Impactul Turismului Cultural In Iasi,românia

Lucrare de Licența

Impactul turismului cultural in Iași,România

Student:Prepeliță Svetlana

Chișinău,2016

Capitolul I. Considerații generale.

Turismul cultural. Concepții .Definiții.

Importanța turismului cultural in structura turismului național.

Potențialul turistic al României. Caracteristici ,clasificari,categorii.

Diferențierea de unități după potențialul turistic pe teritoriul României.

Capitolul II. Stadiul actual de valoficare al turismului istoric și cultural în orașul Iași,România.

2.1 Resursele turistice istorice și culturale din Iași.

2.2 Infrastructura turistica din Iași.

2.3 Circulația turistica și căile de acces din Iași.

Capitolul III.Strategii de valorificare și promovare din Iași.

4.1 Politici de dezvoltare și promovare a turismului cultural din Iași.

4.2 Elaborarea pachetului promotional in turismul cultural a Iașiului.

Concluzii

Bibliografie

Мумумуимум у умлмтул олтиломуи уло лову иаодуыьасцд мцдли мщдцта цмидцитмщдцфтждсщзцыт щзомлцт у мдовтцзт м дцтацоьазцж апьллдц ыладщыц адцдатц ацлт ацжат лацлтацдлт а цадл ацд ацыодацдалцдта цадоацдоа ацдлацзоадаоц ацдщлоацзжоазжцта цдщаотдцатцзта ажцтлазцжатзцжтазжцта ацдаоцзжоаат ат а алвлвула алавлвлм втаввоьа алалала лалаоьа влвдлдв алвоьвулув алвлвуду алваовову вулвалалоа вовоаоьавдлу влвулв талвлвла вовов вулувлудщву влваовлув лвлвдща лоавомсдв сды ьо ывды дюы ыаа уы ва ав аргогв вр вр увр ур ур ур ур ур у р ур у о у ру у ру о у о у ру р ируеррн ур р уро у еру р ру ур ур у ур ур у р р трщдоьз лжтзжт тзжзжт ждзтзжтжзд лт ждтзжтзж ьжз тзжтзжтзжт жтзжтдддд д д д д д д д д д д д д д д дд д д д ьджьж ьд дьд ь д д д д д жь щдтзжт лшт жлт жлт зжлт лт зжт жзщдьо жь жьж ьж жл у умлмтул олтиломуи уло лову иаодуыьасцд мцдли мщдцта цмидцитмщдцфтждсщзцыт щзомлцт у мдовтцзт м дцтацоьазцж апьллдц ыладщыц адцдатц ацлт ацжат лацлтацдлт а цадл ацд ацыодацдалцдта цадоацдоа ацдлацзоадаоц ацдщлоацзжоазжцта цдщаотдцатцзта ажцтлазцжатзцжтазжцта ацдаоцзжоаат ат а алвлвула алавлвлм втаввоьа алалала лалаоьа влвдлдв алвоьвулув алвлвуду алваовову вулвалалоа вовоаоьавдлу влвулв талвлвла вовов вулувлудщву влваовлув лвлвдща лоавомсдв сды ьо ывды дюы ыаа уы ва ав аргогв вр вр увр ур ур ур ур ур у р ур у о у ру у ру о у о у ру р ируеррн ур р уро у еру р ру ур ур у ур ур у р р трщдоьз лжтзжт тзжзжт ждзтзжтжзд лт ждтзжтзж ьжз тзжтзжтзжт жтзжтдддд д д д д д д д д д д д д д д дд д д д ьджьж ьд дьд ь д д д д д жь щдтзжт лшт жлт жлт зжлт

Turismul cultural. Concepții .Definiții.у умлмтул олтиломуи уло лову иаодуыьасцд мцдли мщдцта цмидцитмщдцфтждсщзцыт мдовтцзт м

Turismul reprezintă un conglomerat de sisteme legate de călătorii și turiști ,scopul său primordial fiind descoperirea a unor lucruri noi,prin deplasări în afara locului de reședința ,pe cel puțin 24 de ore.Turismul desigur crește mult impactul economic al țării vizitate,astfel încât banii produși in țara de origine,sunt cheltuiți in străinatate.

Activitatea turistică se înregistrează in fenomenele ce s-au impus în mod divers pe plan mondial,dezvoltarea sa extraordinară constituind una dintre părțile caracteristice ale secolululi XX-lea ,cu precădere în a doua jumătate.

Ca mijloc de utilizare într-un mod plăcut și în condiții de comoditate a timpului liber,turismul a devenit astăzi o activitate social-culturală și economică de o mare importanță,în mai multe cazuri fiind un factor primordial în balanța de plăți/capitolul venituri a țărilor date.Spre exemplu,în țări ca Spania,San Marino,Franța,Austria,Italia,Danemarca,turismul este una dintre cele mai importante ramuri economice,dacă se are în vedere și ponderea încasărilor din turism în raport cu exportul.Astfel,turismul oferă locuri de muncă în mai multe domenii,și anume a organizării,transportului,cazării,și a multor altor forme de servire a turiștilor.

În concepția actuală a Organizației Mondiale a Turismului(O:M:T)”Turismul cuprinde activitațile unei persoane care călătorește în afara mediului său obișnuit,pentru o perioadă scurtă ,specificată de timp și al cărei scop este altul decât exercitarea unei activități remunerate la locul vizitat”.Turismul este o activitate umană complexă ce presupune o deplasare temporară de persoane.Turismul necesită o mulțime de operațiuni comerciale ,tehnice,și intelectuale,menite sa valorifice cât mai eficient,timpul liber al populației,cât și potențialul turistic dintr-un spațiu geografic dat. Cinținutul termenului de turism a evoluat de-a lungul timpului ,căci în evoluția istorică a societății umane,dar mai ales in a doua jumatate a secolului XX-lea,turismul a crescut continuu,jucând un rol important în istoria civilizațiilor.

Turismul,în înțelesul și cu conținutul actual,constituie o noutate sau o invenție a secolului XX—lea. Cercetătorii sugerează că turismul de masă a apărut în Anglia ,în timpul revoluției industriale,o dată cu dezvoltarea transporturilor și creșterea veniturilor clasei de mijloc.Aceste două elemente au contribuit la dezvoltarea turismului intern.Dezvoltarea tranporturilor aeriene comerciale după al doilea război mondial și ,îndeosebi ,a aviației cu reacție(dupa 1950) au marcat creșterea rapidă a călătoriilor internaționale.Turismul internațional a devenit o atracție pentru persoane din tot mai multe țări,pe măsura ce lumea a ințeles că aceasta generează nu numai noi locuri de muncă , dar și venituri importante în valută.

Deși cercetările asupra călătoriilor și turismului au căutat un consens în definirea cât mai exactă a fenomenului,având in vedere complexitatea conținutului și a modului de abordare,înca nu se poate vorbi de o definiție exhaustivă.Un exemplu în acest sens poate fi clasificarea călătorilor care participă la deplasări internaționale în vederea evaluării statistice.

Realitatea este că turismul a apărut și s-a dezvoltat cu rapiditate,ca o nouă și foarte importantă ramură economică. Tot mai mulți specialiști (americani,în special) considera turismul ca o industrie –industria turismului , complexă și greu de definit. Turismul este ,de asemenea ,considerat intrat în sfera serviciilor .Cele mai multe studii,îl definesc ca un fenomen social,pentru că pune in mișcare un număr foarte mare de persoane.

Turismulсculturalсabordeazaчcultura unei regiuni, în special valorile ei artistice. Turismul cultural include turismul în regiunile urbane, în special orase mari, istorice si obiective culturale (muzee si teatre). Poate uneori include turismul în zonele rurale ; este cazul festivalelor în aer liber, casele memoriale ale unor scriitori sau artisti celebri, peisaje la care s-a facut trimitere în literatura. Specialistii sunt de parere ca persoanele care practica turismul cultural cheltuiesc în medie mai mult decât turistii "standard".

În literatura internațională dedicată turismului, acești termeni sunt definiți cu înțelesuri diferite, dar încă nu se poate spune că există o definiție universal acceptată. Astfel turismul este definit ca o călătorie de plăcere, activitate ce procură călătorii și servicii pentru turiști, iar turistul este persoana care călătorește de plăcere. Turismul, în înțelesul actual de activitate complexă (precum am mai spus) reprezintă un sistem de relații între mai multe componente ale unei structuri dinamice. Turismul, fără îndoială, a dat naștere unei mari diversități de înțelesuri interpretări. Numeroasele definiții date turismului se datoresc pe de o parte faptului că un singur termen încearcă să definească o multitudine de concepte și pe de altă parte, pentru că este domeniul de studiu al mai multor discipline științifice ca geografia, economia, comertul și marketingul, sociologia, antropologia, istoria, psihologia.лтдщртщшртщшрщдшртллтл тлт

Diferențele între conceptele acestor discipline induc inevitabil anumite contraste și generează varii definiții. Geografii studiază motivația turistică, calitatea ariei de destinație de a atrage turiști, materializată in medii naturale și valori cultural-istorice capabile să satisfacă dorința de recreere și cunoaștere. Sociologii și antropologii studiază inclinația omului sau a grupurilor de oameni spre cunoașterea reciprocă, dar și a altor obiceiuri, tradiții, moduri de viață. Economiștii sunt preocupați de contribuția turismului la dezvoltarea economică a unei arii de destinație (localități, regiuni, țăh) și in acest scop, studiază cererea și oferta, piața locurilor de muncă, schimburile valutare, balanța de plăți etc.шртшршоршршршщощощощощо

Literatura dedicată turismului definește pe lângă noțiunea de turist, pe cele de excursionist, vizitator, călător . Un vizitator pe o perioadă de mai putin de 24 de ore este considerat excursionist sau „vizitator national sau internațional" (conform definiției recomandată de O.M.T.). Pentru a se putea compara datele internaționale, O.M.T. recomandă 7 perioade de timp de absență de la domiciliu (de la sub 2 ore la peste 12 ore) și 6 clase de distanțe (de la sub 20 km la peste 150 km). Se utilizează tot mai mult termenul de „turiști de o zi",Dar ce face un excursionist dacă nu turism? De aceea, trebuie separate două sensuri ale cuvântului turist: sensul statistic (cel puțin o noapte petrecută într-un spațiu de cazare specific) și sensul funcțional (..persoanele care se deplasează temporar, pe termen scurt, în locuri de destinație diferite de cele în care trăiesc și lucrează", conform definiției Societății Britanice de Turism, 1990). Aceasta nu delimitează nici timpul nici spațiul, în afara timpului și locului de rezidență principal și de muncă. Definiția nu include motivele călătoriei și permite introducerea turismului de afaceri.

ДImportanța turismului cultural în structura turismului național.

Potențialul turistic cultural este o sumă a unor condiții obiective, naturale sau sociale, dar și subiective, ce țin de motivații și necesități aflate într-o continuă dinamică. Turismul modern a avut initial ca destinatie principală, coastele insorite ale Italiei sau sudului Frantei, fiind promovat, în primul rând, de către englezi. Acesta nu este un fapt intâmplător. Atractia exercitată de zonele menționate, nu ar fi existat în absenta unor posibilităti care le favorizează și le disting de locul de origine al celor implicati în noua formă de mobilitate. Suma acestor posibilităti (vestigii antice sau medievale, climat blând, proximitate) fomează, așadar, potentialul turistic de care dispune această clasică zonă turistică. Se poate conchide că potențialul turistic cuprinde totalitatea posibilităților pe care mediul natural și cel social le poate pune la dispoziția activităților turistice, indiferent că sunt sau nu folosite în aceste scopuri.

Există, prin urmare, o diferentă "între potențialul turistic amenajat, potențialui turistic utilizat și potențialul turistic amenajabil, care variază de la stat la stat,de la o regiune la alta in functie de anumite conditii obiective, naturale sau social-economice.

Potentialul turistic se îmbogățește permament cu noi surse de atracție, generate fie de evolutia tehnicii sau civilizației, fie, mai rar, de schimbările spectaculoase ce pot interveni în mediul natural. Pot fi mentionate în acest sens, parcurile de distractii de tip Disneyland sau centrele culturale, precum Beaubourg la Paris, ori evenimentele cu o importantă deosebită (turnee ale unor personalităti, festivaluri, congrese). Curiozitatea Indeamnă tot mai mulți oameni să ia contact „pe viu" cu înălțimile înzăpezite ale Himalayei sau cu craterele unor vulcani în plină activitate.

Valorizarea acestui potențial îmbracă forme diferite în functie de specificul și posibilitătile fiecărui stat. Astfel potențialul balnear al coastelor Africii de Vest sau al unor insule din Oceanul Indian este net superior celui al zonelor din jurul Mediteranei, însă apartenența la „Lumea a Treia" nu permite valorificarea acestuia, nici măcar la un nivel de concurentă sezonieră. Dimpotrivă, insuficiența sau deficiențele potențialului pot fi ameliorate atunci când există suficiente resurse financiare. Marile regiuni turistice europene și nord-americane tind tot mai mult spre o polispecializare care le asigură o valorizare superioară a potențialului, devenit astfel doar un pretext.

Turismul cultural în structura turismului national constituie rezultatul gândirii și activităților multiple ale oamenilor de-a lungul mileniilor. Sunt concentrate îndeosebi în spațiul așezărilor, dar există și disparat în afara acestora. in această grupă se includ circa 29.435 de monumente de natură arheologică (9585), arhitectonică (17708), for public și funerare etc.

În turismul cultural, elementele derivate din spiritualitatea umană în diferitele ei forme de expresie au constituit totdeauna ținta curiozitătii omului, în aceeași măsură ca și spectacolul naturii. Acestea formează potentialul cultural, extrem de bogat și diversificat, mizând adesea, ca și potentialul natural, pe spectaculos. Cel mai important pentru turism rămâne elementul arhitectural care completează, de multe ori, peisaje unice (piramidele egiptene, templele maya, Taj Mahalul sau mănăstirile din nordul Moldovei). Acest element prezintă interes fie atunci când se localizează autonom, ca în cazurile deja citate, fie integrate în peisajul urban contemporan al marilor orașe. Se disting, în acest sens, orașele-muzeu (citta d'arte) din Italia și Spania, care atrag o masă imensă de turiști raportat la populatia rezidentă (Florenta, Veneția, Perugia, Granada, Toledo etc.). Nu rareori, elementul arhitectural este obiectul pelerinajelor, tot mai integrate activității turistice. Nume de Iocuri ca Roma, Santiago de Compostela, Lourdes, Ierusalim, Mecca, sau Benares sunt asociate frecvent consumului turistic. imbogătit permanent cu noi constructii, potențialul arhitectural rămâne o componentă de bază a turismului contemporan, chiar în absenta unor traditii culturale. Este cazul Americii de Nord sau Australiei, unde edificii ca Statuia Libertătii, Casa Albă, Golden Gate, Empire State Building sau Opera din Sidney au devenit adevărate embleme turistice.

Legat de elementul arhitectural, este cel cultural propriu-zis și cel artistic, ale căror valori se adăpostesc în muzee, colectii și galerii de artă, case memoriale. În acest caz, primează patrimoniul cultural-artistic și numai rareori cel arhitectural. Palatul Pitti din Florenta sau Musee d'Orsay din Paris impresionează mai putin prin arhitectura sobră, excelând prin bogatele colectii de pictură, renascentistă în primul caz, modernă în celălalt, fără a fi cazuri singulare. Incluse obligatoriu în circuitele turistice, aceste obiective atrag un număr impresionant de turiști, mai ales, dacă e vorba de constructii celebre legate de etape importante ale civilizației precum cele din valea Nilului, Acropola Atenei sau Forul român. În același cadru, se înscriu și numeroasele festivaiuri cultural-artistice, cele mai multe cu ritmicitate anuală, găzduite de regulă în centre cu traditie turistică, organizate în functie de frecvența vizitatorilor în plin sezon sau în extrasezon (Cannes și Venetia pentru film, San Remo sau Mamaia pentru muzică ușoară, de exemplu).

