Implementarea Noilor Tehnologii In Invatamentul Primar

CUPRINS

ARGUMENT

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1: Impactul noilor tehnologii asupra învățământului primar

1.1. Mijloace didactice moderne

1.2. Aspecte psihopedagogice ale vârstei școlarității mici

1.3. Modalități de implementare a noilor tehnologii în procesul

instructiv-educativ din clasele primare

CAPITOLUL 2: Implementarea noilor tehnologii în activitățile din

învățământul primar – studiu de caz

2.1. Prezentarea unității școlare

2.2. Proiect didactic – lecție integrată

2.3. Revista clasei

2.4. Site-ul clasei

2.5. Calculatorul în munca mea de pregătire pentru lecții

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Argument

Reforma în educație înseamnă pentru cadrul didactic o foarte bună pregătire de specialitate , psihopedagogică și metodică ce îl investește cu un dinamism sporit și o adaptare rapidă la noile solicitări pedagogice, permițându-i practicarea unui învățământ modern. Cea care reclamă modernizarea învățământului este societatea informațională și informatizată, care nu mai este o previziune de viitor, ci o stare de fapt a prezentului, rămânând la libera noastră alegere cât de repede vom ști să fim parte integrantă din ea.

În învățământul românesc, informatizarea a devenit o strategie națională. Sintagma „informatizarea învățământului” însumează două direcții de bază:

Cea dintâi se raportează la introducerea studiului informaticii și a aplicațiilor informatice, fiind vorba despre pregătirea și instruirea elevilor în vederea utilizării calculatorului. Într-o societate informatizată calculatorul va fi folosit pe scară tot mai largă. Profesiile viitorului vor face apel tot mai des la această creație a științei și tehnicile de manipulare și utilizare a calculatorului vor deveni o practică curentă.

Cea de-a doua direcție se referă la integrarea calculatorului în procesul didactic, în actul de predare – învățare – evaluare, introducerea lui provocând schimbări esențiale deopotrivă atât în activitatea de predare a profesorului, cât și în cea de învățare a elevului. Instruirea asistată de calculator (IAC), cu soft-uri educaționale speciale (după profesorul dr. Radu Mârșanu – „inovația tehnologică cea mai importantă a pedagogiei moderne”), a reprezentat și reprezintă vârful acestei direcții, apariția Internet-ului accelerând trecerea spre utilizarea noilor tehnologii și favorizând deschiderea spre noi forme de realizare a interacțiunii educator – elev – disciplină de învățământ.

În cadrul lucrării de față, am încercat să demonstrez utilitatea formativ – educativă a integrării noilor tehnologii, să probez cum potențialul TIC stimulează înnoirea, inovarea în abordarea predării și învățării, ajungând să fie o soluție creativă pentru mediul tradițional al educației. Consider că noi, dascălii, trebuie să le oferim elevilor noștri, instrumentele de lucru specifice mileniului III. Acestea au menirea să le deschidă mintea, să dea frâu liber imaginației, să le dezvolte creativitatea, dar și să faciliteze realizarea scopurilor didactice și idealurilor educaționale. Acumulând experiență de-a lungul activității la catedră, am căutat să utilizez efectiv în sala de clasă noile tehnologii, valorificând TIC în lecții variate pentru că văd tehnologia ca pe o forță de dezvoltare a aptitudinilor, competențelor necesare secolului XXI și nu, în mod restrictiv, destinată doar dezvoltării abilităților de lucru cu computerul. În încercarea de identificare a cât mai multor modalități prin care eu și elevii mei să putem utiliza calculatorul și Internetul pentru a optimiza procesul de invățare prin explorare, cercetare, comunicare și colaborare, pentru a pune la dipoziție procedee de învățare prin experiențe practice și prin crearea de proiecte curriculare și evaluări care se raportează la standardele naționale în domeniul educației și tehnologiei.

Îmi verific propria activitate prin folosirea la clasă a strategiilor didactice axate pe munca în grup și cele care integrează TIC, strategii dezirabile în practica instructiv – educativă deoarece permit fiecărui elev să-și manifeste identitatea, cultivă toleranța și încurajează implicarea, promovează centrarea pe elev și formarea capacităților de gândire de nivel superior, permit învățarea activă, participativă, incurajează independența și inițiativa elevului în învățare.

Și nu în ultimul rând, am dorit prin realizarea acestei lucrări să aduc argumente solide în favoarea rolului important al TIC în activitatea mea profesională prin adăugarea de noi competențe utile în activitatea didactică, contribuind la dezvoltarea mea profesională, prin stimularea comunicării și activității colaborative în interiorul comunitaților cadrelor didactice, prin asistența pe care mi-o oferă în rezolvarea sarcinilor care țin de activitatea managerial – administrativă.

Introducere

„Sistemele educaționale din întreaga lume se află sub presiunea crescândă de folosire a noilor tehnologii de informare și comunicare, pentru a-i pregăti pe elevi / studenți pentru o societate predilect informațională. Mai ales tinerii au nevoie de cunoștințe și aptitudini în folosirea eficientă a tehnologiilor informaționale din secolul 21. Într-un domeniu aflat în permanentă schimbare, importantă este abilitarea tehnologică a tinerilor, adică, formarea la aceștia de aptitudini de utilizare a tehnologiilor, în general, dar și formare a unei atitudini deschise, receptive la nou, de abordare corectă a informațiilor noi; cu alte cuvinte, aceștia trebuie „învățați să învețe”.( Logofătu, Michaela, (2008), Instruire asistată de calculator, Proiectul pentru învățământul rural , pag. iv)

Astfel, profesia de cadru didactic înaintează cu ajutorul noilor tehnologii informaționale și de comunicare (TIC) către un sistem de instruire interactiv centrat pe cel care învață, TIC având o influență radicală asupra predării și învățării tradiționale, schimbarea procesului instructive – educative având loc la nivelul esenței sale din punctul de vedere al formei în care profesorii și elevii accesează informația și cunoștințele.

Cheia pentru ca educația și învățământul să profite deplin de oportunitățile oferite de noile tehnologii se află la profesori, care trebuie să fie pregătiți, abilitați să folosească eficient noile „instrumente” informatice pentru predare – învățare – evaluare, noile „unelte” TIC având capacitatea de a schimba locul și modul de desfășurare a procesului de învățare, precum și rolurile celor doi actori activi (profesorul și elevul) în acest proces.

„Cadrele didactice – învățători / institutori, profesori – decid când și dacă mijloacele TIC sunt adecvate pentru atingerea obiectivelor școlare ale unei anumite discipline sau etape de vârstă. Tot cadrele didactice respective apreciază și decid dacă folosirea TIC este mai puțin eficientă sau este chiar neadecvată predării unei discipline sau vârstei elevilor. Din această perspectivă, cadrele didactice trebuie să posede atât competențe de utilizare generală a TIC, cât și competențe pedagogice complexe care să le permită să cunoască și să aprecieze potențialul educațional al TIC caracterizat în esență prin:

acces la o cantitate mare de informație structurată pe domenii;

acces la experimente virtuale sau simulări, care nu se pot efectua într-o sală de clasă / laborator școlar, (scumpe, greu de realizat, periculoase);

interactivitate; activitățile educative pot fi ușor modificate, schimbate putând fi construite variante de desfășurare și de durată, în funcție de particularitățile elevului / clasei;

posibilitatea comunicării rapide și ușoare cu alți oameni.” (Logofătu, Michaela, (2008), Instruire asistată de calculator, Proiectul pentru învățământul rural, pag. 9)

Folosind calculatorul în activitatea instructiv-educativă contribuim la schimbări majore în ceea ce privește strategiile de lucru cu elevii, se reînnoiesc tehnicile de predare și de învățare, modificând radical rolul învățătorului .Acesta devine un factor decisiv în dezvoltarea personalității elevilor.

Am urmărit să le ofer posibilitatea copiilor de a dobândi cunoștințe competitive în folosirea microcalculatorului PC și abilitarea lor în a comunica, mânui, controla și monitoriza informația în scopul integrării rapide într-o societate modernă, computerizată prin:

-sensibilizarea în vederea desfășurării activității didactice;

-comunicarea,transmiterea,demonstrarea-ilustrarea noului;

-înțelegerea noului;

-aplicarea și exersarea noilor cunoștințe teoretice și practice;

-fixarea și consolidarea noilor cunoștințe și competențe;

-verificarea și evaluarea cunoștințelor și abilităților dobândite.

Necesitatea de a utiliza în școală calculatorul este evidentă, studiile făcute în ultima vreme aratând că integrarea noilor tehnologii informatice și comunicaționale în practica școlară asigură performanțe superioare la un număr mai mare de elevi, decât predarea tradițională; în același timp, elevii învață semnificativ mai bine cum să învețe.

Prin utilizarea graficii pe calculator, tehnoredactarea computerizată a unor afișe, pliante, cărți poștale, reviste școlare elaborate de elevi, dezvoltăm în mod real creativitatea acestora.

De asemenea, este cunoscut interesul absolut al tuturor copiilor, de la vârste chiar foarte fragede, pentru operarea și jocul pe calculator, astfel încât am considerat oportună și binevenită dotarea clasei cu un calculator, videoproiector și tablă smart care să satisfacă în același timp nevoia de joc, dorința de a manipula tehnologia modernă a informației, instruirea și dobândirea de abilități, toate având ca finalitate obținerea unor materiale informative ce pot fi utilizate în cadrul altor activități precum și un interes mai mare pentru activitatea de învățare, formare de priceperi și deprinderi, de comunicare.

Capitolul 1

Impactul noilor tehnologii asupra învățământului primar

Mijloace didactice moderne

Prin mijloace de învățământ înțelegem un ansamblu de resurse sau instrumente materiale și tehnice proiectate, realizate, adaptate sau selectate în vederea desfășurării eficiente a activității didactice, contribuind la atingerea unor obiective pedagogice.

Mijloacele de învățământ sunt investite de la bun început cu un anumit potențial pedagogic valorificabil în procesul de învățământ, potențial care se poate afirma ca:

sprijin acordat elevilor pentru învățarea obiectivelor pedagogice ( potențial pentru comunicarea de informații, formare de noțiuni, concepte, deprinderi, atitudini, asigurarea participării elevilor în activitatea de învățare);

sprijin acordat elevilor și profesorului pentru raționalizarea activității desfășurate și prevenirea apariției premature a oboselii.

Intervenind direct în procesul de instruire, sprijinind și amplificând eforturile de predare ale învățătorului și cele de învățare ale elevilor, aceste resurse pot dispune de un potențial manifestat la nivelul:

comunicării de cunoștințe, informații, sarcini de rezolvare sau de conexiune inversă;

activizării spiritului de obsevație, a eforturilor proprii de gândire, a stimulării creativității și a motivației pentru învățare;

formării noțiunilor, a capacităților intelectuale, a strategiilor de rezolvare, a deprinderilor , a aptitudinilor și atitudinilor;

ergonomic prin raționalizarea eforturilor depuse de elevi și profesor, sprijinirea activității în ritm propriu și combaterea monotoniei.

Procesul de informatizare a școlilor a adus beneficii multiple procesului de învățământ, făcând posibilă existența unor mijloace de învățământ dintre cele mai moderne, cu posibilități didactice și pedagogice extinse, printre acestea putând enumera calculatorul, softurile educaționale, CD-urile, applet-urile, tablele smart, manualele digitale, Internetul. Toate acestea, luând în considerare misiunea pe care o satisfac în cadrul unei lecții, pot folosi la ilustrarea și comunicarea informațiilor, cercetarea, exersarea și practicarea unor deprinderi, evaluare, folosirea rațională a timpului.

Dacă ne gândim că mesajul didactic transmis de calculator poate fi recepționat prin text (citire), imagini (vizual) și sunet (auditiv), atunci el poate fi considerat un mijloc de învățământ modern, de tip multimedia, care conferă învățării o atractivitate sporită, motivându-i suplimentar pe elevii din clasele mici prin posibilitatea proiectării și conceperii unor programe animate.

„Computerul este cel mai complex mijloc tehnic de instruire deoarece:

• lucrează cu programe (software) special concepute;

• prelucrează textele;

• prelucrează imagini provenite de pe discuri compacte foto, de la aparate foto clasice și digitale, camere de luat vederi, aparatura video și TV;

• prelucrează sunetele provenite de pe discurile compacte audio, de la microfon, radio, magnetofon, casetofon, reportofon, aparatura video și TV;

• este capabil să redea filme video asemănătoare cu cele TV și cinematografice. Filmele sunt special concepute în tehnologie digitală;

• prin cuplare la un proiector LCD sau la un proiector multimedia, el poate înlocui cea mai mare parte a aparaturii de proiecție amintită la mijloace tehnice vizuale;

• prin conectare în rețele, poate vehicula orice informație de la și către orice utilizator, exemplul cel mai actual fiind mediul Internet.”( http://liciniu.ro/MyFiles/Cap_I.pdf, pag.21)

Fiind un mijloc de învățământ atât de complex (conform literaturii de specialitate, face parte din a cincea generație de mijloace de învățământ, generații care reprezintă tot atâtea etape în inovarea instrucției se naște o întrebare: „Dispare profesorul / învățătorul? Este înlocuit în procesul de predare – învățare de calculator?”

