ceai si cafea. Baia privata are duș și articole de toaletă.

Activități sportive și de divertisment

ATV

Dotări în camere

BaieCablu TV

Facilități Generale

CentralăConferințeParcareRecepțieRestaurantBarGrătar

Popas turistic Padiș 2**:

Complexul are o capacitate de 40 de locuri de cazare în 7 căsuțe și 4 camere.

Restaurant cu o capacitate de 30 de locuri.

Activități de relaxare

Foișor

Dotări în camere

Baie Balcon Frigider Internet

Facilități Generale

ParcareRestaurantBarGrătar

Modul de funcționare și organizare a afacerii:

Etapele de funcționare și organizare a afacerii :

Check-in;

Cazare turist;

Asigurarea condițiilor optime șederii;

Punerea la dispozitie a tuturor facilităților destinate clienților;

Check-out;

Curățenie și pregătire unitate de cazare.

Tabel 5.12

5.7. PROGNOZA CHELTUIELILOR

Sursa: calcule proprii

Tabel 5.13

Plan de finanțare a investiției:

Sursa: calcule proprii

Tabel 5.14

5.8. CONT DE PROFIT ȘI PIERDERE

Sursa: calcule proprii

Tabel 5.15

5.9. BILANȚ SIMPLIFICAT

Sursa: calcule proprii

Tabel 5.16

5.10. INDICATORI FINANCIARI

Sursa: calcule proprii

Valoarea investiției: Vi=302748

Venituri din exploatare (Ve):

În ceea ce le privește, dacă analizăm cei patru factori care contribuie la realizarea veniturilor (venituri din activitatea de cazare, venituri din vânzări mărfuri, venituri din alte activități, alte venituri din exploatare), putem observa o creștere constantă, de la an la an, făcând abstracție de primul an în care o sumă importantă din alcătuirea veniturilor o reprezintă recuperarea TVA-ului aferent investiției (145061 Lei). Creșterea veniturilor din exploatare se datorează în primul rând, gradului de ocupare, care se regăsește pe o traiectorie ascendentă de la an la an.

Cheltuieli din exploatare (Ce):

Referitor la cheltuieli, acestea variază de la an la an, variație care se datorează mai multor factori printre care: creșterea gradului de ocupare (cresc cheltuielile cu energia și apa, cu materiile prime și materialele consumabile, cu mărfurile) și o mai bună eficientizare odată cu trecerea anilor în ceea ce privește gestionarea cheltuielilor cu privire la achiziția mărfurilor și serviciilor necesare unei bune desfășurări a activității.

Durata de recuperare a investiției (Dr) – maxim 12 ani.

Durata de recuperare a investiției se realizează în 1,2116 ani, datorită faptului că unitatea nu are împrumuturi și datorii la instituțiile de credit.

Rata rentabilității capitalului investit (rRc) – trebuie să fie de minim 5%.

În privința ratei rentabilității capitalului investit, analizând timpul de recuperare a investiției și profitul obținut în cei cinci ani, se poate afirma că această rată este una profitabilă în comparație cu alte forme de plasament (dobânzile la depozitele bancare, câștigul din plasarea capitalului în alte întreprinderi).

Valoarea actualizată netă (VAN) trebuie să fie pozitivă, iar la o rată de actualizare de 8%, VAN=1676830.

Disponibil de numerar la sfârșitul perioadei – trebuie să fie pozitiv.

Sursa: calcule proprii

Valorile pozitive și crescânde ale fluxului operațional, reflectă o bună situație economică a unității, respectiv că unitatea își poate acoperi cheltuielile de exploatare din lichiditățile existente.

ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI:

locația structurii de cazare (într-o stațiune turistică);

concurența slabă;

raportul calitate/preț al serviciilor este peste cel al concurenței;

staff cu vastă experiență în domeniul turismului;

tipul structurii de cazare – inovativ, unic în zona turistică vizată;

distanța mică față de piața țintă;

resurse proprii și fonduri nerambursabile.

PUNCTE SLABE:

fiind o structură nouă de cazare încă nu este cunoscută pe piață;

fonduri insuficiente pentru asigurarea serviciilor de transport.

OPORTUNITĂȚI:

existența punctelor de atracție turistică: Cetățile Ponorului, Focul Viu, Cetățile Rădesei, Lumea Pierdută, Poiana Florilor etc.

potențialul de dezvoltare turistică a zonei;

potențialul turistic neexplorat al zonei;

creșterea acțiunilor de promovare a turismului montan.

AMENINȚĂRI:

scăderea cererii de servicii de cazare datorită diminuării veniturilor populației;

creșterea concurenței;

preferințele consumatorilor în permanentă schimbare;

sezonalitatea cererii turistice.

CONCLUZII

CONTRIBUȚII PROPRII

Prin prezenta lucrare redactată în scopul analizării modului de implementare a fondurilor guvernamentale START , în cazul pensiunii turistice “Inima Apusenilor”, este evidențiat cât mai exact modul de operare a fondurilor și suportul oferit de către statul român prin aceste finanțări pentru cei care doresc să înceapă sau să dezvolte o afacere.