Potențialul turistic al României. Caracteristici ,clasificari,categorii.

Obiectivul turistic este orice element natural, economic, social, cultural etc. care prezintă un interes de cunoaștere sau folosire de către o masă de oameni pentru care se Infăptuiește o activitate turistică; este un component de bază în oferta turistică. Obiectivele turistice se clasifică în două mari categorii: naturale și antropice.

Obiective turistice naturale. Reprezintă acele elemente ale cadrului fizico-geografic dintr-un loc ce au vocație pentru turism.

– Obiective turistice oferite de relief sunt numeroase și frecvent asociate; mai importante sunt:

– vârfurile principale din masivele montane sau deluroase care constituie o atractie prin fizionomie (Detunatele, Creasta Cocoșului, Istrița, Pietrele Doamnei), prin înălțime (cele 11 vârfuri carpatice românești care depășesc 2500 m), prin vederea panoramică (Vârful Omu din munții Bucegi sau Vârful Moldoveanu din Masivul Făgăraș, vf. Oușoru din sudul Muntilor Suhard)

– cheile, defileele cascadele – prin fizionomie și pitorescul aparte sunt între cele mai căutate pentru drumeție, alpinism (ex. Defileele Jiului, Oltului sau Dunării; cheile Bicazului, Ialomiței; cascadele Iadolina, Putnei, Urlătoarea, Cormaia) (tabelul nr. 1).

– formele de relief carstic pe calcare (peșteri, doline, avene, lapiezurt, poln etc.) se impun prin spectaculos și inedit, multe sunt și rezervani naturale.Cele mat reprezentative peștcri din Romănia sunt: Peștera Văntului și Meziad din Munții Pădurea Craiului, Ghetarul Scărișoara și Peștera Urșilor din Muntii Bihor, Topolnita din Podișul Mehedinti, Cloșani din Podișul Mehedinti, Polovragi, Peștera Muierii din Muntii Căpătânii. Căteva din peșterile Romăniei prezintă picturi rupestre și urme de viată materială din pleistocen cum ar fi cele de la Pescart (Deflleul Dunării), Cuciulat (Podișul Somcșan), Peștera de la Gura Dobrogei (Podișul Casimcea). Renumite prin marea densitate și varietate a formelor carstice sunt: platourile din Muntii Aninei (Iabalcea, Ravniștea, Colonovăt), Muntii Loevei (Cărbunari, Sf.Elena), Muntii Pădurea Craiului (Damiș-Zece Hotarc) unele creste sau bare calcaroase (Piatra Craiului, Vănturarita – Buila) sau masive (Hășmașul Mare).

– forme de relief carstic dezvoltate pe sare, gips brecia sării; se aseamănă cu formele de relief anterioare, se impun în peisaj în Subcarpati (Meledic pe valea Slănicului dc Buzău, Depresiunea Intre Rămnice, Ocna Mureș, Ocna Sibiu, Ocna Dej etc.)

– formele de relief vulcanic (conurile, craterele, platourile vulcanice, măgurile apartinând neckurilor etc.). La noi in tara forme de relief vulcanic bine păstrate se întâlnesc in Munții Călimani și Harghita; Etna sau Vezuviu in Italia etc.

– formele de relief create de vânt (dunele de nisip in Franta, cămpurile de nisip -ergurile sahariene, kumurile din Asia Centrală etc.). La noi In tară sunt cămpurile de dune din Delta Dunării, de la Hanu Conachi, la Carei sau din sudul Olteniei.

– formele de relief glaciare create de ghetarii pleistoceni (circurile, văile, morenele, blocurile eratice etc, din Carpati, Alpii Scandinaviei, Canada etc.). Se impune peisajul glaciar carpatin complex din muntii Rodnei, Făgăraș, Retezat, Parăng.

-formele de relief din lungul țărmurilor,îndeosebi falezele (Bretagne), plajele, insulele legate prin cordoane de nisip, deltele etc. – ex. tărmul românesc înalt cu faleză și cel cu plaje și delte).

– formele de relief rezultate in urma proceselor de meteorizare și gravitaționale (abrupturi cu blocuri prăbușite la bază, alunecări de mari proportii, coloanele și blocurile rotunjite din culmea Pricopan, homurile, hrubele și văile de sufoziune dezvoltate in loessurile dobrogene sau din lungul Prutului, Siretului, Dunării; ravenări de mari dimensiuni cum ar fi cele de la Răpa Roșie de lăngă Sebeș sau Groapa Ruginoasa din Muntii Apuseni).

– forme de relief rezidual, prezente la nivelul interfluviilor alpine- creste zîmțate, turnuri, abrupturi cu baza acoperită de grohotișuri – ex. Piatra Craiului, Creasta Făgărașului etc.â

– stânci cu forme deosebite rezultate din eroziunea diferențială și acțiunea mai multor agenți externi dezvoltate indeosebi pe conglomerate și calcare (In muntii Ciucaș, Bucegi, Ceahlău).

–vulcanii noroioși care sunt forme de relief create prin acumularea și solidifIcarea noroiului argilos scos la zi de gazele din adănc (Păclele Mari,Andreiașul din județul Buzău)

– Obiective turistice cu caracter biogeografic. Sunt numeroase, dar în România sunt într-o anumită măsură cunoscute și necontrolat valorificate pentru turism. Cele mai însemnate sunt:

– pădurile din marginea localitătilor sunt căutate mai ales pentru recreere la sfărșit de săptămână; se adaugă pentru grupuri restrânse și pentru alte activități cum ar fi vânatul și culesul fructelor de pădure; dar ele ar putea reprezenta obiective importante pentru activitățile cu elevii la unele teme geografice, biologice. Pădurile au atât functie economică (mai ales pădurile situate la marginea marilor orașe cu activitate industrială intensă) cât și funcție de recreere.

– pădurde parc se află în unele sectoare ale orașelor mari și au rezultat fle, prin amenajări speciale în pădurea initială ( alei, puncte de alimentatia, mijloace de recreere-ex. Băneasa pentru București, Vatra Dornei, Copou la Iași), fie prin plantatii, uneori cu arbori aduși din diferite locuri din tară sau străinătate (Dumbrava Sibiului); rolul recreativ este dominant.

– parcurile dendrologice sunt suprafete în limitele uner localități în care după un anumit plan au fost sădite specii de arbori, arbuști, plante perene din diferite părți ale Globului (multe cu caracter exotic), spre ele conducând alei; suprafata este parcelată iar gruparea speciilor în acestea se face după o tematică care imbină mai multe criterii știintifice (arbori și arbuști subtropicali, plante specifice mediului acvatic sau celui alpin etc.); uneori sunt și sere cu specii tropicale, decorative, recreeative. intre parcele sunt alei iar denumirile plantelor importante sunt indicate prin panouri sau tăblite (ex. Simeria, Moacșa lângă Curtici, Săvărșin, Gura Humorului, parcul din fata cetătii Suceava).Unele au și grupuri de cercetători.

– grădinile botanice sunt parcuri amenajate în conformitate cu un plan strict știintific; conțin specii de arbori, arbuști, plante de parter din diferite locuri de pe Glob, colecții de plante rare, sere; colectiv de cercetare, ierbare etc. in România cele mai importante sunt la București, Cluj-Napoca, Iași, Jibou, Galați.

– parcuri pentru recreere și odihnă – există în toate orașele numărul fiind în funcție de mărimea acestuia; gradul de dotare este diferit; cele mai mari sunt organizate în jurul unor lacuri (frecvent antropice); au spații cu amenajări speciale pentru odihnă, joaca copiilor, activități cultural-sportive etc. (ex. Herăstrău din București).

– păduri în regiunile montane, de deal și podiș care sunt străbătute pe anumite trasee turistice (ex. Bucegi pe versantul prahovean, Munții Baiu). În această grupare intră mai multe categorii cum ar păduri de interes cinegetic, păduri de tip turistic străbătute de trasee turistice, păduri cu folosintă pentru campare aflate în grade diferite de amenajare.

– păduri cu arbori seculari (Slătioara din estul muntilor Rarău; pădurea Valea Putnei din estul munților Giumalău, in M. Buzăului la Harțagu și Viforâta; in M. Călimani); frecvent sunt suprafețe mai mari în care există pâlcuri de molizi sau fagi, iar în câmpie stejari cu inălțime și diametre foarte mari și care au o vărstă care depășește 150 ani; frecvent constituie rezervații naturale (la vest de Buzău pădurile Spătaru și Crâng, la Snagov, Comana etc.).

– rezervații botanice, forestiere sunt in mai mică măsură introduse în literatura turistică și ca atare sunt frecventate doar de specialiști sau de cei care doresc să le cunoască cu un scop didactic sau ca hobby. (ex. turbăriile de la Mohoș, Tușnad, Borsec, Poiana Stampei etc.). Există însă și rezervații In care se impune un anumit component floristic, el constituind chiar un simbol pentru localitatea în moșia căruia se află. Mai mult la anumite date calendaristice în acele locuri se organizează sărbători folclorice care atrag numeroși turiști (ex. Sărbătoarea înfloririi liliacului sălbatic de la Ponoare, Sărbătoarea castanului de la Tismana; Sărbătoarea narciselor la Vad în Depresiunea Făgăraș, bujorul sălbatic de la Zaul de Câmpie)

– parcurile naționale sunt spatii delimitate în majoritatea situatiilor în regiunile muntoase. Ele constituie o regiune în care valoarea deosebită a componentelor naturale, multe din ele rarităti au impus protejarea totală fată de activităti economice (exploatări forestiere, miniere, agricole etc.); În cadrul lor sunt rezervatii știintifice în care nu se pătrunde decât cu autorizatie specială și spatii în care sunt trasee turistice și unele amenajări necesare practicării acestuia (ex. Parcul national Retezat, Parcul national Rodna etc.). Primul a fost cel din Muntii Retezat care are acest statut din 1935. Din 1979 el este în același timp și rezervatie a biosferei. După 1990 au mai primit acest statut incă 10 regiuni. In cadrul lor există areale strict ocrotite care au caracter știintific și spatii limitrofe protejate dar în care activitătile turistice sunt permise doar sub control ecologic ( ex: cele 2 areale din Muntii Retezat) (fig. 5).

– parcurile naturale constituie o categorie aparte stabilită după anul 2003. Ele sunt în număr de 6. Fiind Iocalizate atât în munti cât și în regiunile deluroase (Muntii Măcin) și chiar de câmpie (Balta Mică a suprafețe mari dar variabile de la caz la caz, în cuprinsul lor intrând și localități rurale. Acestea sunt segmente teritoriale de suprafete variabile, având drept scop păstrarea și fortificarea componentelor naturale ale spatiului geografic (vegetație, fauna, retea hidrografică etc.), în paralel cu o exploatare economică adecvată și ratională (Vasile Surd și colab., 2005).

Ca urmare in afara spatiilor ocrotite (rezervatii, specii de plante și animale rare, elemente de geologie sau de relief protejate etc.) și unde se practică un turism ecologic sunt și suprafețe (vatra satelor, terenuri cu diverse culturi) unde activitătile turistice (indeosebi cele legate de agroturism, tratamente balneare, etc) se asociază cu cele de natură economică (se exclud forrnele care conduc la diferite poluări).

În amenajarea parcurilor naturale se impun patru aspecte esentiale și anume: delimitarea teritorială a acestora; accesul; tipul și limitele diverselor categorii de activităti umane, controlul și supravegherea teritoriului aferent, respectiv administrarea acestuia . În cadrul parcurilor există drumuri speciale de acces și reguli de urmat, inclusiv "dimensionarea numerică" a vizitatorilor pe unitatea de timp și orarul de vizitare. Parcurile naturale au regulamente de functionare proprii In care sunt incluse tipurile de activități antropice permise pe teritoriul acestora (plimbare, odihnă, vănat, pescuit, limite de zgomot, regim de exploatare silvică), categoria de unelte folosite, precum și volumul diverselor categorii de bunuri exploatabile (număr de indivizi, masă lemnoasă).

– rezervații ale biosferei reprezintă regiune naturală care au căpătat un regim de protecție și folosință specială, fiind încadrate ca "situri naturale" cu valoare de patrimoniu mondial . La noi, acest regim îl are Delta Dunării impreună cu Câmpia lagunară Razelm-Sinoie și o fâșie dc pe platforma litorală; în cadrul ei există 15 rezervații naturale strict delimitate intre care sunt spații pentru turism, pescuit, mai multe sate cu activități agricole etc.

Rezervații ale biosferei (RB), parcuri naționale (P.N) și parcuri naturale (P.n) în România (după Anuarul statistic al României, cu completări)

Tabel 1. Rezervații ale biosferei , parcuri naționale și parcuri naturale în România Sursa-Mihai Elenicz-România-Potențial Turistic

– Obiective turistice legate de ape. Apele, indiferent de forma sub care există, au constituit și reprezintă mediul necesar omului și activităților sale inclusiv pentru turism. Ca urmare, în afara faptului că în vecinătatea lor sunt obiective turistice de altă natură, ele însele se pot încadra în această direcție. În acest sens sunt:

– izvoarele fie că sunt minerale, arteziene, permanente sau intermitente, fie termale și mezotermale etc., au impus amenajări balneare sau pentru turism- Vatra Dornei, Borsec, Tușnad, Băile Herculane; izvoarele carbogazoase și cu apă plată, sunt valorificate și pentru folosința apei în consumul turiștilor. Apele minerale de pe teritoriul României se pot grupa în 11 categorii (oligominerale, carbogazoase, alcaline, alcalino-feroase, feruginoase, arsenicale, clorurate sodice, iodurate, sulfuroase, sulfatate, radioactive) și reprezintă o valoroasă resursă turistică atât prin consum dar mai ales pentru asigurarea unor tratamente specifice. Alături de acestea sunt pe de-o parte izvoarele termale cu grad de mineralizare variat care au o largă căutare în tratamentele terapeutice (Felix, 1 Mai, Tinca, Băile Herculane) dar și apele termale extrase prin foraje utilizate în ștranduri (Oradea, Timișoara), sau ca mijloc balnear (Cozia, București-Foradex). Cele mai importante izvoare termale din România sunt la Moneasa (23-32°C), Geoagiu (34°C), Vața de Jos (35-38°C), Băile Herculane (62°C în cazul apelor din foraje), Băile Felix(48-69°C), în perimetrul Vadu Oii—Topalu, Țicleni, Călimănești-Căciulata, Cozia-Bivolari, (temperaturi peste 50°C), Lunca Bradului-Toplița (22,5°C), Băile Olănești(32,5°C), Mangalia (21,5°C), Băile Tușnad (21°C), Timișoara (20,2°C), Arad (21,2°C), Băile Tinca (25°C), RăbăQani(23°C) etc. (I.Pișota, 1995).

– lacurile, au valenle turistice multiple; constituie locuri de agrement, odihnă frecvent folosite la sfarsit de săptămână; sunt baze pentru pescuit, canotaj, inot etc.; la unele lacuri cu apa sarata, salmastra care dispun de namol sapropelic există amenajari pentru tratamente balneare (Lacul Sarat de la sud de Braila, Amara, Terchirghiol, cele din ocnele prabusite-Slanic etc.); alte lacuri din regiunile montane (glaciare, carstice) reprezinta obiective insemnate pe traseele turistice (Balea, Capra, Galcescu, Bucura, Zanoaga, Ighiu, Zaton) .