Răspunsul nu poate fi decât unul singur. Integrarea calculatorului în procesul didactic „nu înlocuiește profesorul / învățătorul, ci doar preia o parte din funcțiile și sarcinile sale. Dintre numeroasele posibilități de utilizare a calculatorului în lecție, se pot enumera:

transmiterea de informație;

dirijarea învățării;

crearea unui laborator „virtual” pentru simularea unor fenomene;

accesarea rapidă a unor informații (prin conectarea la Internet);

examinarea cunoștințelor însușite de elevi și evaluarea rezultatelor învățării, din perspectiva cadrului didactic;

autoevaluarea, din perspectiva elevilor.

Introducerea calculatorului nu duce la dispariția învățătorului, deoarece el este acela care scrie, îmbunătățește conținuturile materialelor propuse pentru lecție, le transpune pe calculator și le introduce efectiv în ora de clasă.” (Logofătu, Michaela, (2008), Instruire asistată de calculator, Proiectul pentru învățământul rural, pag. 22)

Acum cadrul didactic are mai mult timp la dispoziție pentru coordonarea activităților, pentru stimularea creativității elevilor, pentru sprijinirea elevilor cu dificultăți de învățare, numărul sarcinilor lui rutiniere scăzând mult, activitatea desfășurată cu ajutorul calculatorului garantând modalități de individualizare completă, deplină, situația dezirabilă de „unu la unu” – un profesor la un elev.

Aspecte psihopedagogice ale vârstei școlarității mici

Învățătorul care proiecteză o lecție asistată de calculator trebuie să țină seama de anumite exigențe de ordin psihopedagogic ale integrării acestuia în lecție.

Copilul de vârstă școlară mică adoră calculatorul și interactivitatea lui. Comunicarea elev – calculator este realizabilă prin intermediul interfeței, element care cuprinde totalitatea dispozitivelor, regulilor și convențiilor cu ajutorul cărora utilizatorul (elevul) comunică cu sistemul de calcul (interfața elev-calculator), având menirea de a înlesni dobândirea de cunoștințe și formarea și dezvoltarea sistemului cognitiv al elevului. Aplicațiile interactive folosite în procesul de predare – învățare reclamă mijloace de interfațare adecvate, o primă formă bazându-se pe obiecte – imagini. Prin folosirea dinamică a imaginii, informația conținută de aceasta este accentuată, reținută și consolidată. Acest tip de interfață se numește iconică, specialiștii susținând că o interfață iconică bună păstrează vie atenția utilizatorului pe toată durata de lucru. Interfața trebuie adaptată la modalitatea principală de recepționare și prelucrare a informației de către copil, reprezentarea sau imaginea luând forma gândirii în imagini (gândire reprezentativă, gândire intuitivă), recurgându-se la abordarea perceptiv – vizuală a informației. Din perspectiva învățării, utilizarea acestui mijloc se justifică numai în măsura în care funcția lui ilustrativ-demonstrativă se întregește cu cea operativă, concretizată în stimularea capacităților cognitiv-creative.

O altă formă de interfațare se bazează pe denumiri sau termeni, comunicarea calculator – elev înfăptuindu-se pe baza textului scris. Elevul, utilizatorul, trebuie acum să perceapă, să descifreze, să înțeleagă și să folosească în comenzi ceea ce se afișează pe ecran. Acum selectarea cuvintelor devine importantă, înțelesul lor influențând direct activitatea școlarului la calculator.

Interfațarea este o operație care necesită un efort susținut de harul și experiența pedagogică a cadrului didactic obligat să distingă cu pătrundere și precizie ceea ce trebuie perceput de elevi atunci când proiectează lecții asistate de calculator.

Integrând adecvat calculatorul în cadrul procesului instructiv – educativ, dascălul va aduce schimbări majore în planul cognitiv – atitudinal al elevului prin dezvoltarea și stimularea:

gândirii logice – gândirea elevilor câștigă în profunzime și rapiditate. A ști ce să ceri sistemului de calcul impune o ordonare superioară a gândirii;

spiritului de observație;

memoriei vizuale;

atenției voluntare;

interesului față de nou – atunci când se lucrează cu calculatorul, interesul și implicarea elevului este neîntreruptă. Deschiderea aproape completă pe care o oferă tehnica de calcul elimină riscul ca elevul să se plictisească sau ca activitatea să intre în rutină;

imaginației – varietatea subiectelor abordate de acestea stimulează imaginația celor care le utilizează, cu atât mai mult cu cât aceste programe sunt special concepute să dezvolte fantezia, inventivitatea, rapiditatea luării deciziilor, reflexele;

operațiilor intelectuale prematematice;

deprinderilor de lucru cu calculatorul;

abilităților de utilizare a informațiilor primite prin intermediul softurilor educaționale.

Intervenția calculatorului în timpul unei ore de clasă poate fi parțială sau totală. Activitățile desfășurate în cadrul instruirii programate sunt elaborarea programelor și instruirea elevilor. Prima activitate presupune următoarele etape:

stabilirea precisă a obiectivelor intermediare și finale de atins de către elevi (obiective educaționale);

analiza logică a temei de programat, în vederea determinării noțiunilor cheie;

determinarea noțiunilor cheie în jurul cărora se grupează materia, împărțirea ei în funcție de aceste noțiuni, în unități logice elementare, gradate ca mărime și dificultate;

dispunerea în ordine logica a unităților elementare, ținând seama de cerințele psihologiei învățării.

Integrarea TIC în lecții presupune existența unui ritm de lucru propriu, independent, posibilitatea lucrului diferențiat, în fiecare moment al instruirii, caracterul activ al învățării, existența feed-back-ului permanent vis-a-vis de activitatea elevului, gradul redus de antrenare a capacității creative a elevului în instruire, existența unor resurse de nivel sporit de eficiență în instruire (grafică, animație, culoare, sunet).

Instruirea asistată de calculator are următoarele avantaje:

– contribuie la eficiența instruirii;

– permite diversificarea strategiei didactice, facilitînd accesul elevului la informații mai ample, mai logic organizate, structurate variat, prezentate in modalitați diferite de vizualizare;

– pune accentul pe participarea elevilor, îi dă elevului un rol activ in procesul de invățare;

– elevii lucrează în ritmul propriu;

– învățarea este individualizată, nu standardizată;

– stimulează interesul față de nou;

– stimulează dezvoltarea imaginației;

– permite aprecierea obiectivă a rezultatelor și progreselor obținute de elev.

În atingerea obiectivelor fixate în curriculumul școlar, un rol important îl are integrarea tehnologiei informației și a comunicațiilor în procesul didactic. Introducerea calculatorului în activitatea de învățare poate duce la creșterea calității învățării și la reducerea timpului de învățare. Auto-instruirea, învățarea angajată capătă o pondere din ce în ce mai mare, profesorii devin ghizi, consilieri, chiar componenți ai unor echipe create cu scopul investigării unei situații. Materialele prezentate nu îngrădesc libertatea profesorului de a alege sau a organiza activitățile de învățare adecvate atingerii obiectivelor obligatorii propuse. Profesorul are libertatea de a repartiza conținuturile în orele alocate prin planul de învățământ după cum consideră necesar, de a stabili ordinea parcurgerii temelor, iar în funcție de nivelul clasei, acesta poate dezvolta anumite extinderi la temele obligatorii.

Avantajele instruirii asistate de calculator:

la fiecare temă elevul este informat despre ceea ce învață fapt care duce la sporirea motivației și la favorizarea învățării;

sunt folosite posibilitățile oferite de calculator pentru captarea atenției;

se reactualizează cunoștințele predate anterior pentru a asigura continuitatea logică a învățării;

la evaluarea prin teste, itemii sunt distribuiți de către calculator în ordine discretă, ceea ce face evaluarea mai eficientă „lipsește copierea”;

lucrul se realizează în ritm propriu;

crește caracterul obiectiv al aprecierii;

are loc diminuarea erorilor de apreciere datorate stresului sau oboselii examinatorului;

are loc diminuarea stărilor emoționale ale elevului, a timidității sau a emotivității;

se reactualizează cunoștințele predate anterior pentru a asigura continuitatea logică a învățării;

materialul de învățat este introdus în succesiunea: prezentarea informațiilor și procedeelor de lucru, exemple de sarcini rezolvate, sarcini de lucru pentru elev;

calculatorul reacționează la fiecare răspuns al elevului;

fiecare temă abordată este compusă dintr-un ansamblu de unități de interacțiune, grație cărora activitatea elevului poate fi monitorizată.

Dezavantajele instruirii asistate de calculator:

reduce capacitatea de exprimare verbală prin pierderea obișnuinței discuțiilor, a argumentării și contraargumentării;

dacă soft-urile nu sunt suficient de interactive, atunci accentul cade pe memorie;

absența competiției între elevi;

nivelul slab al utilizării tehnologiilor informaționale îl pun pe profesor în situații de problemă;

necesitatea unei administrări profesionale a resurselor utilizate.

Nu se pledează pentru renunțarea la metodele învățământului tradițional, mai ales în cazul primilor ani de educație în școli, când influența personală a educatorului rămâne determinantă, totuși utilizarea tehnologiilor moderne, a softurilor educaționale reprezintă o necesitate a procesului educativ adaptate la particularitățile individuale ale fiecărui elev, care trebuie confirmate.

Modalități de implementare a noilor tehnologii în procesul instructiv – educativ din clasele primare

Utilitatea calculatorului în procesul didactic se răsfrânge atât asupra elevului, cât și asupra dascălului, însă utilizarea lui trebuie îndreptată către îmbunătățirea calitativă a acestui proces. Pus în slujba achiziționării de cunoștințe și formării unor deprinderi care să îi dea voie elevului să se adapteze la nou, calculatorul deschide drumul către cunoaștere, crescând eficiența activităților de învățare, dezvoltând competențele de comunicare și studiu individual.

În învățământul primar, instruirea asistată de calculator poate fi integrată:

la orice disciplină din curriculumul nucleu, dar și în abordări de tip interdisciplinar;

la discipline opționale din curriculumul la decizia școlii, o astfel de activitate desfășurată complet pe calculator fiind „Prietenul meu, calculatorul”.

Intervenția calculatorului în timpul unei lecții la orice disciplină din curriculumul nucleu poate fi secvențială, parțială, secvențele de instruire tradițională alternând cu cele de instruire asistată de calculator, sau poate fi totală, integrală, elevii rezolvând individual / frontal sarcinile de învățare pas cu pas, pe măsură ce se derulează aplicația /aplicațiile.

La orice disciplină din ariile curriculare ale Planului-cadru, computerul își demonstrează forța de transformare a elevilor care sunt mai atenți și mai motivați la ore, învățarea devenind activă. În plus, predarea este mai ușoară pentru că noțiunile abstracte sunt predate mai ușor datorită suportului vizual. Materialele educaționale în format electronic folosite cu măiestrie în procesul de predare atribuie lecției interactivitate, anulând aproape în totalitate două dintre problemele identificate în sistemul tradițional de abordare a lecției: interesul scăzut al elevilor și caracterul prea teoretic al informațiilor. În capitolul al II-lea al lucrării voi detalia maniera de integrare a calculatorului într-o lecție de matematică la clasa a III-a, punctând beneficiile, dar și limitele utilizării acestuia în secvențele de instruire asistate.

Curriculumul la decizia școlii îndreptățește includerea unor discipline opționale ca parte integrantă a lui, oferind elevilor și părinților acestora versiuni preferate de aceștia, precum și valorificarea cu eficiență a „aptitudinilor speciale ale învățătorilor și baza materială a școlilor, în concordanță cu tradițiile și nevoile comunității în care se află unitatea de învățământ” (Voicu A., Ținică S., în Ghid metodologic, Tehnologia Informației și a Comunicațiilor – învățământ primar, 2001, pg. 51).

„Prietenul meu, calculatorul” este o disciplină integratoare a mai multor arii curriculare care, prin conținuturile propuse, produsele finale așteptate, modalitățile de evaluare și standardele curriculare de performanță, atinge obiective majore ca:

cunoașterea terminologiei de specialitate (hardware, software) și a elementelor componente ale unui calculator personal;

cunoașterea modului de funcționare a echipamentelor din sistemul PC;

formarea și consolidarea abilităților de utilizare a programelor din gama Microsoft Office;

utilizarea calculatorului personal în învățarea diverselor discipline (instruire asistată de calculator).

Abordarea integrată cu ajutorul calculatorului garantează tuturor tipurilor de conținuturi armonizarea într-un tot. Școlarii claselor primare percep această interdisciplinaritate ca pe un joc care le permite într-un cadru larg multiple posibilități de informare, descoperire de aptitudini, formare de deprinderi de muncă ordonată. Ariile curriculare se întrepătrund, se împletesc pe ecranul monitorului și sub ochii inocenți ai copiilor se dezvăluie o poveste – joc deosebit de atractivă și distractivă, dar cu un puternic caracter cognitiv – operațional.

