IMPLEMENTAREA APLICAȚIEI E-DECANAT LA FACULTATEA FIZICĂ ȘI INGINERIE A USM 526.1 CALCULATOARE Teză de an Șef Departament : _____________ Nedeoglo… [621954]

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA FIZICĂ ȘI INGINERIE
DEPARTAMENTUL FIZICA APLICATĂ ȘI INFORMATICĂ

CIOBANU MIHAI

IMPLEMENTAREA APLICAȚIEI E-DECANAT LA
FACULTATEA FIZICĂ ȘI INGINERIE A USM
526.1 CALCULATOARE
Teză de an

Șef Departament : _____________ Nedeoglo Dmitr ii, dr. hab., prof. univ.

Conducător științific: _______________ Beldiga Maria , dr., lect. univ.

Autorul: _______________

CHIȘINĂU -2016

2
CUPRINS
LISTA ABREVIERILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 3
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 4
I. ANALIZA LIMBAJELOR DE PROGRAMARE WEB ………………………….. ………………………….. …… 5
1.1 Limbajul de programare PHP ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 5
1.2 Limbajul de marcare CSS ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 8
1.3 Baze de date MySQL ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 9
1.4 Laravel Framework ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 9
1.5 Librăria JQuery ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 10
II. IMPLEMENTAREA APLICAȚIEI E -DECANAT ………………………….. ………………………….. …….. 13
2.1 Administrare de către studenți și Cadre didactice ………………………….. ………………………….. …… 14
2.2 Administrare de către administrator ………………………….. ………………………….. …………………….. 17
Concluzie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 29
Referințe bibliografice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 30

3
LISTA ABREVIERILOR
TI – Tehnologia informației
PHP – Personal Home Page
LAMP – Linux -Apache -MySQL -PHP/Perl/Python
WAMP – Windows -Apache -MySQL -PHP/Perl/Python
MVC – model -view -controller
JQ – jQuery
CSS – Cascading Style Sheet
jQuery UI – jQuery User Interface

4
INTRODUCERE
În ziua de azi tehnologiile informaționale cunosc un avânt considerabil, în comparație
cu anii precedenți. Astăzi, practic, totul se face cu ajutorul aplicațiilor web, începând cu plăți,
transferuri bancare și terminând cu aplicații web de comunicare între două persoane la distanță,
care sunt mult mai simple decât aplicațiile bancare.
Odată ce domeniul TI cunoaște o dezvoltare atât de rapidă, nici noi nu putem rămâne în
urmă. Pentru aceasta, ne-am propus crearea și implementarea aplicației web, e-Decanat, care va
facilita depunerea oricărui tip de cere spre o instituție, departament, sau lucrător individual.
Acest soft conține un constructor care permite crearea mai multor tipuri de cereri. Cererile pot fi
depuse de un utilizator înregistrat în cadrul unei instituții sau de un lucrător al sistemului.
Pentru dezvoltarea acestui soft am folosit:
 Limbajul de programare back -end: Php 5.6+
 Front -end: Materialize Framework
 Baze de date: MySql
 Framework: Laravel 5.1
 Librarii: Jquery 2.1+
Actualitatea aplicației e-Decanat
Aplicația e -Decanat este foarte actuală pentru zilele noastre, din motiv că orice instituție
de învățământ sau orice persoană o poate utiliza pentru a crea și completa diverse tipuri de cereri.
Scopul aplicației e -Decanat
E-Decanat se propune pentru început să faciliteze depunerea oricărui tip de cere spre o
instituție, departament, sau lucrător individual. Acest soft va conține un constructor care va
permite crearea mai multor tipuri de cereri. Cerer ile vor pu tea fi depuse de un utilizator
înregistrat în cadrul unei instituții sau de un lucrător al sistemului.

