Implementarea produsului racord filetat și retehnologizarea liniei de fabricaț ie [601760]
Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
PROIECT DE DIPLOMĂ
Conducător științific:
Conf.Dr .Ing Ionescu Mihai
Absolvent: [anonimizat], 2016
Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
Implementarea produsului racord filetat și retehnologizarea liniei de fabricaț ie
în cadrul societății TENARIS SIL COTUBE
Conducător științific:
Conf.Dr .Ing Ionescu Mihai
Absolvent: [anonimizat], 201 6
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
3 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Cuprins
Cap I – Justificarea temei alese
Cap II – Prezentarea societăț ii TENARIS (principalele domenii de activitate)
Cap III – Analiza economică a societăț ii TENARIS
3.1 Analiza cifrei de afaceri
3.2 Analiza resurselor umane
3.3 Analiza cheltuielilor materiale
3.4 Ana liza situaț iei nete
3.5 Analiza echilibrului financiar
3.6 Analiza costului de pr oducție pentru produsul racord fileltat
3.7 Prezentarea metodei bazate pe articole de calcu lație
3.8 Calculul costului de producție pentru produsul racord filetat
3.8.1 Costuri directe
3.8.2 Costuri indirecte
Cap IV – Analiza tehnică a produsului racord filetat
4.1 Prezentare produs ș i rolul acestuia
4.2 Studiul tehnologiei de fabricaț ie
4.2.1 Stabilirea variantei tehnologice optime
4.2.2 Calculul elementelor nece sare procesului tehnologic adoptat
4.2.3 Calculul normei tehnologice de timp pentru procesul tehnologic adoptat
4.3 Capacitatea de producție și gradul de încă rcare
4.3.1 Capacitatea de producț ie
4.3.2 Calculul gradului de încă rcare
4.4 Determinarea tipului producț iei
4.5 Amplasare utilaje
Cap V – Analiza investiției î n tehnologie
5.1 Justificarea deciziei de a investi
5.2 Pre zentarea investiț iei
5.2.1 Clasificare investiție
5.2.2 Cost investiț ie
5.3 Analiza multicriterială a furnizorilor de mașini -unelte cu comandă numerică
5.3.1 Prezentare metodei utilităț ii
5.3.2 Aplicarea metodei utilități i pentru alegerea furnizorului
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
4 | Pa g e M A N E A B o g d a n
5.4 Finanțare investiț ie
5.5 Durata de execuție a lucrărilor de investiț ii
5.6 Calculul amortizării utilajului ac hiziționat ș i termenul de recuperare al investiț iei
5.7 Coeficientul de eficiență economică a investițiilor
5.8 Randame ntul economic al investițiilor și investiția totală actualizată
5.9 Calculul economiei de timp normat pentru punerea în fucțiune a no ului utilaj
5.10 Calculul costului de producție după punerea în funcțiune a utilajului
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
Cap I – Justificarea temei alese
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
5 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Prin prezenta lucrare se dorește a se studia atât din punct de ve dere economic cât și
din punct de vedere tehnic reperul RACORD FILETAT reprezentat î n figurile nr.1 si nr. 2,
executată de societatea TENARIS . [INT07], [INT09]
Fig. nr 1 .1 – Racord filetat
Fig. nr. 1.2 – Racord filetat -Montaj
Lucrarea își propune să prezinte un scurt istoric al societăț ii, pentru a înț elege mai
bine ce anume lipsește pentru a obține un profit ș i mai mare, pentru a se dezvolta ș i mai mult.
În prima parte a lucră rii se prezintă situaț ia fina nciară a societăț ii anal izate, apoi se
vor gas i informaț ii tehnice cu privire la reperul ales pe ntru analizat, costurile producț iei unui
astfel de reper. Î n finalul proiectului s e va face o simulare de investiție prin achiziț ionarea
unui utilaj performat c are să reducă costurile de producție a reperul ui analizat dar ș i a
celorlalte repere.
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
6 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Cap II – Prezentarea societ ății TENARIS [INT 07], [INT 08], [INT 09], [INT
18]
Tenaris este o societate înființată în Luxemburg în urma cu 30 de ani, care s -a extins
și pe piața din România î n anul 2012, aceasta dezvoltâ nd un Sistem de Asigurare a Calității
unic, certificat î n conformitate cu ISO 9001 :2008.
Tenaris poate furniza o gamă largă de țevi fără sudură, din oțel cu rezistență
superioară, pentru aplicații din inginerie, unde factorii critici sunt reprezen tați de controlul
greutății și rezistența la sarcini mari. Principalele caracteristici ale acestor produse, cu privire
la mărcile de oțel tradiționale, sunt date de valoarea ridicată a curgerii și duritate ridicată, cu
garanția unei compoziții chimice care permite sudabilitatea. Țevi din oțel fără sudură de
rezistență superioară sunt folosite într -o gamă variată de aplicații de inginerie mecanică și, de
asemenea, în construcții din oțel pentru utilizare în ingineria civilă, unde relația între masă și
spațiu l ocupat este un factor critic.
Prima înregistrare a fost făcută în Zală u ca apoi preluarea fabri cii de țevi să fie
transferată la Călărași, aici fiind achiziționată și modernizată vechea oțelă rie.
În cadrul liniei de producție de la Zală u, sunt incluse o linie de laminare, articulată pe
un laminor continuu cu 9 caje ș i unul redactor -alungitor cu 28 de caje. Tot în cadrul acesteia
există și două linii de ajustare a țevilor laminate la cald, o secție de țevi petroliere ș i o secție
de țevi trase. Î n figu ra 3 se poate vedea reprezentată locația Tenaris din Zală u
Fig. nr. 2.1 – Tenaris Silcotub Zală u
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
7 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Aplicațiile desfășurate în aceasta zonă sunt de natu ra auto -moto, mecanice, petrol și
gaze, în instalații, în Industria Energetică, aplicații structurale ș i cilindrii hidraulici.
În privinț a producției de la Călărași, facilitățile acesteia includ ș i un cuptor cu arc
electric, u n cuptor de metalurgie secundară și o instalație de turnare continuă. Producț ie
medie la nivelul tehnologi ei existente este de 90 tone/o ră.
Fig. nr. 2.2 – Tenaris Silcotub Zală u
Tenaris Silcotub are un angajament cons tant î n cercet are și dezvoltare, transpus în
design de produse ș i procese pentru a satis face cele mai stricte specificații și aplicații
speciale. În cadrul acestei abordări de cercetare aplicată ș i instruire profesională la nivel înalt,
s-au început colaborări î ntre Ten aris și universități de top, dar și cu centre de dezvoltare și
cercetare din î ntreaga lume.
Pentru vânzarea produselor fabricate în cadrul liniilor de prod ucție din Româ nia,
Tenaris Silcotub a a pelat la distribuitori autorizaț i precum Baduc, Com Gaz, Comtech sau
Metalurgic Tub.
Administrația societății analizate își desfășoara activitatea după reguli precise privind
calitatea dar ș i politica de mediu, secur itate și sănătate în muncă . În privința certificării
calităț ii produselor, indiferent de natura lo r, Tenaris acordă o deosebită importantă satisfacerii
clienților, reviziuind î n mod continuu Politica de Calitate.
Capacitatea de producție la data începerii activităț ii a fost :
Capacitatea maximă de producție actuală:
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
8 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Amplasamentul studiat este ocupat de construcțiile și elementele de infrastructură
aparținând SILCOTU B SA Zalău.
Utilajele de producție sunt amplasate în interiorul clădirilor.
Suprafața totală a amplasamentului este de 409 016 mp, din care:
– Suprafața construită:204 286 mp, din care:
– Secția Boiler Line:25 437 mp;
– Secția OCTG Premium:12 400 mp.
– Suprafața liberă(spațiu verde):157 305 mp;
– Suprafața afarentă căilor de transport/acces:30 000 mp;
– Parcări: 17 425 mp;
Extinderi în perioada 2012 -2013
În vederea optimizării procesului de producț ie și creșterii spațiilor destinate
depozitării unor produse finite, în cursul anului 2012, a avut loc extinderea halei OCTG ș i
Ajustaj, partea de vest, cu 26,6 m. Zona este amplasată între partea frontală a secț iilor OCTG
+ Ajustaj ș i Depozitul de produse finite.
Prin extindere nu s -au modificat procesele de produ cție, în schimb, a cre scut suprafaț a
de lucru a celor două hale de ajustare cu aprox. 1200 mp [24 m x (24+25) m]. La fel a
crescut suprafata de lucru a celor doua hale de la OCTG cu aprox. 1200 mp [24 m x
(24+25) m].
Linia de producție BOILER LINE este o i nvestiție complet nouă , finalizată în anul
2012, având scopul de a crește producția de țevi destinate cazanelor (boilerelor). Hala de
producție, având suprafața de 25 437 m2, este constru ită pe o structură metalică, cu
pardoseală din beton de tip industria l.
În anul 2013 a fost finalizată o nouă investiție, și anume o hală de producție destinată
fabricării țevilor pentru industria petrolieră, OCTG Pr emium. Hala de producție, având
suprafața de 12 400 m2, este construită pe o struct ură metalică, cu pardoseal ă din beton de tip
industrial.
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
9 | Pa g e M A N E A B o g d a n
În procesul de producție pe amplasamentul instalației ev aluate, se utilizează
numeroase substanțe chimice.
Toate produsele chimice utilizate, sunt achiziționate de la furnizori autorizați, pentru
care este ținută o evidență s trictă. Preluarea acestor a se face împreună cu fișele de securitate
care însoțesc obligatoriu fiecare transport recepționat.
Spațiile destinate depozitării substanțelor chimice sunt securizate corespunzător prin
împrejmuiri închise și marcate vizibil, în s copul prevenirii accid entelor pe care această
categorie de materiale le pot provoca personalului neautorizat la manipularea ori folosința lor.
Manipularea și transportul substanțelor chimice pe ampla samentul instalației se face
cu mijloace de transport spe ciale, de către personal echip at corespunzător și instruit cu privire
la măsurile speciale de protecție pentru astfel de activități
Obiectul principal de activitate
A. Producerea țevilor laminate din oțel
Așa cum se poate vedea în prima parte a Raportului , SC SILCOTUB SA ZALĂU are
ca obiect principal de activitate, producerea țevilor lami nate din oțel, având ca materie primă
barele turnate de oțel rotund, denumite în termeni de specialitate țagle.
Tehnologia utilizată este cea de perforare a țaglelor încăl zite la temperaturi de până la
1350° C, cu dornuri din oțel special, în laminorul perforato r și laminarea la cald, apoi în
laminorul continuu. Procesul continuă cu o reîncălzi re urmată de o nouă laminare în
laminorul reductor alungitor. Procesul tehnologic continuă cu finisarea mecanică, tratarea
termică, acoperirea și pachetizarea țevolor.
Procesul tehnologic necesită de asemenea, o serie de operațiuni de pregătire, control și
verificare, calibrare, remedierea unor defecțiuni, precu m și prelucrarea suplime ntară a unor
loturi, conform cerințelor beneficiarilor.
Într-o altă secție a unității, sunt produse mufe filetate de îmbinare a țevilor. Materia
primă pentru această secție este reprezentată de țevile produse în procesul tehnologic primar.
Procesul tehnolo gic în întreg, necesită o serie de utilități , precum energie electrică,
apă tehnologică, gaz metan, aer comprimat, azot, cât și numeroase materiale auxiliare.
Acestea sunt pe larg descrise pe parcursul întregului Raport.
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
10 | Pa g e M A N E A B o g d a n
B. Colectarea de deșeuri feroase
SC SILCOTUB SA Zalău, colaborează cu agenți economici din județul Sălaj, în
prelucrarea de mufe pentru protejarea capetelor țevi lor. În acest sens, SILCOTUB SA este
furnizorul materiei prime necesare confecționării mufelor, și anume țevi produse în
secții le proprii.
Producția de mufe are ca rezultat, pe lângă produsul finit, o serie de deșeuri, între care
cel mai important este șpanul de oțel, rez ultat din procesul de filetare. Șpanul de oțel, având
caracteristicile oțelului din c are provine, este reintrod us în circuitul de producție prin
colectarea lui de către Silcot ub SA Zalău, stocarea temporară pe amplasamentul propriu,
urmat de transportarea lui la oțelăria proprie din Călărași, unde este introdus în circuitul de
producție a țaglelor de oțel.
Transpor tul deșeului de șpan de oțel de la agenții economici din județul Sălaj la
Silcotub
SA se realizează prin firme autorizate, iar de aici se tran sporta auto la Otelaria proprie de la
Călărași. Deoarece acest deșeu nu este periculos, n u necesită condiții speci ale de transport
sau stocare temporară. Cantitatea anuală de deșeuri feroase de șpan colectată este de 1 000 t.
C. Subproduse
În procesul tehnologic de fabricare a țevilor pe platforma SC SILCOTUB SA Zalău,
având
ca materie primă țaglele de oțel, rezultă o cantitate însemn ată de capete de țagle, funcție de
lungimea, diametrul și grosimea peretelui țevilor produse.
De asemenea, în partea finală a procesului, și anume la debitarea țevilor pentru
dimensionarea lungimii acestora la cotele cerute de beneficiar, rezultă o cantitate însemnată
de capete de țeavă.
Aceste materiale, capetele de țaglă, respectiv de țeavă, sunt reintroduse în procesul
tehnologic de fabricare a țaglelor de oțel, la Oțelăria unităț ii din Călărași. În prezent, în
scopul arătat mai sus, cap etele de țaglă și țeav ă sunt colectate ca și deșeuri. Avand in vedere
cerintele Legii 211/2011 stipulate în cap. 5 Subproduse, aceste materiale indeplinesc cele 4
cerinte obligatorii prevăzu te de art. 5, pentru a putea fi considerate subproduse
În aceste c ondiții, SC SILCOTUB SA Zalău solicită ca în noua autorizație de mediu,
aceste materiale să fie inc use în categoria de subproduse. În cursul anului 2012, cantitatea
totală colectată de ca pete de țaglă și țevi a fost de 32 000 t.
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
11 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Instalații și utilaje util izate în procesul tehnologic
Procesul tehnologic, descris foarte sumar în paragraful anterior, necesită următoarele
instalații și utilaje:
A. La secția CVR
– O foarfeca ghilotina pentru debitat tagle în blocuri la lungimi tehnologice;
– O instalație de deb itare cu flacară oxi – acetilenică ;
– Un cuptor cu vatră rotitoare (Carussel) cu diametr ul exterior al vetrei de 24.700 mm
și diametrul in terior de 14.700 mm (5.000 mm lăț imea inelului);
– Un Laminor Per forator de tip MANNESMANN cu acționare geamană ș i eva ucarea
e-bosei de -a lungul dornstangii;
– Un Laminor Continuu cu 9 caje pe dorn flotant (L.C.), cu mecanisme de alimentare
automată sau mecanizată cu ebose ș i dornuri de laminare;
– Un sistem cu pârghii de t ransfer a ansamblului dorn -țeavă spre extractorul de
dornuri;
– O instalaț ie cu extractor de dornuri de tip „banc de tras”.