Am spus la început că utilitatea acestui instrument tehnologic se răsfrânge și asupra învățătorului, devenindu-i un aliat de nădejde, aplicațiile informatice fiindu-i utile la redactarea documentelor școlare (programe școlare, planificări calendaristice, proiecte ale unităților de învățare, proiecte de lecție), la realizarea unor materiale necesare pentru managementul clasei (orare, programarea serviciului pe clasă, situații statistice în urma evaluărilor, clasamente ale elevilor la sfârșit de semestru sau an școlar), la familiarizarea cu activități colaborative din mediul virtual, parcurgerea de cursuri online, contribuind în acest mod la dezvoltarea profesională continuă.

Mai mult decât atât, învățătorul desfășoară cu pasiune activități suplimentare prin care elevii lui, în timp ce își petrec timpul liber util și plăcut, își formează și priceperi și deprinderi de lucru la calculator. Antrenarea elevilor în redactarea unei reviste a școlii, participarea lor la diferite competiții și concursuri online, publicarea pe site-ul clasei a lucrărilor sau proiectelor copiilor sunt tot atâtea posibilități didactice extinse prin care, în mod cert, elevii au prilejul să își manifeste personalitatea, să-și dezvolte competențele de comunicare, să-ți asume responsabilități legate de propriul proces de învățare într-un cadru nonformal.

Capitolul 2

Implementarea noilor tehnologii în activitățile din învățământul primar – studiu de caz

2.1. Prezentarea unității școlare

Repere istorice

În 1928, familia Stoianovici vinde Primăriei sectorului 11 Negru din municipiul București un teren de 3555 m2 pentru construirea unei școli primare în cartierul „Târca – Vitan”. Termenul „târca” este probabil de origine albaneză sau bulgară, însemnând „țarc” (loc îngrădit pentru vite) și îl regăsim în numele unei familii, Târca Poienaru, moșnean de la Poiana din Ialomița, al cărui nepot, Poienaru Răducan, a făcut școala și biserica în anul 1820, conform „Marelui dicționar geografic al României”, de G. Ioan Lahovary. Constituită din români, bulgari și un număr mic de țigani, populația școlară crește an de an, fiind necesară construirea unei noi școli. Documentele atestă că în 1943, Primăria Municipiului București construiește în Șoseaua Vitanului 133-135, Grupul Școlar Primar Nr. 37, actuala Școală Gimnazială Nr. 84, ce se remarcă prin arhitectura deosebită.

Figura 1. Școala Gimnazială Nr. 84 București, sectorul 3

Repere prezente

Situată la intersecția șoselei Mihai Bravu cu Calea Vitan, Școala Gimnazială Nr. 84 București are 1083 de elevi repartizați în 36 de clase, activitățile școlare desfășurându-se în două schimburi: grupele de grădiniță, clasele pregătitoare și clasele I – IV în intervalul orar 08 – 12, iar clasele V – VIII în intervalul 12 – 18. Elevii sunt pregătiți de cadre didactice ce dovedesc profesionalism, dăruire și pasiune, hotărâți să asigure calitatea și eficiența unui învățământ modern, evidențiindu-se aici autorii de manuale școlare și materiale didactice auxiliare. Astfel, corpul profesoral (55 de cadre didactice) poate fi considerat unul de elită, majoritatea învățătorilor și profesorilor având gradele didactice I și II, studii de perfecționare postuniversitare, masterat sau doctorat. Preocuparea pentru autoperfecționare se poate constata și din lunga listă a cadrelor didactice care participă la cursuri de perfecționare sub egida Inspectoratului Școlar al Municipiului București (ISMB), a Casei Corpului Didactic București (CCD) sau a Ministerului Educației și Cercetării Științifice (MECS) sau sunt implicate în diferite proiecte naționale și internaționale și parteneriate instituționale.

Alături de educatoare, învățătoare și profesori, personalul didactic auxiliar și personalul nedidactic contribuie la crearea unui climat stimulativ pentru elevi, a unui mediu sigur pentru ca aceștia să primească o educație la standarde europene, să obțină performanțe înalte la toate disciplinele de învățământ, să cunoască și să aplice tehnicile de operare pe calculator.

La 72 de ani de la înființare (anul acesta școala sărbătorește 72 de de ani de existență), școala dispune de două corpuri de clădiri moderne – ultima renovare fiind încheiată în 2011, în urma programului de reabilitare finanțat de Banca Mondială de Investiții (BEI) – un număr de 20 de săli de clasă și laboratoare de chimie, fizică, biologie, informatică, 2 săli de sport utilate, sală de festivități, bibliotecă cu peste 1000 de volume și sală de lectură, cabinet medical și cabinet stomatologic.

Școala este informatizată, dispune de peste 45 de calculatoare și laptopuri care sunt legate în rețea și la internet. În unele săli de clasă sunt table interactive (smartboard-uri), dar în dotarea fiecărei săli de clasă există un calculator și un video-proiector, cadrele didactice având posibilitatea de a valorifica oportunitățile oferite de utilizarea noilor tehnologii în procesul de predare-învățare și evaluare.

2.2. Proiect didactic – lecție integrată

„Pentru ca educația, în general, să beneficieze plenar de oportunitățile oferite de TIC, este esențial ca profesorii să fie pregătiți pentru a folosi eficient noile „instrumente” informatice pentru predare – învățare – evaluare, astfel încât profesia de cadru didactic să evolueze de la instruirea centrată pe profesor, bazată preponderent pe predare, către medii de învățare interactive, centrate pe cursant (elevi, studenți).” (Logofătu, Michaela, (2008), Instruire asistată de calculator, Proiectul pentru învățământul rural, pag. iv)

Astfel, privind instruirea din această perspectivă, putem spune că „se poate vorbi deja despre o evoluție a intervenției calculatorului în activitatea didactică:

introdus inițial ca simplu mijloc didactic pentru ilustrare sau pentru testare obiectivă,

integrarea lui în lecție devine ulterior metodă,

utilizarea în predare – învățare cu un ansamblu de principii didactice devine strategie de învățare.

Prin prezentarea proiectului didactic ce urmează îmi propun să arăt că integrarea calculatorului în activitatea didactică se justifică deoarece:

contribuie la perfecționarea comunicării, aducând informații despre cele mai diferite obiecte, fenomene, evenimente;

permite vizualizarea unor obiecte sau fenomene care nu pot fi percepute direct de către elevi;

oferă suport tehnic pentru învățarea prin descoperire, permițând elevilor să efectueze experimente;

susține procesul de formare a noțiunilor și capacităților de analiză, sinteză, generalizare;

oferă un suport pentru efectuarea de exerciții și rezolvarea de probleme;

provoacă și dezvoltă motivația învățării, declanșând și o atitudine emoțională pozitiv / constructivă;

oferă posibilități de conexiune inversă și contribuie la evaluarea rezultatelor școlare. (Jinga I.; Istrate E.; Manual de pedagogie, 2007, pg. 367).

PROIECT DIDACTIC

CLASA: a III-a B

PROPUNĂTOR: înv. CRINELA GRIGORESCU

ARIA CURRICULARĂ: Matematică și științe ale naturii

DISCIPLINA: Matematică

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Înmulțirea numerelor naturale mai mici decât 100

SUBIECTUL: Ordinea efectuării operațiilor – folosirea parantezelor rotunde – exerciții și

probleme cu cele trei operații învățate

TIPUL LECȚIEI: consolidarea și sistematizarea cunoștințelor

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ / COMPETENȚE SPECIFICE:

O1.3- să efectueze operații de adunare și scădere cu numere mai mici decât 1000, fără și cu

trecere peste ordin;

O1.4- să efectueze operații de înmulțire cu numere naturale mai mici decât 100;

O2.6- să rezolve și să compună probleme de tipul ”? x C=D, unde C≠0, D este multiplu al

lui C în intervalul de numere naturale de la 0 la 100.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

cognitive:

La sfârșitul orei toți elevii vor fi capabili:

OC1 – să cunoască și să asocieze corect termenii specifici operațiilor de adunare, scădere și

înmulțire prin rezolvarea cerințelor jocului online ”Connect Fours – Operații

matematice”;

OC2 – să efectueze exerciții folosind corect termenii specifici matematicii;

OC3 – să aplice corect algoritmul de rezolvare a exercițiilor și problemelor propuse care

presupun ordinea efectuării operațiilor, reușind să rezolve cerințele jocului

educațional ”Ispita fructelor”, ”Puzzle – Dragonul”;

OC4 – să elaboreze planul logic de rezolvare a problemelor, efectuând operațiile

corespunzătoare, rezolvând online problemele propuse și fișa de lucru ”Ordinea

operațiilor”;

OC5 – să compună o problemă după un exercițiu dat;

afective:

OA1 – să manifeste interes pentru efectuarea corespunzătoare a sarcinilor;

OA2 – să participe cu plăcere la activitățile desfășurate;

psiho-motrice:

OM1 – să scrie lizibil și îngrijit pe caiete și la tablă;

OM2 – să adopte o poziție corectă a corpului în timpul scrisului și pe tot parcursul orei.

STRATEGIA DIDACTICĂ:

Resurse procedurale:

Metode și procedee: conversația, explicația, observația, problematizarea, exercițiul, jocul

didactic, instruire asistată de calculator (IAC);

Forme de organizare: activitate frontală, individuală, pe grupe de elevi.

Resurse materiale: caiete, tablă, cretă.

Resurse TIC: calculatoare, videoproiector, tablă interactivă, aplicații software.

Forme și tehnici de evaluare: observarea sistematică, proba orală, probele online.

Resurse temporale: 50 de minute.

Resurse spațiale: laboratorul de informatică.

BIBLIOGRAFIE:

****** – ,, Programe școlare pentru clasa a III –a, Matematica ”, București, 2004,

Viorica Pârâială, Dumitru D. Pârâială, Cristian-George Pârâială – Matematica – manual pentru clasa a III-a, Editura Euristica, Iași 2005

Ion Neacșu – „Metododica predarii matematicii la clasele I-IV”,Editura didactică și pedagogică, 2008

ANEXE

aplicații software folosite:

http://www.classtools.net/widgets/fruit_machine_9/tMA9S.htm

http://www.classtools.net/connect/201505_MZiXkF

http://www.isamultimedia.ro/inmultire_cu_8.html

http://www.isamultimedia.ro/la_pescuit.html

http://www.isamultimedia.ro/inmultire_sirena.html

http://www.isamultimedia.ro/iepurasul.html

http://www.didactic.ro/jocuri/ispita-fructelor

SCENARIUL DIDACTIC

Am încercat o nouă abordare a lecției, împletind tradiționalul cu noile tehnologii, utilizând atât tabla și creta, cât și calculatorul, videoproiectorul și tabla interactivă. Deoarece noua abordare a fost foarte bine primită de elevi, am încercat să introduc în toate lecțiile următoare cel puțin o secvență asistată de calculator.

Toate aplicațiile software folosite au contribuit la stimularea învățării elevilor, la creșterea motivației pentru învățare a acestora, la individualizarea învățării, crescând valoarea formativă a secvențelor de instruire în care s-au folosit noile tehnologii.

Începând cu prima etapă, momentul organizatoric, lecția a demonstrat că aduce noutate, un plus de varietate prin folosirea unei aplicații software pentru formarea grupelor de lucru.

Figura 2. ”Fruit Machine”

Am scris numele fiecărui elev din clasă în caseta de lucru, am pornit aplicația, ”Mașina” alegând la întâmplare numele celor trei elevi care au format grupele de lucru. Interactivitatea acestei aplicații a dat valoare momentului prin sunet, imagistică și animație, simțind de la început că i-am câștigat pe elevi de partea mea, ei știind de acum că le voi oferi ceea ce le place cel mai mult: jocul pe calculator.

Jocul folosit în captarea atenției, ”Connect Fours – Operații matematice”, a avut scopul de a le reaminti elevilor și de a revizui concepte-cheie specifice operațiilor de adunare, scădere și înmulțire, reguli de respectare a ordinii operațiilor și de a-i pune în situația de a face conexiuni între acestea pentru a putea rezolva cerințele jocului. Elevii trebuiau să obțină performanța într-un anumit timp (2,5 minute), fiind recompensați pe parcursul jocului pe măsură ce ”conectau” câte patru noțiuni pe un rând. Jocul este incitant, antrenant și interesant, provocându-i la competiție ”bună”.

Figura 3. Jocul ”Connect Fours – Operații Matematice” la start

Figura 4. Jocul ”Connect Fours – Operații Matematice” la final

Cuvintele-cheie conectate fac legătura directă cu titlul lecției și obiectivele urmărite în lecție.

Întreaga lecție a fost bazată pe lucrul în echipă. Colaborarea și întrajutorarea au fost lianții care au făcut echipele să participe activ la rezolvarea sarcinilor de învățare, care au promovat competiția, care au incitat la obținerea unor scoruri ridicate în cadrul secvențelor virtuale, astfel încât toate aplicațiile folosite să îndeplinească roluri didactice și formative multiple și complexe.

În etapa „Dirijarea consolidării”, aplicațiile software folosite au fost astfel proiectate încât să determine exersarea capacităților intelectuale, dezvoltarea competențelor matematice și a consolidării algoritmilor de rezolvare a problemelor, motivarea elevului pentru învățare, interacțiunea elev – calculator în aceste exerciții – joc având o puternică încărcătură emoțională, o dinamică specifică vârstei școlarului mic, constituind un mediu de învățare preferat al ”generației digitale”.

