IMPACTUL UTILIZĂRII TIC ÎN FORMAREA COMPETENȚEI DE COMUNICARE LA ORELE DE LIMBA ROMÂNĂ [309031]
UNIVERSITATEA DE STAT „B.P. HASDEU” DIN CAHUL FACULTATEA „ECONOMIE, INGINERIE ȘI ȘTIINȚE APLICATE” CATEDRA „MATEMATICĂ ȘI INFORMATICĂ”
ȘEIGHIȚ RODICA
IMPACTUL UTILIZĂRII TIC ÎN FORMAREA COMPETENȚEI DE COMUNICARE LA ORELE DE LIMBA ROMÂNĂ
TEZĂ DE MASTER
Domeniul: 14 Științe ale educației
Programul: Tehnologii Informaționale în Instruire
Conducător științific:____________________ BÎCLEA Diana,
(semnătura) dr., conf. univ.
Autor:________________________________ ȘEIGHIȚ Rodica,
(semnatura) gr. MTII – 1601
Depusă la catedră la ”____”_____________20___
ADMISĂ SPRE SUSȚINERE
Șef catedră:
[anonimizat]. univ.
________________________
”____”______________20___
CAHUL, 2017
CUPRINS
INTRODUCERE…………………………………………………………………………………pag.3
[anonimizat] A COM – PETENȚELOR PROFESIONALE ALE CADRULUI DIDACTIC
Competențele necesare cadrului didactic pentru integrarea TIC în
procesul didactic la disciplina limba și literatura română…………………pag.9
Metode și mijloace valorificate prin utilizarea TIC în procesul
didactic la orele de limba română…………………………………………………pag.13
Implementarea TIC în proiectarea demersului didactic la disciplina
limba și literatura română…………………………………………………………….pag.18
Concluzii la capitolul 1……………………………………………………………….pag.22
EFICIENȚA UTILIZĂRII TIC ÎN PROCESUL INSTRUCTIV
LA DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
Integrarea instrumentelor TIC în procesul didactic………………………….pag.24
[anonimizat] …………………………………………………pag.27
Avantaje și limite ale utilizării TIC pentru disciplina limba și
literatura română………………………………………………………………………..pag.32
Concluzii la capitolul 2………………………………………………………………..pag.35
IMPACTUL UTILIZĂRII TIC ÎN FORMAREA COMPETENȚEI
DE COMUNICARE LA ORELE DE LIMBA ROMÂNĂ
3.1 Utilizarea TIC în formarea competenței de comunicare
orală și scrisă……………………………………………………………………………..pag.36
3.2 Aplicarea TIC în evaluarea competenței de comunicare…………………..pag.48
3.3 Argumentarea experimentală a eficienței utilizării TIC în formarea
competenței de comunicare……………………………………………………………
3.4 Analiza statistică a rezultatelor experimentale………………………………….
3.5 Concluzii la capitolul 3……………………………………………………………………….
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI…………………………………..
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………
ANEXE…………………………………………………………………………………………………
INTRODUCERE
Actualitatea și importanța temei. În prezent evoluția tehnologiilor contemporane influențează dezvoltarea metodologiei didactice. În domeniul educației sunt solicitați specialiști de o calificare înaltă și capacitate flexibilă de formare continuă pe întreg parcurs al vieții. Utilizarea tehnologiilor informaționale oferă numeroase oportunități suplimentare în formarea personalității elevului. Reforma pedagogică impune plasarea cadrului didactic pe o poziție modernă ce i-ar permite susținerea dezvoltării libere, integrale și armonioase a personalității elevului prin formarea competențelor de a stăpâni și utiliza informațiile, de a gândi creator, de a avea o poziție civică activă axată pe moralitate și în mod imperios de a forma competența de comunicare.
Elevii ies pe ușa instituțiilor de învățământ general, ținând în mână diplomele în care stă scris negru pe alb cât știu să spună și cât știu să facă. Intră însă într-o lume care le solicită spirit de echpă și competențe de comunicare, abilități de utilizare a surselor de informație și de cercetare independentă, deschidere către tot ce e nou, formare cognitivă și afectivă. Înainte ca să fie întrebați ce știu, societatea secolului nostru îi vede cum sunt, cine sunt și ce pot deveni. Cei din jur îi apreciază după felul cum știu să ia o decizie și să argumenteze o opinie, cum pot să întrețină o discuție civilizată și să ia în calcul niște date, fără a-i întreba neapărat ce note au avut la limbă, matematică sau istorie. Acesta este un fapt ce confirmă cât aste de important ca un elev să-și formeze competența de comunicare pe parcursul anilor de studii în învățământul general.
În calitate de disciplină școlară fundamentală, cu o influență meritorie în raport cu toate celelalte materii, Limba și literatura română își exercită atribuțiile didactice, inclusiv cele cognitiv-formative, de sensibilizare și de culturalizare, ce derivă din Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi. Or, documentul menționat se referă tocmai la specificul predării-învățării-evaluării limbii de instruire. Cadrele didactice de specialitate au în vizor constanta preocupare de formare a elevului ca vorbitor și cititor cult, dezvoltarea elevului ca receptor și producător de mesaje atât în formă orală cât și scrisă.
Competența de comunicare rezultă din competența a învăța să înveți, având o valoare practică incontestabilă pentru integrarea socioculturală a elevului, aceasta trebuie cultivată la toate disciplinele de studiu.
Tocmai acesta fiind obiectivul cheie ce vizează integrarea TIC în procesul de instruire, în mod expres la predarea disciplinei limba și literatura română, formarea competenței de comunicare rămânând a fi un imperativ.
Aplicarea tehnologiilor informaționale și de comunicație în domeniul educației, instruirii și formării a devenit un subiect de un real interes pentru mai mulți cercetători care au realizat la această temă investigații importante ce au fost scoase în evidență relevant într-un șir de publicații științifico-didactice: Ciubotaru M.C., Globa A., Gremalschi A., Cabac V., Chiriac L., Lupu I., Negară C., Pavel M., Mihălache L., Corlat S., Braicov A., și alții.
Utilizatea noilor TIC favorizează tranziția de la modelul tradițional de predare la cel modern, care este concentrat pe formarea de competențe, având în vizor pe cel care este subiectul învățării, elevul. Este evident, de asemenea, că utilizarea TIC contribuie semnificativ la crearea relațiilor dintre instituții, cadre didactice, familie, comunitate și în mod expres cu cel ce învață. Și totuși, chiar dacă acest fenomen este larg răspândit, promovat și acceptat, reflectarea lui în practică, deocamdată, rămâne destul de slab conturat în mediul preuniversitar.
În consecință, având în vedere noile cerințe înaintate celor ce profesează pe tărâmul educației se constată gradul sporit de importanță pentru implementarea tehnologiilor informaționale la toate disciplinele școlare, în mod expres la disciplina limba și literatura română, care este una fundamentală.
Cele menționate mai sus ne permit să formulăm următoarea problemă de cercetare: impactul utilizării TIC în formarea competenței de comunicare la orele de limba română, ce vizează cadrele didactice din învățământul preuniversitar, care țin de comisia metodică Limbă și comunicare și este orientată spre dezvoltarea competențelor profesionale.
Obiectul cercetării îl reprezintă impactul utilizării TIC în formarea competenței de comunicare la orele de limba română.
Scopul cercetării: fundamentarea teoretică, experimentală și elaborarea unui model pedagogic de predare-învățare-evaluare cu implementarea TIC la disciplina limba și literatura română, având ca finalitate formarea competenței de comunicare.
Ipoteza cercetării: impactul utilizării TIC în formarea competenței de comunicare la orele de limba română va fi semnificativ în cazul când cadrele didactice vor identifica metode adecvate de implementare a tehnologiilor informaționale ca instrumente de predare-învățare-evaluare, dezvoltându-și competențele profesionale de utilizarea TIC în procesul didactic.
Obiectivele cercetării:
Analiza avantajelor puse la dispozițe de TIC și argumentarea eficienței implementării acestora în procesul didactic.
Elaborarea modelului pedagogic centrat pe implementarea TIC în procesul didactic și adaptarea acestuia la disciplina limba și literatura română.
Determinarea strategiilor și tehnologiilor interactive pentru formarea competenței de comunicare orală și scrisă la orele de limba română.
Perfecționarea complexului instructiv-metodic la disciplina limba și literatura română cu implementarea TIC.
Confirmarea prin experiment pedagogic a eficientizării procesului instructiv prin valorificarea TIC în procesul de predare-învățare evaluare la orele de limba română.
Epistimologia cercetării s-a constituit din:…
Metodologia cercetării o constituie investigarea științifică a teoriilor din domeniul didacticii și pedagogiei care au abordat inovațiile științifice și metodologia de aplicare a tehnologiilor informaționale în procesul didactic. Obiectivele investigației didactico-științifice au fost realizate fiind aplicate următoarele metode de cercetare:
metode teoretice: cercetarea și documentarea științifică, analiza documentelor normative în vigoare în Republica Moldova, comparația, sinteza, proiectarea, generalizarea, proiectarea și sistematizarea;
metode experimentale: chestionarul, colectarea de date, experimental pedagogic de constatare, conversația, observarea, analiza și evaluarea;
metode de analiză: prelucrarea și interpretarea statistică a datelor experimentale din punct de vedere calitativ, comparativ și cantitativ.
Problema științifică rezolvată constă în precizarea fundamentelor teoretice și metodologice ale eficientizării procesului de predare-învățare-evaluare prin implementarea TIC la orele de limba română, orientat spre formarea competenței de comunicare și dezvoltarea competențelor profesionale ale cadrelor didactice de aplicare a tehnologiilor informaționale în instruire.
Importanța teoretică a lucrării rezidă în analiza efectului produs de aplicarea noilor tehnologii informaționale la disciplina limba și literatura română, având ca obiectiv prioritar formarea și dezvoltarea competenței de comunicare orală și scrisă; identificarea aspectelor teoretico-metodologice privind elaborarea unui model pedagogic interactiv de predare-învățare-evaluare și extinderea arsenalului de metode și mijloace de formare/ dezvoltare a competențelor profesionale ale cadrelor didactice în aplicarea la orele de limba și literatura română a tehnologiilor informaționale.
Valoarea aplicativă a lucrării rezultă în realizarea obiectivelor cercetării, rezultatele cercetării pot fi utile cadrelor didactice din învățământul primar, gimnazial, cât și liceal ca suport teoretic și practic la organizarea procesului de învățământ cu aplicarea noilor tehnologii informaționale în cadrul orelor de limba și literatura română. Modelul pedagogic elaborat poate fi utilizat în cadrul autoformării cadrelor didactice, la identificarea și utilizarea metodelor interactive adecvate cu utilizarea TIC, la realizarea conținuturilor instructiv-educative axate pe formarea competenței de comunicare.
Eșantionul cercetării: experimentul a inclus un eșantion aleatoriu ce a cuprins 91 de elevi din gimnaziul ”Mircea cel Bătrân”, dintre care 35 de elevi din clasele primare și 56 de elevi din clasele gimnaziale, de asemenea 13 cadre didactice de la gimnaziul ”Mircea cel Bătrân”, s. Moscovei, 9 cadre didactice de gimnaziul-grădiniță ”Ioan Vodă”, s. Bucuria și alte cadre didactice ce activează în școlile din raionul Cahul.
Etapele cercetării:
Determinarea temei de cercetare, studierea literaturii de specialitate, cercetarea aspectelor teoretice și practice;
Cercetarea și selectarea materialului științific ce vizează tema de cercetare;
Realizarea experimentului pedagogic – etapa de constatare;
Sintetizarea și interpretarea rezultatelor studiului;
Redactarea textului tezei – etapa finală a investigației.
Sumarul compartimentelor tezei
În Introducere se argumentează actualitatea temei de cercetare, importanța ei, este menționată problema, obiectul, scopul, ipoteza și obiectivele cercetării, este evidențiată epistemologia, metodologia și eșantionul cercetării, se descrie importanța teoretică și valoarea aplicativă a lucrării. Teza cuprinde 3 capitole, concluzii generale și recomandări.
Capitolul 1, Competența digitală – parte integrantă a competențelor profesionale ale cadrului didactic structurat în patru paragrafe, este dedicat studierii actelor legislative ce vizează integrarea TIC în domeniul educației, cercetării și analizei literaturii de specialitate, a noilor tendințe și paradigme educaționale ce țin de implementarea TIC în procesul didactic. Au fost evidențiate un șir de oportunități aduse de integrarea TIC în instruire atât pentru cadrele didactice, cât și pentru elevi. De asemenea, a fost reliefată posibilitatea de valorificare a metodelelor și mijloacelor tradiționale și netradiționale prin utilizarea TIC, modul de integrare creativă a tehnologiilor informaționale în proiectarea demersului didactic utilizând aplicațiile din pachetul Microsoft Office.
În capitolul 2, Eficiența utilizării TIC în procesul instructiv la disciplina limba și literatura romană este menționată importanța integrării instrumentelor TIC în procesul didactic. Esența capitolului 2 o constituie descrierea softurilor, aplicațiilor ce pot fi valorificate prin utlizarea TIC în procesul instructiv-educativ, fiind conturate aspectele metodologice de aplicare a acestora. De asemenea, au fost evidențiate avantajele și limitele integrării TIC în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina limba și literatura română.
În capitolul 3, Impactul utilizării TIC în formarea competenței de comunicare la orele de limba română, este descrisă…
COMPETENȚA DIGITALĂ – PARTE INTEGRANTĂ A
COMPETENȚELOR PROFESIONALE ALE CADRULUI
DIDACTIC
Competențele necesare cadrului didactic pentru integrarea TIC în procesul didactic la disciplina limba și literatura română
Una din competențele-cheie recomandate de Uniunea Europeană, Competența digitală, evidențiază necesitatea utilizării cu încredere în procesul instructiv-educativ a tehnologiilor informaționale, ce presupune un ansamblu de cunoștințe, abilități și atitudini de care trebuie să dea dovadă tinerii aflați la finele perioadei obligatorii de învățământ și formare, iar adulții pe tot parcursul vieții, aflându-se continuu într-un proces de dezvoltare și actualizare a abilităților [4].
În acest context devine evident faptul că și cadrul didactic trebuie să reușească să țină pasul cu inovațiile pedagogice, chiar dacă orice manual de pedagogie continuă să citeze din Comenius. Menirea pedagogului de azi este de a forma o personalitate multilateral dezvoltată și armonioasă, capabilă să se adapteze la condițiile schimbătoare. Cadrele didactice urmează să realizeze idealul educațional – formarea integrată și creativă a personalității. Șansa realizării acestui deziderat major, incontestabil ar putea fi materializată pornind de la schimbarea mentalității și de la acceptarea unei noi gândiri pedagogice, iar utilizarea creativă a Tehnologiilor Informaționale și de Comunicație (TIC) reprezintă un mecanizm motivant pentru instruire datorită implicării active a elevilor în procesul de elaborare a noilor materiale didactice și contribuie semnificativ la formarea competenței de comunicare.