– Un fierastrau circular, la cald, pentru retezarea capetelor (copitele) formate la
extragerea dornurilor de laminare;
– Un cuptor cu inducție pentru reîncalzirea ț evii înainte de l aminorul reductor –
alungitor;
– Un Laminor Reductor – Alungitor care are în component a 28 cae (L.R.A.);
– Un pat de ră cire cu melci;
– Fierastraie de debitare la r ece a capetelor îngrosate si a ț evilor la lungime prescrisă ;
– Cazan recuperator de căldură la CVR;
– Mașina de încărcat -descărcat țagle la CVR;
– Instalație de desțunderizare din față la laminorul continuu;
– Tren cu role de franare: Vmax = 6 m/sec;
– Mecanism de transfer cu braț e rotitoare (2 buc):
– Cale cu role de alim entare: 17 role; din car e 12 acț ionate: P = 1 kW;
– Cale cu role libere în axa ED;
– Mecanism cu grinzi paș itoare;
– Extractor de dornuri (ED);
– Fieră strau cu disc (pentru copite);
– Baie de răcire dornuri;
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
12 | Pa g e M A N E A B o g d a n
– Mecanism aruncator rotativ tip Mannesmann (la baia de răcire dornuri);
– Mecanism aruncător (la baia de răcire dornuri);
– Pat cu lanț uri de transport;
– Stația hidraulică ;
B. La secția BOILER LINE
– Cuptor pentru tratament termic pe combustibil gazos;
– Pat de alimentare;
– Mașina de îndreptare țevi;
– Instalație de contro l nedistructiv CND;
– Instalație de debitare;
– Instalație de lăcuire;
– Instalația de poansonare și marcare;
– Instalație de pachetizare;
– Stația hidraulică.
C. La secția ȚEVI OCTG (pentru industria petroliera)
– Mașina de calibrat;
– Cuptor cu inducție – 2 buc.;
– Masină de filetat tip MAZAK – 2 buc;
– Instalatie de control nedistructiv capete si corp teava tip SEA – 2 buc;
– Bazin de fosfatare – 2 buc;
– Mașină de înșurubat mufe;
– Echipament de măsurare a lungimii și greutății țevilor;
– Mașină de ung ere a țevilor;
– Instalație de aplicare a capacelor protectoare;
– Mașină de poansonat;
– Instalație de acoperire a țevilor cu lac pe bază de apă;
– Echipament de marcare a țevilor;
– Instalație automată de ambalare/pachetizare a țevilor;
D. Instalații au xiliare, utilități
– Stația electrică de transformare;
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
13 | Pa g e M A N E A B o g d a n
– Centrala termică;
– Stația de epurare a apelor tehnologice uzate (filtru presă);
– Instalația de decapare;
– Stație reglare gaz metan;
– Depozit pentru materia primă (țagle);
– Depozit pentru produse le finite (țevi);
– Platformă pentru stocarea deșeurilor de fier rezultate în procesul de producție;
– Depozit pentru stocarea deșeurilor rezultate din activitatea de producție;
– Depozit de produse petroliere;
– Stație (SIAD) de producție gaz de protecție (azot);
– Laborator;
– Cantină;
– Stația de transformatoare.
Toate instalațiile și utilajele destinate producției sunt instalate în hale de producție.
Procesele tehnologice ce se desfășoară în cadrul acestei societăț i se re feră la
producerea ț evilor pe linia FASEL – FOREN, la S.C. Silcotub S.A., se face din data de
13.X.1981 în sortimentaț ia ø 21 ÷ ø 146 mm diametru, di n oțel carbon ș i slab aliat, cu
lungimi dupa Laminorul Continuu de până la 30 m ș i grosimea în perete de la 3 ÷ 24 mm.
Procesele tehno logice efectuate sunt urmă toarele :
Debitarea cu foarfeca ghilotină de 1600 tf:
Tagla este transportată cu ajutorul că ii cu role de alimentare între cuțitele foarfecii
ghilotină . Tamponul regla bil este fixat în prealabil față de muchia cuțitului inferior la o
distanț a egală cu lungimea de debitare a blocului, pr evazută în ordinul de laminare. După
debitarea la foarfeca ghilotină blocurile sunt tra nsportate pe calea cu role spre patul de
alimentare al cuptorului cu vatra rotativ ă.
Debitarea cu instalaț ia oxigaz:
În cazul debită rii la OXIGAZ se va proceda la alinierea a câte 1 – 4 tagle la tamponul
reglat corespunzator l ungimii de debitare. Se amorsez ă flacăra OXIGAZ și se realizează
debitarea propriu – zisă a taglei. Dupa debitarea la in stalaț ia OXIGAZ, blo curile sunt luate cu
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
14 | Pa g e M A N E A B o g d a n
podul rulant ș i sunt depuse pe calea cu rol e și transportate spre patul de alimentare al
cuptorului cu vatra rotativă sau în stoc u rmând a fi introduse în procesul de laminare.
Cuptorul cu vatră rotativă
După debitare, fie mecanic cu foarfeca ghilotină, fie oxiacetilenic, țaglele sunt
introduce în cuptorul cu vatră rotativă, unde se produce încă lzirea acestora, la temperatura
maximă de 1350 oC, care să asigure plasticitatea ne cesară prelucrării în laminorul perforator.
Pentru alimentar ea si evacuarea blocurilor, cuptorul este dotat cu o masina de încarcat si una
de descarcat. C.V.R – ul are cinci zone de temperat uri reglabile, care totalizeaza un num ar de
48 arzatoare si o zona de încarcare – descarcare. Vatra cuptorului este rotita de doua
mecanisme de actionare, amplasate diametral opus, în exteriorul acestuia. Regimul de rotire
al ve trei este scadent, cu opriri la unghiuri fixe sau continue. Când urmeaza sa se încarce
blocuri care necesita timp mai scurt de încalzire decât celelalte c are se lamineaza, se va lasa
în cuptor un spatiu liber la încarcare proportional cu diferența de timp de încă lzire.
Caracteristici tehnice ale cuptorului:
– Diametrul exterior al vetrei: 24700 mm;
– Diametrul interior al vetrei: 14700 mm;
– Numă rul arzatoa relor: 46 buc;
– Lungimea blocurilor ce se pot încarca: 800 – 4600 mm;
– Temperatura maximă de încalzire 1350° C;
– Puterea calorică a gazului: 8500 Kcal/Nmc;
– Productivitata maximă a cuptorului: 70 t/h;
– Presiunea gaz: 0,2 daN/cmp;
– Debit de aer: 35500 Nmc/h;
– Presiune aer: 880 mm col apa;
– Temperatura aer combustie: cca. 250° C;
– Arzatoare de tip Iprol am, total 46 buc din care 9 arză toare cu putere nominală 770
kW, si 37 arzătoare cu putere nominală 1430 kW.
Laminorul perforator
Transformarea blocu lui cald (obținut prin debitarea ț aglelor rotunde) într -un ebos
cilindric-cav, cu perete relativ subț ire se face la Laminorul Perforator. Laminorul perforator
constă dintr -o caja cu doi cilindrii bitronconici ș i are rolul de a transforma blocul în ebos, pr in
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
15 | Pa g e M A N E A B o g d a n
trecerea acestuia prin calibru format din valturi și liniale, având la interior fixat un dop în
zona de lucru. Alegerea, verificarea ș i montarea sculelor de laminare se face corespunză tor
dimensiunilor ț evii conform tabelului de lamina re care se gaseș te pe postul de comandă .
Cilind rii, dopurile, linialele, suporții, pâlniile și ghidajele precum ș i dorn stânga,
înainte de a fi montate în laminor trebuie sa fie verificate d in punct de vedere calitativ ș i
dimensional. Dopurile se monteaza pe capurile dorn stângii, prin batere usoară cu un ciocan
pentru a nu se deforma supraf ața sferică a vârfului dopului. Împingerea semifabricatului în
Laminorul Perforator se face printr -o mișcare lină a împingatorului fără a se lovi de cilindrii.
Funcț ionarea Laminorului P erforator se consideră corectă dacă :
– prinderea ebosei se face lin;
– perforarea se face fără trepidaț ii.
După perforare, semifabricatul este trecut la laminorul continuu cu 9 caje și dorn
flotant, unde are loc o nouă laminare, respectiv prelucrarea inter ioară și exterioară a
semifabricatelor, cu rolul de a transforma ebosa rezul tată de la Laminorul Perforator într-o
țeavă ebos cu dimensiuni apropiate de cele fin ite, prin reducerea grosimii de perete si a
diametrului exterior.
Cuptor intermediar pentru în călzirea țevilor în flux
Cuptorul intermediar pentru încălzirea țevilor în flux este necesar pentru optimizarea
procesului tehnologic in cadrul laminorului continuu și imbunătățirea calității tevii, precum si
pentru lărgirea gamei de tevi din otel produse. Cuptorul, cu dimensiuni in plan de 36,00 x
8,00 m, este amplasat in hala Laminor Continuu, și functionează pe gaz metan si are drept
scop preincalzirea tevilor inainte de laminare pe laminorul reductor alungitor (LRA).
Cuptorul este realizat din cărămidă refractară si fibră ceramică, iar in interior est e dotat cu un
numar de 16 brate pășitoare de transportat teava prin cuptor. Temperatura dezvoltată in
cuptor ajunge la cca 1100șC. Pentru reducerea emisiilor de gaze de ardere, si reducerea
consumului de ene rgie cuptorul este prevăzut cu un numar de 52 arzatoar e recuperative, care
prelevează căldura din gazul evacuat, ceea ce corespunde celor mai bune tehnici disponibile
(BAT) pentr u procesele de tratare termică. Arzatoarele “self recuperative” functioneazăpr in
arderea gazului metan, fiecare arzăor avâd o putere nominala de 300 KW. Cuptorul este
prevăut cu cos pentru evacuarea gazel or arse, avâd inătimea de 21 m, din care 4,00 m,
deasupra acoperisului halei. Coșul are diametrul de 1,70 m si este realizat din t ablăde oț el,
fiind cătusit î n interior cu materiale refractare, ceea ce asigură evacuarea gazelor arse la o
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
16 | Pa g e M A N E A B o g d a n
temperatura de cca. 100ș. Deseurile rezultate din procesul tehnologic de preîcăzire, sunt
reprezentate de cr ustele de tunder, cca. 5 to/lună . Este v alorificat prin firme specializate.
Principalele părț i componente ale cuptorului sunt:
ctor cu posibilitate de descărcare a țeavii tratate termic.
Apele de racire sunt asigurate din reteaua internă a Silcotub SA, având un circuit
inchis si filtrare continuă.
Tratamentele termice care pot fi aplicate prin dotarea liniei de laminare cu acest
cuptor intermediar sunt:
– normalizarea: constă in răcirea tevilor pe un pat de răcire, până la o temperatura de
cca 4500 C, inainte de introducerea lor in cuptorul intermediar;
– standard (incalzire): incalzirea tevilor in domeniu austenitic, pentru n defor mare
plastică la cald până la temperatura de maxim 9000 C.
Linia de ajustare
Țevile laminate la cald, aflate în depozitul intermediar, se transportă pe linia de
ajustare 1 sau 2, unde se supun probei de presiune la presa de probare hidrostatică cu apă cu
inhibitori. În continuare, țevile sunt îndreptate pe mașin a de îndreptat, după care, sunt
prelucrate capetele pe mașina de șanfrenat.
Faza următoare, constă în aspirarea țevilor, în scopul îndepărtării țunderului și
șpanului acumulat în interior în fazele anterioare. Apoi se procedea ză la controlul
nedestructiv cu curenți turbionari, fază continuată cu preîncălzirea în veder ea sablării,
lăcuirii, uscării, marcării prin poansonare. Se măsoară apoi lungimea care se marchează prin
vopsire, pentru ca în final ț evile să fie pachetizate și legate.
Tratamentul termic al țevilor trase
Tratamentele termice se aplică ț evilo r pentru a le mări ductilitatea ș i pentru
omogenizarea structurii (ț evi laminate la cald care urmează să sufere o deformare plastică la
rece), pen tru eliminarea ecruisării și a fragilității induse în material după deformarea plastică
la rece (ț evi care au fluxul din doi sau mai mulți paț i de tragere), pentru aduce rea
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
17 | Pa g e M A N E A B o g d a n
caracteristicilor mecanice ș i tehnologice în plaja prevazută de standarde (tratamen te termice
la țevi aflate la dimensiunea finită ).
În Sectorul TT se fac și tratamente termice ț evilor laminate la cald din oț eluri slab
aliate (ex: 10Mo Cr9.10, 13MoCr44 si similare); ț evile din aceste oțeluri nu au (din laminarea
la cald) proprietățile mec anice ș i structura cerute de normele de produs.
Cele mai importan te tratamente termice aplicate ț evilor trase la rece în Sectorul TT
sunt:
– normalizarea;
– recoacerea incompletă ;
– recoacerea de recrista lizare;
– revenirea;
– detensionarea.
Țevilor lamina te la cald li se pot aplica: recoacerea de înmuiere (pentru ț evile ebos
care nu au caracteristicile mecanice necesare unei trageri la rece), normalizare si revenire sau
numai revenire aplicat e ca tratamente termice finale ț evilor laminate la cald din otel aliat
pentru îmbunatatirea caracteristicilor mecanice.
Sectorul Tevi Trase are în dotare trei cuptoare de tratament termic; doua dintre ele
sunt cuptoare continui cu role încalzite cu rezistente elect rice iar cel de -al treilea este tot un
cuptor continuu cu role dar încalzit cu arzatoare care functioneaza cu gaz metan.
Toate cele trei cuptoare sunt cu atmosfera de protectie.
Cuptoarele de tratament termic cu încalzire cu rezistente electrice s -au dat în functiune
odata cu înfiintarea tragatoriei de tevi si sunt concepute d upa tehnologia anilor '70. Prin
achitionarea cuptorului cu încalzire cu gaz metan, produs de firma ELT I din Italia, s -a facut
un mare pas înainte prin cresterea productivitatii si calitatii tratamentului termic aplicat
tevilor.
Hala Fileta j
Atunci când beneficiarul solicită acest lucru, țevile sunt filetate la capete. Acest
procedeu este utilizat cu precădere la fabricarea țevilor destinate forajelor. Procesul
tehnologic de filetare constă în îngroșarea la cald a capet elor țevilor, operațiune urmată de un
tratament termic de călire prin răcire bruscă cu apă. Urmează un tratament termic de revenire,
prin menținere la o anumită temperatură, apoi țevile sunt îndreptate la cald, pe mașina de
îndrerptare și cont rolate nedestructiv prin metoda electromagnetică de pierderi de flux.
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
18 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Urmează u n proces de măsurare a grosimii pereților, după care se trece la filetarea propriu –
zisă pe mașina de filetat. Procesul continuă prin înfiletarea pe capăt a unei mufe și probarea
hidrostatică la o anumită presiune. Procesul es te finalizat prin protejarea suprafeței prin
acoperirea țevilor cu lac.
Hala Mufe
Fabricarea mufelor are ca punct de pornire, respectiv materie primă țeava produsă în
procesele anterioare. Aceasta este preluată din lojel e metalice și urmează procesele
tehnologice de prelucrări mecanice:
– debitare;
– strunjire;
– filetare interioară.
Urmează apoi inspecția nedestructivă, fosfa tarea, poansonarea și vopsirea.
Producerea de ȚEVI O CTG (pentru industria petrolieră )
Procesul de producție, similar cu cel care s e desfășoară în prezent în secț ia Filetaj,
constă în urmă toarele operații:
Uleiere – constă în uleierea capetelor de teavă atât pe exterior cât și î n interior cu
produsul Quakerdraw 351. Operaț ia se re alizează în cabina închisă prin pulverizar e cu
ajutor ul unei instalaț ii automate. Sistemul de pompare a uleiului este încălzit electric și
menț iunut la temperatura de 25 – 30°C . Instalația de uleiere este dotată cu: rezervor de u lei cu
capacitate 30 litri ș i 4 pistoale pentru sprayere, sistem de re cuperare a uleiului pulverizat î n
exces.
Calibrarea – procesul se realizează pe maș ina de calibrat. Secția are instalate un
numar de 2 prese de calibrare
Detensionarea tevilor – procesul constă în încălzirea tevilor î n 2 cuptoare cu
inducț ie cu 2 bobine. Tratame ntul aplicat este revenire.
