Impactul turismului asupra mediului înconjurător evidențiază, pe parcursul celor trei capitole necesitatea practicării activităților cu caracter… [306353]

[anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat].

Actualitatea preocupărilor pentru cunoașterea în detaliu a fenomenului turistic, a influențelor sale benefice asupra economiei statelor lumii precum și a [anonimizat], politic, cultural. Expansiunea deosebită pe care fenomenul turistic a cunoscut-o în ultimii ani se reflectă în creșterea preocupărilor de clasificare teoretică a acestui fenomen. [anonimizat].

[anonimizat], au determinat scopul acestei lucrări care este acela de a propune o serie de modalități de realizare a unor strategii de promovare eficiente în condiții optime de expunere a pieței turistice a Pensiunea Andree din Sinaia și de a obține o serie de informații de la consumatorii produsului turistic oferit cu scopul de a îmbunătății sau măcar a menține nivelul activității turistice. În acest sens s-a realizat un chestionar cu specific publicitar pentru a [anonimizat], precum și așteptările lor față de modul în care unitățile de cazare se fac cunoscute. În afară de chestionar s-au utilizat ca și instrumente de lucru analiza SWOT a firmei și strategia de marketing.

[anonimizat] o temă potrivită pentru o [anonimizat]-ar ajuta să observăm realitatea cu care se confruntă o unitate de turism și care sunt perspectivele viitorului. [anonimizat], [anonimizat].

Având posibilitatea obținerii unor informații care să ne susțină în a analiza practic și a [anonimizat], [anonimizat].

Introducere

Un mediu înconjurător sănătos reprezintă o [anonimizat], [anonimizat], a devenit imperios necesară. Se poate constata că dezvoltarea economică și prosperitatea exercită o presiune puternică asupra capacității planetei de a răspunde cerințelor în materie de resurse primare și de absorbție a elementelor poluante.

În acest context, societatea trebuie să facă eforturi pentru a reduce impactul negativ exercitat de creșterea economică asupra mediului înconjurător.

Domeniile majore în care turismul exercită o presiune puternică asupra mediului sunt:

consumul de spațiu și de resurse, determinat de extinderea amenajărilor în funcție de cerințele consumatorilor de pachete turistice,

apariția supraaglomerării unor zone,

poluarea de toate categoriile

actele de vandalism.

Distrugerea iremediabilă a resurselor și caracteristicilor mediului înconjurător.

Lucrarea cu tema : Impactul turismului asupra mediului înconjurător evidențiază, pe parcursul celor trei capitole necesitatea practicării activităților cu caracter turistic în conformitate cu prevederile adoptate privind necesitatea nealterării arealului înconjurător.

În cadrul capitolului I: Considerații generale privind turismul sunt prezenate succint aspecte referitoare la apariția și dezvoltarea fenomenului turistic, precum și cadrul legislativ de reglementare al acestui sector. Totodată este prezentată și situația turismului romanesc în contextul mediului concurențial european.

În cadrul capitolului II: Impactul turismului asupra mediului sunt dezbătute aspecte ale necesității implementării regulilor de practicare a unui turism durabil, precum și aspectele generate, cu caracter pozitiv și negativ, de interacțiunea între fenomenul turistic și arealul general natural.

Deși definită ca o industrie fără fum, turismul contribuie în mod direct și indirect la creșterea poluării globale. În acest context, practicarea unui turism durabil, care respectă valorile sociale ale populației locale, ameliorează relația dintre industria turistică, turiști, țările sau regiunile vizitate și mediul înconjurător.

Orice tip de dezvoltare, inclusiv cea a segmentului turistic, generează schimbări în zona vizată. Astfel, este necesar ca acestea să fie menținute în limitele stabilite și acceptate, prin respectarea normelor de amenajare turistică, printr- o planificare atentă a activității legate de crearea infrastructurii sau prin educația turiștilor.

În cadrul Capitolului III, Fenomenul turistic, studiu: Comuna Voineasa, județul Valcea sunt identificate, descrise și evidențiate efectele directe și indirecte pe care le poate genera implementarea politicilor de dezvoltare a sectorului turistic asupra componentelor mediului.

În cadrul activităților turistice trrebuie să fie integrate aspecte, norme ale dezvoltării durabile, punandu- se în aplicare mai multe tipuri de inițiative:

sisteme de managent al mediuliu înconjurător

coduri de conduită

semne ce garantează calitatea ecologică.

Industria turismului, în scopul dezvoltării într-o concepție durabilă, a adoptat norme de managementul mediuliu înconjurator, cum ar fi ISO sau EMES, fiind considerate mijloace eficiente pentru o dezvoltare armonioasă cadrul în arealului înconjurător.

UNIVERSITATEA „PETROL-GAZE” PLOIEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

MASTERAT

SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL SISTEMELOR MICROECONOMICE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

TEMA:

MODALITĂȚI DE PROMOVARE A TURISMULUI RURAL LA NIVELUL PENSIUNII “CEAHLĂUL” DIN LOCALITATEA IZVORUL MUNTELUI

CONDUCĂTOR LUCRARE

DE DISERTAȚIE:

Lect. Univ. Dr. Stănescu Denisa

Lect. Univ. Drd. Viuleț Nicoleta Cristina

ABSOLVENT:

CIOSCHI IOANA ELENA

-2011-

UNIVERSITATEA „PETROL-GAZE” PLOIEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

MASTERAT

SPECIALIZAREA:MANAGEMENTUL SISTEMELOR MICROECONOMICE

APROBAT,

ȘEF CATEDRĂ,
Prof. univ. dr. Done Ioan

Declar pe proprie răspundere că am elaborat

personal proiectul de disertație și nu am

folosit alte materiale documentare în afara

celor prezentate la capitolul „Bibliografie”

TEMA

Proiectul de diplomă dat masterandei: CIOSCHI IOANA ELENA

Tema proiectului este: Modalități de promovare a turismului rural la nivelul pensiunii “ Ceahlăul “ din localitatea Izvorul Muntelui

Termenul pentru predarea proiectului este: 23.06.2011

Elementele inițiale pentru proiect sunt: Cuprins, Argumentarea alegerii temei, Bibliografie, Anexe.

Conținutul proiectului (cu enumerarea capitolelor):

Capitolul 1: Considerații generale privind turismul rural

Capitolul 2: Prezentarea generală a zonei Bicaz- Izvorul Muntelui

Capitolul 3: prezentarea generală a pensiunii

Capitolul 4: Modalități de promovare a pensiunii “ Ceahlăul “ crearea unui site de promovare.

Concluzii și propuneri

Anexe

Bibliografie

Enumerarea materilului grafic: număr de tabele: 5 număr de grafice: 2

Consultații pentru proiect: lunar

Data eliberării temei:noiembrie 2010

CONDUCĂTOR,

Lect. Univ. Dr. Stănescu Denisa

Lect. Univ. Drd. Viuleț Nicoleta Cristina

Tema a fost primită pentru îndeplinire,

Data:

Semnătura masterandului:

CUPRINS

MODALITĂȚI DE PROMOVARE A TURISMULUI RURAL LA NIVELUL PENSIUNII “CEAHLĂUL” DIN LOCALITATEA IZVORUL MUNTELUI

CAPITOLUL 1- CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND TURISMUL RURAL…………5

TURISMULUI RURAL ÎN EUROPA 2006-2010………………………………………………………5

TURISMUL RURAL IN ROMÂNIA ………………………………………………………………………..7

PRIORITĂȚI ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL ÎN ROMÂNIA ȘI PROGRAME NAȚIONALE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL……………………………………12

SERVICIILE TURISTICE. SERVICIILE DE CAZARE ……………………………………….13

MARKETINGUL TURISTIC RURAL ………………………………………………………………..14

PROGRAMUL NAȚONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2007 – 2013………………..19

CAPITOLUL 2- PREZENTAREA GENERALĂ A ZONEI BICAZ- IZVORUL

MUNTELUI ……………………………………………………………………………………………………………..26

2.1 PREZENTAREA LOCALITĂȚII IZVORUL MUNTELUI ȘI A POTENTIALULUI

TURISTIC………………………………………………………………………………………………………………..26

2.2 ANALIZA S.W.O.T A LOCALITĂȚII IZVORUL MUNTELUI. CEREREA ȘI CONCURENȚA DIN ZONĂ………………………………………………………………………………………30

2.2.1 CEREREA ȘI OFERTA DIN ZONĂ……………………………………………………………………32

CAPITOLUL 3- PREZENTAREA GENERALĂ A PENSIUNII……………………………….33

3.1 AMPLASAREA PENSIUNII ,ARHITECTURA, DOTAREA CAMERELOR ȘI A CELORLALTE ÎNCĂPERI……………………………………………………………………………………….33

3.2 SERVICII TURISTICE ÎN PENSIUNE ȘI TARIFELE PRACTICATE ……………………34

3.3 MODALITĂȚI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER ÎN CADRUL PENSIUNII…..36

CAPITOLUL 4- MODALITĂȚI DE PROMOVARE A PENSIUNII “CEAHLĂUL” CREAREA UNUI SITE DE PROMOVARE……………………………………………………………38

4.1 STRATEGII DE PROMOVARE PRIN INTERNET- REALIZAREA UNUI SITE……..38

3
4.2 STRATEGII DE PROMOVARE PRIN AFIȘE, PLIANTE , BROȘURI ȘI

CĂRȚI DE VIZITĂ…………………………………………………………………………………………………..46

4.2.1 PROMOVARE PRIN AFIȘE …………………………………………………………………………….48

4.2.2 PROMOVARE PRIN BROȘURI ……………………………………………………………………….50

4.2.3 PROMOVARE PRIN CARȚI DE VIZITĂ…………………………………………………………..51

CONCLUZII

BIBILIOGRAFIE

Argumentarea alegerii temei

Tema proiectului meu este “ MODALITĂȚI DE PROMOVARE A TURISMULUI RURAL LA NIVELUL PENSIUNII “CEAHLAUL” DIN LOCALITATEA IZVORUL MUNTELUI”, iar studiul de caz este realizat pe zona Bicaz – Izvorul Muntelui.

Am ales acestă temă pentru că mă atrage viață la țară, simplitatea oamenilor din acele locuri.

Am ales zona Bicaz pentru că este o zonă plină de tradiție și cred că una din singurele din țara care încă își mai respecta obiceiurile și care nu a uitat adevărate valori ale vieții la țară. Odată ajuns acolo nu îți mai vine să pleci acasă, iar o singură vizită este de ajuns să te facă să îți dorești să te mai întorci iar și iar.

Prin această lucrare aș dori să evidențiez o mică parte din frumusețea și bogăția unei sat din Bicaz , care, prin potențialul natural și antropic pe care îl deține este cadru prielnic pentru dezvoltarea fenomenului turistic, depinzând doar de imaginația unor posibili investitori și bineînțeles de bunăvoința locuitorilor.

O vacanță într-un sat turistic te reîncarca cu energie, parcă în acele locuri timpul a stat în loc, iar simplitatea și ospitalitatea localnicilor te fac să îți dorești să nu mai pleci.

Pensiunile sunt cea mai bună variantă pentru petrecerea unui concediu, unei vacanțe, asta pentru cei care pentru câteva zile vor să uite de agitația unui oraș mare și gălăgios.

În cadrul turismului rural s-au întreprins o serie de strategi de dezvoltare care cu ajutorul unor investitori vor fi duse la capăt.

Avem atâtea locuri frumoase în țara asta încât e păcat să nu le vizităm, să nu le descoperim.

MODALITĂȚI DE PROMOVARE A TURISMULUI RURAL LA NIVELUL PENSIUNII “CEAHLAUL” DIN LOCALITATEA IZVORUL MUNTELUI

CAPITOLUL 1- CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND TURISMUL RURAL

Turismul rural este o formă de turism care se desfășoară în mediul rural, valorificând resursele turistice locale (naturale, culturale, umane) ca și dotările și echipamente turistice, inclusiv pensiunile și fermele agroturistice.

Turismul rural contribuie la viața economică a satelor prin :

-perspectiva dezvoltarii satului pe termen lung în strânsă legătură cu agricultura, infrastructura , protecția mediului ;

-posibilitatea de a deveni suport pentru noi afaceri și locuri de muncă care să determine o dezvoltare pe plan local ;

-încurajarea activității locale – artizanatul- dar și cele care determină dezvoltarea unui comerț artistic ;

-cresterea veniturilor locuitorilor din asezările rurale prin valorificarea resurselor locale ;

-numarul crescând de oportunități pentru interacțiunea socială a localnicilor care deseori duc o viață izolată în comunităților agricole.

Termenul de turism rural are ințelesuri diferite în țări diferite.

Exemple: -în Finlanda – închirierea unor cabane, sau oferirea de servicii în mediul rural de tip hrană sau transport;

-în Ungaria – “turism la sat”- presupune activități și servicii în sate; cazare la prețuri mici, implicarea în activități agricole.

-în Slovenia – “turismul la fermă” – oaspeții locuiesc cu familiile de fermieri.

-în Olanda- camparea la ferme unde majoritatea serviciilor sunt legate de activități precum ciclismul, plimbări cu cai, etc.

-în Grecia -cazare în camere mobilate în stil tradițional, cu mic dejun tradițional de multe ori preparat din produse realizate în casă.

TURISMUL RURAL ÎN EUROPA ÎN PERIOADA 2006-2010.

“Turismul verde” a sedus în special europenii, în mod deosebit locuitorii marilor aglomerări urbane,dar nu numai.Pentru aceasta tot mai mulți dintre“actorii”lumii turismului încearcă o dezvoltare cât mai orchestrata a echipamentelor și zonelor turistice cu mediul natural  și socio-cultural al ariilor de receptie. Atât prestatorii cât si turistii încearcă o armonizare a interesului pentru o vacanță excelentă cu dorința de a îmbunătăți impactul acesteia–din punct de vedere social, cultural și al protejării,respectiv atenuării efectului de degradare – asupra mediului înconjurator.

Aceste preocupări fac ca din ce în ce mai mulți turiști –an de an mai numerosi–să descopere vraja,romantismul,libertatea și facilitatea  practicării turismului în spatiul rural.

În  general acești turiști doresc condiții de cazare și viață tipic rurale ,un grad de confort decent, preparate culinare tradiționale și specifice regiunii în care se afla ,așteptând o diversificare în timp a ofertei.

În Germania, în anul 2008 s-au înregistrat 20 mil. de turiști în cadrul programului Vacanță în gospodăria țărănească dintre care, circa 9 mil. în Bavaria. Vacanțierii de vară reprezintă 85% din care 50% au un sejur de 10–15 zile, 26% de 14 –20 zile, realizându-se un sejur mediu de 10–12 zile/ turist. Se remarcă o sezonalitate accentuată, lunile vacanțiere fiind iunie–august. În ceea ce privește clientela, aceasta reprezintă clasa mijlocie, cu venituri de 3000–4000 EURO, familiile cu copii (80%), intelectuali, muncitori și persoane de vârsta a III-a. ca vârstă, 20% sunt sub 30 ani și 40% peste 30 ani. Se remarcă o accentuată fidelizare a clientelei (peste 50% dintre turiști revin la ferma inițială). Turiștii provin atât din Germania, cât și din Olanda, America, Austria, Japonia.

În Franța, în anul 2009, turismul rural a înregistrat 28% din numărul de înnoptări ale țării și 10% din volumul de afaceri. Francezii reprezintă 89% din clientelă, preferând extrasezonul și cazarea la rude, prieteni, a doua reședință, în timp ce străinii sosesc în iulie–septembrie și locuiesc în hoteluri rurale și campinguri.

Vacanța la țară nu este o opțiune ideală pentru francezi (11,4% față de 40,7% pentru mare și 27,5% pentru munte). Totuși, o investigație a Federației Naționale a Oficiilor de Turism și Sindicatelor de Inițiativă (FNOTSI) a relevat că la orizontul anilor 2000 "vacanța la țară" întrunește 46% din sufragiile francezilor intervievați.

Clientela motivată de această formă de turism face parte din clasele sociale mijlocie și superioară (cadre de conducere, profesori, liber profesioniști) cu vârste cuprinse între 25–45 ani și mai mult, acest tip de clientelă reprezintă la unele firme chiar o pondere de 60–68%. Din străinătate sosesc britanici, germani, belgieni.

În Belgia, clientela "vacanțelor la țară" este formată din clasele mijlocie și superioară, de toate vârstele, inclusiv familii cu copii, din țară (60%), Olanda (20%), Danemarca (12%).

Turismul rural în România

Turismul rural a fost practicat în România multa vreme în mod neorganizat, rezultând din necesitatea turistilor de a gasi un mod de cazare accesibil si cu un grad de confort mai ridicat decât în cazul campingurilor sau cabanelor, în timpul vacantelor lor. Dupa 1989, s-a manifestat nevoia unei organizari a acestor spații de cazare, prin omologarea și clasificarea lor. Gama serviciilor s-a îmbunatatit, s-a lărgit și, astfel, tot mai mulți săteni și-au deschis casele pentru a primi turiști. Primele forme ale turismului rural organizat au apărut în zona Rucar-Bran, ulterior înfiintându-se și ANTREC. Dupa apariția acestei organizații, în fiecare județ au fost omologate gospodării și a apărut concurența, bazată în special pe resursele naturale ale zonei, pe atracțiile oferite turiștilor. Ca urmare a acestor transformări și a tendinței de modernizare și perfectionare a activităților turistice rurale, turismul rural a ocupat și ocupă un loc important în oferta turistică din țara noastră, reprezentând pentru mulți dintre noi o alternativă atractivă în vederea petreceri vacanțelor și concediilor.

Pe parcursul ultimilor ani, au apărut și o serie de reglementări de ordin legislativ în ceea ce privește această problemă, și au fost editate o serie de lucrări ce tratează conceptul de turism rural și agroturism unele dintre ele venind în sprijinul celor ce vor sa primească turiști în gazda, având forma unui îndrumător.

În primul rând, chiar numele țării, România, ne reamintește faptul că civilizația Romei antice a avut o influență decisivă asupra evoluției sale și ca multe monumente datează din perioada respectivă. Puterii admiră, de asemenea, fortărețe medievale, mănăstiri construite în stil bizantin, cu picturi murale exterioare, și case țărănești decorate în funcție de specificul fiecărei regiuni, iar castelul lui Dracula este doar unul dintre numeroasele castele și palate impresionante care pot fi vizitate.

În Transilvania puteți asista la festivaluri populare care reprezintă o manifestare autentică a obiceiurilor locale, și nu doar un spectacol special destinat vizitatorilor. Sculpturile în lemn sau obiectele de ceramică pe care le cumpără și sunt facute pentru a fi folosite cu placere, ele nu reprezintă simple suveniruri lipsite de valoare. Unul dintre aspectele extraordinare care caracterizează această țară este patrimoniul ei folcloric. Timp de zeci de ani, el a fost foarte puțin cunoscut în afara hotarelor țării. Dar patrimoniul României nu este doar unul folcloric.Bucureștiul era numit în perioada interbelică "Micul Paris" și pe bună dreptate. Astăzi, sălile de operă și de concerte, unde au loc spectacole de o excelentă calitate, expozițiile permanente de artă, cum ar fi cea a sculptorului Constantin Brancuși, muzeele și galeriile interesante sunt toate caracteristice noii si sofisticatei sensibilități artistice a romanilor.

Varietatea și bogăția atracțiilor turistice, naturale dar și culturale și istorice aduce România pe unul din primele locuri în Europa. Localizarea României la intretăierea mai multor drumuri europene facilitează accesul aici pe toate căile – cu avionul, mașina, trenul sau vaporul.Mai mult decât atât, puteți vizita toate aceste locuri profitând de confortul oferit de tot mai multe hoteluri si restaurante, de reteaua interna de transport aerian, pe calea ferata sau cu autobuzul, toate la preturi surprinzator de scazute. Specialitățile culinare locale și vinurile de regiune sunt o adevărată revelație. Să nu uităm că spectacolele de operă sunt de calitate și accesibile tuturor. România merită să fie vizitată! Veniți să vă convingeți singuri!

