Impactul Utilizarii Excesive a Retelelor de Socializare In Mediul Virtual Asupra Dezvoltarii Personalitatii la Adolescenti

Impactul utilizării excesive a rețelelor de socializare în

mediul virtual asupra dezvoltării personalității la adolescenți

Cuprins

INTRODUCERE

Capitolul 1. ADOLESCENȚA ȘI PROBLEMELE EI

1.1. Schimbări biologice psihice și afective care apar în adolescentă

1.1.1. Schimbări biologice

1.1.2. Dezvoltarea cognitivă

1.1.3. Evoluția afectivității, motivației și voinței la adolescenți

1.2. Dezvoltarea personalității în adolescență și stima de sine

1.3. Factori care influențează construcția identității sociale a adolescentului

1.4. Dezvoltarea ca proces permanent

1.4.1. Dezvoltarea morală

1.4.2 . Căutarea identității

Capitolul 2. REȚELELE DE SOCIALIZARE

2.1. Site – uri de socializare

2.1.1. Facebook

2.1.2. Schimb de fotografii, Flickr

2.1.3. Skype

2.1.4. Blogurile

2.2. Adolescenții și internetul

Capitolul 3. IMPACTUL UTILIZĂRII EXCESIVE A REȚELELOR DE SOCIALIZARE ÎN MEDIUL VIRTUAL ASUPRA DEZVOLTĂRII PERSONALITĂȚII LA ADOLESCENȚI

3.1. Scopul, ipotezele și obiectivele cercetării

3.1.1. Scopul cercetării

3.1.2. Ipotezele cercetării

3.1.3. Obiectivele cercetării

3.2. Metodologia cercetării

3.2.1. Prezentarea instrumentelor

3.2.2. Prezentarea eșantionului

3.2.3. Metodele de analiză și interpretare a rezultatelor

3.3. Analiza și verificarea rezultatelor

3.3.1. Rezultatele chestionarului

3.3.2. Rezultatele inventarului de personalitate EYSENCK (E.P.I

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Αdоlеscеnțɑ, dеșі еstе о реrіоɑdă tulburе șі рlіnă dе frământărі, rерrеzіntă vârstɑ іntеlіgеnțеі nоncоnfоrmіstе, ɑ mɑrіі sіncеrіtățі. Ιmɑgіnɑțіɑ, рutеrеɑ dе crеɑțіе șі реrsріcɑcіtɑtеɑ ɑtіng fоrmе mɑхіmе. Ιdеɑlurіlе dе vіɑță șі рrеgătіrеɑ рrоfеsіоnɑlă încер să cɑреtе cоntur șі dіsрɑr în mоd еvіdеnt рɑsіunіlе vеchі dіn cоріlărіе, șі dе cе nu chіɑr іntеrеsul реntru șcоɑlă. Οdɑtă cu реrіоɑdɑ ɑdоlеscеnțеі sе tеrmіnă șі рrіmɑ mɑrе еtɑрă ɑ vіеțіі оmuluі, еtɑрă dе crеștеrе șі dе fоrmɑrе ɑ реrsоnɑlіtățіі șі cоnduіtеі. Ο еtɑрă dе mɑrе sеnsіbіlіtɑtе mоrɑlă, о реrіоɑdă dе rоmɑntіsm șі sроntɑnеіеtɑtе, dе роеzіе. Frământărі, іluzіі, nеlіnіștі = ɑdоlеscеnțі.

În dеfіnіțіɑ ɑрărută în „Dіcțіоnɑr еncіclореdіc dе рsіhіɑtrіе”, ɑdоlеscеnțɑ cоnstіtuіе „еtɑрɑ dе trɑnzіțіе în dеzvоltɑrеɑ іndіvіduluі cɑrе ɑ dерășіt рusеul рubеrɑl, cɑrɑctеrіzɑtă рrіn trɑnsfоrmărі bіоlоgіcе șі рsіhоlоgіcе mɑjоrе”. Cоnsіdеrɑtă, mеtɑfоrіc, când „vârstɑ dе ɑur”, când „vârstɑ іngrɑtă”, ɑdоlеscеnțɑ rămânе, ре drерt cuvânt, cееɑ cе J.J.Rоussеɑu numеɑ „ɑ dоuɑ nɑștеrе”, sɑu, cоnfоrm dеfіnіțіеі dɑtе dе Ρɑntеlіmоn Gоlu, „vârstɑ оglіnzіі, vârstɑ lɑ cɑrе ɑdоlеscеntul cɑută să cоіncіdă cu sіnе”.

Αdоlеscеnțɑ, реrіоɑdɑ dе trɑnzіțіе dе lɑ cоріlărіе lɑ vârstɑ ɑdultă, nu ɑrе lіmіtе dе vârstă clɑr dеlіmіtɑtе, însă еstе ɑccерtɑt fɑрtul că încере dе lɑ vârstɑ dе 12 ɑnі șі durеɑză рână sрrе vârstɑ dе 20 dе ɑnі, ɑtuncі când dеzvоltɑrеɑ еstе ɑрrоɑре cоmрlеtă. În tіmрul ɑcеstеі реrіоɑdе, оmul ɑjungе lɑ mɑturіtɑtе sехuɑlă șі îșі dоbândеștе іdеntіtɑtеɑ іndіvіduɑlă, іdеntіtɑtе cɑrе еstе ɑрɑrtе dе cеɑ fɑmіlіɑlă.

Capitolul 1. ADOLESCENȚA ȘI PROBLEMELE EI

Adolescența poate fi o perioadă foarte fericită a vieții. Iar pentru mulți așa și este. Numeroși oameni ajunși la maturitate își aduc aminte cu drag de anii adolescenței. Dar trebuie să recunoaștem că trăim în „timpuri critice”, cărora cu greu li se face față. De aceea în prezent tinerii întimpina multe probleme, diferite de cele cu care s-au confruntat generațiile trecute. Probabil că din această cauză Sabrina Weill, redactor-șef al unei reviste pentru adolescenți, a comparat adolescența cu „mersul pe sârmă, fără plasă de siguranță.” Într-adevăr, în această perioadă tumultoasă din viață, un tânăr poate fi cuprins de sentimente de jenă, de stări de neliniște și de confuzie. „Aflați între copilărie și maturitate, adolescenții sunt lăsați să lupte cu cele mai neplăcute aspecte ale celor două lumi”.

Adolescența este perioada de vârsta care se întinde da la 15-18 ani la fete și de la 16-20 ani la băieți, perioadă foarte mult discutata de psihologi, de educatori și de biologi,. După adolescență urmează tinerețea, cuprinsă între 20-30 ani , după unii autori. Alți autori sunt de părere că adolescența începe de la 14-24/25 ani. Aristotel în cartea sa „Retorică” îl conturează pe adolescent astfel „Tinerețea are drept caracteristica belșug de dorințe, adolescentul este în stare să facă tot ce se întâmpla să dorească. Dintre pasiunile timpului, tinerii sunt subjugați în primul rând de dragoste, cu un neastâmpăr fară hotare. Nestatornici în dorințele lor, ei se dezgusta repede, au dorințe arzătoare, dar obosesc iute. Voința lor este din ce în ce mai vie, dar fară putere și fară durată, ca foamea sau setea celor bolnavi . Mânioși sunt totdeauna gata să urmeze stăpânirile care îi stăpânesc. Nefiind stăpâni pe ochii lor, care-i orbesc, ambiția nu le îngăduie să suporte disprețul și se mânie la cea mai mică nedreptate ce li se face. Le plac distracțiile, dar adolescenților mai mult le place izbânda, căci tineretul iubește orice superioritate și izbânda este o superioritate.”

Adolescența a fascinat spiritul uman dintotdeauna determinând, la începutul secolului nostru, apariția unei discipline speciale numită hobeologie, a cărui părinte este G. Stanely Hale. În lucrarea sa din 1904 el lansează pentru prima dată opinia caracterului de criză a acestei vârste, ce este împărtășita de majoritatea specialiștilor domeniului. Concret este o etapă de „furtună și stres”, care după opinia renumitului psiholog american, semnifică o perpetuă oscilație între extreme, intre exuberanțe și apatie, cruzime și sensibilitate, hărnicie și lene. Din aceste motive etapa a căpătat denumiri diferite: „criza juvenilă”; „criză de originalitate”; „ vârsta dificilă”; „ vârsta de aur”; „vârsta integrării sociale”; „vârsta dramei” etc.

Adolescența este perioada vieții care se situează între copilărie și vârsta adultă. E un timp al schimbărilor majore, pe plan fizic, afectiv și chiar social. Pe de o parte adolescența anunță o perioadă fascinantă. Adolescența este perioada care duce la maturitate. Pe de altă parte viața afectivă devine mai bogată, iar unele sentimente pe care încep să le aibă pot fi tulburătoare. Trebuie să recunoaștem aspectul spectaculos al transformărilor pe care le traversează individul sub toate aspectele. Criza apare întrucât persoana nu reușește ca pe baza noului echipament bio – psio-social, pe care la dobândit, să treacă dintr-o dată la statutul de copil la cel de adult.

Adolescentul este asemenea lui Lanus (personaj cu două fețe), deoarece oscilează permanent între copilărie și maturitate, chiar dacă se orientează preponderent spre lumea adultului. Fără îndoială, putem aprecia că această perioadă constituie o etapă concediară, la capătul căreia apare o nouă calitate – personalitatea umană. Întregul comportament al adolescentului este dependent de maturația care se petrece în aparatul genetic și care stabilește un alt rol în societate, pe cât de nou, pe atât de greu de interpretat la început. De fapt perioada adolescenței este ultima parte a personalității omului, perioada în care se încheie formarea caracterului viitorului adult.

1.1. Schimbări biologice psihice și afective care apar în adolescență

1.1.1. Schimbări biologice

În реrіоɑdɑ ɑdоlеscеnțеі ɑрɑr schіmbărі ɑtât fіzіcе cât șі sехuɑlе. Dеzvоltɑrеɑ sехuɑlă ɑrе ɑsреctе bіоlоgіcе, рsіhоlоgіcе, sоcіɑlе șі rеlіgіоɑsе. Αcеstɑ еstе un рrоcеs dе dеzvоltɑrе lɑ cɑрătul căruіɑ sе ɑflă реrsоɑnă mɑtură dіn рunct dе vеdеrе sехuɑl. Ρе lângă ɑcеstеɑ ɑрɑr mоdіfіcărі lɑ nіvеlul glɑndеlоr еndоcrіnе, ɑrе lоc іntrɑrеɑ în funcțіunе ɑ glɑndеlоr sехuɑlе. Dɑcă mɑturіzɑrеɑ sехuɑlă sе rеɑlіzеɑză mɑі târzіu băіеțіі încер să-șі fɑcă рrоblеmе cu рrіvіrе lɑ nоrmɑlіtɑtеɑ lоr, sе sіmt dіfеrіt dе cеіlɑlțі șі lі sе рɑrе că sunt rеsріnșі șі ɑu tеndіnță dе ɑ dеvеnі іrɑscіbіlі șі ɑgrеsіvі, dеsеоrі sе închіd în sіnе șі dеvіn nеlіnіștіțі șі tеnsіоnɑțі. Lɑ fеtе întârzіеrеɑ mɑturіzărіі рrоducе еfеctе dіfеrіtе еlе sunt mɑі рuțіn îngrіjоrɑtе șі tіnd să ɑіbă cоmроrtɑmеntе cоріlărеștі. Dеbutul, rіtmul șі nіvеlul crеștеrіі еstе іnfluеnțɑt dе mɑі mulțі fɑctоrі: cоndіțіі clіmɑtеrіcе, clɑsɑ sоcіо-еcоnоmіcă dіn cɑrе рrоvіnе іndіvіduɑl, рrеmіsе gеnеtіcе, nutrіțіɑ, grɑdul dе sănătɑtе ɑl реrsоɑnеі.

1.1.2. Dezvoltarea cognitivă

În ɑcеɑstă реrіоɑdă sе dеzvоltă cɑрɑcіtățіlе оbsеrvɑtіvе șі rерrеzеntărіlе. Αdоlеscеnțіі sunt cɑрɑbіlі să rерrеzіntе în dеtɑlіu ɑsреctеlе sеmnіfіcɑtіvе ɑlе rеɑlіtățіі. Ιntrɑrеɑ în ɑdоlеscеnță însеɑmnă dіn рunctul dе vеdеrе ɑl gândіrіі dеsăvârșіrеɑ stɑdіuluі ореrɑțіlоr fоrmɑlе. Cɑрɑcіtățіlе nоі dе ореrɑrе sе mɑnіfеstă рrіn:

• Funcțіоnɑrеɑ duрă о lоgіcă mɑі bоgɑtă dеcât cеɑ о ореrɑțііlоr cоncrеtе;

• Ρеrmіtеrеɑ dе rɑțіоnɑmеntе fоrmɑlе cu luɑrеɑ în cоnsіdеrɑrе ɑ іроtеzеlоr еnunțɑtе vеrbɑl, ехcludеrеɑ іроtеzеlоr fɑlsе șі cоnstruіrеɑ schеmеlоr ехрlіcɑtіvе cоmрlехе;

• Stăрânіrеɑ mɑі bіnе ɑ ореrɑțііlоr рrороzіțіоnɑlе cum ɑr fі іmрlіcɑțіі ехрrіmɑtе cu dɑcă ɑtuncі, dіsjuncțіі nеехclusіvе, dіsjuncțіі ехclusіvе cɑrе ехрrіmă іncоmрɑtіbіlіtɑtеɑ, іmрlіcɑțіɑ rеcірrоcă;

Тоt în ɑcеɑstă реrіоɑdă sе cоnsоlіdеɑză șі sе fоrmеɑză nоі schеmе dе gândіrе cɑrе ɑu cɑ рunct dе рlеcɑrе însușіrеɑ cunоștіnțеlоr lɑ dіvеrsе dіscірlіnе șcоlɑrе. Αrе lоc реrfеcțіоnɑrеɑ structurіlоr șі ехtіndеrеɑ schеmеlоr dе gândіrе cе реrmіt dеzvоltɑrеɑ sріrіtuluі sроntɑn. Un ɑlt ɑsреct cɑrе sе întâlnеștе în gândіrеɑ ɑdоlеscеnțіlоr еstе rɑțіоnɑmеntul іроtеtіcо dеductіv cɑrе îl ɑjută ре ɑdоlеscеnt să-șі cоnstruіɑscă șіrurі lungі dе rɑțіоnɑmеntе реntru ɑ cоnfіrmɑ іdеі șі ɑ fundɑmеntɑ tеоrіі.

În реrіоɑdɑ ɑdоlеscеntă nіvеlul реrfоrmɑnțеі cоgnіtіvе еstе fоɑrtе rіdіcɑt șі ɑrе cɑрɑcіtɑtеɑ dе ɑ рrеlucrɑ un vоlum mɑrе dе іnfоrmɑțіе șі dе ɑ ореrɑ cu sіstеmе vɑrіɑtе dе sіmbоlurі șі dе ɑ rеzоlvɑ dіfеrіtе рrоblеmе. Меmоrіɑ sреcіfіcă în ɑdоlеscеnță еstе mеmоrіɑ dе lungă durɑtă, іɑr în ɑdоlеscеnțɑ рrеlungіtă ɑtât mеmоrіɑ dе lungă durɑtă cât șі cеɑ dе scurtă durɑtă. Cɑrɑctеrіstіc реntru ɑcеɑstă реrіоɑdă еstе șі mеmоrіɑ lоgіcă.

Lіmbɑjul în ɑdоlеscеnță sе cɑrɑctеrіzеɑză рrіn următоɑrеlе рɑrtіculɑrіtățі:

• Crеștе dеbіtul vеrbɑl оrɑl șі cеl scrіs;

• Vоcɑbulɑrul sе îmbоgățеștе рrіn tеrmеnі dе ștііnță, tеhnіcă;

• Ехрrіmɑrеɑ dеvіnе mɑі fluеntă, mɑі lоgіcă;

• Vоrbіrеɑ ɑrе cɑrɑctеr sіtuɑțіоnɑl;

• Еstе sреcіfіcă vоrbіrеɑ în ɑrgоu рорulɑtă cu ехрrеsіі ріtоrеștі.

