Impactul turismului în economie . [625520]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE PROTECȚIA MEDIULUI
PROGRAMUL DE STUDIU: MANAGEMENTUL
UNITĂȚILOR DE TURISM ȘI ALIMENTAȚIE PUBLICĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

DISERTAȚIE

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
ȘEF LUCRĂRI DR. ING.
LUCIAN ROMAN
ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE PROTECȚIA MEDIULUI
PROGRAMUL DE STUDIU: MANAGEMENTUL
UNITĂȚILOR DE TURISM ȘI ALIMENTAȚIE PUBLICĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

Impactul turismului în economie .
Analiză comparativă între România,
Ungaria și Bulgaria

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
ȘEF LUCRĂRI DR. ING.
LUCIAN ROMAN

ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

CUPRINS

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 1
Capitolul 1. Impactul turismului ………………………….. ………………………….. ………….. 3
1.1. Impactul economic al turismului . ………………………….. ………………………….. ……. 3
1.2. Impactul turismului asupra balanței de plăți ………………………….. …………………. 5
1.3. Efectul multiplicator al turismului ………………………….. ………………………….. ….. 6
1.4. Dezvoltarea infrastructurii și posibilităților investiționale ………………………… 14
1.5. Contribuția turismului la dezvoltarea societății ………………………….. …………… 15
1.6. Impactul social al turismului ………………………….. ………………………….. ………… 18
1.7. Efecte negative ale dezvoltării turismului ………………………….. …………………… 25
Capitolul 2. Studiu de caz: analiză comparativă între țări ………………………….. .. 27
2.1. Clasamentul global si scorul obținut în funcție de indicele TTCI ………………. 27
2.2. Contribuția directă a turismului în PIB ………………………….. ………………………. 28
2.3. Contribuția totală a turism ului în PIB ………………………….. ………………………… 29
2.4. Contribuția directă a turismului la locurile de muncă din economie …………… 30
2.5. Contribuția totală a turismului la locurile de muncă din economie …………….. 31
2.6. Structura turiștilor din România ………………………….. ………………………….. ……. 32
2.7. Structura turiștilor din Ungaria ………………………….. ………………………….. …….. 33
2.8. Procentajul turiștilor străini din total exporturi ………………………….. ……………. 34
2.9. Procentul investițiilor în turism raportat la total investiții …………………………. 36
2.9.1. Procentul investițiilor în turism raportat la total investiții Romania ….. 36
2.9.2. Procentul investițiilor în turism raportat la total investiții Ungaria ……. 37
2.9.3. Procentul investițiilor în turism raportat la total investiții Bulgaria …… 38
2.11. Turism de agrement versus cel în interes de serviciu ………………………….. …. 39
2.12. Cheltuieli turiști străini versus autohtoni ………………………….. ………………….. 40
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 41
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 44

1
Introducere

Turismul nu se limitează doar la activitățile din sectorul hotelier, sectorul
transporturilor și cel de agrement cu diferite atracții turistice, cum ar fi parcuri tematice,
parcuri de distracții, facilități sportive, muzee etc., ci turismul și managementul acestuia sunt
strâns legate de toate funcțiile, procesele și procedurile principalele care sunt practicate în
spații variate destinate turismului ca un sistem integru. Totodată, industria turismului implică
funcțiile de planificare, organizare, coordonare , formare și monitorizare, care presupune
evaluări la toate nivelurile (internațional, național, regional și local). Iată de ce, turismul s -a
integrat ca unitate funcțională a economiei.
Deși oamenii au călătorit dintotdeauna nu numai în scopuri de plăcer e sau pentru
relaxare, întotdeauna au existat persoane care au călătorit pentru divertisment și motive de
afaceri (întruniri conferințe, ateliere de lucru, evenimente etc.) și astfel acești turiști au
contribuit la creșterea destinațiilor turistice pe care le-au vizitat, și în mare parte au dezvoltat
industria turismului de evenimente ca un tot întreg.
Este evident că turismul, atât la scară largă cât și la scară mică, într -o măsură
semnificativă afectează comunitatea gazdă. Acest lucru se manifestă vădit î n special pe durata
diferitelor evenimente turistice și uneori în perioada care urmează după ele. Turismul este un
sector economic capabil să ofere o contribuție semnificativă creșterii economice a unei
regiuni și a pieței muncii și creează oportunități de ocupare a forței de muncă în mod direct și
indirect prin intermediul ofertei de bunuri și servicii necesare activităților turistice. Mai mult
decât atât, turismul produce beneficii sociale pentru regiunea turistică (dezvoltarea
întreprinderilor mici și mi jlocii, crearea de noi locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii
etc.). Din punct de vedere cultural, turismul este considerat un element de îmbogățire a
comunității, datorită întâlnirii diferitelor culturi. De asemenea, turismul poate contribui
pozit iv la menținerea mediului înconjurător prin crearea, protejarea și menținerea parcurilor
naționale și a altor arii protejate.1
Creșterea rolului serviciilor în viața economică și socială pe plan mondial, în special
pentru țările dezvoltate, a fost interpr etată de sociologi ca o înlocuire a “civilizației primare”

1 Faina Ivan, Livandovschi Roman, Melnic Igor, Turcov Ana, Impactul turismului asupra
comunităților locale , Culegere de articole selective ale Conferinței Științifice Internaționale
„Competitivitatea și Inovarea în Economia Cunoașterii ”, Vol. 2, 28 -29 septembrie 2018 , pag. 233 -237.

2
cu “civilizația terțiară”, deoarece societatea în care predomină serviciile au ocupat, treptat,
locul celei în care domina agricultura.
Procesul de diversificare și extindere a serviciilor este rez ultatul amplificării
activităților de informatizare a societății, de ocrotire a mediului ambiant sau a extinderii
accentuate a urbanizării (gospodărie locativă, distribuția energiei și a apei, transport,
telecomunicații), a celor privind creșterea timpului liber al individului (spălătorii, curățătorii,
casnic și gospodăresc), precum și a serviciilor legate de utilizarea timpului liber (turism,
cultură, sport). Constituit, în principal, din prestații de servicii, turismul reprezintă astăzi una
din componente le esențiale ale sectorului terțiar, apartenența la acest sector derivând din
modul de realizare a unora din trăsăturile sale definitorii ca mobilitate, dinamism sau
capacitate de adaptare la exigențele fiecărui turist, precum și din particularitățile prod usului
turistic, acesta fiind rezultatul combinării armonioase a mai multor servicii cu trăsături
specifice și mecanisme proprii de utilizare.2
Legat de efectele turismului asupra economiei, Organizația Mondială a Turismului (într –
un studiu realizat în anul 1980) împarte aceste efecte în trei categorii, respectiv:
▪ efecte globale: asupra economiei naționale, în general, stimulării producției, folosirii
forței de muncă;
▪ efecte parțiale: asupra echilibrului balanței de plăți, nivelul ratei de schimb, masei
monetare și circulației bănești, modului de distribuție a veniturilor, dezvoltării
regionale, mediului rural, mișcării demografice;
▪ efecte externe: asupra calității mediului, formării profesionale, obiceiurilor de consum,
instruirii și educaț iei, schimbărilor sociale și culturale.
În literatura de specialitate, termenul “impact“ este adesea exprimat de alte cuvinte sau
expresii: efecte externe, efecte pozitive sau beneficii și efecte negative sau costuri. Deși
impactul turismului asupra econom iei, asupra comunităților gazdă și asupra mediului
înconjurător reprezintă unul din cele mai dezbătute subiecte din literatura de specialitate,
totuși preocupările pentru măsurarea exactă a acestui impact sunt de dată relativ recentă și
furnizează instrume nte deosebit de utile pentru fundamentarea politicilor macroeconomice.3

2 Dumitru NICOLETA , Contribuția turismului în procesul creșterii economice, Journ al of tourism no
3, 2007 , pag. 41 -47.
3 Seinic Valeriu , Impactul economic și socio -cultural al turismului, Materialele Conferinței Naționale :
Tendințe moderne de dezvoltare economică și financiară a spațiului rural, 27 aprilie 2012. Chișinău :
UASM , pag. 346 -351.

3
Capitolul 1
Impactul turismului

1.1. Impactul economic al turismului

Principalul beneficiu al turismului pentru o regiune sau țară este cel economic, deoarece
acesta asigură crearea de noi locuri de muncă și generează venituri la nivelurile internațional,
național, regional și local. Turismul de asemenea poate oferi beneficii economiilor șa
nivelurile regionale și locale, dat fiind faptul că fluxurile monetare sunt îndreptate spre
spațiile urbane și rurale care la rândul lor stimulează noile întreprinderi comerciale și
promovează o imagine mai pozitivă a destinației turistice [Cooper et al., 1993].
Turismul în multe țări este de importanță crucială în relația cu poziția critică a acestuia față de
problema balanței de plăți și reprezintă o sursă importantă de încasări valutare. Este cel mai
convenabil mod de a câștiga bani din schimburi valutare, comparativ cu exportul de bunurile
fabricate. Problemele de împachetare și transport are nu sunt valabile pentru industria
turismului.
Experții din turism au căzut de acord că din momentul în care o țară este capabilă să aibă
încasări valutare din turism, care să reprezinte minimum 10% din exporturile de mărfuri, acea
țară poate fi numită „țară turistică”.4
Un alt efect economic direct al turismului se referă la forța de muncă [Inskeep, 1991].
Industria turismului este un sector al serviciilor care folosește în mod intens mâna de lucru și
de aceea reprezintă o sursă valoroasă a ocup ării forței de muncă. Aceasta asigură ocuparea
forței de muncă de câteva ori mai mult decât sectoarele industriale de producție obișnuite. De
pe urma dezvoltării turismului beneficiază mai multe tipuri de agenți economici, cum ar fi
structurile de cazare, restaurantele, agențiile de transport, agențiile de turism, tur -operatorii,
șoferii de taxi și alți transportatori, ghizii turistici ș.a.m.d. În turism sunt angajați un număr
mare de persoane și el oferă o gamă variată de locuri de muncă, care sunt destina te atât

4 Faina Ivan, Livandovschi Roman, Melnic Igor, Turcov Ana, Impactul turismului asupra
comunităților locale , Culegere de articole selective ale Conferinței Științifice Internaționale
„Competitivitatea și Inovarea în Economia Cunoașterii ”, Vol. 2, 28 -29 septembrie 2018 , E-ISBN 978 –
9975 -75-933-5, pag. 233 -237.

4
personalului necalificat, cât și unui personal strict specializat. Mai mult decât atât, există și
alte industrii de susținere, mari și mici, care la rândul lor, satisfac nevoile industriei
turismului, în mod direct sau indirect, în dependență de ne cesitățile și cerințele turiștilor. În
continuare urmează un clasament al agenților economici care utilizează cel mai intens forța de
muncă în favoarea turiștilor: alimentația publică, agrementul, cazarea, transportul auto,
transportul public, organizatori i de pachete turistice etc.
O altă trăsătură care determină un impact benefic al industriei turismului în economie este
capacitatea de a crea locuri de muncă pentru un număr mare de persoane, în diferite meserii și
pentru diferite niveluri de calificare. A ceasta deoarece turismul este o ramură intensivă în
muncă, adică depinde într -o măsură mare de efortul uman, în opoziție cu tehnologizarea și
mecanizarea -automatizarea. Aceasta face să fie mult mai ieftină crearea de locuri de muncă în
turism decât în alte domenii cum ar fi cele industriale.
Impactul personalului din turism asupra economiei poate fi măsurat în diferite moduri: prin
numărul de persoane implicate în mod direct și indirect în turism, prin procentul în totalul
populației angajate, prin numărul de șomeri absorbiți în activitatea economică sau prin
cheltuielile efectuate de angajații din turism.

5
1.2. Impactul turismului asupra balanței de plăți

Nu doar țările în dezvoltare, precum Republica Moldova, dar și unele țări dezvoltate, au
nevoie să-și amelioreze balanța lor de plăți prin turism. Turismul este una din cele mai
importante industrii exportatoare ale Europei și Americii de Nord. Aceasta poate contribui
vital la reducerea oricărui deficit comercial al oricărei țări.
Țările în curs de d ezvoltare care au o balanță de plăți deficitară găsesc în avantajul lor să
primească turiști străini pentru a compensa o balanță comercială negativă [Mill, 1990]. Astfel,
industria turismului poate juca un rol important în dezvoltarea economică a unei țări în curs
de dezvoltare precum Republica Moldova. Acesta ajută la îmbunătățirea stării balanței de plăți
negative a țărilor deoarece industria turismului este cea de -a două industrie exportatoare din
lume.
Principalul motiv al acestor eforturi investițional e constă în potențialul turismului
internațional receptor de a aduce un aport substanțial de valută. Turismul ocupă unul din
primele 5 locuri în exportul a aproximativ 83% din țările lumii și este o sursă principală de
valută pentru cel puțin 38% din țări.
Aportul de valută este atât de important deoarece poate contribui la echilibrarea balanței de
plăți sau la excedentul acesteia. Potențialul turismului de a contribui la echilibrarea balanței
de plăți este larg recunoscut iar multe țări dezvoltate ar fi fo st deficitare la balanța de plăți fără
aportul turismului.
Pe de alt ă parte turismul emițător reprezintă un debit în balanța de plăți. Este importantă
compararea contribuției valutare din turismul receptor cu pierderile valutare ale turismului
emițător. Aceasta se realizează prin balanța turismului care compară încasările valutare ale
turismului cu ieșirile de valută ale turismului emițător.