Motivațiile specifice turismului rural sunt următoarele:

– reîntoarcerea la natura nemodificată, motivație valabilă pentru toate categoriile de vârsta, sex, socio-profesionale, statut social, rezultat al trebuinței de conservare, sănătate, confort fizic si spiritual, ce demonstrează că, omul modern nu se poate rupe de cadrul originar de viața, iar contactul lui cu mediul rustic are ecouri largi în mecanismul echilibrului functional;

–  cunoașterea și adeziunea temporară la grupurile de apartenența specifice zonelor rurale, dintre care se desprind familia de tip patriarhal, comunitatea locativă, grupul de muncă, grupul folcloric. În acest cadru, turistul își recapătă condiția de membru al comunității, reputația, prestigiul, considerația celorlalți, precum și posibilitatea de a participa la acțiuni comune creatoare;

– cunoașterea, înțelegerea, inventarea și elaborarea contactului nemijlocit cu piese ale tezaurului istoriei naționale, ale folclorului, ocupațiilor tradiționale și obiceiurilor populare transformă vacanțele rustice într-un veritabil proces de asimilare a unor noi și numeroase cunoștințe și de dobândire a unor deprinderi ce dau turiștilor satisfacții personale și sentimentul utilității în același timp, prin inițierea în meșteșuguri și ocupații tradiționale locale, turiștii își pot manifesta din plin aptitudinile creative personale, ieșind din monotonia și rutina activităților cotidiene; – motivații estetice ce decurg din nevoia de frumos, ordine, puritate, armonie, naturalețe, ce îndeamnă pe majoritatea turiștilor să se considere privilegiați pentru posibilitatea de a vizita locuri atractive prin pitorescul și farmecul lor;

– curiozitatea, satisfăcută prin informații asupra ospitalității populare, obiceiurilor gastronomice, artizanatului și ritualurilor sătești;

– odihnă, cura de aer și de fructe, consumul de alimente proaspete și terapia ocupațională;

–  sportul, vânătoarea, pescuitul sportiv, ascensiunile și drumețiile, care capătă o notă autentică, lăsând loc suficient inițiativei, imaginației și inclinațiilor individuale.

Pornind de la aceste considerente semnalam prezența unei forme de turism specifice – turismul rural – care valorifica resursele turistice locale (naturale, culturale și economice) ca și dotările și echipamentele, inclusiv pensiunile agroturistice. Practic, turismul rural include o paletă largă de modalități de cazare, de activități, evenimente, festivități, sporturi și distracții, toate acestea desfășurându-se într-un mediu tipic rural.

Necesitatea turismului rural răspunde unei triple perspective: cea a operatorilor, în măsura în care diversificarea ofertei poate modifica creșterea competitivității sectorului; cea a turiștilor, pentru că se oferă răspunsuri oportune privind satisfacerea noilor necesități de relaxare și, în sfârșit, cea a autorităților publice, deoarece aplica strategii de îmbunătățire calitativă a turismului, atât în timp, cât și în spațiu. Orice proces de planificare a turismului rural implica două direcții mari de acționare. Pe de o parte, crearea infrastructurilor necesare pentru că impacturile fizice negative ale turismului să fie minime, și, pe de altă parte, educația agenților implicați în turismul rural, în mod direct sau indirect.

Infrastructura reprezintă toate elementele care, în cadrul zonei turismului alternativ, sunt destinate să reducă impactul negativ al vizitatorilor în zonă și să potențeze oportunitățile (cu o ofertă diversificată și încercând să disperseze vizitatorii din punct de vedere spațial.

Educația este al doilea pilon al planificării turismului rural și constă în crearea unei conștiințe respectuoase față de mediul înconjurător, ținând cont de cele două colectivități receptoare, vizitatorii și comunitățile locale. Funcția educativă poate fi realizată printr-o comunicare personală (ghizii trebuie să fie formați să protejeze spațiul natural de care sunt responsabili și, de asemenea, comunitățile locale) și prin forme de comunicare non-personale, ca: mijloace de comunicare în masă, mijloace care se adresează în mod special vizitatorilor (distribuirea de prospecte, emisiuni audio-vizuale, afișe etc.). Trebuie să se țină seama de faptul că, în planificarea acestor activități, atenția cea mai importantă se acorda mediului înconjurător.

Există o multitudine de argumente în favoarea dezvoltării turismului rural, constând în efectele imediate sau pe termen lung, de natură economică, socială, culturală etc. induse de organizarea rațională a spațiilor rurale.

Astfel, dezvoltarea ofertei de cazare conduce la apariția unui cadru construit de calitate, ce are ca efect îmbunătățirea aspectului arhitectonic al satului. Apar mutații în concepția celor care construiesc, care vor accepta ideea consultării unui arhitect în vederea realizării unei case funcționale, gospodăria țărănească se consolidează, gradul de confort va fi mai ridicat, atât în beneficiul turistului, cât și al proprietarului. Gazdele vor deveni mai prospere decât restul locuitorilor satului și prin urmare vor fi mai dispuse să investească în scopul creșterii nivelului lor de trăi, ca și în scopul prosperării comunității rurale.

Urmare a intensificării circulației turistice se dezvolta activități economice pe plan local (agricultura, prelucrarea materiilor prime, industria ușoară, meșteșugurile) pentru a satisface o cerere sporită de produse agricole și neagricole. Direct sau indirect se asigura creșterea numărului locurilor de muncă în plan local.

Intensificarea turismului rural în România presupune definitivarea urgentă a cadrului organizatoric și legislației. În scopul informării profesionale a celor ce vor să se orienteze spre acest sector, în anul 1994 a luat ființă Asociația Națională pentru Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC), cu filiale în majoritatea județelor țării. S-au aprobat normele de clasificare a pensiunilor și fermelor agroturistice și au fost adoptate unele reglementări privind scutirea de impozite pentru agenții ce practica turismul rural.

Conform datelor ANAT, prin agențiile de turism au intrat în România în anul 2008, 3.600.000 de turiști străini, cu 800.000 mai mulți ca în 2007. Pentru anul 2008 se anticipa o creștere cu 10-14% a numărului acestora.

La nivelul Uniunii Europene, cele mai importante creșteri ale circulației turistice către România le-au avut: Austria 15%, Franța 10,1%, Italia 12,3%, Regatul Unit al Marii Britanii 15,2%, Spania 22,9%, Germania 6,1%.

Destinațiile preferate de turiștii străini sunt marea 53% și zonele montane 28%.

Mijloacele de transport folosite de europeni sunt: mașina 86%, avionul 47%, trenul 33% și vaporul 4%.

Alte țări din Europa

Republica Moldova – 1.428.560

Federația Rusă – 62.648

Serbia – 180.000

Turcia – 302.000

Ucraina – 731.000

Turisti din America de Nord , Sud si Centrala – 191.710

Turiști din Asia -223.883

Structura de primire turistică în anul 2009 Tabel nr.1

Sursa: Breviar Statistic – Turismul României, Institutul Național de statistică

Dinamica capacității de cazare în anul 2009

FIGURA 1

Sursa: Prelucrare date tabel anterior

Structura de primire turistică în anul 2010 Tabel nr.2

Sursa: Breviar Statistic – Turismul României, Institutul Național de statistică

Dinamica capacității de cazare în anul 2010

Figura 2

Sursa: Prelucrare date tabel anterior

PRIORITĂȚI ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL ÎN ROMÂNIA ȘI PROGRAME NAȚIONALE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL.

STRATEGII DE PROMOVARE A TURISMULUI RURAL PE PIAȚA MONDIALĂ.

Promovarea în turism constă într-un ansamblu de demersuri de comunicare ce vizează transmiterea permanentă , pe diverse căi, a unor mesaje destinate informării atât a clienților poențiali cât și a operatorilor de turism asupra caracteristicilor produselor și serviciilor turistice oferite spre comercializare ,cu scopul de a consolida o imagine pozitivă și de a cultiva  o

atitudine  favorabilă  față de acestea și firma ,respective de a determina ,în mentalitatea și obiceiurile de cumpărare și consum a turiștilor,modificări convenabile intrprinderii ofertante.

Promovarea turistică parcurge un proces de perfecționare și adaptare ,fiind nevoită să acționeze adecvandu-și strategiile în virtuea poziționări intre un produs cu caracteristici complexe și în necontenită evoluție.

Și un consumator cu o motivație diversă și o elasticitate accentuată a cererii ,în condițiile unei piețe aflate într un process de continuă transformare .

Așadar ,de la produs la consumator ,prin intermediul pieței de profil ,acești factori esențiali de pe traseul’’ promovării turistice își evidențiază pregnant specificul,complexitatea și tendința de schimbare.

De aceea elaborarea strategiei de comunicare promoționala la nivelul unității turistice ,integrarea acesteia în strategia globală, conceperea unui mix promoțional de natură să valorifice efficient instrumentele promovării constituie premise și rigori pentru acțiuni coordinate ,coerente  și interdependente.

Activitățile promoționale în turismul rural necesita investiții imoportante  din cauza întinderii geografice mări a piețelor turisice  ,manifestării unei concurente acerbe și caracterului intangibil al produsului turistic.Din această ultimă perspective se poate afirma că natura intangibilă a servicilor turistice conduce la creșterea importanței strategiei de promovare .

Una dintre cauzele declinului cererii turistice o reprezintă  strategiile de produs a agenților din turism care nu au ținut seama de evoluția pieței interne și externe, de cerințele tot mai crescute ale consumatorilor din ce în ce mai avizați.

România are un avantaj esențial față de alte țări, prin faptul că, datorită unui potențial turistic bogat și variat, poate oferi, în mod practic, toate formele de turism solicitate: sejur pe litoral, în stațiuni de munte, în stațiunile balneoclimaterice, sporturi de iarnă, vânătoare, pescuit, circuite turistice culturale. Potențialul turistic românesc de care se face atâta caz – munți, plaja, soare, climă, folclor, istorie etc. – este însa insuficient pentru a reprezenta doar prin el însuși o reală și puternică atracție turistică.

Din păcate, așa cum releva unele studii realizate de firme străine de consultanță, România se prezintă în fata turiștilor străini cu „un produs turistic depășit, o ofertă inadecvată pentru recreare și petrecerea timpului liber, cu o stare fizică a dotărilor ce reflecta lipsa întreținerii și investiției".

Serviciile turistice. Serviciile de cazare

Baza materială este, în linii mari, învechita, infrastructura s-a degradat și adesea este depășită, echipamentele sunt în cea mai mare parte uzate iar calitatea serviciilor este necorespunzătoare.

Astfel, calitatea prestațiilor turistice este mult sub standardele cu care sunt obișnuiți vizitatorii din țările occidentale. Relevant este faptul că Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului nu recomandă decât aproximativ 15% din hoteluri ca fiind conform standardelor.

Criteriile de clasificare a structurilor de primire au fost adaptate situației actuale: chiar dacă tariful este că pentru un hotel de trei stele, confortul nu-1 depășește pe cel al unei unități de o stea din străinătate. Astfel România a ajuns o destinație turistică scumpa în condițiile în care serviciile sunt necorespunzătoare, iar baza materială îmbătrânită.

Imaginea dezolantă a produselor turistice romanești este întregita de standardul scăzut al serviciilor de alimentație publică în ceea ce privește aspectul general, atmosfera, calitatea și varietatea preparatelor, comportamentul personalului, notele de plată încărcate, muzica necorespunzătoare.

Serviciile de agrement din România se caracterizează printr-o ofertă turistică cu posibilități reduse de divertisment. Acestea se limitează în cele mai bune cazuri la o discotecă, un bar, un joc mecanic sau o masă de biliard. Este adevărat că peisajul din România este mai frumos decât cel din alte țări turistice, dar aceasta nu este de ajuns. Ce-i oferi turistului în afară de peisaje pitorești ? O zi le admira, o zi vizitează monumentele istorice, apoi se plictisește. În țările turistice, profesioniștii din domeniu dau dovadă de o mare abilitate în a determina turistul să cheltuiască și în același timp să se simtă bine. Vizitatorilor diferitelor destinații turistice li se oferă forme diverse de agrement precum: zboruri cu parapanta, coborâri cu barca pneumatică pe râurile de munte, închirieri de scutere, biciclete, cursuri de călărie, programe de vânătoare și pescuit, săli de gimnastică de întreținere (fitness), excursii diverse și multe altele.Turiștii străini care ne vizitează țară nu prea fac cumpărături, din cauza unei oferte insuficiente, fiind cunoscută lipsa suvenirurilor, hărților, pliantelor, ghidurilor turistice.

Marketingul turistic rural

Aplicarea orientării de marketing în turismul rural este influențată de faptul că serviciile oferite de această formă de turism prezintă unele caracteristici ce le diferențiază de celelalte servicii turistice și nonturistice și anume:

preponderența factorului emoțional în raport cu cel rațional în decizia de cumpărare a produsului turistic. Menționăm faptul că turismul rural este, cu precădere, un turism familial și că succesul realizării produselor turistice rurale depinde de imaginea și experiența turistică a tuturor membrilor familiei. Din alternativele oferite, va fi ales produsul turistic rural despre care grupul familial și-a format cea mai bună imagine și care îi oferă în momentul respectiv cele mai mari satisfacții familiale:

complexitatea serviciilor turistice rurale, în turismul rural complexitatea are o semnificație relativă, unele produse turistice având o structură simplă (de exemplu, produsele turistice rurale oferite la noi în țară, unde nu exista încă o industrie a agrementului și unde lipsa cererii încetinește progresul bazei tehnico-materiale specifice), altele având o structură complexă (de exemplu, produsele turistice rurale oferite în țări care au beneficiat de eforturi investiționale substanțiale în acest sector). De asemenea, în general, turismul rural oferă o gamă de servicii complementare mult mai restrânsa decât alte forme de turism (de odihnă, de tratament, cultural etc.);

dependența serviciilor turistice de serviciile oferite de întreprinderile complementare. Astfel, serviciile turistice sunt oferite consumatorilor prin intermediul întreprinderilor de turism, dar sunt prestate de către firmele complementare. Într-un pachet de vacanță oferit, transportul este realizat de una sau mai multe firme de profil angajate de întreprinderea de turism, cazarea se poate face în una sau mai multe structuri de primire turistică, masa poate fi servită într-unul sau mai multe restaurante etc. în aceste condiții, întreprinderilor turistice le revine sarcina de a avea în vedere atât calitatea serviciilor oferite de întreprinderile complementare, chiar urmărirea în timp a evoluției lor economico-sociale.

În turismul rural, numărul întreprinderilor complementare se reduce, întrucât transportul se realizează, de regulă, cu mijloace proprii, cazarea se face într-o singură structură de primire turistică (pensiune sau ferma agroturistica), masa se servește în incinta unității de cazare, prin specificul formei de turism etc. Serviciile turistice se oferă consumatorului fie direct, fie prin intermediari, care au un rol important nu numai în distribuție, ci și în decizia de cumpărare a consumatorului, în turismul rural, rolul intermediarilor crește întrucât prestatorii sunt, de regulă, firme de dimensiuni mici, lipsite de putere proprie de distribuție. Din această cauză, decizia consumatorului de produse turistice rurale este direct dependenta de imaginea oferită de intermediari (canale de distribuție) în legătură cu calitatea serviciilor turistice rurale, aceștia fiind considerați experți de către consumatori.

Sezonalitatea în turism, în general și în turismul rural, de asemenea este determinată de factorii naturali și sociali și are intensități diferite în funcție de destinația turistică. Din acest motiv și elementele mix-ului de marketing sunt utilizate în mod diferit. Astfel, dacă promovarea se face în special în extrasezon, prețul și distribuția ating valori maxime în sezon. În perioadele de extrasezon se execută lucrări de întretinere-reparatii și se proiectează viitoarele produse turistice.

Aplicarea strategiilor de marketing în activitatea turistică a condus și va conduce la dezvoltarea fără precedent a acesteia, fenomenul având însa și urmări negative asupra mediului înconjurător și comunităților locale, întrucât, mai mult decât în orice altă formă de turism, în turismul rural mediul înconjurător se constituie atât în resursa turistică, cât și în suport de desfășurare a activităților turistice, trebuie avute în vedere strategii corespunzătoare, cunoscute sub denumirea de „marketing verde".

Analiza   mediului   intern   și   extern   de   marketing  în  turismul rural românesc

Plecând de la definiția data marketingului de „Chartered Institute of Marketing" din Regatul Unit, aceea că marketingul reprezintă procesul managerial responsabil cu identificarea, anticiparea și satisfacerea profitabilă a necesitaților clienților", putem spune că realizarea activității de marketing presupune două genuri de analiza:

analiza SWOT;

analiza factorilor mediului extern.

Analiza SWOT presupune parcurgerea următoarelor etape:

evidențierea punctelor tari (Strengths);

evidențierea punctelor slabe (Weaknesses);

evidențierea oportunităților (Opotunities);

evidențierea amenințărilor (Threats).

Pentru turismul rural românesc, analiza SWOT a scos în evidență următoarele aspecte:

a) punctele tari sunt determinate de factorii interni, care favorizează dezvoltarea turismului în țara noastră, constituiți dintr-o mare varietate de produse și servicii. România, tara central europeană, include un patrimoniu turistic natural și antropic deosebit de valoros, în care un rol important îl joacă relieful deosebit de pitoresc și variat, obiectivele turistice și activitățile recreatorii (drumeții, pescuit, vânătoare, peșteri, schi și multe altele). Alături de acestea putem menționa stilul de viață tradițional și existența satelor vechi, care păstrează încă atmosfera arhaică și unde turistul poate experimenta „o călătorie în timp".

Între punctele tari, care pledează de la sine pentru dezvoltarea turismului putem aminti:

existența unor rute internationale-atât prin autostrăzi, cât și pe cale ferată;

existența a 17 aeroporturi, dintre care 5 internaționale;

interesul  și  preocuparea comunităților rurale,  a organizațiilor neguvernamentale specializate;

accesul la produse și influente occidentale;

tarife accesibile (cazare, masa, transport);

transporturi acceptabile;

fructe și legume proaspete de sezon;

vinuri excelente.

b) punctele slabe în turismul rural românesc sunt legate de neajunsuri organizatorice și constau în:

informații turistice puține atât în țara cât și în străinătate;

lipsa legăturilor aeriene directe cu o serie de tari interesate de produsul turistic rural românesc;

transporturi inconvenabile sau chiar puțin dezvoltate în zonele montane;

numărul redus al agențiilor de rent-a-car și diversitatea redusă a produsului de închiriat;

materiale promoționale puține și de proastă calitate;

puține unități de alimentație pentru turism și o varietate limitată de mâncăruri specifice bucătăriei romanești;

servicii hoteliere de calitate și standard îndoielnic;

raport calitate-pret necorespunzător;

lipsa unor ghizi specializați (interpreți, montani, delta, vânătoare, turism itinerant etc.);

lipsa „serviciilor pentru client";

lipsa de experiență;

lipsa curățeniei în locurile publice, comparativ cu standardele occidentale;

lipsa apei calde și uneori chiar și a apei reci;

lipsa facilităților de nivel înalt;

lipsa înțelegerii nivelului așteptărilor străinilor;

posibilități limitate de folosire a cărților de credit și a cecurilor de călătorie.

c) oportunitățile sunt determinate de evoluția factorilor externi organizației, care influențează favorabil prin cadrul general pozitiv. Din rândul celor evidente enumerăm:

imaginea romantică, puritatea și arhaicul satului românesc;

creșterea numărului străinilor ce călătoresc în România pentru afaceri;

creșterea numărului străinilor care locuiesc și muncesc în România;

creșterea posibilităților de acces la produsele occidentale;

existenta ambasadelor străine și a comunităților de străini;

intensul schimb cultural ce conduce la o mai bună înțelegere între culturi și înlătura dezinformarea;

conectarea la rețeaua EUROGITES și posibilitatea de conlucrarea cu alte organisme din turismul rural european;

includerea României în European Raii Pass și East European Raii Pass ce asigură facilități de tarif pentru cei ce călătoresc pe calea ferată;

prezenta web-urilor de turism rural românesc în cadrul rețelei INTERNET

d) amenințările sunt determinate de factori externi ce se pot constitui în constrângeri în dezvoltarea turismului în condițiile unui cadru general defavorabil. Dintre acestea amintim:

imaginea nu tocmai favorabilă în exterior (prețuri la nivel occidental pentru o calitate îndoielnica a serviciilor, insecuritate, logistica și informare deficitare, serviciile pentru consumatori necorespunzătoare);

degradarea mediului, lipsa unor măsuri ecologice, poluarea (calitatea aerului și a apei);

neînțelegerea conceptului „prej pentru valoare";

posibilități limitate de cazare;

insuficiente informații necesare pentru călătorii;

infrastructura săracă (drumuri, comunicații, transporturi etc.);

instabilitatea monedei naționale;

servicii medicale și de urgență;

ridicate sau lipsa posibilităților de închiriere a unui mijloc de transport;

benzina la standarde europene în cantități limitate și slabă calitate a serviciilor din stațiile de alimentare;

imposibilitatea străinilor de a schimba moneda națională în valută forțe;

costul relativ ridicat al vizitelor pentru România.