Profesorul zi de zi în fața discipolilor trebuie să ia o atitudine promptă vizavi de componentele educației, să descopere și să valorifice pilonii care l-ar ajuta să promoveze aspectele intelectuale, civice, patriotice, morale ale componentelor educației. Integrarea TIC în procesul educațional din Republica Moldova este un deziderat actual. Se atestă o insuficiență de competențe și un nivel scăzut al alfabetizării digitale ale cadrelor didactice. Alfabetizarea digitală a societății pedagogice începe de la sistemul educațional ce vizează:
instruirea cadrelor didactice pentru a implementa eficient TIC în procesul educațional;
aplicarea TIC în procesul didactic;
realizarea conținuturilor educaționale digitale;
promovarea învățării pe tot parcursul vieții.
În ultimii ani, informatizarea învățământului a devenit o prioritate a politicii educaționale din Moldova. Aceasta presupune proiectarea, realizarea și asistarea procesului de predare – învățare – evaluare prin integrarea TIC, ceea ce are drept scop facilitarea proceselor de prezentare a informației, de procesare a acesteia, de construire a cunoașterii. Este de menționat și faptul că la formarea contiună a cadrelor didactice, care are loc periodic, o dată la trei ani, este valorificat modulul: Tehnologii Informaționale și Comunicaționale.
Un deziderat important al sistemului educațional reprezintă formarea și dezvoltarea competențelor. Comisia Europeană a definit noțiunea de competență în felul următor: competența reprezintă un set plurifuncțional de cunoștințe pasibil de transfer, abilități, atitudini de care are nevoie individul pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru inserție profesională și integrare socială. Competența de comunicare, însă, este un set de strategii, procedee creative ce permit înțelegerea, valorii elementelor lingvistice în context, o abilitate de a participa la un discurs fie el vorbit sau scris, printr-o desfășurare abilă a cunoștințelor despre funcționarea limbajului.
Cadrele didactice care activează, la momentul actual, în învățământul general au un nivel diferit de competențe digitale care este condiționat de formarea inițială a acestora, de programele de studii și de educația lor informală. În același timp, pedagogii trebuie să corespundă cerințelor prezentului și permanent să-și formeze și să-și adapteze competențele în așa mod încât să fie responsabili de rezultatele discipolilor lor. Aceste deziderate îl vizează în mod expres pe profesorul de limba și literatura română, care este responsabil în mare măsură de formarea competenței de comunicare la elevi, de formarea vorbitorului elevat, a interlocutorului cult și a producătorului priceput de texte coerente.
Practica mondială demonstrează impactul pozitiv al utilizării tehnologiilor contemporane în dezvoltarea societății. Avansarea cunoștințelor fiind puternic influențată de accesul la informații. Savantul român M. Drăgulescu afirmă că societatea cunoașterii reprezintă mai mult decât societatea informațională, înglobând-o, de fapt, pe aceasta. Prin Hotărârea Guvernului nr. 632 din 8 iunie 2004, despre Politica de edificare a societății informaționale în Republica Moldova, art.6 ce prevede Implementarea TIC în învățământ se menționează că una din cele mai eficiente modalități de ridicare a calității serviciilor educaționale și de realizare a principiilor "învățământul pentru toți" și "instruirea pe parcursul întregii vieți", este implementarea universală a TIC în procesul educațional. Politica de stat în acest domeniu este orientată spre:
susținerea informatizării instituțiilor de învățământ și asigurarea accesului lor la rețeaua globală Internet;
implementarea TIC în procesul educațional, asigurarea unui schimb permanent de informație în domeniul inovațiilor educaționale pentru dezvoltarea și răspândirea tehnologiilor moderne;
dezvoltarea sistemului învățământului la distanță ca o nouă formă de pregătire și perfecționare a specialiștilor;
dezvoltarea cercetărilor științifice în domeniul învățământului la distanță și implementării TIC în învățământ [6].
Învățământul, fiind o activitate esențială în dezvoltarea unei societăți nu a puput fi ocolit de fenomenul tehnologic, cunoscând transformări importante, constituite în noi metode și paradigme ale învățământului modern ce presupune implementarea sistemelor informatice în instruire, determinate de impactul pozitiv în contextul prestării serviciilor educaționale de calitate. Astfel, și pentru Republica Moldova, o direcție importantă a politicilor naționale, în aspectul formării noilor generații, este utilizarea calculatorului ca suport pentru predare-învățare-evaluare.
Tehnologia Informațională și de Comunicare (TIC) este un ansamblu de instrumente și resurse tehnologice aplicate pentru a comunica, a crea, a difuza, a stoca și a gestiona informația indicată pentru procesul instructiv-educativ. Actualmente tehnologiile sunt integrate în toate domeniile, în orice activitate, posibilitatea de a utiliza aceste tehnologii și de a fi într-un pas cu evoluția lor destul de energică a devenit o condiție indispensabilă deoarece tehnologiile digitale modifică fiecare aspect al vieții, acestea vizează atât activitatea de la locul de muncă cât și stilul de viață personal.
În mileniul al III-lea cadrele didactice trebuie să posede competențe digitale, să fie capabile să utilizeze TIC pentru a face față provocărilor erei informaționale. Standardele de competențe digitale pentru cadrele didactice din învățământul general au fost aprobate la data de 07 septembrie 2015, prin ordinul nr. 862 al Ministerului Educației. În acest document se menționează competențele digitale de care trebuie să dea dovadă cadrele didactice din învățământul general. ”Competențele digitale reprezintă sisteme integrate de cunoștințe, abilități, deprinderi, atitudini și valori, formate și dezvoltate prin învățare, pe care le posedă un individ și care pot fi mobilizate pentru a soluționa diverse probleme ce apar în procesul colectării, păstrării, prelucrării și diseminării informației prin intermediul tehnologiilor informației și a comunicațiilor”[3].
Domeniile de competență au fost stabilite în conformitate cu alte documente naționale și internaționale ce aparțin domeniului competenței-cheie digitale transversale din documentul cadru al Parlamentului European din 18 decembrie 2006 ce vizează competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții. În acest document au fost incluse competențele digitale strict necesare unui cadru didactic pentru a fi capabil să realizeze activitățile profesionale:
acces la cele mai bune resurse și conținuturi educaționale;
comunicare cu colegii, părinții și în cadrul rețelelor profesionale;
efectuarea managementului activităților didactice prin instrumente digitale [3].
Cadrele didactice care activează, la momentul actual, în învățământul general au un nivel diferit de competențe digitale care este condiționat de formarea inițială a acestora, de programele de studii și de educația lor informală. În acest context poate fi menționat faptul că unele cadre didactice au definitivat educația lor inițială mai mulți ani în urmă când nu erau disponibile instrumentele și tehnologiile informaționale. Trebuie luat în considerare și faptul că domeniul TIC este unul extrem de dinamic, oportunitățile devin multiple, încât este destul de dificil ca o persoană să le posede pe toate sau să fie capabilă să dezvolte competențele necesare în aceeași măsură în anumite perioade de timp.
Prin urmare, cadrele didactice trebuie să corespundă cerințelor prezentului și permanent să-și formeze și să-și adapteze competențele în așa mod încât să fie responsabili de rezultatele discipolilor lor. Aceste deziderate îl vizează în mod expres pe profesorul de limba și literatura română, care este responsabil în mare măsură de formarea competenței de comunicare la elevi, de formarea vorbitorului elevat, a interlocutorului cult și a producătorului priceput de texte coerente. Cu TIC activitatea cadrului didactic evoluează de la instruirea centrată pe profesor, bazată predominant pe procesul de predare, către medii de învățare interactive, centrate pe elevi. Drept urmare, se formează aptitudini de creare, tratare, obținere, selecționare și recuperare a informației, și în același timp, se dezvoltă creativitatea și capacitatea de gândire structurată.
Disciplina limba și literatura română este considerată de tip integrat, fiind orientată, preponderent, pe demersul educativ-formativ, este esențială pentru studiul celorlalte discipline școlare, fapt ce confirmă necesitatea eficientizării acesteia prin aplicarea tehnologiilor informaționale moderne. Implementarea TIC la orele de română influențează semnificativ procesul de instruire, potențialul enorm al tehnologiei informației și comunicațiilor pune la dispoziție oportunități didactice inedite, lecții captivante, interesante și originale, apropiindu-ne în acest mod de standardele europene.
TIC vine în sprijinul profesorului de limba și literatura română pentru a proiecta și a realiza un demers didactic care facilitează transpunerea în practica școlară a strategiilor ce duc la formarea de competențe prin aplicarea metodelor interactive, participative, de cooperare și comunicare. Gradul de asimilare și înțelegere de către elevi a noțiunilor specifice disciplinei este la un nivel mai înalt în comparație cu demersul pedagogic tradițional, fiindcă elevul este plasat într-un proces în care învață să învețe, își diversifică și îmbogățește experiența de studiu, fiind motivat și stimulat să se adapteze la cerințele societății moderne, accentul fiind pus pe dezvoltarea gândirii critice.
Pentru integrarea constructivă a TIC în procesul didactic la disciplina limba și literatura română profesorul trebuie să posede atât competențele necesare fiecărui cadru didactic din învățământul preuniversitar cât și competențe specifice profesorilor dezvoltatori de software. Competențele necesare profesorului dezvoltator de software sunt:
cunoașterea aplicațiilor informatice utile pentru dezvoltarea de software;
capacitatea de a ști unde, când și cum să utilizeze tehnologiile în activitățile didactice;
abilitatea de a utiliza tehnologiile în activitățile cu toată clasa, în grupuri mici sau individuale și de a asigura accesul echitabil la acestea;
deținerea de competențe tehnologice;
cunoașterea resurselor web ce permit dobândirea de cunoștințe suplimentare în domeniul
filologiei și pedagogiei, care să sprijine dezvoltarea profesională;
capacitatea de a crea medii de învățare flexibile, în care să integreze activitățile centrate pe elevi și să aplice în mod flexibil tehnologiile pentru a sprijini colaborarea;
capacitatea de a modela, cu sprijinul produsului informatic realizat, în mod deschis,
procesele de învățare, de a organiza situații în care elevii pot să-și dezvolte capacitățile
cognitive;
abilitatea de a colabora cu alți profesori și experți în vederea dezvoltării aplicațiilor;
capacitatea de a dezvolta comunități online bazate pe cunoaștere;
capacitatea de experimentare și învățare continuă [5].
Având în vedere cele menționate mai sus se poate afirma cu certitudine că profesorului de azi i se solicită o familiarizare minuțioasă cu noile tehnologii, trebuie să țină cont de schimbările care sunt atât de rapide în ceea ce privește utilizarea instrumentelor TIC în educație și nu numai. De aceea instituțiile care oferă programe de formare în TIC trebuie să răspundă cerințelor personalului didactic, să contribuie semnificativ la formarea abilităților de aplicare a TIC în cadrul orelor de către cadrele didactice. Sistemul educației din Republica Moldova are dificila misiune de a pregăti nu doar tânăra generație pentru lumea muncii, dar și pe cea adultă care trebuie să răspundă adecvat cerințelor impuse de societate. Realitatea este mai dură când se ia în calcul și faptul că nu toate instituțiile preunivesitare din țară sunt dotate adecvat cu calculatoare, proiectoare, table interactive în așa fel încât un cadru didactic competent să aibă posibilitatea de a utiliza instrumentele TIC în procesul de predare-învățare-evaluare.
În majoritatea țărilor europene, folosirea instrumentelor TIC în sisteme de învățare pe parcursul întregii vieți este considerată crucială în vederea modernizării serviciilor și aducerii la zi a competențelor cadrelor didactice [7].
1.2. Metode și mijloace valorificate prin utilizarea TIC în procesul didactic la orele de limba română
Folosirea noilor tehnologii în cadrul orelor de limba și literatura română permite prezentarea acestor lecții într-un format multimedia atrăgător, care facilitează achiziția de cunoștințe, îl plasează pe elev în diverse situații, îl transpune în timp și spațiu prin intermediul textelor literare și nonliterare, fiind create condiții optime pentru a-și exprima opiniile, ideile proprii în mod cursiv, coerent, creativ și argumentat. Modalitățile de integrare TIC la disciplina limba și literatura română sunt nelimitate și se pot integra prin inserarea la diferite etape ale lecției fragmente de filme biografice, istorice, documentare, artistice (create în baza unor opere literare), imagini, informații, fișe de lucru și nu în ultimul rând dicționarele online care sunt de un real folos la toate lecțiile indiferent de subiectul pus în discuție. Utilizarea calculatorului susține și facilitează activitatea de predare-învățare-evaluare, parcurgerea unor sarcini de învățare individuale sau de grup utilizând internetul, realizarea feed-backului sau a unor teste interactive. Cadrul didactic trebuie să înțeleagă potențialul padagogic al folosirii noilor tehnologii și să aibă capacitatea de a le integra în procesul de predare-învățare-evaluare, fără a exclude demersurile tradiționale, de la proiectare până la desfășurare și la realizarea feed-backului [8].
Utilizarea noilor tehnologii în procesul de învățământ depinde de competența pedagogică și abilitățile tehnice ale profesorului care trebuie să cunoască și să integreze aceste tehnologii moderne pentru obținerea unor efecte pedagogice utile, combinându-le creativ cu metodele, tehnicile tradiționale [9].
Integrarea în școală a TIC și a internetului a produs schimbări majore în procesul de învățământ, rolul cadrului didactic din învățământul tradițional, de transmițător de informație, este schimbat în învățământul modern în cel de faciliator al învățării, ceea ce corespunde perfect cu obiectivul-cheie de a învăța să înveți care îl vizează direct pe elev. Actul învățării nu mai este privit ca fiind rezultatul activităților cadrului didactic, ci rezultatul interacțiunii elevilor cu calculatorul și al colaborării acestuia cu profesorul. În sistemul de învățământ actual schimbarea vizează creșterea eficienței activităților de învățare, dezvoltarea competențelor de comunicare și studiul individual, însă realizarea acestor obiective depinde de gradul de pregătire a profesorului în utilizarea calculatorului, de stilul profesorului, de numărul de elevi, de interesul, cunoștințele și abilitățile acestora, de timpul cât se integrează mijloacele TIC la lecție, de metodele de evaluare și de fișele de lucru elaborate [8]. Scopul integrării tehnologiilor informaționale și comunicaționale în procesul instructiv-educativ fiind crearea condițiilor optime pentru o colaborare eficientă dintre profesor și elev. Atunci când un profesor de limba și literatura română este capabil să îmbine conoștințele de specialitate cu cele tehnologice reușește să sporească capacitatea de învățare, de inovare a elevilor în mediul virtual, îi determină să dea dovadă de creativitate, asigurând o educație de calitate.
Fig. 1.1. Funcțiile instrumentelor TIC [10, pag. 1]
file:///C:/Users/HP/Desktop/teza%20cap.1,2/09-MarinelaRosescu-Aspecte_ale_integrarii_TIC_in_predarea-biologiei.pdf
Modelul instruirii tradiționale se bazează pe activitatea de reproducere, pe dezvoltarea capacităților intelectuale. Învățământul inovator încurajează dezvoltarea capacităților creative, a logicii, experienței, este activitatea de transformare a elevului în subiect al educației. Această orientare presupune crearea modelelor de instruire inovatoare și euristică, de cercetare și modulare, de instruire prin joc și prin discuții creative [11].
