Impactul violenței psihologice asupra tinerilor. [628198]

1
VIOLENȚA ÎN DOMENIUL SOCIO -MEDICAL: „VIOLENȚA PSIHOLOGICĂ ÎN
CLINICA DE DIAGNOSTIC GRAL MEDICAL”

Nume Autor:
Academia de Studii Economice București

Rezumat
Această lucrare este o evidențiere a ceea ce societatea umană, mai precis perso nalul din
cadrul Clinicii de Diagnostic Gral Medical din București , percepe cu privire la violența ,
violența psihologică din cadrul domeniul socio -medical. Acest articol are ca scop găsirea și
stabilirea unor răspunsuri și soluții cu privire la ceea ce societatea din zile noastre
experimentează în cadrul domeniului socio -medical. Ca obiectiv principal, acest studiu vrea
să arate care sunt relațiile sociale dintre medici și pacie nți și să afle în ce măsură afectează
violența psihologică personalul din Clinica de Diagnostic Gral Medical. Conform unor studii
și experimente se știe deja că fenomenul violenței este foarte prezent în acest domeniu și sunt
foarte frecvent e actele de vio lență la adresa medicilor, dar și la adresa pacienților. Pentru a
afla care este starea actuală a situației, interviul este realizat în Clinica de Diagnostic Gral
Medical, folosind metoda calitativă pentru a prelucra răspunsurile respondenților.

Introduce re
Violența și comportamentele violente sunt probleme majore ale societății cotidiene
care afectează toate categoriile de persoane, indiferent de vârstă sau de statutul social al celor
implicați. Fenomenul violenței este prezent mai degrabă într -un context al unui sistem
disfuncțional, caracterizat de diferite probleme dintre care violența este doar unul dintre ele.
Violența este definită de către Organizația Mondială a Sănătății astfel: „Folosirea
intenționată a forței sau puterii, reală sau sub formă de amenințări, împotriva propriei
persoane, împotriva unei alte persoane sau împotriva unui grup sau comunități, care rezultă
sau care are o probalitate ridicată de a rezulta în rănirea, moartea, afectarea psihologică,
afectarea dezvoltării sau deprivare.”

2
În domeniul socio -medical există mai multe forme ale violenței, dar din punctul meu
de vedere forma de violență cea mai întâlnită este violența psihologică. Violența psihologică
include violența emoțională și cea verbală. Violența psihologică este denumit ă și „ abuz
emoțional” și este folosită pentru a controla și manipula, efectul vi olenței psihologice este
cumulati v în timp, cu consecințe grave pentru victime pe termen lung.
Astfel, obiectivul cercetării este de a identifica relațiile sociale medic -pacient: [anonimizat] a
afla în ce măsură violența psihologică afectează personalul din Clinica de Diagnostic Gral
Medical. Prin această cercetare îmi propun să studiez modul în care se exercită fenomenul
violenței psihologice în această clinică.
Clinica de Diag nostic Gral Medical se află în sectorul 3 al orașului București și este
una dintre cele mai bune din acest domeniu. Cu toate acestea au avut loc diferite tipuri de
situații de violență. În conținutul cercetării va fi studiată violența psihologică.

VIOLENȚA
PSIHOLOGICĂ
POZIȚIA
PROFESIONALĂ
APARTENENȚA LA
O CATEGORIE
SOCIALĂ
MINORITARĂ
SOCIABILITATEA
Schema 1. Modelul explicativ

3
Întrebările pe care le voi testa prin intermediul cercetării sunt următoarele și au la bază
modelul explicativ de mai sus:
1. Cine este mai afectat de violența psihologică o persoană care are o poziție înaltă sau
una care are o poziție inferiora în piramida ierarhică?
2. Cine este mai predispus violenței psihologice o persoană sociabilă sau una
introvertită?
3. Sunt persoanle care ap arțin unei categorii sociale minoritare mai des victimele
violenței psihologice?