Analiza realizată evidențiază principalele repere ale funcționarii interne a turismului rural românesc, prin punctele forte și punctele slabe, care pot fi proiectate prin prisma celor „7P": produsul, prețul, poziția în lanțul de distribuție, promovarea, personalul, premisele fizice, profitul.

Cadrul extern este conturat prin intermediul oportunităților și amenințărilor a căror examinare ne va permite depistarea influenței acestora asupra evoluției și devenirii turismului rural românesc. Acestea (oportunitățile și amenințările) pot fi studiate și prin intermediul factorilor STEP (sociologici, tehnologici, economici și politici), ca și prin viziunea factorilor mediului concurențial (piața, putere de negociere, concurenta, costuri). Aceste analize complexe, interdisciplinare pot evidenția noi valente ale produsului turistic rural sau aspecte care fac că produsul turistic rural românesc să nu fie receptat conform așteptărilor.

Promovarea și distribuția produsului turistic rural în țările Uniunii Europene

Țările Uniunii Europene realizează promovarea turismului rural prin mijloace tradiționale și anume:

•    toate suporturile de vânzare (ghid, broșura, pliant, catalog);

•    obiecte publicitare;

•    prezenta la saloanele de turism;

•    mailing-ul;

•    utilizarea mediei (TV, publicații, radio etc.).

În țările Uniunii Europene se utilizează rețele de promovare, care pot fi: bancare (Germania, Belgia, Franța, Olanda), teritoriale turistice (Germania, Belgia, Franța), cluburi (Germania, Olanda).

În ceea ce privește comercializarea produsului turistic rural în cadrul țărilor Uniunii Europene, aceasta poate fi analizată ca forme de comercializare în cadrul UE și la nivel regional și local.

În majoritatea țărilor Uniunii Europene, comercializarea produselor turistice rurale se face:

1. pe plan intern prin:

•    centrale de rezervare internațională (Franța);

•   centrale    de    rezervare    națională    (Spania,    Franța,    Irlanda, Portugalia);

• centrale de rezervare regională (anumite landuri germene, Belgia, Franța, Spania, Italia);

•    centrale de rezervare departamentale/locale (Franța, Grecia);

•    vânzarea directă (toate țările UE).

2. pe plan extern:

•   touroperatori de voiaj (Germania, Belgia, Danemarca, Franța, Regatul Unit);

• structuri turistice teritoriale (Germania, Belgia, Danemarca, Franța, Regatul Unit);

•    primarii, cornițele de întreprindere (Franța, Italia). Ca o concluzie reamintim două idei de bază ce se desprind din acest material și anume rolul calității serviciilor turistice rurale și rolul activității de proiecție a unei imagini a destinațiilor turistice cât mai apropiate de realitate, în atragerea cererii turistice interne și externe.

PROGRAMUL NAȚONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2007 – 2013

„Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale” și are ca obiectiv general dezvoltarea activităților turistice în zonele rurale care să contribuie la creșterea numărului de locuri de muncă și a veniturilor alternative, precum și la creșterea atractivității spațiului rural.

1. Valoarea maximă a fondurilor nerambursabile.

A. 100% din totalul cheltuielilor eligibile, maxim 200.000 Euro/proiect, pentru investițiile în interes public negeneratoare de profit.

B. Pentru investițiile generatoare de profit:

– 70% din totalul cheltuielilor eligibile, maxim 70.000 Euro/proiect în cazul proiectelor de investiții în agro-turism;

– 50% din totalul cheltuielilor eligibile maxim 200.000 Euro/proiect pentru alte tipuri de investiții în turismul rural.

Solicitantul poate beneficia de fonduri în avans de până la 20% din valoarea eligibilă nerambursabilă pentru demararea proiectului.

2. Beneficiarii eligibili

A. Micro-întreprinderile așa cum sunt definite în Recomandarea Comisiei (CE) nr. 361/2003 și în legislația națională în vigoare (având mai puțin de 10 angajați și care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale în valoare de până la 2,0 milioane Euro echivalent în lei).

B. Persoane fizice (neînregistrate că agenți economici) – care se vor angaja ca până la data semnării contractului de finanțare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată și să funcționeze ca micro-întreprindere.

C. Comunele prin reprezentanții lor legali conform legislației naționale în vigoare, precum și asocianiile de dezvoltare intercomunitară realizate doar între comune și înființate conform legislației nanionale în vigoare.

Asociațiile de dezvoltare intercomunitară sunt structuri de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat și de utilitate publică, înființate de unitățile administrativ-teritoriale (în cazul de față doar între comune) pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice.

Reprezentantul legal al comunei este primarul (poate fi și Administratorul public pentru Comune și Asociații de Dezvoltare Intercomunitare.

3. Tipuri de investiții și cheltuieli eligibile

A. Investiții în infrastructura de primire turistică

Construcția, modernizarea, extinderea și dotarea structurilor de primire turistice (structuri agro-turistice și alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro-întreprindere) având până la 15 camere.

Pentru investiții în structuri de primire turistice altele decât cele de agro-turism, nivelul de confort și calitatea serviciilor propuse prin proiect, trebuie să atingă standardul de calitate de minimum 3 flori/stele.

Pentru investițiile în agro-turism structura de primire turistică, nivelul de confort și calitate a serviciilor propuse prin proiect, trebuie să atingă standardul de calitate de minimum o floare.

Conform normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, structurile de primire agro-turistice vor avea maxim 8 camere, iar celelalte tipuri de structuri de primire turistice până la 15 camere.

În cadrul pensiunilor agroturistice se desfășoară cel puțin o activitate legată de agricultură, creșterea animalelor, cultivarea a diferite tipuri de plante, livezi de pomi fructiferi sau se desfășoară o activitate meșteșugăreasca, cu un atelier de lucru din care rezultă diferite articole de artizanat. Activitățile în cauză trebuie să se desfășoare în mod continuu sau, în funcție de specific și sezonalitate, să aibă caracter de repetabilitate. De asemenea, în cadrul pensiunii agroturistice hrana este asigurată parțial din produse obținute în propria gospodărie.

În cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic, este permisă doar modernizarea și extinderea structurilor de primire turistice.

Schimbarea destinației unei locuințe în structură de primire turistică și agroturistică este considerată, în accepțiunea acestei măsuri, investiție nouă.

De asemenea, vor fi susținute investițiile de racordare la utilitățile publice, achiziționarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât bio-combustibii, ca parte componentă a proiectelor.

Tipurile de structuri de primire turistice care pot fi finanțate prin această măsură sunt:

– Vile

– Bungalow-uri

– Cabane turistice

– Campinguri, sate de vacantă, popasuri turistice, căsuțe tip camping

– Pensiuni turistice și pensiuni agro-turistice

B. Investiții în activități recreaționale

Investiții private în infrastructura turistică de agrement independentă sau dependentă de structura de primire turistică precum spații de campare, amenajări de ștranduri și piscine, achiziționare de mijloace de transport tradiționale pentru plimbări, trasee pentru echitație inclusiv prima achiziție de cai în scop turistic (cu excepția celor pentru curse și competiții) și asigurarea adăposturilor acestora (ca parte componentă a proiectului), rafting etc.

Mijlocul de transport tradițional reprezintă orice vehicul cu tracțiune animală.

C. Investiții în infrastructura la scară mică precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc.

Construirea, modernizarea și dotarea centrelor locale de informare în scopul promovării, prezentării și vizitării turistice;

Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice din spațiul rural, conectate la sistemele regionale și naționale;

Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate publică etc.

Investiții legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferată cu ecartament îngust, a amenajărilor complementare acestora (ex: construcții, plan înclinat), recondiționarea echipamentelor și utilajelor;

Investiții legate de înființarea și amenajarea de trasee tematice (ex: “drumul vinului”, „al olăritului”, „cioplitorilor în lemn” etc.).

D. Dezvoltarea și/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural

Elaborare de materiale promoționale precum prima editare a materialelor în scopul promovării acțiunilor turistice: broșuri de prezentare, panouri de informare etc.

Pentru toate tipurile de acțiuni, vor fi suținute cheltuielile cu:

– Achiziționarea de utilaje, echipamente, hardware, soft-uri, inclusiv achiziționarea în leasing a acestora, costurile de instalare și montaj;

– Costurile generale legate de întocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecți, ingineri și consultanți, studii de fezabilitate/memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor necesare implementării proiectelor, așa cum sunt ele menționate în legislația națională, achiziția de patente și licențe, în limita unui procent de 10% din valoarea totală a proiectului, iar pentru proiectele care nu prevăd construcții în limita a 5%.

4. NU sunt eligibile următoarele tipuri de cheltuieli:

– Impozite și taxe fiscale;

– Costuri operaționale, inclusiv costuri de întreținere și chirie;

– Comisioane bancare, costurile garanțiilor și cheltuieli similare;

– Achiziționare de echipament second – hand;

– Investiții realizate de fermierii care au activitate de baza pescuitul și/sau acvacultură;

– Achiziționarea cailor pentru curse și competiții;

– Cheltuieli generate de activitățile de creștere a căilor;

– Achiziționarea de teren/clădiri;

– Achiziția de mijloace de transport pentru uz personal;

– Achiziția de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri pentru a presta servicii de transport în numele terților și de mijloace de transport pentru persoane, ca și activitate principală;

– TVA, cu excepția TVA-ului nedeductibil, în cazul în care este în mod real și definitive suportat de către beneficiari, alŃii decât persoanele neimpozabile;

– Costuri de schimb valutar, taxe și pierderi ocazionate de schimburile valutare associate contului euro APDRP;

– Contribuția în natură;

– Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobânzi, prima de asigurare

– Costuri realizate înainte de aprobarea proiectului, cu excepŃia studiilor tehnice, a planurilor de afaceri și a studiilor de fezabilitate;

– Costuri privind închirierea de mașini, utilaje, instalații și echipamente.

5. Condiții minime obligatorii pentru acordarea sprijinului

 Micro-întreprinderile, atât cele existente cât și cele nou înființate trebuie să fie înregistrate și să-și desfășoare activitatea propusă prin proiect în spațiul rural;

În cazul investițiilor în agro-turism, beneficiarul/membrul gospodăriei agricole trebuie să desfășoare o activitate agricolă în momentul aplicării;

Beneficiarul trebuie să demonstreze viabilitatea investiției;

Micro-întreprinderea să nu fie în dificultate;

Structurile de primire turistice rurale vor fi în conformitate cu normele de clasificare prevăzute în legislația națională în vigoare (Ordinul ministrului pentru întreprinderi mici și mijlocii, comerț, turism și profesii liberale nr. 636/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice);

Pentru investiții noi, modernizare și extindere în cazul structurilor de primire turistice rurale, altele decât cele agro-turistice, nivelul de confort și calitatea serviciilor propuse prin proiect trebuie să atingă standardul de calitate de minim 3 flori/stele;

Pentru investiții în structuri de primire agro-turistice se va respecta definiția agro-turismului dată în cadrul acestei fise, iar nivelul de confort și calitatea serviciilor propuse prin proiect trebuie să atingă standardul de calitate de minim o floare;

În cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic, este permisă doar modernizarea și extinderea structurilor de primire turistice;

Construcția, modernizarea și extinderea clădirilor trebuie să respecte prevederile PUG;

Construcția, modernizarea și extinderea clădirilor trebuie să respecte/păstreze arhitectura specifică locală;

Pentru investițiile noi în structurile de primire turistice, suprafață de teren aferentă structurii de primire turistice (inclusiv în structuri de primire agro-turistice) trebuie să fie de cel puțin 1000 mp, în vederea evitării supraaglomerării și a fragmentarii excesive a peisajului natural;

Angajament din partea beneficiarului că va introduce obiectivul investițional în circuitul turistic;

Beneficiarul sau responsabilul legal de proiect să facă dovadă deținerii de aptitudini manageriale/marketing sau în acord cu activitatea propusă prin proiect (experiență/cursuri de formare profesională absolvite – cel puțin nivel de inițiere, cursuri de calificare etc.) sau să le dobândească până la efectuarea ultimei plăți;

Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele și acordurile necesare investiției respective;

Beneficiarul trebuie să prezinte avizele/autorizațiile de mediu necesare investiției, să respecte după caz cerințele de mediu specifice investițiilor în perimetrul ariilor protejate;

Beneficiarul trebuie să dovedească dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmează să realizeze investiția sau dreptul de concesiune pe o perioadă de cel puțin 10 ani;

Beneficiarul trebuie să declare pe propria răspundere că va asigura cofinanŃarea proiectului;

Beneficiarul care își propune o activitate generatoare de profit, trebuie să declare pe propria răspundere faptul că suma totală a ajutorului public nerambursabil accesat de către acesta nu depășește 200.000 Euro pe o perioadă de până la 3 ani fiscali.

Durata de execuție a contractului de finanțare este de maxim 3 ani pentru proiectele care prevăd investiții cu construcții montaj și/sau adaptarea la standarde. Prin excepție, durata de execuție a prezentului contract este de maxim 2 ani, pentru proiectele de investiții care includ achiziții simple de utilaje, instalații, echipamente și dotări noi. Beneficiarul poate efectua modificări bugetare dacă acestea nu afectează scopul principal al proiectului și modificarea se limitează la transferul de maxim 10% din suma înscrisă inițial în cadrul bugetului între capitole bugetare de cheltuieli eligibile, fără a se modifica valoarea totală eligibilă a proiectului.

PROGRAMUL LIDER 
Programul Lider este cea de a patra axa de dezvoltare rurala, beneficiaza de circa 2,5% din fondurile europene de dezvoltare rurala.   Înseamnă 180,5 milioane de euro, bani destinați îmbunatățirii guvernantei locale și mobilizării tuturor resurselor de dezvoltare din satul românesc.

Parteneriatul public – privat, aducerea laolaltă a sectorului public și a celui privat este una dintre aceste resurse.
Administrația publică locală poate atrage de partea sa inițiativa privată si împreună, cu ajutorul finanțărilor europene destinate dezvoltării rurale, pot derula proiecte reciproc avantajoase.

Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale

Scopul acestei măsuri este să îmbunătățească accesul locuitorilor din spațiul rural la serviciile publice, să creeze condițiile necesare pentru modernizarea gradului de confort din zonele rurale, să îmbunătățească calitatea mediului și să diminueze sursele de poluare etc.
Această măsură va fi pusă în practică ținând cont de următoarele obiective operaționale:
– Construirea și modernizarea drumurilor locale comunale și a podurilor;
– Construirea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă;
– Îmbunătățirea managementului sistemelor de canalizare prin investiții la stațiile de tratare a apei.

Acestei măsuri i se va acorda o sumă mai mare în primii doi ani, ținându-se cont de nevoile acestui sector. Măsura se va implementa într-un mod integrat în scopul sprijinirii investițiilor corelate cu celelalte măsuri ale programului SAPARD.

Investițiile finanate în cadrul acestei măsuri sunt considerate ca fiind investiții în infrastructura care nu generează venit net semnificativ.

CAPITOLUL 2- PREZENTAREA GENERALĂ A ZONEI BICAZ- IZVORUL MUNTELUI

2.1 PREZENTAREA LOCALITĂȚII IZVORUL MUNTELUI ȘI A POTENȚIALULUI TURISTIC

Orașul Bicaz-Prezentare

Cu o populație sub 9 mii de locuitori, orașul Bicaz (432 m altitudine; 46054' lat. N, 26005' long. E) reprezintă principalul punct de acces spre Masivului Ceahlău sau spre celelalte obiective turistice din zonă: Peștera Toșorog (24 km), Peștera Munticelu (26 km), Cheile Bicazului și Cheile Șugăului (25 km), Lacul Roșu (37 km), Poiana Teiului și Valea Tarcăului, ruinele Palatului Cnejilor sauMănăstirea Buhalnița (ctitorită în 1627), stațiunile Durău sau Borsec. Și să nu uităm barajul și lacul de acumulare Izvorul Muntelui.

Căile de acces către orașul Bicaz sunt DN 15 dinspre Piatra-Neamț (26 km),DN 17B și DN 15 dinspre Vatra Dornei (131 km) și Toplița (112 km), Bicazul fiind punct de răscruce al acestor drumuri.

Orașul Bicaz se întinde pe 148,9 de kmp, având patru sate componente: Izvorul Alb, Izvorul Muntelui, Potoci și Secu.

Conform datelor preliminarii (12 mai 2003) ale recensământului din 18-27 martie 2002, populația stabilă a orașului Bicaz număra 8.428 locuitori (informații obținute de la Dir. Jud. de Statistică Neamț).

Bicaz – ISTORIC

Cu o vechime de peste 400 de ani, localitatea Bicaz apare pentru prima oară menționată documentar într-un act emis de cancelaria voievodului Radu Mihnea la 10 ianuarie 1625. Mai târziu, într-un hrisov domnesc din 1855, Bicazul este aminitit ca târg.

Orașul Bicaz este una dintre multele localități devenite, în anii comunismului, "oraș muncitoresc". Aceasta datorită lucrărilor la amenajarea hidroenergetică de la Izvorul Muntelui și a centralei electrice "V.I. Lenin" (cum se numea atunci) de la Stejaru. Miile de oameni aduși (sub diverse forme) de regimul comunist în zonă au dat naștere coloniei și, ulterior, orașului Bicaz. Mica așezare rurală de altădată avea să ajungă, în vremurile sale de glorie, la circa 15.000 de locuitori. Dealtfel, în 1952 aici avea să fie pusă în funcțiune Fabrica de Ciment Bicaz care asigura necesarul

de ciment pentru ridicarea Barajului de la Izvorul Muntelui .
Mai târziu, după ce va fi pornită în 1979 fabrica de ciment de la Tașca iar în 1980 va fi pusă în funcțiune a doua linie de fabricație, complexul format se va numi Combinatul de Lianți și Azbociment Bicaz, devenind cel mai mare producător de ciment din țară la acea dată.

Printr-un decret publicat în Monitorul Oficial din 27 august 1960, Bicazul este declarat oraș. Această dată va fi stabilită de către consiliul local ca fiind ziua orașului Bicaz.

Economie

Activitatea economică a orașului Bicaz este preponderent industrială, sectorul cel mai important fiind cel al producției de energie electrică, datorat centralei hidroelectrice Stejaru. La acesta se adaugă producția de ciment alături de industria de prelucrare a lemnului și industria alimentară.

Ca obiective turistice ce merită a fi vizitate, menționăm:

Muzeul de Istorie și Etnografie.

barajul Bicaz (Izvorul Muntelui)

lacul de acumulare Bicaz (Izvorul Muntelui)

Portul Bicaz

Ziua orașului se serbează la 25 iunie (Sărbătoarea Montana).

Bicazul este singura localitate de munte unde se sărbătorește Ziua marinei.

Patronii spirituali ai orașului sunt Sf. Dumitru și Sf. Gheorghe.

Primarul actual al orașului Bicaz este dl. Constantin Catrinoiu, aflat la al doilea mandat.

Municipiul Bicaz este înfrățit cu localități din Republica Moldova (Orhei, din 2000), Belgia (Hasselt, din 2000) și Elveția (Lausanne).

Satul Izvorul Muntelui este situat pe valea paraului cu același nume, care coboară chiar de pe pantele Ceahlăului și curge prin mijlocul localității. Prin anul 1935, acest sat – cătun de munte – avea puține case, numărul locuitorilor săi crescând mult după strămutarea din zona actualului lac de acumulare. O dată cu darea în folosință a lacului de acumulare de la Bicaz, locuitorii satului Carnu (care astăzi nu mai există) și o mare parte a locuitorilor satului Izvoru Alb au fost stramutati aici, marind in acest fel aceasta localitate.

Până în anul 1957 se putea ajunge la Cabana Izvoru Muntelui doar pe jos sau călare, fiind nenumărate punți din bușteni sau peste pietre, în unele locuri chiar prin apă.

În anul 1957 s-a început amenajarea unui drum forestier pe valea acestui pârâu, care a fost terminat și asfaltat până la sfârșitul anului 1970. Tot în 1971 s-a terminat și rețeaua electrică până la Cabana Izvoru Muntelui, asigurându-se alimentarea cu energie electrică a tuturor caselor existente în sat.

Conform recensământului din anul 2007, în Izvorul Muntelui erau 232 de gospodării, cu 461 de locuitori.