5
I. ANALIZA LIMBAJELOR DE PROGRAMARE WEB
1.1 Limbajul de programare PHP
PHP-ul este un limbaj de programare folosit inițial pentru a produce pagini web
dinamice. În prezent el este folosit pe scară largă în dezvoltarea paginilor și aplicațiilor web. Este
unul din cele mai importante limbaje de programare web open -source și server -side, existând
versiuni disponibile pentru majoritatea web serverilor și pentru toate sistemele de operare.
PHP-ul este unul din cele mai folosite limbaje de programare server -side, conform unui
studiu efectuat de Netcraft în aprilie 2002, apărând pe 9 din cele 37 milioane de domenii
cercetate în studiu.
Popularitatea de care se bucură acest limbaj de programare se datore ază următoarelor
caracteristici :
 Familiaritatea : sintaxa limbajului este foarte ușoară combinând sintaxele unora din cele
mai populare limbaje Perl sau C
 Simplitatea : sintaxa limbajului este destul de liberă. Nu este nevoie de includere de
biblioteci sau de directive de compilare, codul PHP inclus într-un document executâ ndu-
se între marcajele speciale
 Eficiența : PHP-ul se folosește de mecanisme de alocare a resurselor, foarte necesare unui
mediu multi utilizator, așa cum este web-ul
 Securitate : PHP-ul pune la dispoziția programatorului un set flexibil și eficient de măsuri
de siguranță;
 Flexibilitate : fiind apărut din necesitatea dezvoltării web-ului, PHP a fost modularizat
pentru a ține pasul cu dezvoltarea diferitelor tehnologii. Nefiind legat de un anumit server
web, PHP-ul a fost integrat pentru numeroasele servere web existente: Apache, IIS, Zeus,
server, etc.
 Gratuitate : este probabil cea mai importantă caracteristică a PHP-ului. Dezvoltarea PHP-
ului sub licența open -source a determinat adaptarea rapidă a PHP-ului la nevoile web-
ului, eficie ntizarea și securizarea codului
PHP este simplu de utilizat, fiind un limbaj de programare structurat, ca și C-ul, Perl-ul
sau începând de la versiunea 5 chiar Java, sintaxa limbajului fiind o combinație a celor trei.
Datorită modularității sale poate fi folosit și pentru a dezvolta aplicații de sine stătătoare , de
exemplu în combinație cu PHP-GTK sau poate fi folosit ca Perl sau Python în linia de comandă.
Probabil una din cele mai importante facilități ale limbajului este conlucrarea cu majoritatea

6
bazelor de date relaționale, de la MySQL și până la Oracle, trecând prin MS Sql Server,
PostgreSQL, sau DB2.
PHP poate rula pe majoritatea sistemelor de operare, de la UNIX, Windows, sau Mac
OS X și poate interacționa cu majoritatea serverelor web. PHP foloseș te extensii specifice pentru
fișierele sale: .php, .php3, .ph3, .php4, .inc, .phtml. Aceste fișiere sunt interpretate de către
serverul web iar rezultatul este trimis în formă de text sau cod HTML către browser -ul clientului.
Limbajul de programare PHP conține variabile care ne ajută în timpul programării:
1.1.1 Variabilele globale
 $GLOBALS – pot fi accesate toate variabilele globale care sunt accesibile script -ului PHP
curent; acest vector este indexat chiar prin numele variabilelor globale. Această variabilă
super globală este accesibilă începând cu versiunea 3.0.0
 $_SERVER – conține o serie de variabile ale căror valori sunt setate de server -ul web;
majoritatea valorilor variabilelor din acest vector depind de mediul de execuție al script –
ului curent . Este o variabilă care conține informații cum ar fi headere, locația scriptului,
sau informații despre vizitator și browser. Este posibil ca în funcție de setările fiecărui
server și browser să nu fie active toate informațiile specificate de această variabilă.
 'PHP_SELF ' – conține numele fișierului unde se execută scriptul curent, relativ la
rădăcină . Constanta __FILE__ conține toată calea și numele fișierului curent.
 'GATEWAY_INTERFACE ' – Returnează versiunea CGI utilizată pe.
 'SERVER_NAME ' – Numele server -ului de hosting unde se execută scriptul curent. Dacă
scriptul rulează pe un host virtual, aceasta va conține valoarea definită pentru acel host
virtual.
 'SERVER_SOFTWARE ' – Returnează un șir de identificare al server -ului dat în header
ca răspuns la cerere.
 'SERVER_PROTOCOL ' – Numele și versiunea protocolulu i prin care este cerută pagina.
 'REQUEST_METHOD ' – returnează metoda utilizată pentru accesarea.
 'REQUEST_TIME' – Valoarea timestamp dată la pornirea cererii.
 'QUERY_STRING ' – Șirul de interogare, dacă este, de la pagina care a fost accesată.
 'DOCUMENT_ROOT ' – Directorul rădăcină unde este rulat scriptul curent, așa cum este
definit în fișierul de configurație al serverului.
 'HTTP_ACCEPT ' – Conținutul header -ului acceptat de la cererea curentă, dacă este unul.
 'HTTP_ACCEPT_LANGUAGE ' – Conține limbajul trimis de cererea curentă prin header,
dacă exista.

