Impactul Turismului Asupra Mediului Parcul Natural Comana

=== Impactul turismului asupra mediului-Parcul Natural Comana ===

Impactul turismului asupra mediului – Parcul Natural Comana

Profesor coordonator: Tigu Gabriela

Student: Virban Valentina – Violeta

CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………………………………………….3

CAPITOLUL I RELAȚIA TURISM – MEDIU ÎNCONJURĂTOR………………………………..6

Aspecte privind relația turism – mediu înconjurător…………………………………………….6

Definirea conceptului de impact………………………………………………………………………..7

Tipuri de impact………………………………………………………………………………………………9

Evaluarea impactului asupra mediului……………………………………………………………….12

Impactul activităților turistice în arii protejate…………………………………………………….14

CAPITOLUL II TURISMUL ÎN ARII PROTEJATE……………………………………………………18

2.1 Conceptul de « arie protejată »…………………………………………………………………………18

2.2 Prezentarea Parcului Natural Comana……………………………………………………………….21

2.3 Indicatori statistici la nivelul Parcului Natural Comana……………………………………….23

2.4 Tipuri de activități în cadrul Parcului Natural Comana………………………………………..26

2.5 Impactul pozitiv și negativ în aria protejată – Parcul Natural Comana………………29

CAPITOLUL III PARTE PRACTICA ……………………………………………………………………………

3.1 Observare de teren……………………………………………………………………32

3.2 Cercetare de piață……………………………………………………………………..32

3.3 Interviu cu administratorul complexului turistic………………………………………38

3.4 Propunere a unui produs turistic……………………………………………………….39

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………………………………….40

ANEXE……………………………………………………………………………………………44

INTRODUCERE

Punerea în practică a principiilor prezente de evoluție a turismului durabil în spațiile naturale protejate precum și în zonele adiacente acestora condus la apariția ecoturismului sub identitatea de formă diferită a turismului, destinată să respecte identitățile culturale și integritatea biodiversității ecologice și a peisajelor naturale concordant cu solicitările anumitor segmente de turiști ce doresc să își petreacă timpul liber în natură și, în același timp, să contureze oportunități de evoluție locală și culturală a comunităților.

Aportul pe care această formă de turism poate să îl aibă la nivelul comunităților locale este integral acceptat pe plan global.

Pe măsură ce aceste resurse sunt tot mai complexe însă, în mod expres, neschimbate de activitățile antropice, interesul turistic pentru acestea este mai ridicat, activitățile turistice generate fiind mai atractive și având o mai mare valoare, răspunzând unei multitudini de scopuri turistice.

În pofida faptului că România beneficiază de un patrimoniu ecoturistic distinct, cu un ridicat potențial de valorificare, ecoturismul se identifică într-un segment ce întâlnește o multitudine de probleme, precum existența unui cadru legal insuficient corespunzător necesităților din spațiul serviciilor locale, slaba cooperare pe plan local, numărul mic al indivizilor eficient pregătiți în domeniu, promovarea modestă atât la nivel național cât și la nivel internațional, migrația forței de muncă, slaba evoluție a infrastructurii caracteristice ecoturismului.

Patrimoniul turistic prezent al României poate evolua și poate fi modernizat prin intermediul activităților de promovare și de valorificare a zonelor turistice în conjunctura adoptării principiilor de evoluție durabilă și a globalizării serviciilor turistice.

Întreprinderea unor dotări și a unor amenajări turistice potrivite va conduce, odată cu trecerea timpului, la o diversificare a turismului românesc și la integrarea tot mai pregnantă a acestuia atât în circuitul turismului european cât și în a celui internațional.

Ariile naturale protejate posedă o multitudine de avantaje reprezentative pentru evoluția activităților de recreere, activități ce pot aduce atuuri semnificative, pe de o parte celor ce le administrează, pe de altă parte comunităților locale. În ciuda faptului că rezultatele sunt destul de dificil de măsurat, iar în cele mai multe dintre cazuri sunt dificil de observat pe termen scurt, turismul se identifică în unul dintre puținele sectoare economice prin care poate avea loc o evoluție durabilă a acestor zone.

Prin lucrarea de față se dorește expunerea raportului existent între industria turistică și resursele de ordin cultural și cele de ordin natural. Realizarea sa a avut loc pe fundamentul unei bogate documentații bibliografice.

Punctul de plecare al acestei lucrări se identifică în expunerea politicilor de marketing și de management focusate pe probleme ecologice în ceea ce privește formele de turism. Promovarea celor mai expresive și mai autentice zone turistice și valorificarea prin turism iau în calcul armonizarea formelor de turism precum și a tuturor activităților turistice în conjunctura evoluției economice locale regionale. În scopul valorificării obiectivele turistice este necesară o instruire atentă a turiștilor prin intermediul voluntarilor (implicați în diverse activități în scopul obținerii unui mediu mai curat prin realizarea unor casete video cu medii poluate, prin materiale publicitare, prin broșuri sau cataloage) și a autorităților de mediu.

Întreaga lucrare indică concentrarea specialiștilor din turism pe exploatarea durabilă a resurselor turistice și depășește prin cuprinsul său maniera de expunere, atenția acordată spațiului amenajării teritoriului, economiei turismului și protecției mediului unde în pofida unor inițiative legislative și a unor incipituri de cercetare se observă lipsa unui suport legislativ, mai deschis către problemele de ordin administrativ – financiar, aspect deosebit de relevant când intră în discuție investițiile indirecte.

Astfel, sunt abordate probleme raportate la marketingul și la managementul turistic în legătură cu aspectele primordiale de protecție a mediului înconjurător în scopul de a se asigura o calitate mai eficientă a serviciilor turistice oferite, fapt ce crește competitivitatea acestora pe piețele turistice externe. Prin această lucrare s-a dorit urmărirea efectelor pe care turismul le are asupra mediului, în speță prin raportare la Parcul Natural Comana și, totodată, evidențierea unor factori ce afectează, într-o formă sau alta, potențialul turistic și mediul înconjurător al parcului adus în discuție.

Motivul optării pentru lucrarea “Impactul turismului asupra mediului – Parcul Natural Comana” derivă în primă instanță, din dorința și nevoia personală de documentare în acest domeniu în vederea unei aprofundări a acestui subiect precum și în vederea unei orientări spre o profesie în domeniu. În instanță secundă, abordarea subiectului se bazează pe lipsa de lucrări cu tematică asemănătoare (cel puțin în perioada contemporană) motiv pentru care se vor accentua, în mod expres, efectele pe care turismul le dezvoltă prin impactul pe care îl are asupra mediului (în speță, prin raportare la Parcul Natural Comana) prin intermediul unor noțiuni acumulate pe parcursul anilor de studiu, luând spre analiză domeniul turistic în contextul actual al societății.

Lucrarea este structurată în trei capitole organizate tematic.

Primul capitol, cu titlul „Relația turism – mediu înconjurător” analizează, în primă instanță aspectele legate de relația turism – mediu înconjurător, în instanta secundă, definirea conceptului de impact, tipurile de impact, evaluarea impactului asupra mediului și, în ultimă instanță, impactul activităților turistice în arii protejate.

Cel de-al doilea capitol, cu titlul „Turismul în arii protejate” analizează conceptul de “arie protejată”, expune prezentarea Parcului Natural Comana, analizează impactul pozitiv și negativ în aria protejată (Parcul Natural Comana), analizează indicatori statistici la nivelul Parcului Natural Comana și tipurile de activități în cadrul Parcului Natural Comana.

Capitolul al treilea, respectiv partea practica a lucrarii, va implica, in prima instanta, o observare de teren legata de calitatea apei, de igiena spatiilor sanitare si de deseuri, in instanta secunda o cercetare de piata raportata la impactul turismului asupra Parcului Natural Comana, ulterior va fi expusa abordarea unui interviu cu administratorul complexului turistic si, in ultima instanta, o ilustrare a unui produs turistic.

Bref, prin tematica abordată și prin structură, prezenta lucrare se adresează tuturor celor interesați de problematica de influențare de către turism a mediului în conjunctura transformărilor din domeniul turistic în privința cărora s-a încercat crearea unei familiarități.

CAPITOLUL I RELAȚIA TURISM – MEDIU ÎNCONJURĂTOR

Raportul turism – mediu înconjurător are o relevanță distinctă, păstrarea și protejarea mediului înconjurător semnificând principalele condiții de evoluție a turismului. Această conexiune este una complexă, arătându-se în ambele direcții. Prin intermediul părților sale componente, mediul natural însumează resursele fundamentale ale turismului, de cealaltă parte activitatea turistică având și o influență pozitivă și una negativă prin raportare la mediul ecologic, schimbându-i acestuia părțile componente.

Există o dependență reciprocă între cei doi factori ce, în cele mai multe dintre cazuri, se identifică într-o simbioză. Altfel spus, în condițiile în care turismul “există” într-un mediu înconjurător calitativ, calitățile specifice mediului descris prin măsuri de protecție păstrează valoarea sa și sub formă de resursă turistică. Complexitatea raportului turism – mediu înconjurător depinde de tipul impactului dintre acestea precum și de lipsa de consistență în spațiu și în timp a cauzelor și a consecințelor acestora. Consecințele turismului în ceea ce privește mediul înconjurător sunt parțiale, existând dificultăți la nivel aplicativ în deciderea vastității impactului și, în mod expres, în izolarea consecințelor influenței turismului de efectele influenței altor agenți ce pot afecta un mediu de această natură.

Aspecte privind relația turism – mediu înconjurător

Turismul reprezintă totalitatea activităților prin care omul își petrece timpul liber, în alt oraș sau țara, pentru a vedea indivizi noi, locuri interesante, monumente istorice, cu scopul de a-și îmbogăți cultura generală și pentru a-și umple bagajul de cunoștințe, pentru sport, distracție, tratament. Dar pe lângă toate acestea turismul este un fenomen curent, un adevăr al zilelor noastre dovedit de creșterea veniturilor, de mărirea duratei timpului liber, de micșorarea zilei și a săptămânii de lucru, de stresul psihic, etc. Turismul oferă nevoia de cunoaștere a altor locuri decât cel în care ne-am născut și am trăit, dar și de relaxare și odihnă.

Relația turism – mediu înconjurător a fost remarcată în cadrul unor conferințe de ocrotire și anume “Uniunea Internațională de Conservare a Mediului” (U.I.C.M) în anul 1967 la Spindlesy, “Conferința Națiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător” de la Stockholm sau in “Conferința pentru Securitate și Cooperare” în Europa de la Helsinki, etc dar și prin simpozioane la Cluj – Napoca, Arles sau Copenhaga.

Turismul se află în strânsă legătură cu mediul înconjurător deoarece turismul se desfășoară în acest mediu, reprezentând sprijinul său, care duce cu sine resursele și mai ales care avantajează sau dezavantajează activitățile turistice prin calitatea mediului. Un alt lucru important ce reprezintă relația dintre turism și mediul înconjurător este faptul că turismul poate ajuta mediul înconjurător cu fondurile strânse din turism pentru repararea naturii.

Tot ce ține de relief, păduri, râuri, mări, monumente de artă, arhitectură sau monumente ale naturii, aerul și apele alcătuiesc mediul înconjurător și un prilej pentru desfășurarea diferitelor tipuri de turism identificabile în turismul de odihnă, turismul de recreere, turismul de litoral, turismul cultural, turismul balnear, turismul prin drumeție, etc.

Relația dintre turism și mediul înconjurător este foarte importantă, protejarea și păstrarea mediului înconjurător reprezentând condiția principală de dezvoltare a turismului precum și desfășurarea acestuia în condiții optime. De aceea, este important ca aceste resurse turistice să fie păstrate cât mai bine, fără a fi descompuse, pentru a fi căutate și pentru a prezenta interes în rândul turiștilor. Mediul înconjurător are o valoare imanentă, deosebit de reprezentativă pentru turism, care trebuie să facă fericită și generația viitoare. Nu trebuie uitat faptul că moștenirea naturală a unei zone încântă turiștii care își doresc să viziteze locul respectiv dar în aceeași măsură dacă această zonă este deteriorata, turiștii vor pleca cât pot de repede. In acelasi context, generațiile prezentă și viitoare vor trebui să îndure consecințele cauzate atât de deteriorarea mediului cât și de scăderea veniturilor în turism.