Figura 5. ”Puzzle – Înmulțirea cu 8”

Figura 6. ”Puzzle” în construcție

Figura 7. ”Puzzle” finalizat

Îmbinarea corectă a pieselor pe care erau scrise rezultatele înmulțirii cu 8 a facilitat atingerea obiectivului propus și a oferit satisfacție echipei câștigătoare.

Figura 8. Jocul educațional ”Ispita fructelor”

Figura 9. Exerciții – joc în ”Ispita fructelor”

Figura 10. Finalul jocului ”Ispita fructelor”

Urmărind cunoașterea, respectarea ordinii operațiilor și aplicarea lor în exerciții, precum și folosirea corectă a parantezelor rotunde, jocul educațional ”Ispita fructelor” are o interfață agreabilă, cu un desen animat deosebit și sunet pe măsură și i-a pus pe elevi în fața unor situații – problemă care necesitau gândire, atenție, motivație și competitivitate.

Figura 11. Probleme animate

Figura12. Probleme animate

Figura 13. Probleme animate

Problemele animate au fost rezolvate cu mult mai multă ușurință decât de obicei, mai ales de către elevii care întâmpină mici dificultăți în rezolvarea unor probleme în care intervin operațiile de înmulțire sau împărțire, caracterul interactiv al acestora, grafica atrăgătoare contribuind semnificativ la înțelegerea conținutului problemelor și la deducerea algoritmului de rezolvare. Fiecare echipă și-a ales un reprezentant care a explicat întregii clase modul de rezolvare a problemei pe care a primit-o grupa, problemele fiind expuse pe smartboard cu ajutorul videoproiectorului.

Dar cel mai interesant moment pot spune că a fost momentul evaluării performanțelor elevilor, fișa de lucru creată de mine cu ajutorul aplicației ”http://LearningApps.org/display?v=pt2hecuq101”, incitându-le interesul și sporindu-le semnificativ implicarea individuală în rezolvarea corectă a sarcinilor de lucru existente pe ecranul calculatorului.

Figura 14. Prima pagină a fișei de lucru virtuale

După cum se poate vedea, fișa este un ”quiz” cu alegere multiplă în care un singur răspuns este corect, elevul neputând înainta în rezolvarea fișei dacă nu a răspuns corect la fiecare întrebare. Pe măsură ce înaintează în ”quiz”, exercițiile au un grad mai mare de dificultate, elevii primind feedback pozitiv sau negativ, în funcție de răspunsurile alese. În cazul în care varianta de răspuns aleasă este greșită, elevul are posibilitatea de a vedea modalitatea de rezolvare corectă a exercițiului printr-un simplu clic pe ”beculețul” afișat în partea stângă sus a ecranului, lângă definirea sarcinii de lucru, unde i se oferă asistență și posibilitatea de a reveni și a relua rezolvarea exercițiului, realizându-se astfel individualizarea învățării, auto-corectarea elevului, acesta învățând să învețe.

Figura 15. Feedback pozitiv în urma rezolvării corecte a unui exercițiu

Figura 16. Feedback negativ în urma alegerii soluției greșite a exercițiului

Toate exercițiile prezintă un mic simbol în colțul din stânga sus (*), simbol care îi indică elevului existența unor resurse de învățare (modalitățile de rezolvare corectă a exercițiilor) care îi vor reactualiza cunoștințele și îi vor consolida învățarea.

Figura 17. Asistența oferită de fișa virtuală

După terminarea rezolvării fișei, elevul primește feedback-ul final, acordându-i-se calificativul ”Foarte bine” pentru încurajare și întărirea motivației.

Figura 18. Feedback-ul final al fișei

Încercând să particularizez plusurile pe care le-a câștigat lecția prin utilizarea calculatorului în cadrul unor secvențe ale acesteia, am trecut cu vederea limitele acestei activități care s-au manifestat la nivelul apariției unor scurte momente de pauză în timpul cărora era necesar să mânuiesc computerul sau să dau indicații suplimentare și, firește, mici nemulțumiri ale unora dintre elevi care nu au au fost implicați direct în utilizarea computerului pe durata activității didactice, cu excepția rezolvării fișei de lucru. De asemenea, realizarea unora dintre jocuri sau chiar a fișei de lucru a necesitat timp, produsele finale putând fi reutilizate sau, eventual, îmbunătățite.

Interacțiunea elev-calculator permite diversificarea strategiei didactice, facilitând accesul elevului la informații mai ample, mai logic organizate, structurate variat, prezentate în modalități diferite de vizualizare. De fapt, nu calculatorul în sine ca obiect fizic, înglobând chiar configurație multimedia, produce efecte pedagogice imediate, ci calitatea programelor create și vehiculate corespunzător, a produselor informatice, integrate după criterii de eficiență metodică în activitățile de instruire.

2.3. Revista clasei

Revista școlară reprezintă cea mai complexă formă de activitate culturală ce se desfășoară în școli. Editarea unei reviste este oglinda universului vârstei, a vieții școlii și a prezentului în care copiii cresc și se formează. Ea surprinde pulsul vieții școlare, ecoul unor manifestări tradiționale, cultivă interesele, dezvoltă aptitudinile, încurajează talentele. Contribuția ei la educarea tinerei generații este unanim recunoscută.

Popularizarea descoperirilor științifice, exprimarea artistică a sentimentelor de dragoste pentru țară, cultivarea pasiunii de a cunoaște și înțelege realitatea contemporană, a dorinței de a fi util colectivității capătă prin intermediul revistelor școlare sigiliul participării directe a elevilor în actul educațional.

Pe de altă parte, consemnând tot ce e mai viu și caracteristic în orizontul timpului și colectivității, revista școlară va deveni peste ani, ca piesă de arhivă, un document prețios al unei generații cu visele, aspirațiile, modul ei de a gândi, de a exprima și de a acționa.

În țară există diferite tipuri de reviste școlare. Majoritatea o reprezintă așa-zisele reviste-caleidoscop sau reviste-magazin, care își propun să oglindească aspecte cât mai variate din viața școlii și redau preocupările elevilor, deschizând astfel numeroase rubrici. Mai rar se editează reviste de profil, un fel de anexe ale cercurilor de specialitate (literare, matematice etc.).

Revista-caleidoscop asigură unele avantaje care o recomandă din punct de vedere pedagogic:

acoperă o arie mai largă de preocupări, de interese, de talente;

antrenează un număr mai substanțial de colaboratori din domenii variate, promovând astfel cu mai multă eficiență principiul efortului colectiv;

se adresează unui număr mai mare de cititori;

indiferent de profilul lor, revistele școlare sunt educativ-instructive.

O revistă, ca organ de presă al clasei, al școlii, trebuie să pornească la drum cu un colegiu redacțional. Coordonatorul revistei trebuie să fie un profesor de limba și literatura română, asistat de un profesor de parte științifică și de profesorul de desen, care vor dirija din umbră activitatea, fără a știrbi inițiativa elevilor. Din colegiul de redacție al revistei, format exclusiv de elevi, se vor alege: redactorul șef, secretarul general de redacție, redactorii de rubrică și tehnoredactorul. Redactorul șef răspunde, alături de profesorul coordonator, de întregul mecanism de elaborare și apariție a revistei. Secretarul general de redacție răspunde de activitatea redactorilor de rubrici. Redactorii de rubrică ai revistei sunt reprezentanții în colegiul de redacție ai cercurilor respective (literatură, matematică, fizică, istorie, științe naturale, geografie, ecologie etc.). Datoria lor este să păstreze o legătură permanentă cu profesorii care conduc cercurile respective, pentru a le da materiale scrise de elevi sau a indica pe cei mai talentați membri în vederea colaborării cu revista. Ei vor strânge materialele în dosare speciale. Tehnoredactorul descoperă – făcând apel la profesorul de desen al școlii – pe cei mai talentați „pictori” ai școlii, pentru a le solicita colaborarea la executarea copertelor, ilustrațiilor etc. Acolo unde există un cerc foto, membrii lui vor fi antrenați de către tehnoredactor pentru executarea unor fotografii necesare revistei sau pentru însoțirea reporterilor pe „teren” (la o clasă, într-o excursie, la un spectacol, activități de-ale elevilor).

Stilul de muncă al membrilor colegiului redacțional trebuie să fie cât mai dinamic și operativ. Ei sunt punțile de unire între revistă și elevi. Viabilitatea revistei depinde de:

realizarea unui colectiv de colaboratori în cât mai multe domenii de activitate. Mergând din clasă în clasă sau dându-se „sfoară-n țară” se poate întocmi o evidență a acelora care vor să colaboreze regulat la diferite rubrici. Li se pot sugera teme și stabili termene de predare a materialului;

colaborarea strânsă a colegiului redacțional cu toate cercurile din școală care vor alimenta diferitele „rubrici” sau „pagini”. De exemplu, cercul de folclor poate comunica datele strânse în urma expedițiilor în perimetrul demografic local, iar cel de istorie poate prezenta în chip atrăgător „descoperirile” arheologice sau documentele inedite privind istoricul localității;

numirea unor corespondenți ai revistei în fiecare clasă sau constituirea unor echipe de reporteri și fotoreporteri în căutarea de subiecte pentru raiduri-anchetă, interviuri și sondaje.

În momentul când există un colegiu de redacție constituit, când ideea e lansată, când colaborarea cercurilor din școală e asigurată, când echipele de fotoreporteri sunt alcătuite și desenatorii descoperiți, se poate trece la redactarea revistei.

Prima și poate cea mai grea operație este alegerea titlului revistei. Spun grea, deoarece lipsa de efort imaginativ a umplut țara cu: „Mugurași”, „Mlădițe”, „Primele zboruri”, „Cântece de început”, „Vlăstarul”, „Primii pași”, „Aripi” și altele.

Prima ședință este așa-numita ședință de sumar, la care participă întregul colegiu de redacție. Se stabilește numărul de pagini al revistei, materialele care intră și la ce rubrici vor fi incluse. Va domina sectorul beletristic, deoarece la această vârstă se scrie multă literatură. E bine să nu se neglijeze editorialul, paginile închinate istoricului școlii și localității, tradițiile școlii, culegerile de folclor, probleme de fizică și de matematică, dezbaterea celor mai acute probleme ale tinerei generații (prietenia, cooperarea, orientarea în viață), faptele cele mai semnificative din activitatea școlii, caricaturi, rubrica umoristică, ilustrația.

Ar fi bine să existe o rubricație permanentă a revistei, stabilită chiar de la primul număr și respectată ferm pentru a se imprima un anumit profil și o anumită personalitate revistei. Cu prilejul acestei ședințe se vor citi și analiza materialele propuse, vor fi selectate cele mai bune și li se vor da viza pentru a intra în număr.

Cum trebuie să arate o revistă școlară? Problema „specificului” nu e legată atât de rubricație (care e partea cea mai convențională a revistei), ci de „aerul” ei tineresc, de calitatea conținutului, de autenticitatea intereselor, sentimentelor, tonului care o colorează.

În primul rând, revista trebuie să fie scrisă numai de elevi. Consider că trebuie evitate două aspecte care pot compromite o revistă școlară. E vorba de „îmbătrânirea” revistei și de oficializarea până la răcire a tonului ei, prin îmbrăcarea unui caracter festivist, lozincard, strident, nefiresc. O revistă școlară trebuie să fie tinerească, scrisă cald, spontan și sincer, în care nu lozinca, stereotipul formulei ziaristice să țină loc de sentiment, ci, dimpotrivă, sentimentul să capete forța de convingere a cuvântului de ordine. Să-i lăsăm pe copii să scrie cum sunt și gândesc la vârsta lor, să nu le impunem personalitatea noastră, ci doar să-i deprindem să se autoanalizeze și să-și controleze expresia, ajutându-i din umbră.

Iată cine dă cu adevărat viață conținutului unei reviste școlare:

titluri originale;

revărsări de fantezie;

aspect bătăios;

sinceritatea dezbaterii etice;

indiscrețiile aparatului fotografic;

indiscrețiile flerului reportericesc;

mese rotunde foarte gustate când „meniul” lor este o problemă care interesează cu adevărat pe elevi;

interviuri fulger, luate pe nepregătite;

caricature – în acțiune;

aspect grafic vioi.

Revistele școlare se pot prezenta în mai multe feluri (depinde de posibilitățile locale):

manuscrise;

dactilografiate;

tipărite.

Primele două variante se pot realiza în școală. Indiferent de tipul ei, revista trebuie să treacă prin așa-zisa operație de tehnoredactare, care începe cu machetarea. „Macheta” revistei, copia ei „albă”, trebuie să indice dimensiunile exacte, numărul de pagini, distribuirea rubricilor și materialelor pe pagină, cu precizarea locului pentru ilustrații și a altor detalii tehnice, cum ar fi caracterul literelor pentru titluri și text. Este bine ca elevii, chiar dacă nu participă direct la tipărirea revistei lor, să se familiarizeze măcar cu termenii și cu operațiile muncii de imprimare.