7
 'HTTP_CONNECTION ' – Conține informații despre conexi unea trimisă de cererea
curentă prin header, dacă există.
 'HTTP_HOST ' – Conține informații despre host, header -ul de la cererea curentă, dacă
există.
 'HTTP_REFERER ' – Adresa paginii (dacă este) de unde a venit user-ul în pagina curentă.
Aceasta este setată de către browser. Nu toate browserele setează această valoare, și chiar
unele au posibilitatea de a modifica HTTP_REFERER așa cum vor.
 'HTTP_USER_AGENT ' – Conține semnătura browser -ului trimisă prin header la cererea
curentă, dacă există.
 'REMOTE_ HOST ' – Numele host-ului user-ului care vede pagina curentă. Este inversul
DNS -ului user-ului bazat pe REMOTE_ADDR.
 'REMOTE_PORT' – Portul prin care user-ul comunică cu serverul web.
 'SCRIPT_FILENAME' – Calea absolută unde se execută scriptul curent.
 'SERVER_ADMIN' – Valoarea dată de directiva SERVER_ADMIN (pentru Apache) în
fișierul de configurare al web serverului. Dacă scriptul rulează pe un host virtual, acesta
va conține valoarea definită pentru acel host virtual.
 'SERVER_PORT ' – Portul de pe server care este folosit pentru comunicare pe web.
Pentru setările standard, acesta este ' 80 '; pentru SSL, de exemplu, se va schimba cu
oricare port definit în transmisia securizată HTTP.
 'SERVER_SIGNATURE ' – Conține un șir care cuprinde versiunea serverului și numele
host-ului virtual dacă este.
 'SCRIPT_NAME ' – Conține calea către scriptul curent. Acesta este util pentru pagini care
trebuiesc definite către ele însuși. Constanta __FILE__ conține calea completă și numele
de fișier al scriptului curent.
 'REQUEST_URI ' – URI care este dat pentru accesarea paginii curente.
1.1.2 Variabilele pentru trimiterea datelor
 $_GET – este o variabilă array globală.
 $_POST – este de asemenea o variabilă array globală.
 $_GET și $_POST conțin variabile primite de script prin intermediul unor transferuri care
folosesc metodele HTTP get, respectiv post.
1.1.3 Variabilele HTTP cookies
 $_COOKIE conține valorile variabilelor care conțin informații referitoare la cookie -urile
păstrate pe calculatorul utilizatorului care accesează pagina web.