Turismul are un aport important în păstrarea și în îmbunătățirea calității mediului, reprezentând un factor activ al dezvoltării durabile, de aceea, « datoria » sa este de a se implica în asigurarea calității bazei de resurse și de supraviețuire a acesteia.

1.2 Definirea conceptului de “impact”

Conceptul de “impact” se identifică în raportul dintre turist și produsul turistic. În același context, turismul durabil reprezintă reducerea la minim a impactului activității turistice asupra mediului înconjurător pentru a dobândi durabilitate ecologică, participând la păstrarea mediului.

Mai mult decât atât, turismul durabil promovează cât mai mult tipul de turism care nu afectează mediul, acesta reducand impacturile negative atât sociale cât și culturale pentru generațiile care vor veni din urmă.

Turismul se află mereu într-o continuă evoluție, din acest motiv s-au inovat noi oferte turistice atât din punct de vedere calitativ cât și cantitativ.

Oamenii sunt receptivi atunci când vine vorba de înnoire, din acest motiv își doresc tot mai mult să experimenteze lucruri noi, să viziteze monumente ale naturii nemaivăzute, culturi noi și îndepărtate. De aceea, un cadru natural prosper atrage o multitudine de turiști cu atât mai mult dacă acesta prezintă tradiții și culturi diferite față de cele cu care aceștia sunt obișnuiți.

În același context, pot fi aduse în discuție o multitudine de forme de turism pe care călătorii le experimentează, printre care turismul axat pe destinații îndepărtate (pe care turiștii doresc să le viziteze pentru a le descoperi cultura), turismul sportiv sau turismul cultural științific.

Influențarea directă a activității turistice este dată de diferiți factori generali printre care valoarea (atât calitativă cât și cantitativă) a resurselor turistice, creșterea economică care determină ocuparea forței de muncă, cursul de schimb valutar care determină evoluția puterii de cumpărare a rezidenților și a non – rezidenților sau repartiția care determină evoluția puterii de cumpărare a clienților.

Acești factori se axează, în principal, pe exploatarea resurselor naturale și culturale, toate aceste activități turistice determinând efecte asupra mediului, influente ce poartă denumirea de “impact”.

Conceptul de “impact” a fost discutat de către specialiști englezi și americani în deceniul al VII-lea al secolului nostru. Specialiștii au demonstrat că vastitatea resurselor naturale sunt direct proporționale cu cantitatea de deșeuri aflate în cadrul natural. Chiar dacă resursele naturale sunt limitate măcar pot fi reduse toate deșeurile din cadrul natural. Aprofundând chestiunea, cercetătorii au presupus că dezvoltarea, creșterea populației, circulația turistică necontrolată va aduce cu sine efecte negative și, mai mult decât atât, în mai puțin de un secol, toate resursele planetei vor avea de suferit.

Atunci când turismul și mediul înconjurător se află în armonie, ambele au de câștigat: în primul rând, mediul înconjurător este conservat dar și reabilitat iar în al doilea rând, turiștii au ocazia să viziteze un cadru natural sănătos.

Multe dintre monumentele de artă și culturale ar fi putut fi distruse, dar turiștii au fost cei care le-au salvat deoarece prezentau interes pentru ele. Pe lângă faptul că turismul conservă mediul înconjurător, acesta poate furniza banii necesari pentru conservare, reparații, restaurații.

Societatea se descrie printr-o multitudine de exemple de clădiri individuale și de zone întregi cărora turismul le-a dat o șansă prin reabilitarea ca atracții turistice. Vechile fabrici și-au început o nouă viață ca muzee, zonele industriale au fost convertite în locațiile unor festivaluri, o mare varietate de castele și case impozante care se aflau în paragină au devenit spații de cazare pentru turiști. Asemenea exemple demonstrează cum poate beneficia mediul de pe urma turismului salvându-se ceea ce ar fi fost pierdut în întregime.

În acest context, turismul trebuie să aibă stabilite, prin intențiile de dezvoltare și amenajare trebuind să se încerce rezolvarea problemelor sociale, menținerea unei bune stări a populației și, nu în ultimul rând, menținerea echilibrului mediului natural.

1.3 Tipuri de impact

Impactul turismului asupra mediului poate fi pozitiv sau negativ.

Există un impact pozitiv al turismului asupra mediului: prin acțiunile sale, societatea a sporit exponențial iar pe măsura integrării cuceririlor tehnico – științifice, complexitatea sistemelor teritoriale nu s-a transformat în altceva decât în rezultatul riscului pozitiv pe care acestea și l-au asumat.

Turismul participă la amenajarea și protejarea ariilor naturale reprezentative prin diverse acțiuni care conduc atât la protejarea pădurilor cât și la tăierea acestora doar în caz de igienizare.

Păstrarea siturilor arheologice, arhitectonice și istorice atrage resurse pentru conservare.

Multe dintre acestea au fost salvate de către turiști deoarece datorită interesului acordat acestor monumente istorice și arheologice au fost create areale de conservare unde s-au stabilit diverse lucrări de protejare și reabilitare. Au fost salvate și protejate multe dintre speciile aflate în parcuri sau rezervații naturale care altfel ar fi dispărut din cauza vânatului necontrolat.

Prin “reabilitare” se înțelege redarea vieții unei zone sau clădiri printr-o schimbare considerabilă, în acest context, existând multe exemple de astfel de zone și clădiri cărora li s-a dat o șansă, acestea fiind reabilitate ca atracții turistice.

Îmbunătățirea calității mediului înconjurător depinde de atragerea resurselor de tip financiar necesare pentru monitorizare prin controlul calității apei, a aerului, etc dar și prin amenajarea cât mai atractivă printr-un design potrivit. Turismul poate fi o alternativă care prezintă calități necesare durabilității, reprezentând o alternativă nepoluantă cu un impact potențial. Mai mult decât atât, pentru a fi îmbunătățită calitatea mediului înconjurător, sunt încurajate activitățile productive tradiționale, evitându-se aditivii chimici.

Creșterea gradului de atractivitate este importantă deoarece designul și estetica unei amenajări turistice pot modifica într-un mod plăcut un peisaj banal sau care și-a pierdut individualitatea. În condițiile în care turiștii sunt atrași de frumusețe, sunt foarte importante felul în care arată o zonă, combinațiile cromatice care se regăsesc, stilul și ornamentația, rezultatul final devenind o alcătuire estetică de formă, culoare, stil și ornament.

Nu în ultimul rând, turismul are nevoie de dezvoltarea infrastructurii (infrastructura locală de drumuri, alimentare cu apă, managementul de telecomunicații, depozitarea deșeurilor), dezvoltarea acesteia conducând la reducerea poluării și la îmbunătățirea calității mediului.

Totodată, turismul poate susține cu fonduri costurile necesare dezvoltării dar și îmbunătățirii infrastructurii.

Turismul este capabil să garanteze prospețimea unor zone defavorizate, putând fi un mijloc de îmbunătățire pentru regiunile dezindustrializate.

De cealaltă parte, în continuare vor fi prezentate tipurile de impact cu caracter negativ.

Acțiunile distrugătoare ale unor activități turistice se realizează prin folosirea neadecvată a mediului înconjurător, în scopuri de recreere sau agrement și, mai mult decât atât, printr-un demers aspru al omului asupra mediului înconjurător. Turismul participă implicit la distrugerea și poluarea mediului înconjurător.

Acțiunile distructive asupra mediului înconjurător cresc zi de zi iar petrecerea timpului liber oferă ocazia exploatării puternice și a stăpânirii mediului natural. Astfel, ieșirea regulată în zone verzi a devenit un obicei social care prezintă efecte negative asupra mediului. Multe din problemele provocate de turism asupra mediului sunt reprezentate de numărul mare de vizitatori, capacitatea optimă de primire fiind depășită. De asemenea, lipsa unor reglementări privind comportamentul vizitatorilor împreună cu o monitorizare a zonei conduc la efectuarea de activități care afectează calitatea mediului.

Circulația turistică necontrolată are un impact negativ asupra mediului deoarece au loc activități precum distrugerea florei și vegetației, ruperea copacilor, braconajul, care conduc la oprirea regenerării plantelor sau care de multe ori pot dispărea, la săpături ale solului, s.a. Mai mult decât atât, trebuie tras un semnal de alarmă asupra faptului că multe specii floristice au dispărut din cauza colectării abuzive a plantelor declarate monumente ale naturii cum ar fi floarea de colț, garofița de munte sau garofița Piatra Craiului.

Pe lângă circulația turistică necontrolată care are loc în aer liber, mai există și cea efectuată la obiective turistice, la monumente istorie, arhitectonice și de artă care, prin vizitarea intensivă în condiții nepotrivite, conduce la degradarea unor picturi și altor lucruri cu caracter unicat existente în interiorul acestora.

Tot în această categorie se înscrie și inexistența unor demarcări a locurilor de popas.

Turiștii se opresc pentru picnic în zone cu o atractivitate mare care va conduce la degradarea peisajului și a celorlalte componente ale mediului înconjurător, mai ales prin deseurile pe care turiștii le lasă în urma lor la întâmplare. Acest lucru se întâmplă foarte des în zonele destinate turismului de recreere cum ar fi pajiștile montane, pe malul râurilor sau lacurilor.

Turismul automobilistic prezintă un alt impact negativ, prin acesta amplificându-se fenomenul poluării naturii. Turiștii circulă pe drumuri care nu sunt de acces, intrând în păduri și provocând distrugerea pomilor, a florei, în general, prin strivirea acestora sub influența gazelor de eșapament.

Un alt impact negativ este concepția greșită de a pune în valoare resursele necesare prin nerespectarea principiilor esențiale de protecție și de exploatare a substanțelor minerale balneare cum ar fi realizarea lucrărilor geologice în concordanță cu prevederile cercetărilor de specialitate, ocolirea exploatării zăcămintelor până acestea vor dispărea, etc.

Există multe obiective de mare atractivitate turistică, de exemplu peșterile care cuprind amenajări deficitare pentru vizitarea lor și sunt vizitate fără respectarea unor reguli specifice.

Efectul este deteriorarea parțială sau, de multe ori, totală a acestora.

Dezvoltarea neordonată a localităților turistice reprezintă un alt impact negativ care se caracterizează prin proiectarea neadecvată a obiectivelor de investiții cu caracter turistic, prin construirea unor clădiri inestetice, neadaptate specificului arhitectonic sau natural al zonei sau, mai mult decât atât, prin instalarea de amplasamente nepotrivite pentru baza materială turistică.

Poluările de diferite feluri cum ar fi cea a solului, sonoră, a peisajului reprezintă și ele un impact negativ aproape nociv pentru mediul înconjurător. Afectarea solului cu poluanți fie din deșeuri, pesticide, apa ploilor contaminate, conduce la urmări atât de ordin economic și social dar și pentru turism prin deteriorarea apelor utilizate în agrement. Mai mult decât atât, degradarea solului este cauzată și de pășunatul intensiv și mai ales necontrolat.

Poluarea sonoră este un alt factor de pericol pentru sănătatea oamenilor. Apariția poluării sonore în stațiuni influențează negativ odihna turiștilor, mai ales că aceștia doresc să stea într-un loc liniștit și să uite de zgomotele din marile orașe.

Foarte gravă este și poluarea peisajului, prin acțiunile distructive care au loc. Oamenii prezintă interes pentru natură și sunt nemulțumiți când văd deșeuri depozitate necontrolat.

Toate acestea rezultă din deficiențele de amenajare turistică și de organizare a activităților, din presiunea antropică, din deteriorarea morală și fizică dar mai ales din deficiențele de utilizare dar și de întreținere a infrastructurii și, nu în ultimul rând, din lipsă de educație și cultură cu privire la protecția și la conservarea mediului.

1.4 Evaluarea impactului asupra mediului

Singura cale în scopul garantării unui viitor cât mai sigur, sănătos și prosper este de a trata cât mai echilibrat mediul și dezvoltarea sa. Acest lucru se poate întâmpla doar printr-o orientare bine pusă la punct a căilor de dezvoltare, astfel încât să rezulte modificarea modului de producție și de consum actual, care și-a dezvăluit caracterul învechit dar și repercusiunile fatale asupra mediului înconjurător.

Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM) este un instrument de asistare a hotărârilor, obiectul principal fiind reprezentat de determinarea consecințelor principale pe care le au activitățile, produsele sau serviciile asupra mediului înconjurător. Evaluarea Impactului asupra Mediului reprezintă un mod prin care se strâng și se prelucrează informațiile, fiind necesare proiectului pentru evaluarea gradului de satisfacere a durabilității pe baza unor condiții stabilite – în literatura românească de specialitate a fost denumit “acord de mediu”, care poate fi completat cu bilanțul de mediu, ambele reglementate prin Legea mediului 135/1996.

Chiar dacă nu sunt găsite absolut toate elementele EIM, este necesar să se analizeze continuu impactul real chiar și după realizarea proiectului.

Evaluarea Impactului asupra Mediului cuprinde etape bine puse la punct. Prima etapă este cea de analiză preliminară care constă în mult mai mult decât a examina succint și în ordine condițiile de mediu anterioare. Trebuie să cuprindă o prognoză a însușirilor mediului ambiant care vor urma și care ar afecta mediul așadar această etapă trebuie tratată cu seriozitate, aceasta trebuie să permită compararea modificărilor mediului induse de punerea în aplicare a proiectului cu schimbările anticipate pentru situația lipsei proiectului. Această abordare poate fi complicată însă va duce la realizarea unor studii dar și a unor dialoguri eficiente între grupuri de interes. În această primă etapă de analiză preliminară trebuie să se țină cont de progresele anterioare ale calității mediului, de preferințele comunității în ceea ce privește folosirea resurselor și, nu în ultimul rând, de programele sau proiectele de dezvoltare care ar putea fi în curs de desfășurare sau în punctul de propunere.

Cea de a doua etapă a evaluării impactului asupra mediului este identificarea impactului, ținându-se seama de două aspecte și anume factorii de stres sau sursele de impact și de receptori care sunt reprezentați de oamenii și de ecosistemele sau de componentele mediului. Identificarea se face prin alegerea proiectelor care au nevoie de realizarea unui studiu de impact care va depinde de: proporția și tipul proiectului, localizarea și susceptibilitatea receptorilor, care reprezintă un factor foarte important de decizie, dar și de gradul de intensitate al impactului. Se mai pot identifica principalele influențe ale proiectului asupra mediului și profunzimea analizei necesare.

A treia etapă este măsurarea impactului care constă în identificarea fiecărui tip de impact posibil iar analiza trebuie să preconizeze natura și importanța influențelor ecologice anticipate.

Impactul poate fi măsurat prin consecințele asupra sănătății oamenilor, a calității vieții și asupra ecosistemelor.

Odată recunoscute și cuantizate toate influențele care sunt posibile asupra mediului, se trece la valorizarea impactului și crearea de noi fluxuri monetare care să înglobeze cheltuielile pentru protecția mediului. Însă o astfel de situație în care se cunoaște și funcția de reacție la doză iar aceasta poate fi valorizată și integrată într-un flux monetar reprezintă o excepție.

Aceste schimbări ale caracteristicilor mediului pot avea nevoie de agregare și de comparare, acestea reprezentând cea de-a patra etapă a evaluării impactului asupra mediului, cu ajutorul analizelor multicriteriale. Este nevoie de un context mult mai larg atunci când vine vorba de un studiu de impact al unui proiect deoarece doar o activitate poate duce la efecte neînsemnate asupra mediului.

Bilanțul de mediu reprezintă modul de obținere a informațiilor asupra cauzelor și consecințelor cu efecte negative cumulate anterioare și anticipate, făcând parte din acțiunea de evaluare a impactului asupra mediului.

Rezultatele finale sunt foarte mult influențate de comunitatea locală însă prezentarea potrivită a rezultatelor pot semnifica sursa necesară de informații pentru a lua cele mai bune decizii.

Ultima etapă a evaluării impactului asupra mediului este evitarea sau diminuarea impactului ecologic și social. În acest context se recomandă o serie de măsuri specifice. Noile activități vor fi propuse și vor rezulta noi tabele de tip input-output dar și noi fluxuri monetare.

Soluțiile găsite se compară prin valoarea actualizată sau, dacă câștigurile sunt greu de evaluat, prin eficiența investițiilor.

Odată cu acceptarea proiectului, recomandările proiectului de evaluare a impactului asupra mediului trebuie respectate. Proiectul va fi finalizat, se creează un raport de evaluare care testează autenticitatea prognozei impactului și determină costurile reale ale prevenirii efectelor negative asupra mediului.

Impactul activităților turistice în arii protejate

Efectuarea de activități turistice în arii protejate are efecte complexe asupra acestora. În primul rând, se pot evidenția efectele pozitive determinate de amenajarea zonelor, de controlul eficient al circulației turistice, de managementul acestora și, nu în ultimul rând, de încurajarea comunității locale. În al doilea rând, se pot semnala efectele negative determinate de mai mulți factori cum ar fi supraaglomerarea, utilizarea nepotrivită a resurselor naturale, etc.

Turismul determină atât câștiguri economice importante cât și beneficii culturale și ecologice. De aceea, pentru o durabilitate cât mai extinsă, turismul trebuie să fie implicat în dezvoltarea planurilor de management al ariilor protejate.

Viitorul și durabilitatea unei arii protejate pot fi influențate într-un mod semnificativ datorită turismului, prin creșterea influenței sale în timp, prin transformări în alte sectoare economice cum ar fi agricultura, meșteșugurile, serviciile sau punctele de interes importante.

Pentru ca turismul să fie încadrat în dezvoltarea durabilă a ariilor protejate este nevoie, în primul rând, de convingerea turiștilor și a comunității locale pentru a face schimbări importante în politicile tradiționale (schimbări pe care aceștia să le dorească).

Desfășurarea de activități turistice în arii protejate înseamnă un mod de promovare a dezvoltării durabile și, în același timp, atragerea de venituri pentru zona respectivă. Turismul în arii protejate contribuie la îndeplinirea unor obiective printre care se numără păstrarea ecosistemelor și a biodiversității, creșterea economiei locale dar și mulțumirea turiștilor.

Beneficiile și transformările determinate de turism sunt împărțite corect între toții actorii și anume cei care conduc turismul (tur – operatorii, restaurantele, hotelurile, transportul, etc) și cei care întrețin valorile naturale și culturale ale întregii zone (servicii publice, fermieri, etc).

Cu alte cuvinte, impactul pozitiv al activităților turistice în arii protejate are efecte atât în plan economic, cât și în plan fizic și social. Impacturile pozitive cu caracter economic sunt reprezentate de creșterea veniturilor, dar și de creșterea numărului de persoane care sunt angajate atât direct cât și indirect în turism.

Printre efectele fizice se numără înfrumusețarea mediului înconjurător, reconstituirea clădirilor vechi sau părăsite, dar și supraviețuirea clădirilor vechi.

Efectele sociale sunt reprezentate de creșterea varietății activităților turistice și de agrement dar și de creșterea numărului de servicii oferite și de îmbunătățirea calității serviciilor.

Prin raportare tot la efectele pozitive, dacă este bine executat conform unui plan, dezvoltat și administrat, turismul poate aduce rezultate și beneficii importante pentru comunitățile locale.

Prin raportare la generarea de noi locuri de muncă prin turism, acesta oferă locuri de muncă pentru generația tânără în structurile de cazare, în alimentație și în alte afaceri din acest domeniu dar și în sectoarele de agricultură, de tradiții și de meșteșuguri. Având în vedere că majoritatea tinerilor din România aleg să lucreze în alte țări, turismul reprezintă o oportunitate semnificativă de a oferi locuri de muncă generației tinere astfel diminuând emigrarea în masă a populației. De exemplu, Parcul Natural Comana, prin dezvoltarea turismului, poate crea noi locuri de muncă readucând în același timp exodul de forță de muncă. Parcul oferă locuri de muncă pentru populația din localitate și zonele învecinate, rezultatele fiind pe măsură deoarece acesta dispune de o protecție potrivită de arie protejată iar, mai mult decât atât, conduce la diminuarea faptelor care prezintă pericol pentru areal.

Dezvoltarea turismului încurajează creșterea întreprinderilor precum și înființarea unor noi întreprinderi. Comunitățile locale sunt stimulate să-și creeze asociații de turism, acest fapt reprezentând oportunități pentru investiții de noi locuri de muncă, venituri, etc dar ajutând și la dezvoltarea antreprenoriatului.

Turismul poate determina venituri din taxele locale care pot fi utilizate pentru creșterea facilităților comunității, pentru infrastructura comunității și pentru ariile protejate cum ar fi indicatoare, poteci, centre de vizitare, etc.

Noua tehnologie (utilizarea calculatorului) ajută personalul din turism să promoveze ariile protejate cu ajutorul Internetului.

Turismul poate să ofere noi piețe pentru produsele locale cum ar fi produse de artă, meșteșuguri astfel încât comunitatea locală să le pună spre vânzare.

Printre activitățile turistice care sunt adecvate ariilor protejate se numără observarea cu atenție a naturii, florei și faunei, imortalizarea peisajului, drumețiile montane, efectuarea de scufundări și de admirare a vietăților, străbaterea diverselor regiuni pe jos vara sau cu schiurile iarna, ciclismul în grupuri mici, vizitarea de obiective culturale și istorice, stăpânirea activităților tradiționale cum ar fi olăritul sau împletitul, vizitarea eco – muzeelor, cercetarea de materiale științifice care fac raportare la zonele protejate, etc.

Așa cum a fost prezentat, turismul are un rol important în ariile protejate dar există și impactul negativ al turismului asupra ariilor protejate care poate fi clasificat în două categorii: direct și indirect. Impactul direct este provocat de prezența turiștilor iar cel indirect cauzat de dezvoltarea unei infrastructuri împreună cu activitățile turistice. În acest context, prezența turiștilor are cel mai important impact asupra tuturor elementelor mediului.

În timp și spațiu, activitățile turistice pot avea rezultate neplăcute din cauza faptului că nu se respectă capacitatea de încărcare ecologică și trăsăturile caracteristice ale fiecărui parc.

Un aspect cu caracter negativ ce are o mare influență asupra peisajului din ariile protejate se identifică în lipsa reglementărilor de funcționare care poate conduce la un turism greu, cu caracter de masă.

Un alt element negativ este prezența multor trasee și poteci, drumurilor de circulație prin care au acces la vizitare grupurile care depășesc 30 de persoane în zone sensibile, în parcurile naționale, aspect ce poate duce la deranjarea echilibrului ecologic.

Cu cât numărul turiștilor crește, cu atât circulația și zgomotul vor fi mai mari și vor deranja viața florei și faunei.

Efectuarea pe zone cât mai extinse a diverselor sporturi atât de vară cât și de iarnă pot duce la distrugerea solurilor, faunei și florei.

Este nevoie de un management caracteristic, în așa măsură încât, în funcție de teritoriul fiecărei arii protejate, să se stabilească doar acele activități turistice educative.

Printre activitățile turistice practicate în ariile protejate care, efectuate în exces, pot conduce la consecințe neplăcute și prin intermediul cărora nu se va mai putea reveni la starea inițială se numără: apariția de locuințe rurale care sunt nepotrivite și care duce la aglomerări de populație, tulburări asupra faunei, deteriorarea peisajului natural, distrugeri de amenajări ale elementelor naturale, hrănirea animalelor care conduce la modificări de comportament al acestora și, mai târziu, la dispariția lor, abuzurile de viteză din cauza cărora se pot întâmpla accidente și poate avea loc mortalitatea faunei, degradările asupra solului său “culegerea de amintiri” care conduce la distrugerea rarităților naturale.

Nu trebuie stimulată efectuarea de activități turistice în cadrul ariilor protejate deoarece dorința puternică de a obține venit din aceste activități poate avea efecte devastatoare și cu greu acestea se vor putea reface. Administrația locală trebuie să încurajeze doar acele activități pentru scopuri economice.

În concluzie, amenajarea și activitățile turistice potrivite și prudente reprezintă punctele forte pentru a ține în bune condiții ecologice parcurile naționale și rezervațiile biosferei.

CAPITOLUL II TURISMUL ÎN ARII PROTEJATE

Alături de calitatea sa, mediul se identifică într-o condiție reprezentativă a activității turistice, resursele turistice naturale păstrându-și nivelul de atractivitate cât timp mediul înconjurător va continua să se identifice într-un argument al călătoriei turistice. Astfel, turismul are o funcție semnificativă în protejarea mediului și în păstrarea calității lui, în stațiunile turistice dar și în afara acestora. Preocupările aduse în discuție trebuie anexate faptului că și resursele naturale și spațiul turistic folosite de turism sunt mărginite.