– râurile atat in localitatile pe care le strabat, dar si in afara lor, sunt solicitate in diverse forme de practicare a turismului (odihna, recreere, inot); la cele mari si adanci se adauga navigatia de placere si instructie. Pe raurile mari din tara (Mures, Olt, Siret) in ultimii ani au fost reinviate "expeditiile nautice" ale plutasilor de odinioară dar prin folosirea unor ambarcațiuni sportive moderne. Amenajarile hidrotehnice și hidroenergetice (pe Bistrita, Arges, Olt) au ca element de atractivitate distinct lacurile de acumulare (Dundrea, Mures, Bega, etc.) folosite si pentru canotaj, plimbari cu salupe, pescuit etc. – marea sub raportul importantei turistice trebuie privita in mai multe sensuri:

– litoralul cu peisaje puternic antropizate și unde există obiective turistice variate, izolate sau grupate; staliuni care sunt valorificate deosebit (recreere, odihnă, tratament, diferite sporturi, instructie etc.), precum Navodari, Eforie, Mangalia Nord, Costinești dar si in cele doua municipii Constanța si Mangalia; – navigatia care faciliteaza turismul local și international (Constanța, Mangalia);

– calitațile tonifiante ale apei pentru inot ,si terapie.

Obiectivele turistice de natura antropică.

Constitute rezultatul gandirii si activitatilor multiple ale oamenilor de-a lungul mileniilor. Sunt concentrate indeosebi in spațiul asezarilor, dar există si disparat in afara acestora. In aceasta grupa se includ circa 29.435 de monumente de natura arheologica (9585), arhitectonica (17708), si funerare etc,

Obiective turistice de natura istorica. In majoritate sunt urme de cultura materială și vestigii de asezări și cetati din epoci diferite. In acest sens, se pot separa, la nivelul României:

– urme de așezări și culturi din paleolitic (Țtefanesti pe Prut), neolitic (cultura Cucuteni).

– vestigii ale unor așezări dacice (Sarmisegetuza dacica, Blidaru, Lozna, Brad-Zargidava), daco-romane (Sarmisegetuza Ulpia Traiana, Apulum, Napoca sau cele din lungul Dunarii si din Dobrogea-Dierna, Drobeta, Carsium, Axiopolis, Aegysus, Noviodunum).

– ruinele unor cetăți fie medievale (la Suceava, Cetatea Neamtului, Cluj-Napoca, Sighisoara, Medias, Sibiu, Alba Iulia, Oradea, Timisoara, Deva etc.), cetăți țărănești (Prejmer, Harman in Depresiunea Brasov, Alma Vii, Saschiz, Iacobeni, Biertan, Mosna etc. in Poditul Hartibaciu), biserici intărite (in Transilvania) etc.

– locuri de batalii insemnate pentru istorie indicate prin mausolee, troile, monumente, cimitire ale eroilor (Calugareni, Podul inalt, Selimbar, Marasti, Mărasesti, Oituz, Soveja, Mateiai etc.).

Obiective turistice cu insemnatate arhitectonica și artistică.

Înglobeaza elemente ale creatiei umane rezultate de-a lungul secolelor, ele relevand atat curente artistice nationale cat și influenta unora de rang international care au fost adaptate. Se includ:

– Biserici, mănăstiri, moschee, sinagogi etc. care au fost construite refacute in secole diferite; in Transilvania si Banat se identifică, mai multe tipuri de edificii realizate in stilurile arhitectonice-romanic, gotic, renascentist, baroc etc; in toate provinciile istorice sunt biserici de lemn ortodoxe , biserici din piatra pe zidarie in stil bizantin dar transpus diferit de la o epoca la alta (mai insemnate find cel mușatin in Moldova, brâncovenesc in Tara Românească etc.), construcții in stil clasic in sec. XIX și in cea mai mare parte a sec. XX; (modern in ultimele decenii)

Exemple de edificii religioase din lemn (sec. XVII-XVIII) și în piatră (sec.XV-XVII) cu valoare de patrimoniu.

In patrimoniul cultural de interes national din România sunt inscrise 81 de biserici din lemn, 6 biserici rupestre și 197 de biserici și ansambluri manastirești.

– Edificii civile (indeosebi din sec. XVII-XX) care poarta pecetea influentelor artistice nationale a celor exterioare sau ,o imbinare a acestora; se includ palate (in marile orașe), conace, cule (Oltenia), case boierețti, castele (Transilvania, Peleș) etc. Acestea sunt construite in diferite stiluri arhitectonice (romanic, gotic și neogotic, renaștere, baroc, brâncovenesc, empire, secession, eclectic și al academismului francez, clasic și neoclasic, modern). Între ele remarcabile prin dimensiuni și valoare artistica sunt cele din orașele mari: Brașov, Sibiu, Cluj-Napoca, Oradea, Timișoara, Bucuresti Iasi, Craiova Constanța, Alba-Iulia, Hunedoara dar altele din localități mai mici,uneori sate (Curtișoara:, Glogova, Bujoreni, Cerneți etc.).

-Monumente,statui, busturi ale unor personalități, construcții și plăci comemorative. Majoritatea sunt situate in orașe sau în localitățile natale ale personalitatilor respective.

– Muzee, expoziții și case memoriale constitute o categorie largă cu profil extrem de variat (istorie, artă populară, pictură, sculptură, stiințe ale naturii, colecții inedite de obiecte etc.); se gasesc in orase (diferite ca număr și tematică) dar și in unele asezări rurale (aici au caracter de colectii dominant cu tematica istorica, artă populă, arte plastice, știintele naturii etc.) (ex. Enisala, Heresti, Topalu).

Obiective turistice cu caracter etno-folcloric. Pun in evidenta obiceiuri strabune, obiective ale creației populare, festivaluri artistice populare. Trasaturile fundamentale ale culturii populare romanesti sunt autenticitatea, originalitatea, unitatea in varietate a fenomenelor, continuitatea toate acestea impletindu-se cu ingeniozitatea si inventivitatea reflectate in creatii de civilizatie materială, in datini, obiceiuri, in creatia literară orală, in cantecul si dansul popular. Se pot separa:

-Muzee cu profit de arta și arhitectura populara. Cele mai insemnate au caracter complex incluzand case, acareturi tărănesti, stâne, instalatii tehnice care datează din secolele XVII-XVIII, tesaturi, cusături, obiecte de uz gospodăresc etc. Prin constructii si obiecte se redă specificul satului romanesc din diferite zone etnofolclorice. Renumite sunt: Muzeul Satului din Bucuresti (primul din țară, infiintat de Dimitrie Gusti in 1936), Bujoreni-Valcea, Golesti-Arges, Dumbrava Sibiului, Suceava langă cetate, Negresti-Oas, Sighetul Marmatiei, Curtisoara-Gorj.

– Constructii de lernn (case, porti, biserici) aflate in diverse sate care au devenit renumite prin acestea. În acest sens sunt portile masive cu bogate decorari si bisericile din judetele Maramures, Gorj, Harghita, Covasna, Salaj, Bihor etc.

– Ateliere de prelucrare artistica a lemnului și colectii de linguri, furculite, furci de tors, etc. realizate de creatori populari talentati din mai multe sate din judetele Valcea, Alba, Olt, Hunedoara. Bihor; se adauga piese de mobilier in judetele Bihor (Budureasa), Valcea, Arges, Maramures.

– Ceramica populara se lucrează înca in aproape 200 de centre din toată țara, dintre care o parte insemnată sunt legate de redarea artistica si tradiționale. Se impun obiectele din ceramică neagră lustruită cu pietre albe de râu la Marginea (Suceava) și Poiana Deleni (Iasi); ceramică roșie nelustruită la Săcel (Maramures), ceramică alba smăltuită la Horezu, Vladesti (Valcea), Oboga (Olt), ceramică verde de la Corund etc.

– Sarbatorile populare, targurile și nedeile legate de pastorit, de ciclurile vegetative ale diferitelor plante, târgurile-concurs ale olarilor etc. Importante sunt cele de la Novaci, Vaideeni, Huta Certeze, Prislop, Gura Teghii, Lopătari, Andreiașu, din satele din Marginimea Sibiului, din Culoarul Bran-Rucăr.

Principalele zone etnografice ale României:

Tabel2. Principalele zone etnografice ale României . Sursa-Mihai Elenicz-România-Potențial Turistic

Obiective cu caracter economic. Sunt mai putine ele reflectand un anumit stil de constructie sau mod de exploatare economică specifice unor perioade istorice. Intre cele pastrate sunt unele poduri din piatra din sec. XVI-XVII in Moldova pe raul Bârlad,podurile peste Dunare realizate de A. Saligny la Fetesti-Cernavoda, furnale vechi in Banat din sec. XVIII, calea ferata cu cremaliera de la Oravita-Anina, muzeul locomotivelor (Reșita), farul genovez de la Constanta, barajele de la Vidraru, Portile de Fier sau de pe Bistrita, Someșul Cald, Sebes, Lotru etc:, mori din piatră sau de vânt, planul înclinat de la Covasna; vechi exploatari de aur (Roșia Montana), sare (Cacica, Slanic, Targu Ocna, Turda etc.), carbune, ardezie, petrol (Sarata Monteoru) .

Alte obiective artistice sau comemorative. In aceasta grupare se includ toate festivalurile artistice (indeosebi muzicale), locurile in aer liber unde sunt concentrate rezultate ale creatiei artistice populare (sculpturi in lemn, piatra, Cimitirul Vesel de la Sapanta) sau culte (taberele de sculpturi in lemn, fier-Galati, piatra – Magura, Hobita, Galati, Babadag, Lazarea etc.), cimitire ale eroilor (1916-1918, 1941-1944, revolutiei din 1989).

Diferentierea de unități după potențialul turistic pe teritoriul României.

România deține atât elemente (obiective) care au insemnătate pentru turism cât și o multitudine de mijloace care pot facilita activitătile specifice acestui domeniu. Răspăndirca acestora in teritoriu este diferită existănd pe de-o parte aglomerări de obiective ce au conditionat și concentrări de modașități și resurse de punere în valoare a acestora, iar pe de alta spatii largi in care toate acestea sunt disipate. Mai mult in prima categorie evoluția locală,regională este variată in contextul impunerii unora spre anumite tipuri de activitați turistice (unele recunoscute pe plan național și international) in raport de altele care dispun de obiective la fel de insemnate dar putin cunoscute și unde mijloacele de valorifIcare sunt reduse.

Pentru a avea o bază intr-un program complex de organizare și dezvoltare turistică a țării și a oricărui teritoriu trebuie să se plece de la inventarierea corectă a tot ceea ce există și la diferentierea de unităti care să se poată inscrie intr-un sistem ierarhic. Componentele de ordine diferite vor avea o anumită alcătuire și functionalitate dar și legături care să asigure intercondiționarea și prin aceasta unitatea sistemului. Pentru turism importanță are stabilirea de unități taxonomice precise care pe de-o parte fiecare reflectă un anumit nivel de resursc potențiale iar pe de altă parte un minim de dotare (mijloacele) posibile la un moment dat, pentru valorificarea acestora. Dacă prima componentă poate fi privită ca relativ fixă (mai ales îe cazul elementelor specifice cadrului natural), cea de politicile economice aplicate,a doua are un caracter dinamic in sensul unei evoluții sau involuții în funcție de politicele economice aplicate.

Scara ierarhică normal,ce puțin pentru evaluarea potențialului turistic o constituie: punctul turistic, localitatea cu valențe turistice, centru turistic, axa turistică, zona turistică, regiunea turistică la care în cazul României se poate adăuga provincia turistică (criteriu subiectiv dar ca rezultat al unei anumite evoluții naturale și istorice).

• Punctele turistice sunt locuri în afara așezărilor sau în cadrul acestora în care există unul sau câteva obiective turistice grupate și legate tematic (muzeu, monumente, Baia Baciului cu Lacul Miresii și Muntele de sare) ce pot fi vizitate sau folosite pentru unele activități turistice cu durată limitată (câteva ore); unele sunt locuri de vizitare ce sunt introduse în cadrul unor circuite sau trasee turistice. Frecvent sunt bisericile și mânăstirile din sate cu hramuri renumite (la mânăstirile Dervent, Sf. Andrei, Cocoș, Cilic Dere din Dobrogea) și obiectivele naturale izolate (ex. Poiana Narciselor, monumentele de la Călugăreni, Bobâlna, Podu Înalt).

• Localitatea turistică constituie o așezare mică (sat dar și un oraș mic- Vișeul de Sus, Lupeni, Cehu Silvaniei etc.) în care există unul sau mai multe obiective turistice dar lipsesc sau sunt reduse componentele de bază ale echipamentului turistic (amenajări la un nivel accesibil unor servicii bune) care să permită desfășurarea unor activități turistice de durată. Frecvent ceea ce există este favorabil vizitelor de câteva ore și mai rar stationărilor pentru odihnă, recreere. Există locuri de campare neamenajate sau cu cazare la localnici apoi puncte de servicii pentru masă de nivel mediu și cu ofertă limitată. În cadrul localitătilor turistice s-au impus în ultimul deceniu prin dotări două subtipuri:

-Localitățile agroturistice care sunt sate cu potential economic relativ bogat cu gospodării tărănești ce pot oferi cazare în condiții bune și servicii de masă corespunzătoare cerințelor solicitanților, pentru un sejur de mai multe zile; spre acestea se îndreaptă frecvent familii de turiști și chiar grupuri organizate prin diferite societăți de turism (Agromec, ANTREC), scopul fiind odihna, relaxarea, unele tratamente balneare ce nu solicită o asistență medicală pretentioasă etc. (ex. – sate din Culoarul Rucăr-Bran precum Șirnea, Peștera, Rucăr, Podu Dâmboviței, Moeciu, din depresiunile Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Valea Putnei, Valea Sucevița, Mun(ii Apuseni).

– Localitățile turistice balneare de interes local sunt legate de unele sate sau orașe mici care au izvoare minerale, termale, nămol sapropelic, mofete a căror cunoaștere și valorificare este limitată în timp și mai ales teritorial. Dispun de amenajări reduse iar funcționalitatea este legată indeosebi de sezonul de vară (Săcel, Siriu); asistența medicală este redusă (Plopiș, Săcel, Tintea, Telega, Cacica, Ocna Dej, Cojocna etc.)

• Centrele turistice sunt acele așezări urbane și mai rar rurale (Bran) unde există o ofertă turistică care concentrează mai multe obiective turistice, au un echipament suficient (infrastructură, hotel sau motel, camping, unităti de alimentație și pentru diverse servicii, forță de muncă specializată pentru turism); importanța centrului este determinată de mai mulți factori: valoarea și numărul obiectivelor turistice (ex. la Bran castelul, muzeul etnogyafic, vechiul punct vamal, bisericuța etc.); posibilitățile de valorificare prin diverse forme de turism a potențialului din cadrul lui, din arealul limitrof sau din localitătile mai depărtate; ponderea importantă pe care activitătile turistice o au în realizările economice; calitatea componentelor echipamentului turistic și a serviciilor; gradul de polarizare al altor așezări aflate la distanțe diferite pentru activitățile turistice (cele de pe valea Moeciului).