8
 $_FILES conține variabile primite de script prin intermediul încărcărilor de fișiere prin
metoda post.
 $_ENV conține variabile disponibile prin intermediul mediului în care este executat.
1.1.4 Variabilele pentru cereri
 $_REQUEST conține variabile disponibile prin intermediul oricărui tip de mecanism cu
ajutorul căruia utilizatorul poate introduce date. Este de tip array și conține valorile
variabilelor $_GET , $_POST , și $_COOKIE.
 $_SESSION conține variabile care corespund sesiunii curente a script -ului, sub formă de
array.
1.1.5 Variabile de mesaje de eroare
 $php_errormsg – este o variabilă ce conține ultimul mesaj generat de către PHP. Această
variabilă este folosită în scopul de a vedea ce eroare apare și doar dacă opțiunile de
configurare a erorilor track_errors este pornită [3].
1.2 Limbajul de marcare CSS
Există o mulțime de Framework -uri CSS, cum ar fi: Bootstrap, Cascade Framework,
Foundation, Ink, Kube, Materialize, Pure CSS, Responsee, etc. La crearea aplicației e-Decanat
am utilizat Materialize Framework și Bootstrap.
Materialize Framework este un limbaj de design care combină principiile clasice de
design cu inovația și tehnologia. Acest Framework a fost creat și proiectat de Google, al caărui
obiectiv este de a dezvolta un sistem de proiectare care permite o implementare pe diferite
platforme. Materialize definește relația dintre spațiu și mișcare, care ne permite să facem o
paralelă între ceea ce vedem pe ecran și lumea reală. Această tehnologie este utilizată pentru a
facilita creativitatea și inovarea.
Bootstrap este o librărie front -end gratuită și open -source pentru crearea paginilor și
aplicațiilor web. Bootstrap este compatibil cu cele mai recente versiuni ale browserelor Google
Chrome, Firefox, Internet Explorer, Opera și Safari. El este modular și constă în principal dintr -o
serie de foi de stiluri care implementează diferite componente ale setului de instrumente. Pe
lângă elementele HTML obișnuite, Bootstrap conține alte elemente de interfață utilizate în mod
obișnuit. Acestea includ butoane cu funcții avansate (de exemplu, gruparea de butoane sau
butoane cu opțiunea drop-down, liste de navigație, filele orizontale și verticale, navigare,
navigare prin pesmet, paginația, etc), etichete, capabilități avansate, tipografic miniaturi, mesaje
de avertizare și o bară de progres. Componentele sunt implementate ca clase CSS, care trebuie să
fie aplicate anumitor elemente HTML dintr -o pagină. Bootstrap vine cu mai multe componente

9
JavaScript în formă de plugin -uri jQuery . Ele oferă elemente suplimentare de interfață de
utilizator, cum ar fi casetele de dialog, tooltip -urile, și caruselele [4,5,6,7] .
1.3 Baze de date MySQL
MySQL este un sistem de gestiune a bazelor de date relaționale. Deși este folosit foarte
des împreună cu limbajul de programare PHP, cu MySQL se pot construi aplicații în orice limbaj
major.
Există multe scheme API disponibile pentru MySQL ce permit scrierea aplicațiilor în
numeroase limbaje de programare pentru accesarea bazelor de date MySQL, cum ar fi: C, C++,
C#, Java, Perl, PHP, Python, FreeBasic, etc., fiecare dintre acestea folosind un tip specific de
API. O interfață de tip ODBC denumită MyODBC permite altor limbaje de programare ce
folosesc această interfață, să interacționeze cu bazele de date MySQL cum ar fi ASP sau Visual
Basic. Licența GNU GPL nu permite încorporarea MySQL în softuri comerciale; cei care doresc
să facă acest lucru pot achiziționa, contra cost, o licență comercială de la compania producătoare,
MySQL AB. MySQL este componentă integrată a platformelor LAMP sau WAMP.
Popularitatea sa ca aplicație web este strâns legată de cea a PHP-ului care este adesea combinat
cu MySQL și denumit Duo-ul Dinamic. În multe cărți de specialitate este precizat faptul ca
MySQL este mult mai ușor de învățat și folosit decât multe din aplicațiile de gestiune a bazelor
de date, ca exemplu comanda de ieșire fiind una simplă și evidentă: „exit” sau „quit”.
Pentru a administra bazele de date MySQL se poate folosi modul linie de comandă sau,
prin descărcare de pe internet, o interfață grafică:MySQL Administrator și MySQL Query
Browser. Un alt instrument de management al acestor baze de date este aplicația gratuită, scrisă
în PHP, phpMyAdmin.
PhpMyAdmin este un sistem de gestiune a bazelor de date MySQL liber, open source,
scris în PHP și destinat administrării bazelor de date prin intermediul unui browser web. Prin
phpMyAdmin se pot întreprinde diverse operații cum ar fi crearea, modificarea sau ștergerea
bazelor de date, tabelelor, câmpurilor sau rândurilor , executarea de comenzi SQL [8,9] .
1.4 Laravel Framework
Laravel este un framework PHP gratuit și open -source destinat pentru dezvoltarea
aplicații lor web după modelul MVC. Laravel își propune să facă procesul de dezvoltare a unei
aplicații web unul plăcut pentru dezvoltator. Laravel este accesibil, oferind instrumente puternice
necesare pentru aplicatii mari, robuste. Laravel conține următoarele caracteristici:

10
 Eloquent ORM este o implementare PHP avansată, oferind în același timp, metode
interne de aplicare a constrângeri lor asupra relațiilor dintre baza de date și obiecte.
Urmând modelul de înregistrare activ, eloquent ORM prezintă tabele de baze de date ca
clase, cu propriile lor instanțe de obiect e.
 Constructor de interogare , oferă o alternativă mai directă de acces la baza de date cu
elocventul ORM. În loc să solicite interogări le SQL să fie scrise direct, constructor ul de
interogare Laravel oferă un set de clase și metode de interogări constru ite în mod
programatic.
 Logica de aplicare este o parte integrantă a aplicațiilor dezvoltate, puse în aplicare , fie
prin utilizarea de controlere, fie ca parte a declarațiilor de rută.
 Rutare inversă definește o relație între legături și rute, ceea ce face posibil ca modificările
ulterioare la rutele care urmează să fie propagate automat în linkuri relevante.
 Clasa de auto încărcare prevede încărcare a automată a claselor PHP, fără a fi nevoie
întreținere a manuală a căilor de incluziune.
 Combinarea mai multor template -uri cu un model de date pentru a produce un rezultat.
Mai mult, serviciile Laravel pot fi apelate de template -uri Blade, iar motorul de
templating în sine poate fi extins cu directivele personalizate.
 Containere IOC , fac posibilă , pentru obiecte le noi, ca ele să fie generate urmând
inversiunea de control al principiului COI.
 Migrații le asigura un control al sistem ului pentru scheme le de baze de date, ceea ce face
posibil să se asocieze modificări le aplicației codebase și modificările necesare în
structura bazei de date.
 Unitatea de testare este furnizat ca parte integra tă a Laravel, care conține în sine teste
unitare care detectează și previn erorile .
 Paginație automată simplifică sarcina de punere în aplicare a paginație, înlocuind punerea
în aplicare manuală cu metode obișnuite abordări automatizate integrate în Laravel.
 Formularul de solicitare este o caracteristică a Laravel 5 , care are ca rezultat invocări
automate a metodelor de validare a formei și generarea formei actuale [1,2] .
1.5 Librăria JQuery
jQuery este o platforma de dezvoltare JavaScript care oferă webmasterilor oportunitatea
de a ușura anumite procese ce pot implica managementul inter-browser al evenimentelor,
traversarea arborelui DOM in HTML, animații de tip AJAX, si altele. De regula, aceasta

11
platforma este utilizată îndeosebi pentru a rezolva anumite probleme ce țin de programarea web,
astfel încât diferite sarcini dinamice care nu pot fi realizate prin intermediul unui limbaj de
marcare – spre exemplu, HTML. În momentul de față, JQ este disponibil și accesibil în fiecare
web browser, fiind creat ă într-o manieră cât mai simpl ă cu putință in comparație cu JavaScript.
Beneficiile acestei platforme de dezvoltare sunt:
– Folosir ea unei sintaxe simple, curate și eficiente
Datorita faptului că folosește o sintax ă simpl ă, aceast ă platformă permite selectarea
elementelor DOM din pagina pe care plănuiești s-o modifici într-o manieră ușoară , astfel încât
rezultatul să ducă la coduri foarte eficiente. Înlocuirea unor duzini de coduri JavaScript cu un
singur cod jQuery este, de altfel, foarte comun ă, îndeosebi datorită faptului că aceast ă platform ă
utilizează versiunea a 3-a CSS pentru selectarea elementelor DOM.
– Extensibilitatea
Așa-numita “biblioteca” JQ are o arhitectură de tip plugin ce poate permite extinderea
într-o manieră foarte simpl ă si lipsită de probleme. Datorit ă faptului că există atât plugin -uri
oficiale, cât și plugin -uri create de alte companii sau dezvoltatori , paginile ce integrează coduri
bazate pe această platformă sunt capabile să descarce doar setul specific de funcții care este
absolut necesar rulării corecte a codurilor.
– Mai buna vizibilitate in cadrul motoarelor de căutare
Un avantaj cheie al acestei platforme este vizibilitatea sa în cadrul motoarelor de
căutare. În comparație cu Adobe Flash, această platform ă implică utilizarea unor coduri sub
form ă de text, ceea ce o face foarte ușor de indexat, evidențiind cuvintele cheie care sunt
esențiale pentru un Page Rank mai bun.
– Multe resurse disponibile
Întrucât JQ este extrem de folosit în toată lumea, există o multitudine de plugin -uri și
alte resurse disponibile celor ce doresc să implementeze soluții eficiente pentru rularea codurilor
și transformarea lor în rezultate palpabile.
jQuery se poate folosi pentru a rezolva următoarele probleme specifice programării
web:
 selecții de elemente în arborele DOM folosind propriul motor de selecții open source
Sizzle
 parcurgere a și modificarea arborelui DOM
 înregistrarea și modificarea evenimentelor din browser
 manipularea elementelor CSS