Prin laturile lor științifice, estetice, educaționale și recreative, spațiile naturale protejate se identifică în obiective turistice atractive și, în cazul unora dintre acestea, unice, pe plan global.

Punerea în valoare din punct de vedere turistic al spațiilor naturale protejate se manifestă prin forme vaste, distincte. Aceasta trebuie să ia în calcul complexitatea resurselor, structura ariei protejate și obiectivele de management.

Dotările turistice implică, în genere, echipamente distincte de cazare – precum sate de vacanță, terenuri de campare, tabere de tineret, corturi, hoteluri, cabane, vile ori refugii -, săli de expoziții, unități de alimentație, muzee, instalații sportive, centre informative, trasee de plimbare, poteci ori trasee de călărie. Acestea trebuie gândite în așa măsură încât să nu fie depășit stadiul suportabilității ecologice, să fie mulțumite necesitățile turiștilor și, implicit, să fie asigurată întreprinderea obiectivelor manageriale.

2.1 Conceptul de « arie protejată »

Multitudinea de sisteme naturale se confruntă, astăzi, cu o presiune tot mai ridicată, aspect ce le determină să funcționeze sub egida unei eficiențe mai scăzute ori să fie amenințate cu dispariția. În acest context, impactul antropic nu este imediat vizibil, în cele mai multe dintre cazuri, degradarea sistemelor ecologice fiind lentă în timpul tranziției dintre etapele progresive de uzare și de simplificare.

Integritatea unei arii naturale protejate este afectată în condițiile în care prin implementarea unui proiect este redusă aria habitatelor ori se ajunge la fragmentația habitatelor caracteristice din perspectivă ecologică speciilor ce prezintă interes comunitar. Totodată, un plan poate să afecteze integritatea unei arii naturale protejate dacă acesta conduce la un impact negativ în ceea ce privește factorii ce determină păstrarea stării favorabile de conservare a suprafeței naturale protejate ori dacă determină schimbări ale dinamicii raporturilor definitorii ale structurii ori rolului ariei naturale protejate.

În acest context, există o serie de acțiuni și de tipuri de amenajări teritoriale care afectează mediul în cadrul ariilor protejate: poluanții identificați în reziduuri solide și lichide care afectează pădurile din proximitatea ariilor naturale protejate direct prin tulburarea proceselor metabolice, slăbindu-le rezistența la dăunători, la boli ori la ger. Rămânând în aceeași conjunctură, a pădurilor, turismul de weekend este un factor dăunător, în mod expres prin deșeurile pe care turiștii le lasă în urma desfășurării activităților de recreere. Acțiunile umane afectează integritatea pădurii ori întreprinderea funcțiilor pe care aceasta este imperios să le asigure în manieră directă, prin acțiuni întreprinse ilegal, în manieră indirectă, prin acțiuni cu efecte asupra pădurii, măsurabile în timp respectiv prin lipsa asigurării minimei dotări în scopul intervențiilor în caz de incendiu, prin întreprinderea construcțiilor și prin lipsa de amenajare a zonelor de mărginire a propagării incendiilor, prin exploatarea resurselor minerale. Direcționată către valorificarea resurselor naturale, activitatea omului a afectat starea factorilor de mediu. În ceea ce privește sistemul de drenaj pentru apele pluviale, plantarea tufișurilor și a copacilor a condus prin existența rădăcinilor acestora la afectarea stratului de drenaj.

Pe lângă acestea există și o multitudine de alte conjuncturi, cu alte cuvinte activități umane ce afectează la nivel local atât solurile cât și apele ariilor naturale protejate. În acest context, lipsa unei stații de epurare, lipsa sistemelor de canalizare, utilizarea fertilizanților în agricultură în lipsa călăuzirii și verificării de către specialiști, fântânile neadecvat ridicate și poziționate (fără securitate sanitară) afectează calitatea factorilor de sol, de mediu și de apă prin impurificarea apelor subterane (cu substanțe de ordin bacteriologic și chimic), prin spălări, prin impurificarea apelor de suprafață, prin scurgerile nestructurate și prin infiltrațiile de ape meteorice. Rămânând în același context, al apelor, presiunile agricole lipsite de organizare afectează deopotrivă calitatea apelor subterane și de suprafață.

Propunerile de extindere a intravilanelor (luând în calcul forma lor exterioară și poziționarea acestora) afectează deopotrivă mediul ariilor naturale protejate și vegetația prin reducerea terenurilor arabile, prin întinderea de-a lungul căilor rutiere și prin despăduriri.

Ariile protejate sunt reprezentative în ceea ce privește conservarea biodiversității.

Acestea se identifică în fundamentul strategiilor internaționale și naționale de conservare, rezervate fiind pentru păstrarea funcționării ecosistemelor, în scopul servirii ca refugii pentru specii și în scopul păstrării proceselor ecologice ce nu ar putea să reziste în cele mai multe dintre peisajele marine ori terestre puternic administrate. Ariile protejate acționează sub identitatea de repere prin care poate fi pricepută intrarea în contact a individului cu natura.

Aria naturală protejată se identifică într-o zonă subterană, terestră sau acvatică în care există specii de animale și de plante sălbatice și formațiuni și elemente speologice, biogeografice, paleotologice, peisagistice, geologice, valoroase din punct de vedere cultural, ecologic sau științific, ce are un regim special de conservare și de protecție decis potrivit prevederilor legale.

Ariile protejate reprezintă unica soluție existentă spre încetarea dispariției speciilor amenințate. Acestea completează măsurile de realizare a folosirii și a conservării pe perioadă îndelungată a biodiversității adoptate în exteriorul ariilor protejate. Cele mai multe dintre ariile protejate coexistă în cadrul unor ecosisteme naturale ori care au fost refăcute.

O multitudine de arii protejate sunt descrise prin specificități reprezentative ale proceselor geologice, în același timp în care altele reflectă intrarea în contact a naturii cu activitățile umane, în peisajele culturale. Ariile protejate mai extinse descrise printr-o valoare naturală ridicată oferă condiții avantajoase unui progres și unei viitoare adaptări și refaceri ecologice, amândouă fiind din ce în ce mai reprezentative în conjunctura unei modificări climatice rapide.

Atât indivizii ce locuiesc în proximitatea ariilor protejate cât și cei aflați la o distanță considerabilă au avantaje în urma șanselor de refacere și de recreere expuse de ariile naturale de sălbăticie și de parcurile naționale prin potențialul genetic al serviciilor de mediu oferite de ecosistemele naturale – precum proviziile de apă – și al speciilor sălbatice cum ar fi de exemplu proviziile de apă. O multitudine de arii protejate au o funcție reprezentativă pentru societățile umane, păstrează locuri valoroase ca siturile naturale sacre. În ciuda faptului că o multitudine de arii protejate au această poziție datorită guvernelor, altele fiind tot mai frecvent desemnate de companii, comunități locale, indivizi privați, populații indigene, societăți caritabile de mediu.

În altă ordine de idei, ariile protejate se identifică într-un angajament în raport cu generațiile ulterioare.

Indivizii au obligația etică de prevenire a pierderii de specii în urma activităților umane, aspect sprijinit de învățăturile majorității credințele religioase universale. Protejarea peisajelor emblematice este reprezentativă din punct de vedere cultural, iar ariile protejate simbolice sunt la fel de reprezentative pentru patrimoniul unui stat.

Cei care au dorit să rezolve această chestiune au fost reprezentanții Uniunii Internaționale de Conservarea Naturii. În acest context, Uniunea încerca să fie o influență, să fie o încurajare și să asiste organizațiile de profil mondiale spre conservarea diversității și integrității naturii însă și asigurării folosirii resurselor naturale într-o manieră durabilă și echitabilă. Finalitatea acestui proces a rezidat în elaborarea unui sistem în scopul definirii și categorisirii ariilor protejate.

În anul 1994, în Adunarea Generală a Uniunii Internaționale de Conservarea Naturii , existentă la Buenos Aires, au fost decise șase categorii de arii protejate. Ariile naturale protejate sunt mărginite funcție de obiectivele de conservare ale acestora, clasificându-se astfel: aria sălbatică identificabilă într-o arie protejată în ceea ce privește protecția naturii ori știința (rezervația naturală strictă identificabilă în aria protejată administrată în mod expres pentru știință si zona sălbatică identificabilă în aria protejată administrată în mod expres în scopul conservării sălbăticiei), Parcul național identificabil într-o arie protejată administrată în mod expres în scopul protecției ecosistemului și în scop recreativ, monumente ale naturii identificabile în aria protejată administrată în mod expres în scopul conservării specificitatilor naturale caracteristice, aria de gestionare a speciilor identificabilă în aria protejată administrată în mod expres în scopul conservării prin intervenții manageriale, peisajul marin protejat identificabil în aria protejată administrată în mod expres în scopul conservării peisajului marin sau terestru și în scop recreativ, aria protejată cu resurse gestionate identificabilă în aria protejată administrată în mod expres în scopul folosirii potrivite a ecosistemelor naturale.

Pe lângă categoriile de arii protejate decise de Uniunea Internaționala de Conservarea Naturii există și alte tipuri de arii protejate stabilite prin diverse tratate, convenții ori acorduri: Siturile Natura 2000 respectiv rețeaua europeană de arii protejate care include toate ariile special de conservare de protecție avifaunistică, siturile ale patrimoniului universal care au drept țel conservarea unor obiective valoroase, geoparcurile respectiv teritoriile unde patrimoniul geologic universal este administrat și protejat într-o manieră potrivită, rezervațiile biosferei respectiv arealele ecosistemelor costiere ori terestre ce promovează rezolvări în scopul armonizării raportului dintre evoluția durabilă și conservarea biodiversității, siturile RAMSAR care au drept țel protejarea speciilor de păsări de apă reprezentative la nivel internațional, alături de habitatele acestora.

2.2 Prezentarea Parcului Natural Comana

Parcul Natural Comana este poziționat în sudul României, în câmpia Burnazului, la 35 de km de sudul capitalei și la 30 de km de nordul județului Giurgiu. Arie protejată de interes național, parcul a fost constituit prin Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 38 din 12 ianuarie 2005. Țelul luării acestei decizii a constat în protejarea diversității faunistice și floristice descrise în areal, a habitatelor specifice unor specii vulnerabile, periclitate sau rare, animale și vegetale, a unor zone de interes peisagistic, științific ori istoric.

Aria Parcului Natural Comana este de circa 25.107 hectare ce include bălți, terenuri arabile, râuri, păduri, așezări umane.

Parcul Național Comana este cunoscut, în mod expres, pentru evenimentele istorice care au avut loc în respectiva zona. Pădurile de frasin și de stejar au exemplare unice, vechi de sute de ani. Zona rezervației implică o multitudine de specii de animale și de plante protejate prin convenții internaționale.

Parcul Natural Comana este poziționat la limita dintre silvostepă și stepă, datorită acestui aspect diversitatea biologică fiind una complexă.

Parcul Natural Comana este a treia zonă umedă din sudul României, poziționată după Delta Dunării și după Balta Mică a Brailei.

Parcul Natural Comana este îngrijit de o serie de angajați permanenți însă și de colaboratori. Personalul care intră în discuție este format din un director general, un economist, un sociolog îndatorat cu păstrarea relațiilor cu comunitățile, un biolog, un șef de pază, agenți de teren.

În Parcul Natural Comana există două surse de apă respectiv în proximitatea satului Vlad Țepeș, în pădure și în Balta Comana, la Fântâna cu Nuc.

Din perspectivă pozitivă, în luna martie a anului 2009, prin intermediul jandarmilor din Giurgiu, în Parcul Natural Comana au fost plantați 500 de puieți.

Situl Natura 2000 Comana a fost recunoscut ca sit reprezentativ din punct de vedere comunitar, ordinul fiind schimbat ulterior. Din punct de vedere teritorial, centrul sitului se regăsește în jurul Parcului Natural Comana. Aria a fost introdusă în rețeaua Natura 2000 prin două documente normative.

În luna februarie a anului 2012, aria specifică Parcului Natural Comana a fost recunoscută drept zonă umedă reprezentativă la nivel internațional, fiind declarată și sit Ramsar, potrivit condițiilor Convenției Internaționale a Zonelor Umede – Ramsar.