Filetarea ț evilor – este o operație de prelucrare prin așchiere și se realizează pe
capatul țevilor pentru a realiza o î mbinare. Operația de filetare se realizează pe mașini de
filetat tip MAZAK. Instalaț iile sunt dotate cu si stem propriu de recuperare a em ulsiei care se
filtrează ș i se reintr oduce î n circuit. Rezervorul de alimentare a lichidului de ră cire are o
capacitate d e 600 litri. Lichidul de ră cire utilizat este Syntilo 9918. De asemenea fiecare
mașina de filetat este d otată cu sistem de captare a vaporilor de e mulsie, vapori care sunt
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
19 | Pa g e M A N E A B o g d a n
filtraț i cu ajutorului unui agregat de tip Donaldson preă zut cu filtru de vapori tip plasă de
sârmă . Aerul filtrat este evacuat î n interiorul halei.
Inspectie CND – Inspecția țevilor se va realiza în funcț ie de cerin țele clientului ș i în
conformitate cu practicile de lucru aplicabile. Inspecția CND se realizează prin 2 instalații
control nedistructiv capete și corp ț eava tip SEA
Fosfatarea ț evilor – are ca scop protecț ia anticorozivă a țevilor. Fosfatarea se va
realiza în 2 bazine de fosfatare, precedată de activare și urmată de spă lare.
Preinsurubarea si Insurubarea ț evilor – se face cu scopul de a realiza o conexiune
țeava- mufă. Acesta operație se realizează cu ajutorul unor roboți automați de insurubat mufe
și protectori dotaț i cu sistem int egrat de ungere cu vaselină tip Bestolife filete ț evi API 5A3 /
Jet Lube – filete ț evi API 5A3 / Kendex OCTG .
ii – Măsurarea lungimii și greutății se realizează de
către un echipament automat. Țevile neconfor me sunt identificate, segregate și depozitate în
loja roșu -alb-roșu până la stabil irea deciziei finale (derogare, reîncadrare, deș eu).
Inspecție vizuală/dimensională – Se realizează pe patul de control. Param etrii ș i
frecvenț a cu care se face verificarea sunt desc rise în cerinț ele clientului ș i practicile operative
aplicabile. Acestea se referă î n general la: diamet ru (OD); grosime de pe rete (WT); lungime
(L); suprafața interioară; suprafața exterioară .
Unge rea capetelor de țeavă – se realizează cu ajutorul a 2 masini automate pentru
aplicare de vaselina;
Aplicarea de capace protectoare – se realizează cu ajutorul a 2 instalații automate
(pe ambele capete a țevilor);
identificare si cântărire;
onarea, prin utilizarea unei maș ini de poansonat;
Protejarea ț evilor – Protejarea țevilor se realizează cu ajutorul unei instalaț ii de
lăcuire. No ua instalație va respecta cerinț ele BAT în ceea ce priveș te emisiile de COV,
folosind exclusiv lacuri pe bază de apă;
Vopsirea inele și Marcarea ț evilor – se realizează cu echipamente automate î n
conformitate cu cerinț ele clientului. Finisarea țevilor constă î n marcarea prin poansonare ș i
marcarea prin vopsire cu cerneală . Pentru marcarea prin vopsire a țevilor sunt utilizate două
instalaț ii de vopsire inele și marcare astfel încât să fie asigurată marcarea pe ambele capete
ale țevilor. Instalaț iile de vopsire inele sunt dotate fiecare cu sisteme de exhaustare proprii
dotat e cu filtre pentru reț inerea emisiilor de C OV avâ nd un debit de exhaustare de 1100 mc/h.
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
20 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Tubulatura de exhasutare a celor două instalații se unesc î ntr-o singură tubulatură având
diamentrul 300 mm, și înălț imea 13 m.
Pachetizarea/ambalarea ț evilor – pachetizarea și ambalarea ț evilor se realizează în
sistem hexagon cu ajutorul unei instațaț ii automate, î n conformitate cu cerinț ele clientului;
Etichetarea – După ambalare fiecărui pachet i se atașează 3 etichete cu date de
identificare, corespunză toare co menzi;
Depozitarea – Produse le finite sunt depozitate î n zone special amenajate loje
galbene astfel încât să se asigure că pe perioada depozită rii integritatea produselor să nu fie
afectată;
Țeava pachetizată , etichetat ă si marcată este transportată î n depozitul de produse
finite, pe cale ferată sau cu mijloace de transport auto.
Fosfatarea
Fosfatare țevilor are ca scop protecția anticorozivă ș i se realizează prin imersia
succesivă în bă ile de tratament termochimic. Proce sul se execută doar la capetele țevilor
pentru a asigura prote cție anticorozivă a filtetelor pe ambele capete.
Etapele p rocesului de fosfatare sunt urmă toarele:
Degresare și spă lare. Aceste operații se realizează una după cealaltă în aceeaș i
incintă dar cu colectare separată a celor d ouă soluții (degresare + apă spălare)
Degresare: procesul are ca scop eliminarea reziduurilor solide si lichide derivate din
operatiuni anterioare, care pot sa i mpiedice procesul de fosfatare. Se face cu solutie 8 – 10% –
Gardoclean I S 2400 / Ridoline 13 72, la temperatura de cca 50 -70°C. Degresarea se va
realiza prin spr ayere într -un sistem î nchis sub presiune. Volumul rezervorului care va
recircula soluția va fi de 1120 litri.
Numă r sisteme de degresare: 2 buc, prevă zute cu sistem de recirculare.
Spălar e 1: Această operație trebuie efectuată pentru a elimina substanț ele degresante
utilizate în operaț ia precedent ă, pentru a nu permite contaminarea procesului de fosfatare.
Spălarea se va realiza cu apa de la retea prin spra yere sub presiune într -o cabină închisă, la
temperatura de 20°C.
Valoarea pH este cuprinsă între 6.5 – 8.5.
Volumul bazinului va fi de max. 1000 l
Numă r bazine inchise de spalare: 2 buc
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
21 | Pa g e M A N E A B o g d a n
de activare are scopul de a obț ine o polarizare mai mare pe
interiorul și exterio rul țevi, ceea ce va creș te ader ența fosfatantului la suprafața metalică .
Activarea se face cu soluț ie 0,5 – 0.7% Fixod ine 50 FC, Gardolene V 6521, la temperatura
ambiantă . Activarea se va realiza prin sprayere într -un sistem î nchis sub presiune. Valoarea
pH e ste cuprinsă între 10.5 – 11.5. Volumul cuvei va fi de 1000 l / cuvă. Numă r sisteme
activarea: 2 buc
e un proces chimic pe baza acidă care duce la formarea de
cristale de săruri de Mn sau Zn pe suprafaț a cap etelor țevilor, st ratul obtinut confer ind
produsului tratat proprietăți anticorozive ș i antigripante.
Fosfatarea se realizează prin imersia captetelor de țeavă în baia fosfatare cu o
capacitate de 910 litri. S istemul de fosfatare permite relizarea fosfa tarii cu solutie pe b aza de
Zn, respectiv Mn. Alimentarea cu solutia de fosfatare se face di n 2 rezervoare cu capacitate
de 1250 litri fiecare (unul pentru produs de fosfatare cu Zn si unul pentru produs de fosfatare
cu Mn). Fosfatarea cu Zn se face cu solutie 8 – 9% Gra nodine 4104 IT Prep si Alim, la
temperatura de cca 65 – 80°C. Fosfatarea cu Mn se face cu solutie – Gardobond G 4098 la
temperatura 92 -98°C. Pentru accelerarea procesului de fosfatare este pos ibilă utilizarea, unor
aditivi.
– Pt fosfatarea cu Zn o Toner 134 conc. sub 1%
– pt fosfatarea cu Mn o Gardobond -Additivo H7050 sub 1% / Gardobond Additivo
H7203 sub 1%
Valoarea aciditate totală 65 – 85 puncte.
Număr bă i de fosfatare: 2 buc
Sistemul de fos fatare este prevazut cu sistem de recirculare, dotat cu un bazin pentru
decantare cu o capaciate de 1200 litri, d upă care soluț ia completat este reintrodusă in circuit.
Spalarea dupa fosfatare serveste la eliminarea reziduurilor de fo sfat care nu au
reactionat in faza de fosfatare. Spălarea se va realiza cu apa de la retea prin spr ayere într -un
sistem inchis sub presiune, la temperatura de 20°C. Valoarea pH este cuprinsă între 6,0 – 8,0.
Volumul băii va fi de max . 1000 l / cuvă.
Numar băi de spă lare: 2 buc
Uscare: După operația de spălare se realizează uscarea cu aer cald la temp de până la
130°C.
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
22 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Întreag a zonă de fosfatare va fi dotată cu sistem de exhaustare a poluanților rezultați:
Principiul de epurare este principiul epură rii ume de prin absorbți a gazului sau a lichidului î n
mediul de epurare printr -un contact apropiat gaz -lichid. Sistemul de exhaustare ș i tratare este
prevăzut cu sistem de masurare a pH cons tând î n sonda pentru mă surare ph, instrument de
prelevare ș i pompă dozatoar e conectată la un rezervor pentru neutralizare avâ nd o capacitate
de 750 litri.
Caracteristici generale:
2 instalaț ii de epurare (scrubber), fiecare cu caracteristicile:
Diametru cos: D=250 mm
Înălțime cos: h=11.2 m
Lichidul de spălare este colectat într -un rezervor și se recirculă prin 2 pompe de
recirculare.
Vopsirea capetelor de țeavă
Procesul d e fosfatare este urmat de operația de vopsire a capetelor de țeavă , realizată
cu ajutorul instalaț iei DOPLESS® prin op erațiile:
– Degresare – se realizează cu produse pe baza de solvenți organici;
– Sablare – se realizează cu alice de sablare în incinta închisă ;
– Curăț are – cu produse pe baza de solvenți, Diluantul utilizat pentru curatare este
aproximativ: 35 ml/ teava. Continut COV 100%;
– Preîncălzire – se realizează cu ajutorul unor lampi IR sau bobina cu inducție;
– Aplicare produs pentru protecție pr in pulverizare cu vopsea pe bază de solvenți
organici;
– Încălzire, uscare și menținere la temperatură constantă – se realizează cu lămpi
electrice cu infraroș u;
– Răcire – cu aer la temperatura ambiantă;
– Aplicare mufe – se realizează cu ajutorul unei instalații automate;
– Aplicarea de protector plastic – se realizează cu ajutorul unei instalații automate,
dotată cu do uă sisteme semi -automate de vopsire: sistemul 1 utilizează produsul D care
repezintă o combinaț ie între o rășina ș i un lubrefiant solid î ntr-un compus solvent (vopsea
teflon), având continutul de COV 69.5%, sistemul 2 utilizează produsul C care reprezintă un
protector pe bază de apă (ulei anticoroziv), cu conținut foarte scă zut de COV < 10 g/l.
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
23 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Cantit atea de produs C aplicat pe capătul țevii variază în intervalul 2 – 11 g/țeavă
funcție de diametrul ț evii. Cantitatea de produs D aplicat pe capatul ț evii este de aproximativ:
2 – 7 g/ ț eava. Linia va fi dotată cu sistem de exhaustar e similar cu cel deja existent în
sectorul Mufe, și anume : Sistemul de aspiraț ie pentru linia de vopsit Wer des este compus
din: ventilator centrifugal EU4LP RDO ADX ATEX, putere 11k W, debit 10 000 m3/h,
presiune 160 mmH2O, i ncinta de filtrare este echipată cu filtre cl asa F6 și carbune activ și
hotă echipată cu filtru de carton plisat ș i filtru clasa G3.
Sistemul de aspiraț ie pentru linia de acoperire cu ulei anticoroziv este compus din:
filtru NOOIL –FV 2X2, Tubulatura, Hota. Filtrul este echipat cu ventilator de 15 kW, debit
11000 m3/h, presiune de 230 mmH2O.
Protejarea țevilor prin lă cuire
Protejarea țevilor se realizează cu ajutorul unei instalații de lă cuire. Lăcuirea se
execut ă la țevile la care norma sau cerintel e clientului o impune, pentru a asigura o protecție
pe termen lung (lăcuire) împotriva coroziunii țevilor provocate de mediul în care acestea sunt
transportate, depozitate sau utilizate.
Instalaț ia asigură lăcuirea țev ii în sistem automat și controlat, utilizâ nd lac pe baza de
apă cu conț inut de COV sc ăzut, transparent sau negru. Sistemul de lă cuire este compus din:
cabina de lăcuire î n care sunt montate dispozitivele de lă cuire prin pulverizare (6
pulverizatoa re) distr ibuite astfel încât să acopere țeavă pe toată suprafața exterioară , cabina
de uscare, sistemul de alimentare cu lac pe baza de apă , cabina de control. Alimentarea cu lac
lac pe bază de apă se realizează î n sistem automat, fiind dotat cu sistem de control p rivind
gradul de umplere a containe relor. Sistemul de depozitare a lacului constă dintr -un recipient –
tip container IBC (1000 l), pompa alimentare, rezervo r pentru alimentare cabina de lă cuire cu
capaci tate de 120 litri. Procedura de umplere a containerel or pentru transport (1000l IBC
recip ient sau butoi 200l) are loc în mod automat, cu ajutorul unei pompe cu dotată cu filt ru
dublu de 200 μm cu suprafaț a de filtrare de 230 cm² ș i volum al filtrului de 2×2.5 litri ( golirea
rezervorului de operare poate fi r ealizat manual). În stare de repaos, conținutul rez ervorului
lucru este agitat, la intervale specifice ș i pompat prin linia circulație.
Cabina de lă cuire
Tevile sunt tr ansportate pe o cale de rulare în cabina de lă cuire unde se realizeaz ă
pulverizarea aut omată a lacului. Aplicarea lacului pe ț eava se face în incinta închisă, î n sistem
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
24 | Pa g e M A N E A B o g d a n
automat în funcție de setă rile de pe pa noul operator. În același timp, pulverizatoarele de lac se
deplasează automat la distanța programată pe suprafața țevii.
Sistemul de aplicare lac este compus din două inele de aplicare, care sunt poziționate
la intrare și la ieșire din zona camerei de reciclare. Excesul de lac care rezultă din procesul de
pulveriza re este colectat î ntr-un jgheab de colectare de unde cu pompa este distribu ită într-un
bazin în vederea recirculă rii. În funcție de calitatea lacului recuperat, lacul din jgheabul de
colectare este fie pompat în rezervorul de operare sau în butoiul destinat pen tru deseul de lac
pe baza de apă .
Rezervorul de alimentare vopsea este echipat cu un s enzor de nivel de umplere și un
sistem de încălzire, unde vopsea proaspăta este amestecata cu lacul filtrat, si reintrodus in
circuitul de lacuire. Reziduurile de vopsea sunt cole ctate într -un rezervor separat. Particulelor
de vopsea, rămas e în aerul de evacuare, sunt separate într -un filtru de mai multe etape în
cabina vopsea. Aceste filtre sunt ușor de demontat și poate fi inlocuit.
Cabina de uscare
După lăcuire, țevile lăcuite se uscă î n cabina de uscare care function ează pe bază de –
12 bucăți poziționate în mod uniform astfel încât să acopere țeavă pe toata suprafaț a
exterioară . Fiecare lampă UV este î nconjurată de oglinzi reflectoare. Operația de uscare se
realizează într-un proces de convecție (circulație). Astfel, conductele de aerisi re sunt instalate
deasupra și sub tevile lacuite. Aerul este aspirat de mai multe ventilatoare din camera,
încălzită cu 2 a rzător cu gaz (2×80 kW) pana la temperatura setata (max 40 -60C °). și
reintrodus ap oi în cabina de uscare. Numai o parte din aer este transportat până la exterior, în
scopul de a controla, de asemenea, umiditatea aerului (10-15% din debitul de volum).