Un loc distinct in categoria centrelor turistice îl constituie stațiunile turistice . Acestea sunt diverse tipuri de așezări precum orașe (Govora, Călimănești. Olănești, Băile Tușnad), sate mari (Vata de Jos, Tinca) sau cartiere aflate în afara acestora și uneori la distanța de mai mulți kilometri (Poiana Brașov, Păltiniș, Semenic, lzvoarele, Mogoșa) care există amenajări pentru turism dar cu un grad variat de dotare (pentru odihnă, recreere, tratament balnear, activități sportive etc.). Cea mai mare parte a veniturilor sunt obținute din activităti de turism. În functie de specificul dominant al activitătilor ele se pot grupa în stațiuni climaterice (recreere, odihnă, activităti sportive) și balneoclimaterice (precum-pănesc tratamentele medicale). in raport cu gradul de dotare și dinamica turiștilor se separă: stațiuni de rang internațional (Poiana Brașov, Predeal, Sinaia, Bușteni), național (Geoagiu, Eforie, Mangalia Nord, Călimănești, Govora), județean (Ocna Șugatag, Covasna).

Se consideră că circa 39 de stațiuni sunt de rang national și internațional (10 dominant pentru odihnă și sporturi de iarnă, 18 cu caracter balnear,11pe litoral pentru odihnă și activităti balneare) și 61 de rang regional .

• Zona turistică este un teritoriu bine delimitat ca importanță pentru turism datorită existenței unui număr însemnat de obiective, puncte și localități legate printr-o infrastructură adecvată și în care sunt unul sau mai multe centre turistice ce polarizează activitățile de acest gen. Ca urmare zonarea unui teritoriu urmărește delimitarea unor spații geografice mai mari dar nu egale, ce dispun de un potențial turistic "insemnat, au amenajări importante care pot asigura activități specifice.

Procesul de zonare turistică se sprijină pe cunoașterea realitătii din teren raportată la câteva directii-potential turistic și nivelul valorificării sale, amenajările existente (infrastructura, construcții etc.) și servicii ce pot fi asigurate, tipul și gradul de asigurare a formelor de turism și perspectivele de evolutie. Pentru infăptuirea ei sunt necesare ca operațiuni preliminare mai multe zonări pentru fiecare din aceste probleme. Compararea acestora permite delimitarea de zone turistice ce se vor defini prin coeficienți de apreciere calitativă și cantitativă.

Deci zonarea potențialului turistic constituie rezultatul unei etape preliminare zonării turistice. Ea se bazează pe inventarierea tuturor elementelor oferite de cadrul natural dar pe gândirea unor forme ale activității antropice care prezintă însemnătate pentru turism.

În literatura geografică și turistică românească există mai multe zonări ale teritoriului României (mai ales prin prisma grupărilor de obiective), corecte sau mai puțin corecte. S-au bazat fie pe delimitarea de areale turistice ia nivelul unor unități geografice sau administrative (frecvent pe județe), fie pe localizarea și concentrarea obiectivelor turistice și a fluxurilor de turiști.

Când teritoriul este extins și centrele se află dispersate în cadrul zonelor se pot delimita subzone cu vocație turistică desfășurate, în jurul fiecărui centru, legăturile dintre acestea fiind generate de elementele comune ca resurse, servicii, infrastructură, posibilitălăți de organizare de circuite turistice (exemplu Bucovina, Maramureș). Frecvent sunt separate două categorii de zone turistice-naturale și cu caracter complex care se bazează pe specificul obiectivelor turistice din cuprinsul lor.

• Regiunile turistice constituie în unele lucrări un teritoriu cu aceeași semnificatie ca a zonei iar operatia de diferentiere a lor poartă numele de regionare turistică.Cele două notiuni însă nu sunt identice dar nici nu se exclud, între ele pot fi stabilite anumite raporturi în functie de mărimea sensului acordat fiecăruia. Regiunea de obicei se referă la un teritoriu ce depășește spatiul unei zone în care potentialul turistic este format dintr-o multime de obiective în care marea majoritate au un anumit specific ce împing spre o anumită directionare a activitătilor turistice . Cele mai mici regiuni turistice includ o zonă turistică dar și unităti geografice limitrofe unde sunt obiective de interes turisticlimitrofe (Delta Dunării și câmpia Razim-Sinoe, litoralul și culoarul Carasu, București-orașul dar și spațiul larg ce poate merge de la Dunăre la Ialomița)iar cele mai extinse mai multe zone naturale și complexe (Munții Apuseni, Munții Banatului, Bucovina, curbura deluroasă montană). În cadrul regiunii sunt centre, localități și axe turistice ce impun strânse legături între ceea ce reprezintă mobilul actului turistic, masa de turiști și posibilitățile de asigurare a diverselor servicii. În regiunile turistice se includ și spații care în prezent nu fac parte din zone dar în care sunt obiective mai mult sau mai puțin grupate și cu nivel de cunoaștere redus, de unde antrenarea sporadică în activitățile turistice. În viitor, prin crearea de condiții ele pot fi valorificate la un nivel superior și ca urmare se vor atașa zonei vecine sau împreună cu altele vor forma o zonă nouă. Spre exemplu în Munții Apuseni mai întâi s-au impus zonele turistice naturale desfășurate în limitele unor masive muntoase și cele cu caracter complex desfășurate fie în depresiuni (Beiuș, Zlatna, Brad-Hălmagiu etc.), fie în culoarele de vale însemnate (Arieș). Realizarea unei infrastructuri bune cu o rețea densă de drumuri, multe de tradiție seculară, creșterea și diversificarea formelor de asigurare a serviciilor de cazare și masă și mai ales sporirea gradului de atractivitate a obiectivelor turistice datorate unei popularizări însemnate a condus la dezvoltarea relațiilor dintre componentele turistice ale zonelor, la intensificarea acțiunilor turistice în spațiile de contact, la creșterea fluxurilor de turiști care și-au lărgit tot mai mult spațiul operativ pe cuprinsul regiunii. Ca urmare în prezent se poate vorbi de realizarea unor importante forme de regiuni turistice în care tot ansamblul de obiective este cuprins în diferite forme de desfășurare a activităților turistice cu implicare atât în dezvoltarea social-economică dar și în diversificarea formelor de turism.

• Provincia turistică este un termen care 1-am folosit în România pentru cea mai mare unitate ce cuprinde regiuni, zone, centre, localități turistice disparate în care se asigură oferte și servicii turistice multiple.Specific, în condițiile diversității de potențial turistice este evoluția naturală, istorico-culturală și economică comună a acestora care îi imprimă caracteristica principală, definitorie. Infrastructura, în bună măsură direcționată de aceeași evoluție, permite realizarea de legături complexe și unitatea în sistemul turistic. Sunt bine conturate provinciile: Carpatico-Pericarpatică, Dobrogeană, a Dealurilor transilvănene, a Dealurilor și Câmpiei de Vest, a Moldovei colinare și Danubiano-getică.

Stadiul actual de valoficare al turismului istoric și cultural în orașul Iași,România.

2.1 Resursele turistice istorice și culturale din Iași.Putem folosi extrem de multe cuvinte pentu a incerca să descriem orașul Iași și pentru al putea compara cu alte orașe. O încercare ar fi să ne conducem după ghidurile turistice internaționale. O descriere perfecta care l-am găsit intr-un ghid internațional este“Iașul este capitala culturală a Moldovei și este, de departe, cel mai frumos oraș, singurul in care ai vrea să petreci o vreme. Universitatea, teatrul și filarmonica concurează cu cele din București – care era abia un targ cand Iașul a devenit scaun domnesc – și dau un aer sofisticat, intreținut și de numărul mare de studenți străini …” 

2Printre cele mai importante edificii și atracții turistice din Iași putem exemplifica

Iașiul a jucat, de asemenea, un rol decisiv în crearea unei moderne Românii. Uniunea administrativă și politică a României, a fost inițiată anume la Iași, în 1859,anume atunci când Alexandru loan Cuza, conducătorul Moldovei, a fost ales conducător în Țara Românească,și cetățenii Ieșeni au acceptat Bucureștiul drept capitala Principatelor Române, renunțând la avantajele pe care orașul lor le-a avut ca o capitală de stat. In ciuda acestui fapt, Iași a rămas un model de modernizm cultural și administrativ. Aici că putem găsi, pentru prima dată în România: Asociația Orașului euforie "(1832). un monument public (1834), Arhivele Naționale, Universitatea, Teatrul Național, Galeria Națională, Grădina Botanică, o casă memorială literară și așa mai departe. Mai multe dintre cele mai autoritare tendințe intelectuale românești, cum ar fi "Junimea", "Revista Româneasca" sau "Contemporanul", au început la Iași. Mulți dintre intelectualii români și personalități politici importante sunt, de asemenea, legate de aceste locuri. Acesta este probabil motivul pentru care Iași este, de asemenea, cunoscut sub numele de "inima culturală a României".Județul Iași este printre cele mai mari județe din România, cu peste 800.000 de locuitori (aproape 500.000 în orașul Iași, cu tot cu suburbii). Iași este și va fi un centru educațional mare (în jur de 80.000 de elevi) și el deține o rețea foarte extinsă de instituții culturale, activând și în diverse domenii: artele spectacolului (Opera Națională, Teatrului National, Orchestra Filarmonicii și "Teatrul Luceafarur pentru copii); muzee (arta, istorie,,, muzee tehnice etnologice naturale de istorie, precum și o rețea de case memoriale literare); ( ". G h Asachi" Central Biblioteca Universitară și Biblioteca publică, cu mai mult de 100 de sucursale și birouri) biblioteci si multe expoziții. Iași a devenit, de asemenea, o putere foarte importanta mass-media regională (4 posturi de televiziune, 5 operatori de cablu, 2 posturi de radio AM, 5 ziare zilnice și mai multe reviste culturale și de divertisment). cu zecile de librării, 10 a fost desemnat în 1999 și 2000, cea mai importantă piață de căți din țară (cea mai mare rată a cărților achiziționate). În ciuda predominanții Bisericii Ortodoxe mai mult de 90 % din populație este ortodox, iar mediul religios este foarte diversificat și tolerant.

Ghidul Rough Guide: Romania.

2 http://www.primaria-iasi.ro/

Un turneu în Iași poate fi experiență uimitoare și fructuoasă. Vizitarea mănăstirilor din Iași ar putea fi un bun punct de plecare, pentru a înțelege mai bine și de a iubi tradițiile, istoria, cultura, oamenii din aceste locuri și modul lor de viață .

In raport cu numărul locuințelor și a populației sale, lașiul, din vremurile cele mai vechi și până astăzi a avut un număr impunător de biserici ortodoxe, ce reprezentau si sustine-au cu putere simțul religios al poporului, singurul care a contribuit până astăzi mai mult decât orice alte imprejurări la mentinerea și continuitatea natiunii si a nationalitătii sădite aici.

Ansamblul metropolitan:

Partea centrală a orașului, străbătută axial de bulevardul Ștefan cel Mare si Sfănt (vechea Uliță Mare) cuprinde de fapt nucleul lașilor. Platoul de aur in jurul căruia s-a dezvoltat de-a lungul veacurilor intreaga așezare. intr-adevăr, zona delimitată de Palatul Culturii si Piata Unirii este mărturie vie despre nobletea si valorile orasului: de o parte bisericile. cu mireasma lor de vesnicie, de cealaltă parte palate domnesti sau boieresti, reflexe culturale venind din epoci diferite. insăși lumina soarelui răspăndeste, în după-amiezile calme, o blândete și o bucurie tainică, pe care numai la lași, pe "platoul de aur".poți să le experimentezi.

Dar orice cale pe "platoul de aur" incepe la Mitropolie, aici unde se află sufletul orasului. Ansamblul mitropolitan include astăzi biserici și palate, imbinănd roadele credintei si eleganta artelor frumoase:

Catedrala mitropolitană.

Mitropolia veche (Biserica "Sf. Gheorghe").

Palatul mitropolitan.

Cancelaria mitropolitană.

Biblioteca ecumenică "D.Stăniloae"

Carninul monahal "Sfantul Gheorghe" si Casa "Epivata",

Casa "Nicodim",

Palatul "Sturdza".

CATEDRALA MITROPOLITANĂ :

Figure Catedrala Mitropolitană din orașul Iași.Sursa –www.doxologia.ro

Sf.Parascheva

Hramuri sf. Cuv. Parascheva (14 octombne) Intâmpinarea Domnului (2 februane) Sf. Gheorghe (23 aprilie)

Adresa: Bd. Ștefan cel Mare si Sfănt 16

Actuala Catedrală mitropolitană, construcție monumentală din veacul al X1X-lea este situată intr-un perimetru plin de mărturii privind reședința mitropoliților Moldovei. "Maică a bisericilor" și "Maică a Patriei", după denumirea plină de iubire ce i-a fost dată de primii ctitori, Mitropolia de azi. are trei ,hramuri: Sfânta Cuvioasă Parascheva, Intâmpinarea Domnului, Sfântul Mucenic Gheorghe. Catedrala a fost construită pe locul unde s-au aflat temeliile a două biserici mai vechi: biserica Albă (sec. XV). biserica Stratenia (sec. XV11). Actul de naștere al edificiului este decretul domnitorului loan Sandu Sturdza (8 august 1826),însă piatra de temelie și construcția propriu-zisă se datorează răvnei și ostenelilor mitropolitului Veniamin Costachi. Lucrările au inceput in anul 1833. Arhitecții vienezi Johann și Gustav Freiwald au adoptat pentru noua biserică stilul neociasic, intâlnit și la alte biserici maiestuoase din tări europene de mare tradiție creștină (Italia. Austria. Ungaria ș.a.).

Biserica SF. GHEORGHE (Mitropolia veche)

Hramuri: Sf. Gheorghe (23 aprilie) Sf. Teodora de la Sihla (7 august)

Adresa: Bd. Stefan cel Mare si Sfant 16

Situată în incinta ansamblului mitropolitan. (vechea Mitropolie) a fost zidită intre anii 1761-1769, având drept ctitor pe mitropolitul Moldovei Gavriil Calimachi, mai intâi mitropolit al Tesalonicului, intre 1745-1760. După sfințire, biserica a devenit Mitropolia cea nouă și , timp de mai bine de un secol,a fost catedrala in care erau hirotoniti ierarhii Moldovei și în care se desfășurau marile ceremonii bisericești. Arhitectonic, sfântul locaș pe care are ca patron spiritual pe Sf . Gheorghe, protectorul Mitropoliei Moldovei, face parte din familia inaugurată de biserica

Sfintii Teodori.

Mănăstirea Sf. Trei Ierarhi

Hram: Sf. Trei lerarhi: Vasile cel Mare. Grigore de Nazianz, loan Gură de Aur (30 lanuarie)

Adresa: Bd. Ștefan cel Mare și Sfant nr. 28

Cea mai frumoasă ctitorie a lui Vasile Lupu Voievod. o adevărată simfonie a artelor in rugăciune. Construită intre anii 1637-1639, a fost sfintită de Mitropolitul Varlaam la 6 mai 1639. Arhitectonic, biserica preia traditionalul stil moldovenesc, cu impărtirea binecunoscută a spatiului interior: pridvor, pronaos.naos și altar. Ferestrele sunt impodobite cu chenare de baghete incrucișate având fiecare deasupra o cornișă lintel, iar dedesubt mici banchine Pe care sunt aplicate scuturi sculptate în piatră. Șapte contraforturi sprijină zidurile bisericii.

Ușile prin care se intră in pridvor sunt incadrate cu muluri de factură gotică. Portalul prin care se trece apoi în pronaos este decorat cu cinci muluri de factură gotică, incadrate in două rame dreptunghiulare de muluri profilate. Pe latura nordică a Pronaosului se află două nișe sepulcrale in care odihnesc osemintele familiei ctitorului, iar in alte nișe, așezate simetric in peretele sudic, au fost depuse osemintele domnitorilor Dimitrie Cantemir (1710-1711, scriitor și mare orientalist, autorul unei monumentale (Istorii a imperiului Otoman) și Alexandru loan Cuza (1859-1866,domnitorul Principatelor Române Unite), trecuti la cele veșnice departe de tară.