12
 efecte și animații
 cereri tip AJAX
 extensii
Plugin -urile sau extensiile sunt unele dintre cele mai interesante aspecte ale jQuery.
Arhitectura sa permite programatorilor să dezvolte sub aplicații bazate în biblioteca principală
care extind funcțiile de bază jQuery cu funcții specifice plugin -ului. În acest fel biblioteca
principală poate ocupa foarte puțin spațiu, iar extensiile necesare în anumite pagini web pot fi
încărcate la cerere, doar când este nevoie de ele. Există un set de extensii principal numit jQuery
UI. jQuery UI oferă un set de extensii pentru interactivitate de bază, efecte mai complexe decât
cele din biblioteca de bază și teme de culori. Avantajul jQuery UI față de alte extensii este că
dezvoltarea și testarea acestor componente se face în paralel cu dezvoltarea bibliotecii principale,
minimizând riscul de incompatibilitate [10,11] .

13
II. IMPLEMENTAREA APLICAȚIEI E -DECANAT
Aplicația e-Decanat ne permite crearea și completarea documentelor, atât din cadrul
universității noastre, cât și din cadrul oricărei alte instituții.
Înainte de toate, noi trebuie să ne înregistrăm sau să ne logăm în contul nostru pentru a
avea acces la toate funcțiile acestei aplicații. Forma de înregistrare o vedem în figura 2.1, unde
putem observa că avem niște câmpuri ce trebuiesc completate în mod obligatoriu. În câmpul
instituție ne alegem instituția din care facem parte și funcția pe care o îndeplinim la această
instituție, adică suntem profesor, student sau suntem administratorul acestei aplicații.

Figura 2.1.Forma de înregistrare
După ce tastăm butonul „Register”, pe emailul indicat se va expedia o scrisoare în
care va fi indicat un link. Odată ce apăsăm pe link-ul din mesaj, mergem la pagina unde suntem
anunțați că emailul a fost verificat cu succes (figura 2.2). Apoi tastăm pe butonul „Logare” și
mergem la forma de logare, unde putem să ne accesăm contul în aplicația e-Decanat (figura 2.3).
Dacă avem deja un cont creat, putem accesa merge direct la forma de logare, unde introducem
datele noastre (emailul și parola), astfel accesându -ne contul nostru.

Figura 2.2. Mesajul returnat la verificarea emailului

14

Figura 2.3. Forma de logare
Fiecare utilizator în parte are accesul limitat de către administrator la aplicație. Spre
exemplu, studentul poate doar completa un document și poate vizualiza documentele completate
de el anterior. Cadrele didactice, de asemenea pot completa documentele și vizualiza
documentele completate anterior, dar ei mai au dreptul de a crea documente noi, de a edita
template -urile deja create și de a șterge documentele ce nu mai corespund standardelor.
Administratorul are acces la toate funcțiile și la toate datele utilizatorilor înregistrați și are acces
la toate documentele create și completate în cadrul aplicației, având posibilitatea de a le edita și
șterge.
2.1 Administrare de către s tudenți și Cadre didactic e
Dacă suntem logați ca student, prima pagină ce o vizualizăm în urma logării e
reprezentată în figura 2.4.