O problemă destul de spinoasă este problema tirajului revistei. O revistă școlară trebuie să circule în școală și dincolo de școală pentru asigurarea unui schimb cât mai activ de idei și experiență publicistică. O altă problemă importantă, legată de editarea revistei, este asigurarea periodicității. De aceea unul din primele obiective ale colegiului de redacție, sprijinit de conducerea școlii, este analiza liniei de perspectivă a existenței și dezvoltării revistei ce ia naștere în raport cu posibilitățile materiale ale școlii, cu forța colectivului redacțional, cu asigurarea înjghebării unei tradiții.

Legătura colegiului de redacție cu cititorii se poate realiza prin discuții publice asupra revistei, întâlniri între redactori și cititori, sondaje etc., cu care prilej se vor culege numeroase sugestii care vor contribui la ameliorarea conținutului revistei.

Schimbul activ de experiență cu colegiul redacțional al altor reviste școlare din localitate sau din alte localități, deschiderea unor „pagini pentru oaspeți” vor contribui atât la îmbunătățirea profilului și conținutului revistei cât și la o mai bună cunoaștere a copiilor din întreaga țară.

Prin grija și dragostea cu care e redactată revista școlii, prin calitatea materialelor, prin realizarea unei imagini vii, autentice a vieții colectivului și a timpului istoric în care tinerii „ziariști” trăiesc, preluarea numelui vechilor reviste, invitarea periodică a foștilor membri ai colegiilor redacționale, înființarea unui colț al revistei școlare, elevii vor pune cărămizi de aur la temelia unei frumoase tradiții.

“Aurora talentului are ceva naiv și în același timp îndrăzneț care amintește de grațiile copilăriei.” (E. Delacroix)

O revistă este acel “ceva” pe care îl așteptăm din când în când, pentru bucuria sufletelor noastre.

„Poveștile copilăriei”, inițial revista clasei mele, acum revista claselor I – IV ale Școlii Gimnaziale Nr. 84, se naște din dorința copiilor de afirmare și exprimare a gândurilor și sentimentelor, care până acum au fost ascunse într-un „colțișor” al sufletului.

Revista completează nevoia de joc și lectură, îi ajută pe elevi să-și descopere și să-și dezvolte talentele, să-și îmbunătățească performanțele școlare, spiritul creativ și dezvoltarea lucrului în echipă și, nu în ultimul rând, să-și dezvolte abilitățile de lucru cu calculatorul.

Este o scriere pentru toți copiii din învățământul primar, care să aibă ocazia să arate preocupări, talente, pasiuni, înclinații, descoperite în cadrul școlii și în afara ei.

Aplecându-ne tot mai adânc spre înțelegerea sufletului copilului și încurajându-l, vom scoate la lumină „nestemate“ nebănuite ce vor da rod bogat. Toate acestea s-au realizat cu ajutorul aplicațiilor la materiile studiate, prin propunerea elevilor de a-și folosi cunoștințele în exprimarea liberă, dar și desenată. Mediul natural înconjurător a constituit mijlocul de aplicare și dezvoltare a metodelor exersate în orele de științe sau abilități practice. Astfel, am provocat imaginația și bunul gust, am creat contextul de a da frâu liber creativității.

Elevii au pornit de la premisa că o revistă a clasei, a școlii este o CARTE DE VIZITĂ. Experiența căpătată prin apariția trimestrială a revistei timp de 2 ani a dus la concluzia că s-a făcut o vizibilitate mai bună a școlii în cadrul comunității locale urmată de o vizibilitate mai bună a activității elevilor în cadrul școlii. Pe lângă acestea, elevii au considerat ca necesar existența unui mecanism prin care să poată exersa exprimarea opiniilor, argumentarea lor și să poată contribui la informarea colegilor, a părinților și a locuitorilor. De asemenea, prin apariția revistei, elevii doresc să se implice în rezolvarea problemelor școlii și ale comunității, să valorifice tradițiile și obiceiurile românești.

Formarea și dezvoltarea comportamentului liberei exprimări, crearea unui spațiu de exprimare și de exersare a înclinațiilor elevilor specifice unei reviste școlare, contribuie la dezvoltarea unei culturi democratice în școală.

S-a urmărit realizarea unor obiective precum:

crearea unui mecanism de informare a elevilor și comunității cu privire la evenimente și aspecte generale legate de școală și comunitate;

dezvoltarea capacităților de comunicare publică la nivelul elevilor;

identificarea și dezvoltarea unor aptitudini jurnalistice și literare ale elevilor;

dezvoltarea capacității de a lucra în echipă;

dezvoltarea spiritului de inițiativă la nivelul elevilor și cadrelor didactice;

dezvoltarea capacităților de prelucrare a informației, de exprimare scrisă și de argumentare a opiniilor;

dezvoltarea unei culturi democratice în școală prin participarea elevilor la luarea deciziilor, prin informare și responsabilizare;

asumarea de responsabilități în organizarea unor activități extrașcolare.

Munca învățătorului are efect asupra eternității și nu se poate spune niciodată unde se oprește influența sa. El are menirea de a identifica și de a stimula creativitatea elevilor. Pentru aceasta străbatem drumul lung și nu lipsit de obstacole al formării și stimulării creativității elevilor noștri.

Prin inventivitatea sa, învățătorul este în măsură să-i pregătească pe copii pentru o învățare creativă, pentru o reală dezvoltare a spontaneității și formare a aptitudinilor creative propriu-zise. Cheia creativității este găsită atunci când elevul este dispus să întrebe, să descopere probleme acolo unde alții găsesc răspunsuri satisfăsătoare devenind apți să emită judecăți independente. Aceste calități îi pot ajuta să-și exprime gândurile într-o formă elegantă.

Problema formării, dezvoltării și stimulării creativității este complexă în clasele primare. Acum se pun bazele formării gustului estetic, ale aprecierii frumosului care constituie o latură esențială a vieții.

Pentru a valorifica cele mai de preț însușiri ale copilăriei: inventivitatea, fantezia, imaginația, am hotărât în urma consultării cu elevii, să promovăm redactarea revistei „Poveștile copilăriei”.

Iată câteva argumente pentru susținerea motivației redactării acestei reviste: stimularea imaginației și creativității elevilor; folosirea în mod plăcut și util a timpului liber; prin publicarea creațiilor elevilor se realizează evaluarea activității creative a copiilor, contactul cu modele de compoziție literară; socializarea și formarea personalității elevilor prin activitatea de grup.

Sociologul francez Joffre Dumazodier distinge trei funcții fundamentale ale timpului liber: de odihnă; de distracție; de dezvoltare a personalității. Prin revista școlară asigurăm toate cele trei funcții, iar activitățile educative, bine motivate și mai ales bine organizate, pot avea ecou în sufletul elevului toată viața, contribuie la formarea personalității sale. Creativitatea presupune o dispoziție generală a personalității spre nou, o anumită organizare a proceselor psihice în sistem de personalitate. Creația este forma optimă de canalizare a energiilor psihice și de autoafirmare. Efectul de creație atrage după sine schimbări în structura personalității, asigurându-i dinamica. Creativitatea răspunde la trebuințele de cunoaștere care apar pregnant la copii.

Pentru ca elevii să poată elabora revista am inițiat unele discuții despre cerințele specifice acestei activități. Cunoștințele și experiența lor sunt miezul compozițiilor. Tehnica elaborării unei compoziții nu se însușește prin învățarea unor noțiuni teoretice, ci exersând continuu și sistematic. Elevii au fost îndrumați să compună în conformitate cu propria lor individualitate și originalitate. Ei au posibilitatea să-și aleagă preferențial momentul și subiectul compoziției. Colectivul de redacție vine cu idei și sugestii asupra a ceea ce se poate publica în revistă, triază și corectează materialele. Elevii sunt dornici să publice impresiile asupra activităților extracurriculare pe care le-au desfășurat. Unele compoziții sunt create în grup, fiecare venind cu idei și propuneri. Activitatea în grup stimulează creația de idei, ideile unora sunt generate sau îmbogățite de ideile celorlalți și în final se obține mai mult decât suma ideilor tuturor elevilor.

Metoda Brainstorming este cea mai răspândită metodă de stimulare a creativității în condițiile activității de grup. Participanții la dezbaterea unei probleme sunt solicitați să emită cât mai multe idei. Asociația liberă, spontană, de idei cât mai multe conduce la identificarea unor idei viabile și inedite. Elevii s-au autocaracterizat astfel: „ suntem doar niște muguri, începători în arta creației literare și în redactare. Suntem precum mugurii firavi, care încearcă să profite de lumina razelor solare la începutul primăverii. Dar noi, acești timizi muguri, vrem ca prin creațiile noastre să aducem o rază de lumină în sufletele noastre, ale părinților noștri și ale celor care vor citi revista noastră. Lumina ce-am simțit-o în gândurile noastre am transferat-o în creațiile noastre. Și visele noastre le veți găsi în cuvintele noastre”.

Caracterul sistematic al editării unei reviste, ca activitate extracurriculară duce la antrenarea elevilor, la dorința lor de a continua elaborarea și redactarea unei reviste. Primul număr al revistei „ Poveștile copilăriei ” a apărut în mai 2013, având parte de două lansări: în prezența cadrelor didactice participante la cercul pedagogic al învățătorilor și una în prezența părinților. Succesul obținut la lansare i-a determinat pe elevi să–și manifeste dorința de a continua și în următorii ani școlari. Astfel activitatea de creație a continuat și în anii următori .

Coperta este cartea de vizita a unei reviste. Conceperea ei arată adesea că nu întotdeauna o temă centrală poate fi o bună ilustrație pentru titlu. În astfel de cazuri se recomandă ca tema să nu fie prezentată prin intermediul ilustrație, ci ca text. Dacă pe copertă se pune o imagine, aceasta trebuie să fie sugestivă. Scrisul trebuie să fie lizibil. Scrierea cursivă trebuie evitată. Aspectul copertei dezvăluie cititorului caracterul revistei.

Pentru o revistă este importantă ilustrația de pe copertă. Evitați o grafică sau un desen. De regulă se pune o fotografie. Dacă aceasta reprezintă o persoană, aceasta trebuie să privească în față. Astfel se stabilește un contact vizual cu cititorul.

Figura 19. Coperta revistei

Din punct de vedere al implicării personale, cei mai mulți elevi sunt activi, participând direct cu materiale pentru revistă. În urma aplicării testului inteligențelor multiple am stabilit tipul de inteligență al fiecărui elev, pentru a putea forma grupele de lucru. Grupele de elevi astfel formate au constituit o,,editură”, în cadrul căreia au fost stabilite funcții, cu responsabilitățile lor, astfel :

– redactorul șef – coordonator al întregii activități ;

– redactorii – grupați pe domenii, având sarcina de a aduna și crea diverse texte, în funcție de tema stabilită ;

– corectorii – având sarcina de a corecta textele pentru a le aduce la o formă adecvată ;

– tehnoredactorii – responsabili cu tipărirea textelor pe calculator, copertă și ilustrație.

Figura 20. Cuprinsul și colectivul de redacție al revistei

Paginile standard conțin teme care apar regulat în revistă. Ele pot fi: pagini de tip magazin, de tip publicitar, de opinii, de comentarii, etc. Pentru a se evita monotonia, se impune o variație prin imagini sau articole de diferite dimensiuni. Alcătuirea unei astfel de pagini trebuie să țină cont de tema articolului principal din pagina respectivă. Titlul articolului va fi scris cu alte caractere. Articolul va atrage astfel atenția cititorului. La fel se întâmplă și cu fotografiile mari. După articolul cap de pagină, celelalte articole vor fi de mărime medie. Se mai pot adăuga și scurte informații.

Alegerea textelor s-a făcut în funcție de nevoile concrete ale clasei, de conținutul prevăzut și de programa școlară pentru disciplinele abordate. În cuprinsul revistei se regăsesc teme de limbă și literatură română, științe și educație civică. Subiectele abordate sunt prezentate sub un generic, precum : „Suntem copiii Europei”, „ Școala mea”, „Natura, prietena mea”, „ Anotimpul preferat”, „ Suntem creștini”, „ Din lumea basmelor”etc.

O revistă poate să atragă prin subiectele abordate și prin ilustrații. Există reviste specializate pe anumite domenii sau teme (literatură, geografie, istorie, etc.) care sunt destinate unui public special.

Figura 21. Pagină din revistă

Numerele următoare au fost și mai apreciate datorită ilustrațiilor. Îmbinarea textului cu imaginea stârnește interesul . Exprimarea cu ajutorul culorilor reprezintă o bucurie pentru copii, de aceea am folosit-o ca o metodă creativă, care a dat un plus valoric textului și implicit revistei. Ilustrarea colorată a mesajului ajută la receptarea comunicării ce se face prin intermediul cuvintelor. Umbrele și luminile, culorile reci și cele calde creează o anumită stare sufletească. Un peisaj de natură cu o nuanță coloristică de marouri, galben, griuri, violet, verde, va da o stare de oarecare răceală, tristețe, ducând la melancolia toamnei. Acel peisaj de zile întunecate de toamnă își găsește foarte bine corespondent în enunțurile plastice ale textelor ce descriu natura în anotimpul respectiv.

Unele pagini au un conținut variat și includ rubrici de divertisment, informații, rebus, eseuri etc.