Mănătirea Cetățuia

Figure Mănătirea Cetățuia .Sursa-doxologia.ro

Hram: Sf. Ap. Petru. ,29 iunie

Adresa: Cetățuia nr. 1

Ctitorul Mănăstirii Cetățuia este Domnul Gheorghe Duca. Zidirea s-a inceput in anul 1669 și s-a finalizat în 1672. Inscripția în limba greacă, aflată deasupra intrării in pronaos, spune: S-a ridicat acest dumnezeiesc locaș. cu hramul sfinților vestiți și pretutindeni lăudați și inainte-mergători Apostoli Petru și Pavel de către iubitorul de Dunmezeu și strălucitul Domn Duca Voievod al intregii Moldove, spre mântuirea sufletului său, fiind patriarh al sfintei cetăți a lerusalimului Domn Domn Dositei st păstorind Prea-sfintitul Mitropolit al Moldo-Vlahiei, Domn Dosoftei, in anul de la zidirea lumii 7180, iar al intrupării 1672.

Uimit de măretia constructiei. sultanul Mehmed al IV-lea. la 10 iunie 1672, aflat in carnpania impotriva Poloniei, prevestea ruinarea iminentă a Cetătuii. insă cuvintele sale nu s-au implinit, deși de-a lungul anilor mănăstirea a avut de infruntat multiple vitregii. Pe latura sudică a incintei se află clădirea cu sala gotică "Anastasia Doamna", cu pivnite in care se păstrează vinul obtinut in Podgoria mănăstirii. . Biserica a fost inconjurată de la inceput de ziduri inalte de piatră, cu metereze și drum de strajă. turn de intrare și turnuri de colt. În incinta mănăstirii s-au mai construit chilii,baie,bucătărie.

Un loc aparte ocupă palatul rezervat găzduirii domnului, clădire fortificată. Specifică sec. al XVII-lea. Bucătăria sau, după unele opinii, baia turcească. este singura constructie de acest fel care ni s-a păstrat intr-un ansamblu mănăstiresc. Turnul clopotnită și masivitatea zidurilor dovedesc că mănăstirea a fost gândită și ca loc de refugiu și rezistență armată, in caz de nevoie, fiind cu adevărat o "cetătuie". Biserica mănăstirii, este o biserică specifică arhitecturii religioase din Moldova secolului al XVII-lea, fiind totuși. o sinteză originală a unor elemente arhi-tectonice disparate. Sub raport arhitectural. Cetătuia este o copie sobră a Trei lerarhilor. ctitoria domnului Vasile Lupu de la 1639. Pictura de la Cetățuia este o creatie artistică ,deosebită.

Mănastirea Golia

Hramuri: inăltarea Domnului (la 40 de zile după Sf. Pasti) izvorul Tămăduirii (Vineri, in Săptămăna luminată) Sf. Treime (a doua zi de Rusalii)

Adresa: str. Cuza Vodă nr. 51

Veche ctitorie a marelui logofăt loan Golia. sec. al biserica "inălțarea Domnului" a fost refăcută la alte dimensiuni de voievodul Vasile Lupu intre anii 1650-1653 si terminată de fiul său, Ștefănită Vodă. "Strălucită și bogat inzestrată" biserica apare ca o construcție monumentală care imbină, după exprimarea țarului Petru cel Mare al Rusiei, aflat aici in vizită la 1711, "trei feluri de meșteșuguri: leșesc, grecesc și moschicesc". Exteriorul trădează influenta Renașterii târzii, prin intermediul Galitiei: edificiu de tip clasic, din blocuri de piatră fătuită, străjuit de pilaștri corintici (cu capiteluri în frunză de acant) și cornișă în stil baroc sustinută de console. Acoperișul este o aglomerare de turle, turele și cupole dispuse in linie și sustinute de arcaturi etajate (kokoșniki). Cu baza octogonală, turlele prezintă inovații ornamentale, cu deco-rație munteană și motive orientale ce reflectă mai mult "o profunzime țarigrădeană".

Iași este cunoscut ca având mai mult de 120 de obiective turistice arhitecturale și istorice. De-a lungul secolelor de existență fiecare conducător al său a ridicat un palat, templu sau un alt monument, Iași ajungând oraș-muzeu. Dar acest lucru nu este un loc istoric academic ci un oraș frumos, romantic, cu străzi liniștite și parcuri pitorești.

Divertisment, excursii și atracții din Iași.

Teatrul Dramatic Opera și, Filarmonica, Conservatorul: Slaven cel mai vechi oraș din țară, Universitatea numit după AI Cuza, descoperit în 1860, și numeroase universități și instituții de cultură. Trebuie să spun că, la un moment dat orașul a fost capitală, iar acum joacă un rol important în viața politică și economică a țării, este un important centru cultural al România. Multe instituții de învățământ și de cultură s-au stabilit acolo mult mai devreme decât în ​​București. Cunoscuți în întreaga lume români scriitori, poeți și artiști au trăit și a lucrat la Iași: Mihai Eminescu, Mihai Sadoveanu, Mihai Codreanu.

Ca să vizitezi Iași-ul,ai nevoie cu siguranță de mai multe zile astfel incât să patrunzi in toate edificiile sale culturale.Câteva din cele mai importante muzee și expoziții din Iași sunt :

Palatul culturii

Muzeul Mihai Eminescu

Casa Dosoftei

Muzeul Poni Cernatescu

Muzeul Unirii

Muzeul Aurora Nafornita

Muzeul de istorie natural

Casa Pogor

Muzeul memorial Mihail Kogâlniceanu

Muzeul univesității Al.I.Cuza

Muzeul civilizației cucuteni

Muzeul Academic

Palatul culturii.

Figure Palatul culturii din orașul Iași . Sursa -http://www.laiasi.ro/despreiasi

În inima orașului Iași, se află o clădire imensă,si anume – Palatul Culturii.

Imobilul este caracterizat prin unitate de stil – este legat de faptul că palatul este relativ tânăr și nu a avut o reconstrucție semnificativă. Palatul Culturii a fost construit în stil neo-gotic, este închis în sine, pentru a forma o curte mică.

Intrarea este marcată de un turn-donjon central, cu turle ascuțite, situat chiar în centrul clădirii principale. Pe partea de sus a turnului este un ceas, în interiorul căruia există opt clopote de apel în fiecare oră. O altă trăsătură distinctivă a acesteia – o sculptură a unui vultur cu aripile întinse, simbolul neoficial al Moldovei.

Palatul Culturii este decorat cu reliefuri în stuc mici, sunt de asemenea situate în jurul perimetrului de creneluri mici în stil gotic. In exterior se află un monument pe un soclu înalt, dedicat lui Ștefan cel Mare, marele domnitor al Moldovei.

Suprafața totală a spațiilor palatului se află la aproximativ 36 mii mp. Conform proiectului inițial,în Palatul Culturii trebuia să fie 365 de camere, dar au fost construite doar 298.

Cele mai notabile obiective turistice ale palatului se află în: Sala Voievozilor, unde poti admira fresce medievale din vechile portrete adânci încadrate a regilor Moldovei și România. Autorii frescelor – Ștefan Dumitrescu și discipolii săi.

Sala in stil gotic- cameră mare, cu arcade și coloane decorate cu stuc. Decorarea principală a sălii este un mozaic care prezintă monștrii mitice – cele două capete vulturi, lei, grifoni și dragoni.

Palatul Culturii este sediul central al Complexul Național Muzeal "Moldova" Iași. Clădirea găzduiește patru muzee: Muzeul de Istorie al Republicii Moldova, Muzeul Etnografic, Muzeul de Artă și Muzeul de Știință și Tehnologie numit Ștefan Prokopiou. În aripa de nord-est a palatului este o bibliotecă mare, numit după scriitorul Gheorghe Asachi. Toate sălile și încăperile castelului sunt conectate prin pasaje și galerii magnifice, decorate cu picturi și antichități.

Casa Dosoftei

Adresa: str. Anastasie Panu 54

Această construcție din piatră cu parfum arhaic a făcut parte din incinta bisericii Sfântul Nicolae Domnesc (1492), unde a functionat pe la 1675 și reședința mitropolitană. Pe atunci intâi stătător al Bisericii moldovene era mitropolitul cărturar Dosoftei, vestitul traducător al cărtii Psalmilor in limba romănă, sub formă versificată. Aici a fost instalată tiparnița adusă de la Moscova, de sub teascurile căreia au ieșit valoroase cărti bisericești în limba romănă.

Nu se cunoaște destinatia initială a casei, insă este puțin probabil ca ea să fi slujit drept Palat mitropolitan. Crenelurile de pe fatadă, aparținând zidului de incintă inăltat de Antonie Vodă Ruset la 1677, precum și mormintele găsite de arheologi sub clădire arată că aceasta este mai nouă decăt vremea in care a trăit Dosoftei,datând probabil de la inceputul veacului XVIII.

După inceperea restaurărti bisericii Sf. Nicolae Domnesc. la 1884, preotul paroh Gavriil Ursu a amenajat in actuala casă -Dosoftei. un paraclis, aducând aici Sfânta Masă și catapeteasma altarului Sf. Ștefan (unul dintre cele trei altare ale bisericii Sf. Nicolae Domnesc). El a mutat aici și icoana Sfântului Mina Egipteanul, paraclisul primind chiar acest nume. Icoană venerată de credincioși ca făcătoare de minuni, la sfărșitul veacului al XIX.-lea era obiectul unui pelerinaj popular, fapt consemnat de Rudolf Sutu in cartea sa Iașii de odinioară.

Aici pot fi admirate, in original, manuscrise și tipărituri din secolele provenind din intreg spațiul romănesc. Pot fi văzute: Cazania mitropolitului Varlaam (1643). prima carte tipărită in Moldova în limba română, Biblia lui Șerban Cantacuzino (1688), precum și tipărite de mitropolitul Dosoftei.

Figure Casa Dosoftei din Iași . Sursa-http://www.laiasi.ro/despreiasi

Câteva din casele memoriale sunt :

Casa memorială Otilia Cazimir

Bojdeuca Ion Creangă

Casa memorială Mihail Sadoveanu

Casa memorială George Topârceanu

Casa memorială Mihai Codreanu.

Dintre Parcuri și grădini putem enumera:

Grădina Botanică

Gradina Botanica este una dintre cele mai frumoase locuri din oraș. O abundenta de floră și faună va uimi toate punctele de vedere ale vizitatorilor. Este numit oficial Gradina Botanica Anastasie Fătu, adică, Anastasia Fătu – a fost numele persoanei care a inaugurat grădina. Grădina este formată din 12 părți, fiecare dintre ele conținând o colecție originală de plante, inclusiv o colecție unică de plante, inclusiv o colecție unică de 600 de soiuri de trandafiri, cactuși și plante ornamentale, zona de lucru pentru elevii din grădină, care prezintă plante din diferite zone din România și – eșantioane flora din întreaga lume, cu diferite tipuri de climă. Grădina este administrată de Universitatea Alexandru Ioan Cuza.

Parcul Copou

Acesta a fost creat în 1834, în timpul domniei lui Mihail Sturdza. În zona de parc este situat cel mai vechi monument al țării la "Obeliscul cu lei" (1834), proiectat de sculptorul Gheorghe Asachi . Înălțimea lui este de 15 m.

parte centrală a parcului trece o alee decorată cu busturi de bronz de educatori și oameni de știință care au trăit și a lucrat în Moldova și Iași, inclusiv – (. 1850-1889 ), o statuie a lui Mihai Eminescu.În parc este Muzeul Mihai Eminescu (Muzeul Mihai Eminescu).

Bazele de agrement sunt:

Spatii verzi si Rezervatii naturale:

 1. Padurea si lacul Ciric

2. Padurea Breazu (Aleea Sadoveanu)

3. Rezervatia Paleontologica Repedea

4. Rezervatia Palinologica Ion Inculet

 Baze Nautice:

1. Baza Nautica "Dorobant"

2. Baza Nautica Nova Nautic "Ezareni"

 Stadioane 

1. Stadionul "Emil Alexandrescu" (Bd. Carol I, Dealul Copou)

2. Stadionul Tineretului (Str. Aviatiei, nr. 1)

2.2 Infrastructura turistica din Iași.

Știm bine că resursele artificiale și naturale reprezintă o componentă esențială a unei oferte turistice ,iar obiectivele cele mai importante tehnico-materiala constituie o concretizare de bază a acestei oferte.

Infrastructura,are un rol primordial de a asigura funcționarea nomală a unor sectoare importante a societăților moderne,fiind importantă și pentru industria turismului.

Infrastructura turistică în înțelegerea noastră – este un set de întreprinderi, organizații și instituții ale căror activități au ca scop satisfacerea nevoilor persoanelor implicate în reabilitare și recreere, precum și mijloacele de comunicare și facilități de transport și de cazare turistică, oferind condiții de funcționare stabile. Considerăm că este un sistem complet este alcătuit din două subsisteme: sociale și de producție, care sunt interconectate și interdependente în ceea ce privește entitatea de operare. La rândul său, acesta generează anumite regiuni turistice măsură infrastructura, turismul contribuie la specializare și profil de management, pentru că datorită legăturilor de infrastructură între obiecte individuale definesc calitatea serviciului pe un anumit teritoriu.

Infrastructura a fost separata de specialiști în mai multe categorii:

– Conform circulației turiștilor (și în interiorul regiunii, vizita și tranzitul pe teritoriul său), diferitele moduri de transport;

– Catering (furnizarea de mese turiștilor);

– Excursie (servicii ghid,grupuri de însoțire);

– Publicitate și informații de marketing (agentii de servicii cu privire la rezervarea locurilor în transport, facilități de cazare, centre de informare turistica, agentii de publicitate, media, edituri, etc ..)

– Cu satisfacerea intereselor cognitive, de divertisment și de consum;

– Societăți comerciale;

– de ordin juridic, instituțiile bancare și de asigurări;

– Organele de control-administrativ (de frontieră, serviciile vamale și serviciile de poliție, Visa, birou etc.

Un rol important în furnizarea de servicii ocupă un facilități de cazare turistică. Principalele astfel de instituții includ hoteluri și unități similare, instituții comerciale și sociale și agenții specializate de plasare de plasare.

Locurile de cazare turistică – înseamnă orice obiecte care oferă turiștilor un loc de dormit. De fapt, cazarea turistică este considerată un important segment de turism. Confortul acestor obiecte poate afecta calitatea serviciului. Principalele instituții de cazare a turistilor sunt, hotelurile ,motelurile, campinguri, și toate celelalte .

Hotelurile în Iași –sunt cel mai frecvent tip de cazare pentru turiști. Fluxurile turistice sunt direct dependente de nivelul lor de dezvoltare și de calitatea serviciilor pe care le furnizează. Calitatea habitatului și a serviciilor depinde în primul rând de personal, precum și baza materială și tehnică și serviciul propus.

Din păcate, până în prezent nu există nici un criteriu unic pentru clasificarea hotelurilor. Cel mai comun sistem de o astfel de clasificare este numărul de stele. De la o stea la cinci utilizate în Franța, Austria, Ungaria, Egipt, China, Ucraina, Rusia și alte țări. Statele Unite ale Americii, spre deosebire de alte țări, nu utilizează în mod oficial a aprobat clasificarea hotelurilor. Americanii cred că extinderea lanțurilor hoteliere cu sistemele corespunzătoare este o garanție a calității.