Figura 2.4. Prima pagină a studentului
În partea stângă observăm facultatea la care ne-am înregistrat, unde apăsând, vom vedea
un meniu alcătuit din două elemente: îndeplinire cereri, vizualizare cereri departament . În
compartimentul „Îndeplinire cereri” avem toate tipurile de documente existente la momentul
actual (figura 2.5). Odată ce tastăm butonul „Complet request” la oricare din documente, se va
deschide o fereastră în care vom vedea documentul în cauză (figura 2.6) și-l vom putea completa

15
cu datele noastre . În dreapta, sus, vedem un buton „Save” care ne salvează cererea completată cu
datele noastre, în baza de date, care la rândul ei urmează să fie verificată de decanat (figura 2.7).

Figura 2.5. Lista de cereri existente

Figura 2.6. Cerere necompletată

16

Figura 2.7. Cerere completată
Dacă mergem la compartimentul „Vizualizare cereri departament”, putem vedea toate
cererile ce au fost postate de utilizatorul în cauză. Aici avem posibilitatea de a vizualiza cererea
depusă anterior, dar nu putem să o modificăm sau să o ștergem (figura 2.8). Pentru a ieși din
contul nostru, tastăm sus, în partea dreaptă, unde e scris numele nostru. Acolo vom avea două
câmpuri, unul ne va permite să edităm datele contului nostru, cum ar fi: numele, emailul, parola,
iar celălalt ne permite să părăsim contul nostru (figura 2.9). Odată ce părăsim contul, revenim la
forma inițială de logare.

Figura 2.8. Lista de cereri completate de student

17

Figura 2.9. Butonul de delogare și profil
Odată ce suntem logați ca cadru didactic, noi avem acces la documentele create de alți
utilizatori, putem completa documentele existente și putem crea și șterge documente noi pentru
toate facultățile (figura 2.10) .

Figura 2.10. Prima pagină a cadrelor didactice
2.2 Administrare de către a dministrator
Administratorul joacă rolul cel mai important în aplicația e-Decanat. El poate să adauge
instituții, departamente, utilizatori, funcții, poate să rolurile utilizatorilor și să vadă toate
documentele completate din toate departamentele, dar de asemenea, el are dreptul și să șteargă
toate lucrurile menționate mai sus (figura 2.11).

18

Figura 2.11.Prima pagină a administratorului
După cum observăm în figura de mai sus, administratorul are practic aceleași
funcții ca și cadrele didactice, dar el mai are un compartiment care se numește „Administrator”.
Odată ce dăm click pe el, vedem toate posibilitățile pe care le are administratorul (figura 2.12).

Figura 2.12. Acțiunile administratorului
În compartimentul „Administrare instituție” putem vedea toate instituțiile adăugate
(figura 2.13). La momentul actual vedem că sunt doar două instituții: USM și USMF. Tastând
click pe linkul „Departments” putem vizualiza și edita informația despre instituția în cauză.
Datele modificate le putem salva, tastând butonul „Save” din partea dreapta, sus (figura 2.14).
Pentru a adăuga o instituție nouă, e destul să tastăm butonul „Add” (figura 2.15). În fereastra
deschisă observăm niște câmpuri care trebuiesc completate în mod obligatoriu, în afară de poza

19
încărcată, localitatea și strada instituției. Dacă lăsăm un câmp, ce e obligatoriu de completat, gol,
atunci primit un set de alerte ce ne preîntâmpină că nu avem voie să le lăsăm goale (figura 2.16) .

Figura 2.13. Administrare instituție

Figura 2.14. Editare instituție

20

Figura 2.15. Adăugare instituție

Figura 2.16. Mesaje de eroare pentru câmpurile goale la adăugarea instituției
În compartimentul „Administrare departamente” avem afișate toate
departamentele create. În această pagină este un buton de adăugare a departamentelor noi și
pentru fiecare departament în parte este câte un buton de editare și ștergere a departamentului
creat (figura 2.17).

21

Figura 2.17. Administrare departamente
Atunci când accesăm linkul „Edit”, se deschid datele despre departamentul
selectat, cum sunt: numele departamentului, descrierea, instituția departamentului, funcția
departamentului (figura 2.18) .

Figura 2.18. Editare departamente
La tastarea butonului „Add”, avem posibilitatea de a adăuga un departament nou
cu funcțiile dorite (figura 2.19). Câmpurile în care introducem numele și descrierea sunt
obligatorii de completat. Dacă nu le completăm, vom primi un set de avertizări (figura 2.20) .