Lacul și barajul Bicaz – SCURTĂ PREZENTARE

Lacul de acumulare "Izvorul Muntelui", cunoscut și sub numele de "lacul Bicaz", este cel mai mare lac artificial (antropic) amenajat pe râurile interioare din România. Situat pe cursul superior al râului Bistrița, lacul s-a format ca urmare a construirii barajului hidroenergetic cu același nume. Din el se alimentează centrala hidroelectrică Bicaz-Stejaru, echipată cu șase generatoare.

Amenajarea hidroenergetică "Izvorul Muntelui" – Stejarul:

anul punerii în funcțiune: 1960

înălțimea barajului: 127 m

cota la coronament: 520 m

lungimea la coronament: 435 m

lungimea la bază: 127 m

lățimea maximă la bază: 119 m

volumul de beton: 1.652.000 mc

cota de reținere normală: 509 m

lungimea medie a lacului de acumulare: 35 km

lățimea lacului de acumulare: 200 – 2000 m (zona Hangu)

suprafața lacului de acumulare (la nivelul normal de retenție): 3.260 ha

cota amonte – 508 m

cota aval – 364.50 m

volumul maxim de apă: 1250 milioane mc

volumul total: 1230 milioane mc

volumul util: 930 milioane mc

volumul de protecție împotriva viiturilor: 100 milioane mc

volumul de apă sub nivelul de exploatare: 200 milioane mc

adâncimea medie a lacului de acumulare: 18 m

adâncimea maximă la baraj: 97 m

debit mediu: 42 mc/s

debit instalat: 178 mc/s

lungimea tunelului de aducțiune: 4.655 m

diametrul tunelului: 7 m

cădere brută: 148,5 m

cădere netă: 140 m

putere instalată: 210 MW (6 turbine)

energia produsă mediu pe an: 434,5 GWh

Centrala hidroelectrică Stejaru

Centrala Stejaru este de tip semiaerian și cuprinde 6 grupuri generatoare de fabricație cehă, cu turbine Francis cu ax vertical: 4 turbine cu o putere de 27,50 MW și 2 turbine de 50 MW. Pentru manevrarea unor elemente ale agregatelor este necesară cuplarea celor două poduri rulante, fiecare de 125 tone sarcină. Apa turbinată este evacuată într-un bazin de liniștire din aval, de unde, printr-un canal de fugă de 1.185 m, ajunge în lacul Pângărați.

Recorduri: barajul Izvorul Muntelui, având înălțimea de 127 metri, este cel mai mare baraj de greutate (de pe râurile interioare ale României, fiind depășit de Porțile de Fier I) și al treilea dintre cele mai înalte baraje din România. Deasemenea este al 9-lea baraj de greutate, ca înălțime, din Europa. În anul finalizării sale, respectiv 1961, era al4-leabaraj de greutate, ca înălțime, din Europa.
Acesta leagă muntele Gicovanu cu Obcina Horstei. El nu este unul monobloc, ci este format din 30 de ploturi separate prin rosturi etanșate amonte cu pene de beton armat și tole de cupru. Corpul acestuia este străbătut de kilometri de galerii, puțuri de aerisire, nișe de vizitare. Încăperi special amenajate adăpostesc instalații de acționare și comandă, echipamente de urmărire, monitorizare seismică și comportare a fiecărui element.

Lacul Izvorul Muntelui (Bicaz)

Suprafața lacului variază funcție de regimul de exploatare, fiind maximă când pânza de apă se ridică până la cota maximă a barajului, situată la 516 m altitudine și minimă (cca. 17 kmp) când aceasta coboară până la nivelul gurii de intrare a apei în canalul de aducțiune, situat la 434 m altitudine.Perimetrul mediu al lacului este de aproximativ 71 km.

Fauna lacului este alcătuită din mreană, clean, lostriță, scobar, moioagă, babușcă, păstrăv indigen, păstrăv de lac și păstrăv curcubeu, oblet, porcușor, plătică. De altfel aici există amenajată și o crescătorie de păstrăv (Potoci).

În anul 1993 celebrul J.Y. Cousteau, însoțit de o parte din echipa sa, s-a aflat pentru câteva zile la Stațiunea de Cercetări Biologice Potoci – Bicaz a Universității "Al.I.Cuza", unde a efectuat câteva scufundări în lacul Bicaz (singurul loc din Moldova unde se efectuau scufundări, promotorii fiind Ionel Miron și Constantin Mihai).

Din portul amenajat în vecinătatea barajului se pot face croaziere cu vaporul pe lac sau se pot închiria bărci, hidro-biciclete. Pentru turiști există de asemenea posibilitatea cazării fie la motel, fie la căsuțe.

Numǎrul de turiști sosiți în Bicaz ,între anii 2006-2010                                                                                Tabel nr.3( turisti /zi )

Sursa: Anuarul Statistic al României 2001-2005, INSSE, Bucuresti

Numǎrului mediu zilnic de turisti sositi în Bicaz între anii 2006-2010

Tabel nr. 4 (turisti/zi)

Sursa: Anuarul Statistic al României 2001-2005, INSSE, Bucuresti

2.2 ANALIZA S.W.O.T A LOCALITĂȚII. CEREREA ȘI CONCURENȚA DIN ZONĂ

ANALIZA SWOT A LOCALITĂȚII IZVORUL MUNTELUI

Cererea și concurența din zonă :

Cazare la pensiuni în Izvorul Muntelui ***
Cabana Izvorul Muntelui dispune de 17 camere cu câte 2 paturi și 10 casuțe cu căte 2 paturi. În plus, turiștii se mai pot caza într-un bungalow cu 4 camere (total 10 paturi ).

Cabana Ceahlău ***

O cabană în stil rustic cu 3 dormitoare, sufragerie cu semineu, baie, hol, bucatarie, curte cu foisor și parcare.

Pensiunea Diana **
Situată la 780m altitudine, dispune de încălzire centrală, antenă satelit, spațiu de campare pentru 40 corturi, parcare proprie.

Casa Ralu Izvorul Muntelui 
Cazare Izvorul Muntelui, Izvorul Muntelui nr. 126

Cabana Aluniș Izvorul Muntelui 
Cazare Izvorul Muntelui, Izvorul Muntelui nr. 138

Cabana Androna Izvorul Muntelui 
Cazare Izvorul Muntelui, Izvorul Muntelui nr. 98

CAPITOLUL 3- PREZENTAREA GENERALĂ A PENSIUNII

3.1 AMPLASAREA PENSIUNII ARHITECTURĂ, DOTAREA CAMERELOR ȘI A CELORLALTE ÎNCĂPERI

Pensiunea Ceahlalul este situată în localitatea Izvorul Muntelui , orașul Bicaz , pe strada Izvorul Muntelui nr. 123 .

Pensiunea a fost realizată în anul 2000 prin modernizarea unui vechi corp de casă, construit în stilul gospodăriei țărănești . Modernizarea a avut ca principiu creearea unui ambient în care modernismul dotărilor să se împletească benefic cu atmosfera de liniște și relaxare necesară momentelor de vacanță.

ARHITECTURĂ, DOTAREA CAMERELOR ȘI A CELORLALTE ÎNCĂPERI

Construcție cu arhitectură specifică montana, frumos finisata prin îmbinarea lemnului și a pietrei constituie un loc ideal pentru petrecerea serilor răcoroase de vară. Mobilierul din lemn masiv, lămpile din fier forjat și aerul proaspăt de munte creează o atmosferă unică. Camerele sunt curate și amenajate în stil rustic montan. Peisajele ce pot fii văzute din pensiunie sunt deosebite. Grădina cu flori și cea de legume întregesc frumusețea acestei locații.

Primul dormitor este dotat cu 2 paturi din lemn de brad masiv , stilul îmbina modernul cu rusticul ; la geamuri se găsesc perdele de culoare bej, aflându-se în ton cu lenjeria bej și portocaliu. Se mai găsesc 2 măsuțe din același lemn ca și patul și 2 noptiere. Baia este vesel colorată în portocalui și alb. În dormitor de găsește TV color și televiziune prin cablu de asemenea în toate camerele existente.

Dormitorul 2 este dotat cu pături din același material lemnos, se mai găsesc 1 măsuța și 2 noptiere, perdeaua este de culoare maro închis fiind în ton cu lenjeria de pe pat și un șifonier înalt din stejar scluptat. Baia este dotată cu gresie și faianță cu nuanțe de caramel.

Dormitorul 3 este dotat cu 2 paturi albe din lemn de brad masiv cu încrustații de fier forjat , șifonier din stejar sculptat, iar restul de camere se aseamănă.

Apartamentul este destinat unei familii cu copii sau pentru 2 familii de prieteni, în partea de jos are o cameră generoasă cu mobilier din fag masiv, nuanță de caramel .Camera este dotată cu un pat dublu ,o sobă , un televizor , un șifonier și 2 noptiere.

3.2 SERVICII TURISTICE ÎN PENSIUNE ȘI TARIFELE PRACTICATE ÎN PENSIUNE

Pensiunea este clasificată la 3*** margarete și ofera următoarele facilități :

PERSONALUL PENSIUNII

Pensiunea Ceahlăul are un număr de 5 angajați în condiții de contract de muncă pe o perioadă nedeterminată. Pensiunea dispune atât de personal calificat, licențiat în domeniul său de activitate și în domeniul științelor economice, cât și personal necalificat care au urmat cursuri de pregătire specifice activității desfășurate în pensiune.

-2 cameriste

-1 bucătar

-1 femeie de serviciu

-1 contabil

-1 manager

Meniul Pensiunii Ceahlăul

PENSIUNE COMPLETĂ

Mic –dejun – PREȚ – 16,2 RON (4.5 EUR/PERS)
Varianta 1: ou fiert, telemea, șuncă presată, salam de vară, roșie, castravete, gem, unt, lapte, ceai, cafea;
Varianta 2: ou ochi, brânză de burduf, salam de vară, pateu, icre, castravete, gem, unt, lapte, ceai, cafea;
Varianta 3: omletă țărănească, urda dulce sau sărată, pastramă de porc, gem, unt, lapte, ceai, cafea;
Varianta 4: ou umplut, cas afumat, rulou de șuncă cu salata boeuf, salam uscat, roșie, gem, unt, lapte, ceai, cafea;
Varianta 5: omletă simplă, cas pane, cabanos, ardei, castravete, gem, unt, lapte, ceai, cafea;

Mic-dejun : PREȚ – 19.8 RON (5.5 EURO / PERS)
Varianta 1: – ochiuri romanești cu smântână, mămăliguța și pastramă prăjită, lapte, ceai, cafea
Varianta 2: – papara cu mămăliguța și bacon prăjit, roșie, castravete, lapte, ceai, cafea ;

Mic-dejun : PREȚ – 25,2 RON ( 7 EURO / PERS)

Varianta 1: – rulou de șuncă cu salată de crudități; caș afumat; ou umplut; telemea; pate de casă; salată de vinete; dulceață; unt; lapte; ceai; cafea ;

Mic dejun : PREȚ – 27 RON (7,5 EURO/ PERS )
Varianta 1: – 1 ou ochi, pastramă de porc; salam de vară; urdă; pateu; ruladă de pui; salată de vinete; salată de crudități; dulceață; unt; lapte; ceai; cafea;
Varianta 2: – omletă cașcaval și ciuperci; brânză de burduf; salam uscat; kaizer; icre; zacuscă; dulceață; unt; lapte (ceai); iaurt; cafea; fulgi de porumb;
Varianta 3: – omletă țărănească; kaizer; salam de vară; caș dulce (afumat); cașcaval; salată de castraveți cu iaurt; icre; zacuscă; dulceață; unt; lapte (ceai, iaurt); cafea;

Mic dejun – bufet suedez: PREȚ – 32,4 RON (9 EURO / PERS)

3.3 MODALITĂȚI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER ÎN CADRUL PENSIUNII

În interiorul pensiunii, în living se găsește o masă de biliard pentru turiști, aceștia mai pot juca șah, table, cărți. Dacă vremea este frumoasă cei care iubesc florile se pot bucura de frumusețea grădinilor ce împrejmuiesc pensiunea. Copiii se pot bucura de leagănul din curte.

Pensiunea pune la dispoziția clienților săi spații de relaxare:

Grătar și proțap;

Crama

Curte cu mult spațiu verde.

Precum și numeroase modalități de petrecere a timpului liber:

Masa ping-pong;

Mini masa fotbal;

Plimbări cu atv-ul;

Plimbări cu trăsura trasă de cai;

Schița pensiunii

CAPITOLUL 4- MODALITĂȚI DE PROMOVARE A PENSIUNII “CEAHLĂUL” CREAREA UNUI SITE DE PROMOVARE

4.1 STRATEGII DE PROMOVARE PRIN INTERNET- REALIZAREA UNUI SITE

Pentru o mai bună informare a clienților actuali și potențiali, web-ul este un instrument care începe să fie din ce în ce mai mult la îndemâna turiștilor.  Astfel, pe web  au apărut numeroase site-uri de promovare a ofertelor turistice.

Exista un număr satisfăcător de site-uri romanești, unele de sine stătătoare, altele găzduite de alte site-uri specializate. O mare parte din firme au preferat să-și construiască imaginea pe internet numai în limba engleză, fără a avea o versiune în limba româna. Domeniile principale sunt: mare, munte, străinătate, vânătoare, ticketing (rezervări avion). Lipsesc aproape cu desăvârșire listele detaliate cu ofertele agențiilor de turism, prezentările lăsând impresia că ar fi un fel de site-uri de promovare a imaginii turistice a României. Sunt folosite imagini cu peisaje pitorești, însoțite de texte publicitare, dar informații despre preț și posibilitatea de cazare, transport etc. nu exista decât pe foarte puține site-uri.Imaginea firmelor se oglindește și în designul site-urilor care, de obicei, nu depășesc mai mult de trei-patru pagini, sfârșindu-se de fiecare dată cu adresa și numerele de telefon unde pot fi contactate.

Aspecte concrete ale activității promoționale în turismul rural românesc; programul de promovare.

Turismul rural în țara noastră se afla într-o perioadă de reafirmare și lansare a produselor sale atât pe piața româneasca, cât și pe cea internațională.

Sarcina ANTREC în marketing și promovare este considerabilă nefiind legată de promovarea unui produs stabilit către o piață care este conștientă de aceasta. Mult mai important și fundamental este faptul că trebuie popularizat conceptul atât pe piața internă cât și pe piața externă. Prin natura lor unitățile implicate în turismul rural sunt foarte mici. Apare necesar un program de marketing care să promoveze la scară largă întregul sector, o companie de marketing de cooperare, sub aceeași umbrelă, în care vor concura toți operatorii. Planul strategic de marketing ANTREC urmează în mod fundamental o astfel de abordare prin care toți participanții vor avea posibilitatea de a beneficia în mod egal.

Caracteristicile cele mai importante ale programului sunt:

–  marcarea turismului rural prin imaginea acestuia îmbunătățită începe să se identifice cu o formă alternativa atractivă;

– recunoașterea, identificarea proprietăților, folosirea unor însemne uzuale pe placi de
identificare;

– promovarea directă de către public folosind publicitatea uzuală, postere și broșuri cu
imagini, cu destinație;

– material colateral de ajutor sub forma unui catalog succint care listează toate casele
participante;

–  servicii de rezervare locală și centrală care să faciliteze realizarea rezervărilor;

– cercetarea pieței pentru a determina ce îmbunătățiri trebuie făcute în produs și în
marketing;

–  un program educațional de formare pentru operatori;

–  târguri reprezentative comerciale și pentru consumatori;

– legături și cooperări cu organizații internaționale angajate în promovarea și dezvoltarea
turismului rural;

–  alegerea logo-ului și a sloganului reprezintă un aspect de marcare a produsului.

Promovarea turismului rural și agroturismului românesc va fi făcută prin intermediul mai  multor materiale publicitare, din rândul acestora se remarca  tipăriturile, constituite  din:

–  un ghid al echipamentelor de cazare;

–  piese individuale promoționale pentru fiecare regiune;

–  postere.

Toate aceste elemente ale activității promoționale sunt canalizate și spre evenimente promoționale, târguri, expoziții și conferințe.

ANTREC participa la târgurile de la Londra, Berlin, Milano, Paris, Silleda (Spania), la Bursa Internațională de Turism București, la târgurile regionale de la Budapesta și Praga. Produsul turistic rural se presupune a fi perceput mai ales de cei cu un anumit grad de cultură, promovarea în acest caz va fi direcționată în atragerea turiștilor pe termen lung și scurt în cadrul unor sejururi de tratament în zona ruralului, circuite tematice sau culturale.

Pe piața externă avem categoriile de turiști străini care se consideră a fi deschise către promovarea turismului rural, după cum urmează: turiștii de tranzit, turiștii în circuit prin țările vecine în special în Ungaria și tour-operatorii din țări aflate la distanțe rezonabile față de România pe cale rutieră, în special Germania, Austria, Italia.

Activitatea inițială pe piața externă va fi limitată la:

– promovarea turismului rural și agroturismului în aeroporturi și la punctele de trecere a
frontierei, folosind expunerea de broșuri și postere;

– participarea împreuna cu Ministerul Turismului la târgurile de la Londra, Berlin, București.

Promovarea activităților turistice rurale este realizată prin: camera de Comerț Exterior, instituțiile culturale, birourile liniilor aeriene, birourile oficiale din țările emitente de fluxuri turistice, prin ziare, reviste, emisiuni la radio și televeziune, afișe în locurile publice, prospecte, pliante, firme, participarea la târguri și expoziții. Încercând a realiza o fotografie a produsului turistic rurala austriac vom constata că el se caracterizează prin: imensul efort investițional pentru echipare, preponderent al unităților de mici dimensiuni și caracterul familial al acestora; nivelul calitativ al echipamentelor hoteliere îmbunătățit continuu (salon, bar, salon T.V, sala de jocuri, saună, piscină, etc).

Ținând cont de necesitatea existenței unor dotări pentru pravticarea sportului în orice anotimp, vacanțele tiroleze sunt de neconceput în momentul de față fără: centre de echitație, terenuri de tenis, piscine acoperite, sala de masaj, solarium, bufete, saună, patinoare, părții de schi, tunuri de zăpadă artificială (lacuri colectoare), mașini de bătut zăpadă. Iar pentru că totul să funcționeze perfect, cu o precizie maximă, există mici societăți de exploatare și intretinere-reparatie a dotărilor și instalațiilor existente.

Practicarea turismului rural s-a extins din ce în ce mă mult în a doua jumătate a secolului XX. În aproape tot continentul european, un week-end sau o vacanță la țară au intrat în obișnuința iubitorilor de aer curat, natură, spații pur ecologice.

Wallonia este o zonă a pădurilor, rezervațiilor naturale, a râurilor, dar – în același timp al muzeelor – a construcțiilor vechi bine conservate și a echipamentelor de vacanță comfortabile. Acest mic paradis veritabil este locuit de oameni veseli și mereu gata să facă o serbare, pragmatici, eficienți pentru a probă și a demonstra buna lor reputație de gazde deosebit de ospitaliere.

Obiectul unei campanii publicitare poate fi acela de a face cunoscut produsul/ serviciul, la un număr cât mai mare de persoane pentru ai îi incita să cumpere , de a mari notorietatea sau de a schimba imagininea produsului și de a informa mai bine publicul asupra caracteristicilor unui produs.

Destinațile și întreprinderile de turism rural posedă canale sau instrumente alternative publicitații pentru a comunica cu potențialii clienți cum ar fi : 
– Comunicarea « din gură în gură » : este cunoscută influența vechilor clienți în momentul promovării locațiilor și destinațiilor de turism rural.
– Pliante, cataloage și materialul tipărit : au un rol substitutive publicității.
– Relații publice : impactul unui reportaj bun, cu fotografii de bună calitate, depășește cu mult o campanie publicitară foarte costisitoare.
– Promovarea realizată în cooperare : asociațiile de întreprinzători de turism rural sunt cei însărcinați să își unească eforturile cu micii întreprinzători promovând grupuri de locații sau destinații de turism rural.
– Internet : reprezintă un mijloc important de promovare deoarece cea mai mare parte a turiștilor care cumpără acest tip de turism o fac independent și nu prin agențiile de voiaj.

Realizarea unui site al Pensiunii Ceahlăul din Izvorul Muntelui , Bicaz , jud. Neamț.