6
1.3. Efectul multiplicator al turismului
Este vorba, în primul rând, despre un așa -numit efect direct care constă în creșterea
veniturilor în sectorul turistic (salarii, profituri ale hotelurilor, restaurantelor, agențiilor tour –
operatoare), ca urmare a cheltuielilor diverse efectuate de turiști în decursul unei anumite
perioade de timp, de obicei un an. în al doilea rând, avem în vedere efectul indirect care
vizează impactul creșterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra ramurilor
producătoare de bunuri de consum la care firmele turistice apelează în mod inevitabil pentru
a-și susține o ferta turistică la parametri competitivi. In fine, în al treilea rând, poate fi urmărit
și un efect indus asupra întregii economii naționale, deoarece atât veniturile celor ce lucrează
nemijlocit în turism, cât și cele ce revin sectorului producător de bun uri de consum sunt
reinvestite în vederea procurării altor mărfuri și servicii de care au nevoie. Asistăm astfel la
un proces de multiplicare a cererii agregate la scară macroeconomică.
Potrivit Organizației Mondiale a Turismului efectul multiplicator poat e fi definit ca volumul
suplimentar de venituri realizat de o unitate de cheltuieli a turistului, care va fi utilizat în
economie.5
Investigarea efectului multiplicator al turismului ocupă în ultimele decenii o parte importantă
a literaturii de specialita te (Ntibanyurwa, 2006; van Leeuwen, Nijkamp și Rietveld, 2009;
Pascariu și Tiganasu, 2014). Efectul multiplicator a fost cel mai des folosit pentru a determina
impactul economic al cheltuielilor făcute de vizitatori, multiplicându -l cu numărul de turiști ș i
cu cheltuielile medii per vizitator (Stynes, 1999). Procesul de multiplicare este văzut, de
altfel, ca un constituent natural al activităților turistice, unii autori incluzându -l în definirea
turismului. Spre exemplu, potrivit lui Goeldner și Ritchie (20 03, p.6), turismul ar putea fi
definit ca fiind „suma fenomenelor și a relațiilor care rezultă din interacțiunea turiștilor, a
întreprinzătorilor, a guvernelor și a comunităților receptoare în procesul de atragere și
găzduire a acestor turiști și a altor v izitatori”.
Numeroase cercetări au fost făcute pentru a delimita efectul multiplicator al turismului de
efectele multiplicatoare ale altor sectoare economice. La nivel global, cel mai amplu studiu a
fost făcut de World Travel&Tourism Council în 2012, turis mul fiind identificat cu o rată de
multiplicare de 3,2, superioară unor sectoare precum serviciile de comunicații, serviciile
financiare sau educația (WTTC, 2012). Alte situații specifice pentru economiile în dezvoltare

5 Economia Turismului , Lect. univ. drd. Carmen Boghean , Suport de curs pentru disciplina de
specialitate la specializarea Economia comerțului , turismului si serviciilor .

7
sunt aduse în discuție în studii de caz efectuate pe diferite țări. Într -un studiu axat pe
economia ecuadoriană, Croes și Rivera (2017) au constatat, spre exemplu, că efectul
multiplicator turistic, deși mai slab decât în agricultură, ar putea aduce beneficii celor săraci
într-un mod mai dur abil. Într -un alt studiu aplicat economiei din Panama, s -a calculat chiar un
multiplicator de două ori mai mare pentru turism decât pentru industria textilă tradițională
(Klytchnikova și Dorosh, 2013). Având relații puternice și durabile cu sectorul alimen tar,
agricultura și industria ușoară, creând astfel sinergii regionale sănătoase, turismul se
dovedește a fi de ajutor regiunilor mai sărace (Hjerpe, 2018; Ferrari, Mondejar Jimenez, și
Secondi, 2018). Date pe economia Chinei au arătat că turismul este un factor care contribuie
semnificativ la reducerea diferențelor centru – periferie (Li et al., 2016), turismul național
având un impact mai mare decât turismul internațional asupra vitezei de convergență.
Rezultatele arată însă că, deși turismul este un secto r important care promovează creșterea
economică și ar putea ajuta regiunile mai puțin dezvoltate, efectul multiplicator depinde în
mare măsură de caracteristicile regionale și de politicile de turism locale și regionale (Huse,
Gustavsen și Almedal, 1998).6
O parte mai restrânsă a cercetărilor în domeniu s -au concentrat asupra efectului multiplicator
al turismului în crearea de locuri de muncă (Stynes, 1999; Ke et al., 2011), fără un acord cu
privire la factorii care influențează efectul multiplicator. În p lus, valorile pentru efectul
multiplicator sunt contestate și se sugerează chiar faptul că datele privind crearea de locuri de
muncă în sectorul turismului sunt inexacte (Leiper, 1999), datorită naturii lor ambigue.
Relația dintre efectul multiplicator al turismului și caracteristicile regionale a fost investigată
de asemenea pe scară largă. Există, spre exemplu, o relație larg acceptată între valoarea
efectului multiplicator și nivelul de dezvoltare economică (Zhang, Madsen și Jensen -Butler,
2007; Yang, Fi k și Altschuler, 2018), regiunile mai dezvoltate fiind capabile să genereze
valori mai mari ale efectelor multiplicatoare. Studii adiționale au demonstrat faptul că efectul
multiplicator poate fi influențat pozitiv de nivelul de diversificare economică naț ională sau
regională (Muchapondwa și Stage, 2013), datorită șanselor de a implica mai multe sectoare
ale economiei, de nivelul infrastructurii și accesibilitatea regională (Freeman și Sultan, 1997;
Huse, Gustavsen și Almedal, 1998), de numărul de locuitori (van Leeuwen, Nijkamp și
Rietveld, 2009) sau tipologia atracțiilor turistice (spre exemplu, van Leeuwen, Nijkamp și

6 Pascariu, G.C. and Ibănescu, B.C. Determinants and Implications of the Tourism Multiplier Effect in
EU Economies. Towards a Core -Periphery Pattern? Amfiteatru Economic, 20 (Special no. 12), pp.
982-997. 2018.

8
Rietveld (2009) identifică o multiplicare mai amplă în destinațiile de coastă, decât în cele
culturale). Raportat la caracteristicile indus triei turistice, Hansen și Jensen (1996) au găsit că
o regiune mai bogată, dominată de hoteluri cu 3 stele tinde să aibă un efect multiplicator mai
mare decât o regiune mai săracă dominată de hoteluri de 2 stele sau camping, în timp ce
Ntibanyurwa (2006) a oferit dovezi cu privire la un efect multiplicator mai mare în regiunile
cu întreprinderi mici.
Luând în considerare aspectele menționate mai sus, studiul nostru încearcă să răspundă la
două întrebări majore: 1. Care sunt determinanții macroeconomici care pot explica valoarea
efectului multiplicator al turismului atât pentru PIB, cât și pentru forța de muncă în UE? 2.
Efectul multiplicator al turismului reflectă un model centru – periferie în UE și dacă da, poate
fi folosit turismul ca factor al reducerii disparităților, așa cum se regăsește în politicile
europene? Noutatea studiului este dată în primul rând de crearea unui model explicativ pentru
efectul multiplicator al turismului, atât pentru PIB, cât și pentru crearea de locuri de muncă, la
nivelul econ omiilor naționale UE. Din datele noastre, nu există niciun studiu care să analizeze
efectul multiplicator al turismului asupra economiilor naționale ale Uniunii, folosind o
abordare similară, în literatura de specialitate actuală. În plus, studiul propune interpretări ale
rezultatelor cercetării din perspectiva diferențierilor de tip centru periferie în distribuția
spațială a turismului european și a contribuției potențiale pe care turismul o poate avea la
reducerea disparităților în economia europeană.
Analiza impactului activității turistice, a incidentelor globale ale cheltuielilor turistice asupra
economiei unei țări este cunoscută în practica turistică sub denumirea de efect multiplicator.
Efectul multiplicator indică repercusiunile turismului asupra ve nitului național generate de
influența cheltuielilor turistice în activitatea sectoarelor productive. Turismul este una din
activitățile economice, de ale cărui venituri beneficiază aproape toate sectoarele economice,
curentul monetar provocat de cheltuiel ile turiștilor „curgând” către aceste sectoare
(agricultură, industrie, comerț, etc.). Venitul turistic antrenează noi cheltuieli, acestea
devenind la rândul lor, venituri ale acestor activități economice. O cheltuială inițială, continuă
să se transforme , până când, prin diverse pierderi (importuri, tezaurizare), banii sunt eliminați
din circuitul economic.
Una din caracteristicile economice importante ale industriei turismului este aceea că veniturile
câștigate în locurile de reședință a turiștilor sunt c heltuite în locurile „vizitate” [Holloway &
Robinson, 1995]. Turismul este un instrument de transfer a unor sume enorme de bani din

9
țările „generatoare de venituri” în țările „receptoare de venituri”. Banii cheltuiți de turiști au
tendința să treacă prin m ai multe niveluri.7
Turismul ca sursă de venituri nu este facil de cuantificat, cel puțin un grad ridicat de acuratețe.
Totuși, metoda cea mai obișnuită pentru estimarea veniturilor generate din turism este
determinarea „efectului multiplicator” al turism ului într -o destinație turistică. Fluxurile
monetare, generate de turiști prin cheltuielile turistice ale acestora, se multiplică, pe măsură ce
ele trec prin variatele segmente ale economiei naționale. Turiștii efectuează cheltuieli turistice
inițiale în c adrul societății, care sunt percepute ca venituri de către tur -operatorii locali, agenții
comerciali, hoteluri, transportatori, populația locală care prestează servicii turistice etc. Astfel,
banii cheltuiți de către turiști generează venituri multiplicate de mai multe ori decât
cheltuielile turistice originale. Aceasta se numește „efectul multiplicator”. Efectul
multiplicator al turismului poate fi măsurat prin intermediul următoarelor aspecte:
multiplicatorul vânzărilor; multiplicatorul output (de ieșire); multiplicatorul de venituri și
multiplicatorul forței de muncă.
Incidența cheltuielilor turistice asupra economiei unei țări poate fi analizată prin intermediul
efectelor directe, indirecte sau induse, asupra altor ramuri economice. Efectele direc te sunt
generate de primul circuit monetar provenit de la turist, cele induse de salariile angajaților din
turism cheltuite pentru procurarea unor bunuri și servicii.
Prin urmare, cheltuielile turistice creează un venit, care, la rândul său, duce la un lan ț de
cheltuieli – venituri – cheltuieli și așa mai departe, până când scurgerile opresc acest lanț. Ca
urmare, impactul venitului inițial derivat din cheltuiala turistului este de obicei mai mare
decât venitul inițial, pentru că generează cheltuieli ulteri oare legate de acesta. De exemplu, un
schior cumpără un bilet de telescaun, cu utilizare de o zi, de 10$. Acești bani vor fi folosiți
pentru plata salariilor operatorilor din firma de telescaune; operatorii cheltuiesc banii la
magazinul alimentar. Propriet arul magazinului folosește o parte din bani pentru a plăti chiria
pentru terenul pe care este amplasat magazinul. Proprietarul terenului folosește banii pentru
achiziționarea hranei. Ciclul se oprește atunci când banii sunt pierduți din economia locală,
ultima tranzacție fiind denumită „scurgere” din economie.8 Practica demonstrează că se

7 Faina Ivan, Livandovschi Roman, Melnic Igor, Turcov Ana, Impactul turismului asupra
comunităților locale, Culegere de articole selective ale Conferinței Științifice Internaționale
„Competitivitatea și Inovarea în Economia Cunoașterii ”, Vol. 2, 28 -29 septembrie 2018, E -ISBN 978 –
9975 -75-933-5, pag. 233 -237.
8 Decuseară Răzvan . Hanciuc Nina , Iordache Carmen Maria , Efectul Multiplicator Al Turismului,
Analele Universității din Oradea, 2005, ISSN – 1582 – 5450 .