Hotelurile din Iași pot satisface cerințele oricărui călător,atât persoanelor nu cu situatia financiară prea bună,cât și celor obișnuiți cu viața eleganta. De obicei Iașiul promovează țși turismul de afaceri,oferind săli imense pentru conferințe dotate cu aparatura necesară.

În plus față de facilitățile de cazare colective, care includ hoteluri și unități similare, precum și agențiile specializate, pe traseele turistice sunt oferite, și unități de cazare personale – apartamente, case, vile, unde turistul se poate rezolva cu titlu de împrumut, sau chiar gratuit (cu rude).

Ospitalitatea este un fenomen economic independent. In dezvoltarea turismului are loc de drept, începând cu '90 ai secolului al XIX-lea. Când au început să construiască hoteluri pentru a găzdui călătorii. În primul rând, așa cum face restul, au fost de sezon. Dar, când a început să se dezvolte de transport, nivelul de trai a devenit mai mare și stațiune și turistice – locuri pe tot parcursul anului, de hoteluri, de asemenea, au trecut la funcționare permanentă. Acest lucru a cauzat unele dificultăți pentru umplerea unor astfel de obiecte, astfel încât administrația a început să folosească sediile lor pentru conferințe, congrese, diverse reuniuni, etc .. Pentru comoditatea lanțului hotelier business hotel amenajat – Circuit integrat de hoteluri omogene și consorțiu de hotel de hoteluri independente.

Bucătărie și restaurante din Iași.

Restaurantele ofera atât un meniu european destul de standard, precum și mâncăruri românești, care conțin ingrediente neașteptate foarte interesante. Se recomandă de încercat supe tipice România: Barch (ciorba din infuzie de faina de tărâțe și porumb), Ciorbă (supa cu cvas sau chefir), supa cu chimen.

De asemenea, neobișnuit și tipic românesc reprezintă tokitura și mămăligă: carne gătită într-un mod specific din ficat sau rinichi, care este servit cu terci de porumb. Un plus frumos la orice masă este și vinul local, careare o popularitate mare în Europa. În multe restaurante din Iași, putem asculta muzică live, și nu numai în seara.

Magazine și shooping.

Este oraș interesant și pentru cei cărora le place să facă o achiziție. Există mai multe branduri, cunoscute peste tot în lume,in mall-urile oralușui,si anume Palas și Iullius mall,unde găsim haine la prețuri diferite. Pentru iubitorii de cumpărături exotice, există un astfel de loc minunat cum ar fi Bazar, o piata de vechituri de unde puteți cumpăra obiecte colorate de uz casnic, decorațiuni, cărți vechi și imprimeuri și o mulțime de acele lucruri minunate care atrag turisti pe piețele de vechituri din întreaga lume. Cu toate acestea, multe dintre aceste elemente sunt fabricate în China.

Orașul în sine este foarte divers:case vechi , tipic formate pentru dezvoltarea europeană a secolului al 19-lea, clădiri moderne de sticlă și beton, biserici vechi. La Iași există renumite mănăstiri antice, o poziție importantă pentru altare poporului roman: Sfântul Spiridon, Sfântul Sava, Berboy, Golia, Arges. Simbolul orasului reprezentând palatul cu un turn dotat cu clopote.

De asemenea ,în Iași se află și câteva cinematografe:

Cinema Victoria – Piata Unirii nr.5
Cinema Republica – Str. Lapusneanu nr.12
Multiplex Iasi – Iulius Mall

Altele dintre centrele recreaționale sunt:

Filarmonica de Stat Iasi "Moldova" , Str. Cuza Voda 29

Opera Nationala Romana Iasi, Str. Agatha Barsescu, nr.18

Teatrul Național Vasile Alecsandri

Ateneul Tatarasi

Teatrul BONTON

Teatrul Luceafarul

Circulația turistica și căile de acces din Iași

Numă vizitatori anii 2000-2005

Număr de vizitatori 2000-2005

Conform opiniei publice, cele mai importante atracții turistice din Iași sunt bisericile și mănăstirile. Imprejurimile și activitățile istorice șiculturale sunt considerate a fi mai puțin importante.

Pentru o descriere turistică mai minuțioasă putem face trimitere la ghidurile turistice, și pentru o trecere in revistă a numărului de situri istorice, arhitecturale și arheologice facem trimitere la Planul de amenajare a teritoriului metropolitan Iași.

In concluzie, putem spune că,Iașul are, fără indoială, potențial turistic. In figura alăturată am prezentat numărul de vizitatori. Din anul 2000 ovservăm, o creștere ușoară a numărului turiștilor. Însă, fără indoială, numărul călătorilor din Iași și din județ, este doar o parte din numărul de turiști ce vizitează România și este foarte scăzut spre comparație cu orașele europene atractive.

3Fig. 1

Fig. 2

Fig. 3Fig. 4

Fig.5

Un lucru foarte important în vizitarea Iașului este faptul că a devenit foarte accesibil.

Iași se află în legătură feroviară directă cu Moscova, Sofia, Chișinău, București, Varna, Saratov, Rostov, Dnipropetrovsk, Lviov, Kiev, Burgas. Gara se află în centrul orașului, care este foarte convenabil pentru turisti.

În cazul în care mergi la București de la Iași, va trebui să-ți petreci 5-6 ore și nu mai mult de 20 EUR.

Aeroportul din oraș este mic, dar are aproape toate atributele internaționale aici ce oferă zboruri nu numai către liniile aeriene românești, dar, de asemenea, și alte companii aeriene internaționale.

Cele mai apropiate aeropoturi de lângă Iași.

3date preluate de pe htpp;//insse.ro/cros/files/pdf/ro/cap2.pdf și prelucrate în excel 2003.

Capitolul III.Strategii de valorificare și promovare din Iași.

4.1 Politici de dezvoltare și promovare a turismului cultural din Iași.

Unul din obiectivele noastre primordiale pentru a valorifica si promova Iașiul este de a configura si oferi informații referitoare la patrimoniu religios al mănastirilor din Iași astfel incât să determinăm durabilitatea in sine a seviciilor culturale.

Referitor la scop putem spune că ,pentru a valorifica Iașiul,este nevoie de a integra acest județ,intr-o rețea europeană de turism cultural,pentru a putea oferi turiștilor si potențialelor clienți toate informațiile de care au nevoie.

Pentru orice industrie, și în special pentru turism, concurența economică, schimbările tehnologice, politicile guvernamentale tind să se schimbe constant. Produsele turistice se extind pe tot parcursul ciclului de viață, pornind de la începutul perioadei de punere în aplicare completă, și, uneori, scade, în perioadele de declin. Oferta turistică de bază , rute și programe au propriile sale caracteristici și etape ale ciclului de viață. Diferite tipuri de cicluri sunt evidente în domeniul consumului turistic (mic dejun – pat și masă, serviciu la bord).

Strategia de afaceri din orașul Iași, ar trebui modificată, ținând cont de circumstanțele economice emergente și schimbările în recursul turistic. În prima etapă de dezvoltare a produsului (în stadiul de concepție și de introducere a inovațiilor) poate fi un moment important de decizie. În a doua etapă de comercializare o calificare și un control eficient asupra rețelei de distribuție devine elemente mai importante. În etapa finală a controlului asupra costurilor de operare devine vitală. Compania trebuie să fie sigur că în fiecare etapă de dezvoltare, nimic nu este dincolo de scopul său specific. Cu toate acestea, recunoașterea în timp util a nevoii de schimbare a strategiei întreprinse este esențială în menținerea recursului turistic.

Importanța schimbărilor în strategia de afaceri pentru a se adapta la schimbările din mediu poate fi ușor de ilustrat.

Și, în urmă cu cincizeci de ani, era imposibil să ne imaginăm achiziționarea de produse turistice pe credit. Pe când astăzi cererea devine tot mai mare pentru călătorii în străinătate, multe organizații turistice furnizează credit pentru achiziționarea de bilete pentru o vacanță sau o călătorie în străinătate. Acum, a existat o nevoie de a convinge oamenii să folosească această oportunitate ca parte a pachetului său. Această tactică ajută companiile să crească numărul de atracție turistică și, în consecință, pentru a asigura o creștere a veniturilor și a rentabilității.

Cultura este o bază fundamentală pentru dezvoltarea, conservarea, consolidarea independenței, suveranității și identității popoarelor. Scopul dezvoltării culturii este acela de a asigura bunăstarea și satisfacerea nevoilor societății și fiecarui individ. Acest lucru înseamnă că fiecare persoană, fiecare națiune are dreptul de a obține informații, să dobândească cunoștințe și să împărtășească experiența lor.

Similaritatea evoluției istorice a culturii și a turismului predeterminat noi metode comune de abordare a dezvoltării lor în continuare: în ultimii patruzeci de ani, în cele mai multe țări există un proces de democratizare a culturii și turismului. Cultura și turismul reprezintă o parte integrantă a vieții umane. Conștiința de sine și de cunoaștere a lumii, dezvoltarea personală și atingerea scopurilor – toate acestea devin imposibile fără cunoașterea caracterului cultural al casei, la locul de muncă sau în timpul călătoriilor.

Pentru a defini planul de dezvoltare a turismului pentru orașul Iași ar trebui luate în considerare urmatoarele obiective :

– Obiectivul de analiză:anume pentru a întocmi planul de devoltare a turismului, este foarte important să obținem o viziunie clară a situației actuale a turismului în orașul Iași. Astfel mai multe elementele vor fi analizate:

*identificarea activelor orașului, care pot fi valorificate și avansate la dezvoltarea turismului, chiar la analiza statutului actual de valorificăre a activelor din oraș: spre exemplu, dacă este posibilă sau nu vizitarea unor monumente culturale; anume când este posibilă vizitarea acestora; și dacă există o infrastructură de întâmpinare organizată sau nu; etc.;

*identificarea calității și chiar cantității infrastructurii turistice existente din Iași; spre exemplu, care este oferta paturilor sau dacă există o calitate mai bine precizată a cazării B&B ;

* identificarea și analiza a accesibilității generale din orașul Iași;

* identificarea și analiza investițiilor reale în sectorul turistic al Iașiului.

– Un alt obiectiv de cercetare în sector,reprezintă analiza sectorului de turism din orașul Iași și influența sa privind economia locală; identificarea unui număr de vizitatori ai orașului și chiar a numărului de turiști reali,contează și originea vizitatorilor și a turiștilor,unele nevoi ale vizitatorilor și turistilor; identificarea unor modalități de transport pentru a putea ajunge în Iași; identificarea și perioadei de ședere a călătorilor și turiștilor; identificarea procentelor privind vizitele în principalele monumente și edificii de atracție din cadrul orașului.

-Alt obiectiv de cercetare:este analiza resurselor umane incadrate în sectorul turistic cultural din Iași și a aptitudinilor actuale prezente în sectorul turistic al orașului;este și identificarea centrelor de instruire profesională pentru unele profesii legate de turism; promovarea nevoii de resurse umane și a unor aptitudini necesare date pentru a corespunde planului de dezvoltare a turismului.

-Și încă un obiectiv de cercetare: este analiza produselor turistice date existente în cadrul orasului Iasi și asemenea a succesului lor; analiza produselor și pachetelor turistice promoționale existente în care este inclus și orasul Iasi (de ex. trasee prin România, vizitatorii străini, etc);

– Și un alt obiectiv de cercetare este analiza produselor turistice existente în cadrul orașului Iași și succesului lor; analiza originii locale din Iași, românească sau internațională;

– Alt obiectiv de cercetare: este analiza promovării turistice culturale existente în cadrul Iașiului, atât prin căi directe cât și indirecte, și analiza canalelor de promovare utilizate;

– Încă un obiectiv de cercetare: este analiza inovatiilor existente din sectorul și cercetarea turismului, legate de utilizarea noilor tehnologii TIC în sectorul turismului județului Iasi;

-Un alt obiectiv de cercetare: va fi analiza și identificarea calității infrastructurii de agrement în oraș și oportunitatea de a putea integra această infrastructură în următoarea dezvoltare a promovării și a produselor de turism adaptate;și analiza valorii adăugate ale infrastructurii pentru turiști și vizitatori;

– Încă un obiectiv de cercetare: este neapărat analiza SWOT a sectorului turismului din Iași.

-Neapărat avem nevoie și de un obiectiv de management: anume sectorul de turism este foarte flexibil,pentru că se dezvoltă foarte rapid; altfel considerând masa de informații ce este nevoie de a fi analizată și multitudinea personajelor care sunt implicați,astfel va fi și importantă desemnarea unei anumite echipe manageriale extrem de bune, care să poata facilita și accesul tuturor personajelor semnificativi la toate activitățile din mun. Iași și anume să dea interpretarea directă a fluxului de informații.

– Un obiectiv de definire a planului:primordial este pe baza cercetărilor și a strategiei reale a orașului, va fi definit un anumit plan pentru dezvoltarea turismului din Iași, incluzând și recomandări în domeniul infrastructurii de turism,și serviciilor de turism, și dezvoltării produselor de turism, promovării turistice din Iași și a comunicării și accesibilității turistice.Referitor la fiecare dintre aceste capitole,va fi întocmit un plan de acțiune special potrivit. Fiecare din aceste planuri se prevede cu un set de indicatori, astfel încât,sa putem monitoriza progresul și efectele implementării planurilor de către grupul managerial.

– Și încă un obiectiv de implementare: considerând și interacțiunile cu diferite agenții de consultanță și anumite institutii de cercetare și cu personajele din sectorul de turism,astfel va fi importantă și definirea unor pachete de implementare pentru care este necesară și organizarea unor proceduri de licitație.

– Este nevoie și de un obiectiv de comunicare: luând în considerare și strategia orașului de a deveni capitala turistică, participarea vizitatorilor, întreprinderilor locale, și a locuitorilor vor fi importante pentru succesul de a deveni capitală turistică a municipiului Iași.Astfel, este foarte important să se investeascã energia necesara pentru mobilizarea tuturor personajelor pentru a puea defini un plan univoc de dezvoltare a turismului aici. Mai mult ca atât, o comunicare deschisă este extrem de necesară pentru a urma evoluția de pe piața turismului din oraș și regiune.

Pentru a defini strategia de dezvoltare a turismului din Iași,vor fi incluse urmatoarele elemente:

– strategia orașului Iași;

– planul de dezvoltare urbană a Iașului

– planul orașului al dezvoltarii social-economice;

– planul de moștenire;

– planul de dezvoltare istorică și culturală;

– planul dezvoltării urbane;

– expertiza în analiza sectorului de turism din oraș;

– expertiza în antrepriza turistică a Iașului;

– expertiza și în promovarea produselor turistice;

– expertiza îndeosebi în promovarea turismului;

– expertiza în inființarea afacerilor în Iași;

– expertiza și în angajarea forței de muncă în turismul din Iași;

Unul dintre obiective este intensificarea procesului de circulație a persoanelor. Creșterea și intensificarea procesului de circulație a persoanelor reprezintă un stimul important pentru apariția unor noi destinații. Numărul tot mai mare de vizite nu este numai în regiunile, oferind numărul tradițional mare de turiști și călătorii. Turismul intern joacă un rol important în dezvoltarea zonelor care au un potențial ridicat pentru turism, dar sunt departe de piețele tradiționale, transformându-le într-o nouă destinație turistică,cum ar fi Iașiul.

Un alt obiectiv ar fi dezvoltărea de noi destinații. Apariția unor noi locuri de destinație turistică sunt în strânsă legătură cu preocuparea generală a statelor în ceea ce privește problemele internaționale și naționale care se confruntă societatea modernă. Unele dintre aceste probleme sunt deosebit de acute (de exemplu, inegalitățile între regiunile dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, șomaj, și jefuirea resurselor naturale, și așa mai departe).