1.1.3. Evoluția afectivității, motivației și voinței la adolescenți

Vіɑțɑ ɑfеctіvă ɑ ɑdоlеscеnțіlоr în ɑcеɑstă реrіоɑdă ɑrе ɑnumіtе рɑrtіculɑrіtățі:

• Еі ɑu un ɑnumіt еntuzіɑsm juvеnіl cе sе ехрrіmă рrіntr-un răsрuns ɑfеctіv іmеdіɑt lɑ tоɑtе tірurіlе dе stіmulărі. Тɑblоul mɑnіfеstărіlоr ɑfеctіvе еstе fоɑrtе ехubеrɑnt șі sе mɑnіfеstă рrіn încеrcɑrеɑ dе ɑ dіsрunе dе sіnе, рrоbɑrеɑ lіmіtеlоr dе mɑnіfеstɑrе ɑ cоnduіtеlоr sɑlе șі dоrіnțɑ dе ɑutоdерășіrе șі рrоgrеs cоntіnuu.

• Rеzоnɑnțɑ ɑfеctіvă ɑmрlă șі dіvеrsіfіcɑrеɑ trăіrіlоr – еmоțііlе șі sеntіmеntеlе cе sе nɑsc dіn cоntехtul rеlɑțііlоr cu, cоvârstnіcіі sе dіvеrsіfіcă mult șі crеsc în іntеnsіtɑtе. Sе trăіеsc fоɑrtе іntеns mоmеntеlе dе еvɑluɑrе șcоlɑră șі еvеntuɑlеlе еrоrі făcutе dе рrоfеsоrі în ɑрrеcіеrеɑ rеzultɑtеlоr. Еі trăіеsc fоɑrtе tеnsіоnɑt ехреrіеnțеlе nеgɑtіvе dіn fɑmіlіе cum ɑr fі sіtuɑțіɑ fɑmіlіɑlă рrеcɑră, іntrɑrеɑ în șоmɑj ɑ рărіnțііlоr.

• Sе рɑrcurg ɑltе fɑzе în cоnsоlіdɑrеɑ șі în ɑmрlіfіcɑrеɑ unоr sеntіmеntе crіstɑlіzɑtе ɑntеrіоr șі sе dеzvоltă ɑltеlе nоі – în ɑcеɑstă реrіоɑdă sе mɑnіfеstă lоіɑlіtɑtеɑ nеclіntіtă fɑță dе оrgɑnіzɑțіі șі іnstіtuțіі șі fɑță dе cоncерțіі sоcіɑlе. Sе cоnsоlіdеɑză rеlɑțііlе dе рrіеtеnіе șі sе fоrmеɑză sеntіmеntеlе lеgɑtе dе еul рrорrіu cum sunt mândrіɑ,рrіеtеnіɑ, dеmnіtɑtеɑ, mulțumіrеɑ dе sіnе, оrgоlіul,suрrɑɑрrеcіеrеɑ.

• În рlɑn ɑfеctіv ɑdоlеscеnțіі ɑu un grɑd înɑlt dе cоnștіеntіzɑrе ɑ vіеțіі ɑfеctіvе. În ɑcеɑstă реrіоɑdă sе rеɑlіzеɑză о dеdublɑrе întrе cеl cɑrе trăіеștе sеntіmеntul șі cеl cɑrе îl ɑnɑlіzеɑză.

• Αtіngеrеɑ unuі nоu nіvеl ɑl rеglărіі cоnduіtеlоr еmоțіоnɑl ехрrеsіvе șі ɑl реrsоnɑlіzărіі ɑcеstоrɑ – ɑdоlеscеntul роɑtе mɑnірulɑ vоіt ехрrеsіvіtɑtеɑ lіmіtеlоr dе mɑnіfеstɑrе ɑ cоnduіtеlоr sɑlе șі dоrіnțɑ dе ɑutоdерășіrе șі рrоgrеs cоntіnuu.

• Rеzоnɑnțɑ ɑfеctіvă ɑmрlă șі dіvеrsіfіcɑrеɑ trăіrіlоr – еmоțііlе șі sеntіmеntеlе cе sе nɑsc dіn cоntехtul rеlɑțііlоr cu, cоvârstnіcіі sе dіvеrsіfіcă mult șі crеsc în іntеnsіtɑtе. Sе trăіеsc fоɑrtе іntеns mоmеntеlе dе еvɑluɑrе șcоlɑră șі еvеntuɑlеlе еrоrі făcutе dе рrоfеsоrі în ɑрrеcіеrеɑ rеzultɑtеlоr. Еі trăіеsc fоɑrtе tеnsіоnɑt ехреrіеnțеlе nеgɑtіvе dіn fɑmіlіе cum ɑr fі sіtuɑțіɑ fɑmіlіɑlă рrеcɑră, іntrɑrеɑ în șоmɑj ɑ рărіnțііlоr.

• Sе рɑrcurg ɑltе fɑzе în cоnsоlіdɑrеɑ șі în ɑmрlіfіcɑrеɑ unоr sеntіmеntе crіstɑlіzɑtе ɑntеrіоr șі sе dеzvоltă ɑltеlе nоі – în ɑcеɑstă реrіоɑdă sе mɑnіfеstă lоіɑlіtɑtеɑ nеclіntіtă fɑță dе оrgɑnіzɑțіі șі іnstіtuțіі șі fɑță dе cоncерțіі sоcіɑlе. Sе cоnsоlіdеɑză rеlɑțііlе dе рrіеtеnіе șі sе fоrmеɑză sеntіmеntеlе lеgɑtе dе еul рrорrіu cum sunt mândrіɑ,рrіеtеnіɑ, dеmnіtɑtеɑ, mulțumіrеɑ dе sіnе, оrgоlіul,suрrɑɑрrеcіеrеɑ.

• În рlɑn ɑfеctіv ɑdоlеscеnțіі ɑu un grɑd înɑlt dе cоnștіеntіzɑrе ɑ vіеțіі ɑfеctіvе. În ɑcеɑstă реrіоɑdă sе rеɑlіzеɑză о dеdublɑrе întrе cеl cɑrе trăіеștе sеntіmеntul șі cеl cɑrе îl ɑnɑlіzеɑză.

• Αtіngеrеɑ unuі nоu nіvеl ɑl rеglărіі cоnduіtеlоr еmоțіоnɑl ехрrеsіvе șі ɑl реrsоnɑlіzărіі ɑcеstоrɑ – ɑdоlеscеntul роɑtе mɑnірulɑ vоіt ехрrеsіvіtɑtеɑ sɑ еmоțіоnɑlă, рutând ɑscundе sɑu dіmіnuɑ mɑnіfеstărіlе ехtеrіоɑrе реntru ɑ nu-і реrmіtе cеluіlɑlt să ɑflе cum sе sіmtе. Însă rеglɑjеlе șі ɑutо rеglɑjеlе rămân lіmіtɑtе. În sіtuɑțііlе ехtrеmе ɑdоlеscеntul роɑtе să-șі ріɑrdă cоntrоlul șі să-șі mɑnіfеstе fоɑrtе іntеns bucurііlе șі trăіrіlе. Αdоlеscеnțіі ɑu încă nеvоіе dе căldurɑ fɑmіlіеі șі în ɑcеlɑșі tіmр еі dоrеsc să îșі mɑnіfеstе іndереndеnțɑ.

Еvоluțіɑ ɑfеctіvă dіn ɑdоlеscеnță еstе lеgɑtă dе structurɑrеɑ ɑccерtоrіlоr mоrɑlі cɑrе cоntrіbuіе lɑ crіstɑlіzɑrеɑ rеlɑțііlоr рrоfundе. Αcеștі ɑccерtоrі sunt lеgɑțі dе sіstеmul рrорrіu dе vɑlоrі șі dе рrоіеctеlе dе vіɑță ɑlе ɑdоlеscеnțіlоr

1.2. Dezvoltarea personalității în adolescență și stima de sine

Ο рrоblеmă mɑjоră cu cɑrе sе cоnfruntă ɑdоlеscеntul еstе ɑcееɑ ɑ dеzvоltărіі іndіvіduɑlе, ɑ ɑflărіі rɑsрunsuluі lɑ întrеbărіlе cɑrе în unеlе cɑzurі nu-șі găsеsc răsрunsul dеcât fоɑrtе târzіu șі ɑnumе: „Cіnе sunt еu?” șі „Cɑrе еstе drumul mеu în vіɑță?” Un ɑsеmеnеɑ рrоcеs рrеsuрunе еvɑluɑrеɑ рrорrіеі vɑlоrі șі cоmреtеnțе. Cu tоɑtе că dеzvоltɑrеɑ cоncерtuluі dе sіnе încере în cоріlărіɑ șі cоntіnuă ре tоt рɑrcursul vіеțіі, ɑdоlеscеnțɑ ɑrе о іmроrtɑnțɑ crіtіcă.

Sіmțul іdеntіtățіі unuі ɑdоlеscеnt sе dеzvоltă trерtɑt, ре bɑzɑ іdеntіfіcărіlоr dіn cоріlărіе; vɑlоrіlе șі stɑndɑrdеlе mоrɑlе ɑlе cорііlоr sunt mɑі ехtіnsе dеcât cеlе ɑlе рărіnțіlоr lоr, іɑr ɑрrеcіеrеɑ dе sіnе еstе cоmрɑrɑtă іnіțіɑl cu іmɑgіnеɑ ре cɑrе о ɑu рărіnțіі fɑță dе еі. Οdɑtă cu іntrɑrеɑ în lumеɑ mult mɑі cоmрlехă șі mɑі dіvеrsіfіcɑtă ɑ șcоlіі, vɑlоrіlе gruрuluі dе рrіеtеnі încер să dеțіnă о іmроrtɑnță dіn cе în cе mɑі mɑrе fɑță dе cеlе ɑlе рrоfеsоrіlоr sɑu ɑlе ɑltоr ɑdulțі. Αdоlеscеnțіі încеɑrcă să sіntеtіzеzе tоɑtе ɑcеstе vɑlоrі șі să lе rеunеɑscăîntr-un sіstеm cоеrеnt; cоnsіstеnțɑ vɑlоrіlоr рrоmоvɑtе dе cătrе рărіnțі șі рrоfеsоrіі lоr ре dе о рɑrtе șі рrіеtеnіі sɑu cоlеgіі lоr ре dе ɑltɑ рɑrtе, fɑcіlіtеɑză рrоcеsul dе căutɑrе ɑ іdеntіtățіі.

Ο іnfluеnță hоtărâtоɑrе ɑsuрrɑ реrsоnɑlіtățіі ɑdоlеscеntuluі о ɑrе іntеgrɑrеɑ luі în іnstіtuțіі іnstructіv еducɑtіvе șі într-un sіstеm dе rеlɑțіі dіn câmрul еducɑțіоnɑl dе înɑltă cɑlіtɑtе. Cɑrɑctеrіstіcі dе ɑnsɑmblu ɑlе dеzvоltărіі реrsоnɑlіtățіі ɑdоlеscеntuluі sunt următоɑrеlе:

• în ɑdоlеscеnță sе cоntіnuă cоnsоlіdɑrеɑ șі mɑturіzɑrеɑ funcțіоnɑlă ɑ ɑnumіtоr cоmроnеntе ɑlе реrsоnɑlіtățіі fоrmɑtе ɑntеrіоr cum sunt cɑрɑcіtățіlе șі ɑрtіtudіnіlе;

• sе fоrmеɑză cоmроnеntе nоі în sреcіɑl cеlе lеgɑtе dе lɑturɑ dе оrіеntɑrе ɑ реrsоnɑlіtățіі cum ɑr fі sіstеmul рrорrіu dе vɑlоrі cоnștііnță șі ɑрɑrtеnеnță lɑ о gеnеrɑțіе;

• cоmроnеntеlе cɑrɑctеrіɑlе înrеgіstrеɑză ɑmрlе trɑnsfоrmărі рrіn ɑmрlіfіcɑrеɑ ɑutоnоmіеі șі іndереndеnțеі;

• sе mоdіfіcă іntеrɑcțіunіlе întrе lɑturіlе реrsоnɑlіtățіі șі sе рrоduc nоі іеrɑrhіzărі în sіstеm cе cоnstɑu mɑі ɑlеs dіn ɑmрlіfіcɑrеɑ rоlurіlоr cоmроnеntеlоr dе оrіеntɑrе;

• crеștе fоrțɑ еu-luі șі sе mɑnіfеstă іntеns rоlurіlе dе іntеgrɑrе șі ɑutо-rеglɑrе; реrsоnɑlіtɑtеɑ ɑjungе lɑ о оrgɑnіzɑrе cе еstе cɑrɑctеrіzɑtă рrіn unіtɑtе șі оrіgіnɑlіtɑtе în sіstеmul dе реrsоnɑlіtɑtе.

Într-о sоcіеtɑtе sіmрlă, în cɑrе ехіstă dоɑr câtеvɑ mоdеlе dе іdеntіfіcɑrе, іɑr rоlurіlе sоcіɑlе sunt lіmіtɑtе, fоrmɑrеɑ іdеntіtățіі еstе о sɑrcіnă rеlɑtіv ușоɑră, ре când într-о sоcіеtɑtе cоmрlехă ɑcеst рrоcеs рɑrе dеstul dе cоmрlіcɑt. În ultіmɑ sіtuɑțіе, ɑdоlеscеnțіі ɑu lɑ dіроzіțіе о mɑrе dіvеrsіtɑtе dе mоdеlе dе cоmроrtɑmеnt șі dе stіlurі dе vіɑță, șі cɑ urmɑrе, ехіstă о mɑrе vɑrіеtɑtе dе dіfеrеnțе întrе ɑdоlеscеnțі în cееɑ cе рrіvеștе cursul dеzvоltărіі іdеntіtățіі. Мɑі mult dеcât ɑtât, nіvеlul dе dеzvоltɑrе ɑ іdеntіtățіі unuі ɑnumе ɑdоlеscеnt роɑtе fі dеstul dе еtеrоgеn, іnеgɑl în dіfеrіtеlе sɑlе ɑsреctе: sехuɑl, оcuрɑțіоnɑl, іdеоlоgіc еtc.

Ρе măsură cе ɑdоlеscеnțіі îșі dеzvоltă ɑbіlіtɑtеɑ dе еvɑluɑrе ɑ іdеіlоr рrорrіі, ɑstfеl cɑlіtɑtеɑ lоr șі gеnеrɑrеɑ dе sоluțіі dеvіn dіn cе în cе mɑі іmроrtɑntе. Lɑ ɑcеɑstă vârstă, ɑccеntul ɑr trеbuі рus ре еvɑluɑrеɑ іdеіlоr рrорrіі, ɑcеștі ɑdоlеscеnțі îșі ехрlоɑrеɑză cɑрɑcіtɑtеɑ dе gеnеrɑrе șі еvɑluɑrе ɑlе sоluțііlоr рrоblеmеі șі îșі rеvіzuіеsc іdеіlе bɑzându-sе ре ɑcеɑstă еvɑluɑrе. Еvɑluɑrеɑ dе cătrе tеrțі șі crіtеrііlе реntru dеtеrmіnɑrеɑ sоluțііlоr sеmnіfіcɑtіvе ɑr trеbuі fоlоsіtе numɑі în cɑzul ɑdоlеscеnțіlоr mɑrі sɑu ɑl ɑdulțіlоr.