Cadrul Teoretic
Violența și hărțuirea sunt principalele pericole psihosociale existente în domniul
socio -medical. Comportamentul violent poate veni din partea pacienților, v izitatorilor sau
colegilor.Sectorul sănătății și asistenței sociale a raportat cea mai ridicată expunere la
violență la locul de muncă. În cazul ocupațiilor în care riscurile fzice sunt mari, violența și
hărțuirea nu apar frecvent. Dar în domeniul socio -medical unde riscurile fizice sunt reduse,
fenomenul violenței apare frecvent sub forma violenței fizice sau psihologice. De asemenea,
lucrătorii din sectorul sanitar prezintă un risc ridicat de expunere la un volum mare de muncă.
Factorii de risc specifici pentru medici sunt nivelul ridicat de stres și programul prelungit de
lucru, auto -tratamentul, precum și accesul la medicamente (Agenția Europeană pentru
Sănătate și Securitate în Muncă, 2009).
Efectele violenței asupra vieții personale și profesionale al e victimei sunt numeroase,
dar printre cele mai importante sunt: îndepărtarea individului de societate, pirderea locului de
muncă sau lipsa acestuia, venituri insuficiete, lipsa resurselor alternative, etc. Din punct de
vedere social victimle se izolează t reptat, ajungând să se îndepărteze de familie, prieteni,
colegi de serviciu. Această izolare socială, din punctul meu de vedere, a victimei reprezintă
unul dintre cele mai severe efecte ale violenței asupra unei persoane.
Forme ale violenței:
1. Violența d irectă este forma cea mai observabilă a violenței.
2. Violența structurală este violența care există în sistemele sociale, politice și
economice ale societății.

4
3. Violența culturală este acea violență ce se referă la aspecte ale culturii care percep
violența ca un lucru „normal” în societatea din ziua de azi și ca o metodă acceptabilă
de a răspunde la diferite conflicte, apelând la violența directă și structurală.
Tipurile violenței directe ( Direcția de Sănătate Publică):
1. Violența psihologică include viole nța verbală și emoțională și se manifestă prin:
insulte, jigniri, amenințări, intimidare, șantaj emoțional, inducerea fricii, presiune
continuă, teroare, etc.
2. Violența socială reprezintă o formă pasivă a violenței psihologice care constă tot în
controlul victimei. Aceasta se manifestă prin: izolarea victimei de societate și prin
monitorizarea activităților acesteia. Efectele acestui tip de violență sunt: întreruperea
relațiilor sociale sau insuficiența acestora și restrângerea accesului la informație sau
asistență socială.
3. Violența fizică este acel tip de violență ce se manifestă prin atingeri sau contacte
fizice dureroase și inclusiv prin intimidarea fizică a victimei.
4. Violența sexuală sau abuzul sexual constă în orice contact nedorit de către individ sau
fără ca acesta să -și exprime consimțământul.
5. Violența economică reprezintă scăderea resurselor financiare și a autonomiei victimei
de către agresor. Prin controlul ace stora și a accesului la obiectele personale, hrană,
telefon și alte surse de îngrijire sau de protecție victima devine dependentă de agresor.
Nici un factor nu poate explica de unul singur de ce anumite persoane sunt violente
față de altele, de ce în anumite comunități violența este mai frecventă decât în alte
comunității. Violența rezultă din interacțiunea mai multor factori, cum ar fi factorii: sociali,
culturali, relaționali și de mediu.

Cadrul metodologic
Tipul de cercetare folosit în această luc rare este cel calitativ deorece a fost aplicat
interviul care este o tehni că de cercetare prin care se op țin informații pe baza unor întrebări și
răspunsuri (Septimiu Chelcea, 2001). Cercetarea calitativă, acoperă o mare varietate de
abordări și nu se baze ază pe măsurări numerice, aceasta urmărește descrierea unui evenimet
sau a unei unități sociale (Sorin Dan Sandor, 2013).