Pentru a realiza obiectivele pe care și le propune cadrul didactic la o lecție de limba și literatura română apelează la diverse metode, tehnici și mijloace care pot fi valorificate prin utilizarea corespunzătoare a TIC. În educație, întrebările au un rol semnificativ. Pe parcursul unui demers didactic există un dialog permanent dintre profesor și elev, care are menirea să trezească interesul elevului, să-l motiveze să identifice soluții, răspunsuri la situațiile-problemă create. Întrebarea este hotarul dintre ce se știe și ce nu se știe, poate reprezenta un început al cunoașterii, de aceea are succes atunci când e formulată clar și precis în orice situație de învățare. Conversația euristică solicită o inteligență productivă, independență și libertate în gândire. Relizând un parteneriat cu elevii, cadrul didactic stimulează participarea acestora la dialog, ghidând succesiunea întrebărilor în așa mod încât să aducă la soluționarea problemei puse în discuție și indirect la formarea și dezvoltarea competenței de comunicare.
Conversația euristică poate fi menținută, pe tot parcursul ei, de mai multe resurse TIC. Aplicația PowerPoint din programul Microsoft Office, poate fi utilizată cu succes, prezentând diferite imagini care să confirme sau să infirme argumentele prezentate pe parcursul dialogului. Tabla interactivă („Smart Board”), fiind conectată la internet, pune la dispoziție resurse imense care pot contribui semnificativ la crearea unui climat pozitiv pentru desfășurarea demersului didactic creativ și calitativ. Vizionarea unui fragment de film artistic sau documentar poate lărgi viziunea asupra temei, oferă posibilitatea elevilor de a aborda un subiect din mai multe perspective.
Jocul de rol este o metodă de învățare ce presupune implicarea activă a participanților în situații și circumstanțe variate bazate pe simularea unor activități, relații, sisteme. Învățarea prin dramatizare, învățarea pe simulatoare îi plasează pe elevi în situația de a participa la propria instruire, având ca scop formarea comportamentului uman, dezvoltarea capacității de empatie, formarea aptitudinilor de a rezolva situații dificile. În acest sens utilizarea TIC are un rol semnificativ, elevul poate explora și identifica în internet imagini, portrete de personaje, fragmente din diverse opere literare, filme, basme, monologuri, dialoguri și alte informații care îl pot ajuta la interpretarea și crearea rolului. Profesorul poate propune elevilor imagini care să reprezinte situații diferite, utilizând Aplicația PowerPoint, să le solicite să construiască în perechi un dialog pe care să-l prezinte în fața colegilor, astfel antrenându-și anumite abilități actoricești. Elevii pot fi puși și în situația de a crea singuri textul pe care îl interpretează, dezvoltându-și competența de comunicare [12].
Problematizarea este o metodă didactică ce constă din punerea în fața elevului a unor dificultăți create în mod deliberat, în depășirea cărora, prin efort propriu, elevul învață ceva nou. (C. Moise în Cucoș 2005, 159)
Metoda problematizării determină activitatea independentă a elevului, i se solicită aplicarea tuturor aptitudinilor, gândirea și efortul intelectual precum și ingeniozitatea și capacitatea de muncă independentă. Problematizarea se poate transforma ușor într-o conversație euristică, orientată intenționat de cadrul didactic pentru a stimula gândirea critică, logică a elevilor și pentru a valorifica cunoștințele și capacitățile acestora conform obiectivelor prevăzute de curriculumul școlar. Pentru a captiva atenția elevilor întrebările trebuie să fie cât mai diverse. Miron Ionescu propune următoarea tipologie de întrebări [13].
Tabelul 1.1. Tipuri de întrebări propuse la aplicarea metodei problematizarea.
Problematizarea este o metodă cu un înalt potențial formativ ce contribuie la dezvoltarea operațiilor gândirii, a capacităților creatoare, la cultivarea motivației intrinseci, la educarea independenței și autonomiei în activitatea intelectuală.
Această metodă este pusă în valoare prin utilizarea TIC întrucât prezentarea „situației-problemă” și rezolvarea ei are un impact mult mai mare atunci când se utilizează astfel de resurse. Softurile educaționale reprezintă doar un exemplu în care TIC sprijină procesul de învățare prin problematizare [5].
Metoda cubului este o metodă de învățare prin conlucrare ce presupune investigarea unui subiect din mai multe perspective, ceea ce face posibilă formarea competențelor și permite abordarea complexă și integrală a temei. Comentarea unui text literar, caracterizarea unui personaj devine mult mai ușor de realizat după ce elevii au participat la o discuție de acest fel. Pentru a utiliza cu succes această metodă se recomandă relizarea următorilor pași:
Efecuarea unui cub, de lemn sau carton, pe ale cărui fețe se scriu lexemele: DESCRIE,
COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ.
Prezentarea subiectului pus în discuție.
Divizarea clasei în șase grupuri de elevi, pentru fiecare față a cubului.
Fiecare grup rostogolește cubul și formulează răspunsul la întrebarea de pe fața de sus a
cubului. Specificarea responsabilităților membrilor grupului revine profesorului care
monitorizează activitatea elevilor.
Consemnarea și afișarea răspunsurilor finale, astfel încât să fie vizibile pentru toți elevii. Prin coordonarea activităților comune în cadrul grupului se formează deprinderi de colaborare și se generează cunoștințe.
Soluțiile TIC, facilitează foarte mult colaborarea dintre elevi. Aceștia pot folosi Internetul pentru a găsi informații și pentru a realiza anumite sarcini.
Pentru a nu uita de unde au luat informațiile, profesorul îi poate învăța să folosească un sistem de bookmarking colaborativ (de exemplu, http://del.icio.us/) și să-și salveze link-urile către paginile sursă [5].
Elevii fiecărui grup pot realiza materialul comun utilizând GoogleDocs, documentele realizate pot fi uploadate pe platforma Moodle, fiecare elev își poate exprima punctul de vedere în legătură cu tema propusă în cadrul forumului dedicat acestei teme.
Metoda cubului este foarte bine susținută de TIC atunci când profesorul inițiază pe Wiki un proiect aferent temei la care să participe cele 6 echipe.
Wiki este o tehnologie Web 2.0 care se bazează pe principiul colaborării dintre mai mulți utilizatori cu scopul de a dezvolta un conținut comun [5].
Învățarea prin descoperire este o metodă de predare-învățare care oferă posibilitarea ca elevii să obțină cunoștințe cu forțele proprii, asigură dezvoltarea capacităților intelectuale, a imaginației, a gândirii creative, având ca scop antrenarea elevului în procesul instruirii. Se disting trei forme principale de învățare prin descoperire: inductivă, deductivă și prin analogie.
Aplicarea acestei metode, care este considerată una dintre cele mai valoroase, prevede realizarea unor pași:
Confruntarea cu o situație problemă, ceea ce duce la exprimarea interesului de a identifica soluții, de a explora necunoscutul.
Descoperirea și interpretarea datelor noi, utilizând operațiile gândirii.
Enunțarea generalizărilor și formularea concluziilor.
Aplicarea informației descoperite în situații și contexte inedite.
Utilizarea metodei învățarea prin descoperire oferă oportunitatea de a lansa provocari ce ghidează elevii spre cercetere, explorare, investigație științifică individuală sau în grup.
Profesorul de limba și literatura română are posibilitatea de a identifica suficiente situații de aplicare a acestei metode, drept exemplu poate servi controversatul subiect despre originea și formarea limbii române. Iar integrarea TIC în aplicarea acestei metode constituie un avantaj, stimulând interesul elevilor pentru analiza și rezolvarea problemelor care izvorăsc din situații și date reale. Alegerea structurilor de date pe care le scot în evidevță, informația oferită de mediul înconjurător, de sursele din internet, de resursele din bibliotecă contribuie la formularea unor concluzii veridice, fundamentate pe cercetare și descoperire proprie.
Metoda învățării prin descoperire este frecvent aplicată în momentul în care sunt folosite programe utilitare, soft-uri de aplicație, integrându-se eficient TIC-ul în procesul educațional [5].
1.3. Implementarea TIC în proiectarea demersului didactic la disciplina
limba și literatura română
Aproximativ 25 de ani în urmă, în școlile din R. Moldova apăreau primele calculatoare. Privite pe atunci de foarte mulți pedagogi și elevi ca mașini exotice, destinate doar să „ronțăie” numere și să rezolve ecuații matematice, aceste aparate au schimbat profund mediul de predare-învățare, creând un spațiu informațional global. Un rol important în extinderea domeniilor de utilizare a calculatoarelor și a Internetului în educație îl au formarea de competențe digitale, mobilizarea cadrelor didactice și crearea de softuri educaționale atractive, ce ar putea fi utilizate atât la lecții, cât și în procesul de pregătire individuală [13].
În documentul de politici educaționale Strategia „Educația [14] orientarea sistemului de învățământ spre formarea și dezvoltarea competențelor reprezintă scopul de bază al tuturor reformelor din sistemul educațional. Competența digitală și competența de a învăța să înveți fac parte din cele opt competențe-cheie prevăzute în Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene [15]. Așadar, pentru realizarea scopurilor propuse și formarea competențelor menționate este necesar să se recurgă la adoptarea noilor tehnologii și strategii didactice de care profesorul ține cont la elaborarea proiectării demesrului didactic la disciplina limba și literatura română. Prin implementarea noilor tehnologii informaționale și de comunicație în procesul didactic, se face posibilă conexiunea celor mai semnificative concepte ale învățământului modern.
Fig. 1.2. Elementele ce determină formarea unui specialist calificat [36, pag. 49]
file:///C:/Users/HP/Desktop/TEZA%20DE%20MASTER/angela_globa_thesis.pdf
Un specialist calificat trebuie să aibă competența de utiliza eficient calculatorul în activitatea sa didactică. Proiectarea unei lecții de limba și literatura româna, și nu numai, la care se folosesc instrumentele informatice adecvate devine un exercițiu antrenant, creator, care îl scoate din rutină pe profesor. Pe lângă faptul că TIC reprezintă un mijloc atractiv de prezentare a cunoștințelor, este și o formă de producere și de evaluare a acestora, ce se fundamentează pe valorificarea creativității și pe descoperire.
Învățarea asistată de calculator prevede existența unui program de instruire, un produs pedagogic, acesta fiind un rezultat al proiectării pedagogice, pentru ca ulterior să fie transpus într-un produs informatic, utilizând instrumente adecvate. Cadrul didactic trebuie să dispună de un set hardware adecvat, de instrumentele (software) necesare, utilizându-le pentru a transpune în practică elementele utile desfășurării activității didactice.
Se evidențiază următoarele etape de operaționalizare:
proiectarea pedagogică a conținutului și a activității elevului pentru însușirea conținutului
respectiv;
asigurarea echipamentului tehnic (componenta hardware) și a produselor software);
elaborarea produsului informatic propriu zis, utilizabil în procesul predare – învățare – evaluare.
În ansamblul acestor activități, aportul cadrului didactic se înscrie, preponderent în preocupările de creare a produsului pedagogic, proiectarea demersului didactic [16].
După cum afirmă autoarea Cojocariu V.M. [17, p.98] noțiunea de proiectare didactică reflectă, la modul cel mai general activitatea de prefigurare, de anticipare, predeterminare sau prognozare atât a desfășurării de ansamblu a procesului instructiv – educativ cât, mai ales, a comportamentelor sale, a modului în care acestea vor relaționa și se vor determina reciproc, la toate nivelurile.
Jinga I. consideră că pentru realizarea unei proiectări didactice reușite este necesară ”întâlnirea” mai multor tipuri de competențe definitorii ale ”profesorului ideal”:
competența de specialitate, care presupune cunoașterea conținuturilor disciplinei pe care o predă; capacitatea de a stabili tangența între teorie și practică; capacitatea de a se forma continuu și de a-și reactualiza cunoștințele, în concordanță cu noile achiziții ale științei;
competența psihopedagogică care presupune capacitatea de a cunoaște elevii și de a lua în considerare particularitățile lor de vârstă și individuale la proiectarea și realizarea activității instructiv – educative; capacitatea de a proiecta și realiza optim un set de operații: precizarea obiectivelor, selectarea conținuturilor, prelucrarea acestora, crearea unor situații de învățare adecvate, elaborarea strategiilor didactice, elaborarea strategiilor de evaluare; capacitatea de a-i pregăti pe elevi pentru autoinstruire și autoevaluare;
competența psihosocială și managerială care include capacitatea de a organiza elevii în raport cu sarcinile instruirii și de a stabili responsabilitățile în grup; capacitatea de a statornici relații de cooperare, un climat adecvat în grupul de elevi și de a soluționa conflictele; capacitatea de a-și asuma răspunderi capacitatea de a orienta și coordona, îndruma și motiva, de a lua decizii în funcție de situație [16].
Pentru a realiza un proiect de lungă durată sau un demers didactic explicit cadrul didactic poate utiliza cu succes următoarele aplicații din pachetul Microsoft Office: Microsoft Word, PowerPoint și Aplicația Paint.
Microsoft Word este cel mai important și cel mai folosit editor de texte. La introducerea textului se pot utiliza diferite comenzi care pot modifica textul cu diferite tipuri de fonturi, stiluri, culori și dimensiuni se pot insera imagini și tabele.
Aplicația Microsoft Word oferă posibilitatea de a verifica și de a corecta din punct de vedere gramatical și ortografic textul redactat. Rezultatul final poate fi salvat în calculator și identificat ușor când este necesar (vezi anexa1).
Textul redactat în Microsoft Word poate fi modificat, personalizat utilizând efectele decorative din Word Art, cu ajutorul acestei opțiuni se pot crea diferite efecte, schimbând formele, culorile de umplere sau contur.
Aplicația Microsoft Power Point, este extrem de utilă pentru cadrele didactice, permite integrarea informației într-o prezentare ce constă dintr-un anumit număr de pagini numite "cadre" sau "slide"-uri. Fiind prezentată în acest mod la clasă, informația este mult mai ușor percepută și reținută de elevi. Scopul principal a acestor prezentări este captarea și menținerea atenției elevilor, ținând cont de faptul că informația prezentată în formă vizuală este reținută, memorată mult mai ușor de elevi. Aplicația Power Point permite și efecte speciale de animație a textelor, imaginilor, oferă posibilitatea de a înregistra un mesaj sonor, de a plasa un filmuleț.
Interfața aplicației Power Point este simplă având elemente comune cu celelalte programe din Microsoft Office, bara de instrumente și meniurile fiind organizate identic pot fi utilizate cu ușurință.
Prezentările Power Point pot si imprimate, afișate direct pe un calculator, tablă interactivă sau cu ajutorul unui proiector video.
Aplicația Power Point oferă posibilitatea cadrului didcatic să creeze prezentări dinamice, impresionante, lecții interactive cu un impact ridicat asupra elevilor ce contribuie semnificativ la obținerea rezultatelor așteptate (vezi anexa 1).