10
realizează un număr de aproximativ 13 -14 tranzacții înainte ca banii să dispară și că 5 -6 din
tranzacții se produc în cursul primelor 12 luni.
Impactul cheltuielilor tur istice este determinat de combinația efectelor directe, indirecte și
induse ale unui model de cheltuieli. În multe situații, nu toate veniturile generate în fiecare
fază sunt recheltuite. O parte din aceste venituri tind să fie economisite și, o altă parte tind să
fie cheltuite în afara economiei locale. Cu cât proporția venitului cheltuit local este mai mare,
cu atât multiplicatorul va fi mai mare.
Gradul în care o zonă locală este capabilă să rețină venitul turistic depinde de cât poate să
asigure economi a locală. Dacă economia locală este capabilă să producă bunurile și serviciile
pe care turiștii le cumpără, efectul multiplicatorului va fi mai mare. Cu cât se importă bunuri
din afara zonei, cu atât multiplicatorul va fi mai mic.
Prin urmare, atunci când o cheltuială turistică injectează fonduri în economia zonei gazdă,
apare un efect economic care este ceea ce a fost inițial cheltuit, multiplicat de un anumit
număr de ori. Acest efect este considerat multiplicator de venit, întrucât cheltuiala turistului
devine venit direct și indirect pentru zona locală.
Există și fenomene economice adiționale acestui tip de multiplicator „cheltuieli – venituri”,
generând particularizarea pe forme distincte de activități :
• Multiplicatorul tranzacțiilor – indică veniturile suplimentare realizate de o tranzacție
suplimentară în turism. Aceasta prezintă un interes special pentru autoritățile
guvernamentale din punct de vedere al taxelor de vânzare;
• Multiplicatorul capitalului – evidențiază investițiile în infrastructură și sup rastructură,
generate de o unitate suplimentară de cheltuială turistică.
• Multiplicatorul nivelului de ocupare a forței de muncă – reflectă creșterea numărului
de locuri de muncă, determinată de un loc de muncă direct în turism. Acest
multiplicator variază de la o regiune la alta în funcție de nivelul de dezvoltare și
diversific are economică. Într -un studiu intitulat „Recreerea ca o industrie” realizat de
R. Nathan s -au calculat multiplicatorii nivelului de ocupare al forței de muncă pe
districte pentru regiunea Appalachia. Acești multiplicatori reprezintă marja
aproximativă a n ivelului de ocupare a forței de muncă direct și indirect asociat cu
fiecare angajare directă în sectorul turistic al unui district; cel mai mic multiplicator a
fost de 1,13, iar cel mai mare de 2,63. Astfel, districtul cu multiplicatorul cel mai mic

11
furniz ează oportunități de angajare direct în turism pentru 0,13 persoane, iar districtul
cu cel mai mare multiplicator furnizează oportunități de angajare pentru 1,63 persoane.
Conform altor studii, se demonstrează că, în medie, pentru fiecare loc de muncă crea t în
turism se creează alte 0,525 locuri indirecte sau că la fiecare 100 de noi locuri de muncă în
turism, alte 60 -80 de locuri noi se creează și în agricultură.9 În general, multiplicatorii de
angajare variază în raport direct cu populația sau cu mărime a nivelului de ocupare a forței de
muncă; cu cât populația este mai mare și gradul de diversificare economică al zonei este mai
accentuat, cu atât valoarea multiplicatorului este mai mare. Această relație confirmă faptul că,
scurgerile cauzate de importuri sunt mai mici unde diversitatea ocupațiilor este mai mare,
diversitate asociată cu populația regiunii sau cu rata de ocupare a forței de muncă.
• Multiplicatorul de venit – exprimă veniturile interne adiționale, generate de o unitate
suplimentară de cheltui eli turistice. O cheltuială primară efectuată de turist, de
exemplu, într -un hotel poate fi utilizată pentru noi investiții, pentru plata personalului,
pentru achitarea unor împrumuturi sau plata unor bunuri și serviciu. La rândul lor,
beneficiarii vor uti liza banii în alte scopuri, ciclul se reia, și astfel banii turiștilor sunt
cheltuiți de mai multe ori, repartizându -se între diferite sectoare ale economiei,
provocând de fiecare dată noi venituri.
Ratele de multiplicare a încasărilor turistice în circuit ul economic depind de viteza cu care
banii se scurg spre alte destinații, fenomen ce se poate petrece în perioada efectuării
cheltuielilor conexe. Cu cât economia unei țări este dependentă de importuri, cu atât va fi mai
rapidă scurgerea banilor spre desti nații economice externe sau spre destinați neeconomice, dar
care echivalează cu ieșirea banilor din circuitul economic. Cu alte cuvinte, incidența
economică a cheltuielilor turistice va fi mai mare cu cât țara este mai dezvoltată din punct e
vedere economi c. În practică, s -a demonstrat că efectul multiplicator înregistrat în țările slab
dezvoltate este de 3 -4 ori mai mic față de țările dezvoltate.10 Potrivit unor autori,
multiplicatorul turistic al cheltuielilor/veniturilor, exprimat ca rată de multiplicar e a
cheltuielilor inițiale, ia valori de 1 – 2,5 (Turcia – 1,96, Egipt și Jamaica – 1,23, Republica
Dominicană – 1,20, Cipru – 1,14, Hong Kong – 1,02, Bahamas – 0,79).

9 I. Istrate, Fl. Bran, A.G. Roșu – Economia turismului și a mediului înconjurător, Ed. Economică,
1996, p. 45
10 R. Minciu – Economia turismului, Ed. Uranus, București, 2001, p. 305

12
Pentru determinarea matematică a multiplicatorului turistic există diferite variante, da r cele
mai multe sunt dezvoltate pe baza principiilor keynesiene ale recirculării unei părți a
veniturilor obținute și anumite cheltuieli de consum, generând astfel noi venituri. Formula
originală a multiplicatorului veniturilor elaborată de J.M. Keynes es te următoarea:

▪ TMC = ΔC/ ΔV tendința marginală spre consum, indicator ce exprimă relația
funcțională dintre un nivel dat ala veniturilor și cheltuielilor pentru consum la acel
nivel al veniturilor;
▪ TME = ΔE/ ΔV tendința marginală spre economisire respectiv legătura dintre un nivel
dat al veniturilor și economiilor la acel nivel al veniturilor.
Pentru înțelegerea multiplicatorului, unii autori au încercat să facă niște presupuneri, cu titlu
demonstrativ, asupra proporțiilor dintr -un dolar turistic primit de către o comunitate care se
cheltuiesc sau economisesc11. Pentru a ilustra acest lucru, presupunem că avem o cheltuială
turistică într -o comunitate de 1000$, tendința marginală spre consum este de % iar cheltuiala
inițială ar putea parcurge 7 tranzacții într -un an.
Cheltuiala turistică de 1000$ a devenit pentru comunitate un venit de 2000$. Dacă tendința
marginală spre economisire ar fi 1/3, multiplicatorul ar fi 3. Tendința marginală spre
economisire este echivalentă cu o retragere de fonduri din economia locală. Astfel de retrageri
de fonduri marginale pot fi făcute în două feluri:
a) pot fi economisite (depozite la domiciliu), convertibile în devize străine, și astfel ne –
împrumutate altui che ltuitor;
b) pot fi folosite pentru cumpărare importuri.

În ambele cazuri, veniturile sunt retrase din economia locală, aceasta neputând fi stimulată.
Pentru a obține maximum de beneficii din cheltuielile turistice, trebuie introdus cât mai mult
din fondurile turistice în economia locală pentru bunuri și servicii, în loc să se economisească

11 R.M. Mchintosh, C.R. Goeldner, Tourism – principles, practices, philosophies, Fifth edition, New
York,1986, p. 271

13
sau să se cumpere cantități mari de import. Prin urma re, mijloacele bănești, cheltuite inițial de
turiști, participă la mai multe tranzacții, având ca efect amplificarea proceselor de producție
și, deci, obținerea unui venit local mult mai mare.
Schematic, efectul multiplicator al cheltuielilor turistice de 1000 dolari din exemplul de mai
sus se poate prezenta astfel(numai trei cicluri economice).

Fig. nr. 1. Efectul de multiplicare al unei cheltuieli turistice în valoare de 1000$
Sursa: J. C. Holloway, „The business of tourism”, Fifth Edition, Longman Publishing, New
York, 1998, pag. 48

14
1.4. Dezvoltarea infrastructurii și posibilităților investiționale

Necesitățile industriei turismului contribuie la crearea utilităților și facilităților de
infrastructură turistică și generală, de care se pot servi nu numai vizitatorii dar și populația
locală. Importanța economică a turismului în economia națională poate fi apreciată în legătură
cu contribuția acesteia la dezvoltarea infrastructurii [Mathieson & Wall, 1982].
Sosirile turistice într -o țară spore sc cererea efectivă pentru facilitățile de infrastructură. Statul
trebuie să încurajeze sectorul privat în vederea creării infrastructurii turistice. Este necesară o
amenajare a infrastructurii de manieră planificată pentru a evita congestia, supraaglomera rea
și distrugerea mediului înconjurător. În acest sens, rolul statului este unul crucial.
Turismul impulsionează creșterea venitului național. Atât turismul internațional, cât și cel
intern au același efect asupra venitului național [Mill, 1990]. Turiștii sunt cei care plătesc
pentru diferite tipuri de bunuri și servicii turistice în țara pe care o vizitează. În acest fel,
turismul se constituie în cerere de servicii turistice și în cea de bunuri de consum. Construcția
de structuri de cazare, sporirea urba nizării în scopuri turistice, crearea infrastructurii generale
și turistice, creșterea transporturilor și echipamentelor turistice etc. sunt exemple prin care se
observă cum transporturile turistice încurajează oportunitățile de investiții în interiorul
statului. În cazul în care turiștii plătesc pentru bunuri și servicii turistice într -o altă țară, aceste
sume de plăți sunt reflectate ca încasări turistice naționale ale acelor țări.
Conform diferitelor studii ale Organizației Mondiale a Turismului și alte studii relevante
[UNWTO, Tourism Highlights, 2018], turismul reprezintă una din industriile mondiale cu cea
mai rapidă creștere cu activități multiple și variate. Investițiile în turism reprezintă imbolduri
de bază pentru comercianți pentru a -și extinde af acerile sau pentru a lansa noi produse în acest
segment.
Dezvoltarea regională echilibrată este un factor important pentru dezvoltarea optimă și de
ansamblu a unei țări [Inskeep, 1991]. Industria turismului poate promova anumite localități
turistice dintr -o regiune a unei țări sau chiar o regiune sau mai multe în ansamblul lor.

15
1.5. Contribuția turismului la dezvoltarea societății

Aproape toate țările în curs de dezvoltare sunt prinse în cercul vicios al sărăciei cu
venituri joase pe cap de locuitor și venituri naționale scăzute. Activitățile turistice pot reduce
sărăcia prin creșterea venitului național, a locurilor de muncă, a încasărilor turistice din
valută, a dezvoltării regionale, a promovării meșteșugurilor locale etc. [Mill & M orrison,
1992].
Turismul contribuie în mare măsură la creșterea gradului de alfabetizare și educației, prin
lărgirea atitudinii mentale a populației de a interacționa cu diferiți oameni cu limbi și culturi
variate. Cursului cu orientare turistică sunt furn izate de diferite școli de management hotelier,
de alimentație publică, facultăți și departamente din colegii și universități, școli de design
vestimentar, școli cu profil economic și de artă etc.
Activitățile turistice sporesc veniturile din impozitări al e guvernelor statale [Gee et al., 1989].
Bunurile și serviciile turistice includ multe tipuri de taxe și impozite. Toate încasările turistice
sporesc activitățile turistice variate ale țărilor și aceste activități economice reprezintă o sursă
semnificativă de venituri impozabile pentru guvernele acestor țări.
Grație numeroaselor beneficii economice ale turismului și a creșterii lui potențiale, acesta
contribuie la creșterea nivelului de viață al populației prin oferirea de locuri de muncă noi și
îmbunătățit e, care la rândul lor ajută la ameliorarea calității vieții.
Turismul contribuie la îmbunătățirea sănătății și bunăstării familiilor prin adoptarea și
alinierea la standardele existente în țările avansate economic. La acesta contribuie diferite
conferințe, convenții, seminare în domeniul sănătății și schimbul de vederi ai experților
importanți.
Relația dintre impactul turismului și politicile macroeconomice este duală în sensul că un
anumit impact al turismului determină conceperea și aplicarea a numitor tipuri de politici iar
dezvoltarea unor politici modifică impactul turismului.
Cea mai importantă rațiune pentru dezvoltarea turismului constă în numeroasele beneficii
economice pe care le aduce destinațiilor. În primul rând atragerea turiștilor pr esupune o
multitudine de investiții făcute de guverne, autoritățile locale sau companiile private pentru
crearea infrastructurii turistice și a altor elemente care completează industria turistică
furnizând servicii necesare. Toate acestea, dacă sunt făcute în spiritul principiilor de