Găsirea de soluții la aceste probleme nu pot pierde din vedere contribuția pe care o poate fi făcută prin procedeul mișcării oamenilor și capacitatea de noi locuri de destinație turistică reînviora zona în care sunt situate. La determinarea noilor locuri de destinație turistică ar trebui să fie considerat un obiectiv de mare prioritate, și anume crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea zonelor înapoiate, protecția mediului înconjurător.

Modele de de promovare turistica a Iașului. Zona turistica de gestionare se realizează în conformitate cu planul de dezvoltare și este un proces complex de armonizare a relațiilor dintre om și mediul înconjurător.

Modelul 1. Forțele axiale ale dezvoltării centrelor istorice sau culturale din interiorul zonei. Acest model este o destinație turistică bazată pe presupunerea că accentul principal va fi asupra mediului sau patrimoniul cultural și artistic al regiunii. Cu ajutorul acestui model, este necesar să se aibă orașele obiective istorice,care există multe în Iași. În acest caz, axa principală a dezvoltării de noi destinații este crearea unei infrastructuri . O rețea largă de autostrăzi, căi ferate, aeroporturi, telecomunicații etc. Scopul acestei infrastructuri este acela de a oferi o integrare funcțională a diferitelor elemente care fac parte din teritoriul: așezările rurale și urbane, zonele de coastă , suprafețe de teren.

Modelul 2. Zona de dezvoltare, avantajează noile centre de interes. Această versiune este o asemănare a modelului 1 în sensul că prevede, de asemenea, pentru dezvoltarea simultană a întregii zone. Dar, în acest caz, eforturile vor fi investite în dezvoltarea infrastructurii, însoțită de necesitatea de construcție și echipare a unui număr de puncte de interes pentru călători.

Elementul principal este mediul teritorial.Acest model presupune că operațiunile vor fi pe termen lung și pe scară largă, atât fizic, cât și financiar. Acesta este motivul pentru ipoteza de bază în strategia de dezvoltare, care se bazează pe acest model este faptul că toți investitorii posibili și să mărească fondurile necesare pentru dezvoltarea tusimului.

Elementele artificiale trebuie să fie în armonie cu mediul natural, asigurând în același timp că acest mediu este folosit bine. Spațiul liber este recomandat să alterneze cu un built-up. Densitatea lor trebuie să depindă de profilul teritoriului și nevoile vizitatorilor. Principalele locuințe sunt atribuite populației zonei. Este necesar să se asigure că relația de lucru dintre centrele nou construite și zone populate în mod tradițional pentru a include noi destinații în viața economică și socială a regiunii.

Zona de reședință și de odihnă ar trebui să fie amplasate în zone în care trăiește populația locală, precum și în centrele desemnate pentru vizitatori. În desfășurarea noii clădiri ar trebui să fie luate în considerare cu stilul arhitectural local și clădiri auxiliare nu ar trebui să fie prea concentrată. Principiul de bază al acestui model este de a combina clădiri pentru vizitatorii din cele destinate populației locale. Acest model nu își asumă nici crearea unei noi destinații turistice, precum și dezvoltarea de site-uri de rețea de interes pentru turiști.

Datorită faptului că destinația are un caracter multifuncțional, este probabil să fie în măsură să funcționeze pe tot parcursul anului. Acest lucru va opri fluxul populației rurale și va stimula "învierea" de meserii antice, revigora resursele istorice și culturale, va da un impuls eforturilor de restaurare și conservare a acestora.

Modelul 3. Dezvoltarea treptată a unei zone majore nouă ca o contragreutate la zonele naturale existente de atracție turistică. Diferența principală a acestui model este că acesta are o lungime de timp și aria se extinde treptat. Alegerea de site-uri pentru destinații noi se bazează pe apropierea de centre majore, cu un număr mare de vizitatori.

Dezvoltarea de noi locuri de destinație turistică efectuează o contrapondere la dezvoltarea excesivă a anumitor zone cu factori naturali de atracție. Astfel, noua destinație, cu o mulțime de factori de atracție vor crea în mod inevitabil, centre moderate ca intensitate, dar integrate în societate.

Analiza SWOT

În cadrul valorificării sectorului cultural-artistic al Iașiului

1. Titlu proiect Branding-ul orașului Iași

Măsuri strategice O imagine unică, centrală a orașului Iași

Project leader (Conducător de proiect) Primăria Iași

Argumentare și Parteneri de Proiect

a. argumentare (expunere rațională)

Toate deciziile noastre, incluzând decizia unui oraș de a-si procura produsele sau serviciile sale, de a face afaceri într-un loc anumit sau de a relocaliza o companie, sunt într-o oarecare măsură raționale și într-o oarecare măsura emoționale. Nici o activitate umană nu face excepție de la această regulă și imaginile mărcii (de brand) ale orașelor stau la baza părții emoționale a oricărei decizii legate de aceste orașe, care la rândul său afectează și determină partea rațională. Dacă lumea asociază orașul Milano cu cuvântul „stil”, iar orașul Barcelona este asociat cu „cultură”, este evident că brandurile acestor orașe sunt legate de istoria și funcționarea acestor orașe. În cadrul lumii globalizate de astăzi, fiecare localitate trebuie să concureze cu alte localități pentru cota sa pe piața consumatorilor, turiștilor, afacerilor, investițiilor, capitalurilor și a atentiei în sursele de informare media. Orașele au devenit centrele de forță în economie și sunt din ce în ce mai mult în focarul competiției internaționale pentru faimă, talent și capital.

Modul în care orașul reușește să-și creeze o marcă (un brand) clar și să o comunice va fi decisiv pentru prosperitatea lui economică.

Într-o lume globală, localitățile sunt asemenea companiilor: orașele cu un brand puternic vor vinde produsele și serviciile lor mai ușor și vor atrage mai mulți oameni și mai multe investiții.

Prin urmare, un branding (promovare) adecvat al orașului Iași va fi crucial pentru implementarea reușită a strategiei acestuia și pentru garantarea unei dezvoltări economice și sociale prospere pentru locuitorii săi.

Este important de a nota faptul că o operațiune de promovare a brandului orașului este mai mult decât o simplă strategie de comunicare, distribuind sigle drăguțe și sloganuri mucalite, brandingul înseamnă mult mai mult. Branding-ul este un proces strategic de dezvoltare pentru un oraș a unei viziuni pe termen lung care este semnificativă și fascinantă pentru audiențele-cheie pe care orașul dorește să le atragă. În acest mod, acest proces de branding este îndeaproape legat de definiția strategiei generale a orașului Iași.

Brand-ul unui oraș reflecta ADN-ul autentic al orașului și indică prin ce se face o localitate diferită de celelalte. Pentru a defini și pentru a promova marca care este legată de orașul Iași și care va fi recunoscută de către cetățenii lui (identificare), investitorii și vizitatorii lui, este important să se implice o gamă largă de actori din cadrul orașului. Marca (brand-ul) trebuie să fie promovată de către toate forțele însuflețite, active ale orașului la tot felul de evenimente și în diverse locuri. Alegerea mărcii va fi rezultatul unui consens.

b. parteneri de proiect

Pentru a identifica o marcă univocă și atrăgătoare, este important sã fie interesați și implicati partenerii potriviți, ce posedă o bună percepere a procesului și a obiectivelor de dezvoltare a unei strategii de marcă.

În cadrul grupului-nucleu, actorii respectivi vor fi în mod activ implicati :

– Forțe economice: Camera de Comerț, Biroul de Turism al orașului, liderii în afaceri, consiliul pentru dezvoltarea economică.

– Forțe administrative: conducerea orașului, consiliile județene.

– Forțe politice: membrii consiliului municipal.

– Forțe ale cunoașterii: universitățile, studenții.

– Forțe ale comunicării: surse de informare media locale și regionale.

– Forțe sociale: ONG-uri, locuitorii, conducatări civici.

– Forțe culturale: institutiile de cultură și patrimoniu cultural.

Descrierea proiectului

A. Scop

Pentru a obține o identitate univocă și recunoscută pe plan internațional, este important ca orașul Iași să-și dezvolte marca lui proprie. O marcă poate fi percepută drept una dintre bazele orașului care face ca orașul să fie dorit ca amplasarea de afaceri, ca destinație pentru vizitatori sau ca o casă pentru locuitorii acestuia.

Aceastã marcă trebuie sa fie clară, unică, fascinantă și durabilă pe termen lung facilitând identificarea orasului Iași într-o junglă de centre urbane din toata Europa. Impactul acestei mărci se va oglindi în dezvoltarea socială, economică și turistică din cadrul orașului și va inspira toate acțiunile viitoare care vor avea loc în cadrul orașului, atât pe plan privat cât și public. De aceea acest proiect este de interes și de importanță generală.

Motivul cel mai important pentru ca un oraș să-și dezvolte o strategie de marcă este stimularea creșterii economice. O marcă puternica poate să schimbe percepția unei localități ce ar putea suferi de o imagine pură. Ea poate sa creeze o viziune comuna pentru viitorul comunității și poate sa facă localitatea mai atrăgătoare.

B. Obiective

Pentru a stabili o marcă generală care corespunde strategiei orașului, este necesară realizarea următoarelor obiective:

– Obiectiv de cercetare: definirea rezultatelor care trebuie să se obțină din dezvoltarea și lansarea unei strategii de marcă. Pentru orașul Iași: este important să se cunoască dacă branding-ul tinde să atragă mai mulți vizitatori în oraș sau să schimbe percepția curentă a orașului, sau dacã alte rezultate sunt necesare. Importanța benchmarking-ului (compararea performanțelor) cu alte orașe de mărime medie din Europa.

– Obiectiv de cercetare : identificarea și analiza audienței țintă a operațiunilor de promovare; audiențele trebuie minimizate ca număr și prioritare pe baza importanței lor asupra efectului așteptat în urma operațiunilor de promovare.

– Obiectiv de cercetare: analiza imaginii/brand-ului existent al orașului (intern și extern). Pentru a fi în stare să se creeze o marcă, este important de a cunoaște ce sentimente au locuitorii, turiștii și străinii, în legătură cu orașul;

analiza surselor media: care este imaginea Iașului în presa locală, regională, națională și internațională;

– Obiectiv de identificare: pentru a institui o marcă durabilă a orașului este necesară identificarea acelor realizări care poziționeaza orașul pe harta internațională și îl fac interesant și atrăgător;

– Obiectiv de cercetare: o atenție specială poate fi acordată identificării poziției logistice actuale și de viitor a orașului Iași, în mod special în funcție de dezvoltarea Căii de Est la Vest (Odessa- Budapesta); forumul de discuție Iași: pe baza strategiei orașului și a realizărilor identificate, va fi important de a identifica un număr limitat de mărci care pot fi testate în forumurile de discuție mai vaste; același exercițiu trebuie să fie înfăptuit cu turiștii și străinii.

– Obiectiv de selecție: pe baza rezultatului strategiei, a activelor și platformelor de discuție, poziționarea mărcii produsului oraș și selectarea finală a mărcii generale a Iașilor trebuie îndeplinită; poziționarea și marca trebuie să fie credibile, fascinante și durabile.

-Obiectiv de valorificare : pentru a organiza comunicarea cu grupurile țintă într-un mod eficient, este important sã se identifice influența poziționării alese a orașului și a mãrcii acestuia asupra acestor audiențe; aceasta înseamnă cã mesajele-cheie trebuie să fie selectate, precum și o povestire aferentă, pentru a influența percepțiile lor și pentru pentru a promova marca aleasă și poziționarea orașului.

– Obiectiv de management pentru a putea monitoriza procesul și de a implica toți partenerii semnificativi la momentul potrivit, este evidentă necesitatea organizării unei echipe manageriale inter-disciplinare. Sarcinile principale vor fi coordonarea tuturor pașilor aferenți procesului de dezvoltare a strategiei de promovare a municipiului Iași și monitorizarea rezultatelor acestui proces.

– Plan de implementare: la fel ca și strategia, va fi important ca acea marcă a orașului care se va alege să fie pusă în aplicare în toate inițiativele pe care orașul și locuitorii le vor întreprinde. Un plan de acțiuni clar trebuie întocmit pentru a garanta folosirea mărcii generale. Bugetele necesare trebuie găsite. Un organ de executare practică trebuie sa fie stabilit.

– Organizarea comitetului de marca Iași: procesul de introducere a unei mărci generale a orașului trebuie evaluat în mod curent și de asemenea efectele mărcii alese trebuie măsurate regulat. Sarcina CPI (Centrul de Promovare Iași ) este de a monitoriza introducerea și folosirea acestei mărci de oraș.

C. Input

Pentru a fi posibilă executarea acestui proces, vor fi necesare câteva elemente pentru organizarea acestuia, spre exemplu:

– strategia de dezvoltare a orașului;

– politica surselor de comunicare media;

– capacitatea de cercetare;

– o echipă de proiect puternică, capabilă să supravegheze întregul proces de selecție într-o manieră obiectivă și inegrată.

D. Rezultate

Prin executarea acestui proiect, următoarele rezultate pot fi obținute:

– o marcă univocă și transparentă pentru oraș, adecvată strategiei;

– recunoaștere imbunătățită (pe plan intern și extern);

– acțiuni corelate dintre sectorul public și privat;

– creșterea forței de atracție a orașului;

– înființarea unei agenții de promovare profesioniste, luând în considerare controlul utilizării brandului uniform.

Contribuția la strategia generală a orașului

Strategia generală tinde să definească o viziune clară a viitorului orașului. Unul dintre elementele cheie în cadrul acestei strategii este de a avea o marcă elocventă care convinge locuitorii și vizitatorii de calitatea și însușirile orașului lor.

Buget

* Luând în considerare diversele elemente din cadrul procesului, și considerând caracterul permanent al operațiunii, pentru a valorifica branding-ul Iașilor, un buget de 1.000.000 € poate fi prevãzut pentru următorii 4 ani, din care:

– costuri de cercetare 250.000 €;

– costuri de management 150.000 €;

– costuri de investiție 100.000 €;

– costuri de comunicare 500.000 €; principalele costuri se aplică costurilor pentru promovarea integrată în sursele media la nivel regional, național și internațional.

* oportunități financiare :

– D1: îmbunătățirea competitivității economice;

– D1: dezvoltarea capitalului uman;

– D1: programul operațional regional;

– D3: benchmarking internațional între orașele de mărime medie;

– D3: dezvoltarea unei poziționări și a unei mărci atractive a orașului.

2. Titlu proiect Plan de dezvoltare turistică

Măsuri strategice Iași – capitala culturală și turistică a României

Project leader (Conducător de proiect) Primăria Iași

Argumentare și Parteneri de Proiect

a. argumentare (expunere rațională)

Orașul Iași este un important centru istoric din România, cu multiple active culturale și de mediu.Totusi, aceste active nu sunt exclusive pentru teritoriul românesc și mai mult de atât ele nu sunt foarte cunoscute în afara României. Cu alte cuvinte, orașul Iași deține un capital interesant și bogat, dar ascuns în comoara orașului. În prezent întrebarea este cum se poate valorifica acest capital pe cale durabilă. Una din metodele de valorificare a acestui capital al orașului poate fi dezvoltarea industriei turismului în oraș, aducând beneficii economice și sociale locuitorilor orașului.