Aplicația Paint este un software simplu de utlizat care permite crearea și editarea desenelor alb-negru sau color, poze, imagini și documente scanate. Fișierele create cu Paint pot fi înglobate și în alte documente. Fereastra aplicației Paint conține bara de titlu, bara de meniu, zona de lucru unde se modifică o imagine, bara cu instrumente de desenare și paleta de culori.
Utilizarea aplicației Paint este importantă deoarece oferă posibilitatea profesorului de crea diferite scheme, desene pe care le poate utiliza la lecție sau pot fi incluse în parcursul didactic explicit (diagrama Venn, graficul T, explozia stelară, ciorchinele etc.).
Desenele, schemele create în Paint pot fi salvate utilizând câteva extensii specifice aplicațiilor de editare imagine (.gif, .bmp, .jpg). Astfel devine posibilă deschiderea și reeditarea fișierelor realizare cu aplicația Paint de către alte aplicații performante (vezi anexa 2)
Aplicațiile prezentate oferă o gamă de soluții tehnice și pot fi utilizate în varii situații de instruire de cadrul didactic în activitatea sa, având scopul de a crea și prezenta lecții interactive, captivante pentru elevi și pentru a prezenta statistici, rapoarte de activitate etc.
1.4. Concluzii la capitolul 1
Actualmente tehnologiile sunt integrate în toate domeniile, în orice activitate, de aceea integrarea TIC în educație are un rol semnificativ. În ultimii ani, informatizarea învățământului a devenit o prioritate a politicii educaționale din Moldova. Aceasta presupune proiectarea, realizarea și asistarea procesului de predare – învățare – evaluare prin integrarea TIC, ceea ce are drept scop facilitarea proceselor de prezentare a informației, de procesare a acesteia, de construire a cunoașterii. Aceast fapt presupune un ansamblu de cunoștințe, abilități și atitudini de care trebuie să dea dovadă tinerii aflați la finele perioadei obligatorii de învățământ și formare, iar adulții pe tot parcursul vieții, aflându-se continuu într-un proces de dezvoltare și actualizare a abilităților.
În mileniul al III-lea cadrele didactice trebuie să posede competențe digitale, să fie capabile să utilizeze TIC pentru a face față provocărilor erei informaționale. Practica mondială demonstrează impactul pozitiv al utilizării tehnologiilor contemporane în dezvoltarea societății.
TIC vine în sprijinul profesorului de limba și literatura română pentru a proiecta și a realiza un demers didactic care facilitează transpunerea în practica școlară a strategiilor ce duc la formarea de competențe prin aplicarea metodelor interactive, participative, de cooperare și comunicare. Folosirea noilor tehnologii în cadrul orelor de limba și literatura română permite prezentarea acestor lecții într-un format multimedia atrăgător, care facilitează achiziția de cunoștințe, îl plasează pe elev în diverse situații, îl transpune în timp și spațiu prin intermediul textelor literare și nonliterare, fiind create condiții optime pentru a-și exprima opiniile, ideile proprii în mod cursiv, coerent, creativ și argumentat.
Documentele din portofoliul cadrului didactic, proiectele de lungă durată, proiectele de unități de învățare, proiectele de lecție pot fi relizate electronic, aceasta fiind o activitate ce face posibil un management eficient al timpului, iar platforma online www.didactic.ro oferă această posibitate cadrelor didactice de a-și realiza într-un timp util prin mijloace electronice planificările necesare. Această aplicație devine disponibilă doar după logarea pe platformă.
Un specialist calificat în domeniul educației știe să valorifice metodele și mijloacele tradiționale și netradiționale prin utilizarea TIC, să integreze creativ tehnologiile informaționale în proiectarea demersului didactic utilizând aplicațiile din pachetul Microsoft Office și oportunițățile puse la dispoziție de sursele din internet.
EFICIENȚA UTILIZĂRII TIC ÎN PROCESUL INSTRUCTIV
LA DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
2.1. Integrarea instrumentelor TIC în procesul didactic
Ritmul intens al dezvoltării produselor și tehnologiilor noi în lumea contemporană reprezintă o permanentă și inedită provocare penru educație, care cunoaște o perioadă de identificare a soluțiilor noi pentru realitățile societății viitorului [18]. Se atestă o creștere considerabilă a volumului de informații ce se cere analizat, studiat, structurat, prelucrat și stocat, iar acest lucru ar fi imposibil fără prezența calculatorului atât în viața de zi cu zi și în mod expres în procesul instructiv-educativ. Integrarea tehnologiilor digitale la toate nivelurile sistemului școlar a devenit un imperativ al timpului, de aici rezultă că actorii educaționali trebuie să fie formați pentru a putea face față schimbării și inovării. Activitățile educaționale, demersurile didactice trebuie realizate într-o altă manieră, încât să urmărească dobândirea cunoștințelor, formarea abilităților care să ofere posibilitatea elevilor să se adapteze, să se integreze ușor într-o societate care se află într-o continuă schimbare.
Jinga I. menționează că deși evoluțiile în tehnologia informației sunt de amploare, în ultimul deceniu se mai publică încă lucrări de specialitate din domeniul gestionării educației, în care autorii ignoră tehnologiile moderne care permit o instruire asistată de calculator, ignoră noile forme de comunicare electronică (www, e-mail, chat, news, forum electronic, teleconferințe etc.) fără de care învățământul modern nu ar fi posibil [21].
În mai multe țări, printre care este și România, sunt elaborate strategii și programe naționale vizând implementarea TIC în procesul de învățământ la toate nivelurile, inclusiv a impunerii manualelor digitale și resurselor informatice ca principale resurse materiale la clasă.
Integrarea cu succes a TIC în activitatea didactică face parte din evoluția naturală a învățării și este o oportunitate de a integra ultimele descoperiri tehnologice cu interacțiunea și implicarea oferite de modul tradițional de cunoaștere [19].
S-a constat că utilizarea TIC este foarte utilă pentru adaptarea activităților de învățare pentru elevii cu cerințe educaționale speciale, aceasta facilitează activitatea de predare-învățare și are un impact destul de pozitiv. Pe lângă valențele formative ale utilizării tehnologiilor informaționale și comunicaționale, mijloacele informatice moderne sporesc semnificativ atractivitatea procesului educational [20]. TIC nu trebuie privit doar ca un simplu instrument ce poate fi utilizat în cadrul lecției, deja a devenit un mediu de învățare ce impune realizarea unei conexiuni dintre strategiilie de predare și învățare independentă, se pune accentul pe interconexiunea dintre învățarea formală cu cea nonformală și informală.
Prin intermediul noilor tehnologii ale informației și comunicării, sistemul de învățământ poate contribui la atingerea celor patru elemente de bază ale societății bazate pe cunoaștere:
Know- what (a ști ce) – reprezentând informații, cunoștințe punctuale, factuale despre realitate, ce contribuie la explicarea acesteia;
Know- why (a ști de ce) – înțelegerea realității pe baza cunoașterii științifice a legilor și principiilor naturii, a legilor sociale etc.;
Know-how (a ști cum) – dezvoltarea competențelor și abilităților de a aplica în practică diferite cunoștințe, informații, principii de funcționare;
Know-who (a ști cine) – informații despre cine și ce știe să facă. [7]
Dotarea instituțiilor din învățământul general cu calculatoare moderne, conectarea lor la internet, ar fi o realizare importantă, dar impactul lor este redus din cauza numărului mic de mijloace TIC. În ultima perioadă se atestă o inițiativă activă din partea guvernului Republicii Moldova de a integra TIC în procesul instructiv-educativ, având scopul de a oferi elevilor posibilitatea să studieze calculatorul începând cu treapta primară. Acest fapt ar putea produce modificări pozitive la nivelul comportamentelor caracterizate prin creșterea interesului pentru lecții, îmbunătățirea rezultatelor școlare, creșterea frecvenței la ore, dezvoltarea competenței de comunicare, stimularea lucrului în echipă etc. [19].
Utilizarea calculatorului și a instrumentelor multimedia în instruire a ajuns să fie o necesitate care nu poate fi neglijată. Internetul continua să pătrundă ritmic la locul de muncă, în școală, în societate, eliminând toate frontierele. În prezent rețelele interactive de calculatoare fac posibilă stocarea unui volum mare de informații și furnizarea acesteia către orice solicitant, iar internetul a devenit cea mai interactivă și accesibilă rețea. Este evident că pentru sistemul modern de instruire a devenit o prioritate conectarea unităților de învățământ la internet, fiindcă acesta reprezintă un mijloc eficient ce comunicare, informare și documentare atât pentru cadrele didactice, cât și pentru elevi.
Cel mai utilizat serviciu internet este WWW sau World, Wide, Web. Identificarea informațiilor necesare se realizează prin intermediul programului numit browser. Așadar, integrarea tehnologiilor informatice și comunicaționale în procesul de predare-învățare-evaluare prevede facilitarea procesului de identificare a răspunsurilor la diverse tipuri de întrebări, nu doar utilizarea softurilor educaționale. Înainte de a solicita elevilor să realizeze o sarcină de lucru, utilizând internetul, cadrul didactic trebuie să explice cu precizie cum trebuie să se informeze pe Web, ce înseamnă o căutare eficientă, cum poate să salveze o informație identificată și de ce ar trebui să respecte regulile de comportament pe internet.
Calculatorul poate fi utilizat în activitatea didactică sub mai multe forme:
secvențe de pregătire pentru transmiterea informațiilor;
formularea întrebărilor;
rezolvări de exerciții;
prezentarea de algoritmi pentru rezolvarea anumitor exerciții;
prezentarea de grafice, de diagrame;
aplicații practice;
demonstrarea unor modele;
simularea unor situații, a unor experiențe și interpretarea lor;
simulatoare pentru formarea unor deprinderi;
simularea unor jocuri didactice;
evaluarea rezultatelor învățării și autoevaluare;
organizarea și dirijarea învățării independente pe baza unor programe de învățare etc. [23].
Utilizarea TIC în cadrul lecției determină elevii să devină mult mai receptivi și interactivi. Dacă la o lecție tradițională elevul, de regulă, ascultă tema și își face notițe, prin utilizatea TIC în predare se activează atenția audio-vizuală. Este o deosebire majoră între studierea unui text literar în mod clasic și studierea textului însoțită de un suport audio-vizual. Prin integrarea tehnologiei în cadrul orelor elevii sunt antrenați în diverse activități de colectare a informației din internet pentru identificarea soluțiilor, astfel fiind puși în situații de comunicare și colaborare activă.
Prin intermediul TIC cadrul didactic poate face față cu succes provocărilor actuale:
Relizarea unui demers didactic activ și relevant, îmbunătățirea modului de predare;
Economisirea timpului alocat sarcinilor administrative și o planificare eficientă;
Crearea unui mediu de învățare protejat și sigur, monitorizează elevii pentru a se asigura că
utilizarea mediilor virtuale de învățare este sigură, legală și responsabilă;
Flexibilitate semnificativă în lucrul la clasă, posibilitatea de a propune elevilor sarcini de lucru adaptate caracteristicilor individuale;
Urmărirea progresului elevilor în învățare;
Oferirea unor soluții adaptate pentru elevii cu nevoi speciale;
Îmbunătățirea modului de implicare a părinților în procesul educational [7].
. Dinamizarea procesului de predare-învățare la disciplina limba și
literatura română cu ajutorul TIC
Utilizarea mijloacelor TIC în lecția de limba și literatura română este un proces constituit din mai multe elemente, are valoare atât informativă cât și formativă, procesul instuctiv-educativ devine mult mai atractiv, contribuie semnificativ la îmbunătățirea relațiilor și modului de comunicare dintre profesor și elev.
Aplicarea cu succes a TIC cu scopul de a prezenta o lecție interactivă depinde în mare măsură de competențele de utilizare a TIC ale cadrelor didactice. În același context, se poate contribui substanțial la formarea competențelor digitale ale cadrelor didactice prin interacțiunea personală cu tehnologiile informaționale.
Limba și literatura română este una din disciplinele avantajate de utilizarea mijloacelor TIC. Schimbările semnificative în ceea ce privește eficiența desfășurării orei de limba și literatura română se datorează implementării principalelor mijloace TIC: calculatorul, videoproiectorul, tabla interactivă, softurile educaționale etc. Cu cât lecțiile sunt mai practice, folosind imagini, video, sonor, cu atât elevul este mai atent, însușind materialul predat de profesor. Resursele de pe internet, filmele documentare pot oferi informații utile și cunoștințe.
În contiuare se propun câteva softuri, aplicații ce pot fi aplicate la lecțiile de limba și literatura română, unele fiind utilizate deja pe larg, altele abia încep a fi utilizate.
Tabla interactivă este un echipament care, în combinație cu un videoproiector și un calculator, are capacitatea de a transforma actul didactic într-unul foarte dinamic, explicit și activizant. Lecțiile realizate de profesor într-o altă aplicație pot fi importate și prezentate elevilor într-o maniera atractivă cu utilizarea tablei interactive și în plus, prin intermediul markerelor puse la dispoziție, se pot realiza adnotări, observații sau completări, chiar pe documentul accesat. Rezultatul poate fi salvat, tipărit sau trimis prin e-mail, rezultând o creștere a motivației elevilor pentru ora de limba și literatura română, dar și stimularea gândirii logice și a imaginației [24].
Tabla interactivă este un mijloc didactic eficient, simplu de utilizat, cu ajutorul ei orice aplicație de pe calculator poate fi activată și controlată prin o ușoară atingere digitală, fiind conectată la internet posibilitățile devin imense, este evident că orice aplicație utilizată pe parcursul unei activități didactice vizează obiectivele operaționale ale lecției.
Tabla interactivă permite salvarea desenelor, imaginilor, hărților, schemelor care au fost realizate sau utlizate pe parcursul lecției, astfel acestea pot fi încărcate în blogul profesorului sau în grupul virtual al clasei, care poate fi vizitat de elevi când își vor face temele pentru următoarea lecție, reactualizând cele învățate în clasă, iar pentru elevii care au absentat poate fi de un real folos, facilitând însușirea cunoștințelor noi.
Softurile educaționale reprezintă niște produse software, disponibile în diverse formate care pot fi utilizate pe calculator și care reprezintă, de obicei, cu caracter multimedia interactiv, subiecte, teme, lecții, cursuri, unități de învățare etc., fiind alternative în raport cu metodele educaționale tradiționale [25]. Softurile educaționale pentru limba și literatura română sunt programe atrăgătoare, fiind coerente ca imagine și text, au menirea să provoace elevii din punct de vedere cognitiv, motivându-i să fie activi în procesul de învățare. Un soft educațional este creat pentru a fi utilizat în organizarea interactivă a situațiilor de învățare și are câteva caracteristici fundamentale:
este conceput pentru a produce învățarea;
trebuie să asigure o frecvență și interacțiune flexibilă între elev și calculator;
elevul sau profesorul pot controla într-o anumită măsură, interacțiunea elevului cu calculatorul;
același soft utilizat în mod simultan și independent de diferiți elevi, se adaptează în funcție de anumite caracteristici individuale. În designul softului educațional din ultimii ani, este evidentă tendința de creare a unor medii de învățare în care elevii să nu fie puși în fața unor cunoștințe ”preparate într-o formă deja asimilabilă”, ci să li se solicite o participare activă prin care să-și elaboreze cunoașterea [23].