O revistă scolară poate fi de mai multe tipuri. E indicat ca înainte de a realiza o revistă să se facă un sondaj de opinie pentru a afla ce-și doresc elevii. Apoi se compune colectivul de redacție și se dau sarcini în funcție de informațiile obținute în urma interviului. Unii elevi sunt talentați la grafică, alții sunt atrași de sport, muzică, geografie etc.

Conținutul unei reviste trebuie să fie gradat, deoarece niciun cititor nu o abordează ca pe o carte. El citește doar ce îl interesează. Prima privire asupra revistei creează o impresie asupra conținutului. Cititorul așteaptă să vadă un articol sau o informație care să-i sară în ochi. Apoi citește, discută cu prietenii și recomandă sau nu publicația. E bine ca o rubrică să aibă un loc bine stabilit într-o revistă pentru că cititorul o va căuta din start, dacă este obișnuit cu formatul publicației. Acest lucru este foarte important pentru revistă. O dată stabilită o structură a revistei e bine ca aceasta să fie păstrată mai mult timp. O structură stabilă a revistei este un instrument elementar pentru crearea legăturii dintre cititor și revistă.

Figura 22. Pagină din revistă

Produsul de bază în educarea creativității este activitatea independentă care se poate pune în practică la toate obiectele de studiu și se poate finaliza prin activitatea extracurriculară de redactare și editare a unei reviste școlare. Angajarea sistematică a elevilor în operații de analiză, sinteză, generalizare asigură o gândire flexibilă și creativă.

Eficiența educării creativității la elevi este dependentă de pregătirea științifică și pedagogică a educatorului, de priceperea lui de a organiza în mod judicios activitatea elevilor, de a subordona totalitatea mijloacelor sale didactice obiectivelor propuse.

Adevăratul dascăl este caracterizat prin aceea că mintea sa se mișcă în armonie cu mințile elevilor săi, trăind împreună dificultățile și victoriile individuale deopotrivă. Printr-o comunicare generoasă între învățător și elev, prin oferta cu care învățătorul îi iese în întâmpinare copilului, se pot realiza punți trainice care să conducă la rezultate inedite. Trebuie să se realizeze, cu simț de răspundere și tact, transferul setului de valori propice creativității de la învățător la elevi. Întreaga activitate trebuie să țină seama de flexibilitate, activismul și pasiunile școlare, încrederea în sine, de prezența unor disponibilități ale fiecărui copil, de spontanieitatea lor.

Figura 23. Pagină din revistă

Cu un format atractiv și ingenios (tip A4, 26-30 de pagini color cu poze și cu un aspect lucios), revista Școlii Gimnaziale Nr. 84 București, își atrage cititorii în cadrul numerelor corespunzătoare celor două semestre, printr-o adecvare a problematicii la interesele, preocupările și nevoile grupului receptor. În acest sens își găsesc loc în paginile ei articole creative în proză și în versuri, creații originale ale elevilor, articole de opinie pe marginea unor subiecte de interes școlar, interviuri, reportaje, jurnale de călătorie, etc.

Rubrici consacrate prin tradiție unor anumite domenii tratează: evenimente din viața clasei, a școlii (serbarea de Crăciun, de 1 Martie), evenimente susținute din plin de poze corespunzătoare, implicarea elevilor școlii în diferite parteneriate și proiecte cu caracter național și internațional.

Fiind o revistă de tip caleidoscop, între paginile ei se regăsesc și articole ce stimulează imaginația și creativitatea elevilor prin titluri și conținuturi interesante: „Dialogul rechizitelor”, „Simfonia umbrelor din noapte”, „Actul creației – act de magie”, etc. Pentru încurajarea și stimularea lecturii elevilor în fiecare număr se înscriu prezentări de carte însoțite de coperțile acestora.

Figura 24. Pagină din revistă

Figura 25. Pagină din revistă

Activitățile extrașcolare la care participă diferite clase ale școlii apar și ele în scopul cunoașterii inițiativelor și acțiunilor care definesc specificul și personalitatea instituției („Terorismul de lângă noi”, „Hallowen Day”, „Spring Day”), precum și statistica olimpicilor cu care școala se mândrește.

Jurnalele de călătorii ( „Un popas la Mănăstirea Argeșului”, „Vacanță în Bucovina”), rebusurile incitante, problemele de perspicacitate precum și rubricile de tip „Știați că…” atrag pe cititor și-l determină să găsească în revistă nu numai o sursă de amuzament, dar și de informare și formare a sufletului și a caracterului. La toate acestea contribuie și estetica și ingeniozitatea prezentării grafice, inventivitatea și originalitatea tehnoredactării precum și caracterul atractiv al pozelor.

Pentru un rezultat favorabil în evaluarea unei reviste trebuie să se țină seama de următoarele criterii:

– cunoașterea subiectului;

– stilul redactării;

– condiții gramaticale;

– tehnoredactare;

– grafică;

– condiții suplimentare.

Indiscutabil, cultivarea spiritului creativ al elevului depinde în mare măsură de capacitatea dascălului de a crea o atmosferă propice procesului de învățământ. El este coordonatorul principal dintre copil și lumea înconjurătoare, deschide posibilități de dobândire a unei experiențe proprii, sprijinindu-l în ordonarea și sistematizarea cunoștințelor.

Figura 26. Pagină din revistă

Publicarea creațiilor elevilor în revistele școlare contribuie la dezvoltarea personalității acestora. Activitatea de creație stimulează valorificarea aptitudinilor, a vocației, a talentului, încurajând competiția, asumarea de responsabilități, comunicarea, abordările bazate pe inițiativă și imaginație, dându-le elevilor sentimentul realizărilor împlinite. Formarea caracterului și desăvârșirea personalității morale se face prin educație. Pentru a fi siguri de succes, este necesar să promovăm noile relații învățător – elev bazate pe cooperare în procesul de predare – învățare – evaluare, elevii fiind astfel stimulați să formuleze întrebări pentru clarificarea propriilor idei, să-și expună mereu punctul de vedere.

Să nu uităm, că există adesea, în prima copilărie, o prospețime a imaginației, o curiozitate neobosită, un fel de geniu poetic, pe care savanții sau artiștii ajunși la maturitate nu le pot găsi decât cu mare greutate . Să valorificăm acestea din perspectiva relației învățător – elev, ca agenți direcți care contribuie la educarea creativității și formării personalității. Să respectăm dreptul copiilor de a se exprima liber, tratându-i ca pe niște egali !

2.4. Site – ul clasei

„Integrarea tehnologiilor în procesul educațional, atrage după sine mai mult decât utilizarea softurilor educaționale și nu înseamnă numai utilizare exclusivă în scop de informare. Internetul a revoluționat societatea modernă ca nici o tehnologie până la acest moment. Web-ul (World Wide Web sau WWW – pânza de păianjen mondială) este unul dintre cele mai interesante servicii oferite de rețeaua Internet, fiind instrumentul care a revoluționat accesul la Internet. Tim Berners-Lee, este considerat și astăzi „părintele Internetului”. (Costel Neicu-TIC în educație, pag. 54, 55, 56)

Cu avansarea tehnologiei și utilizarea pe scară largă a Internetului, devine crucial pentru noi, profesorii, de a le utiliza pe ambele într-o varietate de moduri . „De aceea, se impune pe toate căile acțiunea de a îmbunătăți în mod constant performanțele elevilor, concomitent cu încercarea de a atrage tot mai mulți părinți să se implice în activitatea educațională a copiilor lor și cu asigurarea unei transparențe cât mai mare a activităților desfășurate la clasă. Astfel, profesorul se află în situația de a gestiona și comunica o multitudine de informații către părinți și elevi.”( http://azilascoala.ro/public/prezentare_pdf)

Dar, cu tot efortul educatorului de a menține o legătură neîntreruptă cu părinții, „contactul pe care părinții îl au cu școala se rezumă la ședințele cu părinții și întâlnirile informale cu profesorii (consultațiile cu părinții), pe holurile instituției. Însă acest contact este insuficient și are efecte negative asupra motivației elevilor și părinților de a se interesa de procesul educațional, precum și asupra modului cum are loc comunicarea. Iar aceasta se întâmplă fiindcă avem de-a face cu un contact minimal, mai degrabă de control a activității elevilor decât de implicare în educația acestora.”( Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în școală și afaceri”, Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în școală”, pag. 53)

După cum se știe, părintele și profesorul sunt doi dintre cei mai importanți colaboratori ce contribuie la succesul educațional al elevului. Când părinții și profesorii comunică bine unii cu ceilalți, ei sunt capabili să susțină împreună procesul de învățare, care va avea consecințe pozitive directe asupra evoluției individuale a elevilor. Acest fapt necesită găsirea unor răspunsuri la întrebări ca următoarele:

„Cum se poate comunica în mod constant cu părinții fără a-i întrerupe din activitățile lor zilnice?

Cum se poate mări accesul la informațiile disponibile pentru părinți fără a genera mai mult efort din partea profesorilor, învățătorilor și educatorilor?

Cum putem face să le fie mai ușor părinților să se implice și să rămână preocupați de educația copiilor lor?

Implicarea părinților în procesul educațional prin intermediul Internetului este soluția care răspunde simplu acestor necesități”. ( http://azilascoala.ro/public/prezentare_pdf)

Stilul clasic de comunicare poate fi înlocuit cu comunicarea prin intermediul site-ului școlii în general sau site-ului clasei în special, site proiectat, creat și utilizat ca un instrument de învățare în beneficiul tuturor părților implicate. Cu alte cuvinte, un website care să poată fi folosit ca o adevărată platfomă educațională ce include informații de contactare a profesorului (adresa de e-mail, ore de consultații, ore de meditații etc.), resurse curriculare, activități propuse pentru extindere / activități de remediere (cum ar fi jocuri și activități de îndemânare), produse ale elevilor, instrumente de comunicare și instrumente de predare și învățare colaborativă. Un astfel de site, care încorporează tehnologiile educaționale ale secolului 21 precum și instrumente Web 2.0 are un impact pozitiv asupra elevilor, părinților și profesorilor, promovând beneficii ca:

oferă o locație pentru a publica munca elevilor, insuflând mândrie incomensurabilă elevilor a căror învățare este împărtășită cu alții;

facilitează organizarea unei bănci de resurse care să permită elevilor să acceseze cu ușurință resurse legate de unitățile de învățare și temele de studio;

promovează împărtășirea și schimbul de idei între profesori și elevi (resursele educatorilor fiind disponibile a fi partajate cu alți profesori, pentru a dezvolta oportunități de învățare profesionale);

creează o legătură între activitățile educative desfășurate la școală și cele de acasă;

dovedește profesionalism, evidențiind faptul că profesorul pregătește elevii integrand TIC în procesul de învățare.

Astfel, după părerea domnului profesor Badea Ion Vasile, „un site web poate fi static, adică sub forma unei prezentări (inclusiv cu imagini care se modifică la un anumit interval) sau dinamic, folosind o bază de date cu informații, conținut care se schimbă relativ repede, formulare de contact sau alte metode de interacțiune cu vizitatorii, fișiere audio-video, forum, blog etc.. Un site static poate fi comparat cu un tablou, în timp ce un site dinamic poate fi apropiat mai degrabă unei interacțiuni cu o persoană aflată de cealaltă parte a ecranului – pui întrebări și ți se oferă răspunsurile de care ai nevoie, ceri un anumit lucru (de exemplu, structura anului pre-universitar cu datele exacte ale vacanțelor) și ți se oferă. Cele mai importante lucruri la un site, indiferent dacă e static sau dinamic sunt următoarele:

a) design-ul

design-ul trebuie să nu fie complicat fiindcă, de regulă, complicat înseamnă și mare, ceea ce duce la o încărcare greoaie a site-ului;

culorile site-ului nu trebuie să fie nici prea tari, nici în compoziții obositoare (cu multe culori) fiindcă va respinge mai degrabă decât să atragă;

să nu conțină mult text într-o singură pagină; atunci când se dorește inserarea unui raport de activitate, de exemplu, este mai bine ca acesta să apară pe pagini succesive cu un meniu de navigare pentru accesul cât mai ușor – în felul acesta se evită pe de o parte îngreunarea unui site, iar pe de altă parte obosirea vizitatorilor/lectorilor.

b) structura

site-ul trebuie să aibă o structură clară și aerisită, care să permită o navigare simplă chiar și pentru cei care nu cunosc deloc școala sau clasa;

să conțină toată informațiile despre clasă și să nu existe pagini goale.

c) interactivitatea

să conțină elemente de interactivitate: un formular de contact etc.;

să aibă înglobat și un motor de căutare limitat la site;

să ofere servicii pentru utilizatori înregistrați: forum etc.

Orice site trebuie să fie verificat la finalul dezvoltării sale astfel încât să nu conțină erori, greșeli de ortografie, erori de formatare etc. De asemenea, el trebuie să fie întreținut permanent cu informații, pe măsură ce acestea suferă vreo modificare sau apar elemente noi.”( Badea Ion Vasile-Rolul TIC în educație și formare, lucrare de evaluare finală, noiembrie, 2011, Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în școală și afaceri”, Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în școală”, pag. 53, 54)

Pentru a exemplifica cele arătate mai sus, voi prezenta site-ul clasei mele realizat ca proiect pentru disciplina „Tehnologii informatice în managementul educațional”, sub coordonarea domnului profesor universitar doctor Bogdan Logofătu, o încercare timidă de realizare a unui site cu multe elemente statice, dar și puțin dinamism.