4.2 STRATEGII DE PROMOVARE PRIN AFIȘE, PLIANTE SAU REVISTE DE SPECIALITATE

Un produs sau serviciu de calitate nu se vinde singur. Pentru că acesta să poată fi valorificat, beneficiile lui trebuie să fie comunicate clar potențialilor consumatori. Comunicarea utilității și a beneficiilor produsului, crearea imaginii lui depind de strategia de promovare, aceasta reprezentând o componentă de bază a strategiei de marketing.

În același timp, marca în sine trebuie promovată pentru a se face cunoscută și a putea să vândă susținut.
  Există mai multe metode și canale prin care vă puteți promova produsele/ serviciile și marca, alegerea combinației proprii depinzând de segmentele-tinta, de specificul ofertei/ activității și de buget.
Reclamele: includem aici reclamele prin mass-media (TV, radio, ziare și reviste, internet media), afișele stradale, reclamele plasate în cluburi/ restaurante/ pe/în mijloace de transport, flyer-e în locațiile proprii/ împărțite în zone cu trafic intens etc.

Metoda invazivă și agresivă, mai ales în formele ei tradiționale, reclama clasică tinde să piardă teren în favoarea noilor mijloace de promovare. Cauza principală a fenomenului este însăși cantitatea enormă cu mult peste ceea ce putem capta – de informație tip reclamă. Reclamă TV mai are și dezavantajul costului ridicat.
Reclamele TV și în reviste/ ziare tipărite se potrivesc îndeosebi acelor produse de masă, cu preț redus și/ sau care țintesc spre consumatorii tradiționaliști, de vârstă medie sau înaintată. 
Reclama pe internet are mai multe avantaje:
– posibilitatea unei targetari optime, însemnând un impact ridicat raportat la numărul de vizitatori; 
– cost redus;
– poate mai simplu să ofere celor interesați și informație detaliată, de specialitate; din acest motiv se pretează foarte bine și când vizează clienți juridici;
– flexibilitate practic nelimitată în privința modului de abordare.
Se pretează produselor/ serviciilor de valoare mai mare care se adresează clienților tineri și, în general, celor deschiși spre nou.

În România, fondurile destinate promovării, în ansamblu, sunt departe de a putea ficomparate cu cele alețărilor vecine, cu toate acestea promovare turistică se face, iar referitor lapublicitate, aceasta se realizează în special prin presa scrisăși prin cea prin tipărituri.

Astfel, din categoria ziarelor (presa scrisă), sunt preferate cele de specialitate („Vacanța perfectă”, „Vacanțe și călătorii”, „Turism Club”, „România Turistică”, „România Pitorească”,„Vacanțe în România” etc.), darși jurnale cu tradiție în mica publicitate („România Liberă”) saureviste cu carcter economic („Capital”, „Biz” etc.), reviste care au rubrici alocate turismului. Acestsuport publicitar este ales în special de stațiuni turisticeși mai puțin de unități de alimentație sauagenții de turism, iar stațiunile promovate în acest mod sunt cele de pe litoral (Mamaia, Eforie Sud,Neptun-Olimp) sau cele balneoclimaterice (Căciulata, Tușnad, Herculane).

Dacă se consideră România un „produs turistic” care trebuie promovat în afara granițelor,

atunci se pot aminti câteva apariții (în primele 6 luni ale anului 2006) în presa străină referitoare la țara noastră, privită ca posibilădestinație turistică, în publicații ca: „Rheinischer Merkur”

(Germania), „Travel Magazine” (Belgia), „Hegyisport Es Turista Magazin” (Ungaria), „Carnet di

Viaggio” (Italia), „Grandes Espacios” (Spania) etc.

Având în vedere faptul că un nou mediu de comunicare pătrunde din ce în ce mai mult pepiață, respectivInternetul (rata de utilizare a Internetului în rândul populației este în prezent de28%și se preconizează că în 2007, va ajunge la 33%, adică 7 mil. de utilizatori), publicității i s-amai adăugat un mijloc de comunicare, pe lângă cele clasice, iar turismul este unul din domeniile care se adaptează cerințelor actuale.

Din acest motiv, numarul celor care apeleaza la Internet înainte să plece în concediu, creștespectaculos. În iunie 2005, primele trei portaluri turistice românești aveau împreuna puțin peste 463.000 de vizitatori unici, potrivit statisticilor afișate de Trafic.ro (site de analiză a site-urilor deInternet din punct de vedere al vizitatorilor). În aceeași perioadă a anului 2006, numărul accesărilor aproape că s-a dublat, ajungând la peste 866.000 pentru cele trei site-uri de turism: www.infoturism.ro, www.romaniantourism.ro, www.infotravelromania.ro.

AFIȘE

Cărți de vizită

BROȘURI

Concluzii

În perioada 13-20 aprilie, se sărbătorește "Săptămâna Europeană a Turismului Rural". Pentru a celebra Turismul Rural, toți membrii EuroGites – European Federation of Farm and Village Tourism (www.eurogites.org ) –  din cele 26 de țări europene, inclusiv România prin asociația A.N.T.R.E.C.,   vor organiza manifestări specifice țărilor pe care le reprezintă. Sloganul ales pentru anul acesta este: "Spend healthy holidays – go rural!" –  “Petreceți vacanțele într-un mod sănătos. Mergeți la țară!"

Fiecare filială A.N.T.R.E.C. va marca, în această perioadă, prin evenimente și manifestări” Săptămâna Europeană a Turismului Rural”, printre acestea programe fiind anunțate:   "Săptămâna porților deschise la pensiuni", "Obiceiuri și tradiții în satele românești", "Obiceiuri locale legate de Sfintele Paști". Turiștii vor putea să guste cele mai bune preparate tradiționale, să facă drumeții sau diverse sporturi – escaladări, parapantă, călărie, golf sau să participe la diverse sărbători.
După o lungă, friguroasă iarnă, ce ne-a ținut mai mult în casă, este timpul să ieșim la țară și să respirăm aer curat, cum ne îmbie reprezentanții EuroGites. “Este ceva mai sănătos decât un somn bun într-o pensiune confortabilă, departe de zgomotul și poluarea orașelor, unde te poți plimba în voie prin pădure, pe dealurile verzi sau să mergi cu bicicleta ori să faci călărie?! Și apoi, să te întorci și să te aștepte o mâncare tradițională și băutură specifică locului?! Pentru a experimenta toate acestea, nu este un loc mai potrivit decât la țară, în sate, în pensiuni unde ești primit și tratat ca la mama acasă”, acesta este mesajul președintelui EuroGîtes, Klaus EHRLICH, cu ocazia Săptămânii Europene a Turismului Rural.
De asemenea, în ziua de 20 aprilie, A.N.T.R.E.C. România sărbătorește” Ziua Turismului Rural”.

Turiștii cazați la pensiunile agroturistice vor avea siguranța că se hrănesc cu produse naturale, realizate în ogradă pensiunii, nu cumpărate din supermarketuri, congelate, fără E-uri.

BIBLIOGRAFIE :

Bucur, Ion – Economie politică, Editura Universității din Ploiești, 2005.

Coman, Cristina – Relațiile publice – principii și strategii, Editura Polirom, Iași, 2006

Christureanu, Cristina – „Economia si politica turismului international” , Editura Polirom , Iași

Dan,Petre, Mihaela Nicola- „Introducere in publicitate” Bucuresti, Editura Comunicare.ro, 2004

Dumitru Mihai, Dana Diminescu, Valentin Lazea – Dezvoltarea rurală și reforma agriculturii românești, Colecția de studii ale Institutului European din România nr. 10-11, 2004.

Eftimie, Mariana – Dicționar de merceologie și comerț, Editura Universității din Ploiești, 2003.

Enăchescu, Daniela – Comerț electronic – Note de curs, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2009.

Firoiu, Daniela – Economia turismului și amenajarea turistică a teritoriului, Editura Sylvi, București, 2003.

Firoiu, Daniela – Resursele umane în turism, Editura Lumina Lex, București, 2003..

Gaber, Cornelia – Statistică în comerț, turism și servicii – Note de curs, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2007

Goddard, Angela – “Limbajul Publicitatii “– Editura : Polirom 2002

Iov, Rodica Daniela, Boni Mihaela Străoanu, Maria Tatu – Contabilitate, Editura Economică, București, 2006.

Minciu, Rodica – Economia turismului, ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Uranus, București, 2005.

Neagu, Vasile – Servicii și turism, Editura Expert, București, 2000.

Neagu, Vasile – Economia serviciilor – Note de curs, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2007.

Neagu, Vasile, Marian Busuioc – Managementul calității serviciilor turistice, Editura Pro Universitaria, 2007.

Nedelcu, Adrian – Geografie turistică – Note de curs, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2008.

Newsom, Doug, Judy VanSlyke Turk, Dean Kruckeberg – Totul despre relațiile publice, Editura Polirom, Iași, 2003.

Nistoreanu, Puiu – Ecoturism și turism rural, ediția a treia, Editura ASE, București, 2006.

Popescu, Cătălin – Management – Note de curs, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2007.

Rusu, Maria, Marian Velcea, Laurian Tănăsescu – Pensiune turistică și agroturistică, Editura Rentrop & Straton, București, 2008.

Sima, Violeta – Marketing în turism și servicii – Note de curs, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2008.

Snak, Oscar – Economia turismului – Note de curs, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2007.

Snak, Oscar, Petre Baron, Nicolae Neacșu – Economia turismului, Editura Expert, București, 2001.

Stănescu, Denisa – Strategii de dezvoltare în turism, Editura Premier, Ploiești, 2006.

Stănescu, Denisa – Gestiune hotelieră și de restaurant – Note de curs, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2008.

Stănescu, Denisa – Ecoturism și turism rural – Note de curs, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2008.

Stănescu, Denisa – Producerea și comercializarea voiajelor – Note de curs, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2008.

Stănescu, Denisa – Strategii de dezvoltare în turism – Note de curs, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2009.

Stanescu , Denisa – Note de curs , Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti , 2010.

Verghes , Iulian – „Relatiile publice si publicitatea online editura” : Polirom , Bucuresti 2003

Viuleț, Cristina Nicoleta – Economia turismului – Seminarii, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2007.

Viuleț, Cristina Nicoleta – Economia serviciilor – Seminarii, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2007.

Viuleț, Cristina Nicoleta – Ecoturism și turism rural – Seminarii, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2008.

Viuleț, Cristina Nicoleta – Amenajarea turistică a teritoriului – Note de curs, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2008.

Viuleț, Cristina Nicoleta – Strategii de dezvoltare în turism – Seminarii, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2009.

ANTREC România – 15 ani de turism rural, http://www.antrec.ro/

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

MASTERAT

SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL SISTEMELOR MICROECONOMICE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

PLOIEȘTI

2011

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

MASTERAT

SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL SISTEMELOR MICROECONOMICE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

– Valorificarea potențialului turistic al județului Buzău –

PLOIEȘTI

2011

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

MASTERAT

SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL SISTEMELOR MICROECONOMICE

SE APROBĂ, Declar pe proprie răspundere

ȘEF CATEDRĂ că am elaborat personal lucrarea

de licență și nu am folosit alte

materiale documentare în afară

celor prezentate la capitolul

„Bibliografie”.

TEMA

Proiectul de diplomă dat studentului:

1. Temă proiectului este: Valorificarea potențialului turistic al județului Buzău

2. Termenul pentru predarea proiectului este : 23.06.2011

3. Elementele inițiale pentru proiect sunt: cuprins, bibliografie

4. Conținutul proiectului (cu enumerarea capitolelor):

Capitolul I – Prezentarea generală a județului Buzău

Capitolul II – Determinarea și interpretarea principalilor indicatori ce caracterizează circulația turistică a județului Buzău în perioada 2006-2009

Capitolul III – Modalități de dezvoltare și promovare a județului Buzău

5. Enumerarea materialului grafic: nr. tabele-20 .

6. Consultații pentru proiect: lunar.

7. Data eliberării temei: 27.10.2010

CONDUCĂTORI,

Lect. Univ. Dr. Stănescu Denisa

Lect. Univ. Drd.Ungureanu Adrian

Tema a fost primită pentru îndeplinire,

Dată:

Semnătura studentului:

C U P R I N S

ARGUMENTAREA ALEGERII TEMEI………………………………………………………………..5

STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII……………………………………………………..6

CAPITOLUL I : PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI BUZĂU…………………………………………………………………………………………8

1.1. Așezare și căi de acces………………………………………………………………9

1.2. Descrierea potențialului turistic și a ofertei de servicii…………….………………12

1.2.1. Analiza în structura și dinamica bazei tehnico-materiale în perioada

2005 – 2009…………………………………………………………………………………………………………..15

1.2.2. Forța de muncă din turism……………………………..…………………….19

CAPITOLUL II: DETERMINAREA ȘI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ CIRCULAȚIA TURISTICĂ A JUDEȚULUI BUZĂU ÎN PERIOADA 2006-2009……………………………….….20

2.1. Numărul de înnoptări……………………………………………………………….20

2.2. Turiștii cazați……………………………………………………………………….22

2.3. Durata medie a sejurului……………………………………………………………23

2.4. Densitatea turistică………………………………………………………………….27

2.5. Funcția turistică…………………………………………………………….……….29

CAPITOLUL III : MODALITĂȚI DE DEZVOLTARE ȘI PROMOVARE A JUDEȚULUI BUZĂU …………………………………………………………………………………………….31

3.1. Viziunea……………………………………………………………………….……31

3.2. Programe în desfășurare………………………………………………………………………………..31

3.3. Programme propuse………………………………………………………………..33

CONCLUZII ȘI PROPUNERI…………………………………………………………….50

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………..………………………52

Argumentarea alegerii temei

Am ales pentru studiu județul Buzău întru-cât dispune de un potențial turistic foarte vast, variat și de mare valoare, așa cum voi arăta în prezenta lucrare, potențial care, din păcate, în momentul de față este neglijat. Pentru mine este un teren pe care îl pot valorifica în lucrarea de disertație.

Voi spune și de latura afectivă ce mă leagă de acest județ și anume vizitele pe care le făceam în copilărie împreună cu familia, rudelor mele din Municipiul Buzău. Stiu că imi plăcea foarte mult să merg la ei; locuiau pe strada Martirilor, o stradă curată și liniștită. Din păcate,eram prea mică și nu îmi pot aminti acum dacă am vizitat anumite obiective turistice. Dar am fost anul acesta, în perioada când lucram la proiectul de disertație. Ajungând la Consiliul Județean De Statistică Buzău( pentru că aveam nevoie de informații de acolo), am zis că ar fi păcat să plec până nu vizitez măcar un obiectiv turistic. Am găsit la mică distanță Complexul Marghiloman – un monument istoric care este cam neglijat, dar încă impresionează prin grandoarea sa și încă se mai simte atmosfera semi-misterioasă de la vila Albatros, așa cum spunea și poetul Alexandru Lungu. M-am plimbat prin parc până am obosit,apoi mi-am tras sufletul pe o băncuță sub un tei,iar apoi am făcut fotografii pe podul din Parcul Marghiloman. Am mai mers apoi puțin prin oraș, mi-am aruncat o privire asupra hotelurilor din preajmă, am mers în Piața Daciei unde am văzut Palatul Comunal. Mai mult nu am putut rămâne; timpul nu îmi permitea; mă așteptau acasă o groază de calcule – principalii indicatori de la capitolul II.

Deasemenea,vara anului trecut am fost de câteva ori la ștrandul din stațiunea Sărata Monteoru și am de gând să revin și anul acesta. Îmi mai doresc foarte mult să vizitez Vulcanii Noroioși și “Focul Viu” de la Lopătari, deoarece am rămas impresionată din ce am citit despre aceste două obiective turistice naturale.

Stadiul actual al cunoașterii

Deși apariția turismului se pierde în negura timpurilor și, în consecință, din cauza lipsei unor informații istorice nu se poate stabili o dată cât de cât certă a detașării sale ca activitate distinctă, se pare totuși că unele forme incipiente de turism s-au practicat din cele mai îndepărtate timpuri. Poate nu ar fi exagerat dacă s-ar afirma că, deși nu au constituit un scop în sine, satisfacțiile turistice ale unor călătorii au vârstă aproximativ egală cu cea a primelor așezări omenești stabile. Afirmația se bazează pe ideea că omul, chiar din cele mai îndepărtate timpuri ale evoluției sale, nu a reușit să producă toate cele trebuincioase subzistenței și, în ciuda mijloacelor precare de comunicație, a căutat să cultive și să întrețină relații cu semenii săi din alte colectivități, prin intermediul schimburilor comerciale, ceea ce a favorizat, inerent, și o lărgire treptată a contactelor, permițând o mai bună cunoaștere reciprocă a colectivităților respective.

România se află la o răscruce a drumurilor europene și este ușor accesibilă din orice punct cardinal pe căile ferate și pe drumurile transeuropene, pe calea aerului sau a apei (Dunarea, Marea Neagră). Relieful țării, conținând câmpii, dealuri și munți, este ideal pentru turism.

Turismul reprezintă pentru România sectorul economic care dispune de un valoros potețial de dezvoltare, neexploatat încă suficient și care poate deveni o sursă de atracție atât a investitorilor cât și a turiștilor străini, însă acest lucru este îngreunat de concurența puternică din partea țărilor învecinate (Ungaria, Bulgaria, Croația) și de amploarea problemelor legate de competitivitatea turismului românesc.

Teritoriul județului Buzău, leagănul culturii și civilizației române, conservă vestigii care atestă existența omului în regiune din timpuri imemoriale. Unelte și arme din oase sau pietre cioplite au fost scoase la lumină în câteva locuri pe teritoriul județului, cât și obiecte ceramice din Neolitic și Epoca Bronzului aparținând Culturilor Boian, Gumești și Monteoru. Vestigiile din Epoca Bronzului au fost descoperite în regiunea de dealuri, care împreună cu ruinele câmpului roman de la Pietroasele și ale altor câteva așezări dacice stau mărturie a continuității vieții și civilizației pe acest teritoriu. Numele Mousaios (Buzău) a fost pentru prima dată menționat în scris într-o scrisoare a guvernatorului roman din Dobrogea trimisă lui Vasile cel Mare, episcopul de Capadichia, în anul 376 d.Hr. Scrisoarea menționează existența, pe malurile râului Mousaios, a unei așezări urbane (polis) numită tot Mousaios (Buzău). Documentul se găsește în Biblioteca Vaticanului.

Prin Programul Turistic „România-Țara vinurilor”, demarat în anul 2002, s-a avut în vedere valorificarea potențialului vini-viticol recunoscut al României prin organizarea de vizite pentru turiști, cu degustări la crame din podgoriile celebre. Ministerul Turismului a realizat în acest scop acțiuni speciale de promovare a programului cu prilejul participării la târguri și expoziții internaționale și a editat materiale de informare pentru public.

Pe parcursul acestor ani, „drumul vinului” a trecut prin Prahova, Alba, Vrancea precum și alte județe ale țării și s-a axat pe parteneriatul între Ministerul Turismului, sectorul privat și Consiliile județene. Principalul obstacol în dezvoltarea acestui proiect l-a constituit infrastructura turistică insuficientă, numărul redus de hoteluri din apropierea cramelor etc. Conform datelor oferite de ANAT, prin acest program, în România sosesc anual, aproximativ 2.000 turiști însă numărul lor ar putea fi mai mare, datorită turiștilor care fac traseele pe cont propriu, fără să apeleze la agențiile de turism, de aceea este esențială organizarea și dotarea locațiilor vizate.

Revigorarea acestui Program și finalizarea „drumului vinului” și în județul Buzău ar putea însemna repoziționarea vinurilor de Buzău în conștiința turistului ca vinuri de calitate superioară, obținute într-o zonă viticolă păstrătoare de soiuri autentice românești: Tămâioasă, Fetească, Busuioacă.

Programul Special “Vacanțe la Țară” este un produs al asociatiei ANTREC prin care se oferă posibilitatea petrecerii unei vacanțe de neuitat în satele românești la tarife promoționale. Programul a fost acceptat cu succes de către filialele noastre din județele Brașov, Buzău, Cluj, Covasna, Harghita, Maramureș, Neamț.. Județul Buzău a fost reprezentat de pensiunea Casa cu tei din stațiunea turistică Sărata Monnteoru.

Lucrarea de față își propune să prezinte județul Buzău, așezarea acestuia, principalele ramuri economice, descrierea potențialului turistic, a principalelor atracții turistice și analiza bazei tehnico-materiale precum și modalitățile de dezvoltare și promovare a patrimoniului turistic buzoian.