Power Point este un soft utilizat frecvent în cadrul lecțiilor de limba și literatura română pentru prezentările care pot fi create, adăugând texte, imagini, tabele, scheme, video, audio, utilizând gama largă de instrumente pusă la dispoziție în bara de meniuri a aplicației (vezi anexa 2). Pentru a realiza o prezentare în Power Point se vor parcurge următorii pași:
editarea textului, se utilizează litere mari, lizibile, de exemplu dimensiunea 28 pt, este bine să se utilizeze litere albe pe un fundal de culoare închisă;
aplicarea ordinii diapozitivelor, fiecarea diapozitiv trebuie să ilustreze o idee. Diapozitivul nu trebuie să fie aglomerat cu informație;
aplicarea unui design al prezentării, nu trebuie să se admită utilizarea în exces a culorilor pe un diapozitiv, se recomandă nu mai mult de trei culori;
conținutul unui diapozitiv trebuie să fie ușor înțeles – șapte rânduri pe diapozitiv și șapte cuvinte într-un rând sunt suficiente;
un diapozitiv trebuie să conțină informația esențială, iar la sfârșitul prezentării se face o sinteză, se menționează cele mai importante idei.
PowToon este o aplicație web care poate fi utilizată pentru a realiza o lecție interactivă și captivantă. Această aplicație oferă posibilitatea de a crea prezentări atractive, profesionale, pune la dispoziție aplicarea diverselor tipuri de animații de la cele mai simple până la cele mai complexe (vezi anexa 3). Interfața apicației este ușor de folosit, permite direct crearea prezentărilor electronice, prin crearea unui cont gratuit, indicând adresa de e-mail și parola. Pentru începători sunt tutoriale pe platforma PowToon cât și pe binecunoscutul site You Tube ce poate fi accesat la adresa https://www.youtube.com, iar PowToon poate fi accesat la adresa https://www.powtoon.com. Programatorii acestei aplicații au pus la dispoziția utilizatorilor o grilă cu galerii cu elemente diferite care oferă soluții intresante pentru completarea unui slide cu text, animație, imagini, video și audio. Pentru a putea crea o prezentare gratuit, aceasta nu trebuie să depășească 5 minute, produsele ce depășesc limita sunt contra cost [26,27].
Prezi este o aplicație web care permite construirea prezentărilor electronice, atât prin softul dedicat, cât și prin interfața on-line https://prezi.com și are o abordare non-liniară în crearea unei prezentări [28]. Prezi reprezintă o planșă teoretic infinită pentru ideile incluse în prezentare. Programarea ecranului permite trecerea de la o idee la alta, prin translație, rotație și zoom. Se pot include imagini în interiorul altor imagini sau cuvinte mici în alte cuvinte (vezi anexa 4). Fiind bazat pe flash, Prezi are grafică care permite zoom infinit pe text sau formele din program fără deteriorarea pozelor sau filmulețelor adăugate. Interfața on-line salvează proiectul pe serverul Prezi. Frecvența salvărilor este mare, se pot invita vizitatori ca să vadă prezentarea sau să contribuie la efectuarea unei prezentări noi [29, pag. 109].
Varianta gratuită este oferită pe un termen de 30 de zile, iar sistemul de plăți se face anual.
Google Slides este o aplicație interasantă și utilă care susține învățarea prin cooperare, elevii pot fi antrenați în clasă, fiind repartizați în grupuri mici, să realizeze o prezentare utilizând datele din biografia scriitorului studiat, care ulterior va trebui să fie prezentată tuturor colegilor. În timp ce un grup de elevi lucrează la realizarea prezentării ceilalți colegi pot vedea cum se editează documentul de pe alte calculatoare, tablete sau telefoane și pot interveni cu sugestii, comentarii sau întrebări, ceea ce reprezintă un avantaj deosebit al aplicației Google Slides în comparație cu binecunoscutul Microsoft Office PowerPoin [31] (vezi anexa 5).
Google Sites este un instrument util care reprezintă o provocare pe termen lung atât pentru cadrele didactice cât și pentru elevi. Explicându-le elevilor cum să acceseze această aplicație, solicitându-le să elaboreze mesaje publice la o anumită temă ce ține de disciplina limba și literatura română profesorul motivează elevii nu doar să exploreze un anumit subiect, dar și să-și formeze competențe digitale. Comentariile, sugestiile, aprecierile, vizititatorilor pot servi drept cauza pentru care elevii să dorească să îmbunătățească abilitățile de gestiune a site-ului creat, avantajul fiind faptul că pentru aceasta nu e nevoie de cunoștințe avansate de HTML sau programare (vezi anexa 5).
Wikipedia este o bibliotecă digitală, o enciclopedie liberă care pune la dispoziția fiecărui utilizator informații din orice domeniu. Profesorul de limba și literatura română, cât și elevii pot accesa acest site pentru a găsi informații utile ce țin de disciplina limba și literatura română, evident că este și o sursă imensă de informații pentru literatura universală, conține informații vaste din domeniul lingvisticii și gramaticii limbii române. Stocarea și reînoirea informației în format digital este realizată de un grup de persoane competente, de asemenea este prezentă și bibliografia ceea ce oferă posibilitatea ca materialele să fie studiate în original (vezi anexa 6).
În Wikipedia informația este structurată pe capitole și subcapitole, astfel materialul necesar poate fi accesat de la cuprins. Profesorul le poate solicita elevilor să se documenteze suplimentar la o anumită temă discutată în cadrul lecției, accesând Wikipedia versiunea românească. Este important să se știe, pentru a identifica mai ușor și mai repede informația necesară în Wikipedia, pot fi accesate cuvintele-cheie, colorate în albastru, acestea fac trimitere directă către altă sursă de informație, ceea ce permite aprofundarea cunoștințelor, având acces în timp util la suportul teoretic căutat.
Filmedocumentare reprezintă o sursă importantă de informații biografice pentru orele de limba și literatura română, poate fe aceesat la www.filmedocumentare.com (vezi anexa 7). Valorificând acest site, profesorul predă tema prezentând secvențe dintr-un film documentar tematic, elevii își fac notițe, identifică idei și le notează, formulează argumente, concluzii și judecăți de valoare. Elevilor li se poate solicita să vizioneze un film documentar, biografic acasă, având ca sarcină să prezinte cele mai importante și interesante informații pe care le-a aflat. Filmele de pe acest site sunt în conexiune directă cu cea mai mare gazdă video www.youtube.com, care de asemenea pune la dispoziția profesorului filme artistice, desene animate realizate pe baza operelor literare, tutoriale cu subiecte ce țin de gramatica limbii române, de teoria literară etc. (vezi anexa 7).
Google Maps este o aplicație gratuită de cartografiere ce poate fi accesată la adresa http://maps.google.com. Fiindcă este o aplicație web, pentru a o utiliza este nevoie de calculator, conexiune la internet și videoproiector. Cu ajutorul aplicației Google Maps, profesorul de limba și literatura română poate prezenta elevilor unde se află locurile, localitățile despre care se amintește într-o opera literară sau nonliterară (vezi anexa 8). Aplicația este foarte utilă atunci când se pune ca scop să se identifice itinerarul și distanța parcursă de un anumit personaj literar, dar și de alte situații creative ce necesită utilizarea unei hărți. [30].
Google Docs este un instrument ce poate fi folosit la disciplina limba și literatura română, aplicând metoda proiectelor ce favorizează învățarea colaborativă, elevii pot fi repartizați în echipe pentru a elabora un proiect de grup cu tema specificată anterior. Profesorul le acordă timp suficient, iar elevii au posibilitatea să contribuie la realizarea, editarea proiectului concomitent dezvoltându-și competențele specifice disciplinei și abilitățile digitale (vezi anexa 8).
Google classroom este o aplicație pentru educație, este un serviciu gratuit pentru profesorii și elevii din orice școală. Această platformă are o interfață prietenoasă și intuitivă, este accesibilă, sigură, poate fi configurată rapid, cu Google Classroom profesorii își eficientizează timpul, își organizează mai bine lecțiile și comunică în timp real cu elevii.
Aplicația permite crearea, colectarea și notarea temelor în mediul online. Profesorul poate vedea chiar înainte să ajungă în sala de clasă cine și-a terminat tema și poate oferi feedback direct fiecărui elev, poate posta anunțuri și întrebări. Astfel, comunicarea la clasă devine mai eficientă și, în același timp, se extinde și în afara orelor. Folosirea aplicației Google Classroom nu generează costuri suplimentare pentru școală pentru că acest serviciu este disponibil gratuit pentru educație. Utilizarea eficientă a timpului pentru profesor datorită utilizării la clasă a instrumentelor digitale moderne de predare și colaborare oferite de această platformă este un alt avantaj [32] (vezi anexa 9).
Advansed eLearning este o platformă modernă, disponibilă fără a presupune cheltuieli financiare, elaborată pentru a sprijini procesul de predare-învățare, secvențele de lecții fiind proiectate și prezentate într-o manieră atractivă, modernă și motivantă. AeL este un suport didactic valoros pentru profesorii de limba și literatura română, lecțiile multimedia interactive oferă posibilitatea de a adopta noi metode de învățare care îmbunătățesc performanța școlară, și contribuie, prin atingerea obiectivelor operaționale propuse, la formarea de aptitudini, abilități și competențe [35] (vezi anexa 9).
Pachetul de aplicații Google pentru educație este o oportunitate inedită și oferă numeroase posibilități de aplicare în cadrul orelor, dar și pentru alte activități didactice. Profesorul de limba și literatura română poate folosi aplicațiile Google pentru planuri de lecții interactive, fișe de lucru pentru elevi, conceperea de teme și teste, gestionarea portofoliilor elevilor, urmărirea evoluției elevilor, crearea de site-uri pentru disciplina predată etc.
Hot Potatoes este o aplicație utilizată cu succes în evaluarea asistată de calculator, are ca scop realizarea exercițiilor interactive cu ajutorul internetului. Aceste exerciții sunt compatibile cu platformele de elearning de tip Moodle, dar pot fi utilizate și în alte formate compatibile; se permite atât generarea propriu-zisă a exercițiilor, cât și exportul acestora sub forma unor pagini web, foarte ușor de accesat cu ajutorul unui browser [33]. Hot Potatoes cuprinde un set de șase instrumente de editare, cu ajutorul cărora se pot crea mai multe tipuri de itemi cu ajutorul subprogramelor JQuiz, JCloze, JMix, JMatch și The Masher.
Avantajele utilizării aplicației sunt multiple: modul de operare în aplicație este foarte simplu, permite tuturor profesorilor realizarea de teste care pot fi stocate și utilizate cu succes, interactivitatea și atractivitatea testelor generate, feedback-ul imediat acordat elevilor fac din această aplicație principalul instrument de generare teste din mediul online [34] (vezi anexa 10).
Aplicarea TIC la orele de limba si literatura romana reduce semnificativ timpul necesar însușirii cunoștințelor și sporesc calitatea predării conținuturilor. Dacă tehnologiile digitale sunt utilizate pentru a spijini învățarea în raport cu specificul disciplinei, aceastea pot avea un impact pozitiv asupra rezultatelor școlare. Pe măsură ce tehnologiile digitale devin tot mai necesare în activitățile din domeniul educațional, competența de a utiliza tehnologiile moderne devine o condiție obligatorie pentru toți actanții procesului educațional. Atât elevii, cât și profesorii trebuie să dețină competențe digitale pentru a face față provocărilor erei informaționale.
. Avantaje și limite ale utilizării TIC pentru disciplina
limba și literatura română
Importanța implementării tehnologiilor informaționale și comunicaționale în procesul de predare-învățare-evaluare a devenit în ultima perioadă un laitmotiv al discursurilor ce vizează sistemul educației la toate nivelurile. Pentru profesorul de limba și literatura română utilizarea TIC, după cum a fost menționat anterior, oferă oportunități deosebite, ceea ce este comun și pentru cadrele didactice care citesc alte discipline școlare.
TIC sunt foarte utile atât pentru cadrele didactice cât și pentru elevi, sunt integrate la lecții doar pentru a facilita procesul instructiv-educativ. Aceasta presupune în mod implicit dotarea adecvată a instituțiilor de învățământ din Republica Moldova cu tehnică specială care să susțină componentele multimedia, esențială fiind, de asemenea, formarea și dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice, pentru ca să devină posibilă valorificarea acestor tehnologii în cadrul orelor. Pentru realizarea acestui deziderat specialiștii din instituțiile preuniversitare trebuie să dea dovadă de deschidere, capacitate de asimilare, dorință de a explora și aplica noile tehnologii, ce asigură crearea unui mediu de învățare care favorizează accesul la o educație de calitate și crearea competențelor cheie care facilitează integrarea pe piața muncii.
Transformarea calculatorului într-un adevărat mijloc de muncă și instruire, a condus la constituirea unui mediu informatizat, determinat de știința prelucrării automate a informațiilor, mediu care mijlocește utilizarea pe scară largă a calculatoarelor și a mijloacelor multimedia.
Utilizarea resurselor TIC în cadrul disciplinei limba și literatura română se poate îmbunătăți calitativ pentru că:
există platforme de învățare puse la dispoziția cadrelor didactice;
există posibilitatea accesării informațiilor specifice fără limite de timp;
există disponibilitatea elevilor pentru utilizarea tehnologiilor moderne [5].
Calitatea instruirii depinde în mare măsură de metodele de predare-evaluare aplicate la lecție. Completând adecvat metodele tradiționale cu cele moderne, care implică și utilizarea TIC, se atestă sporirea motivației pentru învățare și cu aceasta și performanța școlară, deci integrarea tehnologiilor moderne în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina limba și literatura română are numeroase avantaje atât pentru cadrele didactice cât și pentru elevi.
Avantaje ale TIC pentru cadrele didactice:
creșterea ponderii timpului petrecut cu elevii în procesul educațional;
extensia spațiului temporal al profesorului ca timp de pregătire a activităților educaționale
viitoare și pentru autodezvoltare și evoluție în carieră;
obținerea progresului școlar prin valorificarea instrumentelor și resurselor didactice specifice TIC;
stimularea creativității cadrelor didactice prin dinamizarea competiției și a lucrului în echipă;
creșterea randamentului însușirii coerente a cunoștințelor prin aprecierea imediată a răspunsurilor elevilor;
încurajarea studiului metodologiilor specifice de învățare prin descoperire;
diversificarea demersului didactic;
formarea deprinderilor practice utile;
oferă posibilitatea îmbogățirii arsenalului instrumental;
diversificarea metodelor și instrumentelor de evaluare în scopul creșterii gradului de obiectivitate a evaluării;
stimularea abordării integrate și interdisciplinare/ transdisciplinare;
contribuie la creșterea obiectivității evaluării;
oferă posibilitatea de a obține un feedback rapid și eficient prin evaluarea automată;
oferă facilități de prelucrare și interpretare rapidă a datelor;
permite adaptarea actului didactic în funcție de cerințele educaționale speciale ale elevilor.