Site-ul a fost creat cu ajutorul browserului Google Sites, deoarece mi s-a părut că Google ar oferi cel mai simplu mod de a face informațiile accesibile tuturor celor care au nevoie de ele, prin existența unor instrumente de editare facile și multe alte beneficii: este gratuit, este personalizabil, nu are anunțuri și, fiind un produs Google, funcționează perfect cu Google Docs, YouTube, Google Calendar, albume web Picasa … totul la un click distanță. Crearea seamănă cu editarea unui document, unde poți controla întotdeauna cine are acces, fie că este vorba de tine, de elevii tăi, de părinții acestora sau de colegii din școala ta sau alte școli.

Pașii care trebuie urmați sunt ușori și simpli:

Deschizi browserul web și te duci la Google Sites – pagina de start

Figura 27. Pagina de start – Google Sites

Te conectezi cu numele de utilizator și parola pentru contul tău Google

Faci clic pe butonul „Create” de pe pagina Google Sites

Alegi un șablon sau faci clic pe „Browse the Gallery for more”. Navighezi printre șabloanele site-ului până când găsești unul care se potrivește cu nevoilor tale de proiect

Tastezi un nume pentru site. Google va genera automat un URL sau o adresă web pentru site-ul tău. Poți schimba URL-ul dacă dorești să utilizezi ceva în afară de versiunea generată automat.

Alegi o temă din meniu. Tema este o colecție de culori și imagini de fundal care va apărea pe site.

Introduci cuvântul generat de Google (caracterele ondulate). Acest pas de securitate te asigură că ești o persoană reală care produce un site web.

Figura 28. Butonul ”Create”

Figura 29. Navigarea printre șabloane

Figura 30. Pasul de securitate

Odată ce am creat site-ul, voi ajunge la pagina de start, unde numele site-ului apare în partea de sus și se văd trei butoane principale care vor folosi la construcția site-ului: „Creare pagină”, „Editare pagină” și „Mai multe acțiuni”.

Figura 31. Site-ul ”Clasa Crinelei Grigorescu” – pagina de start

Pagina creată se arată în bara laterală și va fi deschisă în modul de editare, astfel că butoanele „Creare”, „Editare”, „Mai multe butoane de acțiune” nu sunt vizibile.

Pagina de start este compusă din trei secțiuni în care se regăsesc o imagine, o strofă-manifest și două îndemnuri la învățătură, având la rândul ei alte trei subpagini: Activități extrașcolare, Documente și Evaluări. Fiecare subpagină creată pune la dispoziția părinților disponibilitatea activităților extrașcolare, transparența acestor activități constituind cartea de vizită a clasei, și oferă acestora posibilitatea să acceseze documentele importante care ghidează activitatea școlară a elevilor clasei precum și fișele de evaluare sau de studiu lucrate la școală sau date ca temă pentru acasă.

Figura 32. Site-ul ”Clasa Crinelei Grigorescu” – subpagina ”Activități extrașcolare”

Figura 33. Site-ul ”Clasa Crinelei Grigorescu” – subpagina ”Documente”

Figura 34. Site-ul ”Clasa Crinelei Grigorescu” – subpagina ”Evaluări”

Celelalte două pagini, „Programe și proiecte” și „Teme”, înlesnesc accesul la informații despre programele și proiectele în care sunt implicați elevii clasei, oferindu-le părinților posibilitatea de a fi la curent cu toate evenimentele educaționale și sociale organizate de școală, de a vizualiza produsele învățării realizate de copiii lor, de a obține detalii privind istoricul acestor activități, de a se implica efectiv în acțiunile desfășurate cu aceste ocazii. De asemenea, au acces permanent la informații despre progresele făcute de copiii lor, comportamentul acestora la școală, prezența, succesele obținute sau pot avea acces la fotografiile evenimentelor la care participă elevii.

În cadrul acestor pagini am introdus link-uri către alte site-uri care prezintă informații relevante referitoare la programele și proiectele în care sunt angajați elevii clasei mele, obiectivele urmărite prin desfășurarea acțiunilor educaționale la nivelul clasei, școlii sau comunității. Prin accesarea acestor link-uri, elevii găsesc exerciții propuse spre rezolvare sub formă interactivă, de jocuri educaționale, fișe virtuale de consolidare a cunoștințelor și abililităților noi dobândite, teme-proiect care se bazează pe învățarea colaborativă.

Elevii care lipsesc de la școală din motive obiective, părinții cu un program încărcat au acum cale liberă către resurse de învățare pe care nu le-au parcurs și pe care le pot găsi cu ușurință pe paginile site-ului, către parcurgerea cronologică a sarcinilor de învățare avute de copiii lor, a obiectivelor educaționale urmărite la clasă și a performanțelor obținute, astfel încât să înțeleagă care este nivelul motivației pentru învățare a copiilor lor pentru a-i putea susține în consecință mai activ.

Figura 35. Site-ul ”Clasa Crinelei Grigorescu” – Pagina ”Programe și proiecte”

Figura 36. Site-ul ”Clasa Crinelei Grigorescu” – Pagina ”Teme”

Prezentând aceste elemente, am vrut să punctez câteva din beneficiile aduse de această soluție inovativă de colaborare dintre principalii actori ai procesului instructiv-educativ, profesorul, elevul și părintele, prin intermediul site-ului clasei, via Internet:

Privind elevii:

Își optimizează îndemânarea de a folosi calculatorul;

Au la îndemână posibilitatea selectării diversificate a resurselor de studiu și a modului în care asimilează noile cunoștințe;

Își rezolvă sarcinile de lucru și temele pentru acasă și studiază suplimentar și alte materiale, accesându-le printr-un simplu clik;

Li se oferă o motivație în plus, rezultatele bune neîntârziind să apară;

Se realizează o legătură activă între activitățile educative desfășurate la școală și cele ce urmează a fi desfășurate acasă;

Învățătura capătă conotații distractive, atât de necesare acestei vârste;

Toate acestea se reduc la obținerea de calificative bune și foarte bune la teste și evaluări, la creșterea performanțelor școlare.

Privind părinții:

Au acces direct la informații concrete despre progresele sau regresele înregistrate de copiii lor, pe o anumită perioadă de timp, la toate obiectele de învățământ, la disciplină, la frecvența la cursuri, la diversele concursuri școlare;

Iau notă privind alertele care prevăd măsuri importante ce trebuiesc întreprinse pentru ameliorarea situației la învățătură și disciplină a elevilor;

Revăd subiectele de pe agenda ședințelor cu părinții trecute și viitoare, precum și concluziile și hotărârile luate pentru a se putea implica în activitatea asociației de părinți, a comitetului de părinți, jucând astfel un rol activ în viața școlii;

Pot controla lecțiile și temele copiilor, recomandările de studiu suplimentar, interacționând în timp real cu profesorul, cu alți părinți sau alți elevi din clasă;

Cunosc mai bine și au mai multe informații despre școala la care studiază copiii lor, înlesnind posibilitatea ca instituția să fie recunoscută ca „inovator în domeniul utilizării tehnologiilor informatice pentru îmbunătățirea procesului educațional”. (http://azilascoala.ro/public/prezentare_pdf)

Privind profesorii:

Pot conlucra mai rapid și mai facil cu părinții, reușind să câștige angajarea activă a acestora în acțiunile întreprinse pentru creșterea și ameliorarea performanțelor școlare;

Comunicarea cu părinții devine constantă și câștigă în eficiență;

Gestionează informațiile, comunicându-le cu consistență și în timp util;

Prin folosirea noilor tehnologii, măresc randamentul muncii lor, reușind să-și concentreze eforturile către individualizarea învățării, către dezvoltarea individuală a elevilor lor, sporind eficiența, valoarea activităților de predare-învățare-evaluare.

Privind faptele din toate unghiurile, există și o serie de dezavantaje ale acestui tip de comunicare, enumerând:

nu implică toți părinții clasei, ci doar pe aceia care au calculator și care știu să navigheze pe internet;

existența părinților care prefer comunicarea directă, întâlnirea „face to face”, calculatorul repugnându-le, dându-le strania senzație a comunicării cu un robot.

2.5. Calculatorul în munca mea de pregătire pentru lecții

Mediul școlar de azi, prin specialiștii săi, trebuie să manifeste deschidere către realitățile lumii actuale, folosind, asimilând, adaptând și valorificând eficient în raport cu beneficiarii săi direcți, elevii, dezvoltarea noilor tehnologii ale informațiilor și comunicării. De când au apărut în practica școlară, calculatorul și tehnologiile informatice au deschis noi orizonturi în procesul de instruire, pe care noi, profesorii trebuie să le valorificăm în activitatea noastră și a elevilor noștri.

În munca mea de pregătire a lecțiilor, un prim avantaj al utilizării TIC îl reprezintă acel spațiu virtual labirintic, Internetul, care îmi vine în întâmpinare cu două beneficii: pe de o parte, accesarea rapidă a unui volum enorm de informații, iar, pe de altă parte, orientarea legăturii cu aceste informații într-o manieră constructivă și eficientă. Având în vedere că astăzi eu, ca profesor, am acces la site-uri specializate, forumuri profesionale și platforme de învățare care pun la dispoziție sugestii, proiecte didactice, suporturi practice, diverse alte materiale inclusiv multimedia, pot să vizitez site-ul ministerului, al inspectoratului pentru a fi la curent cu programele de perfecționare apărute la care pot participa, informației de specialitate i se oferă o mai bună difuzare și un contact mai accesibil cu exemplele de bună practică ale colegilor. Astfel, fiind un cadru didactic bine pregătit, informat și aflat mereu în actualitatea meseriei sale, încerc să îndeplinesc una din condițiile asigurării succesului procesului instructiv-educativ.

Pot elabora și redacta pe calculator planificări, proiecte ale unităților de învățare, proiecte de lecții sau educaționale, schițe, desene, scheme, fișe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi. Aceste materiale, stocate sub formă de fișiere (arhivate), pot fi periodic actualizate, pot fi listate la imprimantă, apoi multiplicate pentru toți elevii clasei. De asemenea, există posibilitatea realizării unor baze de date (stocare de informații) care să permită regăsirea ulterioară a informațiilor depozitate astfel după anumite criterii, a unor statistici sau grafice care să ofere o ilustrare completă a evaluării și a progresului elevilor de-a lungul unei perioade îndelungate de timp, și acestea reprezentând aspecte care îmi ușurează și îmi îmbunătățesc activitatea la catedră.

Calculatorul îmi este prieten de nădejde, cu ajutorul lui pot realiza și folosi la clasă prezentări multimedia (Power Point sau Prezi), colecția de slide-uri contribuind la captarea atenției elevilor și la însușirea interactivă a unui volum mare de informații prin text animat, imagini statice sau animate, sunete, imagini video.

Mă sprijină, de asemenea, în integrarea cu succes în viața școlară obișnuită a elevilor cu CES, fie că este vorba despre cei cu dificultăți de învățare, fie despre cei cu diferite dizabilități sau diverse tulburări. Astfel, elevul A. S. din clasa mea, suferind de deficiență mintală ușoară, comportament cu note autiste, dislexie, disgrafie, limbaj fragmentat, ecolalie, bizarerii comportamentale, instabilitate psihomotorie, având o capacitate de înțelegere mult redusă față de ceilalți colegi, a avut progrese semnificative când a început să folosească la școală laptopul sau tableta pentru a lua notițe sau pentru a rezolva diverse exerciții la limba română sau engleză, matematică sau științe, nemaifiind necesar să scrie de mână, acțiune dificilă și chinuitoare pentru el. În cazul elevilor cu dificultăți de învățare, de un real folos a fost faptul că TIC-ul mi-a oferit posibilitatea realizării mult mai facile a unor documente de lucru adaptate nevoilor și ritmurilor de învățare diferite ale elevilor.

Am utilizat tehnologia informației pentru a stimula imaginația elevilor și pentru a facilita transferul achizițiilor învățării în viața de zi cu zi. Am pus accentual pe introducerea și utilizarea tehnologiei în instruirea elevilor, folosind metoda proiectului pentru a ridica nivelul de performanță al elevilor și a le dezvolta competențe necesare secolului XXI.

După cum se știe, învățarea bazată pe proiecte este un model de instruire centrat pe elev, tip de învățare care dezvoltă cunoștințe și capacități într-un domeniu prin sarcini de lucru ce promovează investigația și demonstrația, rezolvarea de probleme, luarea deciziilor, documentarea. Proiectele servesc obiective operaționale specifice, curriculumul prin proiect fiind orientat de întrebări importante care leagă aceste obiective și gândirea elevilor de viața cotidiană. În același timp, proiectul implică și metode de evaluare multiple și continue, elevii demonstrându-și cunoștințele și competențele prin intermediul performanțelor și produselor activității care sunt publicate, prezentate sau afișate.