Instalația de lăcuire este dotată cu sistem de recuperare a lacului. Conform specificației
furnizorului instalaț iei este asigurat un grad de recuperare a lacului de 95%. Curățarea
instalației se realizează de asemenea în sistem automat, cu apă , cu recuperarea lacului.
Acoperirea se realizează sub presiune negativă pentru a împiedica evacuarea particulelor de
vopsea spre exterior. Presiunea negat ivă în camera de acoperire este analog -controlată și
reglementata în mod corespunzător și valorile de setare. Într-un cazul unei defectiuni pe
circuitul de aspirație din camera de acoperire procesul de vopsire este întrerupt. Evacuarea
particulelor de vopse a în afara camerei de acoperire este astfel evitată.
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
25 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Cap III – Analiza economică a societăț ii TENARIS [GHE 06]
Firma Tenaris, în România înregistrată sub numele de SC SILCOTUB SA Zalău, a
fost înființată î n anul 2006, aceasta fiind înregistrată sub Codul Unic de Identificare :
RO15117182, sub denumirea tipului de activitate : PRODUCȚIA DE TUBURI, ȚEVI,
PROFILE TUBULARE Ș I ACCESORII PENTRU ACESTEA, DIN OTEL. Adresa sediului
principal, este B -dul Mihai Viteazau, nr. 93, Zală u, județ Să laj.
3.1 An aliza cifrei de afaceri
Tabel nr. 3. 1
Indicatori
din
Contul de
Profit ș i
Pierdere
2010
2011
2012
2013
2014
Cifra de
afaceri
1.056.827.597
1.442.409.942
1.666.747.158
1.582.799.127
2.045.544.577
Total
venituri
1.168.357.969
1.510.101. 613
1.872.526.145
1.692.893.240
2.191.568.960
Total
cheltuieli
1.089.973.295
1.374.336.633
1.598.660.148
1.506.984.073
1.865.302.197
Profit
brut
81.384.674
135.764.980
273.865.997
185.909.167
326.266.763
Profit
net
66.766.420
107.588 .856
231.057.199
157.839.267
278.830.803
Număr
salariaț i
1.137
1.348
1.480
1.542
1.625
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
26 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Tabel nr. 3.2
Indicatorii
din Bilanț
2010
2011
2012
2013
2014
Total active
imobilizate
576.667.497
653.993.967
840.479.462
1.005.743.462
1.092.516.350
Total active
circulante
636.229.368
780.591.093
966.514.564
789.163.003
986.105.697
Stocuri
273.882.681
334.030.192
419.614.137
411.192.673
468.795.880
Casa de
conturi
230.588
1.593.790
1.881.560
868.387
129.321
Creanț e
350.678.149
396.799.561
425.113.995
364.536.010
432.350.423
Capitaluri
total
761.633.259
866.384.621
1.097.441.819
1.255.281.087
1.536.664.437
Capital
social
338.327.800
338.327.800
338.327.800
338.327.800
338.327.800
Provizioane
8.317.819
8.313.395
10.410.807
10.733.482
12.655.438
Datorii
Total
443.256.616
560.763.005
699.537.415
529.156.111
529.942.383
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
27 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Tabel nr. 3 .3
Indicatori
Derivați
din Bilanț
2010
2011
2012
2013
2014
Total
Datorii /
Capitaluri
proprii
0,5820
0,6472
0,6374
0,4215
0,3449
Total
datorii /
Total
active
0,7687
0,8574
0,8323
0,5261
0,4851
Capitaluri
Proprii /
Total
Active
1,3207
1,3248
1,3057
1,2481
1,4065
Tabel nr. 3.4
Indicatori de
Profitabilitate
2010
2011
2012
2013
2014
Marja de profit brut
(%) 7,708 9,4124 16,4312 11,7456 15,9500
Marja de profit net
(%) 6,3176 7,4590 13,8628 9,9722 13,6311
Rent abilitatea
capitalului propriu
înainte de impozitare
10,5744
15,5369
24,7293
14,6877
21,0674
Rentabi litatea
capitalului propriu
după impozitare
8,6750
12,3124
20,8638
12,4700
18,0044
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
28 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Tabel nr. 3.5
Indicatori de
Eficiență a
Activităț ii
Operat ționale
2010
2011
2012
2013
2014
Viteza de rotaț ie
stocuri(zile)
94,5918
84,5259
91,8911
94,8227
83,6499
Viteza de
încasari creanț e
(zile ; corectat cu
TVA -19%)
101,7772
84,3778
78,2315
70,6416
64,8292
Viteza de rotaț ie
total active(nr.
de ori)
0,7687
0,8574
0,8323
0,5261
0,4851
După cum se poate observa î n tabelele anterioare, s ocietatea Tenaris Silcotub a fost
într-o continuă creștere, dezvâ ltandu -se de la un an la altul. În graficele de ma i jos se poate
identifica evoluț ia pe ultimii 5 ani, ca apoi la capitolele următoare să se calculeze indicatorii
economici ce vor de monstra a ceasta creștere evolutivă .
Grafic nr. 3. 1 – Evoluț ia cifrei de afaceri pe ultimii 5 ani
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
29 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Grafic nr. 3.2 – Evoluț ia totalului de active pe ultimii 5 ani
Grafic nr. 3. 3 – Evoluț ia totalului de datorii pe ultimii 5 ani
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
30 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Grafic nr. 3.4 – Evoluț ia profitului net pe ultimii 5 ani
Cifra de af aceri a frmei Silcotub are o evoluție î n continuă creștere încă de la
deschiderea întreprinderii. În decu rsul a 5 ani, firma a reușit să își dubleze cifra de afac eri,
dupa cum se poate observa și î n Graficul nr. 3.1.
Tabel nr. 3. 6
Nr.
Crt. Indicatori
Perioada
2013 2014
0 1 2 3
1 Cifra de afaceri 1.582.799.127 2.045.544.577
2 Total venituri 1.692.893 .240 2.191.568.960
3 Stocuri 411.192.673 468.795.880
4 Total cheltuieli 1.506.984.073 1.865.302.197
5 Număr salariați 1.542 1.625
6 Productivitatea medie a muncii
sf
NQ 977.291,88
buc/an 1.147.878,28
buc/an
Gradul de valorificare a producției
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
31 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Variația cifrei de afa ceri pe anii 2013 -2014 este următoarea:
0 1CA CA CA
= 2.045.544.577 – 1.582.799.127 = 180.242.380 lei
Analiza în funcție de numărul de salar iați
sN , productivitatea medie a muncii
sf
NQ
și gradul de valorificare a producției obținute și destinate vânzării
fQCA .
f sf
sQCA
NQN CA
1. Influen ța numărului de salariați:
0 00 1
f sf
s sCA
NQCA
NQN N
S
= (1.625 – 1.542)*977.291,88*1.05
= 85.170.987,34 lei
2. Influența productivității muncii :
0 0 11
f sf
sf
sCA
NQQCA
NQ
NQN
Sf
= 1.625 *(1.147.878,28 – 977.291,88)* 1.05
= 291.063.045 lei
7
obținute și destinate vânzării
fQCA 1,05 1,09
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
32 | Pa g e M A N E A B o g d a n
3. Influența gradului de valorificare a p roducției fabricate:
0 1 11
f f sf
sCA
QCAQCA
QCA
NQN
f
= 1.625 * 1.147.878,28 * (1.09-1.05)
= 74.612.088,20 lei
Verificare:
CA
QCACA
NQCA
N
f sf sCA
,20 74.612.088 5 291.063.04 ,34 85.170.987 CA
=4.508.461.120,54 lei
Graficul nr. 3.5
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
33 | Pa g e M A N E A B o g d a n
3.2 Analiza resurselor umane
Tabel nr. 3.7
Nr.
Crt. Indicatori Simbol u.m. Perioada ∆
2013 2014
0 1 2 3 4 5 6
1 Cifră de afaceri CA Lei 1.582.799.127 2.045.544.577 462.745.450
2 Producț ia fabricată Qf 1.506.984.073 1.865.302.197 358.318.12 4
3 Mijloace fixe
fM Lei 1.005.743.462 1.092.516.350 86.772.888
4 Număr de salariați
sN – 1.542 1.625 83
5 Profit net
nP Lei 157.839.267 278.830.803 120.991.536
6
Profit net pe salariat
sn
NP
Lei/Sal
102.360, 1
171.588,19
69.228,1
7 Grad de înzestrare
tehnică a muncii
sf
NM
Lei/Sal
652.233,11
672.317,75
20.084,64
8 Randamentul
mijloacelor fixe
ff
MQ
Lei
1,68
2,01
0,33
9 Grad de valorificare
a productiei
100
fQCA
%
93,49
93,34
-0,15
10 Rată de rentabilitate
comercială
CAPn∙100
%
9,97
13,63
3,66
0 1
sn
sn
sn
NP
NP
NP
= 171.588,19 – 102.360,1 = 69.228,1 Lei/Sal
Modelul de analiză utilizat are următoarea formă:
CAP
QCA
MQ
NM
NPn
f ff
sf
sn
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
34 | Pa g e M A N E A B o g d a n
a) influența gradului de înzestrare tehnică a muncii:
00 0 0 1
CAP
QCA
MQ
NM
NMn
f ff
sf
sf NP
NMsn
sf
sn
sfNP
NM
= (672.317,75 – 652.233,11)* 1,68 * 93,49 * 9,97
sn
sfNP
NM
= 31.450.941 ,56 lei
b) influența randamentului mijloacelor fixe:
00 0 1 1
CAP
QCA
MQ
MQ
NMn
f ff
ff
sf NP
MQsn
ff
sn
ffNP
MQ
= 672.317,75*(2,01 – 1,68)* 93,49 * 9,97
sn
ffNP
MQ
= 206.799.190,91 lei
c) influenta gradului de valorificare a productiei fabricate :
00 1 1 1
CAP
QCA
QCA
MQ
NMn
f f ff
sf NP
QCAsn
f
sn
fNP
QCA
= 672.317,75 * 2,01 * (93,34 – 93,49 ) * 9,97
sn
fNP
QCA
= – 2.020.956,90 lei
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
35 | Pa g e M A N E A B o g d a n
d) influența ratei de rentabilitate comercială:
0 11 1 1CAP
CAP
QCA
MQ
NMn n
f ff
sf NP
CAPsn
n
sn
nNP
CAP
= 672.317,75 * 2,01 * 93,34 * (16,63-9,97)
sn
nNP
CAP
= 461.657.097,39 lei
Graficul nr. 3.6
3.3 Analiza cheltuielilor materiale
Pentru a analiza o parte a cheltuielilor materiale, ne vom folosi de utilizarea
mijloacelor fixe.
Starea mijloacelor fixe este reprezentată cu ajutorul următorilor factori:
1. gradul de uzură ce poate fi stabilit pe total, mijloace fixe sau categorii la î nceputul
sau sfarșitul perioadei după formula : valoarea amortizării mijloacelor fixe îm parțită la
valoarea de invent ar
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
36 | Pa g e M A N E A B o g d a n
2. gradul de reînnoire – raportul dintre valoarea mijloacelor fixe noi intrate prin
inves tiții și valoarea medie a mijloacelor fixe.
Analizarea utilizării mijloacelor fixe se face cu ajutorul următorilor indicatori :
1. gradul de utilizare a capacit ății de producție – raport între producția prevăzuta sau
obținută și cea maximă posibil de obținut.
2. indicele de utilizare intensivă care se determină conform relaț iei
:
în care, In – indicele de utilizare
Q – volumul producției
K – caracteristica dimensională a utilajului respectiv
T – timpul de funcționare a utilajului respectiv
3. Randamentul utilajelor care reprezintăc antitatea fizică sau valorică de producție pe
unitatea factorului utilizat care poate fi exprimat : fie în număr de echipamente, utilaje sau
prin timpul de lucru al acestora
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
37 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Tabel nr. 3.8
Nr.
Crt Indicatori Simbol Perioada
2013 2014
1 Număr de utilaje N 59 63
2 Total ore / utilaj 122.4 00 106.160
3 Valoarea producției obținute Q 1.692.893.240 2.191.568.960
4 Număr mediu ore / utilaj t 7.960 8.120
5 Randamentul mediu orar în lei r 495.000 497.500
Modificarea valorii producției obținu te față de perioada precedentă :
ΔQ = Q1 – Q0 = 2.191.568.960 – 1.692.893.240
ΔQ = 498.674.850
În urma acestei valori a producției, avem de analizat următorii factori:
Influența numărului mediu de utilaje :
∆ QN=(N 1-N0)*t0*r0=(63 – 59)*7.960*495.000
∆ QN= 15.760.800.000
Influența numărului mediu d e ore la un utilaj :
∆Qt=N 1*(t1-t0)*r0=63 * (8.120 – 7.960 ) * 495.000
∆Qt= 4.989.600.000
Influența randamentului mediu pe utilaj :
∆Qr=N 1*t1*(r1-r0)= 63 * 8.120 * (497.500 – 495.000)
∆Qr= 1.278.900.000
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
38 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Grafic nr. 3.7
` 3.4 Analiza situatiei nete
Conceptul de situație netă – SN- este folosit pentru estimarea contabilă a valorii
drepturilor de proprietatea supra -întreprinderii.
Situația net ă = Activ – Datorii totale
Spre deosebire de capitalurile proprii, noțiunea de situa ție netă este mai restrictivă,
deoarece exprimă valoarea activului la un moment dat, excluzând din categoria capitalurilor
proprii – subvențiile pentru investiții și provizioanele reglementate, elemente susceptibile de
a fi grevate de datorii sau de a anga ja creanțe fiscale.
Situația netă = Capitaluri proprii – Subvenții pentru investiții –
Provizioane reglementate
0 0 2013 DT At SN1.794.906.465 – 529.156.111 = 1.265.750.354 l ei
1 1 2014 DT At SN2.078.622.047 – 529.942.383 = 1.548.679.664 lei
SN = 282.929.310 lei
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
39 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Grafic nr. 3.8
3.5 Analiza echilibru financiar
Analiza situației nete:
SN = Activ total – Datorii totale
SN 2013 = 1.794.906.465 – 529.156.111
SN 2013=1.265.750.354 lei
SN 2014= 2.078.622.047 – 529.942.383
SN 2014= 1.548.679.664 lei
Faptul că în urma analizei asupra situației nete arată că aceasta a fost POZITIVĂ pe
percursul ambilor ani analizați, ne prezintă faptul că TENARIS SILCOTUB are o gestiune
economică sănătoasă .
Analiza fondului de ru lment
Fond de rulment permanent = Capitaluri permanente (inclusiv amortizări și
provizioane) – Nevoi permanente (în valoare brută)
FR 2013 = 1.255.281.087 – 338.327.800
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
40 | Pa g e M A N E A B o g d a n
FR 2013 = 916.953.287 lei
FR 2014 = 1.536.664.437 – 338.327.800
FR 2014 = 1.198.336. 637 lei
Valoarea FR este pozitiva pe ambii 2 ani, deși SILCOTUB nu inregistreaza o cifra de
afaceri cu mult mai mare decat in anul anterior, arată că se fac eforturi în a se menține pe
piața si a ajunge lider.
Mai jos este reprezentat graficul analizei f ondului de rulment
Fig. nr. 3.9 – Graficul analizei fondului de rulment
3.6 Analiza costului de producț ie pentru produsul racord filetat
Costuri de realizare a reperului – prezentarea metodologiei de calcul
Costul de producție reprezintă expresia în bani a consumului de factori de producție
necesar producerii și vânzării de bunuri materiale și servicii, concretizat în cheltuieli pentru
materii prime, materiale, combustibil, energie, salarii, pentru folosirea de utilaje și instal ații,
pentru întreținere, conducere, administrație ș.a. În nivelul costului de producție se regăsesc în
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
41 | Pa g e M A N E A B o g d a n
expresie valorică și cheltuielile cu munca vie, costul exprimând în același timp și necesitate
de obținerea unui anumit volum de producție, precum și gr adul de eficiență al folosirii
resurselor din întreprindere.