16
amenajare turistică și într -o calitate corespunzătoare, schimbă în bine aspectul destinațiilor și
îmbunătățesc condițiile de viață ale localnicilor. Cu toate acestea este greu să ne pronunțăm
din start asupra efectelor benefice ale acestor investiții. Inițial ele sunt percepute ca niște
costuri, deci eforturi ale comunităților locale sau ale altor investitori. Numai evoluția
ulterioară a turismului în zona respectivă – modul în care se va desfășura, modul în care vor fi
implicat e resursele locale și se vor împărți profiturile – ne va oferi o imagine asupra
impactului real al turismului. Acesta va aduce mai multe beneficii numai în măsura în care
guvernele și industria vor menține echilibrul între goana după cât mai mulți turiști și
necesitatea unui turism mai responsabil din punct de vedere social și cultural.12
Un alt efect economic important care trebuie maximizat prin politicile turistice este
contribuției turismului la crearea produsului intern brut. Aceasta ne oferă o imagine a
importanței turismului în raport cu celelalte sectoare ale unei economii naționale. Aportul
turismului la PIB diferă sensibil între statele lumii în funcție de nivelul acestuia și de
dezvoltarea și structura economiei țărilor respective. O țară care dep inde în mod hotărâtor de
încasările din turism va avea un procent semnificativ al acestuia în PIB. În acest caz există
pericolul dependenței de această industrie, ceea ce pune guvernul în fața unei decizii de
diversificare a structurii economiei, pentru re ducerea vulnerabilității determinată de scăderea
cererii cauzată de factori interni și externi (modificări ale preferințelor consumatorilor,
instabilitate politică, calamități naturale, fluctuații economice sau ale ratei de schimb).
Analiza factorilor care determină contribuția turismului la crearea PIB este importantă pentru
conceperea politicilor macroeconomice deoarece acționând asupra celor care pot fi modificați
se pot obține efectele macroeconomice scontate. Au fost identificați 5 factori care afectea ză
contribuția turismului la PIB: resursele existente, nivelul dezvoltării tehnologice, stabilitatea
socială și politică, atitudinile și obiceiurile, investițiile
Dintre aceștia, doar factorul atitudinal poate fi modelat mai greu în direcția dorit ă de
autoritățile publice, ceilalți pot face foarte ușor obiectul unor intervenții publice.
Așa cum turismul contribuie la crearea produsului național brut, politicile de repartiție ale
produsului național brut influențează piața internațională a turismului prin proporția care se
alocă consumului și investițiilor. Cum prioritatea reținută de guve rnele multor țări este

12 Seinic Valeriu, Impactul economic și socio -cultural al turismului, Materialele Conferinței Naționale :
Tendințe moderne de dezvoltare economică și financiară a spațiului rural, 27 aprilie 2012. Chișinău :
UASM, pag. 346 -351.

17
competitivitatea internațională, politica de repartiție are tendința de a privilegia investițiile
întreprinderilor în dauna consumului familiilor, fie ca bunuri de durată sau de servicii, în
special turistice. În concluzie, în aceste țări nu ne putem aștepta la un nou val al turismului de
masă ci la o limitare cantitativă a cererii.
Turismul participă și la formarea veniturilor bugetului statului prin contribuții directe și
indirecte. Contribuțiile directe sunt generate prin impozitel e asupra salariilor lucrătorilor din
turism și prin impozitarea profiturilor obținute în turism și prin taxe directe aplicate turiștilor.
Contribuțiile indirecte provin din taxele și impozitele aplicate bunurilor și serviciilor furnizate
turiștilor. World Travel and Tourism Council apreciază că taxele directe și indirecte aplicate
asupra turismului au atins cifra de 800 miliarde dolari în 1998 și se estimează că această cifră
se va dubla în 2012.
Tot în categoria efectelor pozitive ale turismului mai pot fi încadrate:
▪ pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale
▪ asigurarea unei circulații bănești echilibrate
▪ o cale de valorificarea superioară a tuturor categoriilor de resurse
▪ mijloc de diversificare a structurii economiei
▪ contribuția la crearea valor ii adăugate
În lucrarea „Animația și animatorul în turism,” profesorul Gabriela Stănciulescu identifică
printre aspecte economice pozitive generate de calitatea animației turistice la o destinație:
• sursă suplimentară de venit atât pentru muncitori cât și p entru alți prestatori (unități de
alimentație, de agrement)
• un element complementar de atracție turistică, necesar pentru a
atrage clientela cea mai exigentă și care poate deveni un avantaj comparativ
suplimentar în crearea unei imagini de marcă
• oportunitate în vederea creării de locuri de muncă suplimentare (animatori sportivi,
culturali).

18
1.6. Impactul social al turismului

Pe lângă consecințele economice, turismul are și o profundă semnificație socio -umană.
El acționează, prin natura sa, atât asupra turiștilor în mod direct, cât și asupra populației din
zonele vizitate. De asemenea, efectele turismului se răsfrâng și asupra calității mediului, a
utilizării timpului liber și nu în ultimul rând asupra legăturilor dintre națiuni. Turismul este,
dincolo de toate, un element care favorizează comunicarea, schimbul de idei, de informații,
stimulând lărgirea orizontului cultural cu e fect asupra formării intelectuale.
Una dintre cele mai importante funcții ale turismului constă în rolul său reconfortant,
în calitatea sa de a contribui la regenerarea capacității de muncă a populației, atât prin formele
de odihnă, cât și prin formele de tratamente balena -medicale. Totodată, turismul reprezintă un
mijloc de educație, de ridicare a nivelului de instruire, de cultură și civilizație a oamenilor.
Așadar, turismul contribuie nu doar la satisfacerea nevoilor materiale, ci și la satisfacerea
nevoilor spirituale ale oamenilor. „Orice pas al unei călătorii devine o aventură a cunoașterii;
la fiecare pas mori și învingi de bucurie, ineditul te face să renaști, natura te reînalță pe soclul
fiecărei zile, martor la propriul miracol” . Răspunzând unor cerințe de ordin social, turismul
se afirmă și ca un important mijloc de utilizare a timpului liber.
Dacă privim activitatea turistică ca pe una de producție, cu intrări și ieșiri, se observă
că aceasta presupune exploatarea unei game variate de resurse, cele naturale având un rol
fundamental. în consecință, turismul exercită influenta asupra mediului și componentelor sale.
Tot în plan socio -economic, dar și politic, trebuie amintit rolul deosebit de important al
turismului în intensificarea și diversifica rea legăturilor între națiuni pe plan mondial. într –
adevăr, alături de comerțul propriu -zis, turismul internațional tinde să devină una din formele
principale de legătură dintre oameni situați pe continente diferite.13
Turismul, presupunând efectuarea de voiaje în afara zonei de reședință, afectează
indivizii și familiile care călătoresc, inducând schimbări de comportament. Putem vorbi de un
impact social deosebit pe care experiențele de călătorie le au asupra turiștilor și asupra
societății gazdă. Vizitatorii unei comunități sau ai unei zone stabilesc relații sociale în cadrul
acesteia care diferă în mare măsură de afiliațiile existente între membrii populației indigene.
Relațiile turist -gazdă pot fi identificate și eval uate în vederea conceperii unor metode prin

13 Economia Turismului, Lect. univ. drd. Carmen Boghean, Suport de curs pentru disciplina de
specialitate la specializarea Economia comerțului , turismului si serviciilor .

19
care, în urma acestor contacte sociale să fie create avantaje semnificative de ambele părți.14

a. Efecte asupra individului
O persoană care călătorește, în mod particular către o destinație străină, descoperă un
mediu nefamiliar, nu doar din punct de vedere geografic ci și personal, social și cultural. De
aceea, turistul trebuie să facă față unor probleme pentru care ar trebui găsite soluții, astfel
încât excursia să fie plăcută.
Turiștii trebuie să ș tie să -și administreze banii și timpul în situații mult diferite de cele de
acasă. Ei vor stabili relații sociale diverse într -un mediu cultural nou. Unii turiști doresc o
pătrundere mai adâncă în modul de viață local pentru a -și îmbogăți experiența. Alții preferă
un contact mai selectiv, aranjat de către agenția de turism. Astfel există programe de tur
turistic realizate pentru subiecte și experiențe culturale, precum participarea la festivaluri de
arte și meșteșuguri, realizarea de studii antropologice et c.15 Indiferent de gradul de implicare
în mediul local, este indicat ca turistul ce vizitează o țară străină să obțină în prealabil
informații utile cu privire la zona de destinație turistică. Experiențele de călătorie au un efect
profund asupra turistului , deoarece acestea sunt adesea printre cele mai importante amintiri
din viața sa.
b. Efecte asupra familiei
Pe măsură ce o familie se mărește și copii se maturizează, excursiile în familie sunt
lucrurile cele mai dorite în fiecare an. Emoțiile pregătirilor și anticipărilor, experiența de
călătorie propriu -zisă sunt ocazii memorabile în viața unei familii. Călătoriile cu un grad mare
de aventură sunt de obicei cele mai memorabile. Voiajele în familie pot de asemenea avea un
rol educativ. Cu cât are un scop mai precis și mai educativ, cu atât o excursie este mai
benefică. Important în acest sens este rolul turismului cultural. Studiul de dinainte de excursie
și consultarea unor agenți de turism conduc la maximizarea beneficiilor călătoriei. Luarea
deciziei cu pri vire la soluția optimă implică selectarea variantelor propuse de toți membrii
familiei. Având în vedere diversitatea motivațiilor, a preferințelor dar și a posibilităților

14 Alexandru NEDELEA, Oana Marilena DOLIPSCHI, Impactul social al turismului, Analele
Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava Seria Filosofie și Discipline socio -umane, 2005, ISSN
1222 -5584.
15 Butler R.W., The Social Implications of Tourist Developments, „Annals of Tourism Research”,
1990

20
financiare, ajungerea la consens și adoptarea unei hotărâri poate să nu fie un proce s prea
simplu. 16
De asemenea, în timpul voiajului, pe traseul spre destinația turistică, pot apare anumite situații
speciale, neprevăzute care necesită o soluționare adecvată. Modul de rezolvare a acestor
probleme poate viza întreaga familie, decizia putâ nd fi luată de „conducătorul de grup” care
va lua în considerare opiniile tuturor membrilor. Aceste evenimente ce pot avea loc de -a
lungul călătoriei pot fi considerate ca niște „examene” ale unității familiei.
Odată ajunși la destinația turistică, în cadr ul familiei poate avea loc o armonizare a intereselor
membrilor acesteia sau o adâncire a diferențelor în stabilirea programului de petrecere a
timpului (în cazul în care acesta nu este stabilit de către organizator). Unul dintre factorii care
determină mo tivația turistică este de natură familială și constă în nevoia regăsirii vieții de
familie. Impactul social al turismului afectată de activitatea cotidiană. Într -adevăr, călătoriile
turistice realizate în familie conduc la dobândirea unor experiențe și a u nor amintiri comune
care îi pot apropia pe membrii acesteia.
c. Efectele asupra societății
Turismul are o influență în aprecierea și înțelegerea problemelor naționale de către alte
popoare. Fluxurile turistice internaționale permit dezvoltarea relațiilor inte rumane, oferind
oportunități de a cunoaște oamenii reali și viața lor. Astfel se ajunge la promovarea înțelegerii
între țări și popoare, la dispersarea prejudecăților dintre oameni. Politicile guvernelor statelor
progresiste încurajează turismul, în mod sp ecial pe cel intern, ca un mijloc de a -i face pe
cetățenii țării să se întâlnească, să se cunoască și să aprecieze împreună țara lor.
Prezența turiștilor străini într -o țară afectează modelele de viață ale poporului indigen. Modul
în care vizitatorii se comportă precum și relațiile lor personale cu localnicii țării receptoare au
adesea un efect profund asupra modului de viață și atitudinii populației gazdă. Factorii care
contribuie la producerea acestor efecte sunt diferențele de cultură, n ivel de civilizație,
standard economic. La rândul lor turiștii sunt influențați de diferențele culturale.
d. Turismul și delictele
Din nefericire, turiștii constituie deseori ținte ușoare pentru infractori, deoarece nu cunosc
zonele periculoase sau situațiile locale în care ar putea fi vulnerabili în fața delictelor sau