22

Figura 2.19. Adăugare departamente

Figura 2.20. Mesaje de eroare pentru câmpurile goale la adăugarea departamentelor
În compartimentul „Administrare funcții” putem vizualiza toate funcțiile create de
administrator (figura 2.21). Accesând linkul „Edit”, avem posibilitatea de a edita numele și
descrierea funcției selectate (figura 2.22). În dreapta, sus, avem un buton de adăugare a unei
funcții noi, și butonul de salva re (figura 2.23).

23

Figura 2.21. Administrare funcții

Figura 2.22. Editare funcție

24

Figura 2.23. Adăugare funcție
În compartimentul „Administrare utilizatori” putem vedea numele, emailul și
statutul tuturor utilizatorilor înregistrați. Statutul „Active” înseamnă că utilizatorul poate să-și
acceseze contul. Dacă statutul este „Inactiv”, utilizatorul nu mai are acces la profilul său atâta
timp cât administratorul nu-l va reactiva din nou (figura 2.24).

Figura 2.24. Administrare utilizatori
La accesarea linkului „Edit” putem edita datele profilului utilizatorului selectat,
cum ar fi: nume, email, parola, statut și drepturile acestui utilizator (figura 2.25).

25

Figura 2.25. Editare utilizator
La tastarea butonului „Add”, putem adăuga un utilizator chiar din panoul de
administrare (figura 2.26). Numele și emailul utilizatorului sunt câmpuri obligatorii de
completat, dacă nu le completăm, vom primi un set de avertizări (figura 2.27).

Figura 2.26. Adăugare utilizator nou

26

Figura 2.27. Mesaje de eroare pentru câmpurile goale la adăugarea utilizatorului
La accesarea compartimentului „Administrare roluri de utilizator” putem vizualiza
toate drepturile utilizatorilor: administrator, cadre didactice, student (figura 2.28). Odată ce
accesăm linkul „Edit” avem posibilitatea de a schimba datele despre acest rol, cum ar fi: numele,
descrierea, accesul rolului (figura 2.29). La tastarea tastei „Add” putem adăuga un rol nou (figura
2.30). Câmpurile în care introducem numele și descrierea sunt obligatorii de completat. Dacă nu
le completăm vom primi un set de avertizări (figura 2.31).

Figura 2.28. Administrare roluri utilizator

27

Figura 2.29. Editare rol

Figura 2.30. Adăugarea unui rol nou

28

Figura 2.31. Mesaje de eroare pentru câmpurile goale la adăugarea unui rol nou

29
Concluzie
În urma elaborării acestei lucrări, ne -am atins scopul propus. Aplicația e -Decanat ne
facilitează lucru în ceea ce priveste completarea cererilor de diferite tipuri spre o anumită
instituție, departament sau lucrător individual. Acest soft conține un const ructor care permite
crearea mai multor tipuri de cereri. Cererile pot fi depuse de un utilizator înregistrat în cadrul
unei instituții sau de un lucrător al sistemului.

30
Referințe bibliografice
1. https://laravel.com/docs/4.2/introduction (accesat la data de 04.05.2016)
2. https://en.wikipedia.org/wiki/Laravel (accesat la data de 04.05.2016)
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/PHP (accesat la data de 04.05.2016)
4. https://en.wikipedia.org/wiki/Bootstrap_(front -end_framework) (accesat la data de
04.05.2016)
5. https://en.wikipedia.org/wiki/CSS_frameworks#List_of_CSS_frameworks (accesat la
data de 05.05.2016)
6. http://materializecss.com/about.html (accesat la data de 05.05.2016)
7. https://en.wikipedia.org/wiki/Bootstrap_(front -end_framework) (accesat la data de
05.05.2016)
8. https://ro.wikipedia.org/wiki/PhpMyAdmin (accesat la data de 05.05.2016)
9. https://ro.wikipedia.org/wiki/MySQL (accesat la data de 06.05.2016)
10. https://nevo.ro/blog/totul -despre -jquery -renunta -la-javascript -pentru -totdeauna -/ (accesat
la data de 06.05.2016)
11. https://ro.wikipedia.org/wiki/JQuery (accesat la data de 06.05.2016)