Avantaje ale TIC pentru elevi:
creșterea interesului elevilor pentru disciplina limba și literatura română;
creșterea ponderii timpului de învățare în clasă;
motivarea elevilor pentru obținerea progresului școlar;
activizarea elevilor în vederea formării competenței de comunicare;
stimularea creativității elevilor atât în activitățile individuale cât și în grup;
creșterea încrederii elevilor în procesul de evaluare;
dezvoltarea interesului pentru abordarea integrată și interdisciplinară/ transdisciplinară a disciplinei limba și literatura română;
motivarea elevilor cu cerințe educaționale speciale pentru învățare, accesul la informație a grupurilor vulnerabile;
dezvoltă capacitatea de mobilizarea a efortului voluntar;
stimularea capacității de învățare inovatoare și consolidarea abilităților de investigare științifică;
dezvoltarea culturii vizuale;
stimularea gândirii logice și a imaginației;
conștientizarea faptului că noțiunile învățate își vor găsi ulterior utilitatea.
Este necesar de menționat aici că utilizarea TIC în procesul instructiv-educativ la disciplina limba și literatura română prevede și unele limite:
rezistența unor cadre didactice la schimbare;
necesitatea unei administrări profesionale a resurselor utilizate;
instituții preuniversitare dotate insuficient cu TIC și conexiune la internet;
utilizarea TIC în cadrul lecției fără un obiectiv precis;
reduce capacitatea de exprimare verbală;
costuri ridicate pentru achiziționarea licențelor software;
scăderea capacității de atenție și concentrare în cazul utilizării produselor software cu un grad scăzut de interactivitate.
Cele menționate mai sus vin să sprijine ideea utilizării raționale și eficiente a tehnologiilor informaționale ale comunicării în procesul de predare-învățare-evaluare, rămânând pe seama cadrului didactic să reducă la minim potențialele limite.
. Concluzii la capitolul 2
Concluzionând, se poate afirma că utilizarea TIC în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina limba și literatura română, contribuie semnificativ la realizarea calitativă a demersului didactic și la formarea competențelor-cheie specifice disciplinei. Integrarea adecvată a resurselor TIC, a aplicațiilor disponibile în internet facilitează procesul învățării, permit cadrelor didactice să-și sporească eficiența în sala de clasă, contribuind decisiv la schimbarea tipului de predare, care presupune un cadru didactic ce ghidează elevul, acesta fiind motivat să caute independent noi surse de cunoaștere.
Tehnologiile digitale se utilizează pentru a sprijini învățarea în raport cu specificul disciplinei, acest fapt are un impact pozitiv asupra rezultatelor școlare ale elevilor. Pe măsură ce noile tehnologii sunt integrate tot mai larg în activitățile din domeniul educațional, competența digitală devine una obligatorie pentru toți actanții din acest domeniu. Atât cadrele didactice cât și elevii trebuie să-și formeze, să-și dezvolte competența digitală pentru a putea face față provocării erei informaționale.
Utilizarea TIC la disciplina limba și literatura română presupune, după cum a fost menționat, avantaje și limite, dar avantajele prevalează semnificativ, vizând atât activitatea și rolul cadrelor didactice cât și a elevilor, care antrenați fiind în activități interactive dobândesc cunoștințe de calitate, iar acest proces devine mult mai atractiv și dinamic.
TIC oferă oportunități de ameliorare continua a procesului de predare-învățare și organizare eficientă a activităților curriculare și extracurriculare la disciplina limba și literatura română.
IMPACTUL UTILIZĂRII TIC ÎN FORMAREA COMPETENȚEI DE COMUNICARE LA ORELE DE LIMBA ROMÂNĂ
.Utilizarea TIC în formarea competenței de comunicare orală și scrisă
Cadrul European de Referință al competențelor-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții prevede opt domenii, primul fiind Comunicarea în limba maternă. În acesta se menționează următoarele: Comunicarea în limba maternă este abilitatea de a exprima și interpreta gânduri, sentimente și fapte atât pe cale orală cât și scrisă (ascultare, vorbire, citire și scriere), și de a interacționa într-un mod adecvat în cadrul întregii game a contextelor sociale și culturale – educație și instruire, la serviciu, acasă sau în timpul liber. Indivizii trebuie să aibă aptitudinile necesare pentru a comunica atât oral cât și în scris, într-o varietate de situații de comunicare și de a monitoriza și adapta propria comunicare la cerințele situației. Această competență include, de asemenea, abilitățile de a distinge și de a folosi diferite tipuri de texte, a căuta, colecta și procesa informații, de a formula și exprima cuiva argumente orale și scrise într-un mod convingător, adecvat contextului [37].
Standardele de eficiență a învățării limbii și literaturii române au menirea de a spori calitatea procesului educațional în perspectiva formării și dezvoltării la elevi a competențelor comunicative și literare. Acestea reflectă în mod complex anumite obiective orientate spre ceea ce va ști, va ști să facă și cum va fi elevul la finalizarea școlarității sale prin actul comunicativ și prin cel lectoral. Specificul disciplinei Limba și literatura română impune, în primul rând, formarea competenței de comunicare în limba de instruire – competență care trebuie să devină una fundamentală pentru studierea tuturor celorlalte materii. Și competența lectorală, pe care o formează și o dezvoltă disciplina, îi este vital necesară elevului. Astfel că atingerea standardelor stipulate pentru limba și literatura română devine punct de sprijin/ de plecare în studierea altor materii [38, p.5].
În Curriculumul școlar pentru disciplina limba și literatura română se menționează că scopul educației lingvistice este formarea unor vorbitori culți ai limbii materne – române și a premiselor pentru cunoaștere și comunicare în orice domeniu al vieții umane, iar scopul educației literar-artistice este formarea cititorului cult de literatură artistică și a premiselor pentru formarea artistic-estetică generală [39, p.5].
Din cele citate mai sus se face evident faptul că competența de comunicare în limba de instruire este o parte foarte importantă a demersului educațional, iar la formarea și dezvoltarea acesteia contribuie fiecare disciplină școlară. Aici nu se are în vedere doar asimilarea și utilizarea limbajului terminologic specific disciplinelor, ci și capacitatea de a întreține un dialog constructiv, de a prezenta interes pentru comunicare corectă, de a înțelege întrebarea și a răspunde adecvat, ceea ce presupune anumite cunoștințe din varii domenii.
Este important să se menționeze parcursul în formarea de competențe, ceea ce presupune respectarea a trei condiții obligatorii în următoarea ordine consecutivă:
identificarea situației de învățare, care trebuie înțeleasă ca situație-problemă;
formularea obiectivelor operaționale;
formularea sarcinilor de realizare a obiectivelor date [40, p. 84].
Noțiunea de competență în Marele dicționar de neologisme este definiă astfel: competența este capacitaea cuiva de a se pronunța asupra unei probleme, de a face ceva. Competența de comunicare este una fundamentală și rezultă din competența-cheie a învăța să înveți. Științele educației au definit competența de comunicare prin aptitudinile de a achiziționa cunoștințe, de a demonstra atitudini, de a le integra în sfera interrelaționării. Complexitatea procesului trebuie văzută și din perspectiva implicațiilor formative pe care le au cele două acțiuni fundamentale: înțelegere de text și producere de text, atât în componenta scrisă, cât și în componenta orală. Tabelul de mai jos sintetizează schema competenței de comunicare [42]:
Tabelul 1. Schema competenței de comunicare
http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=797 [42]
Este primordial pentru elevi să-și formeze competența de comunicare pe parcursul anilor de școală, valorificând atât aspectul oral, care ocupă cel mai mult timp din existența omului cât și cel scris, care poate valorifica potențialul creator al elevului.
Competența de comunicare lingvistică este competența care îi permite unei persoane să acționeze, utilizând cu precădere mijloacele lingvistice [43, p. 15]. Din această perspectivă, competența de comunicare nu presupune doar transmiterea și recepționarea mesajelor orale în limba maternă, fiindcă orice persoană manifestă anumite competențe de comunicare, dar acestea nu întotdeauna au concordanță cu practica rațională a limbii. Orice mesaj transmis, fie în formă orală sau scrisă, trebuie să fie structurat corect din punct de vedere gramatical, să fie formulat logic și coerent, iar pentru realizarea acestui deziderat elevul trebuie să-și formeze și să-și dezvolte competența de comunicare lingvistică. În viziunea CECRL (Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi), competența lingvistică propriu-zisă constă din:
competența lexicală – are la bază cunoașterea unui număr corespunzător de unități lexicale
ale limbii: cuvinte, expresii, frazelogisme, locuțiuni etc.;
competența gramaticală – presupune cunoașterea modalității de combinare a cuvintelor în
îmbinări de cuvinte și enunțuri, ținând cont de numărul singular și plural, de timpul trecut,
prezent sau viitor, de persoana I-a, a II-a sau a III-a etc.;
competența semantică – se referă la cunoașterea sensurilor cuvintelor, expresiilor, la
înțelegerea și descifrarea lingvistică, explicarea limbajului artistic a unui text lecturat;
competența fonologică – ține de capacitatea de a percepe un mesaj la auz și a-l reda în
scris, respectând toate regulile în vigoare;
competența ortografică – se referă la scrierea corectă în corespundere cu norma în vigoare;
competența ortoepică – vizează articularea corectă a lexemelor, în conformitate cu norma
actuală a limbii literare;
competența sociolingvistică – vizează parametrii socioculturali ai funcționării limbii și
implică normele sociale: formule de adresare și de politețe, reglementarea relațiilor dintre
persoane, codificarea lingvistică a ritualurilor fundamentale în funcționarea unei
comunități [44, p.60];
competența pragmatică – presupune utilizarea funcțională a resurselor lingvistice,
realizarea actelor de vorbire, se referă la măiestria discursului, la identificarea tipurilor și
genurilor de texte, la structurarea și adaptarea mesajelor [ibidem, p. 63].
Competența lingvistică se reprezintă ca o unitate integră ce se formează treptat, utilizând adecvat sarcini și itemi diferiți, explorând creativ materialul lingvistic disponibil, valorificând la fiecare oră de Limba și literatura română potențialul conexiunilor inter- și transdisciplinare.
Dezvoltarea competenței lectorale, contribuie semnificativ la formarea unui vorbitor cult de limba română, iar importanța competenței lectorale atât pentru succesul școlar cât și pentru cel social este primordial. Competența de lectură se referă la orice tip de text, literar sau nonliterar, astfel ca elevul să poată descifra informația de pe o factură, panou publicitar, anunț, contract, instrucțiune etc.
În prezent în mediile școlare se vorbește de multe ori despre lipsa interesului pentru lectură, pentru a elucida această problemă se poate apela la cărțile electronice, la utilizarea informațiilor de pe site-urile specializate, lucrând la calculator se dezvoltă și competența de lectură.
La lecțiile de limba și literarura română, elevii îsi dezvoltă un comportament verbal adecvat, își formează abilități de comunicare eficientă, manifestă atitudini în raport cu un text lecturat, formulează opinii, concluzii, întrebări, emit enunțuri, astfel formându-se ca vorbitori culți de limba română. Formarea și dezvoltarea competenței de comunicare este o activitate de durată, care poate fi valorificată atât prin implicarea activă a profesorilor și elevilor în activitățile desfășurate în cadrul lecției cât și prin implementarea eficientă a TIC în procesul de predare-învățare-evaluare a disciplinei limba și literatura română.
Zgardan-Crudu A. susține că anume comunicarea este primul și cel mai important factor în relaționarea oamenilor, în colaborarea pe care o realizează ei pe tot parcursul vieții. Comunicând, îți poți atinge scopurile, poți obține ceea de ce ai nevoie, te poți manifesta și impune ca personalitate interesantă, complexă, cunoscătoare în orice domeniu de activitate. Dacă știi să comunici, atunci știi să produci și să decodezi mesaje, să-ți redai bogăția interioară, pe care o poți face cunoscută societății numai în procesul comunicării [45, p. 34].
Utilizarea TIC în cadrul orelor de limba și literatura română contribuie semnificativ la crearea condițiilor optime de comunicare dintre profesor – elev și elev – elev. Să cercetăm câteva din oportunitățile care le oferă utilizarea TIC în formarea competenței de comunicare la lecțiile de limba și literatura română.
Examinarea textului verbal și a imaginii presupune lectura unui text literar sau nonliterar și raportarea texului la imagine și a imaginii la text. Această activitate de învățare este recomandată pentru primele clase de gimnaziu, cu toate că se poate aplica cu succes și la clasele mai mari. Elevul reușește mai bine să interpreteze, să analizeze un text atunci când are posibilitatea să vizualizeze cuvântul.
În cadrul unor unități de conținut precum Cartea – obiect cultural, ce se studiază în clasele gimnaziale, profesorul poate prezenta elevilor diferite tipuri de cărți (de la tăblițele din argilă și pergament din piele de animale la e-reader) informații interesante despre apariția cărții, inventarea tiparului, despre tipuri noi de carte, digitizarea cărților etc. Pentru realizarea acestui obiectiv pot fi valorificate resursele Internetului (www.YouTube.com, www.wikipedia.org. www.google.com) care pe lângă informațiile utile și captivante oferă imagini, filmulețe tematice, prezentări în Power Point [vezi anexa 11].
Lucrul paralel cu textul studiat și imaginea se poate desfășura în câteva direcții, dintre care se menționează:
interogarea multiprocesuală pe imagini;
analiza imaginii în baza unui algoritm;
examinarea paralelă a imaginii și a textutlui;
ilustrarea textului cu imagini;
ilustrarea verbală a textului [44, p.66].
Este evident că această activitate de învățare poate fi valorificată la orice unitate didactică, utilizând resursele disponibile în Internet și selectând tehnicile adecvate situației de învățare ce vizează diferite deprinderi integratoare (discuție, lectură sau scriere). Prezentând imaginile cu diferitele tipuri de cărți, profesorul solicită elevilor să completeze Explozia stelară, formulând întrebări cu începutul dat (vezi figura 3.1), astfel este stimulată creativitatea elevilor și se consolidează achizițiile. Această tehnică oferă posibilitatea elevilor să se exprime în scris, să lectureze și să discute atunci când profesoriul solicită un răspuns la întrebarea formulată, dezvoltând competența de comunicare orală și scrisă.
CINE?
DE CE? CÂND?
CUM? UNDE?
Fig. 3.1. Explozia stelară
Lectura expresivă, memorarea și recitarea textelor sunt niște sarcini indispensabile în studierea limbii și literaturii române. Curriculumul stabilește tipul și volumul textelor care se cer memorizate și recitate, iar profesorul este obligat să selecteze anumite titluri sau să ofere o listă din care elevii sunt liberi să selecteze singuri textele care le vor memoriza. Tot profesorul este cel care trebuie să exerseze cu elevii lectura expresivă a textelor, obișnuindu-i să identifice accentele logice, să potrivească intonația, intensitatea vocii ș.a. – adică să recite, nu să cânte poeziile sau fragmentele de proză [ibidem, p.67].