16 Lanquar R., Le tourisme social et associatif, Presses Universitaires de France, Paris, 1995

21
violențelor unor agresori. De asemenea, turiștii sunt ușor de identificat și de obicei nu sunt
pregătiți pentru a face față sau evita un atac. Uneori atracțiile turistice, cum sunt parcurile și
plajele, sunt situate la distanță de hoteluri. Plimbările turiștilor îi pot duce pe aceștia în zone
periculoase pentru securitatea lor. Ca urmare, ei trebuie să fie avertizați cu privire la
pericolele potențiale.
Delictele asupra turiștilor generează o im agine negativă asupra zonelor vizitate. De aceea
firmele de turism au tendința de a evita destinațiile cu reputație nefavorabilă, știute ca loc de
agresiune asupra turiștilor. În consecință, indiferent de cât de mult efort se va depune pentru a
face public itate atracțiilor turistice ale zonei, se va ajunge la scăderea popularității regiunii și
în cele din urmă la falimentul societăților comerciale de turism autohtone.17 Deși industria
turistică nu poate fi considerată responsabilă pentru apariția delictelor , trebuie să fim
conștienți de faptul că turiștii constituie o țintă potențială pentru delincvenți. Protecția
turiștilor față de agresori este esențială pentru supraviețuirea/continuitatea și dezvoltarea
acestei industrii.
e. Sentimente și resentimente
În orice societate, atât gazdele cât și oaspeții turiști pot învăța unii de la alții.
Contractele sociale și vizitele pentru observarea directă a vieții și culturii locale contribuie
benefic la formarea culturii proprii, la distrugerea prejudecăților și stere otipurilor. Când un
turist ajunge să cunoască și să înțeleagă oamenii personal, să devină conștient de problemele
și speranțele lor, acesta devine mult mai sensibil la universalitatea omenirii.
Resentimentele populației locale față de turiști pot fi genera te de diferențele de nivel de trai,
modele de comportament, înfățișare și efecte economice. Astfel, de exemplu, populația locală
ar putea detesta vizitatorii care practică, să zicem, un turism de vânătoare pentru că aceștia
„vin să împuște căprioarele noas tre” sau „să prindă peștele nostru”. Cererea de bunuri de către
turiști poate duce la tendințe de creștere a prețurilor, ceea ce va conduce la nemulțumiri.
O altă formă de resentimente poate rezulta dintr -un sentiment de inferioritate resimțit în
rândul po pulației indigene din cauza contrastelor dintre nivelul veniturilor acesteia și cel al
turiștilor. Localnicii angajați în servicii ale industriei ce se ocupă de turiști ar putea fi mai bine
plătiți și astfel pot apărea disensiuni în relațiile cu ceilalți c etățeni. Pot apărea și situații ca

17 Michaud J.L., Tourisme: chance pour l'economie, risque pour les societes, P.U.F., Paris, 1995

22
aceasta: în timp ce turistul îi poate da unui copil bacșiș în valoare de un dolar pentru căratul
bagajelor, tatăl acestuia s -ar putea să lucreze ca muncitor într -o fermă pentru un dolar pe zi.

Efectele sociale negative asupra țării receptoare au fost identificate după cum urmează:
1. Apariția unor activități indezirabile, cum sunt jocurile de noroc, prostituția,
alcoolismul și alte excese
2. așa numitul „efect de demonstrație” al populației locale, care dorește acelaș i lux și
bunuri din import ca acelea pe care le folosesc turiștii;
3. tensiunea rasială, în mod special acolo unde există diferențe rasiale evidente între
turiști și gazdele lor;
4. dezvoltarea unei atitudini servile din partea angajaților din domeniul turismulu i;
5. orientarea artelor și meșteșugurilor spre producerea de suveniruri deseori kitch -uri
pentru comerțul turistic;
Multe, dacă nu chiar toate aceste efecte negative, pot fi eliminate printr -o planificare
inteligentă și prin metode manageriale adecvate. Poli ticile turistice, învățământul, programele
de relații publice pot contribui la evitarea producerii efectelor sociale negative.
f. Schimbarea modelelor turistice
Oamenii se schimbă, atitudinile grupurilor se schimbă și populațiile se schimbă.
Cererea turistică se schimbă și ea. Pentru unele țări crește interesul turistic, pentru altele
scade. Evenimentele mondiale tind să concentreze atenția publică pe anumite țări sau regiuni
ale lumii.Ca exemple se pot cita: creșterea interesului pentru Japonia după cel de -al doilea
război mondial, apoi pentru vizitarea zonei Caraibelor, Israelului, Spaniei, Marocului și
Africii de Est. În prezent, de mare interes sunt călătoriile în China. Există un vechi proverb
care circulă printre promotorii din domeniul turismului „masele urmează (clasele) modelele”.
Paginile de publicitate turistică ce fac referire la persoane importante ce vizitează o anumită
zonă produc inevitabil o creștere a interesului pentru acea zonă și deci creșterea cererii pentru
călătorii în aceste zone astfel mediatizate. Dezvoltarea telecomunicațiilor, în mod special a
televiziunii, a lărgit domeniul de interes al oamenilor pentru alte ținuturi și popoare.
Posibilitatea de a vedea și de a auzi constituie un puternic impact asupra minții
telespectatorului și in cită dorința acestuia de a vizita și cunoaște în mod direct realitățile din
alte țări.

23
g. Modele de călătorie legate de vârstă, domiciliu, venit și clasă socială
Odată cu vârsta, turistul poate deveni mai pasiv. Prezența copiilor mici tinde să reducă
numărul excursiilor întreprinse, în timp ce cuplurile fără copii sunt printre turiștii cei mai
frecvenți. Odată cu creșterea vârstei copiilor, familiile își sporesc numărul activităților
turistice, iar familiile având copii cu vârste cuprinse între 15 și 17 ani, au o activitate turistică
mai bogată decât cele cu copii mai mici. Pe măsură ce copiii cresc și pleacă de acasă, cuplul
își redobândește interesul pentru a călători. De asemenea la această vârstă cuplurile dispun de
un venit mai mare și astfel sunt capabil e din punct de vedere financiar să -și permită mai multe
voiaje. Persoanele ce trăiesc în centre urbane sunt mai înclinate să călătorească decât cele din
zonele rurale. Venitul și clasa socială au o influență importantă asupra turismului. Persoanele
cu veni turi ridicate și cele din clasele sociale înalte călătoresc foarte mult. Populația cu
venituri scăzute are acces limitat la practicarea turismului. Creșterea nivelului veniturilor
atrage după sine o scădere a ponderii sumelor alocate pentru acoperirea nevo ilor vitale, în
timp ce disponibilitățile pentru consumul liber devin tot mai mari.
h. Modele de călătorie în grup
Cluburile de turism sunt grupuri de persoane, care având un interes comun s -au asociat
în organizații turistice pentru a -și promova interesele. De exemplu, unele grupuri cumpără un
avion și apoi organizează programe turistice pentru membrii lor. Altele fac parte din cluburi
internaționale precum Club Mediteranee, care posedă proprietăți în stațiuni în mai multe țări
și furnizează produse turistice la prețuri reduse.18
Mulți tur -operatori se ocupă de satisfacerea dorințelor de a călători ale unor persoane ce au
interese comune și care fac parte din grupuri religioase, profesionale sau de muncă. Agenții de
turism concep și elaborează programe turistice speciale pentru aceste grupuri și apoi le
promovează în cadrul acestora la niște prețuri rezonabile. Liniile aeriene oferă tarife speciale
pentru grupuri (de obicei mai mari de 15 persoane). Conducătorului de grup i se oferă un bilet
gratuit. Unele firme oferă cu titlu stimulativ, de recompensă, programe de tur turistic
familiilor acelor angajați ce au succes în realizarea unor obiective (ce țin de obicei de
atingerea unui anumit volum al vânzărilor). Tour -operatorii oferă și produse turistice
specializate pe o anumită temă, organizată în mod expres pentru cei ce sunt interesați de
agricultură, arheologie, arhitectură, artă, castele, etnografie, festivaluri, pescuit, vânat,

18 Tinard Y., Le tourisme, Press es Universitaires de France, Paris, 1995

24
grădinărit, giuvaeruri și minerale, muzică, golf, istorie, literatură, natu ră, operă, artă
fotografică, safari, schi, studii sociale, sport, teatru, vin etc.
i. Turismul social
Deși există o definiție unanim acceptată, există studii numeroase pe această temă.
Astfel dr. W. Hunziker la congresul al II -lea al Turismului Social ce avut loc la Viena și
Salzburg în 1959 a propus următoarea definiție: „turismul social este forma de turism
practicată de grupurile cu un venit redus și care este posibil și accesibil prin oferirea de
servicii complet separate”. O altă definiție este oferită de Andre Poplimont care consideră că
„turismul social este tipul de turism practicat de acele persoane care nu ar face față tarifelor
turistice fără intervenții sociale, adică fără asistența unei asociații de care respectivele
persoane aparțin”.19
Din aceste definiții și dintr -o serie de rapoarte ale Congreselor internaționale pe tema
turismului social, se evidențiază câteva elemente definitorii, precum ideea de „mijloace
financiare limitate”, subvenționarea turismului social de către stat, de către autorităț ile locale,
sindicate, cluburi sau alte asociații de care aparține acea persoană. Turismul social organizat,
dacă este condus eficient, poate rezolva o serie întreagă de probleme legate de: finanțarea
turismului prin subvenții, lipsa de informații și exper iență turistică a muncitorilor, dificultăți
de transport și cazare. În modul acesta turismul va deveni accesibil unor părți mai largi de
populație. Ca exemple de turism social pot fi citate centrele de vacanță precum Leysin în
Elveția, campingurile, cazarea în cămine pentru tineri sau la particulari, taberele de caravane.
Campingul prezintă avantajul de a fi una din cele mai ieftine modalități de a -ți petrece vacanța
și de a face posibilă o mai mare mobilitate.
j. Turismul internațional
Cererea turistică internațională provine în mare măsură din țările cu un standard înalt
de dezvoltare, cu rate înalte de creștere economică și cu sisteme sociale caracterizate printr -o
inegalitate a veniturilor și o populație urbană numeroasă. Datorită schimb ărilor sociale și
economice profunde și persistente din societatea vestică modernă, cererea de a călători va fi
bazată mai puțin pe scopuri de relaxare, familiaritate, dependență și ordine și din ce în ce mai
mult pe noutate, neconvențional, lipsă de cerem onie, autonomie, independență de voință și
mișcare.

19 McIntosh R.W., Tourism – principles, practices, philosophies, USA, 1986

25
1.7. Efecte negative ale dezvoltării turismului

Toate aceste beneficii ale turismului însă sunt mai mult consecința unor politici
adecvate și mai puțin elemente care pot genera anumite tipuri de politici. Dez voltarea
turismului aduce cu ea și o multitudine de efecte negative care pot fi contracarate prin
intermediul unor politici bine fundamentate și corect implementate.
Deși aspectele legate de forța de muncă fac parte din categoria efectelor pozitive asupra
economiei există însă și numeroase dezavantaje care afectează personalul angajat în turism:
a) nivelul de calificare este considerat relativ modest iar numărul cadrelor cu pregătire
superioară este redus;
b) nivelul salariilor este inferior mediei pe economie; O rganizația Mondială a Muncii
raportează că lucrătorii din turism câștigă în medie cu 20% mai puțin decât cei din alte
sectoare economice; atracția exercitată se explică prin avantajele monetare neincluse
în salariu sau prin unele avantaje legate de petrece rea vacanțelor;
c) nesiguranța locurilor de muncă determinată de caracterul sezonier al activității
turistice
d) caracterul inegal al perioadelor de activitate (week -end față de restul săptămânii în
hotel, prima parte a zilei față de seara în restaurant, etc.);
e) insecuritatea globală sau recesiunea economică ce afectează în primul rând turismul
(vezi consecințele atacurilor teroriste din septembrie 2001);
f) în țările în dezvoltare localnicii ocupă slujbele prost plătite, cu puține oportunități de
calificare; unele nu satisfac nici standardele internaționale privitoare la condițiile de
muncă; între 13 și 19 milioane de copii sub 18 ani lucrează acum în turism iar circa 2
milioane sunt atrași în industria turismului sexual din Asia de sud-est și America
Latină, unde riscă expunerea la Sida și alte boli cu transmitere sexuală;
g) distragerea unor persoane de la ocupațiile tradiționale.
În aceste condiții, politicile macroeconomice, fie că pornesc din inițiativa autorităților
guvernamentale , a celor locale, a companiilor transnaționale sau a instituțiilor internaționale
trebuie să se ocupe de îmbunătățirea statutului personalului din turism pentru a potența
capacitatea acestuia de a fi un instrument util de luptă contra șomajului. Aceasta se poate
realiza fie prin programe care acționează direct asupra forței de muncă fie prin măsuri care
corectează anumite condiții nefavorabile. În prima categorie ar intra programe de ridicare a
nivelului de calificare și de perfecționare profesională care a r permite un nivel mai bun de

26
salarizare. Prin instrumentul de reglementare se pot impune standarde corespunzătoare pentru
condițiile de muncă și se poate interzice exploatarea muncii copiilor sau utilizarea lor în
industria turismului sexual.
De asemenea se impune colaborarea sectorului privat cu cel public iar în cadrul acestuia
colaborarea între mai multe tipuri de instituții: de turism, ocrotirea sănătății, învățământ, etc.
Planificarea unor investiții pentru crearea unor oferte alternative în stațiunil e specializate în
anumite forme de turism, în vederea prelungirii sezonului sau chiar a eliminării caracterului
sezonier ar avea efecte benefice asupra personalului din turism. La fel și eșalonarea vacanțelor
sau a concediilor de odihnă ale turiștilor pote nțiali pe tot parcursul anului.
Impactul pe care turismul îl are asupra culturii și vieții sociale a comunităților gazdă
reprezintă astăzi un aspect foarte dezbătut de cercetători și academicieni, considerându -se că
aspectele negative sunt de lungă durată iar eradicarea lor se poate întinde pe mai multe
generații. Dacă este relativ simplu de măsurat impactul economic al turismului, în schimb,
felul în care mase largi de turiști afectează populația gazdă este foarte greu de cuantificat
deoarece efectele apar treptat, sunt invizibile și complexe. Sunt afectate în special țările în
dezvoltare, dintre care unele și au afirmat în ultima vreme, prin intermediul turismului, o
puternic ă identitate culturală.
Din punct de vedere al politicilor macroeconomice, diminu area efectelor socio -culturale
negative presupune în primul rând o planificare riguroasă și o strategie de dezvoltare adecvată
la nivel internațional, național, regional și local.