Dată fiind importanța economică a acestui indicator trebuie să se calculeze /
dimensioneze cu atenție, deoarece el va reprezenta un element fundamental în stabilirea
influenței implementării con ceptelor noi de management (conceptul PLM). Beneficiile
economice și financiare obținute în urma implementării conceptelor noi de management se
reflectă în calitatea produsului rezultat, în cazul de față carcasa reductorului. Valoarea
acceptabilă a costul ui final de producție și în final prețul de vânzare va impune adoptarea
unor noi politici manageriale adecvate de fundamentare a costurilor și de reorientare către
tehnologii moderne și eventual tehnologii neconvenționale de prelucrare volumică.
Fundament ând în mod riguros nivelul costurilor de producție și luând decizii la nivel
de secție de producție, retehnologizând și inovând, conducerea întreprinderii poate urmări
modul de realizare și reducerea sistematică a cheltuielilor, invers proprorțional cu o s porire a
calității produselor, asigurându -se pe această bază competitivitatea în raport cu firmele
concurente și sporirea nivelului companiei.
Costul de realizarea al reperului va fi determinat în funcție de costurile directe și
indirecte care au particip at nemijlocit la proiectarea și fabricarea racordului filetat.
3.7 Prezentarea metodei bazate pe articole de calculatie
Pentru a putea face o calculație a ceea ce înseamnă producția noului reper, avem
nevoie de mai multe analize statistice cu privir e la furnizori, costul producției și prețul final al
produsului dat la client. Astfel ca vom începe cu analiza multicriterială a furnizorilor de
materie primă.
Analiza multicriterială a furnizorilor: [BAG 14]
Criteriile alegerii furnizorilor pentru cum părarea materiilor prime:
– prețul acceptabil;
– perioada de plată ;
– distanța dintre furnizor și firmă ;
– timpul de livrare;
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
42 | Pa g e M A N E A B o g d a n
– seriozitatea furnizorilor;
– cantitatea de materii prime pe ca re furnizorul o poate distribui
Tabel nr.3.9
iA
/
C
j
PREȚ
[Euro/tonă]
PERIOADA
DE PLATĂ
[zile]
DISTANȚA
[km]
TIMP DE
LIVRARE
[zile]
SERIOZ.
FURNIZ.
Cantitatea pe care
furnizorul de materii
prime o poate
ditribui. [tone]
F1 640 25 75 4 5 300
F2 600 30 78 5 4 250
F3 590 15 230 3 1 270
F4 750 5 89 2 3 200
F5 890 10 95 1 2 100
Jk
1. F1- KRONMAT BRAȘOV
2. F2- METAL DEP BRAȘOV
3. F3- BOGNER SIBIU
4. F4- GILINOX SRL
5. F5- BÖHLER ROMÂNIA
Seriozitatea furnizorilor:
1- mai puțin serioși
2- serioși
3- mai se rioși
4- foarte serioși
5- cei mai serioși
iju =
0 10
ij ijij ij
a aa a
11u
= 0,93;
21u = 1;
31u = 0,06;
41u = 0,25;
51u = 1
61u = 1
71u = 1
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
43 | Pa g e M A N E A B o g d a n
12u= 0,8;
22u = 0,75;
32u = 0;
42u = 0;
52u = 0,75
62u = 0,5
72u = 0,75
13u
= 0,4;
23u = 0,5;
33u = 0,93;
43u = 0,5;
53u = 0
63u = 0,75
73u = 0,85
14u
= 0;
24u = 0;
34u = 1;
44u = 0,75;
54u = 0,5
64u = 0
74u = 0,5
15u
= 1;
25u = 0,25;
35u =0,90;
45u = 1;
55u = 0,25
65u = 0,25
75u = 0
Tabel nr.3.10
iu Clasificare
F1 0,93 1 0,06 0,25 1 1 1 1,192 I
F2 0,8 0,75 0 0 0,75 0,5 0,75 0,51 IV
F3 0,4 0,5 0,93 0,5 0 0,75 0,85 0,568 II
F4 0 0 1 0,75 0,5 0 0,5 0,4 V
F5 1 0,25 0,90 1 0,25 0,25 0 0,565 III
Jk
0,2 0,1 0,1 0,2 0,1 0,1 0,2
iu =
jk *
iju
În concluzie, am ales ca și furnizor pe F1 – KRONMAT BRAȘOV
Circuitul materiei prime de la comanda pana la receptie de catre Tenaris Silcotube
Fig. Nr 3.10 – Circuitul materiei prime
3.8 Calculul costului de producț ie pentru produsul racord filetat
3.8.1 Calcului costurilor directe
Costurile directe, sunt acele costuri care se relaționează direct printr -o relație
nemijlocită cu produsul realizat.
Costul materi alelor se determină cu formula: Receptie comanda
client Comanda
material Contractare furnizor
dupa primirea ofertei
optime Comanda
materie prima Receptie
materie prima
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
44 | Pa g e M A N E A B o g d a n
[lei/buc] *
1mkpN
KCKn mC
unde: n CK – norma de consum din materialul care compune reperul k
pmk- prețul unitar al materialului în [lei/kg]
Având în vedere faptul că toate componentele carcasei sunt din același material, nu
se va calcula costul ca sumă de componente ci se va face totalul greutății componentelor.
Materia primă, indiferent de dimensiunile sale se va achiziționa la kilogram. La această
valoare se va adăuga și costul de achiziție care are o valoare de 15% Astfel costul total al
materialor va fi:
m m m m C C C C 15,1 15,0
Cm = 1,15 * 0,144
Cm = 0,166 Lei
Pm = 1.800 $ = 7.355,70 Lei – curs valutar la data de 14.12.2015 – 1$ = 4,0865 Lei
P/kg = 7,2 Lei/kg
P/buc =7,2 * 0,02
P = 0,144 Lei / buc
Un astfel d e racord cantareste maxim 200 -250 grame
Costul materialelor recuperabile
]/[
1bucleiN
Krkpk pfkVsfkV mC
unde: Vsfk – volumul de semifabricat din reperul k
Vpfk – volumul de produs finit din reperul k
pmk – prețul unitar al materialului în [lei/kg]
Consid erând același număr de kilograme pentru materiale , costul materialelor
recuperabile va fi calculat după cum urmează:
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
45 | Pa g e M A N E A B o g d a n
mkppfkVsfkV mC
Costurile cu personalul direct productiv
În cadrul cheltuielilor cu personalul direct productiv sunt cuprinse două componente
și anume:manopera directă și impunerile proporționale cu salariile.
Manopera directă (salariile directe brute ) reprezintă cheltuielile de producție legate
de realizarea reperului studiat. Aceasta se obține cu relația:
]/[ * bucleibbStndS
unde:
tn – norma de timp (oră/buc.)
bbS – salariul mediu brut orar (lei/oră).
Pentru mai multe mașini, relația de calcul capătă forma următoare:
N
kbbStndS
1 *
Impunerile salariale totalizează un procent de 2 9.35% din manopera directă. Astfel,
cheltuielile cu personalul direct productiv se ridică la suma de :
%35.29 /dSdS buc Cpers
Cpers/buc = 31,51 + 29,35% * 31,51
Cpers/buc = 50 lei
Manopera pentru prelucrarea pe centrul de strunjit include prețul de con cepție și
proiectare.
Costul energiei și combustibilului tehnologic
Aceste costuri fac referire la consumul de energie electrică necesar realizării
prelucrărilor mecanice.Având în vedere faptul că tratamentul termic pentru aceast reper nu s –
a efectuat în regie proprie,ci a fost realizat în colaborare, costul cu tratamentul termic s -a
calculat astfel:
]/[ bucleimkpkV CostTT
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
46 | Pa g e M A N E A B o g d a n
unde: Vk- masa totală de semifabricate
pmk -prețul unitar al materialulul îmbunătățit
Costul energiei electrice la un tarif u nitar este:
]/[ anleiUEPESFWenergieC
unde:
ESFW -cantitatea de energie folosită de subsistemul de producție
TSFN – puterea totală
Tef – timpul de funcționare.
Cu aproximație se poate aprecia c antitatea de energie folosită în cele 4 ore de lucru
efectiv la containerul de transport.
Costuri totale directe
Aceste costuri s -au obținut însumând celelalte costuri anterior calculate. Costurile
directe implicate în realizarea matriței sunt:
Cd = C m – Cdeșeuri + C pers + C energ
Cd = (0.144 * 10.000) + 50 + 270lei
Cd = 1.760 lei
3.8.2 Calcului costurilor indirecte
Costuri cu regia
Cheltuilile cu regia de secție reprezintă 4 0% din totalul manoperei.
1.760 * 40% = 704
În cheltuilelile cu regia secț iei sunt incluse: cheltuielile materiale și SDV -uri
normale și speciale, cheltuieli cu personalul indirect productiv, cheltuieli cu amortizarea
mijloacelor fixe, cheltuieli cu energia electrică diferită de cea destinată prelucrărilor
efective,cheltuieli pe ntru rebuturi tehnologice. Toate acestea sunt raportate la o cantitate
de 10.000 bucati de racorduri filetate.
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
47 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Calculul prețului critic
Prețul critic determinat pe baza costurilor de fabricație anterior prezentate are
următoare relație de calcul:
Costul c u materia prima la o cantitate de 10.000 bucati/an din reperul racord filetat
ajunge la valoarea de 14.400 lei, la care se adauga costul de 50 lei cu salariile opretorilor,
costurile totale directe atingand valoarea de 1.760 Lei.
profit1 CT/bucp
P = 1.760 x (1 + 2.892,4 )
P = 5.092.384 Lei.
La finalul calculelor a rezultata prețul final de vânzare al reperului racord filetat
va ajunge la valoarea de aproximativ 15 -20 lei/buc
Acest preț a fost influențat preponderent de costul cu materiile prime, de costuri cu
manopera,energia și regia. O diminuare a costurilor se va putea realiza prin achiziția unor
utilaje specializate, cu comandă numerică care să preia rolul mașinilor de prelucrat, clasice,
reducându -se astf el numărul de ore de prelucrare.
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
48 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Cap IV – Analiza tehnică a produsului racord filetat
4.1 Prezentare produs ș i rolul acestuia [INT 07], [INT 09]
Aceste racorduri sunt specia l concepute pentru operațiuni î n cazul în care puterea de
cuplu este critica.
Racordurile sunt reprez entate de mai multe caracteristici :
– De preferat să fie demontabil
– Trebuie sa prezinte etanseitate totala la presiuni si temperaturi ridicate
– Trebuie sa prezinte insensibilitate la vibratii si lovituri de orice natura
– Montajul trebuie sa fie cat mai rapid
Pentru aceste produse, sunt folosi te mai multe tipuri de filete, în funcție de destinaț ia
acestora. Cele mai utilizate sunt :
a) Filet ISO : acesta este un filet cilindric care favorizează apariția unor scurgeri,
datorită unei treceri eliciodale lejer e. Este deci necesară , în acest caz, utilizarea unei ga rnituri
între racord și aparat.
b) Filet WHITWORTH : acest fil et se mai numește : filet gaz. În cazul acestui
racord tarodajul (gaura ) este cilindric iar racordul este conic. În consecința, strîn gerea celor
două piese se face pînă la blocare. Etanșeitatea este realizată direct prin contactul metal pe
metal.
În general, etanșeiatea se îmbunătățește prin:
– utilizarea unei benzi de teflon între cele două piese;
– utilizarea unor produse de etanșare în stare lichidă sau vascoasă. O
pastă, care după asamblare se polimerizeaz ă, asigurînd astfel etanșarea.
Prin demontare se va distruge filmul care asigură etanșeitatea. Pentru o demontare
ulterioară facilă, se recomandă utilizarea benzii de teflon. Este ne cesară trecerea unui timp
pentru polimerizare, înain te de pornirea instalației, în general o oră. O polimerizare completă
se realizează în 24 ore.
4.2 Studiul tehnologiei de fabricaț ie [ABR 01], [CAL 03], [CAL 04], [DAS
05], [PIC 10], [BAG 14]
Prin proces de fabricație se înțelege totalitatea activităților care concură la fabricație.
În cadrul procesului de fabricație apar două tipuri de operații și anume :
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
49 | Pa g e M A N E A B o g d a n
– operații de prelucrare și respectiv
– operații de manipulare
În cazul TENARIS , linia de fabric ație este reprezentată în Anexa nr. 1
Operațiile de prelucrare sunt acele componente ale procesului de fabricație în care
obiectul muncii își schimbă forma, starea de agregare, structura sau calitatea suprafeței.
Operațiile de manipulare sunt acele compo nente ale procesului de fabricație prin
care obiectul de lucru își schimbă situarea (poziția și orientarea în spațiu). Se face observația
că obiectul manipulat poate fi obiect de lucru, sculă, dispozitiv, deșeuri, etc. Tot în cadrul
operațiilor de manipula re sunt incluse și operațiile în urma cărora se obține informații despre
obiectul manipulat, cum ar fi : operațiile de măsurare, control, etc.
5
6
Fig. nr. 4 .1 – Reprezentarea procesului de fabricație
Procesul de fabricație clasic este atunci când factorul esențial – atât în cadrul
operațiilor de prelucrare, cât și în acelor de manipulare – în desfășurarea procesului de
fabricație este operatorul uman.
Procesul de fabricație mecanizat se caracterizează prin folosirea unor surse de
energie artificială, exterioară, a unor dispozitive, scule și mașini de lucru, astfel încât efortul
fizic al operatorului uman să fie redus, iar prezența sa să fie necesară doar în activitățile de
comandă a procesului.
Procesul de fabricație automatizat are ca și caracteristică principală neparticiparea
operatorului uman la conducerea și desfășurarea operațiilor din cadrul procesului de
fabricație, rolul său fiind acela de supervizor (de supraveghere) a procesului. PROCES DE FA BRICATIE
RIGID
FLEXIBIL
OPERATII DE
PRELUCRARE OPERATII DE
MANIPULARE CLASIC
MECANIZA T
AUTOMATIZAT
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
50 | Pa g e M A N E A B o g d a n
În cadrul figurii de mai jos se prezintă co relația dintre gradul de flexibilitate a
sistemului și nivelul de evoluție a sistemului (clasic, mecanizat, automat) și respectiv
corelația dintre productivitate și nivelul de evoluție a sistemului.
Fig 4 .2 – Corelația dintre gradul de flexibilitate a si stemului și nivelul de evoluție
a sistemului
Se observă o creștere a productivității funcție de evoluția sistemului de fabricație, dar
se observă că automatizarea nu presupune implicit și o creștere a flexibilității.
Dupa cum putem observa în schita siste mului de producție (Anexa nr. 1), societatea
dispune de spații de depozitare la fiecare punct de lucru în afară de depozitele specificate.
4.2.1 Stabilirea variantei tehnologice optime
Stabilirea succesiuni o ptime a celor mai bune concentrări a operațiil or de prelucrare
rămân condițiile de bază, care limitează numă rul de variante posibile ale unui proces de
prelucrare.
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
51 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Condiț iile pentru stabilirea succesiun ii optime de prelucrare mecanică prevăd
urmă toarele reguli:
– opera țiile de finisare să fie așezat e la sfârș itul procesului de prelucrare
– operațiile în timpul cărora există posibilitatea unui mare procent de rebuturi să fie
executate dacă este posibil la începutul prelucră rii
– executarea găurilor să se facă către sfârș itul procesului tehnologic, c u execuț ia
acelora ca re servesc ca baze tehnologice în timpul operațiilor de prelucrare mecanică,
– în cazul amplasării MU, după felul prelucră rilor, se vor ocupa operațiile identice
pentru înlă turarea transporturilor.