Pentru ca Iași să devină (sau să ramână) o capitală culturală și turistică a României va fi important să se definească un plan de dezvoltare a turismului, privind atât dezvoltarea produselor turistice cât și promovarea turismului. Acest plan va identifica îndrumările pentru dezvoltarea turismului în interiorul orașului pe termen scurt, termenul mediu și pe termen lung. Acest plan de dezvoltare va fi transpus în câteva planuri de actiune, pentru a stimula rezultatele cantitative și calitative: indicatorii se vor referi la investițiile turistice, numărul de nopți și cheltuielile turiștilor, calitatea și diversificarea serviciilor oferite.

Parteneri de proiect

Pentru a defini planul de dezvoltare a turismului este necesar implicarea următorilor parteneri în acest proces într-un mod activ:

– forțe economice: Camera de Comerț, uniunea meșteșugarilor, investitori străini, furnizori de servicii turistice, uniunea hotelurilor și restaurantelor, etc.;

– forțe administrative: administrația orașului, Consiliul Judetean Iași, poliția, companiile de transport public;

– forțe sociale: firme de recrutare a forței de muncă, instituțiile de training pentru instruire profesională;

– forțe financiare: sectorul bancar, fonduri de investiții;

– forțe culturale: fundații de moștenire, organizații culturale etc.;

– populația locală a Iașului.

Descrierea proiectului

Scop

Orașul Iași trebuie să devină capitala turistică a României. Considerând activele sale și poziția sa istorică, aceastã alegere este justificatã și deja astăzi, o mulțime de activități turistice au fost dezvoltate, cu toate că nu într-un cadru legislativ clar, și numai din inițiativa sectorului privat. Aceasta nu este suficient pentru dezvoltarea sectorului de turism în oraș, cu impact major asupra creșterii economice, angajării forței de muncă și investițiilor structurale în oraș și regiune. Pentru a evita excese în sectorul turistic și dezvoltarea serviciilor și a promovării de calitate joasă pe de o parte, și pentru a crea sinergiile necesare dintre diverși actori, implicați în dezvoltarea turismului pe de altă parte, se va întocmi un plan de dezvoltare a turismului. Scopul unui asemenea plan nu este de definit un codice de condiții care să fie impuse oricărei dezvoltări în sectorul turistic al orașului, dar de a trasa un cadru general pentru turism în Iași și de a stabili câteva scopuri clare în obținerea calitatii, care pot sã însoteasca viitorul proces de dezvoltare turistica în oras. El va servi de asemenea administratiei orasului pentru a face alegerile necesare atunci când trebuie luate deciziile pentru investitiile publice majore. Prin aceastã elaborare se va obtine un document dinamic, care va trebui actualizat la fiecare cinci ani, pentru a tine cont de dezvoltarile recente în sectorul turistic al orasului și al regiunii și de a incorpora tendintele recente în industria internationala a turismului. În plus, turismul poate deveni o forta majora pentru promovarea antreprizei și angajarii fortei de munca prost calificate.

B. Obiective

Pentru a defini planul de dezvoltare a turismului pentru orașul Iași următoarele obiective trebuie luate în considerare :

– Obiectiv de analiză: pentru a întocmi planul de devoltare a turismului, este importantă obținerea unei viziuni clare a situației actuale a turismului în orașul Iași. De aceea elementele ce vor fi analizate: identificarea tuturor activelor orașului, care pot fi valorificate la dezvoltarea turismului, inclusiv analiza statutului actual al valorificării activelor din oraș: de exemplu, dacă este posibilă vizitarea unor monumente culturale; când este posibilă vizitarea acestora; dacă există o infrastructură de întâmpinare organizată; etc.;

*identificarea calității și cantității infrastructurii turistice existente; de exemplu, care este oferta de paturi sau dacă există o calitate bine precizată a cazării B&B, etc.;

* identificarea și analiza accesibilității generale către orașul Iași;

* identificarea și analiza investițiilor existente în sectorul turistic al orașului.

– Obiectiv de cercetare: analiza sectorului de turism din orașul Iași și influența sa asupra economiei locale; identificarea numărului de vizitatori ai orașului și a numărului de turiști reali, originea vizitatorilor și a turiștilor, nevoile vizitatorilor și turistilor; identificarea modalităților de transport pentru a ajunge în Iași; identificarea perioadei de ședere a vizitatorilor și turiștilor; identificarea statisticilor privind vizitele către principalele monumente și puncte de atracție din cadrul orașului.

– Obiectiv de cercetare: analiza resurselor umane implicate în sectorul turistic din Iași și a aptitudinilor actual prezente în sectorul turistic al orașului; identificarea centrelor de instruire profesională pentru profesii legate de turism; prognozarea nevoii de resurse umane și de aptitudini necesare pentru a corespunde planului de dezvoltare a turismului.

– Obiectiv de cercetare: analiza produselor turistice existente în cadrul orasului Iasi și respectiv a succesului lor; analiza produselor turistice existente în care orasul Iasi este inclus (de ex. trasee prin România, vizitatorii străini, etc)

– Obiectiv de cercetare: analiza produselor turistice existente în cadrul orașului Iași și respectiv succesul lor; analiza originii locale, românească sau internațională;

– Obiectiv de cercetare: analiza promovării turistice existente în cadrul orașului Iași atât directe cât și indirecte, și analiza canalelor de promovare utilizate;

– Obiectiv de cercetare: analiza inovatiilor existente în sectorul și cercetarea din turism, legate de utilizarea tehnologiilor TIC în sectorul turismului municipiului Iasi;

– Obiectiv de cercetare: analiza și identificarea infrastructurii de agrement în oraș și oportunitatea de a integra aceastã infrastructură în dezvoltarea promovării și a produselor de turism adaptate; analiza valorii adaugate a infrastructurii în cauza pentru turiști și vizitatori;

– Obiectiv de cercetare: analiza SWOT a sectorului de turism din Iași.

– Obiectiv de management: sectorul de turism este foarte flexibil, care se dezvoltã foarte rapid; considerând masa de informații ce trebuie analizată și multitudinea actorilor care sunt implicați, va fi importantă desemnarea unei echipe manageriale foarte puternice care să poata facilita accesul tuturor actorilor semnificativi la activitățile din mun. Iași și să dea interpretarea corectă fluxului de informații.

– Obiectiv de definire a planului: pe baza tuturor cercetărilor și a strategiei relevante a orașului, va fi definit un plan pentru dezvoltarea turismului, incluzând recomandări foarte clare în domeniul infrastructurii de turism, serviciilor de turism, dezvoltării produselor de turism, promovării turistice și comunicării și a accesibilității turistice. Legat de fiecare dintre aceste capitole, un plan de acțiune special va fi întocmit. Fiecare din aceste planuri va fi prevăzut cu un set de indicatori, pentru a se putea monitoriza progresul și efectele implementării acestor planuri de către grupul managerial.

– Obiectiv de implementare: considerând interacțiunile multiple cu diferite agenții de consultanță și institutii de cercetare și cu actorii din sectorul de turism, va fi importantă definirea unor pachete de implementare foarte clare pentru care este necesară organizarea unor proceduri de licitație.

– Obiectiv de comunicare: luând în considerare strategia orașului de a deveni capitala turistică, participarea întreprinderilor locale, a vizitatorilor și a locuitorilor vor fi foarte importante pentru succesul de capitală turistică a municipiului Iași. În consecintã, este important să se investeascã energia necesara în mobilizarea tuturor actorilor pentru a defini un plan univoc de dezvoltare a turismului. Mai mult o comunicare deschisă este necesară pentru a urma evoluția pe piața turismului din oraș și regiune.C. Input

Pentru a defini strategia de dezvoltare a turismului vor fi incluse urmatoarele elemente:

– strategia orașului;

– planul de dezvoltare urbană

– planul orașului de dezvoltare social-economică;

– plan de moștenire;

– plan de dezvoltare culturală;

– plan de dezvoltare urbană;

– expertiza în analiza sectorului de turism;

– expertiza în antrepriza turistică;

– expertiza în promovarea produselor de turism;

– expertiza în promovarea turismului;

– expertiza în inființarea afacerilor;

– expertiza în angajarea forței de muncă în turism;

D. Rezultate

În orașul Iași,va fi definit un plan de dezvoltare a turismului, stabilind câteva indicații și recomandări pentru dezvoltarea ulterioară a turismului și sectoarelor aferente acestuia. Acest plan include planurile de acțiune necesare pentru stimularea dezvoltării ulterioare a sectorului de turism și pentru a majora influența pozitivă și durabilă a turismului asupra calității vieții din oraș.

E. Proiecte pilot și produse derivate

Pentru a conferi planului de dezvoltare a turismului mai multă consistență și o dimensiune deja mai practică, câteva inițiative pot fi luate pentru a consolida poziția orașului Iași pe piața turismului sau pentru a spori atractivitatea orașului pentru vizitatorii și locuitorii sãi. Este evident că aceste acțiuni pot fi efectuate doar într-atât pe cât sunt inițiate cu respectarea deplină a cadrului stabilit de planul de dezvoltare a turismului și de indicatorii care sunt fie fixați de acest plan.

4 http://www.primaria-iasi.ro/content.aspx?item=1831&lang=RO

În acest context, următoarele proiecte pilot pot fi întocmite:

1. Analiza posibilității înființării unui parc de distracții și odihna accesibilă și rentabil în orașul sau regiunea Iași:

– identificarea condițiilor necesare pentru crearea unui asemenea parc.

– identificarea valorii adăugate a unui asemenea parc în infrastructura turismului din România și Europa (ex. Parc Asterix, Disneyland, Park Pippy Langstrom etc.)

– impactul unui asemenea parc asupra turismului total din Iași.

– impactul asupra calității și cantității turismului din Iași.

– valoarea adaugată catre planul de dezvoltare turistică și economicã.

– valoarea adaugată în domeniul angajării forței de muncă.

– valoarea adaugată recreativă pentru locuitorii orașului.

– impactul asupra mobilității din interiorul orașului și a regiunii Iași.

2. Dezvoltarea unui centru major de wellnes și îngrijirea sanătății

– identificarea condițiilor și a resurselor necesare pentru dezvoltarea unui asemenea centru;

– identificarea unei locații în oraș de înaltă calitate, implicând resursele necesare și garantând un nivel acceptabil de accesibilitate și vizibilitate.

– benchmarking la nivelul României;

– identificarea valorii adăugate de acest centru dezvoltării turismului din oraș;

– impactul unui asemenea centru asupra dezvoltarii academic în general, și analiza posibilitatilor de cooperare cu departamentele corespunzatoare universitatii și liceelor;

– impactul asupra calității și cantității turismului din Iași;

– analiza pentru garantarea accesibilității necesare acestui centru pentru locuitorii orașului.

3. Îmbunătățirea infrastructurii de terenuri de joacă și a zonelor recreative din oraș.

– aprecierea cantității și calității terenurilor de joacă și a suprafețelor de agrement din oraș;

– aprecierea infrastructurii;

– aprecierea funcțiilor terenurilor de joacă și a suprafețelor de agrement din oraș;

– analiza valorii adăugate de către terenurile de joacă și suprafețele de agrement existente la calitatea vieții din oraș și la dezvoltarea produselor de turism;

– identificarea unor noi locații în interiorul și împrejurimile orașului pentru construcția terenurilor de joacă și a suprafețelor de agrement.

Contributia la strategia generală a orașului

Definirea unui plan de dezvoltare a turismului va contribui la imaginea și profilul orașului Iași, ca oraș al turismului. Aceasta va contribui la un sector de turism mai calitativ și mai cantitativ în oraș, cu o influențã pozitivă asupra economiei locale.

Buget

* Considerând diversele procese de definire a planului de dezvoltare turistică, un buget de 600.000 € poate fi prevăzut pentru o perioadă de 2 ani.

Aceste costuri sunt legate de :

– managementul procesului : 100 000 €;

– cercetare și analiză: 200 000 €;

– consultanță: 150 000 €;

– costuri diverse: 150 000 €.

Prețul se referă la planul de acțiune general al proiectului și nu include proiectele pilot aferente.

* finanțare:

– D1: program operațional regional;

– D1: dezvoltarea capitalului uman;

– ESF : includerea socială a initiațivei pentru training profesional în sectorul turismului;

– D3: dezvoltarea economică și social;

– D3: benchmarking internațional și dezvoltarea produselor;

– D3: plasamentul turistic al unui oraș și adaptarea zonelor urbane la dezvoltarea orașului.

5 http://www.primaria-iasi.ro/content.aspx?item=1831&lang=RO

4.2 Elaborarea pachetului promotional in turismul cultural a Iașiului.

Excursie la Iași-Orașul –muzeu in aer liber!

Descriere:

Iașiul imbină perfect trecutul cu prezentul,și chiar dacă este foarte aproape,câți din noi am fost sa vizităm acest miraculos oraș? Câți dintre noi știm ca Iașul este orașul primei universități din România,primului spectacol de teatru in limba română,și primei mari uniri al principatelor române? Este orașul viselor,unde multe străzi au o insemnătate istorică și culturală. Astfel, fiecare din noi merită sa vadă acest fermecător oraș,sis a patrundă in insemnătatea lui.Așa am hotărât sa elaborez un pachet promotional,pentru a permite tuturor să vada frumusețile acestui loc. Turul va dura 2 zile ,și are ca scop vizitarea celor mai importante locații turistice a Iașiului.Prețul pachetului va fi de 250 lei și va cuprinde:

-Transportul dus-intors

-Ghid licențiat pe toată durata excursiei

-Asigurarea medical

-Vizitarea obiectivelor indicare in program

-Masa –mic dejun la pensiune

Contra-cost se vor include și intrările la edificii culturale(200 lei)

Alte detalii:

Transportul –Un autocar comfortabil cu Tv,aer conditional.

Cazare-o noapte la pensiunea Casa Oana din Iași cu mic dejun inclus

Tur de oraș:

Palatul Culturii

Mitropolia Moldovei și Bucovinei

Teatrul Național

Palatul Roznovanu

Casa Dosoftei

Biserica “Sf. Nicolae Domnesc”

Biserica Barboi

Mănăstirea Golia

Mănăstirea Frumoasa

Biblioteca Centrală „Mihai Eminescu”

Universitatea „Al. I. Cuza”

Parcul Copou cu Teiul lui Mihai Eminescu

Obiective turistice vizitate :

Mănăstirea Cetațuia

Mitropolia Moldovei și Bucovinei (Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva)

Bojdeuca lui Ion Creangă

Mănăstirea Trei Ierarhi din Iași

Timp liber

SHOPPING la Palas Mall

Traseu-CHIȘINĂU-ALBIȚA-IAȘI,IAȘI-ALBIȚA-CHIȘINĂU

ZIUA 1-Plecarea de la Chișinău la ora 06.00,ajungerea la Iași ora 09.00(în funcție de vamă)

.

Vizitarea:Palatului Culturii,Mitropoliei Moldovei și Bucovinei,Teatrului Național,Palatului Roznovanu,Casei Dosoftei,Bisericii “Sf. Nicolae Domnesc”,Bisericii Barboi,Mănăstirii Golia

Ajungem la restaurantul Mama Mia, pentru a mânca.Timp liber. Ora 21.00 Intâlnirea la autocar pentru a merge la pensiune.

ZIUA 2-Mic dejun ora 09.00. Ora 10 Intâlnirea la autocar pentru a merge in continuare la vizitarea edificiilor. Vizităm :Biblioteca Centrală „Mihai Eminescu”,;Universitatea „Al. I. Cuza”Parcul Copou cu Teiul lui Mihai Eminescu. Luăm o pauză de masa,apoi mergem spre Mănăstirea Cetațuia,Bojdeuca lui Ion Creangă,Apoi oferim timp liber de shopping la Palas Mall. La ora 19.00 ne intâlnim în fața autocarului și ne pornim spre Chișinău.Ajungem la Chișinău in jur de ora 21.00