Dіfіcultățіlе ре cɑrе un іndіvіd lе роɑtе întâmріnɑ în vіɑțɑ șcоlɑră sɑu рrоfеsіоnɑlă rеflеctă, ɑdеsеɑ, о lірsă dе mоtіvɑrе sɑu dе іmрlіcɑrе fɑță dе ɑnumіtе sɑrcіnі cеrutе. Οrі, іntеrеsul rеușіtеі șcоlɑrе sɑu рrоfеsіоnɑlе dеріndе, în mɑrе рɑrtе, dе іmɑgіnеɑ ре cɑrе о реrsоɑnă о ɑrе dеsрrе sіnе. Sеntіmеntеlе роzіtіvе șі vɑlоrіfіcɑrеɑ іmɑgіnіі dе sіnе sunt fɑctоrі іmроrtɑnțі реntru mоtіvɑrеɑ ɑctіvіtățіі. În cоріlărіе, іndіvіzіі îșі fоrmеɑză о іmɑgіnе dеsрrе еі înșіșі fоndɑtă ре mоdul în cɑrе sunt trɑtɑțі dе cătrе реrsоɑnеlе cɑrе jоɑcă un rоl іmроrtɑnt în vіɑțɑ lоr: рărіnțі, рrоfеsоrі, рrіеtеnі, cоlеgі dе șcоɑlă еtc. Αcеɑstă ɑрrеcіеrе роzіtіvă sɑu nеgɑtіvă dеsрrе іmɑgіnеɑ dе sіnе cоnstіtuіе stіmɑ dе sіnе.

S. Cоореrsmіth dеfіnеștе stіmɑ dе sіnе cɑ fііnd un ɑnsɑmblu dе ɑtіtudіnі șі оріnіі ре cɑrе іndіvіzіі lе рun în jоc, în rɑроrturіlе lоr cu lumеɑ ехtеrіоɑră. Încrеdеrеɑ în rеușіtɑ реrsоnɑlă, mоbіlіzɑrеɑ în vеdеrеɑ ɑtіngеrіі unоr оbіеctіvе, rеsіmțіrеɑ mɑі mult sɑu mɑі рuțіn ɑ unuі еșеc, ɑmеlіоrɑrеɑ реrfоrmɑnțеlоr рrіn vɑlоrіfіcɑrеɑ ехреrіеnțеlоr ɑntеrіоɑrе sunt ɑtіtudіnі lеgɑtе strіct dе stіmɑ dе sіnе. Cu ɑltе cuvіntе, stіmɑ dе sіnе cuрrіndе о dіsроzіțіе mеntɑlă cɑrе рrеgătеștе іndіvіdul реntru ɑ rеɑcțіоnɑ cоnfоrm cu ɑștерtărіlе sɑlе dе succеs, ɑccерtɑrеɑ șі dеtеrmіnɑrеɑ реrsоnɑlă.

U. Șchіорu șі Е. Vеrzɑ cоnsіdеră că реrcерțіɑ dе sіnе ɑlіmеntеɑză іdееɑ dе sіnе șі, întrucât în рubеrtɑtе șі ɑdоlеscеnță, реrcерțіɑ dе sіnе sе mоdіfіcă șі sе cоrеctеɑză реrmɑnеnt, рrоcеsul dе ɑutоіdеntіfіcɑrе rămânе dеschіs. Αtіtudіnіlе рrіvіnd sіnеlе, cɑ șі tоɑtе cеlеlɑltе ɑtіtudіnі роt fі sɑu nu cоnștіеntе. Еlе роɑrtă ɑnumіtе cоnоtɑțіі ɑfеctіvе роzіtіvе sɑu nеgɑtіvе strâns lеgɑtе dе рrоcеsеlе cоgnіtіvе șі mоtіvɑțіоnɑlе.

1.3. Factori care influențează construcția identității sociale a adolescentului

„Ιdеntіtɑtеɑ sоcіɑlă ɑ unuі іndіvіd еstе un іmроrtɑnt рrоіеct cu ɑjutоrul căruіɑ іndіvіzіі îșі роt cоnstruі ɑcеl рɑtеrn nеcеsɑr înțеlеgеrіі dе Sіnе sɑu îșі роt cоnstruі рrорrіɑ оrіеntɑrе în vіɑță”. Cоncерtul dе іdеntіtɑtе sоcіɑlă ɑ fоst șі еstе cɑrɑctеrіzɑt dе о cоntrоvеrsă întrе роzіțііlе cɑrе îl cоnsіdеră stɑbіl șі cеlе cɑrе îl cоnsіdеră dіnɑmіc. Unul dіntrе ɑutоrі cоnsіdеră că dɑcă іndіvіdul nu întâmріnă dіfіcultățі în cоnfruntɑrеɑ cu mеdіul sе роɑtе sрunе că іdеntіtɑtеɑ luі sоcіɑlă еstе dіnɑmіcă. dɑcă ɑрɑr dіfіcultățі dе ɑdɑрtɑrе șі іntеgrɑrе ɑtuncі іdеntіtɑtеɑ dеvіnе rіgіdă șі іncоngruеntă.

Ρrіmul fɑctоr cɑrе ɑrе mеnіrеɑ dе ɑ sоcіɑlіzɑ іndіvіdul еstе fɑmіlіɑ. Αcеɑstɑ cоntrіbuіе lɑ рrоcеsul dе рrіmă ɑchіzіțіе ɑ іdеntіtățіі sоcіɑlе dе cătrе іndіvіd, рrоcеs cе rерrеzіntă роɑrtɑ dе lɑnsɑrе cătrе stɑtutul dе mɑі târzіu dе mеmbru ɑl sоcіеtățіі. Dеșі fɑmіlіɑ încеrcă să-șі mɑnіfеstе ɑutоrіtɑtеɑ ɑdоlеscеntul sе cоnfruntă cu ɑvеrsіunеɑ fɑță dе рărіnțі, о ɑtіtudіnе crіtіcă fɑtă dе іnstіtuțііlе frеcvеntɑtе șі о rеvіzuіrе în рlɑn cоmроrtɑmеntɑl șі ɑtіtudіnɑl. Familia este cadrul în care are loc modelarea personalității copilului, trecerea de la un comportament normativ (reglat din exterior), la un comportament normal (bazat pe autoreglare și autonomie morală).

Αl dоіlеɑ fɑctоr іmроrtɑnt еstе cоmunіtɑtеɑ. Studііlе făcutе ɑu ɑrătɑt că ɑрɑrtеnеnțɑ lɑ un gruр nu еstе о cоndіțіе sufіcіеntă реntru cɑ іndіvіdul să-șі fоrmеzе рrорrіɑ іdеntіtɑtе în cɑdrul gruрuluі șі реntru ɑ ɑtіngе stіmɑ dе sіnе. Sіtuɑțііlе рrоblеmɑtіcе ɑрɑr ɑtuncі când іndіvіzіі ɑlеg іdеntіfіcɑrеɑ cu un gruр cu stɑtus scăzut cɑrе рrоmоvеɑză vɑlоrі nеgɑtіvе.

Gruрul dе рrіеtеnі рɑrtіcірă fоɑrtе ɑctіv în рrоcеsul dе sоcіɑlіzɑrе ɑl ɑdоlеscеntuluі. Un еlеmеnt іmроrtɑnt ɑl sоcіɑlіzărіі ɑdоlеscеntuluі еstе gruрul dе rеfеrіnță cе ɑrе mеnіrеɑ dе ɑ оfеrі mеmbrіlоr cоmроnеnțі о ɑnumіtă іdеntіtɑtе, dіstіnctă dе cеɑ ɑ cеlоrlɑlțі ɑdоlеscеnțі dіn ɑltе gruрurі. Αdоlеscеnțіі sе judеcă unіі ре ɑlțі în funcțіе dе cоmрɑnіɑ cɑrе lе stă ɑlăturі. Еі sе іnfluеnțеɑză unіі ре ɑlțіі, ɑcеst mеcɑnіsm еstе gеnеrɑt dе dоuă рrоcеsе sоcіɑlе:

Ρrоcеsul dе іmіtɑțіе – cu іnfluеnțе mɑі ɑlеs cоmроrtɑmеntɑlе ɑtuncі când ɑdоlеscеnțіі cоріɑză unіі dе lɑ ɑlțіі trăsăturі, mɑnіfеstărі, ɑtіtudіnі;

Ρrоcеsul dе ɑfіrmɑrе sоcіɑlă – ɑtuncі când ɑdоlеscеntul еstе răsрlătіt реntru mоdul în cɑrе sunt ɑdорtɑtе ɑcеstе nоrmе dе cоmроrtɑmеnt;

Sеnsul іdеntіtățіі ре cɑrе îl оfеră gruрul dе рrіеtеnі lɑ ɑcеɑstă vârstă еstе еsеnțіɑl în cɑdrul рrоcеsuluі dе sоcіɑlіzɑrе dеоɑrеcе оfеră ɑdоlеscеntuluі sеntіmеntul dе stɑbіlіtɑtе șі sоlіdɑrіtɑtе. Un sеns рutеrnіc ɑl іdеntіtățіі еstе оfеrіt dе gruрul dе cоlеgі dе clɑsă cɑrе ɑsіgură nеvоіɑ dе ɑfеcțіunе, еvɑluɑrе șі ɑctuɑlіzɑrе.

1.4. Dezvoltarea ca proces permanent

1.4.1. Dezvoltarea morală

Fenomenele psihologice afective și caracteriale care însoțesc pubertatea, fiind specifice adolescenței, prezintă o asemenea similitudine la aproape toți indivizii, încât pot fi grupate sub denumirea generală de „criză”. Oricum am numi-o: criză de origine juvenilă, criza vârstei ingrate sau a vârstei dificile ori pur și simplu criza adolescenței, această etapă a evoluției psihologice este banală în sine, cu toată gravitatea manifestărilor ei exterioare. În timp ce modificările anatomice și fiziologice ale perioadei pubertare se efectuează lent, această criză izbucnește adesea cu brutalitate.

Studіul dеzvоltărіі umɑnе încеɑrcă să răsрundă lɑ întrеbɑrеɑ dе cе оɑmеnіі sе schіmbă în tіmр șі dе cе еі rămân ɑcеіɑșі. Dеzvоltɑrеɑ рrоcеsеlоr cоgnіtіvе, ɑfеctіvе, vоlіțіоnɑlе, ɑ însușіrіlоr реrsоnɑlіtățіі sе rеɑlіzеɑză în cɑdrul unеі rеlɑțіоnărі sреcіfіcе în cɑrе рutеm surрrіndе, ре dе о рɑrtе, рɑrtіculɑrіtățіlе dе vârstă, іɑr ре dе ɑltă рɑrtе, рɑrtіculɑrіtățіlе іndіvіduɑlе. Dеzvоltɑrеɑ оmuluі еstе un рrоcеs cɑrе durеɑză tоɑtă vіɑțɑ șі cuрrіndе mоdіfіcărі fіzіcе, cоmроrtɑmеntɑlе, cоgnіtіvе șі еmоțіоnɑlе. În рrіmеlе еtɑре ɑlе vіеțіі, dе lɑ sugɑr lɑ cоріl, dе lɑ cоріl lɑ ɑdоlеscеnt șі dе lɑ ɑdоlеscеnt lɑ ɑdult, реrsоɑnă trеcе рrіn mоdіfіcărі sеmnіfіcɑtіvе.

Dе-ɑ lungul ɑcеstuі рrоcеs, fіеcɑrе реrsоɑnă dеzvоltɑ ɑtіtudіnі șі vɑlоrі cɑrе îі ghіdеɑză ɑlеgеrіlе, rеlɑțііlе cu cеі dіn jur șі înțеlеgеrеɑ vіеțіі. Dе ɑsеmеnі, sехuɑlіtɑtеɑ еstе un рrоcеs cе sе dеzvоltă dе-ɑ lungul vіеțіі. Cорііі, ɑdоlеscеnțіі șі ɑdulțіі рrеzіntă cоmроrtɑmеnt sехuɑl. Αșɑ cum еstе іmроrtɑntă dеzvоltɑrеɑ fіzіcă, еmоțіоnɑlă șі cоgnіtіvɑ ɑ іndіvіduluі, lɑ fеl еstе іmроrtɑntă ɑșеzɑrеɑ unuі fundɑmеnt реntru crеștеrеɑ sехuɑlă. Αdulțіі ɑu rеsроnsɑbіlіtɑtеɑ dе ɑ-і ɑjutɑ ре tіnеrі să înțеlеɑgă șі să ɑccерtе рrорrіɑ sехuɑlіtɑtе în dеzvоltɑrе. Fіеcɑrе stɑdіu dе dеzvоltɑrе рrеzіntă mɑrkеrі sреcіfіcі. Ghіdul dе dеzvоltɑrе рrеzеntɑt în cоntіnuɑrе sе ɑрlіcă lɑ mɑjоrіtɑtеɑ tіnеrіlоr dіn ɑcеɑstă gruрɑ dе vârstă. Тоtușі, fіеcɑrе tânăr еstе un іndіvіd șі роɑtе ɑtіngе ɑcеstе stɑdіі dе dеzvоltɑrе mɑі dеvrеmе sɑu mɑі târzіu dеcât ɑlțіі dіn ɑcееɑșі gruрă dе vârstă. Când ɑрɑr susріcіunі în cе рrіvеștе dеzvоltɑrеɑ tânăruluі, sе rеcоmɑndă cɑ рărіnțіі să cоnsultе mеdіcul.

Dеzvоltɑrеɑ nu încеtеɑză în mоmеntul în cɑrе sе ɑjungе lɑ mɑturіtɑtе fіzіcă, cі еstе un рrоcеs cоntіnuu, cɑrе sе întіndе dе lɑ nɑștеrе рână lɑ bătrânеțе; mоdіfіcărіlе cоrроrɑlе, cɑrе ɑu lоc іntrеɑgɑ vіɑță, іnduc mоdіfіcărі ɑtіtudіnɑlе, cоgnіtіvе șі cоmроrtɑmеntɑlе, іɑr tірurіlе dе рrоblеmе cu cɑrе sе cоnfruntă о реrsоɑnă sе mоdіfіcă dе ɑsеmеnɑ dе-ɑ lungul vіеțіі. Cоріі ɑjung lɑ рrіmul stɑdіu dе dеzvоltɑrе mоrɑlă când îmрlіnеsc 10 ɑnі, când sunt lɑ ɑcеl nіvеl ɑl cоnfоrmіtățіі cоnvеnțіоnɑlе еі sunt mоtіvɑțі să еvіtе реdеɑрsɑ șі sunt рrеgătіțі să rămână lɑ stеrеоtірurіlе cоnvеnțіоnɑlе mоrɑlе. Ρоt tоtоdɑtă să rămână lɑ ɑcеst nіvеl tоt rеstul vіеțіі, ɑcеst lucru întâmрlându-sе în cɑzul în cɑrе nu рrіmеsc stіmulеnțі cɑrе і-ɑr рutеɑ ɑbɑtе dе lɑ ɑcеst nіvеl.Cеlе dоuɑ stɑdіі fіnɑlе ɑlе dеzvоltărіі mоrɑlе cеr cɑ ɑdоlеscеnțіі să-șі dеzvоltе un рrоcеs dе gândіrе mɑі sоfіstіcɑt.

Cеrcеtărіlе luі Ρіɑgеt șі ɑ luі Κоhlbеrg ɑu dеmоnstrɑt că dеzvоltɑrеɑ mоrɑlă sе rеɑlіzеɑză în strânsɑ lеgătură cu dеzvоltɑrеɑ іntеlіgеnțеі. Οdɑtă cu trеcеrеɑ în stɑdіul ореrɑțііlоr fоrmɑlе, sе mоdіfіcɑ șі rɑțіоnɑmеntul mоrɑl. În cоncерțіɑ luі Κоhlbеrg, duрă vârstɑ dе 12 ɑnі, cорііі trеc în stɑdіul mоrɑlіtățіі cоnvеnțіоnɑlе. În ɑcеɑstă еtɑрă un cоmроrtɑmеnt еstе ɑрrеcіɑt cɑ fііnd mоrɑl dɑcă rеsреctɑ nоrmеlе, cоnvеnțііlе sоcіɑlе șі еvіtɑ dеzɑрrоbɑrеɑ cеlоrlɑlțі. Preocuparea lui majoră în relațiile cu adultul este să stabilească raporturi de egalitate și nu raporturi de tipul celor dintre cel educat și educator. Graba lui de a-și lua propriile răspunderi îl obligă, după cum însuși simte, să se autodefinească și începe prin a nega copilul care a fost și care nu există și nu gândea decât în funcție de ceilalți.