Lectura, memorarea textelor contribuie semnificativ la formarea și dezvoltarea competenței de comunicare. Citind, elevul asimilează cunoștințe, informații, achiziționează cuvinte noi, expresii pe care le poate integra în actele comunicative proprii orale ori scrise. Important este de menționat că elevul trebuie să înainteze în studiu, să lectureze diferite tipuri de texte (lirice, narative, informative), scrise în stiluri funcționale diferite, iar gradul de complexitate a acestora să sporească. În acest sens este eficient ca profesorul să utilizeze TIC, care pot asigura realizarea lecțiilor, activităților interactive și contribuie esențial la formarea unui cititor elevat care știe să respecte semnele de punctuație, să-și modeleze intonația în dependență de acestea. Profesorul oferă inițial un exemplu de lectură expresivă a textului studiat, dar mai poate identifica un model de lectură și recitare expresivă de către un actor reputat disponibil în resursele oferite de Internet, pe site-ul web YouTube [vezi anexa 12].
Se pune la dispoziția elevilor textul studiat spre audiere, elevii subliniază, utilizând culori diferite lexemele care trebuie rostite cu intensitate sau tonalitate deosebită. Profesorul oferă elevilor timp pentru exersare, după care ascultă câteva lecturi și se discută imediat argumentele celui care a citit într-un mod sau altul [44, p.68]. Daca este nevoie se revine la modelul prezentat anterior. Acest exercițiu oferă posibilitatea elevilor să-și formeze abilități de lectură și recitare expresivă, care contribuie la dezvoltarea competenței de comunicare și la formarea unui vorbitor cult de limba română.
Abordarea textului liric presupune mai întâi lectura cu voce de către profesor, nu toți elevii sunt capabili să accentueze corect la prima lectură lexemele necunoscute. Lectura cu voce a unui text liric este necesară la orice vârstă, dar pentru a citi expresiv un text, este nevoie mai întâi ca acesta să fie înțeles de către elevi. În dependență de acest fapt elevul va fi capabil să identifice cuvintele care trebuie accentuate, va putea valorifica adecvat semnele de punctuație. Pentru a stabili sensul lexemelor necunoscute profesorul de limba și literatura română, care are o sală de clasă dotată cu un calculator, videoproiector și conexiune la Internet, pune la dispoziția elevilor valoroasa oportunitate de a identifica sensul cuvântului necunoscut în DEX online. Aici pot fi identificate atât sinonimele cuvântului cât și sintagme în care figurează cuvântul necunoscut, citindu-le devine clar sensul contextual al lexemului, astfel se poate stabili mai ușor încărcătura semantică pe care intenționează să o sugereze autorul într-un fragment sau altul [vezi anexa 12].
Latura integratoare a studiului limbii și literaturii române devine foarte vizibilă în cadrul unei activități complexe, cum este analiza textului liric [46, p.70]. Pentru a eficientiza acestă activitate este binevenit ca profesorul să propună un algoritm de analiză a poeziei. Pentru a face vizibil algoritmul pentru toți elevii profesorul poate utiliza aplicația PowerPoint [vezi anexa 13], Google Docs sau Mircosoft Word. Aceste aplicații pot fi utilizate, de asemenea, când se descifrează, se comentează imaginile artistice dintr-un text liric, acestea pot fi clasificate în auditive, vizuale, olfactive, cromatice și chinestezice [vezi anexa 13].
Este evident că atunci când elevul citește expresiv, coerent un text, asimilează unitățile de vocabular și le integrează cu ușurință în contexte noi, analizează textele lecturate, ținând cont de cerințele profesorului își dezoltă competența de comunicare.
Abordarea textului epic presupune, ca și în cazul textului liric, lectura model a textului în cadrul lecției (doar în cazul unor texte scurte, dacă narațiunea este voluminoasă se sonorizează doar anumite fragmente la lecție), identificarea și explicarea cuvintelor necunoscute, la aceste activități de învățare se pot utiliza cu succes aplicațiile menționate mai sus.
Pe baza mai multor textele narative ce se studiază în clasele primare, gimnaziale și liceale sunt create desene animate și filme artistice. Profesorul le poate utiliza la lecție integral dacă sunt de scurtă durată sau să selecteze anumite fragmente în dependență de subiectul pus în discuție și de obiectivele operaționale vizate la lecție.
Filmul este o parte a metodei audiovizuale ce reprezintă o alternativă inovatoare, relizând un raport eficient dintre lecția tradițională și modernă. Manualele nu au întotdeauna imagini colorate, cromatica este monotonă, dar un film include text, imagini, sunet ce dezvoltă competențele de ascultare și recepționare a mesajului.
Când decide să prezinte un film la lecție profesorul trebuie să țină cont de anumite criterii:
conținutul filmului să vizeze obiectivele lecției;
filmul să fie adecvat pentru vârsta elevilor;
mesajul filmului să fie clar pentru elevi;
secvențele de film să nu fie de lungă durată;
să se selecteze fragmentele de film în așa mod ca să fie evidente intriga, locul acțiunii, rolul și tipul personajelor etc.
Pe lângă elementele tehnice de care trebuie să țină cont profesorul când ia decizia să prezinte un film în cadrul lecției, corespunzător este să enunțe pentru elevi sarcini pe care aceștea să le realizeze în timpul vizionării filmului făcându-și notițe pe caiet, de exemplu:
se oferă afirmații adevărate și false despre film, iar elevii să depisteze care dintre ele sunt adevărate și care sunt false;
să identifice personajele din film;
să observe relația dintre personaje;
să identifice statutul social al personajelor;
să stabilească locul și timpul desfășurării acțiunii;
să remarce aspectul fizic și moral al personajelor;
să identifice tema și mesajul filmului.
După vizionarea filmului profesorul are posibilitatea să ghideze elevii într-o discuție constructivă, solicitându-le să răspundă la întrebări de tipul:
Ce te-a impresionat în timpul vizionării?
Ce nu ți-a plăcut?
Care este, după părerea ta, cel mai important fragment din film, de ce?
Ce actor sau actriță ai fi ales pentru rolul…?
Ce ai învățat de la acest film?
De ce se merită sau nu să vizionezi acest film?
Ce se pierde sau se câștigă când se ecranizează un film după o operă literară?
Profesorul poate solicita elevilor să lucreze individual sau în grup la sarcini de tipul:
Scrie cinci întrebări pentru un personaj din film.
Scrie trei sfaturi pentru personajul principal.
Descrie rolul personajului negativ în desfășurarea acțiunii.
Construiește un dialog din opt replici dintre personajul pozitiv și negativ.
Precizează calitățile și defectele de caracter ale unui personaj.
Convinge-l pe colegul de bancă, aducând trei argumente, că se merită sau nu se merită să vizioneze acest film.
În mediul școlar se discută adesea despre dezinteresul elevilor pentru lectură. De aceea profesorul de limba și literatura română este preocupat de identificarea soluțiilor pentru a stimula dorința acestora de a citi. Lectura contribuie semnificativ la formarea și dezvoltarea competenței de comunicare. Prezentarea unui început de film sau rularea filmului fără final este un exercițiu care incită elevul să citească opera ce se studiază, dar și să cultive plăcerea pentru lectură. De asemenea, profesorul poate solicita elevilor să modifice sfârșitul filmului sau începutul acestuia, pentru a le oferi posibilitatea să genereze idei și să fie creativi.
Utilizarea filmelor în procesul instructiv-educativ prevede numeroase avantaje:
crearea unui mediu atractiv și plăcut pentru activitatea didactică;
oferirea unor modele de limbă autentică și informație culturală;
transmiterea conținutului într-un mod mai captivant decât orice alt mijloc didactic, mai ales
că adolescenții sunt pasionați de televiziune, computer, considerându-le moderne în comparație cu operele literare;
posibilitatea de a utiliza aparatura în dependență de necesitate, vizionarea filmului poate fi oprită sau reluată;
oferirea posibilității de a observa expresia facială, gesturile, mimicile personajelor etc.;
scrierea textelor în baza operei studiate, caracterizarea personajelor se realizează mult mai facil după ce elevii au avut ocazia să vadă pe viu personajele textului;
prezentarea conținutului într-un mod care oferă posibilitatea de a integra elevii într-o comunicare eficientă (dezbatere, polemică, dialog constuctiv).
Se atestă și unele limite cu privire la utilizarea filmului în procesul de predare-învățare:
este cronofag dacă filmul e prea lung sau dacă profesorul decide ca acesta să fie vizionat integral la lecție;
dacă nu este urmată de discuție apare riscul ca activitatea să fie una pasivă, fără finalitate;
unii părinți au o atitudine negativă față de vizionarea filmelor la școală;
opinia unora că o operă literară pierde din frumusețea ei când este ecranizată;
nerespectarea fidelă a conținutilui operei literare de către regizor.
Cu toate că au fost identificate și unele dezavantaje, utilizarea filmelor la lecție rămâne a fi o metodă eficientă, fiind aplicată corect oferă oportunități enorme, rezultate deosebite și posibilitatea de a implica elevii în situații în care să-și exprime părerea proprie, să argumenteze opinii în scris și oral, dezvoltându-și competența de comunicare.
Lucrul pe textul epic prevede, inevitabil, caracterizarea personajului care poate deveni un exercițiu interesant și variat, fiind valorificat prin implementarea TIC. La studiul textului Vizită de I. L. Caragiale profesorul poate utiliza filmul de scurt metraj care este disponibil pe www.youtube.com sau platforma Advansed eLearning propune un suport didactic valoros și important nu numai pentru dezvoltarea competențelor elevilor, dar și pentru experiența de viață pe care o pot deprinde prin a cunoaște și înțelege oamenii [vezi anexa 14]. Vizionarea suportului didactic audiovizual facilitează esențial exercițiul care presupune caracterizarea personajului. Elevii au posibilitatea să vadă cum era îmbrăcat personajul principal, în uniformă de mare ținută, ca un maior de roșiori, pot vedea cum se îmbrăcau cei care făceau parte din înalta societate de la sfârșitul secolului al XIX-lea, femeia de serviciu dintr-o casă particulară, dar și caracteristicile societății din acea perioadă. Astfel, caracterizarea personajului devine o activitate interesantă care determină elevul să fie creativ, să deducă trăsăturile fizice, morale ale unui personaj din textul lecturat și din suportul audiovizual.
Încenarea, dramatizarea și jocul de rol sunt tehnici care, de asemenea, pot fi valorificate prin utilizarea TIC. Înscenarea presupune repetarea replicilor din text sau din filmul realizat pe baza operei literare, dramatizarea este un exercițiu în care narațiunea se transformă într-un dialog, iar jocul de rol se bazează în mod special pe improvizare, reformulare a textului original. Prin urmare, elevii fiind implicați în aceste activități își formează capacitatea de a memoriza replici, de a pronunța expresiv, cu intonație potrivită, tonalitate adecvată, exersându-și abilitățile de prezentare, pe care elevul poate să le și învețe de la actorii din filmul vizionat.
Abordarea textului funcțional presupune formarea competenței de a produce texte nonliterare (scrisoare de felicitare, biografie, instrucțiune, rețetă, orar, reportaj, spot publicitar, mesaj, bilețel, anunț, cerere, formular, invitație, CV etc.), accentul fiind pe domeniul cunoaștere și înțelegere. Lucrul cu textul funcțional prevede un demers educațional modificat, acesta se studiază paralel cu textul literar, pentru a se evidenția specificul textului nonliterar. Având ca scop elucidarea ambiguităților și clarificarea deosebirilor dintre texte se impune selectarea unor strategii didactice interactive, iar utilizarea TIC în cadrul acestor lecții sporește din perspectivă didactică interactivitatea, pe când diferențierea sarcinilor asigură un interes continuu din partea elevilor, contribuind la realizarea unui demers didactic captivant.
La predarea texului nonliterar profesorul de limba și literatura română poate utiliza tutoriale tematice, care prezintă modele de astfel de texte și sunt enunțate rigorile de redactare a textelor funcționale [vezi anexa 15]. Redactarea unui CV se realizează ușor, iar elevii au posibilitatea să se convingă de acest fapt când profesorul le demostrează că CV-ul poate fi completat online după care se salvează în calculator și se scoate la imprimantă.
Curriculumul școlar pentru disciplina limba și literatura română prevede formarea competenței de a manipula suporturile audiovizuale și informatice în calitate de surse sau mijloace de învățare a limbii de instruire. Pentru a valorifica această competență profesorul poate propune elevilor sarcini de tipul:
Redactează un anunț, utilizând aplicația Microsoft Word;
Redactează o invitație, utilizând aplicația Word Art;
Redactează autobiografia, așa cum ai vrea să arate peste 20 de ani;
Prezintă biografia unui scriitor, utilizând aplicația PowerPoint;
Transformă textul biletului dat în mesaj telefonic (SMS);
Completează cu date biografice ale unui scriitor un CV, prezentându-l pe foaie A4;
Construiește un reportaj în baza unei știri locale;
Elaborează o instrucțiune pentru utilizarea corectă a laptop-ului;
Elaborează un orar al activităților pentru o săptămână, completând un tabel în Microsoft
Word;
Explică cuvintele necunoscute din fragmentul dat, utilizând dexonline;
Scrie un mesaj de felicitare pentru o persoană dragă cu ocazia unei sărbători de primăvară;
Crează un poster sau un afiș publicitar pentru concertul interpretului preferat.
Pentru a realiza un demers educativ-instructiv de calitate și în același timp captivant, profesorul trebuie să utilizeze exerciții, activități diverse care să trezească constant interesul elevilor pentru subiectele studiate, asigurând un mediu adecvat pentru învățare și condiții propice pentru formarea și dezvoltarea competenței de comunicare orale și scrise. Solicitându-le elevilor să utilizeze TIC în rezolvarea sarcinilor date, profesorul de limba și literatura română reușește nu doar să dezvolte competența digitală, dar și să motiveze elevii să îndeplinească exercițiile propuse fără ca acestea să pară plictisitoare, având în vedere faptul că generația contemporană de elevi este pasionată de tehnologiile moderne.
Profesorul poate pune la dispoziția elevilor toate resursele pentru ca aceștea să-și formeze deprinderea de a lucra individual, iar tehnologia modernă vine în sprijinul profesorului în acest sens, totodată inspiră, stimulează, ajută elevii să învețe și să-și prezinte produsele învățării.
Blogul este un instrument care poate fi utilizat cu succes de profesorul de limba și literatura română pentru a dezvolta la elevi competența de comunicare. Publicând o anumită informație, profesorul le solicită elevilor să vizualizeze postarea dată și să-și exprime în formă scrisă opinia proprie în raport cu subiectul propus [vezi anexa 16]. În cadrul lecției, elevii își prezintă opțiunile, astfel problema poate fi discutată sub toate aspectele, din diferite puncte de vedere, participând în așa fel la un dialog constructiv. Pentru a evita un rateu al dialogului este esențial ca întrebările să aibă un caracter deschis, să nu admită doar un singur răspuns, care poate fi evident chiar din întrebare, dacă aceasta este limitată. Profesorul poate provoca elevul să emită judecăți logice, coerente, să coopereze, să formuleze răspunsuri persuasive, dar și să țină cont de anumite regulili de respectarea cărora depinde eficiența și calitatea dialogului:
să fie respectată opinia interlocutorului;
să nu fie criticată nicio părere;
cei prezenți la discuție să nu intervină fără permisiune;
să se mențină și să se respecte tema dialogului;
să se respecte normele limbii literare pe parcursul comunicării.