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI BUZĂU

Județul Buzău constituie una dintre cele mai vechi unități administrativ-teritoriale din țara noastră. Este axat, în mare, pe bazinul hidrografic al Buzăului, înglobând unități variate de relief (munți, dealuri, câmpie), populate din cele mai vechi timpuri. Are o suprafață de 6072 km² (2,5% din suprafața țării) și se învecinează cu județele: Brașov și Covasna în nord, Vrancea și Brăila in est, Ilfov și Ialomița în sud, Prahova în vest.

Descoperirile arheologice(Aldeni, Monteoru s.a.) atestă prezența omului pe aceste meleaguri cu peste 4000 de ani în urmă.

Uneltele și armele din piatră cioplită și din oase șlefuite de animale (topoare, măciuca de luptă, arc și săgeți cu vârf de silex cioplit sau de os etc.), elementele ceramice variate (căni, cești, castroane, vase de provizie etc.) constituie dovezi materiale care evidențiază specificul activității omului din această regiune în neolitic (agricultori, păstori). Ele aparțin tipurilor de cultură materială Boian (elementele de la Aldeni – Balaurul) și Monteoru, indică un habitat intens al omului primitiv, mai ales în subcarpați. Urmele așezării geto-dacică de la Cârtmănești dau indicații noi privind ocupația locuitorilor; alături de cultura plantelor și creșterea animalelor se practicau diferite meșteșuguri, și în primul rând olăritul (între resturile ceramice mai semnificativă este ,,ceașca dacică’’).

Din perioada romană, pe teritoriul județului s-au păstrat urme ale castrului de la Pietroasele (Comidava), iar din secolele III-V numeroase mărturii ale trecerii sau staționării temporare, pe aceste meleaguri, a popoarelor migratoare. Celebru este tezaurul de la Pietroasele, descoperit în 1837, din care astăzi se păstrează doar 12 piese (inițial au fost 22). Este alcătuit din vase, fibrele în formă de vultur încrustate cu pietre prețioase și coloane din aur. Are o greutate de 19 kg și a aparținut lui Athanarich – unul din conducătorii vizigoților, care l-a îngropat odată cu părăsirea acestor locuri în perioada invaziei hunilor. Obiecte identificate ca aparținând secolelor IV-VI au mai fost descoperite în diferite localități de pe văile Buzăului, Bâsca Chiajdului și Sărata-Monteoru au dovedit că populația locală, care păstra cultura materială ce reflectă o puternică influență romano-bizantină, s-a menținut în aceste locuri și după năvala hunica. De asemenea, deosebit de prețioase sunt dovezile arheologice de la Pruneni și Blăjani, din perioada de formare a poporului și limbii române (secolele VI-X), care atestă continuitatea locuirii acestor meleaguri.

Numeroase documente scrise, sau ruinele unor vechi construcții amintesc de existența, încă de la începutul mileniului nostru, a unor așezări înșirate mai ales de-a lungul drumurilor comerciale. Orașul Buzău este atestat, documentar, ca târg, la 1431, iar Râmnicu Sărat la 1594. Secolul al XVI-lea reprezintă perioada dezvoltării țării și afirmării multor localități din subcarpați (Cislău, Chiojd, Vintilă, Vodă, Lopătari, Mânzălești etc.). În multe dintre acestea, domnii Țării Românești au ridicat mănăstiri, puncte de întâlnire și apărare, cetăți (pe Nișcov, Slănic, Buzău). De valea Buzăului sunt legate momente din lupta lui Mihai Viteazul împotriva turcilor. Tot pe aici a trecut spre Transilvania o parte a armatei sale, condusă de frații Buzești.

Materialele cartografice din secolele XVI-XVIII completează datele referitoare la vechimea sau existența multor localități, drumuri comerciale, denumiri de munți și ape etc. Pe harta lui N. Germanus (1507) Buzăul apare trecut sub numele de ,,Boza’’, iar pe o hârtie militară, este indicat ,,Pasul Buzăului’ ca loc de bătălie. La 1700, pe harta stolnicului C. Cantacuzino, este redată, pentru prima oară, împărțirea Țării Românești în 17 județe, între care și județele Buzău, Râmnic și Săcuieni, al căror teritoriu se suprapune, în cea mai mare parte, cu suprafața actualului județ Buzău. Tot pe acest document sunt trecute 72 de localități (între care două târguri, majoritatea în zona subcarpatică, mai multe lacuri, unele bogății minerale (sarea, sulful) și vulcanii noroioși.

Județul Buzău propriu-zis, până la 1845, după cum apare pe mai multe hărți, se desfășoară din munți, peste subcarpați, până în câmpie, cuprinzând sectorul dintre râurile Buzău și Râmnic. Numai după 1 ianuarie 1845, prin desființarea județului Săcuieni și înglobarea la Buzău a șase plase (Sărățel, Slănic, Bârscov, Buzău, Tohani, Câmpul), acesta se extinde spre vest și nord, incluzând cea mai mare parte din munți și subcarpații Buzăului și o parte din Câmpia Gherghiței, inclusiv târgul Mizil. În limitele dobândite la sfârșitul secolului al XIX-lea se menținea până în 1950, când programul de dezvoltare a economiei naționale a impus o nouă împărțire administrativă. Între 1950 și 1952 Buzăul a funcționat ca una din cele 28 de regiuni ale țării. După 1952 este încadrat, în cea mai mare parte, la regiunea Ploiești. Ulterior, diversificarea producției, modificările survenite în evoluția și repartiția forței de muncă, schimbările care s-au petrecut în structura funcțională a localităților din țara noastră etc. au făcut ca această împărțire să nu mai corespundă noii etape de dezvoltare a României socialiste. Astfel, prin împărțirea administrativ-teritorială din 1968 a fost înființat și județul Buzău, orașul cu același nume devenind municipiu.

1.1. Așezare și căi de acces

Județul Buzău este situat în sud-estul României, între 44ș44' și 45ș49' latitudine nordică și între 26ș04' și 27ș26' longitudine estică. Se învecinează cu județele Brașov și Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Brăila la est, Ialomița la sud și Prahova la vest.

Județul Buzău face parte din regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est, cu sediul la Brăila.

Legăturile județului cu celelalte zone din țară:

Drumul European E 85 (sau DN 2) dinspre București sau dinspre Suceava, Bacău, Focșani;

DN 1B spre ;

DN 10 spre (itinerar pe Valea Buzăului);

DN 2B spre ;

Magistrala feroviară – linia 500 – de importanță europeană (București-Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Suceava).

Multe dintre localitățile rurale din cuprinsul județului sunt foarte vechi, pe când altele relativ recente (secolul al XIX-lea). Sub aspectul originii lor se constată mai multe direcții de formare: sate dezvoltate pe vechi vetre (Chiojd, Pătârlagele, Cislău, Vernești, Cândești etc.); sate formate prin roiri pastorale (au avut ca puncte de plecare vechile sate autohtone), întâlnite pe culmile subcarpatice (Poienițele, Vârfu etc.); sate formate prin roiri agricole în zona de șes, cu populație din subcarpați (Lipia, Săhăteni, Clondiru); sate rezultate din urma stabilizării unei părți din populația imigrată din Transilvania (Unguriu, Sasu, Calvini, Săseni, Zorești etc.) sau din sudul țării (Șarânga, Mărăcineni, Simileasca).

Structura profilului economic al satelor s-a modificat în timp, devenind treptat mai complexă și diferențiată. Astfel, se pot distinge sate a căror viață economică este legată de activitatea forestieră și de creșterea animalelor (pe Bâsca Rozilei, Buzău, Siriu, Bâsca Chiojdului); sate cu un profil mixt al activității economice – agricultură și industrie extractivă; sate cu profil vertical accentuat în zona piemontană și de glacis; sate în care activitatea economică este legată de agricultură; sate legate de sfera de influență a orașelor Buzău și Râmnicu-Sărat, specializate în culturi preorășenești.

Actuala repartiție geografică a așezărilor din județul Buzău este rezultatul unui îndelungat proces evolutiv, sub impulsul factorilor sociali istorici, economici și naturali, ceea ce a dus la individualizarea unor grupări teritoriale cu un anumit specific, impus de poziția, mărimea și funcția economică. O primă grupare este legată de așezările desfășurate în bazinele depresionare și în lungul văilor principale, în luncă, pe terasele sau pe versanții acestora. Au în medie un număr de 500-1000 de locuitori și chiar mai mult în centrele cu activitate economică intensă (Nehoiu, Pătârlagele, Cislău). Sunt sate de tip liniar, cu tendințe de compactizare. La contactul dintre subcarpați și câmpie se întâlnesc sate de tip adunat -compactizat , cu 750-1500 locuitori. Altă grupă include satele răspândite mai ales în subcarpați, pe văile mici, în bazinele de repetie și pe culmi, cu un număr mic de locuitori (sub 250) și cu un aspect împrăștiat.

În câmpie sunt sate mari, cu un număr în medie de 2000-3000 locuitori și o structură de tip concentrat.

În general, satele din zona montană, sunt mici, densitatea lor este redusă (1-2 sate la 25 km²), iar energia de habitat atinge valori de 100-180 m.

În zona subcarpatică, alături de satele mici și mijlocii (pe văile secundare și culmi), apar sate mari, mai ales în lungul Buzăului. Energia de habitat are valori de 50-100 m, iar densitatea variază între 3 și 5 sate la 25 km². Densitatea caselor în perimetrul vetrei este mică (4-6 case/ha), cu toate că suprafața vetrei este foarte mare (datorită extensiunii mari a terenurilor destinate culturilor). Satele din câmpie prezintă o densitate cu mult inferioară valorilor amintite, dar compactizarea este accentuată.

Dezvoltarea impetuasă a industriei a determinat schimbări radicale în structura economiei și în însăși fizionomia multora din comunele județului; unele deja au un pronunțat caracter industrial și aspectul (în urma noilor construcții de locuințe și așezăminte social-culturale) de mici localități urbane (Buca, Pătârlagele, Nehoiu etc.). În cadrul județului există două orașe, Buzău și Râmnicu Sărat, primul având rang de municipiu.

Municipiul Buzău ocupă o poziție centrală în cadrul județului și se desfășoară pe două terase ale Buzaului, pe circa 7035 ha. În 1969 populația municipiului se ridica la 68 703 locuitori, fiind a douăzecea localitate urbană a țării. Din 1930, când existau numai 37 050 de locuitori, se constată aproape o dublare a populației.

Documentar, este atestat la 1431 ca târg pe unul din drumurile de mare importanță comercială ce legau Transilvania de Tara Românească; unele indicații asupra târgului Buzău- există însă și în unele scrieri din secolul al XIV-lea. Poziția sa la intersecția căilor comerciale Brașov-Tabla, Butii-Bâsca, Chiajdului-Buzău-Brăila, Focșani-Gherghița, București-Focșani i-a conferit cu mult înaintea acestor menționări funcția de centru comercial (unde aveau loc schimburi de vite, cereale, miere, ceară), funcție pe care o păstrează până la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, când dezvoltarea industriei de prelucrare și apariția căilor ferate au produs schimbări în structura funcțională a orașului, au dus la o creștere rapidă a populației, la diversificarea preocupărilor etc. În 1930, aproape 32% din locuitori activau în agricultură (legumi-cultură) și industrie, 26% în transporturi și circulația mărfurilor, iar restul în învățământ, cultură, artă și alte activități. După 1950, dezvoltarea impetuoasă a industriei și transporturilor, apariția unor mari unități economice au făcut ca mai mult de 76% din totalul forței de muncă să fie antrenată in aceste ramuri, din care 47% în industrie.

Evoluția în teritoriu a orașului a suferit modificări impuse, în principal, de schimbările din structura economiei. Vatra orașului corespunde centrului actual. În secolele XV-XVI, datorită puternicei desfășurări a comerțului, el se extinde pe direcția drumurilor comerciale, adică spre nord-vest și sud. În secolul al XIX-lea așezarea coloniștilor bulgari în estul și sud-estul localității, în zona propice desfășurării unei intense legumiculturi, impune lărgirea arealului Buzăului în această direcție. Într-o oarecare măsură constituirea căii ferate București-Focșani, prin sudul orașului, determină extinderea teritorială spre sud. După 1950, creșterea puternicei platforme industriale sudice, dezvoltarea industriei materiale de construcții în nord, precum și ridicarea modernelor cartiere Crâng și Obor dirijează lărgirea arealului municipiului în principal spre sud, sud-vest și nord-vest.

Dintr-un mic orășel care în 1930 avea două mori, trei mici distilerii de spirt și mai multe făbricuțe de produse zaharoase, gheață artificială, de prelucrare a materialelor, tâmplărie, teracotă, Buzăul a devenit astăzi un centru industrial în care se află întreprinderi de interes republican din ramurile metalurgiei, construcțiilor de mașini, chimică, alimentară. De altfel aceste ramuri formeză baza structurii industriale a orașului în dezvoltare, ele dând aproape 90% din producția lui globală.

Parcul Crâng, precum și malul Buzăului constituie locuri folosite pentru recreere, agrement de cei mai mulți locuitori. În sfârșit orașul constituie și un important nod de transport feroviar și rutier și în același timp, un centru cu o vie activitate comercială.

Ca urmare a întregii evoluții economice și a extinderii teritoriale pe etape, în arealul său s-au constituit sectoare cu o anumită semnificație în structura funcțională. Astfel, sudul și nordul localității formează sectoarele industriale, centrul corespunde sectorului comercial, administrativ și cultural, iar în sud-est predomină latura agricolă.

1.2. Descrierea potențialului turistic și a ofertei de servicii

Cadrul natural, datorită varietății și complexității peisajului, constituie mobilul principal în practicarea turismului, mai ales pentru regiunile montane și subcarpatice. Există și elemente de ordin istoric, cultural, artistic care atrag, în anumite perioade, o parte din numărul de turiști. După specificul potențialului turistic, în cadrul județului se detașează: în partea nordică, o zonă montană cu elemente date mai ales de cadrul natural; în partea centrală, o zonă subcarpatică cu caracter mixt, în care elementele oferite de cadrul natural se îmbină cu cele social-istorice; în sud, două centre turistice – Buzău și Râmnicu Sărat – și câteva obiective de acest fel diseninate în câmpie.

Zona montană, sub raport turistic, deși este relativ unitară, datorită anumitor particularități impuse de echiparea turistică și de frecvența masei de turiști, deocamdată se conturează pe subunități.

Masivul Siriu-Monteoru, prin pitorescul peisajului imprimat de culmile lor domoale, de pajiștile intinse, prin panoramele ce se deschid către Ciucaș, Întorsura Buzăului, Podu Calului, Penteleu, oferă posibilități reale de valorificare turistică. În atenția amatorilor de drumeții intră: complexul de forme Mălâia- Bocârmea, cu Lacul Vulturilor, abrupturile structurale ale Mălâiei, colții Balei și Bocârnei; valea Siriului cu chei și bazinete; văile Mreja și Mâlea, în lungul cărora alunecările de teren au creat un aspect haotic, de basm, impresie întărită de abrupturile Măgănței și Balei, la baza cărora apar trene de grohotișuri; valea Nehoiului, cu îngustări, izvoare sulfuroase, iar către obârșia acesteia – poienile Răstoacei, de unde ni se oferă un câmp larg de observații asupra limitei dintre zona montană și cea subcarpatică.

Există, de asemenea, în cadrul celor două masive, numeroase poieni, bogate în funcție de pădure (fragi, zmeură, afină), precum și o bogată faună cinegetică. Lacul Vulturilor a fost populat cu păstrăvi și oferă posibilitatea practicării pescuitului sportiv.

Nehoiu constituie și un puternic centru forestier, iar pe valea cu același nume s-au captat câteva izvoare sulfuroase. Inedit este drumul de pe valea Nehoiașului, care ajunge în poienile Seciului, în plaiurile de la Gâlmeica (cu ochiuri de apă și mlaștini între valuri de alunecare) și pe vârful Gherghelău (din observatorul de aici se oferă ochiului un larg câmp de vedere spre Penteleu, Siriu, Ciucaș). Tot în Nehoiaș se află două biserici vechi, una pe valea Nehoiașului, cealaltă pe stânga șoselei, la ieșirea din localitate (spre Brașov), amintind parcă de bisericile similare din Bucovina. Ținând seama de varietatea elementelor pe care le oferă cadrul natural, cât și de posibilitățile bune de cazare și aprovizionare, această localitate poate deveni, în următorii ani, un centru turistic de bază al județului.

După construirea bazinului și formarea lacului de retenție de la Gura Siriului, importanța turistică a văii Buzăului în zona montană a crescut și mai mult. Prezența șoselei Buzău-Brașov, permite de pe acum o strânsă legătură cu centrele din Transilvania și cu cele din sud-estul țării. Fluxul de turiști devine tot mai intens în timpul verii și perioadele de vânat, culesul fructelor de pădure și de pescuit.

Din valea Buzăului se poate urca și în Masivul Podul Calului. Un traseu ușor accesibil și bogat în elemente de atractivitate îl oferă valea Coșca. După 4,5 km de la vărsare, valea este barată de două alunecări opuse, produse în vara anului 1969. În lacul format se zăresc trunchiuri groase de fagi. Până la confluența celor două văi Coșca se străbat cheile Coșocei, săpate în gresie de Torcan, și se trece pe lângă numeroase cascade, între care impresionează cascada Martinul. Spre vârful Podu Calului se poate folosi poteca de pe valea Coșca Mare.

Bâsca Rozilei, Podu Calului, Ivăneșul, deși prezintă numeroase locuri ce ar stârni interesul turistului, sunt încă puțin cunoscute. Turiștii întâlniți aici provin din cadrul județului și mai rar din Brașov sau București.

Regiunea Bâsca Rozilei se referă mai ales la sectorul Gura Teghii-Varlaam. Aici, pe lângă varietatea în peisaj introdusă de câteva elemente naturale (albia Bâscei Rozilei, pinteni abrupți și puncte de belvedere, cum ar fi Burbuloaia și confluența Bâscelor, cheițele și cascada Tigvei, Telega și mai ales plaiul Teghii), există și numeroase aspecte folclorice și etnografice (costume, obiceiuri), puțin cunoscute în afara cadrului comunei, dar care ar putea fi prezentate și popularizate prin amenajarea unui muzeu local. Totodată, Gura Teghii poate deveni o bază de plecare în practicarea drumeției pe trasee scurte, de o zi, spre Podu Calului, spre locul denumit ,,La grohotiș’’ etc; prin amenajarea drumurilor spre Lopătari și Colți, Gura Teghii și Varlaamul ar putea reprezenta puncte de plecare staționare, în circuite mai lungi dinspre subcarpați spre Penteleu, precum și spre Vrancea și Covasna.

A doua regiune propice desfășurării activității turistice o constituie Masivul Penteleu, cu Bâsca Mare și Bâsca Mică. Ea face legătura cu o altă zonă cu potențial turistic ridicat, Munții Vrancei. Ca și Siriul, Penteleul poate fi urcat în câteva ore, pe șoselele forestiere, Milea, Șapte Izvoare, Brebu, Bălescu). Pe culme există numeroase stâne care oferă adăpost; cea de la Cernatu ar putea fi adaptată pentru turism, având condiții favorabile (acces pe 2-3 trasee, aprovizionare din produsele stânei, existența în imediata vecinătate a vârfului Penteleu, a culmii Vâforâta, a rezervației naturale de conifere, a obârsiei, văii Șapte Izvoare etc.)

Pentru turism, importante sunt următoarele trasee de culme:

din vârful Penteleu spre nord – Crucea Fetei – Menesberț – Comandău, valea Bălescuțu și de aici, pe la Halom, spre Giurgiu- Lăcăut;

vârful Penteleu – Piciorul Caprei, de unde se pot alege două variante: spre Lacul Negru, Brebu-Bâsca Mică, sau către Monteoru-Varlaam. Amândouă traseele oferă locuri bune de belvedere și obiective turistice. De altfel, la Brebu-Lacul Negru există și un sector de vânătoare, cunoscut prin valoarea trofeelor.

Cele două râuri care încadrează Penteleu-Bâsca Mică și Bâsca Mare ușurează mult accesul în masiv și constituie ele înșile itinerarii cu numeroase obiective turistice (chei în gresii, bazinete, cascade de câțiva metri, versanți abrupți, afluenți care se termină prin rupturi de pantă etc.). Prin efectuarea complexului rutier din bazinul Bâsca Mare și a celui de pe Bâsca Mică, la care se vor adăuga marcarea drumului de creastă, a trei-patru itinerare transversale și amenajarea unor cabane sau refugii, mișcarea turistică de aici devine mult mai intensă.