În general, un proces de prelucra re trebuie să respecte următoarele scheme ale
operaț iilor:
– prelucrarea suprafeț elor care devin baze tehnologice și de referință pentru operaț iile
următoare;
– prelucrarea de degroșare a suprafețelor principale ale piesei;
– prelucrarea de finisare a suprafețelor principale – se pot executa uneori concomitent
degroșarea și finisarea;
– degroșarea și finisarea suprafeț elor auxiliare;
– tratamentul t ermic, în cazul în care este prevazut în condiț iile tehnice;
– executarea operaț iilor secundare legat e de tratamentul termic.
– executarea operațiilor de suprafinisare și netezire a suprafețelor principale ale
pieselor
În aceste condiții, stabilirea unui traseu tehnologic de prelucrare devine o problemă
foarte importantă pentru cei care întocmesc teh nologiile de prelucrare a unui reper, foarte
important în acest sens fiind caracterul producției.
În funcție de volumul producției, î n industria constructo are de mașini se disting
următoarele tipuri de producț ie:
– producție individuală sau de unicate
– producț ie de serie
– producție de masă
Pentru obț inerea unei piese fin ite dintr -un semifabricat există mai multe posibilităț i de
abordare a succesiunii operaț iilor de prelucrare. D ar nu orice succesiune de operații poate
asigura îndeplinirea conocmitent ă a celor trei cr iterii care stau la baza elaboră rii proceselor
tehnologice.
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
52 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Un principiu de ba ză care trebuie respectat la ela borarea proceselor tehnologice îl
constituie menț inerea, pe cât posibil, a aceloraș i baze tehnologice.
Un aspe ct important care t rebuie avut î n vedere la elaborarea proceselor tehnologice
este gradul d e detaliere a acestora pe operații ș i faze de prelucrare.
În elaborarea procesului tehnologic pentru reperul dat s e va folosi principiul
concentrării operațiilor. Concentrarea tehnică a operațiilor se bazează pe executarea unui
numă r mare de prelucrari: elementare, succesive, la un singur loc de mun că, pastrând, de
regula, aceeași orientare ș i fixare a piesei. Procesul tehnologic astfel proiectat conține, de
regulă, un număr mare de ope rații cu faze multiple și, în cadrul fiecărei operații,
semifabricatul suferă transformări importante ale formei ș i dimensiunilor.
Stabilirea succesiunii operaț iilor
Alegerea succesiunii se face ținând seama de urmă torii factori:
– productivitat ea mașinilor – unelte existente
– condiț iile tehnice impuse;
– mărimea coeficientului total (Δ tot) de preci zie impus, ce trebuie realizat în urma
fiecărei suprafețe î n parte.
Valoarea coeficientului de precizie total, Δ tot , este dată de rela ția:
,
unde:
Tsmf – toleranț a semifabricatului, [μm];
Tp – tolera nța piesei obținute după prelucrare, [μm].
De asemenea, valoarea coeficientului de precizie total, Δ tot , se poate obț ine prin
combinarea diferitelor meto de de prelucrare pe diferite maș ini – unelte:
,
în care:
este coeficientul de precizie al fazei respective.
Dacă valoarea lui Δ tot calculat ca produs de Δ i este cel puțin egală cu valoarea lui
Δtot c, suprafața se consideră încheiată .
Pentru reperul dat am ales ca semifabricat de porni re țeava Ø40. Deci:
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
53 | Pa g e M A N E A B o g d a n
in care:
Alegem operatiile de prelucrare in urmatoarea ordine:
1. strunjire de degrosare
2. strunjire de finisare
3. rectificare de degrosare
4. rectificare de finisare
În cazul reperului Racord Filetat , cantitatea propusă este de 10.000 de bucăți, astfel că
acesta se încadrează la producț ia de serie mare .
Traseul tehnologic de prelucrare a reperului " Racord filetat " ca reper pentru
producția de serie mare este prezentat în tabelele urmatoare, executate în urma desenului din
Fig nr. 1., care reprezintă desenul de ansamblu.
Tabel nr. 4.1
Nr.
Crt. Denumire
operaț ie Schița operaț iei S.D.V. M.U.
1 Debitarea `
– Pânza circulară
fierastrău
-Șubler Fierăstrău
circular
F.C.200
2 Strunjire
de
degroșare -cuțit de
degroșare
-inima de
antrenare
-șubler S.N.400
3 Strunjire
de finisare
si teșire -cuțit de finisare
-cuțit de teșire
-inima de
antrenare
-micrometru S.N.400
8 Tratament
termic
9 Rectificare
de
degroșare -disc abraziv
-rugozimetru C.E.Z.
312 M
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
54 | Pa g e M A N E A B o g d a n
10. Rectificare
de finisare -disc abraziv
-rugozimetru C.E.Z.
312 M
11 Control
final -masa de control
-prisma de control
-subler
-micrometru
-comparator
-rugozimetru
Ritmul liniei tehnologice
Reprezintă intervalul de timp necesar î n procesul de producț ie pentru realizarea unui
produs și se determină cu relaț ia :
unde: – Fn reprezintă fondul real de timp al utilajului, î n minute;
– p reprezintă planul de producț ie planificat pe o perio adă de 240 zile, piese de schim b
și rebuturi (max 10%);
p = (1 +k 1 + k 2)*p’, unde:
p’ = 10. 000 buc, unde
k1=[1…3]%p’ = 0,03* 10.000 = 300 piese;
k2=[2…4]%p’=0,04*10.000 = 400 piese
p = 300 + 400 + 10.000 = 10.700 piese
Fn=Nz*h*s*60= 240*8*1*60=115.200 min
unde: Nz – numărul de zil e lucră toare
Nz=240 zile
h = numă rul de ore pe schimb
h = 8 ore
s = numă rul de schimburi
s = 1
În condițiile date mai sus vom obține urmă toarele:
RL= 10.700 / 115.200 =0,09 min
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
55 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Productivitat ea liniei tehnologi ce reprezintă numărul de bucăț i piese obținute la
capătul liniei tehnologice î n unitatea de timp și se determină cu relaț ia:
Q =
{buc/oră ]
unde: Fr reprezintă fondul real de timp
Fr = Fd * η = 115.200 *0,95
η reprezintă randamentul linie i tehnologice, η=0.95
Q=
= 65.58 buc/oră
Alegerea mașinilor unele
Calculul volumului producției pentru operaț ii (calculul numă rului de piese
(semif abricate) la fiecare utilaj) – în cazul p roducției de masă – 10.000 buc/an
: p = 0,01 ;
: p = 0,01.
Tabel nr. 4.2
Nr.
Crt. Denumire operatie
iiQ [buc]
eiQ [buc]
1 Debitarea 10.515 10.410
3 Strunjire de degrosare 10.410 10.306
4 Strunjire de finisare si tesire 10.306 10.203
8 Tratament termic 10.203 10.203
10. Rectificare 10.203 10.101
11 Control final 10.101 10.000
r = 10.515 – 10.000= 515 [buc]/an
iei
iipQQ1
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
56 | Pa g e M A N E A B o g d a n
iiQ – volumul producției intrate în operația i;
eiQ – volumul producției ieșite din operația i;
ip
– % rebut.
buc Qii 101.1001,01000.10
buc Qii 203.1001,01101.10
buc Qii 306.1001,01203.10
buc Qii 410.1001,01306.10
buc Qii 515.1001,01410.10
Calculul numarului de utilaje:
k=0,95
iUT dispnec
iTTn
/
in ii nec tQ T
i i i aux op n t t t
ir sapt s s s disp k nznh T
976.1 95,052518 dispT
h/an
42,060*976.15*000.10 Dextn
1nutilaj
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
57 | Pa g e M A N E A B o g d a n
63,211856030*410.10 n
3n utilaje
71,0560.1188*515.10 n
1n utilaj
În urma calcule lor de mai sus, putem observa că pentru a avea acest reper în cantitatea
cerută î ntr-un an de zile avem nevoie de :
– 4 buc strunguri
– 1 buc mașină de rectificat
Alegerea SDV -urilor necesare
Sculele si dispozitivele, dar ș i verificat oarele utilizate la prelucrarea prin aș chiere pe
MU prezinta o mare diversitate constructivă .
Indiferent de gradul lor de complexitat e, acestea au foarte multe asemănări, atât în ce
privește concepția de realizare cât și în privinț a elementelor componente.
La alegerea acestora s -a ținut cont ca sistemul tehnologic format din MU – dispozitiv
de prindere a piesei – semifabricatului – piesa – scula aș chietoare – dispozi tiv de fixare a sculei
– MU – să fie un sistem închis, este să asigure rigid itatea necesară obținerii unei prelucrări de
bună calitate.
La prelucră rile executate indeosebi pe MU de așchiat se întâlnesc două mari grupe de
dispozitive, ș i anume:
– dispo zitive folosite pentru fixarea ș i prinderea sculelor denumite simplu – port-scule
– dispozi tive folosite pentru prinderea ș i fixarea pieselor – semifabricatelor – în
vederea prelucră rii.
Din prima categorie distingem urmă toarele:
– suporturi portcutite utilizate pe majoritatea strungurilor
– domuri de fixare a frezelor
– conuri M ORSE pentru f ixarea burghielor și frezelor cu coada conică
– mandrinele utilizate pentru fixarea sculelor cu coad ă cilindrică , etc.
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
58 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Din a doua categorie, în funcție de forma ș i dimensiunile semifabricatului, care se
prelucrează pe MU amintim:
– sisteme de fixare î n consolă :
– universal
– platou
– sisteme de fixare între vâ rfuri
– fixe
– mobile
– antrenoare
– menghine acț ionate
– cu șurub
– cu excentric
– pneumatic
Instrumentele de verificat ș i dispozitivele de control sunt cele clasice ș i de uz ge neral.
Tabel nr. 4.3
OPRERATIE PRELUCRARE UTILAJ SDV -uri
DEBITARE MASINA DE
DEBITAT CUTIT DE DEBITAT
STRUNJIRE EXTERIOARA STRUNG CUTIT DE STRUNG CU
PLACUTA DE CARBURA
PRINDERE PIESA IN
DISPOZITIV SPECIAL SI
ADUSA IN COTELE FINALE MASINA DE
RECTIFICAT DISC ABRAZIV
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
59 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Tabel nr.4.4
Nr.
crt. Reperul R
Q1= 10.000 buc/an
Tip
mașină
iopt
[min]
iauxt
[min] Operația
1. Strunjire de degrosare
SN320 5 2
2. Strunjire de finisare
SN320 3 1
4. FiletareM30 MG 8 2
7. Rectificare MR 10 1
Total 26 6
Calculul adaosurilor de prelucrare si al dimensiunilor intermediare
În cadrul fiecarei faze de lucru din cadrul unei operații de prelucrare mecanică prin
așchiere a unor piese se îndepartează prin prelucrarea unui strat de metal, care reprezintă –
ADAOS DE PRELUCRARE .
Adaosul de pre lucrare poate fi :
INTERMEDIAR – stratul de metal neces ar pentru executarea unei operații de
prelucrare și se determină prin diferența dimensiunilor obtinute la două faze consecuti ve de
prelucrare pentru suprafeț e considerate
TOTAL – stratul de metal este necesar pentru îndeplinirea tuturor operațiuni de
prelucrare la suprafața considerată. Acesta se determină prin diferenț a dim ensiunilor dintre
semifabricat ș i dimensiunea piesei finite.
Adaosul de prelucrare total se determină cu relaț ia :
At = A pimin [mm], unde
n – numă rul de t receri tehnologice sau de operaț ii;
Apimin – adaosul intermediar, î n mm
Pentru a determina adaosul de prel ucrare intermediar se utilizează urmă toarele
metode:
– metoda experimentală – statistică – care se utilizează pentru stabilirea adaosului de
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
60 | Pa g e M A N E A B o g d a n
prelu crare la standardadele de stat ș i tabelele normative.
– metoda de calcul analitică a ada osului de prelucrare – se aplică după stabilirea
trase ului tehnologic de prelucrare.
Adaosul de prelucrare intermediar se poate c alcula analitic cu ajutorul urmă toarei
relatii:
2Apimin = 2 ( Rz i-1 + S i-1 ) + 2
unde:
– Apimin – adaosul de prelucrare minim considerat pe o parte – pe raza – sau pe o
singura suprafață plană
– Rzi-1 – înălțimea neregularităților de suprafață rezultată la faza anterioară
– Si-1 – adâncimea stratului superficial defect – ecruisat – rezultat la f aza
anterioară de preludcrare.
–
– abaterea spațială a suprafeț ei de pr elucrat ramase după efectuarea
prelucrării la faza precedentă
–
– eraoarea de aș ezare l a faze de prelucrare considerată .
Calculul adaosurilor de prelucrare si al dimensiunilor intermediare pentru
productia de 10. 000 bucati reper analizat
Având în vedere considerațiile anterioare, vom calcula î n co ntinuare adaosul de
prelucrare ș i dimensiunile interme diare pentru reperul racord filetat în următoarele condiț ii de
prelucrare:
Semifanricat iniț ial: laminat liber la cald
Material : OLC45
Operaț iile care se vor executa pentru realizarea fizică a piesei sunt urmă toarele:
– debitare cu oxigaz
– strunjire exterioară de degroș are
– strunjire exterioară de finisare
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
61 | Pa g e M A N E A B o g d a n
– control intermediar
– ajustare
– controlul final
Pentru stabilirea diametrului semifabricatului lamin at din care se la executa piesa, se
calculează adaos ul de prelucrare pentru suprafaț a de diametru maxim pe care o luă m din
desenul de executie al piesei conform Fig. nr. 1
Calculul regimurilor de a schiere pentru productia de racord filetat va fi executat
cu ajutorul valorilor luate din volumul lui Vlase. [VLA 19]
Strunjirea de degroșare, respectiv de finisare – ø40
Alegerea mașinii unelte și a sculei aș chietoare:
Strung CNC
Scula așchietoare – cuțit cu pastile din carbură metalică
Materialul reperului este OLC45
a) Uzura sculei aș chietoare
hx=0.8
Se alege A α=0.9
(Se va alege R a=25 si R z=100)
b) Durabilitatea sculei aș chietoare
T=45 min – tab10.3
c) Adâncimea de aș chiere
t=
– relația 10.3
t=
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
62 | Pa g e M A N E A B o g d a n
d) Numă rul de treceri
i=
-1 trecere
e) Avansul se adoptă din tabelul nr. 10.8, unde este cuprins între va lorile
s=0.4…0.7mm/rot ș i vom adopta s=0.6mm/rot
f) Viteza de aș chiere
[mm/min] – rel 10.29
– coeficient care depinde de caracteristicile mate rialului din care se prelucrează și
ale materialului sculei a șchietoare
= 55.5 – tab10.30
– exponentul adâ ncimii de a șchiere – tab10.30
= 0.22mm
– exponentul avansului de aș chiere – tab 10.30
=0.63
n – exponentul durităț ii materialului expus prelucraă ii – în cazul nostru fontă cenuși e
n=1.7
m – exponentul durabilităț ii – tab 10.29
m=0.12
–relația 10.30
T=60min
t=2.25 min
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
63 | Pa g e M A N E A B o g d a n
i=0.10
V= 51.23[m/min]
g) Turaț ia
026,0118560*000.1n
n = 0,026 [rot/min]
Verificare vitezei reale
Vr=0,24 rot/min
Viteza de avans
W=n*s
W=1.7*0.6
W=1.02 [mm/min]
Verificarea puterii:
Nl=
[kw]
Nl=0.229 kw
Fz=
– tab10.48 [3]
– tab 10.48 [3]
– tab10.48 [3]
Fz=232*
*
Fz=268.90N=26.89daN
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
64 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Rectificare pe toată lungimea piesei
Alegerea mașinii unelte ș i a sculei așchietoare:
MR – mașină de rectific at universală – tab10.21
Scula aș chietoare – disc abraziv cu diametrul de ø210mm – tab 22.22 și lățimea
B=60
Materia lul reperului este OLC45.