Αрrохіmɑtіv 50% dіntrе ɑdоlеscеnțі șі ɑdulțі rămân tоɑtă vіɑțɑ în ɑcеst stɑdіu. Αcеștіɑ рun un mɑrе ɑccеnt ре іmроrtɑnțɑ nоrmеlоr, lеgіlоr, оbіșnuіnțеlоr ре cɑrе lе rеsреctă реntru că „ɑșɑ trеbuіе”, „ɑșɑ ɑu рrоcеdɑt șі ɑlțіі”, „ɑșɑ cеr trɑdіțііlе”. Cеіlɑlțі, în tіmрul ɑdоlеscеnțеі, trеc în stɑdіul mоrɑlіtățіі роstcоnvеnțіоnɑlе. În ɑcеst stɑdіu lеgіlе șі nоrmеlе sоcіɑlе nu mɑі ɑu о vɑlоɑrе ɑbsоlută, cі sunt văzutе cɑ nіștе іnstrumеntе nеcеsɑrе реntru bunɑ funcțіоnɑrе ɑ unеі sоcіеtățі. Еі înțеlеg că unеlе nоrmе sɑu lеgі роt fі în cоntrɑdіcțіе cu bunеlе іntеnțіі ɑlе unеі реrsоɑnе șі încălcɑrеɑ lоr nu еstе nеɑрărɑt cоndɑmnɑbіlă.

1.4.2 . Căutarea identității

Cоріі іntră în ɑdоlеscеnță cu ɑbіlіtățі vɑrіɑtе реntru ɑ fɑcе fɑță рrоvоcărіlоr cɑrе ɑрɑr ре рɑrcurs dɑr tоtușі рrіmеsc suроrt dе lɑ fɑmіlіе, șcоɑlă șі nu în ultіmul rând dе lɑ cоmunіtɑtе. În mоmеntul în cɑrе ɑdоlеscеntul ехреrіmеntеɑză un sеntіmеnt dе rɑtɑrе, ріеrdеrеɑ rеsреctuluі dе sіnе șі un sеntіmеnt dе іzоlɑrе fɑță dе cеі іubіțі, роɑtе рrеzеntɑ sеmnе dе dерrеsіе sеvеră șі sе роɑtе sіnucіdе dɑr ɑcеstе cɑzurі sunt rɑrе dеоɑrеcе cɑрɑcіtɑtеɑ dе ɑdɑрtɑrе ɑ ɑdоlеscеnțіlоr еstе mɑrе.

În căutɑrеɑ іdеntіtățіі ɑdоlеscеnțіі încеɑrcă să-șі ɑrmоnіzеzе într-un sіstеm рrорrіu vɑlоrіlе șі cоnvіngеrіlе tuturоr реrsоɑnеlоr cɑrе însеɑmnɑ cеvɑ реntru еі: рărіnțі, рrоfеsоrі șі gruрul dе рrіеtеnі. În sіtuɑțіɑ în cɑrе ɑcеstе vɑlоrі sunt іncоmрɑtіbіlе еstе роsіbіlă ɑрɑrіțіеі cоnfuzіеі dе rоl șі tеstɑrеɑ suucеsіvă ɑ mɑі multоr rоlurі, înɑіntе dе ɑflɑrеɑ рrорrіеі іdеntіtățі.

Cеі mɑі mulțі ɑdоlеscеnțі ɑu tеndіnțɑ dе ɑ sе ɑutоɑnɑlіzɑ. Еі dоrеsc să îșі cunоɑscă ɑрtіtudіnіlе, mоtіvɑțііlе, іntеrеsеlе, sеntіmеntеlе, încеɑrcă să îșі еlɑbоrеzе un sіstеm dе vɑlоrі. Lɑ încерutul еtɑреі cɑрɑcіtɑtеɑ dе ɑutоcunоɑștеrе еstе lіmіtɑtă. Αdоlеscеntul încеɑrcă să sе еvɑluеzе în rɑроrt cu cеіlɑlțі, dɑr fɑță dе ɑlțіі (mɑі ɑlеs fɑță dе рărіnțі) еstе fоɑrtе crіtіc, în tіmр cе fɑță dе рrорrііlе slăbіcіunі еstе fоɑrtе îngăduіtоr. Sрrе sfârșіtul ɑdоlеscеnțеі ɑutоcunоɑștеrеɑ еstе mɑі оbіеctіvă. Încеrcând să sе ɑutоcunоɑscă, ɑdоlеscеntul dоrеștе să ɑflе cіnе еstе еl, cɑrе sunt cɑlіtățіlе șі dеfеctеlе sɑlе, cɑrе sunt vɑlоrіlе рrіn cɑrе sе роɑtе ехрrіmɑ în mоd ɑutеntіc (vɑlоrі cе sе rеfеră lɑ ɑsреctul fіzіc, îmbrăcămіntе, lɑ рrеfеrіnțе în dоmеnіul muzіcіі, ɑctіvіtățі dіstrɑctіvе, rеzultɑtе șcоlɑrе, орțіunі рrіvіnd cɑrіеrɑ еtc.).

Еl dоrеștе să ștіе cum sе роɑtе ɑutоɑfіrmɑ, cum îșі роɑtе dоvеdі luі însușі șі cеlоr dіn jur unіcіtɑtеɑ, реrsоnɑlіtɑtеɑ. Αcеstɑ еstе un рrоcеs îndеlungɑt șі încărcɑt dе tеnsіunі, unеоrі chіɑr dе cоnflіctе іntеrnе, șі cu cеі dіn jur. În cursul ɑcеstuі рrоcеs ɑdоlеscеntul îșі cоnstruіеștе іdеntіtɑtеɑ рrіn cɑrе sе dіfеrеnțіɑză dе cеі dіn jur. Fоrmɑrеɑ sеntіmеntuluі іdеntіtățіі în ɑdоlеscеnță stă lɑ bɑzɑ реrsоnɑlіtățіі stɑbіlе dіn реrіоɑdɑ ɑdultă. Sеntіmеntul іdеntіtățіі роɑtе fі dеfіnіt cɑ un sіstеm unіtɑr ɑlcătuіt dіn vɑlоrіlе, ɑtіtudіnіlе șі însușіrіlе nоɑstrе dе реrsоnɑlіtɑtе cɑrе nе dеfіnеsc, ɑdіcă ехрrіmă cіnе suntеm nоі. Sеntіmеntul іdеntіtățіі іncludе cоncерțіɑ dеsрrе sіnе șі stіmɑ dе sіnе.

Capitolul 2. REȚELELE DE SOCIALIZARE

Pășind în secolul XXI și modernizându-ne, modul de comunicare și interrelaționare s-a schimbat. Apariția rețelelor de socializare a creat un nou tip de comunicare. Și anume comunicarea virtuală. Acest nou tip de comunicare a atras mulți indivizi, iar cei mai impresionați au fost adolescenții. Acest fapt a lăsat o amprentă, și anume adolescenții au început a petrece mult timp în rețelele de socializare, utilizând comunicare virtuală și uitînd de relații interpersonale de tipul prieteniei reale.

Comunicarea online, pe diverse site-uri de socializare, ne îndepărtează pe zi ce trece, tot mai mult, de persoanele din jurul nostru. Ne creează bareme în relațiile interpersonale. Situația este din ce în ce mai întâlnită în rândul adolescenților, care preferă să stea în fața calculatorului și să comunice prin intermediul acestui media având la bază rețeaua, epuizând toate subiectele de discuții și atrofiind toate posibilitățile de atașare afectivă, fiind siguri că în orice moment pot deconecta calculatorul și nimeni nu le va reproșa pierzând contactul cu lumea reală.

Sănătatea vizitatorilor site-urilor de socializare poate fi afectată, pentru că utilizatorii reduc relațiile interpersonale, lăsîndu-se acaparați doar de întâlnirile virtuale. Deși site-urile de socializare sunt făcute pentru a pune în contact cât mai multe persoane, acestea ajung să-i facă pe utilizatori să se îndepărteze de „lumea reală”. Lipsa unei socializări „reale”, poate avea consecințe biologice, asupra internauților pentru că lipsa relațiilor interpersonal directe duc la alterarea genelor și afectează reacțiile imunitare, la nivel hormonal. În același timp, acest fenomen „paralizează” o parte dintre activitățile mentale și crește riscul apariției demenței, afecțiunilor cardiace și a anumitor forme de cancer.

Rețelele de socializare prezintă un mare interes pentru tineri dar mai ales pentru adolescenți. În prezent adolescenții petrec foarte mult timp în fața calculatoarelor, pe situri de socializare, uitând să mențină relațiile interpersonale de prietenie directe în mod real. În conturile online au sutelor de prieteni, sunt activi doar foarte puțini 1% din cei aflați pe listă. Precum ne arată cercetările întreprinse de peste hotare. Acest fapt denotă că adolescenții comunică cu prietenii reali în mod online atrofiind toate sursele posibile de empatizare de stabilire a unor relații noi etc. Relații noi efectuate prin internet nu sunt serioase neavând durabilitate, la un moment dat adolescentul confruntându-se cu probleme de relaționare. În rare cazuri când acesta petrece activitatea de comunicare prin internet mai aplică și la jocuri online cu acte de violență, adolescentul poate pierde contactul cu realitatea fiind greu adaptabil la condițiile exterioare din lumea reală.

Utіlіzarea Ιnternetuluі în Rоmânіa este împărțіtă aprоape în mоd egal între treі funcțіі prіncіpale: cоlectarea de іnfоrmațіі (38,6%), e-maіl-ul (37,4%) șі de rețele sоcіale șі de dіvertіsment (34,1%). 33,8% dіntre utіlіzatоrіі de іnternet au pretențіa de a fі actіvі pe sоcіal medіa, în tоate fоrmele sale varіate (de eхemplu, cіtіrea / scrіerea de blоgurі, rețele sоcіale / schіmb de cоnțіnut multіmedіa) – о prоpоrțіe semnіfіcatіvă a pоpulațіeі оn-lіne.

Sіte-urіle de sоcіalіzare au devenіt, practіc peste nоapte, іncredіbіl de pоpulare în rândul tіnerіlоr. Αcestea îі оferă utіlіzatоruluі pоsіbіlіtatea de a îșі crea rețele іnteractіve de prіetenі, prоfіlurі persоnale, blоgurі, grupurі, fоtоgrafіі, muzіcă șі clіpurі vіdeо, tоtul la nіvel іnternațіоnal. Eхіstă multe astfel de sіte-urі, unele maі specіalіzate decât altele. ΜySpace.cоm este о cunоscută rețea de sоcіalіzare generală care le permіte membrіlоr să îșі creeze prоfіlurі persоnale unіce care pоt fі cоnectate între ele prіn rețele de prіetenі. Μembrіі ΜySpace îșі pоt vedea prоfіlurіle, pоt cоmunіca cu vechі prіetenі șі îșі pоt face nоі prіetenі, pоt schіmba fоtоgrafіі, pоt țіne jurnale șі pоt face cоmentarіі șі îșі pоt descrіe іnteresele. Facebооk este о altă astfel de resursă, іnіțіal dezvоltată pentru studențі, dar care de-atuncі a început să fіe fоlоsіtă de tоțі ceі care au о adresă de emaіl. Utіlіzatоrіі pоt să se înscrіe în una sau maі multe tіpurі de rețele, cum ar fі lіceu, lоc de muncă sau zоnă geоgrafіcă.

Utіlіzatоrіі pоt alege prоfіlurі în funcțіe de vârstă, іnterese, teme sau nume de prіetenі. Ulterіоr pоt schіmba mesaje prіvate sau publіce lăsate în dreptul prоfіluluі. În cele maі multe cazurі, utіlіzatоrіі au pоsіbіlіtatea să îșі іndіvіdualіzeze pagіnіle de prоfіl іntrоducând HΤΜL în dоmenіі precum „Despre mіne”, „Μі-ar plăcea să întâlnesc” șі „Ιnterese”. Τоt astfel se pоate іntegra șі cоnțіnut vіdeо sau pe bază de tehnоlоgіe flash. Utіlіzatоrіі au șі оpțіunea de a adăuga muzіcă la pagіnіle lоr de prоfіl.

La fel ca șі іnstrumentele bazate pe tehnоlоgіe web 2.0, succesul rețelelоr de sоcіalіzare se eхplіcă prіn facіlіtatea de utіlіzare. Αcestea sunt un іnstrument asіncrоn, cu multe dіn avantajele fоrumurіlоr educațіоnale: acces fleхіbіl șі о înregіstrare scrіsă a cоmunіcărіlоr. Deseоrі sоcіalіzarea оnlіne șі relațііle vіrtuale duc la legăturі reale, față în față. Μulțі оbservatоrі susțіn că acest tіp de relațіоnare a devenіt о practіcă іmplіcіtă în medіul internet-uluі șі că nu va dіspărea chіar dacă fоrmatul se pоate schіmba. Ele îțі оferă, în esență, pоsіbіlіtatea de a te alătura cоmunіtățіlоr оnlіne șі de a partіcіpa în cadrul lоr. Vоlatіlіtatea bazeі de utіlіzatоrі tіnerі înseamnă că sіte-urіle de sоcіalіzare sunt deоsebіt de vulnerabіle la caprіcііle mоdeі. La fel de repede cum se îngrămădesc spre un sіte web la mоdă, utіlіzatоrіі se pоt muta pe un altul, fără nіcіun fel de avertіsment prealabіl. Αcest lucru este deja vіzіbіl în cazul amplоrіі Facebооk în cоmparațіe cu ΜySpace.

2.1. Site – uri de socializare

2.1.1. Facebook

Facebook este o altă astfel de resursă, inițial dezvoltată pentru studenți, dar care de-atunci a început să fie folosită de toți cei care au o adresă de email. Utilizatorii pot să se înscrie în una sau mai multe tipuri de rețele, cum ar fi liceu, loc de muncă sau zonă geografică. Utilizatorii pot alege profiluri în funcție de vârstă, interese, teme sau nume de prieteni. Ulterior pot schimba mesaje private sau publice lăsate în dreptul profilului. În cele mai multe cazuri, utilizatorii au posibilitatea să își individualizeze paginile de profil introducând HTML în domenii precum „Despre mine”, „Mi-ar plăcea să întâlnesc” și „Interese”. Tot astfel se poate integra și conținut video sau pe bază de tehnologie flash. Utilizatorii au și opțiunea de a adăuga muzică la paginile lor de profil.

Oamenіі petrec tіmp pe FaceBооk pentru a se relaхa șі nu vоr să fіe іnvadațі cu tоt felul de reclame plіctіsіtоare! Μesajele ar trebuі să fіe eхtrem de subtіle іar оbіectіvul prіncіpal al acestоr mesaje trebuіe să urmărească prоducerea unоr mіnіcоmunіtățі care să aіbă la bază nevоіa care să dіrecțіоneze către prоdusul pe care cоmunіcatоrul vrea să-l prоmоveze șі care să fіe mapate pe pasіunіle utіlіzatоrіlоr de FaceBооk șі nu pe nevоіle lоr sau pe prоblemele lоr.

Românii manifestă un interes în creștere față de rețeaua socială Facebook. Numărul conturilor deținute de utilizatorii români a ajuns la 7,2 milioane, la sfârșitul trimestrului al doilea al anului 2014. Lunar, 4 milioane de utilzatori unici interacționează cu aceste pagini sub formă de „like”, „share” sau „comment” privind conținutul sau un mesaj. Transferul de putere către consumatori a democratizat comunicarea, transformând totodată fiecare client într-un „judecător” care poate crea sau distruge imaginea oricărei mărci online sau offline.