5
Cercetarea este una transversală pentru că studiază violența pe o perioadă de timp, în
acest caz din anul 2017, fără a face referiri la evoluția în timp a fenomenului. De asemenea,
cercetarea este și una de tip exploratoriu deoarece faptele de violență petrecute în Clinica de
Diagnostic Gral Medical sunt puse în legătură cu diferite alte situații .
Metoda de cercetare este interviul, se mi-structurat pentru că aceasta presupune un
ghid de interviu cu intrebări predefinite, care este o tehnică de obținere, prin întrebări și
răspunsuri, a informațiilor verbale de la indivizi și grupuri umane în vederea verificării
ipotezelor. Acesta se baze ază pe comunicarea verbală și presupune întrebări și răspunsuri ca
și chestionarul. Însă spre deosebire de chestionar care se aplică în scris, prin interviu obținem
informații verbale (Septimiu Chelcea, 2001). Instrumentul de cercetare este ghidul de
interviu.
Avantajul acestui tip de cercetare este că am putut sta față în față cu respondenți i
pentru a le putea vedea adevărata reacție la întrebările pe care le -am pus și am putut să îmi
dau seamă dacă sunt sinceri în răspunsurile pe care le -au dat. Dezavan tajul acestui tip de
cercetare ar fi fost riscul ca respondenți să refuze să -mi răspun dă la întrebări, din cauza frici ,
deaorece această temă a violenței pacienților în relațiile cu midicii nu este mediatiza tă atât de
mult.
În prima parte a interviului a m adresat întrebări pentru a afla ce studii au făcut
respondenții. Apoi am adresat niște întrebări pentru a vedea cum se descriu aceștia, dacă sunt
sau nu persoane sociabile pentru a vedea cât de mult iar putea afecta violența psihologică.
După acea am tre cut la întrebările despre locul de muncă pentru a descoperi ce i -a făcut să
opteze pentru funcția pe care o au, cat sunt de mulțumiți de acesta si de colegi.
În final am adresat întrebările pe tema violenței pentru a afla daca au avut loc sau nu
acte violente si cum au reacționat in momentul violenței, apoi am pus întrebări pentru ce
schimbări ar dori sa aiba loc pentru fi complet mulțumiții de locul de munca , iar ultima
întrebare fost cea legata de varsta pentru a afla in ce categorie se incadreaz a respondentii.
Am aplicat acest interviu pe un număr reprezentativ de persoane care sunt angajate in
Clinica de Diagnostic Gral Medical. Respondenții interviului au fost femei, trei dintre ele
provenin d din mediul urban cu studii superioare, doua dintre ele provinind din mediul rural,
una cu studii superioare, iar cealalta fara studii superioare. Trei dintre acestea se încadrează
categoria de varsta 20-45 de ani, iar celelate 2 in categoria de 35 -60 de ani.

6
Respondenți i interviului au fost personalul de la vechiul loc de munca al mamei mele.
Am fost direct in clinica pentru a face interviul. Interviul aplicat fost unul individual. A
fost destul de grea colectarea informațiilor deoarece persoanele pe care le -am intervievat au
un program foarte înc ărcat mi -au răspuns cu greu.

Rezultatele
Respondenți au ales să fie sinceri în răspunsurile date după ce au trecut de șocul inițial
la aflarea temei pe care o abordez. Șocul acesta a fost probabil din cauză că nu puține au fost
dățile când au apărut știr i despre pacienții agresați de medici, de acea am abordat tema
violenței pacienților asupra medicilor ca să văd și cealaltă parte a problemei . După șocul
inițial respondenți mi -au răspuns la toate întrebările, s -au descris în câteva cuvinte, apoi mi –
au pov estit despre situațiile pe care le -au întâmpinat și cum au reacționat. Aceștia și -au
descris postul pe care îl ocupă și cât de mulțumiți sunt de acesta,vârsta, studiile și mediul de
unde provin.
1. Cine este mai afectat de violența psihologică o persoană care are o poziție înaltă
sau una care are o poziție inferiora în piramida ierarhică?

Persoana 1 De obicei cele mai aglomerate zile din săptămână în clinică sunt marțea
și joia. Iar eu mi -am permis să -i răspund unui pacient foarte inistent că
d-na doctor v -a interzia puțin deoarece a avut o problemă în familie,
acesta mi -a spus să-mi văd de podelele m ele nu s ă mă trezesc vorbind și
că el vrea să -i răspundă o asistentă nu femeia de servici .

Persoana 2 Mi-am permis să intervin în momentul în care o mămică dacă pot să -i
spun așa își lovea băiețelul pentru că atunci când a băut apa s -a udat
puțin pe tric ou. Bineînțeles că după ce mi -a vorbit extrem de urât mai
avea puțin și -mi trăgea și o palmă noroc că a intervenit colegul de la
serviciul de pază.

Persoana 3 De obicei sâmbăta nu vin așa mulți medici, iar programul clinicii începe
la 8, un pacient a venit mult mai devreme și întrebându -l unde merge, el
îndreptându -se spre cabinetul de recoltare unde nu era nimeni, mi -a
răspuns că cine sunt eu să îl întreb pe el unde vrea să meargă și că
dorește să vorbească cu un medic.