27
Capitolul 2
Studiu de caz: analiză comparativă între țări

2.1. Clasamentul global si scorul obținut în funcție de indicele TTCI (Travel and
Tourism Competitiveness Report)

An/
Țară 2015 2017 2019
Loc Scor Loc Scor Loc Scor
Romania 66 3.78 68 3.78 56 4.0
Ungaria 41 4.14 49 4.06 48 4.2
Bulgaria 49 4.05 45 4.14 45 4.2
Tabel nr. 1.1. Sursa: The Travel and Tourism Competitiveness Report 2015, 2017, 2019 .20

Acest indice reprezintă mai degrabă un cumul de măsurători asupra factorilor care au
legătură cu atractivitatea și inițiativa de dezvoltare a unei afaceri în domeniul turismului
raportat la fiecare țară în parte și nu are ca scop principal măsurarea gradului de atractivitate
din perspectiva turistului, ca beneficiar final de produse și servicii turistice.
Așadar, în tabelul de mai sus, nr. 1.1, putem observa că România se situează pe
ultimul loc dintre țările analizate, ocupând în anul 2015 locul 66, urmând o scădere de 2
poziții în 2017 și reușind o performanță notabilă în ultimul an analizat, mai exact locul 56 la
nivel mondial, ajungând la un scor de 4.0 puncte și apropiindu -se la numai 8 poziții de
Bulgaria și 11 locuri față de Ungaria . Această urcare în clasament poate fi atribuită unei
armonizări legislative în domeniul turistic, a maturizării pieței turistice cât și a unor i nvestiții
destinate infrastructurii mari și nu numai care ușurează dezvoltarea afacerilor din turism.
Bulgaria se situează pe locul doi dintre cele 3 țări analizate în 2015, ocupând poziția
49 la nivel mondial în anul mai devreme menționat, urcând și men ținându -se pe locul 45 în
2017, respectiv 2019. Reușește să depășească Ungaria în ultimii doi ani analizați, performanță
pusă pe seama climatului economico -turistic favorabil, a creșterii încrederii investitorilor din
ramura turistică , și nu în ultimul rân d, datorită litoralului Mării Negre, care atrage mulți
turiști, având totodată un scor de peste 4 puncte în perioada analizată, aspect extrem de
favorabil .

20 Travel & Tourism Competitiveness Index 2015, 2017, 2019.

28
Dintre țările analizate, se pare că Ungaria are o involuție accentuată în ceea ce privește
locul ocupat la nivel mondial prin prisma acestui indice, scorurile obținute având un aspect
sinuos, astfel, deși scorul crește în anul 2019, dinamica este mai scăzută față de alte țări. Un
aspect pozitiv în cazu l Ungariei este acela că pe toată durata perioadei analizate reușește să
obțină peste 4 puncte, ca și în cazul Bulgariei.

2.2. Contribuția directă a turismului în PIB

An/
Țară 2017 2018 2028
Val.
procentuale Val.
absolute
(mld.
USD) Val.
procentuale Val.
absolute
(mld.
USD) Prognoză
val.
procentual Prognoză
val.
absolute
(mld. USD)
Romania 1.4% 3,024 1,464 % 3,163 1.5% 3,878
Ungaria 2.4% 3,333 2,472 % 3,433 2.5% 4,247
Bulgaria 3.1% 1,757 3,097% 1,756 3.6% 2,552
Tabel nr. 1.2. Sursa: Travel & Tourism Economic Impact 2018

Acest indicator reflectă atât în valori relative cât și absolute impactul direct al activității
turistice în economia unei țări.
Observăm că în cazul României sunt înregistrate cele mai mici valori relative, de doar
1,4 puncte procent uale în anul 2017, și de peste 1,46% în 2018. În primul an de referință, în
valori absolute, contribuția directă este de aproximativ 3,024 mld. USD, situându -se sub
valorile înregi strate de Ungaria dar peste Bulgaria, în timp ce valoarea absolută din 2018 este
de peste 3,16 mld. USD în creștere cu 4,6%. Pentru anul 2028 este prognozată o creștere
accentuată până în jurul valorii de 3,87 mld. USD, respectiv 1,5 puncte procentuale din PIB,
majorarea de la an la an fiind de aproximativ 2,1%.
Ungaria stă cel mai bine din punct de vedere al valorii absolute înregistrând în 2017
3,33 mld. USD, corespondent al valorii de 2,4 pp. din PIB. În anul 2018 contribuția directă în
mărime relativă se situează în jurul valorii de 2,472 pp. – în creștere față de anul precede nt,
însemnând aproximativ 3,43 mld. de dolari americani. Prognoza pentru 2028 este favorabilă,
cu perspective de creștere de la an la an de 2,1%.

29
În cazul Bulgariei observăm că înregistrează cea mai mare valoare relativă, peste 3 pp.
din PIB dar totodată și cea mai mică valoare absolută în toți anii analizați. Tot odată este și
singura țară, dintre cele 3 incluse în studiu, care înregistrează o scădere, de 0,1% în 201 8 față
de 2017. Totuși, pentru perioada 2018 -2028 este preconizată o creștere în jurul valorii de
3,8% de la an la an, aspect favorabil.

2.3. Contribuția totală a turismului în PIB

An/
Țară 2017 2018 2028
Val.
procentuale Val.
absolute
(mld.
USD) Val.
procentuale Val.
absolute
(mld.
USD) Prognoză
val.
procentuale Prognoză
val.
absolute
(mld. USD)
Romania 5.3% 11,186 5.4% 11.790 5.5% 14,052
Ungaria 8.0% 10,992 8.0% 11.366 7.9% 13,465
Bulgaria 11.5% 6,592 11.3% 6.598 13.3% 9,368
Tabel nr. 1.3. Sursa: Travel & Tourism Economic Impact 2018

Contribuția totală este reprezentată de contribuția directă și cea indirectă. Cea indirectă
este atribuită tuturor activităților generatoare de valoare ad ăugate conexe din sfera produselor
și serviciilor care sunt achiziționate sub o formă sau alta de către sectorul turistic formând
lanțul de aprovizionare turistic. Această așa -zisă contribuție indirectă sau efectele indirecte ale
turismului/ sectorului turistic poate avea un rol extrem de important în producția autohtonă
locală. Aceasta reprezintă peste 74% din contribuția totală a turismului la PIB în cazul
României, 70 de procente în cazul Ungariei și aproximativ 73% în cazul vecinilor noștri la
sud de Dunăre.
Se poate observa , în tabelul de mai sus, că procentul cel mai mare a contribuției totale
în economia unei țări exprimată în valori relative (din cele analizate în acest studiu) se
regăsește în cazul Bulgariei, cu o valoare de 11,5% în 2017, 11,3% în 2018 și o prognoză de
13,3% în anul 2028. Pe locul secund se situează Ungaria cu 8 procente în ambii ani analizați
și 7,9% în 2028. Pe ultimul loc ca procent din PIB se regăsește țara noastră cu numai 5,3 la
sută în 2017, urcând până la 5,4 la sută în 2018 și 5,5% prognozate pentru anul 2028. Având
de peste 2 ori procentul României, Bulgaria stă extrem de bine la acest capitol, rezultând în

30
faptul că are o economie preponderent axată pe turism, de altfel și vecinii noștri de la vest
sunt poziționați destul de b ine prin prisma acestor valori relative înregistrate.
În cazul valorilor absolute, situația stă exact invers, România situ ându-se înaintea
Ungariei și a Bulgariei, asta și deoarece PIB -ul total al țării noastre este de aproape 1,6 ori
mai mare ca cel al Un gariei și de aproximativ 3,7 ori mai mare ca cel al Bulgariei. În cazul
tuturor țărilor este prognozată o creștere a valorilor absolute pentru anul 2028.

2.4. Contribuția directă a turismului la locurile de muncă din economie

An/
Țară 2017 2018 2028
Val.
procentuale Nr.
locuri
de
muncă Val.
procentuale Nr.
locuri de
muncă Prognoză
val.
procentuale Prognoză
nr. locuri
de muncă
Romania 2.5 % 208,500 2.5% 208,500 2.6 % 213,000
Ungaria 3.5 % 157,000 3,6% 161,000 4.15 % 186,000
Bulgaria 2.9 % 90,000 2,8% 88,500 4.1 % 115,000
Tabel nr. 1.4. Sursa: Travel & Tourism Economic Impact 2018

Sectorul turistic în România este responsabil pentru crearea în cuantum de
aproximativ 208,500 de locuri de muncă, respectiv 2,5 procente din totalul angajaților din țara
noastr ă în 2017, valoare asemănătoare și pentru anul 2018. Este prognozată o creștere de doar
0,1 pp și de aproximativ 5000 de locuri de muncă nou create în România până în 2028 , în
medie 500 de noi locuri de muncă create anual .
În cazul Ungariei observăm că are cele mai mari valori relative, de 3,5% și 3,6%, fiind
anticipat a crește până la aproximativ 4,15 procente din total în 2028. Referitor la valorile
absolute, Ungaria este de așteptat ca valorile să crească constant, cu o medie de 2500 de noi
locuri de muncă în fiecare an până în 2028. În Bulgaria, în 2017 sunt aproximativ 90.000 de
locuri de muncă create direct de către sectorul turistic, reprezentând 2,9% din total. 2018
aduce o mică scădere dar per ansambl u până în 2028 contribuția directă la locurile de muncă
va fi de 4,1%, însemnând 115,000 de angajați.

31
Productivitatea per angajat la contribuția directă în PIB (val. contribuție directă în
PIB/ val. contribuție directă a locurilor de muncă din economie) es te în cazul țării noastre d e
14.503$ în 2017 și de 15.170$ în 2018 ajungând să crească până la 18.200$ în 2028. În
Ungaria valoarea pentru 2017 este de 21.229$ iar în 2018 de 21.323 pentru ca în 2028 să
ajungă la aproximativ 22.833$. Pentru Bulgaria valori le se prezintă astfel, și anume 19.522$
în 2017, 19.842$ în 2018 și este de așteptat să se situeze în jurul valorii de 22.191$ în 2028.

2.5. Contribuția totală a turismului la locurile de muncă din economie

An/
Țară 2017 2018 2028
Val.
procentuale Nr.
locuri de
muncă Val.
procentuale Nr.
locuri de
muncă Prognoză
val.
procentuale Prognoză
nr. locuri
de muncă
Romania 6.3% 529,000 6,4% 532,000 6.5% 536,000
Ungaria 7.3% 324,000 7,4% 332,500 8.0% 359,000
Bulgaria 10.7% 335,500 10,5% 329,500 13.4% 374,000
Tabel nr. 1.5. Sursa: Travel & Tourism Economic Impact 2018

În anul 2017, contribuția totală a turismului la locurile de muncă din economie a fost
de 6,3% sau 529.000 de locuri de muncă în cazul României, de 7,3 procente sau 324 de mii de
locuri de muncă în Ungaria și de 335.500 de locuri de muncă sau 10,7% din total în Bulgaria.
Observăm că Bulgaria depășește Ungaria cu peste aproximativ 10.000 de locuri de muncă,
aspect extrem de favorabil. În 2018, crește cu 0, 1 puncte procentuale sau 0,5% sau cu 3 mii de
locuri de muncă în cazul României, cu 2,7% crește în cazul Ungariei, respectiv un plus de
8.500 de locuri de muncă, iar în cazul Bulgariei este înregistrată o scădere de 0,2 pp sau 1,8%.
Până în anul 2028 este preconizată o creștere medie de 0,1% per an în cazul României, 0,8%
per an în cazul Ungariei și de aproximativ 1,3% per an pentru Bulgaria.

32
2.6. Structura turiștilor din România

Grafic nr. 1. 6.
Sursa: Turismul României Breviar statistic 2015, 2016, 2017, 2018

Numărul total de turiști din România crește constant în toți anii analizați , aspect
favorabil. Astfel, observăm o creștere de aproape 2 mil. de turiști în 2018 față de 2015.
Numărul turiștilor români crește de asemenea cu aproximativ 2,4 mil. turiști, însemnând o
medie anuală de peste 0,6 mil. turiști români. Peste 3 sferturi di n totalul turiștilor este
reprezentat de cei români. Putem spune că punctul slab al tării noastre îl reprezintă numărul
de turiști străini . Deși crește constant, rata de creștere e destul de mică, doar 139 de mii de
turiști în plus în medie pe an , ajungân d în 2018 la un maxim de aproape 2,8 mil. turiști . Din
totalul turiști lor, cei străini au o pondere în medie pe an de numai 22,38%, ceea ce reprezintă
un procent relativ mic, prin comparație cu țările analizate, și nu numai.