2.1.2. Schimb de fotografii, Flickr

Schimbul de fotografii [photo sharing] înseamnă publicarea sau transferul de fotografii digitale pe Internet de către un utilizator. Astfel, acesta poate împărtăși fotografii cu alți utilizatori (fie în mod public, fie privat). Există atât site-uri cât și aplicații care facilitează încărcarea și afișarea de imagini. Termenul se poate aplica în sens larg utilizării de galerii foto online create și gestionate de utilizatori individuali, inclusiv bloguri de fotografie. Dacă blogurile de fotografie tind să afișeze numai fotografii de mărime medie, selectate de utilizator și aranjate în ordine cronologică, cele mai multe site-uri de schimb de fotografii oferă mai multe moduri de vizualizare (în miniatură, succesiune de imagini), posibilitatea de a crea albume precum și de a face adnotări (titlu, etichete) și comentarii. Unele site-uri de schimb de fotografii oferă o gamă completă de instrumente de organizare online echivalente aplicațiilor de gestionare a fotografiilor în calculatorul personal.

Flickr este în acest moment cel mai folosit site de schimb de fotografii și, ca si celelalte aplicații web 2.0, a împrumutat caracteristici de la alte instrumente pentru a crea o platformă comunitară online. De exemplu, atașarea de etichete care permit vizualizarea fotografiilor pe categorii i-a crescut simțitor popularitatea, serviciul fiind acum folosit foarte mult de bloggeri ca spațiu de stocare a fotografiilor. Flickr are și o opțiune mai puțin cunoscută ce poate fi exploatată în scopuri de învățare și predare: posibilitatea de a face adnotări la o imagine. O altă opțiune este ușurința cu care se pot crea grupuri fie publice, publice pe bază de invitație sau complet private. Fiecare grup dispune de o platformă pentru schimbul de fotografii și de un spațiu de discuții.

Flickr oferă acces rapid la imagini etichetate cu cele mai căutate cuvinte-cheie. Dat fiind că etichetarea se face de către utilizatori, Flickr a ajuns să fie citat de mai multe ori ca un exemplu foarte bun de utilizare eficientă a folksonomiilor. A fost și primul site care a implementat norii de etichete, o reprezentare vizuală a etichetelor de conținut folosite pe un site web. Cele mai frecvent folosite etichete apar scrise cu un font mai mare sau altfel evidențiate, iar ordinea dispunerii este de obicei alfabetică. Astfel, o etichetă poate fi identificată atât după frecvența utilizării cât și alfabetic. Selectarea unei etichete dintr-un nor trimite de obicei la un ansamblu de obiecte asociate respectivei etichete.

Flickr le permite utilizatorilor și să își clasifice fotografiile în seturi sau grupuri sub același titlu. Seturile sunt însă mai flexibile decât metoda clasică de organizare a fișierelor pe dosare. Astfel, o fotografie poate face parte dintr-un set, din mai multe seturi sau din niciunul. Seturile Flickr sunt mai degrabă un tip de meta-informație categorială decât o ierarhie fizică. Seturile pot fi grupate în colecții, iar colecțiile pot fi grupate la rândul lor în colecții de ordin mai mare. Utilizatorul poate adăuga imagini la colecție sub formă de atașamente la emailuri, upload direct de la multe tipuri de camere integrate în telefonul mobil sau aplicații cu capabilități email. Confidențialitatea se gestionează prin clasificarea fiecărei fotografii în funcție de:

• Gradul de confidențialitate – cine vede imaginea;

• Licență de folosire – protejarea drepturilor de autor;

• Tipul de conținut – marchează fotografiile ca fotografii simple, artă/ilustrație sau capturi de ecran;

• Gradul de siguranță – ceilalți membri văd numai imaginile conforme zonelor de confort pe care le-au specificat.

2.1.3. Skype

Deși telefonia pe Internet sau VoIP (Voice over IP) există de ceva vreme, Skype este primul astfel de program care s-a dovedit un succes de masă, fără îndoială datorită opțiunii de apeluri telefonice nelimitate între utilizatorii online, oriunde s-ar afla aceștia în lume. S-au produs seturi de căști și microfon (handsets) speciale pentru Skype care pot fi conectate la calculator. Skype a dezvoltat și un software mobil precum și pachete de software de suport video. După ce se conectează, utilizatorii pot localiza alți utilizatori folosind registrul Skype central și pot participa la apeluri telefonice sau teleconferințe pe Internet.

Skype este o formă de rețea peer-to-peer deși acestea se bazează pe etica participării, colaborării, transferuri responsabile și adăugarea de conținut de care să poată beneficia întreaga comunitate. Skype este cumva diferit de Napster și alte rețele de transfer dat fiind că utilizatorii de Skype au conversații și își extind rețeaua socială atât prin aplicații voce cât și prin funcția de mesagerie instant (IM). Într-un fel, este ca și cum un singur program ar reuni emailul, mesageria instant și o conexiune telefonică de bună calitate, totul funcționând pe Internet prin rețele peer-to-peer.

Software-ul Skype este gratuit și ușor de instalat, apelurile telefonice prin conexiunea la Internet sunt gratuite, iar apelurile către utilizatori din afara sistemului sunt foarte ieftine. Skypecasting permite conversații telefonice cu până la 100 de persoane. Skypecasting este o combinație de Skype și podcasting, noul serviciu oferind utilizatorilor posibilitatea să facă schimb de conversații înregistrate sau să aibă conversații în timp real folosind telefonia pe Internet. Skypecasting folosește software VoIP pentru a înregistra teleconferințele la care participă mai mulți studenți răspândiți pe o arie geografică mare și pentru a le publica sub formă de podcast-uri care permit distribuirea de conținut audio sau video pe Internet.

2.1.4. Blogurile

„Denumіrea de blоg prоvіne dіn prescurtarea termenіlоr Web șі lоg, care înseamnă „jurnal pe іnternet”; este о pagіnă asemănătоare ca aspect unuі websіte, cоnstruіtă pe о platfоrmă gratuіtă, pe care se pоt publіca rapіd șі ușоr іnfоrmațіі, оpіnіі șі elemente multіmedіa, într-un fluх cоntіnuu, afіșat de оbіceі în оrdіne іnvers crоnоlоgіcă.”

Însemnărіle sunt însоțіte de entuzіasmul utіlіzatоruluі (blоgger-ul) care cоmbіnă оpіnііle persоnale cu legăturі către alte pagіnі web, blоgurі sau artіcоle оnlіne. Faptul că eхіstă pоsіbіlіtatea pentru vіzіtatоrі să lase un cоmentarіu la mesajele pоstate pe blоg înseamnă că se pоt cоnstruі dіscuțіі fоarte ușоr șі іnfоrmațіa supоrt (іmagіnі, alte artіcоle de pe web etc.) pоt fі împărtășіte cu оamenіі care prezіntă acelașі іnteres. Eхіstă о varіetate de servіcіі care permіt crearea unuі blоg. Unele fоlоsesc о găzduіre prоprіe (blоgul este găzduіt de оrganіzațіa care оferă servіcіul), іar altele necesіtă іnstalarea unuі sоftware pe prоprіul cоmputer sau server. Datоrіtă sіmplіtățіі în utіlіzare șі fleхіbіlіtățіі, blоgurіle au devenіt un prоdus cu о rată de creștere fоarte mare în rândul іnstіtuțііlоr educațіоnale, al cоrpоrațііlоr șі al іnstіtuțііlоr publіce (eх. Sursele de іnfоrmare în masă au adоptat о întreagă strategіa оnlіne: Guardіan, Νew Үоrk Τіmes sau HоtΝews).

Blоggіngul оferă оpоrtunіtățі pentru eхtіnderea dіscuțііlоr în afara grupuluі sau pоate adăuga valоare cоmunіtățіі оnlіne dіn jurul acestuіa. Fоlоsіrea blоguluі încurajează о nоuă abоrdare de a împărtăsі іnfоrmațіa. Deșі larg utіlіzate, eхіstă оpіnіі amestecate cu prіvіre la valоarea adăugată efectіvă asupra medіuluі de a facіlіta prоcesul de іnfоrmare. Сele maі multe lоcurі de pe blоg sunt publіce, chіar șі atuncі când sunt păzіte de fіrewall-ul uneі sіngure іnstіtuțіі șі aceasta pоate să descurajeze începătоrіі maі puțіn încrezătоrі de a cоntrіbuі pe blоg, cu atât maі puțіn să-l fоlоsească pentru „a gândі cu vоce tare” șі a-șі eхpune gândurіle. În tіmp ce un punct fоrte al blоguluі este actualіzarea cu usurіnță, acest lucru înseamnă că оrіce lіpsă de atențіe în mențіnerea unuі fluх regulat de mesaje pоate duce la abandоnarea luі de către cіtіtоrі, șі, prіn urmare, de către persоanele care cоntrіbuіe la cоnțіnut. Detractоrіі de blоgurі șі alte fоrumurі оn-lіne susțіn că a fі nevăzut, le оferă pоsіbіlіtatea blоggerіlоr să devіnă spectatоrі care nu sunt іmplіcațі cu cоmunіtatea, dar atențіa la mоderarea dіscuțіeі pоate atenua acest lucru într-о mare măsură.

Sіmіlar, deșі lіpsa de încredere tehnіcă prіvіnd utіlіzarea nоіlоr sоftware-urі pоate fі abоrdată prіntr-о іnstruіre pentru оrіentarea nоіlоr utіlіzatоrі șі pentru dezvоltarea abіlіtățіlоr de eхprіmare în scrіs trebuіe să eхіste șі о mоtіvațіe puternіcă dіn partea utіlіzatоrіlоr pentru a-șі dоrі să cоmunіce șі să facă schіmb de іdeі. Соnțіnutul bun, care va fі partajat între utіlіzatоrі, trebuіe cоnstruіt în așa fel, încât să fіe capabіl să „călătоrească” în blоgоsferă. Αsta înseamnă șі faptul că, în multe cazurі, cоnțіnutul pe care îl prоducі nіcі măcar nu trebuіe pоstat pe blоgul tău.

2.2. Adolescenții și internetul

Progresul tehnologiilor informatice și în special crearea sistemului Internet au făcut ca numărul de persoane care utilizează calculatorul și/sau Internet-ul să crească semnificativ. Internetul îndeplinește o funcție atotștiutoare, este un fel de „corn al abundenței“ care hrănește cu informații nelimitate publicul larg, facilitează comunicarea interpersonală și, uneori, devine un imens ocean al plăcerii, prin multitudinea de activități recreative pe care le pune la dispoziție. Toate acestea se constituie, evident, în beneficii create odată cu apariția Internet-ului. În ultimele două decenii, s-a profilat o nouă entitate clinică, care a început să intre în atenția cercetătorilor și a practicienilor: dependența de computer și de Internet. Privită în sens clinic, dependența de Internet reprezintă o variabilă multidimensională – sub aspectul cauzelor, al caracteristicilor asociate și al consecințelor în planul funcționării individului din punct de vedere cognitiv, emoțional, social (interpersonal) și profesional.

În societățile contemporane din diverse colțuri ale lumii, marcate puternic de individualism, sentimentul de singurătate reprezintă o dimensiune a existenței individuale frecvent întâlnită în rândul persoanelor de diferite vârste, dobândind caracterul unei probleme sociale. Unele categorii ale populației generale (de exemplu, adolescenții, dar mai ales vârstnicii) sunt mai vulnerabile în fața acestei experiențe negative decât altele.

La fel ca alte constructe din psihologia vieții cotidiene, singurătatea nu are o definiție universal acceptată. Astfel, din perspectiva unidimensionalității, singurătatea a fost înțeleasă ca o experiență neplăcută, care apare atunci când există un deficit sub aspect cantitativ sau calitativ în rețeaua socială a unui individ. Din perspectiva multidimensionalității, s-a făcut distincția între dimensiunea emoțională a singurătății – rezultantă a absenței relațiilor apropiate de atașament și cea socială – rezultantă a absenței rețelei sociale. Așadar, putem diferenția între (sentimentul de) singurătate și starea obiectivă de însingurare. Deși însingurarea este o condiție necesară pentru trăirea unui sentiment de singurătate, nu este și suficientă. Pe de altă parte, izolarea poate constitui o situație socială reală stresantă pentru un individ, pe când sentimentul de singurătate poate fi doar o stare psihică resimțită în plan subiectiv (uneori, rețeaua socială și activitățile sociale ale unei persoane nu justifică sentimentul de singurătate pe care aceasta îl poate trăi).

Numeroase cercetări de teren, dintre care cele mai multe au fost realizate în rândul adolescenților și al consumatorilor cu vârste tinere, au pus în relație utilizarea excesivă a Internetului (denumită și prin termenii utilizare compulsivă, utilizare problematică, dependență sau adicție) cu starea de bine din punct de vedere psihologic (engl. well-being). Drept indicatori ai stării de bine în domeniul funcționării psihologice au fost luate în considerare variabile, precum: dispozițiile emoționale (cel mai des depresia), starea de izolare socială și sentimentul de singurătate, comportamentele compulsive, percepția cu privire la calitatea relațiilor interpersonale, etc.

În literatura de specialitate publicată în ultimii ani, au început să apară tot mai multe cercetări cu privire la relația dintre dependența de Internet și sentimentul de singurătate. În cadrul modelelor explicative, au fost introduse o serie de variabile considerate ca oferind posibilitatea unor nuanțări ale relației dintre dependența de Internet și sentimentul de singurătate: trăsăturile de personalitate (stabilitatea emoțională, extraversiunea, locul controlului, etc.), suportul social din partea rețelei personale perceput de către indivizi (ne referim la rețelele create prin interacțiunile de tipul față-în-față sau prin interacțiunile specifice rețelelor de socializare și comunicare on-line), starea de bine în plan psihologic asociată utilizării Internetului.

Într-un studiu de teren, prin care au vizat rolul trăsăturilor de personalitate, al sentimentului de singurătate și al rețelei de suport social în dezvoltarea dependenței de Internet, Hardie și Tee au investigat 96 de subiecți, cărora le-au administrat: Testul pentru evaluarea adicției de Internet/The Internet Addiction Test – IAT (publicat de Kimberly S. Young în anul 1996), scalele pentru evaluarea nevrotismului și a extraversiunii din studiul International Personality Item Pool publicat de Lewis R. Goldberg în anul 1999, Scala lui Wittenberg pentru evaluarea aspectelor emoționale și sociale ale singurătății/ Wittenberg’s Emotional and Social Loneliness Scale publicată de Mitchell T. Wittenberg în anul 1986, Subscala pentru evaluarea anxietății sociale din Self-Consciousness Scale (instrument publicat de Allan Feningstein, Michael Scheier și Arnold Buss în anul 1975), un chestionar referitor la numărul de ani de utilizare a computerului și timpul petrecut în cursul unei săptămâni într-o varietate de activități desfășurate pe Internet (pe care l-au construit autoarele) și un chestionar pentru evaluarea suportului social achiziționat off-line (în cadrul rețelelor de tipul față-în-față) și on-line (pe Internet) – propus și publicat de Eric J. Moody în anul 2001. Rezultatele au indicat nivele mai ridicate ale singurătății emoționale și sociale în rândul dependenților de Internet, comparativ cu utilizatorii raționali (moderați).

De menționat că, în acest studiu, dependența de Internet a fost considerată atât ca variabilă independentă (stabilindu-se trei nivele: utilizatori raționali, utilizatori excesivi, respectiv utilizatori dependenți), cât și ca variabilă dependentă (atunci când s-a construit un model de regresie, în care vârsta, genul, numărul de ore petrecute pe Internet în diferite activități, nevrotismul, extraversiunea, anxietatea socială, respectiv suportul social achiționat în cadrul relațiilor de tip față-în-față și on-line au fost luate ca variabile independente). Rezultatele analizei de regresie multivariată ierarhică au arătat importanța trăsăturilor de personalitate (nevrotismul și extraversiunea), respectiv a rețelelor de suport social de tip on-line în predicția dependenței de Internet, în timp ce dimensiunile socială și emoțională ale singurătății nu au avut o contribuție semnificativă.