Raportat la floră, rezervația de bujor românesc este extinsă pe circa 231.40 de hectare. Rezervația se identifică într-un platou poziționat la circa 90 de metri altitudine, fiind descrisă prin văi și depresiuni ce coboară la o altitudine cuprinsă între 50 și 60 de metri.

Parcul Natural Comana este descris prin existența a mai mult de 150 de specii de păsări, dintre care majoritatea cuibăresc ori sunt rezidente iar altele iernează ori sunt în pasaj, venind din statele nordice. Dintre speciile protejate fac parte califarul roșu, acvila țipătoare mică, barza albă, șoimul călător, pelicanul.

2.3 Indicatori statistici la nivelul Parcului Natural Comana

Pornind în anul 2004 de la o suprafata de 24.863 hectare, aria Parcului Natural Comana a ajuns în anul 2016 la 25.107 hectare.

Fig. 2.3.1 Evoluția suprafetei Parcului Natural Comana între 2004 – 2016

Sursă: Institutul Național de Statistică

Cu privire la populație, în spațiul Parcului Natural Comana, există zece comune ce au o populație de circa 43.040 de cetățeni, aspect ce face ca densitatea medie să fie de 65,40 de locuitori la km2. Astfel, populația este una cu natalitate redusă și cu tendință de îmbătrânire. Mai concret, dintr-un total de 69.051 de locuitori ai municipiului Giurgiu, la data de 1 ianuarie 2016, statistica populației pentru zona Comana arata în felul următor:

Tab. 2.3.2 Populația după domiciliu pe județe, localități, medii de rezidență și sexe, la 1 ianuarie 2016

Sursă: Institutul Național de Statistică

Cu privire la numărul de vizitatori ai Parcului Natural Comana: în anul 2015 au existat circa 40.000 vizitatori dintre care mai mult de 95 de procente au fost români și mai mult de 90 de procente au provenit din București iar numărul de vizitatori a înregistrat o creștere, de la 25.000 în 2010 la 35.000 în 2013 și până la circa 40.000 în 2015.

Numărul unităților de cazare pentru public este unul foarte redus, predispoziția fiind către extinderea activității însă ritmul este încă unul scăzut. Cu toate acestea, creșterea numărului de zile petrecute per individ în cadrul activităților turistice a fost posibilă ulterior apariției în localitățile din preajma a unităților de cazare ce urmează:

Pensiunea “Casa cu Tei” este poziționată în localitatea Comana, fiind una dintre unitățile de cazare de 3 stele. Pensiunea este repartizată în 9 spații de închiriat, respectiv apartamente, camere duble, camere triple, turiștii având: parcare gratuită, acces gratuit la internet wireless, televizor cu programe prin cablu.

Hotelul “Casa Comana” reprezintă o unitate de cazare de patru stele, existenta în localitatea omonimă ce oferă: un spațiu de campare în complex, 40 de locuri la parter, posibilitatea plimbărilor cu ATV-uri ori cu moto-safari pe traseele unde se permite, pod funcțional, acces în pădure proprietate private pe o arie de trei hectare, camere cu grup sanitar și duș, parcare auto, televiziune prin satelit/cablu, bucătărie internațională și românească cu personal calificat, restaurant cu sală de mese cu 40 locuri, foișoare în cadru natural dotate cu grupuri sanitare, SPA, restaurant cu 200 de locuri, jacuzzi.

Pensiunea Bujorul este poziționată în localitatea Comana la 35 km distanță și la circa 40 de minute de mers cu autoturismul. Capacitatea de cazare a pensiunii este de 10 locuri în 5 camere. Pensiunea, respectiv fiecare cameră dispune de facilități precum: parcare personală monitorizată prin camera video și spațiu verde de joacă pentru copii, baie proprie, sala de evenimente, televizor cu plasmă și televiziune prin satelit, terasa, aer condiționat, internet wireless, crama.

Cabana “Fântâna cu Nuc” este o cabană silvică gestionată de Ocolul Silvic Comana, care a fost introdusă în circuit turistic și expusă vizitatorilor prin efectuarea de rezervări. Cabana dispune de: acces la bucătărie, opt locuri de cazare cu grupuri sanitare proprii, televiziune prin cablu, sală de mese.

Domeniul Greaca este poziționat la 45 km de București, în județul Giurgiu. Aria domeniului este de 32 de hectare, acesta fiind foarte aproape de intrarea în localitatea Greaca. Domeniul include: două piscine exterioare, un conac de cinci stele cu arhitectură neo-romaneasca ce dispune de un apartament și 15 camere, o cramă, un restaurant cu bucătărie mediteraneană și românească.

Hanul Călugărenilor reprezintă o unitate modernă poziționată în localitatea Călugăreni ce dispune de: parcare cu monitorizare cu o capacitate de 40 locuri, două apartamente și 20 locuri în 8 camere duble, terasă în aer liber cu o capacitate de 120 de locuri, sală de conferințe, restaurant cu 100 de locuri, sauna, teren de tenis, centru de fitness și jacuzzi, loc de joacă pentru copii, internet wireless salon de protocol cu 30 de locuri.

În scopul extinderii numărului de unități de cazare este imperios să se ia în calcul și restricțiile de ordin legislativ în raport cu modificarea categoriei de utilitate a terenurilor pe suprafețele naturale protejate.

Așadar, dezvoltarea are loc în limitele intravilanului existent, în mod expres prin eforturile comunității și mai puțin prin investițiile din exteriorul sitului. Vizitatorii ce practică turismul de picnic provin din București – sub egida unui procent de 80% -, din Giurgiu – sub egida unui procent de 10% – și din comunele vecine ale parcului – sub egida unui procent de 10% -, în cele mai multe dintre cazuri aceștia utilizând mijloacele de transport în comun, autoturismele proprietate personală, bicicletele sau autocarele (în cadrul excursiilor organizate). În același context, cinci procente dintre vizitatori utilizează pensiunile din zonă, un procent dintre vizitatori campează iar restul rămân doar în cursul zilei.

În principiu, vizitatorii stau în areal între una și trei zile, de cele mai multe ori la final de săptămână, însă din ce în ce mai dese sunt situațiile în care aceștia petrec o săptămână întreaga ori mai mult, în mod expres pe parcursul concediilor.

2.4 Tipuri de activități în cadrul Parcului Natural Comana

În Parcul Natural Comana sunt permise desfășurări ale activităților de dezvoltare, în mod expres a celor de interes turistic, însă prin respectarea principiului de folosire durabilă a resurselor naturale precum și de prevenire a oricăror consecințe negative reprezentative asupra biodiversității. Activitățile ce pot avea loc în acest areal se identifică în următoarele:

activități tradiționale întreprinse de comunitățile locale

activități de vânătoare, în arealele de dezvoltare durabilă din parc

activități investiționale, prin avizul administrației ariei naturale protejate în ceea ce privește fiecare obiectiv, potrivit planurilor de urbanism legal aprobate

activități tradiționale de creștere a animalelor respectiv pășunatul

Parcul Natural Comana cuprinde localități descrise prin existența unui număr distinct de animale, în mod expres oi și vaci dar și bivolițe și capre ce pășunează pe islazurile din proximitatea localităților. În parc se acceptă pășunatul doar pentru animalele locuitorilor, pentru restul fiind permis numai tranzitul turmelor toamna și primăvara. În fondul forestier activitatea pășunatului este reglementată în condițiile prevederilor legilor speciale

activități de cultivare a terenurilor agricole respectiv viticultura și pomicultura

În Parcul Natural Comana, genul culturilor și lucrările de pregătire a terenului sunt corespunzătoare majoritar unei agriculturi semi – intensive, justificate prin oportunitățile mărginite ale proprietarilor de terenuri de a sprijini financiar lucrările agricole. În multe cazuri, semințele utilizate la semănat sunt alese din cultura precedentă proprie, lucrările având loc mecanizat, în mod expres cele de înființare a culturilor însă unele dintre cele de întreținere încă sunt întreprinse manual. Cheltuilelile îngrășămintelor anorganice și organice dar și a tratamentelor chimice imperioase – precum insecticide, erbicide sau fungicide – sunt inaccesibile unor proprietari de terenuri, astfel că intră în discuție o formă primară de agricultură parțial ecologică, impusă de conjunctura economică. În același context, suprafețe reprezentative din terenurile agricole nelucrate, trec din “paragină” în stadiul de productiv agricol, prin implicarea în forme asociative ori de arendare, cu un potențial superior în ceea ce privește dotările și capacitatea de lucru. Acest progres este parțial determinat de evoluția generală și de modernizarea societății însă și de îmbătrânirea populației rurale și plecarea tinerilor spre zonele urbane, renunțând la agricultura de subzistență. Ariile viilor și livezilor sunt nereprezentative ca pondere în parc.

activități de piscicultură, de pescuit sportiv și de pescuit industrial

În bazinele naturale din cadrul parcului nu se permite desfășurarea activităților de pescuit industrial. În bazinele amenajate în scopul creșterii intensive a peștelui, activitatea este reglementata pe fundamentul avizului Administrației Parcului Natural Comana. Pescuitul sportiv are loc potrivit Legii Acvaculturii și Pescuitului. Balta Comana, zona primordială de apă din parc, este gestionată de Consiliul Județean Giurgiu, aria fiind inclusă în zona de protecție integrală a parcului și supunându-se regimului de restricție specific prevăzut de lege. Existente în scopuri legate de producția piscicolă, în raza parcului se află iazurile de pe Pârâul Zboiu, cele mai productive identificându-se în cele ale armatei, existente în incinta unității militare din Pădurea Măgura și ferma piscicolă dintre Grădiștea și Comana, având o arie ocupată cu bazine de circa 230 de hectare

activități de îngrijire și de conducere a arboretelor precum și lucrări de conservare

activități de exploatare a resurselor minerale neregenerabile

cercetarea

În ultimii ani, pe teritoriul Parcului Național Comana au fost întreprinse o multitudine de studii de către grupuri de cercetare apartenente instituțiilor de renume precum: Muzeul de Științe Naturale Grigore Antipa, Institutului de Biologie din București, Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice, Universitatea din București, Institutului de Cercetări pentru Pedologie și Hidrologie.

Printre cele mai recente lucrări de cercetare care au avut loc în Parcul Național Comana, se numără Proiectul Life nr. 8571/2002 „Restaurarea Bălții Comana” și cea întreprinsă de specialiști ai Institutului de Biologie din București, desfășurate între anii 2000-2002, care s-a identificat în baza științifica a constituirii parcului. Alte cercetări au fost și cele legate de inventarierea patrimoniului natural al Parcului, întreprinse de specialiști ai Muzeului de Științe Naturale Grigore Antipa. În același context au existat și observații efectuate de angajați ai Administrației Parcului Natural Comana cu privire la inventarul speciilor și la supravegherea populațiilor.

grădinăritul

Grădinăritul se identifică într-o activitate cotidiană a locuitorilor comunelor existente în parc. În cele mai multe cazuri, grădinile sunt poziționate în spațiul intravilan neafectând peisajul natural al parcului. Grădinăritul este o activitate tradițională generatoare de venituri, produsele fiind comercializate în piețele din Giurgiu și din capitală. Fiind alocate comerțului, varietățile, speciile și soiurile cultivate sunt corespunzătoare solicitării pieței și tehnologiei de cultură.

turismul

În zonă, turismul nu este foarte dezvoltat dar peisajul natural conferă arealului un puternic potențial turistic. Dintre factorii limitativi ai activității turistice fac parte: numărul redus de restaurant și de unități de cazare, infrastructura rutieră slab întreținută și afectată de prezența autovehiculelor de mare tonaj, lipsa amenajărilor specific vizitării, popularizarea scăzută, lipsa locurilor de parcare, grad inferior de atractivitate în raport cu arealele montane notorii.

În același context, nu există foarte multe oferte în ceea ce privește activitățile de recreere, în ciuda faptului că potențialul este reprezentativ dacă se iau în calcul specificitățile arealului corelate cu proximitatea de capitală. Obiectivele turistice primordiale din zona parcului se identifică în Balta Comana, văile inundabile ale luncilor, peisajul forestier, Mănăstirea Comana, Crucea lui Mihai din Călugăreni, Ruinele Palatului Domnesc din Goștinari

Cu toate acestea, fenomenul turistic este unul în evoluție, cu extinderea spre potențialul oferit de areal, fiind de natură să avantajeze evoluția durabilă a comunităților conexe ariei protejate, iar vizitarea se dorește a fi întreprinsă prin respectarea unor norme de protecție care să aibă capacitatea de a conferi parcului avantaje, nu pagube.