9.930.496 11.002.522 12.143.34612.905.131
7.690.5188.521.6989.383.26610.108.509
2.239.978 2.480.824 2.760.080 2.796.622
02.000.0004.000.0006.000.0008.000.00010.000.00012.000.00014.000.000
2015 2016 2017 2018ST R U C T U RA T U R I ȘT I LO R D I N RO M A N I A
Total turiști Turiști romani Turiști străini

33
2.7. Structura turiștilor din Ungaria

Grafic nr. 1. 7.
Sursa: https://www.ksh.hu/docs/eng/xstadat/xstadat_annual/i_oga002.html

Graficul de mai sus ne relevă faptul că toți indicatorii analizați sunt în creștere, fiind
un aspect pozitiv. Numărul total al turiștilor ajungând la o valoare maximă de peste 12,5 mil.,
înregistrând o creștere în medie de aproximativ 536.000 de turiști/ an, în orizontul de timp
2015 -2018. Comparativ cu țara noastră, numărul de turiști maghiari este mai apropiat de cel
străini car e vizitează Ungaria, aspect favorabil și extrem de pozitiv, însemnând că reușesc să
exporte mai bine și mai mult produse și servicii turistice. În privința turiștilor maghiari, este
atins maximul de peste 6,6 mil. în 2018, iar nr. celor străini înregistrea ză o valoare maximă de
aproximativ 5,95 mil. tot în 2018. În medie turiștii unguri reprezintă aproape 52,5% din total
în timp ce cei străini aproximativ 47,5% din total.
Budapesta și regiunea lacului Balaton reprezintă cele mai importante puncte turistic e
din Ungaria. Numărul vizitatorilor capitalei Ungariei a crescut cu peste 76% în 2019 față de
200921, atracții turistice precum Castelul Buda, Basilica Sf. Ștefan, promenada Dunării sau
Piața Eroilor, precum și numeroasele muzee , au contribuit la popularitatea acestei locații,
Budapesta fiind pe locul 25 în topul popularității marilor metropole din lume. Lacul Balaton
este cel mai mare lac din Europa Centrala, peste 5 milioane de înnoptări fiind înregistrate în
2016 .

21 http://abouthungary.hu/news -in-brief/budapest -ranks -25th-in-worlds -most -popular -cities/ 10.403.00011.117.000 11.884.00012.548.000
5.474.000 5.815.0006.234.0006.603.000
4.929.0005.302.000 5.650.000 5.945.000
02.000.0004.000.0006.000.0008.000.00010.000.00012.000.00014.000.000
2015 2016 2017 2018STRUCTURA TURIȘTILOR DIN UNGARIA
Total turiști Turiști maghiari Turiști străini

34
2.8. Procent ajul turiștilor străini din total exporturi

Vizitatori si Turiști străini in Romania (procentaj din total exporturi)

Figura nr. 1. 9.
Sursa: Travel & Tourism Economic Impact 2018 Romania
Acest indicator a avut un traseu relativ sinuos. De la un maxim de peste 4,5 procente
înregistrat în anul 2008 în România, a scăzut relativ constant până în 2013 la aproximativ
2,6%, urmat de o creștere în 2014 și 2015. Anul 2016 aduce din nou o scădere pentru ca în
anul 2018 să fie înregistrată o valoare de 3,5% . Prognoza pentru 2028 este una negativă, de
aproximativ 3,25%.
Vizitatori si Turiști străini in Ungaria (procentaj din total exporturi)

Figura nr. 1. 10.
Sursa: Travel & Tourism Economic Impact 2018 Hungary

35
Ungaria stă mai bine ca țara noastră la acest capitol, deși are la fel, un traseu sinuos,
valorile minime înregistrate sunt de peste 4 procente, mult peste țara noastră și având un
maxim de aproape 6% în 2016. Ca și în cazul României, prognoza pentru anul 2028 este una
în descreștere pană la o valoare de puțin peste 5 %.

Vizitatori si Turiști străini in Bulgaria (procentaj din total exporturi)

Figura nr. 1. 11.
Sursa: Travel & Tourism Economic Impact 2018 Bulgaria

Bulgaria stă foarte bine din perspectiva procentajului turiștilor străini în total
exporturi. Deși înregistrează cea mai ridicată valoare în anul 2009 de aproape 19%, urmată de
o scădere, probabil odată cu apariția crizei financiare din perioada imediat următoare, reușește
o stabilizare în jurul valorii de 12%, dublu faț ă de Ungaria și de peste 3 ori față de țara
noastră, aspect extrem de favorabil și pozitiv pentru economia Bulgariei. Prognoza pentru
anul 2028 este de creștere, ce e drept relativ mică dar e totuși mai bine decât de decât
scăderile prognozate pentru Român ia și Ungaria.

36
2.9. Procentul investițiilor în turism raportat la total investiții

2.9.1. Procentul investi țiilor în turism raportat la total investiții Romania

Figura nr. 1. 12.
Sursa: Travel & Tourism Economic Impact 2018 Romania

Observăm prin prisma acestui indicator, un procent relativ ridicat în ceea ce privește
investițiile în turism în cazul țării noastre, aspect îmbucurător deoarece indică faptul că
sectorul turistic prezintă potențial. Investitorii doresc să rămână ancorați în realitatea actuală
cu scopul de a oferi servicii mai bune la prețuri decente și pentru a -și crește competitivitatea
față de competitori. Vedem o creștere relativ constantă, de la un minim înregistrat în perioada
2009 -2011 pană la stabilizarea care a avu t loc între 2015 și 2018 în jurul valorii de 8,15%.
Este prognozată o creștere până la aproape 8,32% ceea ce reprezintă un fapt îmbucurător.

37
2.9.2. Procentul investi țiilor în turism raportat la total investiții Ungaria

Figura nr. 1.1 3.
Sursa: Travel & Tourism Economic Impact 2018 Hungary

În cazul Ungarie i, se poate observa o așezare a acestui indicator între valoare de 4% și
4,6%, cu excepția anului 2008 când a fost înregistrată o valoare de doar 2,6 procente. Acest
procent relativ constant în perioada 2009 -2018 și relativ mai redus poate indica faptul că piața
serviciilor turistice din Ungaria este una destul de matură cu produse și servicii bine
dezvoltate, care poate implica mai mult investiții de menținere a unui anumit standard deja
ridicat, de consolidare și nu neapărat unul de reconstrucție și redire cționare totală a direcției
de business în sfera turismului. Prognoza pentru anul 2028 este una în ușoară scădere până în
jurul valorii de 4,4 procente.

38
2.9.3. Procentul investi țiilor în turism raportat la total investiții Bulgaria

Figura nr. 1.1 4.
Sursa: Travel & Tourism Economic Impact 2018

Bulgaria se situează undeva între cele două țări deja analizate. Astfel observă o
tendință de crește re de la minimul din 2009 până la stabilizarea din perioada 2016 -2018 în
jurul valorii de 7,2%. Maximul atins în 2008 de peste 8 la sută e oarecum neobișnuit, datorat
probabil boom -ul economic înregistrat în perioada pre -criză. Este preconizată o creștere pâ nă
la aproximativ 8,8 procente în anul 2028. Aceste procente înregistrate sunt relativ mari, ceea
ce e bine din perspectiva turistului și implică o asumarea a Bulgariei de a rămâne un jucător
competitiv în regiune și de a atrage un număr constant de turișt i, depășind populația țării.
Țărmul bulgăresc la Marea Neagră are o lungime de 378 km, vecinii de la sud
dispunând de 209 plaje în 24 de stațiuni, cu o suprafață totală de 16 kmp. Avantajul pe care -l
prezintă coasta bulgară ar fi că, la sud de Capul Emine, locul în care Munții Balcani întâlnesc
marea, clima are profil mediteraneean , cu temperaturi medii anuale cu aproximativ 3 grade
mai mari iarna -primăvara și cu 1-2 grade mai mari vara -toamna față de litoralul românesc.
Sezonul estival poate fi astfel extins cu aproape două luni față de noi.22
Stațiunile de schi, printre care amintim Bansko, Borovets și Pamporovo (cele mai
mari) contribuie semnificativ la turismul bulgar. De -a lungul anilor au fost investite sume
semnificative care au permis creșterea calității serviciilor la costuri acceptabile pentru
vizitatori. Numărul vizitatorilor a crescut în sezonul 2017/2018 cu peste 15% în Bansko față
de perioada anterioară, Pamporovo cu 8% iar Borovets cu 10 procente, aspect favorabil.23

22 https://www.lumeasatului.ro/articole -revista/turism/5698 -litoralul -romanesc -vs-litoralul -bulgaresc.html
23 https://sofiaglobe.com/2018/04/15/bulgarias -three -major -winter-ski-resorts -report -successful -2017 -18-season/

39
2.11. Turism de agrement versus cel în interes de serviciu

Grafic nr. 1.1 5.
Sursa: Travel & Tourism Economic Impact 2018

În țara noastră structura turiștilor se prezintă astfel:
• aproximativ 38% din total este reprezentat de turismul în interes de serviciu ,
• 62% reprezintă turismul de agrement în anul 2017.

Ungaria pe de altă parte este caracterizată de un procentaj foarte mare al turismului de
agrement, de peste 90 de procente, în timp ce turismul în interes de serviciu are o pondere
extrem de mică de numai 8,8%.
În Bulgaria observăm de asemenea o pondere relativ mare al turismului de agrement
de peste 73 la sută, în timp turismul în interes de serviciu de puțin peste 26%.
Putem afirma că România e oarecum țara cea mai echilibrată din perspectiva acestui
indicator analizat.

0,0%10,0%20,0%30,0%40,0%50,0%60,0%70,0%80,0%90,0%100,0%
Romania Ungaria BulgariaContribuția turismului la PIB, agrement versus
interes de serviciu 2017
Turism de agrement Turism în interes de serviciu

40
2.12. Cheltuieli turiști străini versus autohtoni

Grafic nr. 1.1 6.
Sursa: Travel & Tourism Economic Impact 2018

România stă destul de prost în ceea ce privește sumele cheltuite de turiștii străini în
2017 comparativ cu celelalte țări analizate. Astfel doar puțin peste 41 de procente din totalul
sumelor cheltuite de turiști sunt realizate de către cei străini. Coroborat cu numărul mic de
turiști străini care vizi tează țara noastră, putem afirma că punctul forte al României este
turismul domestic și nicidecum cel străin, un aspect negativ dpdv. economic, deoarece se
presupune că de cele mai multe ori, străinii au un buget mai mare alocat vacanțelor și
sejururilor d eci implicit sunt dispuși să cheltuie mai mulți bani.
Spre comparație, Ungaria și Bulgaria stau mult mai bine la acest capitol decât țara
noastră, sumele cheltuite de străini fiind extrem de mari, de peste 73% în cazul Ungariei și de
nu mai puțin de 86% în cazul Bulgariei, aspect extrem de favorabil din punct de vedere
economic și nu numai. Putem afirma de asemenea că țara noastră nu este încă îndeajuns de
atractivă și competitivă pe piața serviciilor turistice din regiune, ne mai vorbind și de nivelu l
european sau chiar cel mondial.

0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%60,00%70,00%80,00%90,00%
Romania Ungaria BulgariaContribuția turismului la PIB, cheltuieli turisti straini versus
autohtoni (%) 2017
Sume cheltuite de turisti străini (în %) Sume cheltuite de turiști autohtoni (în %)

41
Concluzii

Actualmente turismul reprezintă una din cele mai dinamice activități economice care
produce schimbări socio -economice în lumea întreagă și care devine din ce în ce mai
importantă. Turismul ia în considerație și este susceptibil la diversele circumstanțe prezente
pe plan mondial, prin diversificarea economiei, îmbunătățirea indicatorilor de dezvoltare
umană, reducerea problemelor legate de industrializare și poluarea excesivă a orașelor,
reducerea șomajului, creș terea schimburilor culturale, protecția mediului înconjurător și, nu în
ultimul rând, dezvoltarea durabilă a economiilor locale și a țărilor în general.
Sectorul turistic este probabil unul sector al serviciilor care oferă oportunități de comerț
de servici i la scară calitativă și cantitativă pentru toate națiunile lumii, indiferent de nivelul lor
de dezvoltare. Totuși, turismul reprezintă și un sector în care există în mod distinctiv o
distribuție inechitabilă a beneficiilor economice și sociale, care ameni nță durabilitatea socială,
economică și ambientală a turismului în unele țări în curs de dezvoltare.
Pentru multe țări în curs de dezvoltare turismul este unul din pilonii fundamentali ai
procesului lor de dezvoltare, deoarece acesta reprezintă una din activitățile dominante ale
acestor economii, în timp ce pentru alte economii, în special pentru țările insulare și unele
economii mici, turismul reprezintă practic unica sursa de valută și forță de muncă, și de aceea
constituie platforma pentru dezvoltarea economică a acestora. Iată de ce impacturile social,
economic și ambiental sunt intrinsec și strâns legate între ele și de importanță vitală pentru
economiile multor țări ale lumii, iar orice reverberații între ele se lasă definitiv percepute.24
În rândul specialiștilor și a profesioniștilor din industria turismului există părerea
unanim acceptată că cea mai bună cale de a rezolva efectele negative ale impactului socio –
cultural este dezvoltarea parteneriatului între sectorul public și privat pentru conceperea unor
politici integrate pe termen lung, care să constituie baza pentru elaborarea planurilor și a
strategiilor de dezvoltare și organizare a turismului. În plus se impune co laborarea cu
comunitățile locale în procesul de fundamentare a politicilor turistice, pentru ca acestea să -și

24 Faina Ivan, Livandovschi Roman, Melnic Igor, Turcov Ana, Impactul turismului asupra
comunităților locale, Culegere de articole selective ale Conferinței Științifice Internaționale
„Competitivitatea și Ino varea în Economia Cunoașterii ”, Vol. 2, 28 -29 septembrie 2018, pag. 233 -237.