Într-un alt studiu, Kim, La Rose și Peng și-au propus să testeze situațiile în care singurătatea este o cauză sau, dimpotrivă, un efect al dependenței de Internet. Studiul a pornit de la premisa că o serie de probleme psihosociale (de exemplu, stările de depresie sau sentimentul de singurătate) sunt cauza pentru care indivizii ajung să abuzeze de Internet. Atunci când singurătatea a fost introdusă în model, alături de abilitățile sociale deficitare, ca una dintre cauzele dependenței de Internet, datele obținute de Kim, La Rose și Peng au indicat un efect semnificativ al scorurilor asupra utilizării compusive a Internetului, asupra preferinței pentru interacțiunile on-line, respectiv asupra abilităților sociale. Singurătatea s-a dovedit a fi una dintre cauzele semnificative pentru două dintre activitățile on-line preferate de către subiecți, și anume downloading-ul și participarea la rețelele de socializare (între aceste două tipuri de activități, s-a înregistrat o diferență semnificativă în ceea ce privește efectul din partea scorurilor la singurătate). În cadrul unui al doilea model ipotetic, Kim, La Rose și Peng (2009) au pornit de la premisa unui cerc vicios, în care dependența de Internet este generată de sentimentul de singurătate și de nivelul scăzut al abilităților sociale și, la rândul ei, conduce la întărirea sentimentului de singurătate care poate fi inclus printre alte consecințe negative. Rezultatele pe care autorii le-au obținut au susținut această ipoteză.

În fine, într-o sinteză a studiilor efectuate între 1996 și 2006 pe tema dependenței de Internet, Byun și colab. subliniază că, dependenții de Internet se simt mai singuri și au probleme în ceea ce privește abilitățile sociale și emoționale. În cadrul majorității studiilor sistematizate de către Byun și colab., dependența de Internet a fost considerată ca variabilă independentă. Așadar, cercetările cu privire la dependența de Internet și relația acesteia cu sentimentul de singurătate au pornit de la postularea unor modele relaționale diferite, în care ambele variabile au fost privite fie drept cauze (variabile independente), fie drept efecte (variabile dependente).

Capitolul 3. IMPACTUL UTILIZĂRII EXCESIVE A REȚELELOR DE SOCIALIZARE ÎN MEDIUL VIRTUAL ASUPRA DEZVOLTĂRII PERSONALITĂȚII LA ADOLESCENȚI

3.1. Scopul, ipotezele și obiectivele cercetării

3.1.1. Scopul cercetării

Prezenta cercetare își propune să identifice impactul pe care îl are utilizarea excesivă de către adolescenți a rețelelor sociale din mediul virtual asupra personalității acestora. Internetul, a devenit pentru copiii și adolescenții utilizatori o parte sine qua non a vieții, dar una care se manifestă în termeni de ritual cotidian, de cele mai multe ori, în registrul obișnuitului, a ordinalului. Așa cum au arătat și alți cercetători ai internetului, acest nou medium este, și pentru tinerii din România, un medium polivalent. El este, în același timp și aproape în aceeași proporție, comunicare, divertisment și informare.

Însă, dacă la începuturile internetului se considera că acesta va „deschide” granițele comunicării spre întreaga lume depășind frontierele statale, sau cele impuse (încă) de anumite clivaje economice și sociale (diferențele de gen, de vârstă, de statut social, toate acestea se considera că vor fi depășite de comunicarea în mediu virtual), rezultatele cercetării noastre nu îndreptățesc acest optimism. Adolescentul de azi pare că prelungește, sau transpune, relațiile din lumea reală în lumea virtuală, nemulțumindu-se aproape niciodată doar cu acest din urmă tip de relații.

3.1.2. Ipotezele cercetării

Ipoteza 1. Participarea la rețelele sociale a devenit o activitate normală/excesivă în cazul adolescenților din România, deoarece ea asigură interacțiunea cu covârstnicii și contribuie la definirea lor identitară.

Ipoteza 2. Adolescenții ce utilizează frecvent rețelele de socializare posedă un nivel scăzut al capacităților comunicative și de stabilire a relațiilor interpersonale.

3.1.3. Obiectivele cercetării

1. Evaluarea frecvenței utilizării rețelelor de socializare de către adolescenți: dependență sau independență;

2. Evaluarea relației dintre excesul utilizării rețelelor de socializare în mediul virtual și dezvoltarea personalității adolescenților;

3. Evaluarea relației dintre frecvența utilizării rețelelor de socializare și capacitățile comunicative sau de stabilire a relațiilor interpersonale la preadolescenți;

4. Elaborarea recomandărilor practice cu privire la comunicare și utilizarea rețelelor de socializare.

3.2. Metodologia cercetării

3.2.1. Prezentarea instrumentelor

Pentru realizarea cercetării în vederea atingerii scopului, obiectivelor și verificarea ipotezelor am folosit un chestionar cu 13 întrebări.

Chestionarul este instrumentul de culegere a datelor utilizat în cadrul metodei, cu ajutorul acestuia am cules date și informații de la subiecții chestionați. În esență chestionarul reprezintă un ansamblu de întrebări, ordonate logic, după conținut, după modul de administrare sau după forma întrebărilor administrat de către operatorii de anchetă (Chelcea, 2007).

Realizarea atentă a chestionarului, din punct de vedere al formulării, este una din cheile succesului unei cercetări din acest motiv am consultat literature de specialitate și în acest domeniu pentru a-mi asigura reușita acestei activități. Astfel am vazut că întrebările pe care le formulez pot avea răspunsurile date, (întrebări închise) în mai multe variante, din care persoana care răspunde poate alege una din ele, sau pot fi fără răspuns, (întrebări deschise) asfel că persoana care completează chestionarul trebuie să răspundă cu propriile cuvinte. Răspunsurile oferite vor cuprinde o cantitate mai mare de informații și va fi mai greu de evaluat statistic, decât în cazul anterior și trebuiesc folosite într-un număr limitat. Analiza statistică a răspunsurilor la întrebari închise este foarte simplă și rapidă.

Chestionarul este principalul canal prin intermediul căruia datele sunt captate de la subiecții investigați și transmise apoi cercetătorului. Rolul dual al chestionarului rezidă în faptul că prin intermediul lui:

• se comunică respondentului ceea ce cercetătorul dorește să-i transmită, sub formă de întrebări;

• se comunică cercetătorului datele oferite de către respondent.

Chestionarele de opinie se referă la datele de ordin imposibil de observat direct. În fond, acest al doilea tip de chestionare nu sunt numai de opinie; cu ajutorul lor se studiază atitudinile, motivația și interesele, dispozițiile și înclinațiile, cu un cuvânt, tot ceea ce reprezintă psihologia persoanei, trăirile ei subiective. Fără a aborda problema posibilității cunoașterii obiective a fenomenelor subiective, ne mărginim să precizăm necesitatea raportării subiectivului la datele obiective.

În investigarea fenomenelor sociale (economice, demografice, antropologice ș.a.) este greșit să ne limităm la consemnarea opiniilor: interesează în primul rând faptele, realitatea obiectivă și abia apoi reflectarea în conștiința oamenilor a acestei realități. Dar alte fenomene sociale, precum: opinia publică, preferințele culturale, comportamentul electoral ș.a.m.d. se centrează tocmai pe subiectivitatea populațiilor, a indivizilor. Pentru a cerceta științific astfel de fenomene sociale, trebuie să ne adresăm cu întrebări de opinie celor pe care îi cuprindem în universul anchetei.

Se știe că între opiniile declarate și comportamentul efectiv nu există totdeauna o relație consistentă. De multe ori, între intențiile declarate ale oamenilor și realizarea lor nu există decât o foarte slabă legătură. În nici un caz nu se poate trage vreo concluzie cu privire la opiniile și atitudinile oamenilor analizându-se răspunsurile la o singură întrebare. Totdeauna trebuie prevăzut un sistem de întrebări care să permită stabilirea poziției indivizilor față de una sau alta din problemele puse în discuție.

Chestionarele administrate constituie modalitatea cea mai des utilizată de culegere a informațiilor, în anchetele și sondajele psihosociologice. Folosirea chestionarelor administrate direct persoanelor alese ca făcând parte din eșantion asigură reprezentativitatea eșantionului, poate lămuri înțelesul întrebărilor, permite să răspundă la chestionar și persoanele cu nivel de școlarizare scăzut și, ceea ce este, poate, cel mai important, însoțește întotdeauna aplicarea chestionarului cu înregistrarea unor date de observație privind condițiile ambientale în care s-a răspuns la întrebări, reacțiile spontane ale subiectului. Ținând cont de toate aceste informații selectate din literatura de specialitate am elaborat chestionarul prezentat în Anexa 2.

Pentru determinarea personalității subiecților paricipanți la chestionar le-am aplicat acestora și Inventarul de personalitate EYSENCK (E.P.I.). Pentru Eysenck, personalitatea este structurată pe 4 nivele inter-relaționale ierarhice:

• la nivel bazal sunt comportamentele sau actele mentale care apar singular;

• urmează în ierarhie deprinderile sau actele mentale habituale;

• nivelul al treilea îl reprezintă trăsăturile definite ca și corelații între comportamentele habituale (o consistență observabilă între deprinderi sau acte repetate ale subiectului);

• nivelul ultim, cel mai înalt ca grad de generalizare, îl reprezintă tipul personalității, definit ca și corelație a trăsăturilor sau „constelații observabile sau sindroame de trăsături”.

Tipul unei persoane determină trăsăturile ei de personalitate, aceste trăsături determină modurile obișnuite, habituale de a răspunde, iar aceste obiceiuri la rândul lor determină răspunsurile ei specifice. Chestionarul EPI își propune să măsoare cei doi factori ai personalității: intro-extraversiunea și nevrotismul stabiliți prin analiza factorială.

3.2.2. Prezentarea eșantionului

Conform teoriei statistice poartă denumirea de sondaj cercetarea unei colectivități prin intermediul unui eșantion extras din respectiva colectivitate și care este reprezentativ pentru aceasta, astfel încât rezultatele obținute din prelucrarea datelor din eșantion să poată fi extinse conform teoriei probabilităților asupra întregii colectivități cercetate. Fiind imposibilă studierea unor populații numeroase, în cadrul anchetei se recurge la tehnici statistico-matematice în vederea selectării unor părți (indivizi sau organizații) în vederea culegerii de date, pentru ca mai apoi în urma analizei acestor date să fie elaborate interferențe la nivelul întregii populații din care au fost extrase părțile studiate. Procedeul de selectare a unor indivizi din cadrul unor populații numeroase se numește eșantionare.

În demersul întreprins pentru organizarea unei cercetări selective, una dintre principalele probleme constă în a determina colectivitatea de selecție (eșantionul), de dimensiunea și structura căreia depinde, în mod hotărâtor, valoarea științifică a cercetării. Eșantionul este constituit din unități aparținând colectivității cercetate (totale), prin studierea caracteristicilor unităților cuprinse în acesta, urmând a fi apreciate caracteristicile colectivității din care a fost extras.

Un eșantion este reprezentativ când scorurile în eșantion au aceleași caracteristici ca și ale populației din care a fost extras. Procedura fundamentală pentru constituirea unui eșantion reprezentativ este selecția. Altfel spus, obiectul cercetării nu constă în studierea și caracterizarea eșantionului în sine, ci cunoașterea colectivității totale, respectiv, extinderea determinărilor obținute din studierea unităților cuprinse în eșantion asupra întregii colectivități cercetate, în conformitate cu teoria statistică. În cazul în care eșantionul nu este reprezentativ pentru colectivitatea cercetată, rezultatele obținute din studierea acestuia au caracter orientativ.

În procesul de organizare a unei cercetări selective, o problemă ce trebuie rezolvată o constituie dimensionarea eșantionului. Dimensiunea eșantionului depinde de caracteristicile colectivității din care este extras, respectiv, de dimensiunea colectivității (atunci când aceasta nu este de dimensiuni mari), de dispersia valorilor caracteristicilor relevante pentru obiectivele cercetării la nivelul colectivității, de eroarea maximă admisă și de probabilitatea cu care se dorește a se garanta rezultatele, ca restricții de ordin statistic, precum și de o serie de restricții de natură organizatorică: bugetul și timpul alocat cercetării, numărul și pregătirea personalului implicat în realizarea cercetării, dispersia unităților în teritoriu, caracteristicile bazei de sondaj etc. Cu cât eșantionul este de volum mai mare, cu atât se sporește precizia rezultatelor obținute, însă, ținând seama de criterii de economicitate, este indicat ca acesta să fie cât mai mic, fără însă a afecta precizia și siguranța cu care se doresc a se obține rezultatele.

Eșantionarea se realizează pe baza luării în considerare a unor aspecte legate de: tipul, cantitatea și calitatea informațiilor ce se doresc a se obține, criteriile impuse în ceea ce privește reprezentativitatea eșantionului și, implicit, cele legate de extinderea rezultatelor asupra întregii colectivități cercetate. Se au, de asemenea, în vedere restricțiile de ordin organizatoric impuse, caracteristicile populației investigate din punctul de vedere al distribuției în teritoriu, al gradului de cunoaștere și al valorii dispersiei variabilelor ce prezintă interes pentru cercetare.

În realizarea eșantionării am ales 50 de adolescenți, elevi din două clase a IX –a, la un liceu din Baia Mare.

3.2.3. Metodele de analiză și interpretare a rezultatelor

Cercetarea!are în vedere exprimarea cantitativă a faptelor și fenomenelor luate în discuție, cele mai utilizate instrumente!de măsurare fiind numărarea!(înregistrarea), care reprezintă consemnarea prezenței sau absenței unei particularități de comportament (număr de subiecți, număr de răspunsuri etc.) Prezentarea!și prelucarea statistico-matematică a datelor obținute în urma aplicării chestionarelor s-a realizat utilizând următoarele tehnici: întocmirea!tabelelor de rezultate, imediat după administrarea!chestionarelor și înregistrarea rezultatelor și reprezentări grafice realizate în programul Excel.

3.3. Analiza și verificarea rezultatelor

3.3.1. Rezultatele chestionarului

În urma centralizării răspunsurilor primite de la cei 50 de adolescenți, elivi în clasele a IX-a a unui liceu din Baia Mare, am obținut urmîtoarele rezultate:

1. Cei 50 de adolescenți au vârsta cuprinsă în intervalul 15-17 ani în proporție de 98%, doar un singur respondent are vârsta cuprinsă între 18-21 ani. Oricum, toți se încadrează în vârsta adolescenței așa cum ne-am propus să observăm impactul utilizării excesive a rețelelor sociale online asupra personalității acestora. Reprezentarea grafică a încadrării în intervalele de vârstă se poate vedea în figura 3.1.

Figura 3.1. Grupa de vârstă a adolescenților chestionați

2. În privința genului adolescenților respondenți avem un raport de 1:3 fete/băieți, de unde putem deduce că liceul unde am realizat cercetarea este specific masculin sau că fetele au fost mai retrase și nu au dorit să ne completeze chestionarele.

Figura 3.2. Genul adolescenților respondenți

3. Ca să putem face o comparație a utilizării rețelelor sociale de către adolescenții din mediul rural vs. mediul urban am întrebat elevii din ce mediu provin și am obținut procentaje cu mici diferențe între cele două medii, deci, putema firma că, adolescenții folosesc internetul și retelele sociale indiferent dacă provin din mediul urban sau din mediul rural.

Figura 3.3. Mediul de proveniență a elevilor chestionați

4. Trecând de la întrebările de identificare a adolescenților la întrebările privind cercetarea noastră, prima întrebare este, dacă acești adolescenți dețin sau nu un cont pe rețelele de socializare online, întrebare la care un răspuns negativ ar fi dus la întreruperea chestionarului, drept urmare 100% dintre respondenți au cont pe cel puțin o rețea de socializare online.

Figura 3.4. Gradul de utilizare a rețelelor de socializare online

5. Privind conturile în rețelele de socializare am putut constata că Facebook este cea mai utilizată rețea, doar 8 dintre elevii respondenți nu dețin cont pe această rețea.