Pentru a se putea realiza această lucrare, prin care să se arate influența pensiunii turistice asupra dezvoltării ruralului din stațiunea Padiș, s-au parcurs mai multe etape distincte:

Prima a fost ideea de a implementa această afacere cu scopul dezvoltării turismului rural din zonă prin crearea unui astfel de loc unic și original, raportat la ceea ce există în stațiune;

Analiza procedurii de implementare a proiectului pentru dezvoltarea afacerii s-a dovedit a fi o etapă importantă în vederea luării la cunoștință a condițiilor de eligibilitate a proiectului;

Următorul pas a fost îndeplinirea propriu-zisă a afacerii prin accesarea Alocațiilor Financiare Nerambursabile (AFN) și prin aportul propriu administratorului firmei, care a facilitat concretizarea acestui concept de proiect;

Urmărirea etapelor planului de afaceri și interpretarea diagnozei economico-financiare, care s-a dovedit a fi una favorabilă în implementarea și înființarea pensiunii turistice, au dus la încheierea cu succes a proiectului.

CONSIDERAȚII FINALE

O primă concluzie a lucrării, are în vedere importantul aport adus de utilizarea acestor fonduri de sprijinire a dezvoltării afacerilor în rândul tinerilor sau a IMM-urilor, care în cazul pensiunii turistice s-a dovedit a fi determinant în obținerea de profit și o importantă contribuție la dezvoltarea economică a zonei. Dacă înainte de realizarea acestui proiect, stațiunea turistică Padiș nu oferea suficiente posibilități de agrement și petrecerea timpului liber, finalizarea investiției va duce la o creștere semnificativă a celor atrași de natură.

Având în vedere faptul că nu a fost nevoie de contractarea unor credite bancare, realizarea profitabilității proiectului v-a avea loc într-un timp mult mai scurt comparativ cu alte afaceri.

Nu în ultimul rând, prin prisma analizei indicatorilor financiari se poate observa o creștere progresivă a eficacității acestei afaceri, ceea ce denotă că investirea aportului propriu în acest proiect este o opțiune inspirată.

RECOMANDĂRI

Pentru ca înființarea pensiunii turistice “Inima Apusenilor” să aibă un impact asupra dezvoltării rurarului din stațiunea Padiș, recomandarea principală constă în luarea în calcul a criteriilor planului de afaceri. O altă recomandare care ar putea contribui la o afacere de succes, o reprezintă păstrarea specificității zonei în ceea ce privesc serviciile (ardelenii fiind cunoscuți pentru ospitalitatea de care dau dovadă).

ACRONIME

AIPPIMM – Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru IMM-uri

IMM – Întreprinderi Mici și Mijlocii

AFN – Alocații Financiare Nerambursabile

FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

BIBLIOGRAFIE

I. Bold și colab., 2003, “Spațiul rural – definire, organizare, dezvoltare”, Editura MIRTON, Timișoara

Porojan, Bișa, 2007, “Planul de afaceri – concepte, metode, tehnici, proceduri”, Editura IRECSON, București

Merce, Pocol, 2009, “Economie rurală”, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca

T. Rusu și colab., 2011, “Dezvoltare rurală”, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca

Nistor, 2010, suport de curs “Finanțele întreprinderii”, Cluj-Napoca

http://www.maratonapuseni.ro/info/zona, ultima accesare 26.05.2014

www.aippimm.ro, ultima accesare 26.05.2014

www.apdrp.ro, ultima accesare 20.05.2014

http://alpinet.org/, ultima accesare 18.05.2014

Sursa: www.ghidvideoturistic.ro, ultima accesare 21.05.2014

http://www.ghidcluj.ro, ultima accesare 22.05.2014

http://www.cautpensiuni.ro/, ultima accesare 26.05.2014

http://www.firme.info/, ultima accesare 25.05.2014

ANEXE

ANEXA 1. CHELTUIELI PRIVIND CONSTRUCȚIA PENSIUNII TURISTICE

BIBLIOGRAFIE

I. Bold și colab., 2003, “Spațiul rural – definire, organizare, dezvoltare”, Editura MIRTON, Timișoara

Porojan, Bișa, 2007, “Planul de afaceri – concepte, metode, tehnici, proceduri”, Editura IRECSON, București

Merce, Pocol, 2009, “Economie rurală”, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca

T. Rusu și colab., 2011, “Dezvoltare rurală”, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca

Nistor, 2010, suport de curs “Finanțele întreprinderii”, Cluj-Napoca

http://www.maratonapuseni.ro/info/zona, ultima accesare 26.05.2014

www.aippimm.ro, ultima accesare 26.05.2014

www.apdrp.ro, ultima accesare 20.05.2014

http://alpinet.org/, ultima accesare 18.05.2014

Sursa: www.ghidvideoturistic.ro, ultima accesare 21.05.2014

http://www.ghidcluj.ro, ultima accesare 22.05.2014

http://www.cautpensiuni.ro/, ultima accesare 26.05.2014

http://www.firme.info/, ultima accesare 25.05.2014

ANEXE

ANEXA 1. CHELTUIELI PRIVIND CONSTRUCȚIA PENSIUNII TURISTICE