Astfel, predarea – învățarea și evaluarea unității de învățare „Corpuri” la disciplina Științe din aria curriculară Matematică și Științe am realizat-o prin intermediul metodei proiectului, elevii având de creat un pliant, o prezentare Power Point, o broșură și un buletin informativ, utilizând tehnologia informațională. TIC a propus elevilor o multitudine de moduri concrete în susținerea dezvoltării competențelor de comunicare și de studiu individual. Prin concretizarea acestui proiect de grup elevii au comunicat și au colaborat atât între ei cât și cu profesorul (și prin intermediul poștei electronice), instrumentele on-line pentru crearea colaborativă a pliantului, broșurii, buletinului informativ și a prezentării, acceptând formatare, încărcare de imagini, comentarii, tabele, formule. Elevii au fost invitați prin email să colaboreze, iar evidența modificărilor efectuate documentelor collaborative existând în cloud. Astfel, documentele, fiind stocate online, au putut fi accesate de oriunde a existat acces la Intenet și au fost publicate pe site-ul clasei. Învățarea prin documentare, comunicare, colaborare încurajează auto-controlul elevilor și gândirea de ordin superior, elevii fiind stimulați să experimenteze ceea ce învață, să aplice în practică cunoștințele dobândite.

Mergând pe această linie a colaborării și comunicării, pot completa și cu valoarea adăugată de calculator la creșterea calității în educație prin dezvoltarea de proiecte educaționale în parteneriat cu alte școli la nivelul comunității locale, la nivel județean, național și chiar internațional, unde principalul mijloc de comunicare între școli, profesori, elevi îl reprezintă calculatorul. Posibilitatea realizării unor astfel de proiecte între școli din toate colțurile țării sau chiar ale lumii determină dezvoltarea competențelor de lucru prin colaborarea noastră, a cadrelor didactice, realizând împreună cu elevii noștri activități ce se desfășoară în spațiul virtual, folosindu-ne de instrumente diverse ca: blogul, chat-ul, forumul de discuții, diferitele platforme naționale sau europene, prin care ne putem lărgi orizontul cultural și de cunoaștere atât noi, cât și elevii.

Nu pot să închei acest subcapitol fără evidențierea rolului calculatorului în predarea creativă, încurajându-mă să folosesc la clasă metode inventive, ingenioase pentru a transforma clasicul proces de învățare într-un proces incitant, eficient, interesant, care să deștepte curiozitatea. Mulți autori pedagogi sugerează că ar trebui să cuprindem creativitatea ca obiectiv educațional în mod explicit, în cadrul lecțiilor noastre. Învățarea Bazată pe Jocuri (Game Based Learning – Învățarea Bazată pe Jocuri) reprezintă punerea în practică a jocurilor cu obiective educaționale drept instrumente care sprijină pregnant procesul de învățare. Astfel, la cursurile parcurse în cei doi ani la Master am învățat să proiectez și să implementez propriile jocuri educaționale care au relevanță directă asupra obiectivelor specifice învățării, incluzând și funcționalități educaționale (urmărirea progresului și evaluarea) cu ajutorul aplicației <e-Adventure> dezvoltată de un grup de cercetători de la Universitatea Complutense din Madrid. Ceea ce este remarcabil este că poți fi creator de jocuri 2D fără să ai cunoștințe și abilități de programare, iar aplicația este „open-source” și gratuită. Jocul creat, „Anotimp”, poate fi folosit cu succes la orele de limba română sau de științe la clasa a II-a, fiind joc de tip point and click, unde jucătorul explorează lumea virtuală cu ajutorul mouse-ului. Jocul poate fi oricând îmbunătățit și adaptat, iar eu devin astfel „designer de jocuri digitale”.

Concluzii

În urma studiului de caz efectuat, în condițiile unei investigații de ordin calitativ și cantitativ, ca și pe temeiul unor elemente teoretice referitoare la instruirea asistată de calculator, se conturează o serie de concluzii cum ar fi:

dacă elevii au abilități de mânuire a calculatorului, atunci introducerea resurselor TIC în educație și învățământ este propice, benefică, ducând instant la creșterea performanțelor școlare;

IAC prin lecții digitale proprii se transformă într-un mediu educațional real doar în condițiile manifestării mai multor factori: un traseu instrucțional definit de selectarea și practicarea unor strategii coerente de învǎțare, produse pedagogice relevante, deprinderi și priceperi tehnice în domeniul informaticii, dotarea cu hardware și software a instituției școlare, munca în echipe multidisciplinare;

aplicarea de elemente de software educațional deja existent sau de concepție proprie este o modalitate de predare-învățare-evaluare net superioară față de învățarea de tip tradițional;

toate secvențele asistate de calculator care alcătuiesc un program de învățare eficient organizat, logic, pedagogic și didactic provoacă la stadiul de elev o nouă experiență de învățare, centrată pe elev, pe metamorfozarea acestuia din obiect în subiect al educației;

intervenția totală sau parțială a calculatorului în lecție reprezintă o modalitate certă de ameliorare a rezultatelor școlare ale educabililor, îi încurajează să aibă o atitudine deschisă față de învățare, activează interesul, făcând să acționeze ca o pârghie în înțelegere;

aplicațiile educaționale proiectate și integrate duc la creșterea numărului de exerciții, elevii înregistrând progrese evidente prin rezolvarea sarcinilor de lucru primite într-un timp din ce în ce mai scurt, numărul de erori în rezolvare scăzând invers proporțional cu numărul de aplicații parcurse, prin asigurarea unui feed-back imediat însoțit de recompense atrăgătoare, diverse și amuzante.

În instruirea asistată de calculator, diada evaluare – autoevaluare este încununată de semnul distinctiv al obiectivității, înlăturând în totalitate intervenția subiectivismului care influența negativ notarea, oferind feed-back instant atât elevului cât și cadrului didactic. Acum elevul își optimizează activitățile prin forțe proprii, totul fiind pus în valoare de conștientizarea profitului propriului proces de evaluare. Sub acest aspect am constatat:

găsirea prin exercițiu practic de către profesori și elevi a feed-back-ului reglator și a evaluării formative prin aplicații digitale, înțelegerea implicațiilor benefice ale evaluării alternative în predare – învățare, realizând o modificare a concepției elevului și profesorului asupra evaluării cu funcție de corijare și îmbunătățire, nu de sancționare;

datorită faptului că evaluarea prin intermediul calculatorului influențează în bine performanța școlară, elevul își compară propriile performanțe, acest tip de evaluare eliminând în totalitate clasificarea;

maniera de lucru în timpul unei ore asistate de computer este degajată, elevii efectuează sarcinile de lucru cu naturalețe, unii exprimându-și dezamăgirea sau mulțumirea prin onomatopee, calificative, etichete, mimică sau gestică, percepând eroarea ca pe un element pozitiv și folositor în a remedia greșelile;

testele interactive sumative proiectate în quiz-uri oferă corectare și evaluare imediată, precum și o bază de date referitoare la cunoștințele evaluate, atât la nivelul elevului, cât și al clasei.

Gradul de participare a elevilor la activitățile instructiv – educative asistate de calculator este cu mult ridicat, ei demonstrând o motivație crescută a învățării, elementele de joc din aplicațiile virtuale, interactivitatea lor, stimulii imagistici și auditivi îndemnându-i să se angajeze în rezolvarea sarcinilor de lucru pentru a-și mări bagajul informațional.

În cadrul grupurilor clasei se intensifică relațiile pline de dinamism dintre membrii acestora, comunicarea, cooperarea și colaborarea în efectuarea sarcinilor comune de lucru ducând la eliminarea totală a competiției individuale în favoarea celei de grup.

În condițiile activităților remediale desfășurate la calculator cu elevii cu dificultăți de învățare, care au de rezolvat sarcini diferențiate, instruirea asistată de calculator îi poziționează pe aceștia pe locuri privilegiate și invidiate de restul grupului, rezultatul fiind creșterea stimei de sine a celui în cauză, nemaifiind stigmatizat și etichetat de grup ca în sistemul traditional, când acești elevi prestează același tip de activitate.

Îmbinând tradiționalul cu modernul, aplicând strategii innovative de predare-învățare-evaluare, învățătorul care folosește la clasă aplicații digitale proprii sau open-source reușește să determine un optim motivașional în rândul elevilor săi astfel încât să sporească performanțele lor școlare.

Bibliografie

[1] ***Ghid metodologic de implementare a TIC în curriculumul național (2011), București

[2] Adăscăliței Adrian și Brașoveanu Radu, (2002 – 2003), Curs de instruire asistată de calculator, Iași

[3] Cerghit, Ioan, (2002), Sisteme de instruire alternative și complementare – Stiluri și strategii, Editura Aramis, București

[4] Liviu Constandache, Radu Vasile, 2010, Curs tehnologia informației și comunicațiilor, București

[5] Husac, Melexina, (2006), Școlarul mic și calculatorul în Învățământul primar. Revistă dedicată cadrelor didactice, nr. 1 – 3/2006, Editura Miniped, București

[6] Istrate, O. (2008) In Romania, 7 profesori din 10 prefera ajutorul calculatorului. Elearning.Romania, Bucuresti: TEHNE- Centrul pentru Dezvoltare si Inovare în Educație, http://www.elearning.ro.

[7] Istrate, O. (2010), Efecte si rezultate ale utilizării TIC în educație. În: Vlada, M. (coord.), Conferința Națională de Învățământ Virtual. Bucuresti: Editura Universității din Bucuresti.

[8] Jinga Ioan, Istrate Elena (coordonatori), (2007), Manual de Pedagogie, Editura ALL

[9] Logofătu, Michaela, (2008), Instruire asistată de calculator, Proiectul pentru învățământul rural

[10] Logofătu Michaela, Utilizare PC și Internet, Proiectul pentru învățământul rural, 2007

[11] Neicu Costel, (2011), TIC în educație, Proiectul Inovație și performanță în dezvoltarea profesională a cadrelor didactice din mediul urban, București

[12] Noveanu, Eugen și Istrate, Olimpius, (2005), Proiectarea pedagogică a lecțiilor multimedia, București

[13] Noveanu, G.N. and Vlădoiu, D., (2009), Folosirea tehnologiei informației și comunicării în procesul de predare – învățare. Educația 2000+, București

[14] .Noveanu, E. (coord.), (2004), Impactul formativ al utilizării AeL în educație.

București: TEHNE- Centrul pentru Inovare în Educație. Online: www.tehne.ro/resurse/TEHNE_Impact_formativ_AEL_2005.pdf

[15] Vasile Poenaru, Calculatorul, prietenul nostru, Ed.Coresi, București, 2005

[16] Toma Steliana (coord. ), Găbureanu S, Făt S., Novak C., (2009), Instruirea în societatea cunoașterii: Impactul programului Intel Teach în România, București

[17] Velea, S., (2009), Noile tehnologii în educație – între slogan și impact autentic în activitatea de predare-învățare, în "Tehnologii moderne în educație și cercetare, CNIV 2009, Editura Universității din București

[18] Velea, S. (2009). Noile tehnologii în educație – între slogan și impact autentic în activitatea de predare-învățare. În: Tehnologii moderne în educație și cercetare. CNIV 2009. București: Editura Universității din București

[19] Voicu A., Ținică S., (2001), în Ghid metodologic, Tehnologia Informației și a Comunicațiilor – învățământ primar, pg. 51

[20] Vlădoiu Daniela, (2005), Instruire asistată de calculator, Proiectul pentru Învățământul Rural

http://azilascoala.ro/public/prezentare_pdf)

http://liciniu.ro/MyFiles/Cap_I.pdf

http://www.classtools.net/widgets/fruit_machine_9/tMA9S.htm

http://www.classtools.net/connect/201505_MZiXkF

http://www.isamultimedia.ro/inmultire_cu_8.html

http://www.isamultimedia.ro/la_pescuit.html

http://www.isamultimedia.ro/inmultire_sirena.html

http://www.isamultimedia.ro/iepurasul.html

http://www.didactic.ro/jocuri/ispita-fructelor

http://LearningApps.org/display?v=pt2hecuq101 http://iteach.ro/experientedidactice/avantajele-integrarii-tic-in-activitatea-didactica

Comunicarea la distanţă, în mediul educaţional preşcolar

http://lectura.bibliotecadigitala.ro/Proiecte_didactice/Strategii%20de%20consolidare%20a%20cooperarii%20scoala-familie-comunitate.pdf

http://www.robotics.ucv.ro/flexform/aplicatii/ite/Badea%20Ion%20Vasile%20-%20Rolul%20tic%20in%20educatie%20si%20formare/tic2.htm (Badea Ion Vasile-Rolul TIC în educație și formare, lucrare de evaluare finală, noiembrie, 2011

http://www.ecomunitate.ro/upload/instruire/pdf/Modul%208%20School%20Development.pdf (Modulul 8-aplicarea TIC în școală, Cursul Utilizarea calculatorului personal; aplicarea TIC în școală și afaceri)

http://cdmbuntu.lib.utah.edu/utils/getfile/collection/wc-ir/id/27/filename/28.pdf

Anexe

Figura 37. În fața provocărilor

Figura 38. Realizări ale copiilor-Buletin informativ

Figura 39. Realizare a elevilor – Broșura

Figura 40. Realizare a elevilor – Pliant

Figura 41. Realizare a elevilor – Prezentare PPT

Figura 42. Scenă din jocul „Anotimp” creat de mine

Figura 43. Altă scenă din același joc

Figura 44. Entuziasm în fața calculatorului