Zona turistică subcarpatică grupează atât elemente ale cadrului natural cât și valori social-istorice. Se remarcă o dispersare a lor în toată zona, dar și anumite grupări în lungul văilor principale (Buzău, Bâsca Chiojdului, Niscov, Slănic). Sub raport turistic, de o valoare incontestabilă este aria vulcanilor noroioși de la Berca- Pâclele-Beciu, fenomen unic prin grandoarea sa în țara noastră. Deși drumurile sunt greu de străbătut, totuși o excursie de la Berca peste zona platourilor cu vulcani noroioși de la Pâclele și de aici pe valea Slănicului se dovedește a fi deosebit de plăcută, instructivă și recreativă. În imposibilitatea realizării unui astfel de traseu, excursia poate fi organizată numai până la Pâclele Mici (cca. 5 km, plecând de la Berca). În vecinătatea vulcanilor impresionează terenurile lipsite de vegetație, puternic secționate de torenți, pe care ici, colo se mai păstrează tufe de Natria schöberi. Uneori erupțiile de apă cu gaze sunt atât de puternice încât capătă aspectul unor jeturi arteziene.

Pe valea Slănicului, în apropiere de localitatea Lopătari, un alt fenomen natural se manifestă continuu de zeci și sute de ani. Sunt ,,focurile nestinse’’ – gaze aprinse, care imprimă terenului un aspect pârjolit.

Se adaugă stâncile de calcar denumite ,,Sarea lui Buzău’’, de la Bădila (monumente ale naturii), numeroase izvoare minerale (Bozianu, Fisici, Nifon, Sărata-Monteoru) unele lacuri naturale între valuri de alunecare (mai important este complexul de la Mociaru), masivul de sare ce iese la zi cu frumoase lapiezuri, lacurile dezvoltate în doline de sare (Lopătari) precum și panoramele inedite pe care le oferă o excursie pe creasta Isriței, sau în piemontul Râmnicului, în lungul Câlnăului.

Elementele social-istorice sunt bogat și variat reprezentate, unele constituind valori inestimabile. Există o serie de monumente de artă feudală din secolele XVI-XVII. Manăstirile, schiturile și unele biserici din acestă perioadă constituie obiective turistice ușor de atins. Dintre acestea, menționăm așezămintele din grupa sudică a Subcarpaților: Manăstirea Ciolanu, fondată de Doamna Neaga, la 1568, biserica Cislău, ridicată la 1569, schitul Cârnul, construit la începutul secolului al XVI-lea, biserica Barbu (1568), schitul Bradu (1619), schitul Grăjdanei. La Ciolanu există un complex de obiective turistice, la care se poate ajunge fie dinspre valea Buzăului, pe un drum pietruit care pleacă din șoseaua națională, din pădurea Ciuta (comuna Măgura), fie din valea Niscovului pe la localitatea Haleș. Complexul este alcătuit din Mănăstirea Ciolanu, biserica din imediata vecinătate (ridicată la 1828, cu picturi de N. Teodorescu, N. Solescu și trei icoane de pe catapeteasmă ce aparțin lui Gh. Tătărăscu), poiana cu cele 16 sculpturi ale taberei organizate în 1970, ruinele castelului Doamnei Neaga (Cetățuia), schitul Nifon, precum și ,, Hruba”, unde pentru câteva ore Al. I. Cuza a fost ,,prizonierul” călugărilor de aici.

Pe malul stâng al Buzăului poți admira din tren sau de pe șosea, silueta impunătoare a schitului Răteși. Pe valea sibiciului, în satul Aluniș, există un schit săpat în stâncă din secolul al XVI-lea, iar pe valea Slănicului la Vintilă Vodă, se află o biserică ridicată la 1532. În unele locuri s-au păstrat ruine din vechi ziduri de apărare sau cetăți, ca la Vintilă Vodă, la obârșia Cricovului Sărat, ruinele fortificației ,,șanțului tătarului” din lunceiul, ruinele cetății de Tisău, Berca etc. de unele localități sunt legate momente importante din viața unor artiști, scriitori, oameni de știință. La Cârlovești s-a născut V. Cârlova, la Cândești au locuit și creat la începutul secolului nostru Alexndru Vlahuță, Barbu Ștefănescu Delavrancea și marele pictor Nicolae Grigorescu; Pârscovul și împrejurimile sale constituie leagănul vieții și creației scriitorului buzoian Vasile Voiculescu.

De asemenea, carierele de diatomit și nisip din împrejurimile Pătârlagelor, stațiunile de cercetări de la Cislău și Pătârlagele pot stârni interesul celui ce străbate valea Buzăului.

Regiunea de contact dintre deal și câmpie este bogată în descoperiri arheologice. Dintre acestea cităm urmele de așezări din epoca bronzului și fierului (Monteoru), din perioada geto-dacică și de formare a poporului român (Năeni, Pietroasele, Aldeni, Pruneni). „ Cloșca cu puii de aur” găsită la Pietroasele a devenit tezaur național.

Nu se poate omite nici marea bogăție în elemente etnografice a județului. În numeroase sate sculptura artistică în lemn, cioplitul pietrei, țesutul costumelor și covoarelor constituie îndeletniciri frecvente (Chiojd, Lopătari, Vintilă Vodă, Buda, Bisoca, Gura Teghii etc.). Nedeile organizate pe Istrița au depășit cadrul județului.

Unele din obiectivele industriale ale județului (cariera de diatomită de la Pătârlagele, sonda-mina de petrol de la Sărata Monteoru, zona de extracție a petrolului de la Berca-Arbănești) constituie și ele puncte de interes turistic.

1.2.1. Analiza în structura și dinamica bazei tehnico materiale în perioada 2005-2009

Unitățile de cazare turistică, capacitatea de cazare turistică, numărul de camere existente în unitățile de cazare precum și capacitatea de cazare turistică în fucțiune, din județul Buzău, sunt prezentate în tabelele următoare :

Numărul de camere existente în unitățile de cazare și capacitatea de cazare turistică în funcțiune, județul Buzău

Tabel nr. 1.1. -în 2005-

Sursa : Direcția județeană de Statistică Buzău

Din analiza tabelului anterior se observă o pondere scăzută a pensiunilor urbane și a bungalourilor și inexistența hanurilor, vilelor, căsuțelor turistice, popasurilor și campingurilor.

Se concluzionează că produsul turistic este slab valorificat și datorită slabei dotări cu unități de cazare.

Numărul de camere existente în unitățile de cazare și capacitatea de cazare turistică în funcțiune, județul Buzău

Tabelul nr. 1.2 -în 2006-

Sursa : Direcția județeană de Statistică Buzău

Din analiza tabelului anterior se constată apariția popasurilor turistice și a campingurilor, ceea ce favorizează turismul de week-end.

Numărul de camere existente în unitățile de cazare și capacitatea de cazare în funcțiune în județul Buzău

Tabel nr. 1.3. -în 2007-

Sursa : Direcția județeană de Statistică Buzău

Din analiza tabelului anterior se observă o creștere a numărului hotelurilor, pensiunilor rurale, apariția unei vile, deasemenea o creștere a capacității de cazare din pensiunile urbane, dar și o scădere a capacității din campinguri.

Numărul de camere existente în unitățile de cazare și capacitatea de cazare turistică, în județul Buzău

Tabel nr. 1.4 -în 2008-

Sursa : Direcția județeană de Statistică Buzău

Din analiza tabelului anterior se observă o creștere a numărului de moteluri, precum și creșterea capacității de cazare din pensiunile urbane, pensiunile rurale, dar și o scădere a capacității de cazare din hoteluri.

Numărul de camere existente în unitățile de cazare și capacitatea de cazare turistică, în județul Buzău

Tabel nr. 1.5. -în 2009-

Sursa : Direcția județeană de Statistică Buzău

Ritmul de evoluție (2006-2009) privind numărul de camere existente în unitățile de cazare și capacitatea de cazare turistică în funcțiune, în județul Buzău

Tabel nr. 1.6.

Sursa : Date rezultate din prelucrare

Din analiza tabelelor de mai sus se desprind următoarele concluzii :

o creștere a numărului de unități de cazare, în condițiile apariției hotelurilor, a creșterii de aproape patru ori a numărului de pensiuni rurale, dar și a scăderii numărului de tabere pentru copii ;

o scădere a numărului de locuri de cazare în tabere de copii ;

o creștere a numărului de camere din unitățile de cazare turistică ;

o creștere a capacității de cazare turistică, creșterea poate fi pusă pe seama creșterii numărului de hoteluri, de pensiuni turistice rurale și a apariției de campinguri, vile turistice.

În tabelele nr. 1.7 și 1.8 va fi realizată o comparație, pentru anul 2009, între indicatorii ce caracterizează structurile de primire din județul Buzău și cele la nivel național :

Ponderea unitățillor de cazare turistică din județul Buzău în țară, în anul 2009

Tabel nr. 1.7. – în anul 2009-

Ponderea numărului de locuri de cazare din județul Buzău în total țară, în anul 2009

Tabel nr. 1.8. –în anul 2009-

Din analiza celor două tabele anterioare se constată că județul Buzău nu are o importanță semnificativă la nivel național în ceea ce privește unitățile de cazare și numărul de locuri.

1.2.2. Forța de muncă din turism

În ceea ce privește populația județului Buzău, aceasta este ocupată în domeniul turismului în proporții foarte scăzute.

Populația ocupată pe activități și sexe în județul Buzău în perioada 2006-2009

Tabel nr. 1.10

Sursa : Direcția județeană de Statistică Buzău

Din analiza tabelului anterior se observă o scădere a populației ocupate în hoteluri și restaurante în perioada 2006-2008, urmată de o creștere în anul 2009.

Se concluzionează însă că ponderea femeilor este de 50% în anii 2006-2007 urmată de o scădere a procentului în anii următori.

CAPITOLUL II

DETERMINAREA ȘI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ CIRCULAȚIA TURISTICĂ A JUDEȚULUI BUZĂU ÎN PERIOADA 2006-2009

În acest capitol ne vom axa pe calcularea și analiza principalilor indicatori ai circulației turistice, numărul de înnoptări sau zile turist, turiștii cazați, durata medie a sejurului, densitatea turistică și coeficientul de utilizare a capacității de cazare.

2.1. Număr înnoptări

Acest indicator reprezintă numărul total de zile pe care le înregistrează un turist în cadrul unor unități de cazare.

În cele ce urmează vom analiza principalele caracteristici ale unităților de cazare din județul Buzău.

Numărul de înnoptări înregistrate în unități de cazare turistică în județul Buzău, în perioada 2006-2009

Tabel nr. 2.1

Sursa : Direcția Județeană de Statistică Buzău

Din analiza tabelului anterior se desprind următoarele comentarii:

Numărul de înnoptări în hotelurilurile județului a scăzut în anul 2007 față de anul 2006,dar apoi, în 2008 și în 2009 a avut o evoluție ascedentă . Numărul de înnoptări din hoteluri este dominat în proporție de 90 % de turiști români, turiștii străini având o pondere scăzută.

Numărul de înnoptări în moteluri scade în 2007 și în 2008, după care în 2009 are o evoluție de creștere spectaculoasă față de anul 2006. Ponderea turiștilor români în total înnoptări a fost mare, turiștii străini având o pondere foarte mică.

Numărul de înnoptări în campinguri pe anii 2006 și 2009 lipsește. În anul 2008 față de anul 2007, numărul de innoptări a avut o scădere catastrofală, diminuarea fiind de aproape cinci ori. Ponderea turiștilor români, ca număr de înnoptări a fost de 100%. Tuiștii străini nu au înrgistrat nicio înnoptare în campinguri ceea ce înseamnă că aceștia preferă alte unități de cazare sau nu au vizitat deloc județul.

Numărul de înnoptări în taberele de copii a avut o evoluție descedentă în perioada 2006-2009, înregistrând o scădere considerabilă (de patru ori) în anul 2009 față de anul 2006. Înnoptările turiștilor români au fost de 100% în anii 2008 și 2009.

Numărul înnoptărilor în pensiunile urbane a crescut de patru ori în anul 2007 față de anul 2006, urmând ca în 2008 și 2009 să aibă o evoluție de scădere usoară. În ceea ce privește înnoptările turiștilor, turiștii români au avut o pondere de 100% doar în anul 2006.

Numărul înnoptărilor în pensiunile rurale a avut o evoluție ascedentă, ajungându-se în anul 2009 la o triplare față de 2006. În ceea ce privește înnoptările turiștilor români, acestea au avut o pondere de 95%, turiștii străini înregistrând o pondere foarte mică.

Numărul înnoptărilor în pensiunile agroturistice există doar În anul 2006 deoarece începând cu anul 2007, acestea dispar. nnoptările turiștilor români au un procent ridicat, tot de 95%.

În concluzie, numarul înnoptărilor în județul Buzău sunt relativ scăzute în raport cu alte județe deoarece turismul buzoian nu este promovat. Condițiile de cazare sunt în general de slabă calitate și învechite, de aceea turiștii nu sunt interesați de serviciile oferite.

2.2. Turiștii cazați

Acest indicator reprezintă totalitatea turiștilor sosiți în unitățile de cazare din județul Buzău.

În continuare se va analiza ponderea turiștilor sosiți în unitățile de cazare din județul Buzău în perioada 2006-2009.

Numărul de turiști sosiți în județul Buzău, în perioada 2006-2009

Tabel nr. 2.2.

Sursa : Direcția Județeană de Statistică Buzău

Din analiza tabelului anterior se constată următoarele evoluții ale turiștilor sosiți :

Numărul turiștilor sosiți în hoteluri a scăzut în anul 2007, dar în 2008 și 2009 a avut o evoluție ascedentă. Se observă că ponderea turiștilor români cazați în hoteluri a fost ridicată, de 85-90%, turiștii străini având o pondere scăzută.

Numărul turiștilor sosiți în moteluri a avut o evoluție descedentă, observându-se o scădere considerabilă în anul 2009 față de anul 2006. Turiștii români au avut o pondere foarte mare, turiștii străini având o pondere scăzută de 5-10%.

Numărul turiștilor sosiți în campinguri a avut o evoluție descendentă în anul 2008 față de 2007,dar în 2009 numărul turiștilor sosiți crește de trei ori față de 2007 și de douăzeci de ori față de 2008. Turiștii români având o pondere de 100%, ceea ce ne duce cu gândul că turiștii străini nu preferă aceste unități de cazare.

Numărul turiștilor sosiți în taberele de copii a avut o evoluție descedentă de la an la an, ajungând în 2009 de cinci ori mai mic decât în 2006. În ceea ce privește turiștii români sosiți, ponderea acestora a fost foarte ridicată, turiștii străini având o pondere de 1% în anii 2006 și 2007, iar în 2008 și 2009 de 0%, ceea ce înseamnă că turiștii străini nu preferă sejurul în tabere sau preferă alte tabere din țară.

Numărul turiștilor sosiți în pensiunile urbane crește în anul 2009 de aproape trei ori față de anul 2006. În ceea ce privește ponderea turiștilor români în pensiunile urbane, aceasta a fost de 100% în anul 2006, turiștii străini înregistrând sosiri începând cu anul 2007,dar cu o pondere foarte scăzută,de 1% .

Numărul turiștilor sosiți în pensiunile rurale a avut o evoluție ascedentă, mai semnificativă, chiar dublare pe anul 2009 față de anul 2006. Ponderea turiștilor români a fost ridicată, turiștii străini având o pondere foarte scăzută ceea ce înseamnă că aceștia preferă alte modalități de cazare.

Numărul turiștilor sosiți în pensiunile agroturistice există doar în anul 2006. În ceea ce privește românii, aceștia au înregistrat o pondere de 99% , turiștii străini înregistrând sosiri, însă foarte puțini, doar 4 turiști.

În concluzie, numărul turiștilor sosiți în județul Buzău este relativ scăzut în raport cu alte județe deoarece turismul buzoian nu este promovat. Condițiile de cazare sunt în general de slabă calitate și învechite de aceea turiștii nu sunt interesați de serviciile oferite.

2.3. Durata medie a sejurului

Sejurul mediu este un indicator al circulației turistice și arată numărul mediu de zile de ședere a turiștilor într-o anumită zonă sau unitate de cazare.

S = nr. înnoptări(nr. zile – turist) ∕nr. turiști sosiți(cazați)

Durata medie a sejurului în hotelurile județului Buzău în perioada 2006-2009

Tabel nr 2.3.

Sursa: Date rezultate din prelucrare

Din analiza tabelului anterior se concluzionează următoarele :

Durata medie a sejurului în hoteluri în anii 2006, 2007, 2008 și 2009 a fost de 3 zile, durata sejurului pentru străini a fost în anii menționați anterior de 2,5 zile, ceea ce înseamnă că au o pondere scăzută în hoteluri și au și o durată a sejurului mai mică față de români.

O evoluție mai bună a duratei sejurului pentru străini a fost în anul 2006 când aceasta a crescut la 3,3 zile, diminuându-se însă durata sejurului românilor la 2,5 zile.

Durata medie a sejurului în motelurile din județul Buzău în perioada 2006-2009

Tabel nr.2.4.

Sursa: Date rezultate din prelucrare

Din analiza tabelului anterior se concluzionează următoarele :

Durata medie a sejurului în moteluri pentru turiștii români în perioada 2006-2009 a fost de 1,3 zile ceea ce înseamnă că turiștii au fost doar în trecere prin județ și nu pentru un sejur mai îndelugat.

Durata medie a sejurului în moteluri pentru străini a fost mai ridicată față de români în fiecare an.

În concluzie, turiștii străini deși au fost în trecere cu o durată a sejurului mică, aceștia au fost interesați mai mult decât românii de a vizita zonele turistice ale județului.

Durata medie a sejurului în campingurile din județul Buzău în perioada 2006-2009

Tabel nr 2.5.

Sursa: Date rezultate din prelucrare

Din analiza tabelului anterior am constatat următoarele:

Durata medie a sejurului în campinguri pentru turiștii români a avut o evoluție ascendentă, în anul 2009 fiind de 2,1.

Turiștii străini nu au înregistrat nicio noapte în campinguri ceea ce înseamnă că aceștia nu preferă această formă de cazare.

Durata medie a sejurului în taberele de copii din județul Buzău în perioada 2006-2009

Tabel nr. 2.6.

Sursa : Date rezultate din prelucrare

Din analiza tabelului anterior se concluzionează următoarele :

Durata medie a sejurului în taberele de copii pentru turiștii români a fost de 3,4 zile, ceea ce inseamnă că durata taberei turiștilor români a fost de doar 3-4 zile, însemnând că turiștii români preferă tabere cu o durată mai mare în alte zone ale țării.

Durata medie a sejurului în tabere pentru turiștii străini a fost în anul 2006 de 7 zile, iar în anul 2007 de 4 zile, însemnând că turiștii străini preferă mai mult taberele din județ cu o durată mai mare față de cei români. În schimb,în anii 2008 și 2009 durata medie a sejurului străinilor este 0.

Durata medie a sejurului în pensiunile urbane din județul Buzău în perioada 2006-2009

Tabel nr. 2.7.

Sursa: Date rezultate din prelucrare

Din analiza tabelului anterior se concluzionează următoarele :

Durata medie a sejurului în pensiunile urbane pentru turiștii români a fost de 1,6 zile ceea ce înseamnă că aceștia au fost doar în trecere prin județ.

Durata medie a sejurului pentru străini în pensiunile urbane a fost în anul 2006 de nicio înnoptare, însemnând că aceștia au preferat alte unități de cazare sau nu au vizitat deloc județul. Începând cu anul 2007 s-a înregistrat o durată a sejurului pentru turiștii străini de 2,1 zile, însemnând că din acel an unii turiști au aflat de condițiile de cazare din pensiunile urbane în urma unei promovări mai bune a acestora.

Durata medie a sejurului în pensiunile rurale din județul Buzău în perioada 2006-2009

Tabel nr. 2.8.

Sursa : Date rezultate din prelucrare

Din analiza tabelului se concluzionează următoarele :

Durata medie a sejurului în pensiunile rurale pentru turiștii români a fost de 1.4 zile, ceea ce înseamnă că aceștia au fost doar în trecere prin județ sau au venit pentru a petrece sfârșitul de săptămână.

Durata medie a sejurului în pensiunile rurale a turiștilor străini a fost mai mare în anii 2008 și 2009, în rest fiind de 1,4 însemnând că aceștia au petrecut sfârșitul de săptămână sau au fost doar în trecere prin județ.