Orice act de comunicare din cadrul lecției devine un mijloc de învățare a limbii române, de formare a abilităților de argumentare a opțiunii, contribuie semnificativ la ridicarea nivelului de cultură a comunicării.
O condiție indispensabilă a alfabetizării este respectarea normei ortografice, gramaticale și punctuaționale care este un indice a nivelului de cărturărie a elevului. Pentru formarea deprinderii de a scrie corect profesorul trebuie să selecteze exerciții care să faciliteze formarea acestor abilități, solicitându-le să realizeze sarcini de includere în contexte diferite a ortogramelor, de redactare a textelor care conțin erori, de transformare a vorbirii directe în vorbire indirectă, de plasare a semnelor de punctuație necesare într-un dialog etc. Un rol deosebit în acest context îl au exercițiile de copiere și substituție, dictările de cuvinte, care au un impact pozitiv dacă sunt comentate și explicate erorile comise la lecția de corectare a greșelilor.
În toate cazurile menționate profesorul poate integra TIC pentru a crea un mediu de învățare interactiv și captivant, care să contribuie la formarea și dezvoltatea abilităților vizate. Pentru a explica și a prezenta un model de scriere a ortogramelor sau a lexemelor la scrierea cărora elevii comit greșeli, profesorul poate selecta tutoriale adecvate pentru a le prezenta în cadrul lecției, le poate plasa pe blogul profesorului pentru ca elevii să le poată identifica ușor și să le revadă ori de câte ori au nevoie.
În aceeași ordine de idei, pentru a forma la elevi deprinderea de a utiliza părțile de vorbire (substantivul, adjectivul, verbul, adverbul) în contexte proprii, inițial cu sens exact și apoi cu sens expresiv la realizarea diverselor acte de comunicare în formă scrisă sau orală, profesorul poate aplica resursele puse la dispoziție de mijloacele moderne, prezentându-le elevilor imagini, peisaje, fragmente de film, cântec, poezie, etc., apoi să solicite elevilor să realizeze în baza celor vizionate descrieri de natură, de portret, de interior și de exterior.
Suporturile audiovizuale și informatice pot deveni un mijloc eficient de învățare a limbii române dacă sunt integrate corespunzător, creativ în cadrul lecției și nu numai. Având obiective și sarcini clare, profesorul poate solicita elevilor să urmărească o anumită emisiune la televizor, radiou sau internet, pentru a-și dezvolta capacitatea de înțelegere a mesajului la auz, pentru a asimila pronunția corectă, după aceea să-și noteze cuvintele necunoscute, care vor fi explicate cu ajutorul dicționarului sau cu DEX online. Pentru a achiziționa cuvintele noi în vocabularul activ, elevului i se propune să redacteze un rezumat pe baza celor vizionate sau audiate, în care să fie reliefate tema și mesajul emisiunii.
Profesorului de limba și literatura română îi revine responsabilitatea de a forma elevului competența de a vorbi și a scrie corect, indiferent de cine este interlocutorul ori cui i se adresează mesajul oral sau scris. Doar respectând norma literară și gramaticală a limbii o persoană se poate face respectată și în cadrul unei rețele de socializare, acesta fiind cel mai popular canal de comunicare on-line al tinerilor, iar corectarea textelor cu erori de pe site-urile vizitate frecvent de elevi poate deveni un exercițiu eficient. Profesorul, de asemenea, poate participa la discuțiile pe forumurile vizitate de elevi, prin exemplul propriu, promovând o exprimare cultă și corectă din punct de vedere literar și gramatical. Astfel se poate crea un foarte bun prilej pentru a transmite un mesaj de promovare a vorbirii și scrierii corecte în limba română, pentru a responsabiliza în acest sens elevii, a le dezvolta abilitățile de comunicare, dar și pentru a-i influența să-și schimbe atitudinea privind modul de exprimare în orice situație de comunicare.
. Aplicarea TIC în evaluarea competenței de comunicare
Evaluarea școlară constituie o componentă cu multiple elemente inovative, rezultate din utilizarea competențelor. Dezvoltarea standardelor educaționale pentru implementarea și realizarea evaluării performanțelor școlare trebuie să includă referențialul criteriilor de evaluare, dacă se intenționează să se realizeze un demers educațional coerent și relevant [44, p.19].
Evaluarea este o activitate prin care se verifică, se măsoară și se apreciază rezultatele școlare obținute de elevi. Regulamentul privind evaluarea și notarea rezultatelor școlare, promovarea și absolvirea în învățământul primar și secundar, elaborat în conformitate cu Codul educației nr. 152 din 17.07.2014, prevede următoarele tipuri de evaluări:
evaluare inițială – realizată la început de an școlar;
evaluare formativă – realizată pe întregul parcurs didactic;
evaluare sumativă – realizată la finele unui capitol, unități de învățare, sistem de lecții,
ciclu de învățământ;
evaluare continuă – conține toate strategiile practicate de profesor la clasă, incluzând atât
evaluarea formativă cât și evaluarea sumativă [47, p.1]
Aplicarea TIC în procesul de evaluare a performanței școlare, în evaluarea competenței de comunicare, oferă mai multe oportunități ce presupun îmbunătățirea, eficientizarea practicilor de evaluare a elevilor și implică mai puțin efort din partea cadrelor didactice, dar este foarte important ca profesorul să fie pregătit pentru a implementa în practică inovațiile disponibile.
Evaluarea competenței de comunicare cu ajutorul TIC se poate realiza în diverse forme și moduri.
BIBLIOGRAFIE
http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/COMPETENTA-DE-COMUNICARE-
ABORD51.php ( vizitat la 18.02.2018)
7. Formarea universitară în medii digitale: cercetări teoretico-experimentale. Omagiu doctorului
habilitat în pedagogie, profesorului universitar Ilie Lupu. Universitatea „Alecu Russo” din
Bălți. Bălți: Presa universitară bălțeană, 2015. 278 p.
2. Limba și literatura română. Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta
gimnazială de învățământ. Ministerul Educației al RM, Chișinău: Lyceum, 2011. p.3
Standardele de competențe digitale pentru cadrele didactice din învățământul general, ordinul
Ministerului Educației nr. 862, din 07.09.2015.
4. Gremalschi A. Formarea competențelor-cheie în învățământul general: Provocări și constrângeri. Studiu de politici educaționale. Chișinău: 2015, 86 p.
5. Integrarea tehnologiilor informației și a comunicațiilor (TIC) în curriculumul național. Discipline informatice. Suport de curs.
6.
7. Utilizarea TIC pentru activități educaționale. Ghid pentru profesori. Septembrie 2012 pag .7,8
8.
http://c3.icvl.eu/papers2016/cniv/documente/pdf/sectiuneaC/sectiuneaC_lucrarea20.pdf
9. E. Noveanu, (coordonator) Impactul formativ al utilizării AeL în educație, București: TEHNE-Centrul pentru Inovare în Educație, 2004, online: www.tehne.ro / resurse/ TEHNE_Impact_formativ_A EL_2005.pdf, accesat 2018.
10. file:///C:/Users/HP/Desktop/teza%20cap.1,2/09-MarinelaRosescu- Aspecte_ale_integrarii_TIC_in_predarea-biologiei.pdf
11. Mândâcanu V. Bazele tehnologiei și măiestriei pedagogice. Chișinău: Lyceum, 1997. p.151
12. Opriș D., Opriș M., Metode active de predare-învățare, ed. Sf. Mina, Iași, 2008, p.110-111
13. Didactica Pro…Revistă de teorie și practică educațională. Nr. 6 (64), decembrie 2010.
14. Strategia „Educația 2020”. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.944 din 14.11.2014.
Monitorul Oficial, nr. 345-351 din 21.11.2014, art.nr.1014.
15. Recommendation of the European Parlament and of the Council of 18 December 2006 on
key competences for lifelong learning (2006/962/EC). Official Journal of the European
Union, 30 decembrie 2006.
16. Logofătu M. F. Instruire asistată de calculator, 2008
http://tinread.usarb.md:8888/tinread/fulltext/morari/instruire_calcul.pdf
17. Cojocariu, Venera Mihaela, Teoria și metodologia instruirii, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2002;
18. Coropceanu E., Nedbaliuc R., Nedbaliuc B. Motivarea pentru instuire… Univers Pedagogic nr 1 (53), 2017 pag.104
19. Șandru D., Lambrinoc L., Vâlciu M., Integrarea noilor tehnologii în activitatea didactică
20. Făt S, Labăr, A. Eficiența utilizării noilor tehnologii în educație. EduTIC. Raport de
cercetare evaluativă. Bucuresti: Centrul pentru Inovare în Educație, online:
www.elearning.ro/resurse/EduTIC2009_Raport.pdf , 2009.
21. Jinga I., Istrate E., Manual de pedagogie, București, Editura ALL, 2008.
22. Utilizarea TIC pentru activități educaționale. Ghid pentru profesori.
23. Neicu C., TIC în educație. Inovație și performanță în dezvoltarea profesională a cadrelor
didactice din mediul urban. București, 2011
24. Vescan S.I., Dinamizarea procesului de predare-învățare-evaluare cu ajutorul resurselor TIC
25. M. Vlada, M., 2003, Noi tehnologii de e-learning, Conferința Națională de Învățământ
Virtual, CNIV 2003, Software educațional, Editura Universității din București, 2003 (ISBN
973-575-822-9), http://fmi.unibuc.ro/ro/pdf/2004/cniv/Definitii-2004.pdf [online]
26. https://www.powtoon.com.
27. http://didactica.genesis.ro/powtoon-aplicatie-online-gratuita-prezentari-profesionale/
28. https://prezi.com
29. Univers Pedagogic. Revista științifică de pedagogie și psihologie a Institutului de Științe ale
Educației. Nr.1(53) 2017
30. Google maps https://www.giz.ro/internet/google-maps-3332/
31. Istrate, Olimpius, Efecte și rezultate ale utilizării TIC în educație, Conferința Națională de Învățământ Virtual, 2010, disponibil la https://www.academia.edu/3356979/Efecte_si_rezultate_ale_utiliz%C4%83rii_TIC_%C3%AEn_educatie , accesat
32. https://www.eduapps.ro/aplicatii-educatie/classroom/
33. Sandru D, Toma S, Interactivitate și interdisciplinaritate în realizarea Educației tehnologice în gimnaziu, în Lucrările Conferinței Naționale de Învățământ Virtual , Ediția a XI-a, 25– 26 octombrie 2013, Tehnologii Moderne în Educatie si Cercetare, Editura Universității din București, 2013, p. 194
34. http://www.sinuc.utilajutcb.ro/SINUC-2013/SECTIA–IV/IV-10.pdf
35. http://www.advancedelearning.com/index.php/articles/c32
36.
file:///C:/Users/HP/Desktop/TEZA%20DE%20MASTER/angela_globa_thesis.pdf
37. http://ecalificat.ro/uploads/files/productsitems/0/RECOMANDARE_A_PARLAMENTULUI
EUROPEAN_SI_A_CONSILIULUI_EUROPEI_privind_competentele_cheie.pdf
38.
http://edu.gov.md/sites/default/files/standarde_de_eficienta_a_invatarii.pdf
39.http://www.edu.gov.md/sites/default/files/limba_si_literatura_romana_national_curriculum.pdf
40. Ghicov A., Cartaleanu T., Cosovan O., Limba și literatura română, Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta gimnazială de învățământ. Editura Lyceum, Chișinău 2011.
42. http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=797
43. Cadrul European comun de referință pentru limbi: învățare, predare, evaluare/Comitetul Director pentru Educație ”Studierea limbilor și cetățenia europeană”; trad. din lb. fr. de Moldovanu G. Chișinău: S.n., 2003. ISBN 9975-78-259-0.204 p.
44. Cartaleanu T. ș.a. Studiul integrat al limbii și literaturii române. Chișinău: Editura ARC, 2017.
45.file:///C:/Users/HP/Desktop/3.Importanta%20studiului%20integrat%20al%20disciplinei%20limba%20si%20literatura%20romina%20in%20formarea%20competentelor%20de%20comunicare%2
46. Pamfil A. Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise. Ediția a 3-a. Pitești: Paralela 45, 2006.
47. http://mecc.gov.md/sites/default/files/regulament_evaluare_promovare_transfer_2016.pdf
ANEXE
Anexa 1
Corectare gramaticală și ortografică în Word
Power Point – inserare text, imagini și alte elemente
Anexa 2
Aplicația Paint
Opțiunile prevăzute de interfața aplicației PowToon
Anexa 3
Exemple de secvențe ale prezentării utilizând aplicația Prezi
Exemple de secvențe ale prezentării utilizând aplicația Prezi
Anexa 5
Exemplu de utilizare a aplicației Google Slides la prezentarea biografiei scriitorului
V. Alecsandri
Exemplu de utilizare a aplicației Google Sites la lecția Originea și evoluția limbii române
Anexa 6
Wikipedia – enciclopedia liberă, disponibilă pe www.wikipedia.com
Categorie: Gramatică
Anexa 7
Film documentar biografic disponibil pe – www.filmedocumentare.com
Anexa 8
Identificarea localității Humulești, satul de baștină al scriitorului I. Creangă, utilizând aplicația Google Maps
Exemplu de utilizare a aplicației Google Docs
Anexa 9
Exemplu de utilizare a aplicației Google Classrooom
Exemplu de utilizare a aplicației AeL
Anexa 10
Aplicația Hot Potatoes, tipuri de itemi creați cu ajutorul subprogramului JQuiz
Hot Potatoes, tipuri de itemi creați cu ajutorul subprogramului JClose
Anexa 11
Tipuri de cărți, imagini disponibile pe www.google.com
Cea mai mică Biblie b) O carte uriașă
Filmul Cartea de-a lungul istoriei disponibil pe www.YouTube.com
Prezentare despre Istoria cărții disponibilă pe https://www.slideshare.net/mickiewicz/istoria-cartii
Informații despre carte disponibilă pe – www.wikipedia.org
Anexa 12
Model de lectură și recitare expresivă a textului literar disponibil pe www.YouTube.com
Identificarea sensului cuvântului necunoscut în DEX online.
Anexa 13
Algoritmul de analiză a textului liric, utilizând aplicația PowerPoint
Clasificarea imaginilor artistice la analiza textului liric, utilizând aplicația PowerPoint
Anexa 14
Anexa 15
Anexa 16
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: IMPACTUL UTILIZĂRII TIC ÎN FORMAREA COMPETENȚEI DE COMUNICARE LA ORELE DE LIMBA ROMÂNĂ [309031] (ID: 309031)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.