7

Persoana 4 Din fericire nu am intampinat niciun incident violent la locul de munca.

Persoana 5 Atunci când i -am spus d -nei doctor că voi întârzia puțin la serviciu, mi –
a spus că cine mă cred eu să o fac pe ea să aștepte și că ea este o
doctoriță foarte respectată și vin eu o asisten tă să -i dau planurile peste
cap. M -a și amenințat că dacă nu ajung la timp s -ar putea să rămân fără
un loc de muncă.

2. Cine este mai predispus violenței psihologice o persoană sociabilă sau una
introvertită?

Persoana 1 Nu m -aș descrie ca o persoană extrem de sociabilă dar nici una tăcută.
Pot spune că știut când trebuie să tac și când trebuie să vorbesc.

Persoana 2 Din nefericire sunt ușor de influențat și părerile celor din jur mă
afectează mai tot timpul.

Persoana 3 Recunosc că sunt mai retras ă și am avut întotdeauna de pierdut din
cauza asta.

Persoana 4 Îmi place să socializez cu toate persoanele , și mi -am făcut destul de
mulți prieteni de -a lungul timpului.

Persoana 5 Nu-mi place să mă bag unde nu e locul meu, prefer să stau în banca
mea și nu prea socializez cu colegii probabil din această cauză colegii
mei nu mă prea agrează.

3. Sunt persoanle care aparțin unei categorii sociale minoritare mai des victimele
violenței psihologice?

Persoana 1 Nu am fost niciodată discriminată de colegi sau de pacienți pentru că
sunt de la „tara”. Am fost mereu respecata de aceștia, pană într -o zi
când șeful clinicii a venit să vadă dacă totul este bine în clinică și m -a
întrebat dacă au fost probleme în ziua r espectivă și în momentul în care
i-am răspuns a observat că am un accent moldovenesc m -a ignorat și s -a
întors către colega mea și i -a adresat aceași întrebare. Nu m -am simțit
niciodată așa de umilită ca în acel moment.

8

Persoana 2 Nu mi -a fost niciodată rușine că sunt „tiganca” , dar odată când o
pacientă i -a adresat o întrebare colegei mele, iară aceasta era deja
ocupată cu un alt pacient, am decis să -i răspund eu dar doamna
respectivă a decis că e mai bine să -mi spună să -mi văd de treaba mea c ă
eu nu sunt așa de inteligentă ca colega mea și că ce caut eu acolo, că
locul meu este printre cei de aceași etnie ca a mea, îmi venea să întru în
pământ efectiv. Acea experiență pe lângă faptul că a fost una dureroasă
m-a învățat că voi avea de aface cu o mulțime de cararctere și că trebuie
să învăț să ignor lucrurile care nu îmi sunt benefice.

Persoana 3 Am fost intrebată de un pacient când ajunge d -na doctor și când i -am
răspuns a fost șocat și foarte nemulțumit de accentul meu și de faptul că
nu vo rbeam tocmai bine limba romană.Eu sunt din Cuba și la momentul
respectiv nu vorbeam foarte bine limba romană, așa că domnul a decis
că e mai ok să mă facă analfabetă și să -mi spună că el nu știe cum au
putut să angajeze o persoană așa ca mine.

Persoan a 4 Din fericire nu am fost niciodată discriminată sau jignită.

Persoana 5 Am fost întrebată de o colegă ce medici urmau să vină în ziua
respectivă în clinică și nu am știut să îi răspund pentru că desfășurătorul
pentru ziua respectivă nu era lângă mine și i-am spus să se ducă să
citească în el. Aceasta mi -a răspuns foarte indignată ca ar fi trebuit să
știu nu să o trimit pe ea să se uite doar e asistenta șefă și eu sunt o
„amarata de la tara”. În momentul respectiv m -am simțit extrem de
jignită dar acum e o amintire amuzantă deoarece „amarata de la tara” a
devenit asistentă șefă, iar ea a fost concediată.

Concluzii
Pe baza celor menționate mai sus, pot spune că datorită cercetării pe care am făcut -o,
am observat că violența este o constantă în societatea de azi și că cele mai afectate sunt
persoanele de gen feminin, persoanele care provin dintr -o categorie socială mi noritară,
persoanle care au un loc de muncă aflat la baza piramidei ierarhice și persoanle care nu sunt
sociabile.