a) Uzura sculei aș chietoare
hx=0.1 – tab 10.2
Se alege A α=0.9 (Se va alege R a=25 si R z=180)
b) Durabilitatea sculei așchietoare
T=20 min – tab10.3
c) Adâncimea de aș chiere
Se alege simultan cu avansul de pătrundere, î ntru-cât la rectificare cele două
noțiuni se confruntă
d) Avansul se adopta din tabelul nr.22.2, s=0.25
Se alege coeficientul de corecți e din tab 22.28 – k=0.8
st=0.025*0.8
st=0.02mm
din car acteristicile principale ale maș inii de rectificat se alege valoarea lui
st=0.01mm – tab10.12
Avansul longitudinal
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
65 | Pa g e M A N E A B o g d a n
30mm/rot
e) Viteza de aș chiere
[m/min] – rel 22.21
= 24,09 [m/min ]
f) Turatia
= 16,12 [rot/min]
Din caracteristicile principale ale MR se alege
[rot/min]
Verificare vitezei reale
Vr=0,24 rot/min
Viteza de avans
W=n*s
W=2*0.6
W=1.2 [mm/min]
Verificarea puterii:
Nl=
– rel 22.22
Nl=3,97 kw
Calculul normei tehnice de timp pentru strunjirea exterioară respectiv strunjire
de finisare
– relație 8.1
– norma tehnică de timp
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
66 | Pa g e M A N E A B o g d a n
– timp de pregătire și încheiere
– numărul de piese
– timp ajutător
– timp de bază
-timp de deservire la locul de muncă
-timp total de deservire organizatorică la locul de muncă
=18 min – tab pag 293
=0.7min – tab 8.35
=0min – tab 8.34
=0.55min – tab 8.35
=0.65min – tab 8.36
=0.27min – tab 8.37
[min]
l=2.5
=4
=5
=0.6 – tab 8.12
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
67 | Pa g e M A N E A B o g d a n
min
– tab 8.24
=4.5min – tab 8. 51
– tab 8.52
min
Calculul normei tehnice de ti mp pentru rectificare exterioară Ø40
– relație 8.1
– norma tehnică de timp
– timp de pregătire și î ncheiere
– numă rul de piese
– timp ajută tor
– timp de bază
-timp de deservire la locul de muncă
-timp t otal de deservire organizatorică la locul de muncă
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
68 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Timpul de bază
=37.5min – tab 11.124
Timpul auxiliar
Timpul au xiliar pentru prindere ș i desprinderea piesei
min– tab 11.134
Timpul auxiliar pentru CTC
– tab 11.135
Timpul de deservire a locului de muncă
-timpul de deservire tehnică
-timpul de deservire organizatorică
–tab 11.136
–tab 11.136 [3]
mm
Timpul total de deservire tehnică
– pag 331
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
69 | Pa g e M A N E A B o g d a n
min
min
Timpul de odihnă ș i nece sități
-tab 11.138
min
Timpul pentru pregătire -încheiere
– tab 11.138
min
4.3 Capacitatea de producție și gradul de încă rcare [VLA 19]
4.3.1 Capacitatea de producț ie
Metoda coeficientului de timp
Producția anuală preconizată este de Q 1=10.000 buc/an
Regimul de lucru planifi cat este de 5 zile/ săptămână , 2 schimb/zi și 8h/zi astfel că
Td= 2.088 ore/an
În tabelele de mai jos, sunt prezentate operațiile cu timpii de prelucrare atât pe
tehnologia existentă, cât ș i pe centrul de prelucrar e ce urmează a fii achiziționat, pentru a fi
înțeleasă necesitatea achiziționă rii unui astfel de utilaj.
În tabelul nr. 4.1 se prezintă norma tehnică de timp pe utilajele existente, respectiv
tabelul nr 4.2care prezintă normele te hnice de pe utilajul nou a chiziționat
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
70 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Tabel nr. 4 .1
Nr.
Crt Operaț ie de
prelucrare Timpiide execuț ie Tip utilaj
1 Debitare t1= 15 min Mașina debitat
2 Strunjire la interior t2 = 24 min Strung SN 360
3 Filetare la interior t3=11 min Strung SN 360
4 Strunjire la exterior t4 = 21 min Strung SN 360
5 Vopsire t5 = 4 min –
6 CTC t6= 15 min Banc CTC
7 Rectificare t7=27 min MRU
8 CTC Final t8=20 min Banc CTC
TOTAL 137 min
Tabel nr. 4.2
Nr.
Crt Operaț ie de
prelucrare Timpii de execuț ie Tip utilaj
1 Debitare t1= 5 min
Centru de prelucrare 2 Strunjire la interior t2 = 18 min
3 Filetare la interior t3=11 min
4 Strunjire la exterior t4 = 11 min
5 Vopsire t5 = 4 min
6 CTC t6= 15 min Banc CTC
7 Rectificare t7=27 min MRU
8 CTC Final t8=20 min Banc CTC
TOTAL 111 min
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
71 | Pa g e M A N E A B o g d a n
4.3.2 Calculu l gradului de încă rcare
Tdt Q
TTNjij j
dnec
u
5
1
a) Strunjire la exterior pe toată cantitatea de produse (10.000):
88,060 208811 000.10
dnec
uTTN
N = 1
b) Strunjir e la interior pe toată cantitatea de produse (10.000) :
68,160 208821 000.10
dnec
uTTN
N = 2
c) Filetare la interior pe toată cantitatea de produse (10.000) :
88,060 208811 000.10
dnec
uTTN
N = 1
d) Vopsire:
32,060 20884 000.10
dnec
uTTN
N = 1
Tabel nr.4 .3
Nr.
crt. Tip utilaj Num ăr utilaje
1 Centru de prelucrare 1
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
72 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Cap V – Analiza investiției î n tehnologie
După analiza î n capitolele anterioare, se poate observa că societatea TENARIS
SILCOTUB este în continuă dezvoltare, iar deciz ia de a introduce un reper nou în producț ie
vine și cu cerința de achiziț ionare de noi utilaje care să ajute la producție. Conducerea s -a
oprit la un centru de prelucrare de t ip CNC care va ajuta la prelucră ri tehnologice de orice tip .
5.1 Justificarea deciziei de a investi [CAL03], [CAL 04], [SAR 13]
O dată cu creș terea come nzilor și a produ selor pentru mai multe domenii și nu numai
cel în care TENARIS activează, și anume domeniul compo nentelor petroliere, administrația
s-a hotărâ t asupra investiției înr -o nouă linie de producție, prin ac hiziționarea unui CENTRU
DE PRELUCRAR E în 5 axe.
Fig. nr. 5 .1
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
73 | Pa g e M A N E A B o g d a n
5.2 Prezentarea investiț iei [INT 18]
Centrele de prelucrare î n 5 axe marca HURCO sunt utilaje robuste, compa tibile
cu programele CAD / CAM și permit preluc rarea simultană î n 5 axe a pieselor complexe. Pe
lângă aceste avantaje, utilajele sun t dotate cu un sistem de comandă numerică , care permite
optimizarea pr ogramelor CAM, ceea ce duce la î mbunătățirea calității suprafețelor de
prelucrare ș i la reducerea dur atei unui ciclu de pr elucrare. În plus, mai putem adă uga la toate
acestea viteza mare de procesare și memoria RAM de 2GB.
Avantaje le centrelor de prelucrare CNC î n 5 axe cu cap rotativ
Centrele î n 5-axe cu cap ro tativ (versiunea SRTi) permit prelucrarea de piese
mai grele decât centrele î n 5-axe cu masă rotativă . Versiunea SRTi oferă, datorită mesei mari,
posibilitaăț i diferite de prelucrare. Acest e utilaje oferă posibilitatea montă rii unui dispozitiv
suplimentar de fixare ș i folosirii spațiului suplimentar î n diverse feluri. Com ponentele de
calitate superioară , cum ar fi: ghidajele liniare sau m otorul axului principal, conferă centrelor
de prelucrar e în 5-axe, fiabilitate pentru cele mai complexe aplicații.
Avantajele centrelor de prelucra re CNC in 5 axe cu masa rotativă
Centrele de prel ucrare in 5 axe cu masă rotativă permit execuția celor mai bune
prelucră ri în spate, datorită faptului că la rabatarea mesei e posibilă și o rotire de 110 grade
dar ș i rotirea capului cu + 92 de grade. Modelul co nstructiv cu masă rotativă oferă un spațiu
de lucru mai mare decât centrele de frezare î n 5-axe, cu cap rotativ. În plus, centrele in 5 axe
cu masă rotativă generează un cuplu mare la viteză redusă.
La toate centrel e de prelucrare HURCO, se pune î n proiectare, un accent
deosebit , pe robustete și precizie mare. Acest lucru este asigurat de ghidajele liniare
supradimensionate, de motorul pentru axul p rincipal cu inf asurare dublă și rulmenți ceramici,
rulmenț i cu bile pentru axa – Z și encodere de înaltă rezoluție
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
74 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Tabel nr. 5 .1
Nr.
Caracteristică Denumire caracteristică
1 Motor ax: 12.000 rpm / min cu SK -40
2 Șuruburile cu bile condus directe.
3 Mini-ITX de control. Procesor de 2 GHz Intel dual -core, cu 2 GB de
RAM. Hard disk SSD.
4 Servomotor puternic pe axa Z
5 Schimbător de scule cu 40 poziț ii (nu este disponibil pentru toate
modelele)
6 Cel mai mare spațiu de lucru pentru aceast ă clasă de mași nă. Centrele de
prelucrare CNC de la HURCO oferă un spațiu de lucru mai mare cu 50%
decât modelele oferite de concurență
7 Cel mai mar e spațiu de lucru pentru această clasă de mașină. Centrele de
prelucrare CNC de la HURCO oferă un spaț iu de lucru mai mar e cu 50%
decât modelele oferite de concurență
8 Deschidere mare a ușii pentru o încărcare ușoară a mașinii.
9 Transportoare tip racletă .
10 Sistem de pompe propriu pentru spălarea șpanului.
11 Uși laterale mari cu balamale montate, ușor de deschis.
12 Capace telescopice înclinate pentru a preveni pătrunderea șpanului în
ghidaje și a proteja componentele de î nalta calitate din interiorul maș inii.
5.2.1 Clasificare investiț ie [SAR 13], [INT 18]
După structură:
Clădiri și construcții speciale;
Mașini, utilaje, instalații și linii tehnologice, inclusiv aparatură de măsură și control;
Lucrări de construcții și montaj;
Cheltuieli preliminare (formare de personal);
Fond de rulment (capital de lucru).
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
75 | Pa g e M A N E A B o g d a n
După natura activității s ectoarelor în care se efectuează investițiile:
Investiții productive;
Investiții neproductive (socail -culturale; locuințe, cantine, sedii sociale etc.)
După sursele de finanțare :
Investiții finanțate din fonduri proprii;
Investiții finanțate din fonduri atrase.
După legătura cu alte obiective proiectate :
Investiții directe, făcute pentru obiectivele de bază (achiziționarea de utilaje, montarea
acestora, execuția fundațiilor și a construcției);
Investiții colaterale, care se materializează în lucrări ce asigură utilitățile și buna
funcționare a obiectivului de bază (căi de acces, conducte de apă -gaz, etc.);
Investiții conexe, finalizate în obiective care asigură obiectivului principal materiile
prime necesare în procesul de fabricație, alte componente de achiziție, etc.
După modul de execuție :
Investiții executate în antrepriză;
Investiții executate în regie proprie.
5.2.2 Cost investiț ie
Costul investiției se compune din:
1. costul achiziției activelor fixe, fizice sau financiare;
2. cheltuieli le de instalare și montaj a echipamentelor și instalațiilor noi, precum și
cheltuielile de specializare a personalului în exploatarea noilor tehnologii;
3. plus sau minus -valoarea rezultată din vânzarea activelor dezinvestite (înlocuite)
prin noua invest iție. – nu se va vinde niciunul din echipamentele vechi de care societatea
dispune.
Costul investiției = 24.99 0 Є/an. + 1 .500 Є− 0 = 26.49 0 Є = 119.999,70 lei (curs: 1
Є=4.53 lei)
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
76 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Fig. nr. 5 .2
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
77 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Tabel nr. 5.2
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
78 | Pa g e M A N E A B o g d a n
5.3 Analiza multicriteriala a furnizorilor de masini -unelte cu comanda
numerica
5.3.1 Prezentare metoda utilităț ii [POP 12], [SAR 13]
Metoda utilității are la bază teoria utilității (fundamentată de Neumann și
Morgenstern). În accepțiunea ce i se dă, utilitat ea este măsura gradului de satisfacție a unei
variante în raport cu un criteriu.
Aplicarea metodei utilității presupune parcurgerea următoarelor etape: stabilirea
utilităților, determinarea importanței relative a criteriilor, calculul utilității sinteză ș i
ierarhizarea variantelor.
Stabilirea utilităților se face după anumite reguli, una dintre ele (cea mai simplă) fiind:
pentru fiecare criteriu Cj se atribuie utilitatea 1 – celei mai avantajoase variante, utilitatea 0 –
celei mai dezavantajoase variantă iar pentru celelalte variante utilitatea se determină prin
interpolare
0 10
j jj ij
ijaaa au
în care:
0
ja
consecința alegerii variantei dezavantajoase;
1
ja
consecința alegerii variantei avantajoase.
Utilitățile calculate sunt inserate într -o matrice – matricea utilităților
Tabel nr. 5.3
Variante Criterii
C1 C2 … Cj … Cn
V1 u11 u12 u1j u1n
V2 u21 u22 u2j u2n
…
Vi ui1 ui2 uij uin
…
Vm um1 um2 umj umn
Stabilirea importanței rel ative a criteriilor – se concretizează în coeficienții de
importanță ai criteriilor, kj, utilizați pentru caracterizarea mai corectă a variantelor.
Determinarea coeficienților se poate face prin diverse metode: analiza criteriilor două câte
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
79 | Pa g e M A N E A B o g d a n
două, acordarea de punctaje pe un domeniu scalar de valori etc. În toate cazurile aprecierile
se bazează pe sondaje statistice pentru a atenua caracterul subiectiv al evaluării.
Calculul utilității sinteză și ierarhizarea variantelor – este etapa în care se realizează
caracterizarea variantelor prin indicatori sintetici (Ui), ce fac posibilă ierarhizarea acestora.
Utilitatea sinteză se determină cu relația:
j
jij i ku U
în care: k j – coefic ientul de importanță al criteriului j;
uij – utilitatea variante i i pentru criteriu j.
5.3.2 Aplicarea metodei utilitatii pentru alegerea furnizorului [POP 12], [SAR
13]
Furnizorii mașinilor unelte cu comandă numerică sunt:
LEADERTECH
TECHNOMARKET
ADLINE
Pentru o alegere optimă a furnizorului mașini i unelte cu comandă numerică ce
urmează a fi achiziționată se va face o analiză multicriterială a furnizorilor luând în
considerare următoarele criterii de evaluare: preț, putere mașină , durata normală de
funcționare , țara de proveniență și asigurarea livr ării.
În tabelul urmator sunt prezentate criteriile de evaluare a furnizorilor și valorile
acestora.