Figura 3.5. Rețele socializare utilizate de adolescenți

Conform răspunsurilor primite de la adolescenții chestionați deducem că următoarele cele mai utilizate rețele după Facebook sunt Yahoo cu 28 de utilizatori, Skype cu 27, Google+ cu 22. O minimă preocupare o au adolescenții pentru Hi5 și Instagram unde avem doar câte un utilizator pentru fiecare din aceste rețele.

6. În continuarea cercetării am dorit să stabilesc dependența/independența de aceste rețele, modul lor de utilizare, interesul pentru ele și nu în ultimul rând impactul asupra personalității adolescenților drept pentru care am dorit să știu timpul petrecut pe aceste rețele.

Din răspunsurile primite am realizat graficul din figura 3.6. în care se poate observa că cei mai mulți adolescenți petrec pe rețelele de socializare online între una și două ore.

Figura 3.6. Timpul petrecut online pe rețelele sociale

Putem observa că un procent destul de ridicat (26%) spun că folosesc conturile lor pe aceste rețele mai puțin de o oră pe zi. Dacă ar fi să ne luăm după procentele obținute în urma centralizării răspunsurilor la această întrebare am spune că am nimerit un grup de adolescenți care nu utilizează excesiv rețelele sociale online având în vedere faptul că mai mult de jumătate dintre ei nu depășesc două ore de utilizare.

7. Mergând pe aceeași linie logică am dorit să aflu și motivele pentru care sunt utilizate aceste rețele așa încât am obținut o varietate de răspunsuri, chiar și câte 3-4 interese la un singur adolescent.

Figura 3.7. Motivele utilizării rețelelor

Putem observa din figura 3.7 că cel mai invocat motiv de utilizare a rețelelor de socializare este amuzamentul urmat de cel al informării. În număr egal (14) au fost răspunsurile precum că timpul petrecut pe rețelele sociale online este utilizat pentru a căuta noi prieteni și pentru a trece timpul mai ușor. Un singur adolescent ne spune că utilizează rețelele sociale online pentru socializare. Nu putem concluziona până aici că adolescenții chestionați ar utiliza în exces rețelele online și ar putea să le fie influențată personalitatea, asta doar dacă răspunsurile lor au fost sincere.

8. Contând în continuare pe sinceritatea respondenților am aflat cât de preocupați sunt de aceste relații online în timpul în care nu sunt conectați, astfel, din graficul din figura 3.8. putem deduce că nu sunt dependenți de conectarea cu rețelele pe care au conturi având în vedere faptul că nici unul dintre adolescenți nu este foarte mult preocupat de acest lucru când nu este online dar și de faptul că 34% dintre ei au răspuns că nu sunt deloc preocupați de acest fapt.

Avem într-adevăr puțin mai mult de jumătate dintre ei care spun că sunt puțin preocupați dar acest „puțin” nu ne poate conduce la concluzia că adolescenții care au răspuns la chestionar ar fi dependenți de relațiile lor de pe aceste rețele.

Figura 3.8. Gradul de preocupare în offline

9. Dependența de o anumită rețea (având în vedere că majoritatea respondenților dețin conturi pe cel puțin două rețele), o putem vizualiza în graficul din figura 3.9 unde observăm faptul că preocuparea pentru o anumită rețea este aproape identică cu preocuparea față de rețele în general.

Figura 3.9. Gradul de preocupare față de o anumită rețea

Concluzionăm că nici una dintre rețelele unde au conturi adolescenții chestionați nu-i preocupă în mod deosebit în timpul în care nu participă la activitatea și convorbirile de pe acestea.

10. Privind neglijarea altor activități și sarcini pe care le au de îndeplinit, datorită timpului petrecut pe rețele de socializare online putem observa din figura 3.10 că avem de-a face cu adolescenți care nu își neglijează sarcinile în detrimentul rețelelor de socializare, concluzie pe care o tragem datorită procentului de 24% de adolescenți care nu au făcut niciodată acest lucru la care se adaugă și un procent majoritar de 64% dintre adolescenții care rar au făcut așa ceva.

Figura 3.10. Neglijarea sarcinilor din cauza rețelelor sociale

11. un lucru mai grav pe care ar putea să-l neglijeze adolescenții în detrimentul acestor rețele de socializare este somnul. Din răspunsurile primite și din graficul rezultat prin reprezentarea acestor răspunsuri în figura 3.11. putem vedea că elevii din cele două clase a IX-a ale liceului din Baia Mare sunt adolescenți responsabili care nu pun în prim plan relațiile virtuale. Așa cum e vorba românească „nu e pădure fără uscături” așa și în răspunsurile primite putem vedea câteva excepții (6% adesea și 10% frecvent) care neglijează și somnul pentru a petrece mai mult timp online.

Figura 3.11 Gradul în care este neglijat somnul în detrimentul rețelelor

12. Influența timpului afectat activității online asupra notelor de la școală o putem deduce din figura 3.12 care reprezintă graficul răspunsurilor primite privind acest subiect.

Observăm așadar faptul că aproape jumătate dintre elevii respondenți spun că timpul petrecut online nu le afectează notele de la școală și un procent destul de considerabil (38%) săune că asta se întâmplă rar, putem concluziona că cei 7 elevi care au răspuns cu adesea (4) și frecvent (3) sunt doar niște excepții de la regulă.

Figura 3.12. Impactul activității online asupra notelor

13. Prin adresarea ultimei întrebări din cadrul chestionarului am încercat să aflu dacă dependența de internet, de rețelele sociale, este dusă până acolo încât nu se pot abține de la această activitate nici măcar în timpul orelor, riscând să fie surprinși de către cadrele didactice. Din răspunsurile primite care sunt reflectate în graficul din figura 3.13. se poate observa că doar 8 elevi (17%) se pot abține în timpul orelor să nu acceseze internetul dar este îmbucurător faptul că 50% dintre ei o fac rar.

Figura 3.13. Accesarea internetului în timpul orelor

Cu riscul de a pierde firul lecțiilor și de a perturba activitatea colegilor de clasă avem un procent destul de mare (33%) de elevi care nu se pot abține să nu acceseze internetul în timpul orelor.

3.3.2. Rezultatele inventarului de personalitate EYSENCK (E.P.I.).

Testul cuprinde trei scale bipolare privind factorii personalității: o scală pentru măsurarea introversiei – extraversiei (E-I), o scală de echilibru emoțional – nevrotism (N), o scală de adaptare – psihotism, precum și o a IV-a scală de control a atitudinii subiectului, denumită scală de minciună (L). Prima scală reprezintă dimensiunea introversie vs. extraversie pentru extrema notelor mari, comportamentul este definit prin extraversie. Extravertul este sociabil, îi plac activitățile distractive, are mulți prieteni, simte nevoia de a discuta cu oamenii și nu îi place să lucreze de unul singur. Își asumă ușor riscul, îi place aventura și se expune pericolelor. Tinde spre emoții puternice, dorește agitația și este în general impulsiv. Îi place să facă glume, este oscilant, optimist, are tendința de a fi agresiv și își pierde cu ușurință stăpânirea de sine. Tip artistic, înclinat spre exterior. Concret, alert, cu inițiativă și bun organizator. Tinde să se supraaprecieze și să accepte doar propriul punct de vedere.

Notele scăzute – în mod obișnuit normarea este în stanine, indică pentru introvert: este liniștit, retras, introspectiv, are o viață interioară bogată. Este tipul gânditor, indicat pentru cercetare, posedă gândire abstractă, dar un spirit de observație mai puțin dezvoltat căci este orientat spre interior și oarecum rupt de exterior. Ușor tensionat, căci îi lipsește ușurința exteriorizării bogatelor trăiri interioare. În relațiile sociale este rezervat și distant, neîncrezător și planificat (non-impulsiv). Înclinat spre un mod de viață ordonat, nu agreează agitația, își domină agresivitatea și nu-și pierde ușor cumpătul. Tinde să se subaprecieze.

Scala a II-a măsoară instabilitate emoțională vs. lipsa emoționalității. Nevrotismul este caracteristica comportamentului cu note ridicate; este denumit și instabilitate emoțională, este definit de interrelația dintre tendința spre anxietate, depresie, o scăzută auto-apreciere și timiditate, toate datorate lipsei de control emoțional. Reacțiile emoționale puternice ale instabilului emoțional interferă cu adaptarea sa scăzută la evenimentele de viață și îl conduc spre reacții emoționale iraționale, adesea rigide. Apatia este caracteristica inversă; la cealaltă extremă a stabilității emoționale, avem de-a face cu persoane extrem de greu de stimulat emoțional, reacțiile emoționale sunt slabe ca intensitate, lente, intră greu în atmosfera emoțională și au tendința de a reveni la starea de apatie, calm „plat” foarte repede după activarea emoțională.

Când subiectul prezintă o notă ridicată la extraversie alături de o notă ridicată la nevrotism, diagnosticul este instabil extravert; într-o astfel de condiție, în prim plan apar neliniștea și sensibilitatea, devine excitabil, agresiv. Dacă este vorba de un introvert, sunt dominante timiditatea, anxietatea, blocajul emoțional. Primul pas în interpretare este determinarea validității profilului. În acest scop se verifică performanțele obținute pe scala L (peste 4 coincidențe putem vorbi de subiecți disimulanți). Al doilea pas constă în interpretarea propriu-zisă a profilului psihologic al subiectului, pentru fiecare din cele 2 scale și pentru corelarea dintre cele două dimensiuni, conform caracteristicilor de personalitate.

CONCLUZII

A comunica pe internet reprezintă pentru cei mai mulți o facilitate în plus (mai ieftină, mai la îndemână și mai ales constantă) de a fi în contact mai strâns cu grupul de prieteni (luați ca ansamblu dar și individuali; să nu uităm că telefonul permitea să se vorbească doi câte doi, în timp ce internetul anulează acest inconveninet). Cu familia, în general, nu se comunică pe internet; o relație care începe pe internet își găsește continuarea (sau sfârșitul) în lumea reală.

Internetul ca divertisment înseamnă, pentru majoritatea tinerilor, filme și muzică ce pot fi „descărcate” / „download”-ate. Ca miză a cercetării în acest domeniu este trecere de la logica unei economii a „dreptului de autor”, la logica „share”-ului, modificările fiind nu doar de ordin economic (deși acestea din urmă nu sunt neglijabile), ci fiind de ordin cultural (prin „deschiderea” pe care o oferă – dar nu o garantează – unor categorii defavorizate) și, finalmente, de ordin axiologic. Pentru o categorie dintre adolescenții studiați de noi, pentru „jucători” / „gamer”-i, internetul înseamnă jocuri în rețea (cele mai cunoscute, dar nu singurele, fiind cele de strategie – a se vedea jocul care a ajuns un adevărat fenomen social: Warld of Warcraft – sau cele de simulare – the Sims sau Second Life). Deși temerile printre adulți sunt legate mai ales de acest din urmă aspect al divertismentului oferit de internet, în speță de timpul alocat jocului și de urmările acestuia asupra copiilor (creșterea agresivității), nu toți copiii sunt „prinși” (și nu toți în aceeași măsură) în acest tip de loisir.

În al treilea rând, așa cum am spus, internetul înseamnă informație. Informație accesibilă de oriunde, și mai ales de acasă, dar, din păcate, informație asupra căreia nu se dezvoltă o judecată a pertinenței. Informație utilitară, dar și informație școlară. În acest din urmă domeniu, o problemă pe care cercetarea ne-a relevat-o, dincolo de aspectele instituționale, este aceea că apariția și dezvoltarea internetului ridică noi probleme de cercetare, în domeniul gnoseologiei și al epistemologiei. Întrebările fundamentale ale filosofiei revin astfel în actualitate odată cu această irumpere a comportamentului tehnologic.

Observăm astfel că și internetul, ca și televizorul, sau poate că mai mult decât acesta, așa cum a sugerat și Sartori când a vorbit despre noua generație a copiilor „legați” de internet, este un mediu de informare, de comunicare și de divertisment care a fost integrat în environmentul mediatic al copiilor. Distincția între utilizarea tehnologiilor comunicării („simpla folosire a unei tehnologii într-un față-în-față cu mașina sau dispozitivul”) și uzajul acestor tehnologii este una încă nedeplin consfințită în rândul cercetătorilor.

BIBLIOGRAFIE

1. Andre, C., Lelord, F., (2003), Cum să ne exprimam emoțiile și sentimentele, Editura Trei, București.

2. Atkinson, R ., et all, (2002), Introducere în psihologie, Editura Tehnică, București.

3. Ballard, Barbara, (2007), Designing the Mobile User Experience, Ed. John Wiley, New York.

4. Baya, Adina, (2011), The Concentration of Media Ownership in Romania, Editura Institutul European, Iași.

5. Bădău, Horea, (2011), Tehnici de comunicare în social media, Editura Polirom, Iași.

6. Byun, S., Ruffini, C., Mills, J. E., Douglas, A. C., Niang, M., Stepchenkova, S., Lee, S. K., Loutfi, J., Lee, J. K., Atallah, M., & Blanton, M. (2009), Internet addiction: metasynthesis of 1996-2006 quantitative research, in „CyberPsychology & Behavior”, 12 (2).

7. Crăciun, A., (1998), Stima de sine – vector al schimbărilor adaptative, în „Anuarul Universității „Petre Andrei”. Tom VIII – Științe Socio-Umane”, Fundația Academică „Petre Andrei”, Iași.

8. Cоореrsmіth, S., (1984), Inventaire d’estime de soi. Manuel, Edition du Centre de Psychologie Appliquee, Paris.

9. Crețu, Tinca, (2001), Adolescența și contextul său de dezvoltare, Editura Credis, București.

10. Golu, Pantelimon, (1994), Psihologia copilului, 1994, Editura Didactică și Pedagogică, București.

11. Gоrgоș, C-tіn, cооrd., (1984), Vademecum în psihiatrie, Editura Medicală, București.

12. Grosz, Irma Emese, (2008), Comunicare și educație sexuală, Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca.

13. Hardie, E., & Tee, M. Y., (2007), Excessive internet use: the role of personality loneliness and social support networks in internet addiction, in „Australian Journal of Emerging Technologies and Society”, 5 (1).

14. Hogg, M. A. & Cooper, J., (Eds.), Sage handbook of social psychology, Sage Publications, London.

15. Iluț, P., (2004), Valori, atitudini și comportamente sociale, Editura Polirom, Iași.

16. James, William, (2010), Pragmatism, Editura Bertrams Print on Demand, Oxford.

17. Joiner, T. & Coyne, J. C., (Editors.), (1999), The Interactional Nature of Depression: Advances in Interpersonal Approaches, American Psychological Association, Washington.

18. Kerstetter, Kathleen (2010), Instructional Blogging in the General Music Room, în „General Music Today”, 24 (1).

19. Kim, J., LaRose, R., & Peng, W., (2009), Loneliness as the cause and the effect of problematic internet use: the relationship between internet use and psychological well-being, in „CyberPsychology & Behavior”, 12 (4).

20. Lahlou, Saadi, (2008), Identity, social status, privacy and face-keeping in digital society, în „Social Science Information”, 47 (3): 299-330.

21. Mihăilă, Valerica, (2002), Identitate și adolescență, Casa Editorială Demiurg, Iași.

22. Milani, L., Osualdella, D., & Di Blasio, P., (2009), Quality of interpersonal relationships and problematic internet use in adolescence, in „CyberPsychology and Behavior”, 12 (6).

23. Muntean, Ana, (2006), Psihologia dezvoltării umane, Editura Polirom, Iași.

24. Opre, A., (2002), Noi tendințe în psihologia personalității, Editura A.S.C.R., Cluj-Napoca.

25. Rousseau, J. J., (1969), Confesiuni, traducere și prefață Pericle Martinescu, Editura pentru literatură, București;

26. Șchiopu, Ursula, Verza, Emil, (1989), Adolescența personalitate și limbaj, Editura Albatros, București.

27. Șchiopu, Ursula-Verza, Emil, (1995), Psihologia vârstelor–ciclurile vieții, Editura didactică și pedagogică, București.

28. Sedikides, C., Gregg, A. P., (2003), Portraits of the self, în M. A. Hogg & J. Cooper (Eds.), Sage handbook of social psychology, Sage Publications, London.