2.5 Impactul pozitiv și negativ în aria protejată – Parcul Natural Comana

Creșterea interesului turiștilor față de zona Parcului Natural Comana conturează atât atuul relaxării și ridicării stadiului de cunoștinte pentru vizitatori cât și creșterea veniturilor localnicilor în urma întreprinderii serviciilor turistice însă expune și o serie de consecințe negative, în mod expres asupra mediului. Există conjuncturi în care turiștii produc și lasă în urma lor deșeuri, mai ales din material plastic.

Consecințele negative sunt determinate și de aspecte precum slaba evoluție a oportunităților de petrecere a timpului liber, insuficiența locurilor amenajate în zone potrivite, lipsa spațiilor de parcare.

Tab. 2.3.1 Exemple de impact pozitiv și negativ în Parcul Natural Comana

Este imperios să se sublinieze faptul că în cadrul localităților din parc există o atenție sporită în ceea ce privește soluționarea viitoare a unor probleme cauzatoare de presiuni asupra mediului. Preocupări de această natură există, pe de o parte la nivelul învestitorilor privati, pe de altă parte la nivelul organelor administrației județene și locale.

CAPITOLUL III PARTE PRACTICĂ

3.1 Observare de teren

Una dintre metodele de cercetare care s-au dorit a fi abordate spre punerea în practică a teoriei expuse în lucrarea de față a fost observarea de teren. Activitatea a fost întreprinsă în perioada pascală, între 8 și 10 aprilie anul curent, în mai multe zone ale Parcului Natural Comana.

În urma observării de teren s-a constatat că deși există și excepții, curățenia este păstrată dat fiind faptul că în permanență există personal care se îngrijește de buna stare a parcului. În același context, coșurile de gunoi nu înregistrează un număr foarte ridicat, existând și alei pe care nu se regăsește niciun astfel de loc de colectare a deșeurilor. În cadrul aceleiași observări de teren, s-a apreciat faptul că apa are o calitate bună, este limpede, clară, curată.

Prin raportare la pădure, s-a observat faptul că turiștii nu păstrează curățenia, dimpotrivă, aruncă pet-uri și deșeuri fără ca, mai apoi, să le strângă și, pe lângă acestea, fac picnic în pădure, în spații în care nu ar trebui să se întreprindă astfel de activități, cu alte cuvinte, în spații unde nu există locuri amenajate. În scopul ilustrării aspectelor observate, în anexele lucrării se regăsesc imagini surprinse atât din parcul de aventură cât și din parcul natural.

3.2 Cercetare de piață

Obiectivul primordial al oricărei activități turistice se identifică în generarea sursei de venit. Pornind de la această premisă, rolul zonelor protejate este unul esențial.

Perfecționarea imaginii zonei va avea imediate consecințe în ceea ce privește perfecționarea nivelului de trai al rezidenților. În acest context, posibilele eforturi ce pot fi făcute în acest sens de administrația locală este imperios să fie percepute ca pe niște investiții pe termen lung grație beneficiilor obținute prin dinamizarea turismului însă și ca pe o investiție pe termen scurt cu beneficii imediate pentru cetățeni și, în acest context, pentru societate.

Posibila perfecționare a mediului înconjurător, recunoașterea externă obținută prin hotărârea vizitatorilor de a alege Parcul Natural Comana sub identitatea de destinație turistică va conduce la fortificarea identității locuitorilor și la creșterea mândriei față de propria zonă de rezidență.

În capitolele teoretice ale tezei „Impactul turismului asupra mediului – Parcul Natural Comana” au fost tratate aspecte legate de relația turism – mediu înconjurător, de definirea conceptului de impact, de tipurile de impact, de evaluarea impactului asupra mediului, de impactul activităților turistice în arii protejate, ulterior analizându-se conceptul de “arie protejată”, expunându-se prezentarea Parcului Natural Comana, analizându-se impactul pozitiv și negativ în aria protejată (Parcul Natural Comana) și analizându-se indicatorii statistici la nivelul Parcului Natural Comana și tipurile de activități în cadrul Parcului Natural Comana.

Acest capitol face referire la partea practică ce susține teoria mai sus – menționată, în care va fi expusă o analiză ca urmare a unei micro – cercetări atât la nivelul vizitatorilor Parcului Natural Comana ce va implica obiectivele cercetării, ipoteza cercetării, stabilirea eșantionului, metodologia cercetării (ce va implica metodele de colectare și metodele de prelucrare a datelor), prezentarea rezultatelor și analiza acestora și concluziile cercetării întreprinse.

Obiectivele cercetării arată “ce informații sunt necesare în vederea fundamentării alternativelor decizionale optime pentru fiecare dimensiune a problemei investigate".

În contextul de față, obiectivele care au stat la baza întreprinderii acestui studiu se identifică în:

identificarea frecvenței de vizitare a Parcului Natural Comana

descoperirea motivelor de vizitare a Parcului Natural Comana

investigarea concepției respondenților cu privire la existența deșeurilor

descoperirea importanței gradului de implicare a diverșilor factori în educarea ecologică a turiștilor

identificarea gradului de satisfacție al turiștilor cu privire la serviciile parcului

descoperirea motivelor revenirii (sau nu) în Parcul Natural Comana

Definirea ipotezei cercetării se referă la emiterea unei propoziții afirmative sau negative nedovedite, referitoare la un factor sau un fenomen care prezintă interes pentru cercetător”.

Ipoteza ce a stat drept fundament al punerii în practică a cercetării de față rezidă în următoarea: existența deșeurilor în Parcul Natural Comana nu afectează frecvența (crescută a) vizitării acestuia.

În ceea ce privește subiecții pe care s-a pus accent în cadrul acestui studiu, aceștia se identifică într-un eșantion de 50 de turiști dintre cei existenți la momentul aplicării chestionarului, în Parcul Natural Comana.

Eșantionul care a fost analizat a cuprins persoane de ambele sexe, cu vârste trecute de 15 de ani, pe de o parte turiști străini de zonele adiacente Parcului Natural Comana, pe de altă parte, foarte buni cunoscători ai locului, apartenenți natali ai acestuia.

Cercetarea a avut loc în perioada 08 aprilie – 13 aprilie 2018, pornind de la aplicarea chestionarului și până la interpretarea rezultatelor.

În scopul strângerii datelor pentru analiză, prin care să se verifice ipoteza formulată anterior și să se obțină răspunsuri în ceea ce privește problema luată în calcul, au fost utilizate două metode de cercetare:

observația – a fost utilizată în toate etapele studiului, reprezentând un adjuvant în acumularea materialului faptic. Observația a fost suplimentul celeilalte forme de cercetare

chestionarul – a fost principalul instrument aplicat în cercetare, utilizat în scopul cunoașterii, pe de o parte, a personalității subiecților și, pe de altă parte, a conjuncturilor în care activează aceștia și deopotrivă a perspectivelor pe care subiecții le au în ceea ce privește subiectul abordat.

Ulterior transpunerii rezultatelor obținute în urma aplicării chestionarului alcătuit din 17 întrebări, au fost observabile, funcție de itemi, mai multe aspecte care ori aduc în prim plan similitudinile respondenților ori îi diferențiază reprezentativ.

În acest context, ca urmare a transpunerii răspunsurilor, au reieșit aspectele ce urmează a fi evidențiate.

Prin primul item s-a abordat frecvența cu care cei intervievați frecventează Parcul Natural Comana. Astfel, 20 dintre respondenți au menționat că zilnic vizitează zone ale parcului, 9 dintre aceștia au apreciat că își petrec între 3 și 5 zile pe săptămână în parc, 8 au răspuns că o dată de două ori pe săptămână se regăsesc în Parcul Natural Comana, 7 respondenți au menționat că trec mai rar prin zonele parcului, respectiv între o dată și trei ori pe lună iar 6 au apreciat că trec mai rar de o dată pe lună prin respectivele zone.

Cel de-al doilea item a luat în calcul opinia respondenților în ceea ce privește valorificarea prezentă adecvată a potențialului turistic al parcului. Luând în calcul tematica itemului, nouă respondenți au susținut că sunt de acord cu faptul că parcul este valorificat într-o manieră potrivită iar 41 de respondenți au negat acordul lor cu modul în care este pus în valoare în prezent parcul.

Cel de-al treilea item a vizat motivele pe care respondenții le iau în considerare în momentul în care optează pentru a vizita Parcul Natural Comana. Astfel, patru dintre respondenți au menționat calitatea factorilor de mediu, trei respondenți au optat pentru tradițiile și obiceiurile caracteristice zonei, doi dintre indivizi au menționat frumusețea peisajului ca motiv al alegerii parcului, opt dintre respondenți au susținut varianta liniștei ca motiv de vizită, un respondent s-a raportat la istoria zonei, 16 dintre respondenți au apreciat apropierea de București ca motiv de vizită al parcului, opt respondenți au pus pe prim plan prețurile iar alți opt respondenți au adus în discuție evenimentele tradiționale locale.

Itemul al patrulea a luat în calcul atracțiile turistice cele mai importante, din perspectiva respondenților, ale Parcului Natural Comana. Astfel, șapte dintre respondenți au văzut în cultură și în tradiții cele mai interesante atracții turistice, 8 dintre respondenți au considerat bisericile și mânăstirile cele mai importante atracții ale zonei Comana, 11 respondenți au optat pentru natură ca fiind o atracție turistică reprezentativă iar 24 dintre respondenți au găsit activitățile recreative drept cele mai interesante atracții ale Parcului Natural Comana.

Cel de-al cincilea item a fost raportat la raportul preț – servicii oferite în Parcul Natural Comana din perspectiva respondenților. În cazul de față, doi respondenți au considerat că prețurile sunt foarte ridicate prin raportare la serviciile oferite, un respondent le-au considerat ridicate, șapte respondenți au considerat prețurile acceptabile, trei dintre respondenți au văzut prețurile scăzute în raport cu serviciile iar 37 de respondenți au considerat că prețurile sunt foarte scăzute pentru serviciile oferite în Parcul Natural Comana.

Prin cel de-al șaselea item s-a subliniat spiritul de observare al respondenților cu privire la existența sau la lipsa deșeurilor în Parcul Natural Comana. În acest context, toți cei 50 de respondenți au recunoscut observarea deșeurilor, procentajul de 100% indicând spiritul ridicat de observație al acestora precum și impactul pe care prezența respectivelor urme ale poluării îl are asupra vizitatorilor (din moment ce aceștia au reținut astfel de aspecte).

Al șaptelea item a expus nivelul de afectare al respondenților prin raportare la efectele poluării determinate de comportamentele nepotrivite ale turiștilor. Astfel, șapte dintre respondenți s-au declarat foarte deranjați de astfel de atitudini, un respondent s-a orientat asupra optării pentru varianta “mult”, șapte respondenți s-au dovedit a fi indiferenți prin raportare la comportamentele turiștilor raportate la poluarea mediului, un alt respondent a menționat că este puțin afectat de acest aspect iar 34 de respondenți s-au declarat foarte puțin afectați de modul cum turiștii tratează mediul Parcului Natural Comana.

Cel de-al optulea item al chestionarului a vizat factorii de intervenție pe care respondenții îi consideră potriviți în scopul educării ecologice a turiștilor precum și gradul de implicare al factorilor, potrivit acelorași respondenți. În acest context, foarte important în a se implica într-o asemenea activitate au fost considerate școala și familia (de către 60% dintre respondenți), importante au fost văzute agențiile de turism și mass media (sub egida aceluiași procentaj). Nici importante, nici neimportante au fost considerate administrația publică locală și organizațiile non-guvernamentale (sub un procentaj de 80%) iar puțin importante au fost considerate agențiile de promovare (sub egida unui procentaj de 20%). Ultima variantă, în cazul dat, nu a înregistrat niciun răspuns.

Prin raportare la cel de-al nouălea item, s-a dorit identificarea gradului de satisfacție al respondenților prin raportare la o serie de servicii turistice din Parcul Natural Comana. Astfel, respondenții s-au arătat foarte mulțumiți (în proporție de 23%) de calitatea serviciilor de cazare oferite în Parcul Natural Comana și de comportamentul și atitudinea prestatorilor de servicii turistice. Mulțumiți au apărut 17% dintre respondenți de organizarea evenimentelor speciale, de calitatea serviciilor oferite de unitățile de agreement și de opinia generală despre șederea în Parcul Natural Comana, nici mulțumiți, nici nemulțumiți s-au arătat 10% dintre respondenți de nivelul pregătirii angajaților și de serviciile adiacente oferite turiștilor, ultimele trei variante neînregistrând niciun răspuns.