42
poată reprezenta interesele și să obțină beneficii de pe urma turismului în loc de a suporta
doar costurile acestuia și efectele negative.25
Produ sul turistic este rezultatul activității desfășurate de diverși agenți economici,
turismul acționând ca un stimulator al sistemului economic global. Dezvoltarea turismului
angrenează astfel, o multitudine de componente cu efecte de stimulare și antrenare, atât a
producției industriei turistice, cât și a altor ramuri de activitate din cadrul economiei, care
participă direct sau indirect la procesul creșterii economice.26
România se situează pe ultimul loc dintre țările analizate în funcție de indicele TTCI,
ocupând în anul 2015 locul 66, urmând o scădere de 2 poziții în 2017 și reușind o performanță
notabilă în ultimul an analizat, mai exact locul 56 la nivel mondial, ajungând la un scor de 4.0
puncte și apropiindu -se la numai 8 poziții de Bulgaria și 11 locuri față de Ungaria.
Observăm că în cazul României sunt înregistrate cele mai mici valori relative aferente
contribuției directe în PIB a turismului, de doar 1,4 puncte procentuale în anul 2017, și de
peste 1,46% în 2018. Ungaria stă cel mai bine din punct de vedere al valorii absolute
înregistrând în 2017 3,33 mld. USD, corespondent al valorii de 2,4 pp. din PIB. În cazul
Bulgariei observăm că înregistrează cea mai mare valoare relativă, p este 3 pp. din PIB dar
totodată și cea mai mică valoare absolută în toți anii analizați.
Sectorul turistic în Români a este responsabil pentru crearea în cuantum de aproximativ
208,500 de locuri de muncă, respectiv 2,5 procente din totalul angajaților din ț ara noastră în
2017, valoare asemănătoare și pentru anul 2018. În cazul Ungariei observăm că are cele mai
mari valori relative, de 3,5% și 3,6%, fiind anticipat a crește până la aproximativ 4,15
procente din total în 2028. Referitor la valorile absolute, U ngaria este de așteptat ca valorile să
crească constant, cu o medie de 2500 de noi locuri de muncă în fiecare an până în 2028. În
Bulgaria, în 2017 sunt aproximativ 90.000 de locuri de muncă create direct de către sectorul
turistic, reprezentând 2,9% din t otal.
Numărul total de turiști din România crește constant în toți anii analizați, aspect
favorabil. Peste 3 sferturi din totalul turiștilor este reprezentat de cei români. Putem spune că
punctul slab al tării noastre îl reprezintă numărul de turiști străi ni. Numărul de turiști maghiari
este mai apropiat de cel străini care vizitează Ungaria, aspect favorabil și extrem de pozitiv,

25 Seinic Valeriu, Impactul economic și socio -cultural al turismului, Materialele Conferinței Naționale :
Tendințe moderne de dezvoltare economică și financiară a spațiului rural, 27 aprilie 2012. Chișinău :
UASM, pag. 346 -351.
26 Dumitru NICOLETA, Contribuția turismului în procesul creșterii economice, Journal of tourism no
3, 2007, pag. 41 -47.

43
însemnând că reușesc să exporte mai bine și mai mult produse și servicii turistice.
România stă destul de prost în ceea ce prive ște sumele cheltuite de turiștii străini în
2017 comparativ cu celelalte țări analizate. Astfel doar puțin peste 41 de procente din totalul
sumelor cheltuite de turiști sunt realizate de către cei străini. Spre comparație, Ungaria și
Bulgaria stau mult mai bine la acest capitol decât țara noastră, sumele cheltuite de străini fiind
extrem de mari, de peste 73% în cazul Ungariei și de nu mai puțin de 86% în cazul Bulgariei,
aspect extrem de favorabil din punct de vedere economic și nu numai. Putem afirma de
asemenea că țara noastră nu este încă îndeajuns de atractivă și competitivă pe piața serviciilor
turistice din regiune, ne mai vorbind și de nivelul european sau chiar cel mondial.
Referitor la investițiile în turism raportate la total investiții, un procent relativ ridicat în
ceea ce privește investițiile în turism în cazul țării noastre, aspect îmbucurător deoarece indică
faptul că sectorul turistic prezintă potențial. Investitorii doresc să rămână ancorați în realitatea
actuală cu sco pul de a oferi servicii mai bune la prețuri decente și pentru a -și crește
competitivitatea față de competitori.
În cazul Ungariei, se poate observa o așezare a acestui indicator între valoare de 4% și
4,6%, cu excepția anului 2008 când a fost înregistrată o valoare de doar 2,6 procente. Acest
procent relativ constant în perioada 2009 -2018 și relativ mai redus poate indica faptul că piața
serviciilor turistice din Ungaria este una destul de matură cu produse și servicii bine
dezvoltate, care poate implica ma i mult investiții de menținere a unui anumit standard deja
ridicat, de consolidare și nu neapărat unul de reconstrucție și redirecționare totală a direcției
de business în sfera turismului.
Bulgaria se situează undeva între cele două țări deja analizate. A stfel observă o tendință
de creștere de la minimul din 2009 până la stabilizarea din perioada 2016 -2018 în jurul valorii
de 7,2%. Maximul atins în 2008 de peste 8 la sută e oarecum neobișnuit, datorat probabil
boom -ul economic înregistrat în perioada pre -criză
În țara noastră structura turiștilor se prezintă astfel:
• aproximativ 38% din total este reprezentat de turismul în interes de serviciu,
• 62% reprezintă turismul de agrement în anul 2017.
Ungaria pe de altă parte este caracterizată de un procentaj foarte mare al turismului de
agrement, de peste 90 de procente, în timp ce turismul în interes de serviciu are o pondere
extrem de mică de numai 8,8%. În Bulgaria observăm de asemenea o pondere relativ mare al
turismului de agrement de peste 73 la sută, în timp turismul în interes de serviciu de puțin
peste 26%. Putem afirma că România e oarecum țara cea mai echilibrată din perspectiva
acestui indicator analizat.

44
BIBLIOGRAFIE
1. Faina Ivan, Livandovschi Roman, Melnic Igor, Turcov Ana, Impactul turismului
asupra comunităților locale, Culegere de articole selective ale Conferinței Științifice
Internaționale „Competitivitatea și Inovarea în Economia Cunoașterii ”, Vol. 2, 28 -29
septembrie 2018, pag. 233 -237.
2. Dumitru NICOLETA, Contribuția turismului în procesul creșterii economice, Journal
of tourism no 3, 2007, pag. 41 -47.
3. Seinic Valeriu, Impactul economic și socio -cultural al turismului, Materialele
Conferinței Naționale : Tendin țe moderne de dezvoltare economică și financiară a
spațiului rural, 27 aprilie 2012. Chișinău : UASM, pag. 346 -351.
4. Economia Turismului, Lect. univ. drd. Carmen Boghean, Suport de curs pentru
disciplina de specialitate la specializarea Economia comerțului , turismului si
serviciilor .
5. Pascariu, G.C. and Ibănescu, B.C. Determinants and Implications of the Tourism
Multiplier Effect in EU Economies. Towards a Core -Periphery Pattern? Amfiteatru
Economic, 20 (Special no. 12), pp. 982 -997. 2018.
6. Decuseară Răzvan. Ha nciuc Nina, Iordache Carmen Maria, Efectul Multiplicator Al
Turismului, Analele Universității din Oradea, 2005, ISSN – 1582 – 5450.
7. I. Istrate, Fl. Bran, A.G. Roșu – Economia turismului și a mediului înconjurător, Ed.
Economică, 1996, p. 45.
8. R. Minciu – Economia turismului, Ed. Uranus, București, 2001, p. 305.
9. R.M. Mchintosh, C.R. Goeldner, Tourism – principles, practices, philosophies, Fifth
edition, New York,1986, p. 271.
10. J. C. Holloway, „The business of tourism”, Fifth Edition, Longman Publishing, New
York, 1998, pag. 48.
11. Alexandru NEDELEA, Oana Marilena DOLIPSCHI, Impactul social al turismului,
Analele Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava Seria Filosofie și Discipline
socio -umane, 2005, ISSN 1222 -5584.
12. Butler R.W., The Social Implications of Tourist Developments, „Annals of Tourism
Research”, 1990.
13. Lanquar R., Le tourisme social et associatif, Presses Universitaires de France, Paris,
1995.

45
14. Michaud J.L., Tourisme: chance pour l'economie, risque pour les societes, P.U.F.,
Paris, 1995.
15. Tinard Y., Le tourisme, Presses Universitaires de France, Paris, 1995.
16. McIntosh R.W., Tourism – principles, practices, philosophies, USA, 1986.
17. Travel & Tourism Competitiveness Index 2015, disponibil la
http://www3.weforum.org/docs/TT15/WEF_Global_Travel&Tourism_Report_2015.pdf ,
accesat la data de 05.01.2020.
18. Travel & Tourism Competitiveness Index 2017 , disponibil la
http://www3.weforum.org/docs/WEF_TTCR_2017_web_0401.pdf , accesat la data de
05.01.2020.
19. Travel & Tourism Competitiveness Index 2019.
http://www3.weforum.org/docs/WEF _TTCR_2019.pdf , accesat la data de 05.01.2020
20. Travel & Tourism Economic Impact 2018, Romania, Bulgaria, Hungary. Disponibile
la https://wttc.org/en -gb/Research/Insights accesat la data de 10.01.2020.
21. Travel & Tourism Economic Impact 2018, https://wttc.org/en -gb/Research/Insights
accesat la data 10.01.2020.
22. Turismul României breviar statistic 2015, disponibil la
https://insse.ro/cms/files/publicatii/Breviar%20turism/turismul%20romaniei_2015.pdf
accesat la data de 15.12.2019.
23. Turismul României breviar statistic 201 6, disponibil la
https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/turismul_romaniei_2016.pdf ,
accesat la data de 15.12.2019.
24. Turismul României brevi ar statistic 2017 , disponibil la
https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/turismul_romaniei_2017.pdf
accesat la data de 15.12. 2019.
25. Turis mul României breviar statistic 2018 , disponibil la
https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/turismul_romaniei_2018_brevi ar
_statistic.pdf accesat la data de 15.12. 2019 .
26. https://www.ksh.hu/docs/eng/xstadat/xstadat_annual/i_oga002.html accesat la data de
10.01.2020.
27. https://www.lumeasatului.ro/articole -revista/turism/5698 -litoralul -romanesc -vs-
litoralul -bulgaresc.html accesat la data de 30.03.2020.
28. https://sofiaglobe.com/2018/04/15/bu lgarias -three -major -winter -ski-resorts -report –
successful -2017 -18-season/ accesat la data de 30.03.2020.

46
DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE A
LUCRĂRII DE FINALIZARE A STUDIILOR

Titlul lucrării _____________________________________________________
_______________ _________________________________________________
________________________________________________________________
Autorul lucrării _____________________________________________

Lucrarea de finalizare a studiilor este elaborată în vederea susținerii exame nului de
finalizare a studiilor organizat de către Facultatea de Protecția Mediului din cadrul
Universității din Oradea, sesiunea iulie 20 20 a anului universitar 201 9/ 2020.
Prin prezenta, subsemnatul (nume, prenume, CNP)__________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________,
declar pe proprie răspundere că această lucrare a fost scrisă de către mine, fără nici un ajutor
neaut orizat și că nici o parte a lucrării nu conține aplicații sau studii de caz publicate de alți
autori.
Declar, de asemenea, că în lucrare nu există idei, tabele, grafice, hărți sau alte surse
folosite fără respectarea legii române și a convențiilor interna ționale privind drepturile de
autor.

Oradea,
Data Semnătur a