29. Stoica M., (1996), Psihopedagogia personalității, Editura Didactică și Pedagogică, București.

30. Verza E., Verza, F. E., (2000), Psihologia vârstelor, Editura ProHumanitate, București.

31. Weill, Sabrina, (2006), The Real Truth About Teens and Sex: From Hooking Up to Friends with Benefits–What Teens Are Thinking, TalkingAbout, and How to Help Them Make Smart Choices, Editura Perigee Trade, Washington D. C.;

32. http://www.facebrands.ro/blog, accesat la 20.01.2015.

ANEXA I

E. P. I.

Forma A

NUME ____________________ PRENUME ______________________________

PROFESIA ____________________ VÂRSTA ___________ SEX ___________

INSTRUCȚIUNI:

„Chestionarul cuprinde întrebări cu privire la modul în care vă comportați, în care acționați său întrebări referitoare la unele sentimente ale dv. După fiecare întrebare există un spațiu liber ( se arată ) rezervat pentru a răspunde cu „DA” sau „NU”. Încercați să vă hotărâți dacă răspunsul „DA” sau „NU” reprezintă felul dv. obișnuit de a acționa sau de a simți. Marcați apoi cu o cruce unul din cele două răspunsuri posibile, adică cercul din coloana intitulată „DA” sau „NU”, după cum vi se potrivește. Încercați să lucrați repede, nu pierdeți prea mult timp cu vreo întrebare. Nu dorim să obținem rezultatul unui proces îndelungat de gândire, ci primul răspuns care va trece prin minte.

Completarea chestionarului nu trebuie să dureze mai mult de câteva minute.

Fiți atent să nu omiteți nici una din întrebări.

Nu există răspunsuri corecte sau greșite, chestionarul de față nefiind un test de inteligența sau de aptitudini.

Întoarceți pagina și începeți. Lucrați repede. Răspundeți la fiecare întrebare”.

Aveți deseori dorința de a simți emoții puternice?

Aveți în mod frecvent nevoie de prieteni înțelegători care să vă recomforteze?

De obicei sunteți nepăsător?

Vă este foarte penibil să acceptați un refuz?

Stați să vă gândiți înainte de a întreprinde ceva?

Dacă promiteți că veți face ceva, vă țineți intotodeauna de cuvânt, oricât v-ar fi de neplăcut?

Vi se schimbă deseori dispoziția?

Acționați și vorbiți rapid fără să vă gândiți prea mult?

Vi se întâmplă deseori să vă simțiți „nefericit” fără un motiv serios?

Sunteți în stare de orice atunci când sunteți provocat, sfidat?

Vă simțiți dintr-o dată timid când trebuie să intrați în vorbă cu o persoană necunoscută, dar atrăgătoare?

Vi se întâmplă să aveți momente când vă pierdeți calmul și vă enervați?

Acționați deseori după inspirația de moment?

Vi se întâmplă deseori să fiți necăjit de lucruri pe care n-ar fi trebuit să le faceți sau să le spuneți?

Preferați, în general, să citiți în loc să vă întâlniți cu alți oameni?

Vă simțiți cu ușurință jignit?

Vă place mult să ieșiți în lume, în societate?

Vi se întâmplă să aveți din când în când gânduri și idei care nu v-ar place să fie cunoscute de alții?

Vă simțiți uneori plin de energie, iar alteori apatic ( lipsit de vlagă )?

Preferați să aveți prieteni puțini, dar aleși?

Aveți frecvent obiceiul de a visa cu ochii deschiși?

Dacă strigă cineva la dv. îi răspundeți pe același ton?

Sunteți deseori frământat de sentimente de vinovăție?

Se poate spune că toate obiceiurile dv. sunt bune și de dorit?

Vă puteți comporta firesc și să vă distrați din plin la o petrecere?

Credeți despre dv. că sunteți încordat și cu o sensibilitate excesivă?

Sunteți considerat un om plin de viață?

După ce ați realizat un lucru important rămâneți cu impresia că l-ați fi putut face mai bine?

Când sunteți cu alți oameni, sunteți în majoritatea cazurilor tăcut?

Vi se întâmplă câteodată să bârfiți?

Vi se întâmplă să nu puteți dormi din cauza unei idei care va frământă?

Dacă doriți să aflați un lucru, preferați să-l căutați într-o carte în loc să întrebați pe cineva?

Aveți palopitatii sau senzații de apăsare în regiunea inimii?

Vă place o muncă care cere multă atenție?

Aveți crize de tremurături sau frisoane?

Ați declara întotdeauna la vama tot ce aveți, chiar dacă ați ști că nu veți fi prins niciodată?

Va displace să fiți într-un grup de oameni care-și joacă feste unul altuia?

Sunteți o persoană iritabilă?

Vă plac situațiile în care trebuie să acționați rapid?

Sunteți tulburat de ideea unor lucruri îngrozitoare care vi s-ar putea întâmpla?

Sunteți domol în felul dv. de a vă mișca?

Vi s-a întâmplat vreodată să întârziați la o întâlnire sau la servici?

Aveți deseori coșmaruri?

Vă place atât de mult să vorbiți cu oamenii, încât nu scăpați niciodată ocazia să vorbiți cu un necunoscut?

Aveți junghiuri sau dureri?

Ați fi fost nefericit dacă cea mai mare parte a timpului n-ați putea vedea oameni mulți?

Vă considerați o persoană nervoasă?

Dintre toți oamenii pe care îi cunoașteți sunt câțiva care vă sunt în mod clar antipatici?

Credeți că aveți suficientă încredere în dv.?

Puteți fi cu ușurință jignit atunci când oamenii vă găsesc defecte personale sau greșeli în muncă?

Găsiți că vă este greu să vă distrați din toată inima la o petrecere veselă?

Aveți deseori sentimente de inferioritate?

Puteți fără greutate să înviorați o petrecere oarecum plicticoasă?

Vi se întâmplă câteodată să vorbiți despre lucruri despre care nu știți nimic?

Sunteți îngrijorat de sănătatea dv.?

Vă place să faceți farse altora?

Suferiți de insomnii?

BIBLIOGRAFIE

1. Andre, C., Lelord, F., (2003), Cum să ne exprimam emoțiile și sentimentele, Editura Trei, București.

2. Atkinson, R ., et all, (2002), Introducere în psihologie, Editura Tehnică, București.

3. Ballard, Barbara, (2007), Designing the Mobile User Experience, Ed. John Wiley, New York.

4. Baya, Adina, (2011), The Concentration of Media Ownership in Romania, Editura Institutul European, Iași.

5. Bădău, Horea, (2011), Tehnici de comunicare în social media, Editura Polirom, Iași.

6. Byun, S., Ruffini, C., Mills, J. E., Douglas, A. C., Niang, M., Stepchenkova, S., Lee, S. K., Loutfi, J., Lee, J. K., Atallah, M., & Blanton, M. (2009), Internet addiction: metasynthesis of 1996-2006 quantitative research, in „CyberPsychology & Behavior”, 12 (2).

7. Crăciun, A., (1998), Stima de sine – vector al schimbărilor adaptative, în „Anuarul Universității „Petre Andrei”. Tom VIII – Științe Socio-Umane”, Fundația Academică „Petre Andrei”, Iași.

8. Cоореrsmіth, S., (1984), Inventaire d’estime de soi. Manuel, Edition du Centre de Psychologie Appliquee, Paris.

9. Crețu, Tinca, (2001), Adolescența și contextul său de dezvoltare, Editura Credis, București.

10. Golu, Pantelimon, (1994), Psihologia copilului, 1994, Editura Didactică și Pedagogică, București.

11. Gоrgоș, C-tіn, cооrd., (1984), Vademecum în psihiatrie, Editura Medicală, București.

12. Grosz, Irma Emese, (2008), Comunicare și educație sexuală, Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca.

13. Hardie, E., & Tee, M. Y., (2007), Excessive internet use: the role of personality loneliness and social support networks in internet addiction, in „Australian Journal of Emerging Technologies and Society”, 5 (1).

14. Hogg, M. A. & Cooper, J., (Eds.), Sage handbook of social psychology, Sage Publications, London.

15. Iluț, P., (2004), Valori, atitudini și comportamente sociale, Editura Polirom, Iași.

16. James, William, (2010), Pragmatism, Editura Bertrams Print on Demand, Oxford.

17. Joiner, T. & Coyne, J. C., (Editors.), (1999), The Interactional Nature of Depression: Advances in Interpersonal Approaches, American Psychological Association, Washington.

18. Kerstetter, Kathleen (2010), Instructional Blogging in the General Music Room, în „General Music Today”, 24 (1).

19. Kim, J., LaRose, R., & Peng, W., (2009), Loneliness as the cause and the effect of problematic internet use: the relationship between internet use and psychological well-being, in „CyberPsychology & Behavior”, 12 (4).

20. Lahlou, Saadi, (2008), Identity, social status, privacy and face-keeping in digital society, în „Social Science Information”, 47 (3): 299-330.

21. Mihăilă, Valerica, (2002), Identitate și adolescență, Casa Editorială Demiurg, Iași.

22. Milani, L., Osualdella, D., & Di Blasio, P., (2009), Quality of interpersonal relationships and problematic internet use in adolescence, in „CyberPsychology and Behavior”, 12 (6).

23. Muntean, Ana, (2006), Psihologia dezvoltării umane, Editura Polirom, Iași.

24. Opre, A., (2002), Noi tendințe în psihologia personalității, Editura A.S.C.R., Cluj-Napoca.

25. Rousseau, J. J., (1969), Confesiuni, traducere și prefață Pericle Martinescu, Editura pentru literatură, București;

26. Șchiopu, Ursula, Verza, Emil, (1989), Adolescența personalitate și limbaj, Editura Albatros, București.

27. Șchiopu, Ursula-Verza, Emil, (1995), Psihologia vârstelor–ciclurile vieții, Editura didactică și pedagogică, București.

28. Sedikides, C., Gregg, A. P., (2003), Portraits of the self, în M. A. Hogg & J. Cooper (Eds.), Sage handbook of social psychology, Sage Publications, London.

29. Stoica M., (1996), Psihopedagogia personalității, Editura Didactică și Pedagogică, București.

30. Verza E., Verza, F. E., (2000), Psihologia vârstelor, Editura ProHumanitate, București.

31. Weill, Sabrina, (2006), The Real Truth About Teens and Sex: From Hooking Up to Friends with Benefits–What Teens Are Thinking, TalkingAbout, and How to Help Them Make Smart Choices, Editura Perigee Trade, Washington D. C.;

32. http://www.facebrands.ro/blog, accesat la 20.01.2015.

ANEXA I

E. P. I.

Forma A

NUME ____________________ PRENUME ______________________________

PROFESIA ____________________ VÂRSTA ___________ SEX ___________

INSTRUCȚIUNI:

„Chestionarul cuprinde întrebări cu privire la modul în care vă comportați, în care acționați său întrebări referitoare la unele sentimente ale dv. După fiecare întrebare există un spațiu liber ( se arată ) rezervat pentru a răspunde cu „DA” sau „NU”. Încercați să vă hotărâți dacă răspunsul „DA” sau „NU” reprezintă felul dv. obișnuit de a acționa sau de a simți. Marcați apoi cu o cruce unul din cele două răspunsuri posibile, adică cercul din coloana intitulată „DA” sau „NU”, după cum vi se potrivește. Încercați să lucrați repede, nu pierdeți prea mult timp cu vreo întrebare. Nu dorim să obținem rezultatul unui proces îndelungat de gândire, ci primul răspuns care va trece prin minte.

Completarea chestionarului nu trebuie să dureze mai mult de câteva minute.

Fiți atent să nu omiteți nici una din întrebări.

Nu există răspunsuri corecte sau greșite, chestionarul de față nefiind un test de inteligența sau de aptitudini.

Întoarceți pagina și începeți. Lucrați repede. Răspundeți la fiecare întrebare”.

Aveți deseori dorința de a simți emoții puternice?

Aveți în mod frecvent nevoie de prieteni înțelegători care să vă recomforteze?

De obicei sunteți nepăsător?

Vă este foarte penibil să acceptați un refuz?

Stați să vă gândiți înainte de a întreprinde ceva?

Dacă promiteți că veți face ceva, vă țineți intotodeauna de cuvânt, oricât v-ar fi de neplăcut?

Vi se schimbă deseori dispoziția?

Acționați și vorbiți rapid fără să vă gândiți prea mult?

Vi se întâmplă deseori să vă simțiți „nefericit” fără un motiv serios?

Sunteți în stare de orice atunci când sunteți provocat, sfidat?

Vă simțiți dintr-o dată timid când trebuie să intrați în vorbă cu o persoană necunoscută, dar atrăgătoare?

Vi se întâmplă să aveți momente când vă pierdeți calmul și vă enervați?

Acționați deseori după inspirația de moment?

Vi se întâmplă deseori să fiți necăjit de lucruri pe care n-ar fi trebuit să le faceți sau să le spuneți?

Preferați, în general, să citiți în loc să vă întâlniți cu alți oameni?

Vă simțiți cu ușurință jignit?

Vă place mult să ieșiți în lume, în societate?

Vi se întâmplă să aveți din când în când gânduri și idei care nu v-ar place să fie cunoscute de alții?

Vă simțiți uneori plin de energie, iar alteori apatic ( lipsit de vlagă )?

Preferați să aveți prieteni puțini, dar aleși?

Aveți frecvent obiceiul de a visa cu ochii deschiși?

Dacă strigă cineva la dv. îi răspundeți pe același ton?

Sunteți deseori frământat de sentimente de vinovăție?

Se poate spune că toate obiceiurile dv. sunt bune și de dorit?

Vă puteți comporta firesc și să vă distrați din plin la o petrecere?

Credeți despre dv. că sunteți încordat și cu o sensibilitate excesivă?

Sunteți considerat un om plin de viață?

După ce ați realizat un lucru important rămâneți cu impresia că l-ați fi putut face mai bine?

Când sunteți cu alți oameni, sunteți în majoritatea cazurilor tăcut?

Vi se întâmplă câteodată să bârfiți?

Vi se întâmplă să nu puteți dormi din cauza unei idei care va frământă?

Dacă doriți să aflați un lucru, preferați să-l căutați într-o carte în loc să întrebați pe cineva?

Aveți palopitatii sau senzații de apăsare în regiunea inimii?

Vă place o muncă care cere multă atenție?

Aveți crize de tremurături sau frisoane?

Ați declara întotdeauna la vama tot ce aveți, chiar dacă ați ști că nu veți fi prins niciodată?

Va displace să fiți într-un grup de oameni care-și joacă feste unul altuia?

Sunteți o persoană iritabilă?

Vă plac situațiile în care trebuie să acționați rapid?

Sunteți tulburat de ideea unor lucruri îngrozitoare care vi s-ar putea întâmpla?

Sunteți domol în felul dv. de a vă mișca?

Vi s-a întâmplat vreodată să întârziați la o întâlnire sau la servici?

Aveți deseori coșmaruri?

Vă place atât de mult să vorbiți cu oamenii, încât nu scăpați niciodată ocazia să vorbiți cu un necunoscut?

Aveți junghiuri sau dureri?

Ați fi fost nefericit dacă cea mai mare parte a timpului n-ați putea vedea oameni mulți?

Vă considerați o persoană nervoasă?

Dintre toți oamenii pe care îi cunoașteți sunt câțiva care vă sunt în mod clar antipatici?

Credeți că aveți suficientă încredere în dv.?

Puteți fi cu ușurință jignit atunci când oamenii vă găsesc defecte personale sau greșeli în muncă?

Găsiți că vă este greu să vă distrați din toată inima la o petrecere veselă?

Aveți deseori sentimente de inferioritate?

Puteți fără greutate să înviorați o petrecere oarecum plicticoasă?

Vi se întâmplă câteodată să vorbiți despre lucruri despre care nu știți nimic?

Sunteți îngrijorat de sănătatea dv.?

Vă place să faceți farse altora?

Suferiți de insomnii?