În ceea ce privește cel de-al zecelea item s-a dorit a se afla care sunt, din perspectiva respondenților, factorii ce influențează într-o manieră pozitivă turismul în Parcul Natural Comana. În acest context, 10 respondenți au susținut că dotările pentru alimentare și cazare sunt influente, 4 dintre respondenți au optat pentru calitatea factorilor de mediu, 5 respondenți s-au raportat la oportunitatea de acces la anumite atracții turistice într-o manieră individual, 3 respondenți s-au raportat la oportunitatea de acces la anumite atracții turistice într-o manieră colectivă, 3 turiști au optat pentru tradițiile și obiceiurile specific zonei, 4 respondenți au văzut în păstrarea specificului național un factor pozitiv, alți 3 au văzut în frumusețea peisajului un factor influent pozitiv, 4 dintre respondenți au susținut facilitățile pentru agrement, alți 4 au văzut în liniște un factor pozitiv, 3 respondenți susținând infrastructura, alți 3 militând pentru monumentele istorice iar 4 dintre respondenți văzând în maniera în care sunt amenajate și întreținute atracțiile turistice un factor pozitiv al evoluției turismului.

Cu privire la al 11-lea item, s-a dorit a se afla care sunt, din perspectiva respondenților, factorii ce influențează într-o manieră negativă turismul în Parcul Natural Comana. În acest context, 2 respondenți au susținut că dotările pentru alimentare și cazare sunt influente, 11 dintre respondenți au optat pentru poluare, 7 respondenți s-au raportat la oportunitatea de acces la anumite atracții turistice într-o manieră individuală, 3 respondenți s-au raportat la oportunitatea de acces la anumite atracții turistice într-o manieră colectivă, 10 turiști au optat pentru caracterul industrial al orașelor/județului, 7 respondenți au văzut în deteriorarea specificului tradițional un factor negativ, alți 3 au văzut în lipsa de amenajare turistică un factor influent negativ, 4 dintre respondenți au susținut lipsa facilităților pentru agreement iar alți 3 au văzut în infrastructura un factor negativ.

Prin itemul al 12-lea s-a urmărit intenția respondenților de a reveni în Parcul Natural Comana. 45 dintre respondenți au răspuns afirmativ (motivele invocate pentru reîntoarcere fiind metodele de relaxare oferite de parc, prețurile accesibile sau calitatea peisajelor) iar 5 răspunzând negativ (motivele invocate pentru alegerea de a nu se mai întoarce rezumându-se la distanța dintre orașul de reședința și parc, dificultatea de orientare în parc sau existența deșeurilor).

Cu privire la cel de-al 13-lea item, respondenții la cercetarea efectuată (la chestionar, implicit) s-au identificat atât în persoane de genul feminin (23) cât și în persoane de genul masculin (27).

În ceea ce privește cel de-al 14-lea item, este observabil faptul că cei mai mulți respondenți (27) s-au clasat peste vârsta de 55 ani, 13 respondenți au vârstă cuprinsă între 36 și 55 de ani, 6 respondenți au vârstă cuprinsă între 18 și 35 de ani, cei mai puțini respondenți (4) având vârsta cuprinsă între 15 și 18 ani.

Prin cel de-al 15-lea item s-a urmărit aflarea nivelului educațional al respondenților. Dintre aceștia, niciunul nu a declarat că nu are studii, 3 au susținut că au finalizată doar școala generală, iar alți 3 au susținut că au finalizat liceul, 4 dintre respondenți au menționat că are gimnaziul finalizat, 30 dintre respondenți au susținut că au finalizat facultatea iar 10 că au și studii postuniversitare.

Penultimul item al chestionarului a vizat situația familială a respondenților. Astfel, 22 dintre respondenți au mărturisit că sunt căsătoriți cu copii, 7 dintre aceștia au evidențiat că sunt căsătoriți fără copii, 8 sunt necăsătoriți iar 13 trăiesc în comuniune consensuală.

Prin ultimul item al chestionarului, cel de-al 17-lea, s-a urmărit aflarea venitului lunar familial al respondenților. 24 dintre respondenți au menționat că au un venit familial sub 1000 de RON, 19 dintre respondenți și-au încadrat venitul familial între 1000 și 3500 RON iar 7 respondenți au susținut că venitul familiei lor este mai mare de 3500 RON.

Ipoteza expusă inițial susținea faptul că existența deșeurilor în Parcul Natural Comana nu afectează frecvența (crescută a) vizitării acestuia. Raportarea se face la cadrul generalist al studiului dar făcând și raportare la unele rezultate ale unor întrebări, expuse anterior. De pildă, la itemul al 6-lea toți cei implicați în acest studiu au menționat faptul că au observat prezența urmelor de poluare în zonele Parcului Natural Comana. Judecând după rezultatele primului item, frecvența vizitării parcului nu este una redusă, dimpotrivă, cei mai mulți dintre respondenți frecventează zilnic parcul în pofida existenței (și a remarcării de către aceștia) a deșeurilor și a altor urme de poluare, cu alte cuvinte acest aspect nu îi împiedică pe vizitatori să își petreacă cea mai mare parte a timpului în spațiile Parcului Natural Comana. Date fiind cele de mai sus, ipoteza emisă în scopul susținerii acestei cercetări se validează.

3.3 Interviu cu administratorul complexului turistic

În scopul obținerii unor informații despre Parcul Natural Comana și despre impactul pe care îl are turismul asupra mediului acestuia, s-a apelat la metoda interviului, optându-se pentru intrarea în contact cu administratorul parcului. Răspunsurile sale vor fi expuse în cele ce urmează.

1. Cum considerați că se poziționează în prezent Parcul Natural Comana pe piața turistică regională?

“Dacă ar fi să mă refer în general, în prezent, România este pe punctul de a se transforma într-o destinație turistică importantă însă înainte de toate trebuie să fie reduse unele minusuri care nu îi permit să aibă o poziție concurențială pe piața internațională turistică. În mod particular, în structura mecanismului economic turistic, parcul nostru are o poziție importantă și un rol activ în procesul de modernizare și de evoluție a economiei. Atât timp cât numărul avantajelor oferite prin diversele servicii pe care le avem vor crește, poziția sa pe piață va deveni din ce în ce mai clară.”

2. Care considerați că sunt avantajele și dezavantajele poziționării complexului pe care îl conduceți în Parcul Natural Comana?

“Parcul, în sine, este un avantaj pentru turiști și pentru cei ce intenționează să-l viziteze, prin cumulul de servicii pe care le oferim și mai ales prin oportunitățile de petrecere a timpului liber care se regăsesc aici de la plimbări cu barca până la zboruri cu motoparapanta. Nu degeaba este supranumit “a doua Deltă a României” dacă ar fi să ne gândim la “arta” vizuală a naturii și la tipologia florei și a faunei existente. Despre alte avantaje putem vorbi mult timp, pornind de la luxul unităților de cazare până la calitatea mâncării ce poate fi servită. Singurul inconvenient la care mă pot gândi sunt, într-adevăr deșeurile dar existența lor nu depinde de noi, neapărat. Nu putem educa fiecare turist în această privință dar le putem arunca “o pastilă” din când în când.”

3. Ce impact asupra mediului considerați că au avut clienții pe care i-ați găzduit de-a lungul timpului?

“Cum am mai spus, nu putem educa și urmări fiecare turist pentru a vedea ce face cu propriile deșeuri dar avem încredere că știu și cunosc care sunt regulile într-o societate civilizată. E adevărat (și am văzut personal) că unii nu se pliază pe aceste reguli dar mă bucură când turiștii utilizează locurile special amenajate pentru depunerea deșeurilor, ambalajelor, etc pentru că înseamnă că ne respectă munca și respectă mediul în care, de bunăvoie, au ales să își petreacă timpul. Au fost și cazuri când unii turiști au plecat cu sacii menajeri ai coșurilor acasă. Privitor la decor, unele plante ornamentale nu rezistă pentru ca cei mici intră pe spațiile verzi, trag de ele și le mișcă din rădăcină sau sunt aduși câini care urinează la rădăcini. Turiștii sunt de toate tipurile dar trebuie acceptați așa cum sunt.

4. Ce deficite considerați că are în prezent parcul pe care îl administrați?

“Mă pot gândi la teii care se usucă din preajma unor spații de joacă din cauza vârstei și a faptului că au ajuns la finalul ciclului lor de viață dar încercăm să le prelungim durata de viață, tăind din ramuri. Cum am spus și anterior, unele coșuri de gunoi nu au saci menajeri din cauza pe care v-am menționat-o și care chiar nu depinde de noi și poate că orientarea e puțin greoaie la momentul actual dar avem în plan montarea mai multor indicatoare.”

5. Ce îmbunătățiri/schimbări vedeți necesare spre implementare în scopul perfecționării activității de turism în Parcul Natural Comana?

“Poate că ar trebui să ne gândim la suplimentarea de toalete sau de chioșcuri. Turiștii nu sunt puțini și cred că ar fi necesare astfel de adăugiri, mai ales o diversificare a chioșcurilor pentru că perioada imediat următoare este una călduroasă și oricine tânjește după ceva răcoritor. Comercianții cu înghețată și cu răcoritoare cred că ar fi niște alegeri potrivite. Avem în plan să suplimentăm parcul cu niște piste pentru alergat și cu mai multe spații de joacă mochetate pentru copii dar toate la rândul lor. Investițiile trebuie gândite în așa măsură încât să fie potrivite ca și costuri dar schimbările să fie observabile și, până la urmă, plăcuțe de turiști.”

Ce potențial considerați că are Parcul Natural Comana pentru un turism durabil?

“Potențial cu siguranță există, trebuie doar valorificat. Cred că un factor care poate să contribuie substanțial la dezvoltarea unui turism durabil este disponibilitatea pentru asocieri în scopul unor finanțări la nivel mai înalt a unităților administrativ – teritoriale din județul Giurgiu. Totodată, cred că furnizarea calitativă a serviciilor de transport o să îmbunătățească evoluția teritorială armonioasă și durabilă și competitivitatea conducând, implicit, la posibilitatea de a dezvolta și turismul cu formele sale. Cred că cea mai importantă funcție, pentru ca parcul nostru să progreseze, o are omul și colectivitatea umană și mai ales modul în care aceștia aleg facă lucrurile în raport de spațiu și de timp.”

3.4 Propunere a unui produs turistic – birdwatching-ul

Ca activitatea turistică, observarea păsărilor este imposibilă în condițiile în care turistul nu cunoaște speciile care trăiesc sau trec prin Parcul Natural Comana, care sunt distincțiile dintre specii, cum pot fi deosebite sau care le sunt obiceiurile. Pentru această activitate, turistul trebuie să ia în calcul o încălțăminte și o îmbrăcăminte potrivită sezonului pentru că disconfortul poate distrage atenția de la observarea păsărilor. Hrana și apa sunt imperioase în desfășurarea acestei activități de tipul acestora depinzând perioada de timp petrecută în scopul întreprinderii acestei pasiuni.

Ca accesoriu de transport pentru celelalte elemente, cel mai potrivit este rucsacul pentru că mâinile turistului trebuie să fie libere pentru a ridica oricând binoclul de la gât (este obligatorie deținerea unui binoclu cu putere ridicată de mărire, în ciuda faptului că observatorii de păsări profesioniști optează pentru utilizarea unei lunete, în pofida greutății transportului și a prețurilor mai ridicate) și în scopul păstrării echilibrului. În același context, turistul trebuie să poarte cu el un act de identitate, un ghid ilustrat (prin care să recunoască păsările), un telefon încărcat, un aparat foto și un creion și un carnețel. Perioada cea mai adecvată pentru a ieși la observarea păsărilor este la răsărit ori, cel puțin, cât mai timpuriu pentru că păsările vor merge să caute hrană la primele ore ale dimineții, fiind foarte active în zonele cu expoziție estică, de unde răsare soarele.