9
Consider că, chiar dacă violența este prezentă peste tot în jurul nostru, ar trebui să
luăm măsuri când vedem un act de violență, deoarece n u este corect din nici un punc de
vedere ca cineva să fie agresat. Ar trebui ca violența să se pedepsească prin lege mult mai
aspru decât este pedepsită în realitate.
Principalele consecințe ale violenței psihologice sunt: scăderea stimei de sine,
scăder ea relațiilor sociale, stresul, izolarea socială chiar și pierderea locului de muncă.
Atmosfera violentă devine un mediu necorespunzător, în care, deși funcționarea optimă a
psihiclui și dezvoltarea personală sunt imposibile, muncim și trăim.
Violența psi hologia s -a răspândit tot mai mult în ultimii ani, iar studiile în acest
domeniu, deși sunt vaste, nu s -au axat prea mult pe tema violenței psihlogice în învățământ ci
mai mult pe violența fizică din acest domeniu . Consider că ar trebui să se facă mai mult e
cercetări pe tema: „Impactul violenței psihologice asupra tinerilor”.
În final, lăsând câteva urme de nelămuriri, ce probabil vor face obiectul de cercetare al
altor lucrări în viitor ,pot spune că am descoperit, în urma cercetării mele, că persoanele c are
aparțin unei categorii sociale minoritare sau au un post inferior în piramida ierarhică sunt
principalele victime ale violenței psihologice.

10
Blibliografie

1. Directia de Sanatate Public ă. (fără an). Preluat pe mai 26, 2017, de pe
http://www.aspjvalcea.ro/site/:
http://www.aspjvalcea.ro/site/?option=com_content&view=article&id=407:despre –
violenta -&catid=43:promovarea -sanatatii&Itemid=74&fontstyle=f -larger
2. Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă. (2009, 10 21). Preluat pe
mai 26, 2017, de pe https://osha.europa.eu/: https://osha.europa.eu/ro/tools -and-
publications/publications/e -facts/efact46
3. Bobbie, E. (2009). Practica cercet ării sociale. (G. J. Sergiu Gherghina, Trad.) Ias i:
Polirom.
4. Institutul Național de Criminologie. (fără an). Percepția și dimensiunile violenței în
anumite zone ale capitalei. Studiu pilot: Sectorul 2 . București.
5. Organisation mondiale de la Sante. (2002). Rapport mondial sur la violence et la
santé. Genè ve: Organisation mondiale de la Sante.
6. Septimiu Chelcea. (2001). În S. Chelcea, Metodologia cercet ării sociologice: metode
cantitative si calitative (pg. 267 -273). Bucuresti: Editura Economica.
7. Septimiu Chelcea. (2003). Metodologia elaborării unei lucrări științifice. Bucuresti:
comunicare.ro.
8. Sorin Dan Sandor. ( 2013). În Metode și tehnici de cercetare în științele sociale (p.
22). Tritonic.

11
Anexa 1
Ghidul de interviu

1. Ce studii aveți?
2. Sunteți o persoană sociabilă?
3. Proveniți dintr -o categorie socială minoritară? Ați fost marginalizat pe tema asta?
4. Ați mai lucrat în domeniul socio -medical? Ce funcție ați ocupat? Care este postu l pe
care-l ocupați acum în clinică și ce va făcut să alegeți acest post?
5. Ce fel de pers oană sunteți? Descrieți -va în câteva propoziții.
6. Cum ați descrie ambianța de la locul de muncă?
7. Sunteți mulțumiți t/ă de locul de muncă? Dar de colegi?
8. Ce v-a convins să aplicați pentru un post în această policlinică?
9. Ce părere aveți despre oameni cu care intrați în contact? ( pacienți, colegi, personalul
din conducere, etc.)
10. Ați avut parte de vreun tip de violență la locul de muncă? (descrieți tipul de violență)
11. Tipul de violență a fost la adresa dumneavoastră sau la adresa altcuiva?
12. Cum ați reacționat în acel moment?
13. Care sunt nemulțumirile legate de postul o cupat? Ce ați dori să se schimbe pentru că
acesta să fie pe pla cul dumneavoastră?
14. Cum credeți că ar putea fi oprită violența din domeniul socio -medical?
15. Ce varstă aveți?