Tabelul nr. 5.4 Criterii de evaluare a furnizorilor
Furnizori
Criterii de evaluare
LEADERTECH
TECHNOMARKET
ADLINE
Preț [lei] 321200 296700 220300
Putere mașină [kw] 43,5 71 35
Durata normală de
funcționare [ani] 10 12 9
Țara de proveniență Romania Romania Romania
Livrare Asigură Asigură Asigură
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
80 | Pa g e M A N E A B o g d a n
1. Stabilirea utilităților
Tabelul. nr. 5.5 – Matricea consecinț elor
Criteriu
Furnizori Preț
[lei] Putere
mașină
[kw] Durata
normală de
funcționare
[ani] Țara de
proveniență Asigurarea
livrării
Valoare N
o
t
ă Valoare N
o
t
ă Valoare N
o
t
ă Valoare N
o
t
ă Valoare N
o
t
ă
LEADERTECH
113.204
,7 1 82 1 10 2 Romania 3 Asigură 3
TECHNOMAR
KET
117.734
,7 2 92 3 12 3 Romania 3 Asigură 3
ADLINE
115.515 3 45 1 10 2 Romnaia 3 Asigură 3
jK
0,3 0,4 0,5 0,2 0,1
În urma evaluării criteriilor de departajare a furniz orilor se acordă note pe o sca lă de
la 1 la 3 (1 – dezavantajos, 3 – avantajos), prin urmare aceste note devin consecințe pentru
alegerea furnizorilor. Notele aferente evaluării criteriilor sunt prezentate în tabel ul
În urma analizelor d in tabelele de mai sus, s -a hotă rât că furnizor il optim pentru
achizitionarea noului utilaj este Leadertech.
5.4 Finantare investitie [SAR 13], [BAG 14]
Investițiile presupun o imobilizare însemnată de capital, ceea ce ridică cu acuitate
necesitatea procurării sau asigurării acestor capitaluri astfel î ncât să se evite apariția unor
investiții începute și neterminate din lipsă de resurse. Investitorii nu trebuie să dispună
neapărat, încă de la început, de întreaga sumă ce urmează să acopere cheltuielile de investiții,
dar orice întârziere a formării resu rselor în raport cu apariția obligațiilor de plată poate
conduce la întreruperea realizării investițiilor, la prelungirea termenului de dare în folosință,
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
81 | Pa g e M A N E A B o g d a n
la pierderi efective concretizate în imobilizări de capital în investiții începute și neterminate
etc.
Tipuri de finanțare :
În procurarea resurselor necesare investițiilor, întreprinderea poate apela la:
Finanțarea internă (autofinanțare);
Finanțarea externă.
Finanțarea externă se poate face prin următoarele modalități:
din fonduri proprii :
creșteri de capital prin aport în bani și în natură;
creșteri de capital prin încorporarea rezervelor;
creșteri de capital prin conversia datoriilor.
din angajamente la termen
creditul obligatar (împrumutul obligatar);
credite de la instituții financiare specializa te;
împrumuturi obligatare;
leasing.
Finanțarea internă
Autofinanțarea este mijlocul prin care întreprinderea își asigură dezvoltarea prin forțe
proprii, folosind drept surse de finanțare o parte a profitului obținut în exercițiile anterioare și
fondul d e amortizare, acoperind atât nevoile de înlocuire a activelor imobilizate, cât și
creșterea activului firmei.
Capacitatea de autofinanțare reprezintă un surplus monetar care se obține ca rezultat al
tuturor operațiunilor de încasări și plăți efectuate de întreprindere, într -o perioadă de timp (de
obicei un an), având în vedere și incidența fiscală.
Calculul capacității de autofinanțare este prezentat în tabelul urmator
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
82 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Tabelul nr.5.6 – Calculul capacității de autofinanțare perin metoda deductivă
Metoda deductivă
Nr.crt . Indicatori 2013 [Lei]
1. Venituri din exploatare 2.191.568.960
2. – Cheltuieli cu materiile prime ș i materialele 1.111.354.282
3. – Alte cheltuieli materiale 315.957.282
4. – Alte cheltuieli externe (cu energia si apa) 1.411.858
5. – Cheltuieli privind mărfurile 455.531.729
6. – Cheltuieli cu personalul 155.037.078
7. – Cheltuieli privind prestațiile externe 1.322.712
8. – Cheltuieli cu alte impozite și taxe și
vărsăminte asimilate 1.198.636
9. + Venituri financiare 114.240.777
10. – Cheltuieli financiare 125.480.823
11. – Cheltuieli extraordinare 0
12. – Impozitul pe profit 7.852
13. CAF 491.038.483
Mărimea autofinanțării degajată de o întreprindere joacă un puternic rol de
semnalizator al performanțelor intreprinderii. P entru creditori, marimea absolută si relativă a
autofinanțării certifică nivelul capacității de rambursare ca și nivelul riscului de neplată.
Valoarea pozitivă a capacității de autofinanțare semnal ează faptul că întreprinderea
utilizat eficient capitaluri le aflate la dispoziția sa, fapt ce conduce la sporirea încrederii
acționarilor și a creditorilor.
Sursele de autofinanțare sunt:
1. fondul de amortizare;
2. profitul;
3. sume rezultate din valorificarea unor active fixe sau circulante;
Sumele din am ortizare se constituie pe măsura amortizării mijloacelor fixe ale firmei,
iar ele constituie principala sursă de autofinanțare a obiectivelor viitoare de investiții.
Profitul poate reprezenta o sursă importantă de autofinanțare a investițiilor atât în
cazul înlocuirii unor active, dar mai ales pentru investiții de dezvoltare. Partea din profit care
se alocă pentru autofinanțarea investițiilor se stabilește de către consiliul de administrație în
funcție de valoarea totală a investiției, de volumul celorlal te resurse existente și mărimea
celorlalte destinații obligatorii ale profitului.
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
83 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Pe parcursul construirii obiectivului de investiții, pot rezulta sume din valorificarea
unor sume active fixe ce rezultă din lichidarea construcțiilor provizorii de pe șanti er. De
asemenea pe parcusrsul funcționării obiectivului activele fixe care se scot din funcțiune pot fi
surse de venit, prin recuperarea valorii lor reziduale (recuperată prin valorificarea
materialelor și pieselor de schimb refolosibile obținute prin casă ri). Aceste sume se folosesc
pentru finanțarea unor noi obiective de investiții doar după acoperirea cheltuielilor ocazionate
de lichidările respective.
În prezentul proiect se alege varianta de finanțare internă (autofinanțare), sursa de
autofinanțare f iind atât profitul întreprinderii cât și celelate două surse de autofinanțare.
5.5 Durata de execuție a lucrărilor de investiț ii [SAR 13]
Întreaga "viață" a unui obectiv de investiții se împarte în două : prima , în care se
realizează obiectivul respectiv p ână la punerea sa în funcțiune – perioadă ce poartă numele de
durata de execuție a lucrărilor de investiții; și a doua , este perioada de la punerea în
funcțiune până la scoaterea din funcțiune a fondului fix respectiv – durata de funcționare a
fondului fix .
În tabelul nr. 5.7 se prezintă etapele proiectului de investiții și duratele acestora.
Tabelul nr. 5.7 – Etapele proiectului de investiții
Nr. Crt. Activitate Durata
(zile)
1. Studii de amplasament a utilajului 4
2. Analiza ș i alegerea furnizorilor 8
3. Contractarea furnizorului 4
4. Amenajarea spațiului pentru amplasarea utilajului 5
4. Recepția utilajului (timpul dintre momentul comenzii si
primirea utilajului) 28
5. Montajul utilajului 5
6. Acțiuni de punere în funcțiune si teste 2
7. Total 56 zi le (8 săptămâni)
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
84 | Pa g e M A N E A B o g d a n
5.6 Calculul amortiză rii utilajului achizi ționat ș i te rmenul de
recuperare al investiț iei [CAL 03], [CAL 04], [SAR 13]
Amortizarea se desfășoară în timp, în principiu pe întreaga perioadă de la intrarea în
patrimoniu a activelor imobili zate și până la casarea acestora.
În cazul activelor materiale imobilizate, amortizarea are drept fundament deprecierea.
acestora în procesul funcționării sau nefuncționării lor .
Amortizarea reprezintă un proces financiar de recuperare treptată a valori i activelor
imobilizate (consumate în procesul economic sau numai ca urmare a deținerii lor în
patrimoniu).
Amortizarea degresivă se calculează, fie prin aplicarea unor cote descrescătoare
degresive asupra valorii inițiale a activelor materiale imobilizat e, fie prin aplicarea aceleiași
cote dar asupra valorii rămase la finele fiecărui an.
Justificarea unei astfel de metode rezidă în aceea că activele, pierzând din valoarea lor
în procesul folosirii, transferă tot mai puțină valoare asupra noilor produse, pierderile de
valoare suferite de activele imobilizate ca urmare a uzurii fizice și morale urmează să fie
reflectate în micșorarea sumei amortizării în prețul de cost.
Pentru cel de -al doilea caz, cota care se va aplica la finele fiecărui an asupra valor ii
rămase, se calculează ca produs între cota de amortizare liniară și unul dintre următorii
coeficienți:
coeficientul este de 1,6, când durata de utilizare este între 2 și 6 ani ;
coeficientul este de 2, când durata de utilizare este între 6 și 10 ani ;
coeficientul este de 2,6, când durata de utilizare este de peste 10 ani ;
Pentru a afla cota de amortizare degresivă se stabilește cota de amortizare liniară
căreia i se aplică unul dintre coeficienții mai sus menționați.
Cota de amortizare liniară =
%100
nD
unde
nD = durata de funcționare normată.
Cota de amortizare degresivă =
cDn100
unde c = coeficient de degresie .
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
85 | Pa g e M A N E A B o g d a n
Cota de amortizare degresivă=
6,212100 = 21,67%
Calculul amortizării degr esive este prezentat în tabelul următor
Tabelu l nr. 5.8 – Calculul amortizării degresive
Anul Modul de calcul Valoarea rămasă
(valoarea netă contabilă)
1. 113.204,7 x 21,67% 24.452,22
2. 88.752,48 x 21,67% 19.170,54
3. 69.581,94 x 21,67% 15.029,70
4. 53.552,24 x 21,67% 11.567,28
5. 41.984,96 x 21,67% 9.068,75
6. 32.916,21 x 21,67% 7.109,01
7. 23.400,17 x 21,67% 5.054,44
8. 5.054,44 x 21,67% 1.091,76
9. 3.962,68 x 21,67% 855,94
10. 3.106,74 1.035,58
11. 2.071,16 1.035,58
12. 1.035,58
5.7 Coeficientul de eficiență economică a investițiilor [SAR 13]
Coeficientul de eficiență economică a investițiilor exprimă beneficiile anuale sau
acumulările bănești anuale ce se obțin la 1 leu investit. Relația de calcul a acestui indicator
este:
i ihi
iT IBe1
în care:
hiB reprezintă beneficiul obținut
iT reprezintă termenul de recuperare .
48,0
1,21
7,204.113442.138 ie
Beneficiile anuale obținute la 1 leu investit sunt 0,48 lei
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
86 | Pa g e M A N E A B o g d a n
5.8 Randamentul economic al investițiilor ș i investiț ia totală actualizată
[SAR 13], [GHE 06]
Randamentul economic al investițiilor este un indicator mai complex decât ceilalți și
privește fenomenul investițional în ansamblul lui, începând de la efectele primelor cheltuieli
de proie ctare, până la scoaterea din funcțiune, realizând o viziune sistemică asupra acestuia.
Randamentul economic al investițiilor se calculează cu relația:
cu
tPPR
unde: Pu reprezintă puterea utilă
Pc reprezintă puterea consumată
– Pu corespunde beneficiului net [ Bn ]
– Pc corespunde volumului investiției
03.1
7,204.11328,291.116 tR
Randamentul economic al investiției reprezintă valoarea beneficiului, respectiv a
acumulării nete obținute la 1 leu investit.
5.9 Calculul economiei de timp normat pentru punerea în fucțiune a
noului utilaj [CAL 03]
Operațiile care se vor executa pe noul utilaj sunt:
Tabel nr. 5. 9
Nr.
Crt Operatie de
prelucrare Timpiide executie
1 Strunjire la interior t2 = 8 min
2 Filetare la interior t3=7 min
3 Strunj ire la exterior t4 = 8 min
TOTAL 23 min
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
87 | Pa g e M A N E A B o g d a n
5.10 Calculul costului de producție după punerea în funcțiune a
utilajului [ABR 01], [SAR 13]
1) Costul cu materii prime și materiale = 1,39[lei/buc]
2) Salarii directe :
bhmed t d Sn S
dS2,03 ∙ 1,52 = 3,08 [lei/buc]
3) Impuneri salariale:
sI
28 % ·
dS
sI 0,86 [lei/buc]
4) Cheltuieli indirecte ale secției:
pdp s C r%81
sr 1,02[lei/buc]
5) Cheltuieli cu S.D.V -uri = 1 ,71 [lei/buc]
6) Total cost secție = costul cu materii prime prime și materiale + costul cu personalul
direct productiv + cheltuieli indirecte ale secției + cheltuieli cu S.D.V -uri = 8,06
[lei/buc]
7) Cheltuieli generale ale în treprinder ii = 14% · total cost secție = 1 ,07 [lei/buc]
8) Total cost fabricație = total cost secție + cheltuieli generale ale întreprinderii
= 8,06+1,07=9,13 [lei/buc]
9) Profit = 25% · total cost fabricație = 2,28 [lei/buc]
10) Preț de producție = total cost fabricație + profit = 9,13 + 2,28 = 11,41 [lei/buc]
După cum se poate observa costul produsului scade de la 15 -20 lei cat era media
costului pe tehnologia ex istenta la 11.41lei, cat a reieș it costul producț iei pe noul centru de
prelucrare CNC .
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
88 | Pa g e M A N E A B o g d a n
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
89 | Pa g e M A N E A B o g d a n
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
1. [ABR 01] Abrudan. I., ș.a., Manual de inginerie economica. Ingineria si managementul
sistemelor de productie, Editura Dacia , ClujNapoca, 2000;
2. [BON 02] Boncoi Gh., Cal efariu G., Fota A., Sisteme de producție, Vol II, Editura
Universității Transilvania, Brașov, 2001;
3. [CAL 03]Calefariu G., Proiectarea Sistemelor de Producție, Curs Anul IV;
4. [CAL 04] Calefariu G., Ingineria Sistemelor de Producție, Curs Anul IV;
5. [D AS 05] Dascălu A., Managementul producției, Brașov, 2000;
6. [GHE 06] Gheorghe C. Analiza economico -financiară a întreprinderii, Editura universității
Transilvania, Brașov, 2008;
7. [INT 07] Internet "www.wikipedia. org";
8. [INT 08] Internet "www.blohmg mbh.com";
9. [INT 09] Internet "www.tenariss.ro";
10. [PIC 10] Picoș C., ș.a., Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere, Editura tehnică
București , Vol. I -1979,Vol II -1982;
11. [POP 11] Popescu M., Bazele Managementului și Ingineria Sistemelor d e Producție, Curs
Anul III;
12. [POP 12] Popescu M. ș.a., Eficiența economică a proceselor metalurgice, Editura
Universității Transilvania Brașov, 1996;
13. [SAR 13] Sârbu F., Managementul Investițiilor, Curs Anul IV;
14. [ BAG 14] Bâgu, C., Badea, F., Dea c, V., Managementul producției industriale, vol II,
Editura All Beck București, 2006
15. [IAN 15] Iancu, A., Avantajul competitiv si accesul in Uniunea Europeana, în
Relansarea creșterii economice în Romania, Editura Economică București, 2006
Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ
90 | Pa g e M A N E A B o g d a n
16. [LUT 1 6] Lutaș M., Avantajul comparativ al României în relațiile cu Uniunea
Europeană, în Relansarea creșterii economice în Romania, Editura Economi că București,
2006
17.[NIC 17] Nicolescu, O., coordonator, S trategii manageriale de firmă , Editura Economică
București, 1996
18. [INT 18]
http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/APM%20Salaj/Reglementari/AIM/Sil
cotub/R aportdeamplasament.pdf
19. [VLA 19]
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Implementarea produsului racord filetat și retehnologizarea liniei de fabricaț ie [601760] (ID: 601760)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.