Observarea își poate avea incipitul pornind de la dalele de beton, de la cordoanele de stuf ori de la lizierele direcționate spre est. Turistul trebuie să fie atent la stolurile hoinare, în care poate exista un mix de până la zece specii de păsări. Turistul trebuie să înțeleagă că orice mică parte a hranei pe care păsările o adună este importantă iar în condițiile în care își irosesc energia pe care o au zburând speriate din calea celor ce se apropie foarte mult de ele șansele lor de a supraviețui vor scădea radical.

Prin urmare, trebuie păstrata o distanță de circa zece metri între turist și păsări, indiferent că acestea sunt la hrănitoare ori pe apă din acest motiv este benefică deplasarea pe poteci, fără a face mișcări exagerate și în liniște. În același timp în care privesc păsările, turiștii pot să și asculte sunetele pe care acestea le emit, sunete ce, în cele mai multe dintre cazuri, sunt sugestive în ceea ce privește comportamentul păsărilor. Mai mult decât atât, birdwatching-ul se identifică într-o pasiune ce participă la protejarea faunei și a mediului înconjurător.

Păsările reflectă foarte fidel modificările ce au loc în natură: în condițiile în care habitatele lor se degradează, fără îndoială că apare un declin numeric. În acest context, printr-o evaluare repetată, se poate ține sub observație evoluția numerică a efectivelor, prin această acțiune putându-se identifica modificările care au loc la nivelul habitatelor.

BIBLIOGRAFIE

1. Albu, C. E. (2013). Factori De Natură Stereotipică În Turism, Management Intercultural, (28)

2. Anghelache, C. (2011). Managementul riscului de mediu–prioritate economică și socială

3. Balaure, V., Vegheș, C., Roșca, M., & Toma, S., (2002), Marketingul în procesul dezvoltării economice și sociale, 1972-200: 30 de ani de marketing în România, vol. I, Marketingul în era globalizării

4. Bejan, M., Rusu, T., & Bălan, I. (2009). Unele aspecte privind influența transporturilor asupra mediului. Buletinul AGIR, (4)

5. Boghean, C., & Boghean, F. (2006). Ecoturismul–Model de Valorificare Durabilă a Resurselor Turistice, Revista de turism-studii și cercetări în turism, (1)

6. Bran, F., & Manea, G. (2012). The industrial tourism, Quality-Access to Success

7. Brânză, G., (2009) Implicațiile activității turistice asupra mediului înconjurător la nivelul Uniunii Europene, Quality-Access to Success

8. Buga, O. (2013). Geografia turismului, Suport de curs

9. Cândea, M. (2004). Turism rural, agroturism, turism ecologic (Rural tourism, agrotourism, ecological tourism). University of Craiova

10. Ceban, R., Mocreac, V., & Seinic, V. (2016). Evaluarea impactului gospodăriei bioorganice asupra mediului

11. Cioaca, D. (2012). The comparative analysis of pressures and threats to the Natura 2000 sites for wild birds protection case studies în Romania and Bulgăria wetlands, Acta Oecologica Carpatica

12. Cocean, P., Vlăsceanu, G., & Negoescu, B. (2002). Geografia generală a turismului, Meteora Press

13. Dudlet, N. (2006). Forests and Protected Areas: Guidance on the use of the IUCN protected area management categories. Gland, Switzerland: IUCN

14. Dutu, A. (2012). Dreptul de proprietate și exigentele protecției mediului, Juridical Studies & Researches/Studii și Cercetări Juridice

15. Duțu, M. (2017). Dezvoltarea istorică și evoluția legislației românești privind conservarea naturii și protecția mediului, Juridical Studies & Researches/Studii și Cercetări Juridice

16. Erdeli, G., & Elena Matei, S. (2002). Ecoturismul, o alternativă a turismului în România. Lucrările Seminarului Geografic" Dimitrie Cantemir"

17. Firoiu, D., Gheorghe, C., & Pețan, I. (2007). Turismul în perspectiva globalizării, Ediția a II-a, București: Editura Pro Universitaria

18. Ianoș, I. (2000). Sisteme teritoriale: o abordare geografică, Editura Tehnică

19. Ionescu I. (2000). Turismul social, economic și cultural, București: Editura Oscar Prinț

20. Marcusohn, V. (2012). Protecția Mediului Prin Intermediul Instrumentelor Economice și Impactul Acestora Asupra Dreptului de Proprietate, Romanian J. Envtl. L.

21. Minciu, R., & Hornoiu, R. I. (2009). Calitatea serviciilor: Cerință fundamentală a unui turism durabil, Quality-Access to Success

22. Mintici, A. M. (2010). Comodificarea turistică a comunităților" neatinse", prin lentila antropologică, Sociologie Românească

23. Niculina, A. (2017). Fundamentarea economică a strategiilor de dezvoltare a turismului cultural religios

24. Platon, V., & Mazilescu, R. (2003). Beneficii ale adoptării legislației europene de protecția mediului, Centrul de Informare și Documentare Economică

25. Pop, V. G. (2006). Organizații Internaționale Neguvernamentale în Slubja Respectării Dreptului Mediului. SUBB Jurisprudentia

26. Rotariu, I. (2004). Globalizare și turism, Sibiu: Continent

27. Rotariu, I. (2008). Dezvoltarea destinației turistice, Sibiu: “Alma Mater”

28. Scutariu, A. L. (2006). Aspecte referitoare la mediul extern al firmei din domeniul turismului și principalele destinații turistice din România, Revista de turism-studii și cercetări în turism, (2)

29. Stanciu, E., Florescu, F. (2009). Ariile protejate din România. Noțiuni introductive, Editura Green Steps Brașov

30. Ștefănescu, A., Ungureanu, L., & Constantinescu, P. (2012). Tineri antreprenori în turism

31. Trușcă, P., & Trandafir, A. T. (2009). Dreptul fundamental al omului la un mediu sănătos în jurisprudența CEDO. Revista Transilvană de Științe Administrative, 11(23)

32. Turcov, E. (2006). Coordonarea turismului, ASEM

33. Turcu, D., & Weisz, J. (2008). Economia turismului, Timișoara: Editura Eurostampa

34. Voicu, A. A. (2015). Politica europeană de mediu, reglementări naționale și europene, Univers Strategic

Alte surse

1. Hotărârea nr. 971/2011 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România

2. Hotărâre nr. 2151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, Emitent: Guvernul României, publicată în Monitorul Oficial nr. 38 din 12 ianuarie 2005

3. Planul de Management al Parcului Național Comana

4. Strategia de vizitare a Parcului Natural Comana

Surse online

1. Legea nr. 317/2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, https://lege5.ro/Gratuit/gezdqobzgu/legea-nr-317-2009-pentru-aprobarea-ordonantei-de-urgenta-a-guvernului-nr-23-2008-privind-pescuitul-si-acvacultura, accesat la data de 12.03.2018

2. Legea protecției mediului nr. 137/1995, disponibil online la https://lege5.ro/Gratuit/hazdcnq/legea-protectiei-mediului-nr-137-1995

3. Ordinul nr. 776/2007 privind declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, https://lege5.ro/Gratuit/geytknjygu/ordinul-nr-776-2007-privind-declararea-siturilor-de-importanta-comunitara-ca-parte-integranta-a-retelei-ecologice-europene-natura-2000-in-romania, accesat la data de 11.03.2018

4. Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, https://lege5.ro/Gratuit/geytknjyge/ordinul-nr-1964-2007-privind-instituirea-regimului-de-arie-naturala-protejata-a-siturilor-de-importanta-comunitara-ca-parte-integranta-a-retelei-ecologice-europene-natura-2000-in-romania, accesat la data de 11.03.2018

5. Ordinul nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România https://lege5.ro/Gratuit/gi3dimrsgq/ordinul-nr-2387-2011-pentru-modificarea-ordinului-ministrului-mediului-si-dezvoltarii-durabile-nr-1964-2007-privind-instituirea-regimului-de-arie-naturala-protejata-a-siturilor-de-importanta-comunitar, accesat la data de 11.03.2018

6. http://www.comanaparc.ro/zonint.php, accesat la data de 13.03.2018

7. https://lege5.ro/Gratuit/gi3demzqgi/hotararea-nr-971-2011-pentru-modificarea-si-completarea-hotararii-guvernului-nr-1284-2007-privind-declararea-ariilor-de-protectie-speciala-avifaunistica-ca-parte-integranta-a-retelei-ecologice-europen, accesat la data de 11.03.2018

8. http://www.comanaparc.ro/zonint.php, accesat la data de 13.03.2018

9. http://www.comanaparc.ro/zone.php, accesat la data de 13.03.2018

ANEXE

Fotografii culese in timpul observarii de teren

Chestionar raportat la impactul turismului asupra Parcului Natural Comana

Prin intermediul acestui chestionar se dorește descoperirea aspectelor legate de impactul turismului asupra mediului in Parcul Natural Comana din perspectivele celor care frecventeaza aceasta zona naturala. Nu există răspunsuri corecte sau greșite, de interes fiind raportarea strictă la dumneavoastră, ca individ și la experiența dumneavoastră ca la un cumul de activități care vă definesc.

Cat de des veniti in Parcul Natural Comana?

Zilnic

3-5 ori pe saptamana

1-2 ori pe saptamana

1-3 ori pe luna

Mai rar de o data pe luna

Considerați că potențialul turistic al Parcului Natural Comana este pus suficient în valoare?

Da

Nu

Care sunt motivele pentru care ați ales ca destinație turistică Parcul Natural Comana?

calitatea factorilor de mediu

tradițiile și obiceiurile caracteristice zonei

frumusețea peisajului

liniștea

istoria zonei

apropierea de Bucuresti

prețurile accesibile comparativ cu alte zone

evenimentele tradiționale locale

Alte motive…………………..

Care considerați că sunt atracțiile turistice cele mai importante din Parcul Natural Comana?

Cultura și tradițiile

Bisericile și mânăstirile

Natura

Activitățile recreative

Altele……………………..

Cum apreciati tarifele existente în Parcul Natural Comana, comparativ cu serviciile oferite?

Foarte ridicate

Ridicate

Acceptabile

Scăzute

Foarte scăzute

Pe teritoriul parcului ati observat urme ale deseurilor sau alte urme ale poluarii?

Da

Nu

Cât de deranjat/a sunteți de consecințele poluării cauzate de comportamentul neadecvat al turiștilor?

Foarte mult

Mult

Indiferent

Puțin

Foarte puțin

Cine considerați că ar trebui să se implice mai mult în educarea ecologică a turiștilor Parcului Natural Comana? (selectați o variantă pentru fiecare rând)

Care este gradul dumneavoastră de satisfacție cu privire la următoarele aspecte ce descriu serviciile turistice din Parcul Natural Comana (selectați o variantă pentru fiecare rând)

Care considerați că sunt factorii ce influențează pozitiv turismul în Parcul Natural Comana?

Dotările pentru alimentație și cazare

Calitatea factorilor de mediu

Oportunitatea de acces la anumite atracții turistice într-o manieră individuală

Oportunitatea de acces la anumite atracții turistice într-o manieră colectivă

Tradițiile și obiceiurile caracteristice zonei

Păstrarea specificului tradițional

Frumusețea peisajului

Facilitățile pentru agrement

Liniștea

Infrastructura

Monumentele istorice

Maniera în care sunt amenajate și întreținute atracțiile turistice

Alții………………

Care considerați că sunt factorii ce influențează negativ turismul în Parcul Natural Comana?

Dotările pentru alimentație și cazare

Poluarea

Oportunitatea de acces la anumite atracții turistice într-o manieră individuală

Oportunitatea de acces la anumite atracții turistice într-o manieră colectivă

Caracterul industrial al județului/orașelor proximale

Deteriorarea specificului tradițional

Lipsa de amenajare turistică

Lipsa facilităților pentru agrement

Infrastructura

Alții………………………..

Intenționați să reveniți în Parcul Natural Comana?

Da (De ce?)……………………………………………………………………..

Nu (De ce?)……………………………………………………………………..

Sex

Masculin

Feminin

Care este categoria de vârstă în care vă încadrați?

Sub 18 ani

Între 18 – 35 ani

Între 36 – 55 ani

Peste 55 ani

Care este ultima școală absolvită?

Fără studii

Școala generală

Gimnaziu

Liceu

Facultate

Studii postuniversitare

Care este situația dumneavoastră familială?

Căsătorit/a cu copii

Căsătorit/a fără copii

Necăsătorit/a

Comuniune consensuală

Venitul dumneavoastră lunar familial se încadrează astfel:

Sub 1000 RON

Între 1000 – 3500 RON

Peste 3500 RON