2.4. Densitate turistică

Densitatea turistică este un indicator care arată cât de solicitate sunt țările de destinație. Are două modalități de calcul :

Dt în raport cu populația = turiști sosiți/ populație = turiști/ locuitor

Dt în raport cu suprafața = turiști sosiți/ suprafață = turiști/ km2

Densitatea turistică în raport cu populația din județul Buzău în perioada 2006-2009

Tabel nr. 2.9.

Sursa : Date rezultate din prelucrare

Din analiza tabelului anterior se constată următoarele :

Densitatea turistică în raport cu populația pentru turiștii români este foarte scăzută de doar 0,1 turiști / locuitor, ceea ce înseamnă că județul nu reprezintă un punct de atracție pentru turiști, aceștia preferând alte zone turistice din țară.

Densitatea turistică în raport cu populația pentru străini este foarte scăzută, aproape inexistentă, de 0,01 turiști/locuitor, ceea ce înseamnă că acești nu preferă zona turistică a județului Buzău, optând pentru alte zone.

Densitatea turistică în raport cu suprafața, din județul Buzău în perioada 2006-2009

Tabel nr. 2.10.

Sursa : Date rezultate din prelucrare

Din analiza tabelului anterior se trag următoarele concluzii :

Densitatea turistică în raport cu suprafața a avut o evoluție descedentă în perioada 2006-2008, urmată de o creștere în anul 2009. Se observă o pondere foarte scăzută a turiștilor în raport cu suprafața, ceea ce înseamnă că turiștii români nu preferă județul și datorită condițiilor ineficiente de cazare și a slabei promovări a turismului județului .

Densitatea în raport cu suprafața, a turiștilior străini a avut o evoluție descendentă în perioada 2006-2009, urmată de o creștere în anul următor.Totuși ponderea străinilor în raport cu suprafața este foarte scăzută, ceea ce înseamnă că turismul buzoian este slab promovat în afara țării.

2.5. Funcția turistică

O localitate (o zonă, o țară) are o funcție turistică în momentul în care turismul (primirea și gădzuirea turiștilor) reprezintă principala preocupare în structura activităților desfășurate, căreia i se consacră cea mai mare parte a locuitorilor.

Ft= L x 100/P

Unde : L- numărul de locuri de cazare din localitatea (zona, țara) de referință

P- populația permanentă a localității (zonei, țării) de referință

Populația ocupată a unei țări se orientează spre 3 sectoare de activitate :

sectorul primar : agricultură, vânătoare, pescuit, silvicultură, industrie extractivă, etc. ;

sectorul secundar : industrie, construcții ;

sectorul terțiar : servicii.

Se notează cu P1, P2, respectiv P3 populația ocupată în cele trei sectoare. În consecință, formula anterioară devine :

Ft = L x 100/P1 + P2 +P3

Unde : P1 + P2 – persoane independente de activitatea turistică

P3 – persoane dependente de activitatea turistică ; este determinat în mare măsură de activitatea turistică și crește odată cu creșterea gradului de dotare cu echipamente de cazare, nu proporțional, ci după o funcție : P3 = F(1) = k1

k – coeficient de corecție ce ia valori între [0 ;1] în funcție de categoria de confort a hotelului și de numărul de locuri.

Așadar, Ft = L x 100/P0 +k x L

Funcția turistică a județului Buzău în perioada 2006-2009

Tabel nr. 2.11.

Sursa : Date rezultate din prelucrare

Din analiza tabelului anterior se constată că funcția turistică a județului Buzău este foarte scăzută, ceea ce înseamnă că populația ocupată în sectorul terțiar, a serviciilor turistice, este foarte puțină.

Se concluzionează că populația ocupată a județului se orientează către sectorul primar și secundar.

CAPITOLUL III

MODALITĂȚI DE DEZVOLTARE ȘI PROMOVARE A JUDEȚULUI BUZĂU

3.1. Viziunea

Pe baza analizării situației s-a elaborat punctul de pornire ce este reprezentat de viziune: „ Un turism sustenabil bazat pe valorificarea obiectivelor turistice existente, turismul devenind un motor al dezvoltării județului Buzău”

Punctele ce au determinat viziunea sunt:

1. Dezvoltarea turistică sustenabilă trebuie să se facă prin implementarea unor programe și activități ce trebuie dezvoltate pe termen lung și mediu ținându-se cont de viziunea ecologică prin care mediul natural și resursele locale să nu fie afectate sau deteriorate.

2. Dezvoltarea economică a județului Buzău se poate realiza și datorită dezvoltării

industriei turistice și ridicarea nivelului de trai al cetățenilor prin:

– Creșterea veniturilor directe din turism

– Efectul multiplicator al turismului prin dezvoltarea generală pe care o angrenează atât în

celelalte ramuri ale economiei, cât și pe plan social:

*efectul indirect – impactul creșterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra

ramurilor producătoare de bunuri de consum la care firmele turistice apelează în mod inevitabil pentru a-și susține oferta turistică la parametri competitivi;

*efectul indus – procesul de multiplicare a cererii agregate la scară

macroeconomică (întreaga economie națională în general și zonală în special), deoarece atât veniturile celor ce lucrează nemijlocit în turism, cât și cele ce revin sectorului producător de bunuri de consum sunt reinvestite în vederea procurării altor mărfuri și servicii de care au nevoie.

3.Județul Buzău se poate evidenția în primul rând pe baza obiectivelor turistice

existente și reprezintă un punct forte al analizei SWOT, fără de care dezvoltarea turistică a unei zone nu se poate realiza.

4. De asemenea trebuie dezvoltate activități de marketing menite să promoveze

produsele și serviciile turistice din județul Buzău, dar și tradițiile și cultura buzoiană.

5. Programe ce stau la baza elaborarii strategiei

3.2. Programe in desfășurare

Pentru dezvoltarea și promovarea turismului din județul Buzău trebuie dezvoltate

activități ce țin cont atât de posibilitățile locale armonizate cu ideile de dezvoltare națională și regională, pentru a ușura accesarea de fonduri europene. De aceea se dorește o strategie orientată spre o serie de acțiuni ce vizează obiectivele, prioritățile și domeniile de intervenție prin crearea de proiecte posibile.

Strategia trebuie elaborată astfel încât majoritatea domeniilor de intervenție, a priorităților și a ideilor de dezvoltare propuse să fie fundamentate, realizabile și în acelasi timp eligibile spre finanțare în cadrul programelor Uniunii Europene , astfel, un criteriu important în elaborarea Programelor de Dezvoltare și promovarea turismului și agroturismului îl are corelarea sistemului de obiective a strategiei ce urmează a fi elaborată cu documentele de programe în vigoare:

a) La nivel național

-Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007 -2014;

-Strategia de Dezvoltare a Turismului Balnear 2010 – 2013;

– Planul Național de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013.

b) La nivel regional

-Strategia de Dezvoltare Regională S-E.

-Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului.

În cadrul Programului Operațional Regional se pot obține fonduri atât pentru construcția

infrastructurii din zonele turistice, pentru amenajarea obiectivelor turistice naturale, cât și

pentru dezvoltarea turismului balnear sau pentru modernizarea și extinderea structurilor de cazare existente.

Astfel, prin Programul Operational Regional , axa prioritară 5, vor fi finanțate domeniile majore de intervenție:

5.1 „restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe.

5.2 „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea

resurselor naturale și creșterea calității serviciilor turistice”.

5.3 „Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul

creșterii atractivității României ca destinație turistică”.

Are 3 domenii majore de intervenție:

– Operațiunea – Crearea Centrelor Naționale de Informare și Promovare Turistică (CNIPT) și dotarea acestora

– Operațiunea – Dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice și a activităților de marketing specifice

– Operațiunea – Promovarea brandului turistic național .

Programul Național de Dezvoltare Rurală

Turismul rural reprezintă o alternativă de angajare pentru forța de muncă rurală, o

cale de diversificare a economiei rurale și de furnizare de surse de venituri pentru locuitorii

din spațiul rural. "Încurajarea activităților turistice" este o măsură cuprinsă în Programul Național de Dezvoltare Rurală (măsura 3.1.3). Potrivit acestui program, se va oferi sprijin financiar pentru crearea și promovarea unui turism competitiv în zona rurală, a unor rețele rurale care să furnizeze și să promoveze serviciile turistice, implicând, totodată și participarea activă a populației rurale și îndeosebi a tinerilor și femeilor.

Această Măsură 313 va contribui la promovarea și accesul turiștilor la alimentele

tradiționale și la alte produse ecologice, care constituie o componentă fundamentală a diversității turismului rural și a bucătăriei caracteristice spațiului rural. Accesarea banilor pentru dezvoltarea agroturismului se va putea face prin încheierea de contracte de finanțare intre Agenția de Plați pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) și beneficiari. De asemenea, beneficiarii pot solicita APDRP plata în avans, în valoare de maximum 20% din valoarea eligibila a proiectului, se arată în regulile de aplicare ale PNDR. Pentru măsura 313 privind încurajarea activităților turistice, România are alocată, până în anul 2013, suma de 837,255 milioane de euro.

Obiectivele:

1. Creșterea și îmbunătățirea structurilor de primire turistice la scară mică;

2. Dezvoltarea sistemelor de informare și promovare turistică;

3. Crearea facilităților recreaționale în vederea asigurării accesului la zonele

naturale de interes turistic.

c) La nivel județean

Proiecte în implementare

– „Modernizarea infrastructurii de acces la zonele turistice cu potențial demonstrat ale județului Buzău” proiect finanțat prin POR 2007-2013 Axa prioritară 2- Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale”;

– “Reabilitare Muzeul Județean Buzău” proiect finanțat prin POR 2007-2013 Axa prioritară 5

– “Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului”;

– “Sistem de management integrat al deșeurilor în zona localităților de pe Valea Slănicului cu stația de transfer în comuna Beceni, județul Buzău” proiect finanțat prin Programul PHARE 2005 CES, Schema de investiții pentru sprijinirea inițiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu”;

– “Sistem de management integrat al deșeurilor în zona localităților de pe Valea Buzăului și Valea Chiojdului, cu stația de transfer în comuna Cislău, județul Buzău” proiect finanțat prin Programul PHARE 2005 CES, Schema de investiții pentru sprijinirea inițiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu”;

– „Managementul conservativ și participativ al sitului ROSCI0229 SIRIU” proiect finanțat prin POS Mediu 2007-2013 Axa prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii;

– „Managementul conservativ și participativ al sitului ROSCI0190 PENTELEU” proiect finanțat prin POS Mediu 2007-2013 Axa prioritară 4 – Implementarea Consiliul Județean Buzău este beneficiar al proiectului “Managementul conservativ și participativ al sitului ROSCI0229 SIRIU”.

3.3.Programe propuse

1.DEALUL ISTRITA – istorie, tradiție si gastronomie.

Crearea unui traseu tematic: Năeni- Breaza- Pietroasele- Merei ( Sărata Monteoru)-

Vernești

Segmentele turistice: turism rural și agroturism, ecoturism, turism cultural, eno-turism,

turism gastronomic.

Domenii de intervenție și activități:

– Renovarea unor clădiri tradiționale pentru protecția și conservarea moștenirii rurale și

valorificarea acestora în activitatea turistică;

– Amenajarea unui Muzeu al Vinului ( Pietroasele);

– Amenajarea unui Muzeu al Pietrei ( Năeni);

– Amenajarea unor trasee de vizitare, atât pietonale cât și pentru cicloturism, în care vor fi

incluse:puncte de vizitare, zone de repaos, ateliere ale meșterilor locali, puncte de

informare;

-Crearea căilor de acces și a potecilor marcate către principalele obiective turistice: locul unde a fost descoperită Cloșca cu Puii de Aur, tabăra de scultură de la Năeni, Chilia lui Ambrozie, Crucea Manafului, Gorganele, Biserica dintr-un stejar;

-Amenajarea unei expoziții arheologice tip „Casa Arheologului”, cu prezentarea unei machete „Cloșca cu puii de aur” , a unor fotografii ale Termelor Romane și ale Castrului Roman, precum și a altor obiecte specifice;

-Amenajarea siturilor naturale și chiar reconstituirea unor zone ale Termelor și Castrului Roman prin amenajarea unor muzee de sit;

-Realizarea signaleticii pentru principalele obiective turistice;

-Amenajarea de trasee de cicloturism cu diferite grade de dificultate;

-Promovarea mijloacelor de transport ecologice, prin oferirea programului „ Drumul

Cramelor cu Diligența trasă de 5 cai”;

-Realizarea signaleticii pentru marcarea principalelor crame din zonă, într-o formă unitară,

pe traseul „Drumul Cramelor”;

-Continuarea organizării manifestărilor folclorice cu tradiție în zonă, eșalonate în timp astfel

încât să poată fi receptate de un număr cât mai mare de turiști;

-Amenajarea unor puncte de informare turistică în toate comunele , reprezentate prin panouri și spații de informare, îndrumare.

2.DRUMUL SĂRII

Orientarea geografică: Lopătari – Mînzălești – Platoul Meledic ( Peșterile de Sare, Lacul Meledic)- Vintilă Vodă-Valea Slănicului până la Săpoca-Valea Sărățelului- Pleșcoi- Berca (Vulcanii Noroioși)-Pârscov ( Sarea lui Buzău)- Măgura ( Tabăra de Sculptură) –Tisău- Sărata Monteoru.

Domenii de intervențe și activități

-amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum și crearea /modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică;

-construirea/modernizarea căilor de acces la principalele obiective turistice naturale;

-puncte de observare/ fotografiere;

-punct de informare turistică;

-crearea/reabilitarea traseelor de cură pe teren, a locurilor de recreere și popas, a facilităților de utilizare a izvoarelor minerale;

Parteneri implicați în dezvoltarea activității: Autorități județene, autorități locale, firme locale, ANTREC,organizații turistice, privați ce oferă posibilități de cazare.

Prioritate 1– Realizarea de programe turistice

Domeniu de intervenție- 1.2

Realizarea de programe pentru dezvoltarea domeniului turismului balneo medical

Obiective strategice- Creșterea numărului de turiști ce vizitează județul Buzău

Segmentul turistic- Turismul balnear

Orientare geografică Sarata Monteoru, comuna Merei

Descrierea serviciilor: Sărata Monteoru este un amestec unic de bogăție și… sărăcie a resurselor naturale. De pildă, aici mai ușor se găsește țițeiul decât apa de băut. Și astăzi, localnicii care încearcă să-și facă fântani descoperă în loc de apă petrol, care este aproape omniprezent, pe o rază de mai mulți kilometri. Izvoarele de aici și chiar și micul râu – Sărata – care traversează stațiunea sunt sărate, apa dulce fiind în aceste locuri o raritate. Ceea ce este un foarte mare neajuns pentru agricultură s-a dovedit însă a fi o binecuvântare pentru sănătate, pentru că această apă sărată, îmbogățită cu brom, iod sau sulf, face adevărate minuni, în cure interne și externe.

Apoi, în pădurile din jur se formează niște nămoluri cu o compoziție chimică unicat și care au faima că "iau cu mâna" durerile articulare și musculare.

Climatul, altfel destul de uscat, al acestor dealuri – de nici 200 de metri altitudine – are o

influență extrem de binefăcătoare asupra organismului și psihicului obosit și supus la stres.

Într-adevăr, locurile acestea par predestinate vindecării. Iar în lipsa unei exploatări eficiente,

pe temeiuri științifice, a resurselor naturale de vindecare, a luat naștere un soi de medicină populară, care folosește procedurile balneare. De la oamenii din partea locului poți afla mult mai mult decât din puținele lucrări de specialitate care fac referință la potențialul curativ al stațiunii, o ofertă de excepție, pentru o mulțime de boli:

-apele sărate pentru băi (tratarea reumatismului și a tiroidei) – sunt principala resursă de vindecare a stațiunii, extrasă în prezent de la mare adâncime cu ajutorul sondelor. În

bazele de tratament se folosește această apă sărată mai ales pentru tratarea reumatismului, însă localnicii o utilizează cu un succes extraordinar în multe alte boli. De pildă, cu aceste băi se obțin rezultate excepționale în tratarea afecțiunilor tiroidiene, pentru ca apele sărate de aici sunt foarte bogate în iod. În timpul băii, iodul este preluat de circulația periferică de la nivelul pielii și ajunge în întreg corpul, aceste băi dând rezultate excelente în boala Basedow și chiar în gușă chistică.

-apele sărate pentru afecțiuni ginecologice – sunt aceleași ca și cele pentru băi, însă se folosesc sub formă de irigații vaginale. Au efecte locale antiinflamatoare și – se pare – restabilesc funcțiile ovarelor. Cele mai spectaculoase rezultate au fost obținute în anexită și metroanexită, dar și în sterilitatea secundară.

-apa pentru ochi – o găsim la un singur izvor. Este, de asemenea, sărată, dar cu o salinitate ceva mai redusă decât a apelor pentru băi. Ea are, conform rezultatelor practice obținute cu ajutorul său, efecte antiinflamatoare și antiinfecțioase oculare puternice, fiind folosită din timpuri imemorabile de către localnici în tratarea conjunctivitelor, blefaritelor și ca adjuvant în infecțiile oculare. Conform afirmațiilor localnicilor care au folosit-o, este posibil ca această apă să aibă și efecte de împiedicare a îmbătrânirii și a degenerării țesuturilor oculare. Mulți dintre cei care cunosc și folosesc regulat această apă spun că nu au nevoie de ochelari și nu au fost niciodată la un oculist (unii având vârste de 70-80 de ani).

-apa minerală pentru cura internă (boli de stomac) – în prezent, cel mai cunoscut izvor din stațiune pentru cura interna este cel "pentru stomac" sau "Izvorul nr. 6". Unul, maxim două

pahare pe zi din această apă clorurosodică băută înainte de masă stimulează digestia, împiedică balonarea, ameliorează sau vindecă gastrita hipoacidă, anumite forme de dispepsie și dischinezie biliară, constipația atonă și atonia gastro-intestinală.

-nămolul terapeutic (reumatism, dureri musculare, sinuzită) – pe unul din versanții împăduriți

care înconjoară stațiunea se află câteva mici bălți, neamenajate, cu nămol. Este un nămol cu totul special, format din argila locurilor, apa sărată și ceva zăcământ de țiței (care mustește în unele locuri). O resursă care nu a fost cercetată niciodată științific, dar pe care localnicii și cei din satele învecinate sau chiar din orașul Buzău o cunosc foarte bine. În zilele călduroase de vara, zeci de oameni vin aici și se ung pe tot corpul cu acest nămol cu nuanțe de la negru la roșiatic.

-climatul de la Sărata Monteoru (boli de inima, insomnie, nevroze) – aerul acestei zone are efecte sedative, fiind excepțional pentru persoanele obosite, supuse la stres. Foarte mulți bolnavi cardiaci cronici caută aceasta zonă aflată la altitudine joasă, însă înconjurată de masive de pădure care asigură un climat special, de cruțare. Vor beneficia de el, in mod special, bolnavii de ischemie cardiacă, de hipertensiune, cei cu insomnie, precum și suferinzii de nevroză sau anxietate. Firește, la un asemenea "arsenal" terapeutic concentrat într-o singură stațiune, eforturile de cunoaștere medicală ar trebui sa fie pe măsura.

Domenii de intervenție

-Declararea stațiunii ca și stațiune de interes național și prinderea acesteia în cadrul programului ,,Orașe termale”, program prevăzut în Strategia de Dezvoltare a Turismului Balnear;

-Modernizarea și reabilitarea -DJ 203G Sărata Monteoru– (sat Leiculești- Mănăstirea Barbu)-Tisău(12 km ). Acum este drum forestier,trece prin pădure și pot fi construite pensiuni. În urma construirii acestui drum stațiunea Sărata Monteoru nu se va mai afla într-o fundătură. Se va face legătura cu Valea Nișcovului direct (12 km în loc de 35 km), având acces la cea mai importantă zonă turistică a județului :Mănăstirile Barbu, Cucuiata, Izvoranu, Bradu, Ciolanu, Tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura, Centrul de agrement pentru tineret Poiana Pinului, Motocros la Izvoranu ș.a. Deoarece face legătura dintre stațiunea balneară Sărata Monteoru și Mănăstirea Ciolanu ,acest drum reprezintă un atu pentru stațiune deoarece se pot amenaja trasee pentru cicloturism – ramura foarte căutată și apreciată de turiștii ce doresc să se bucure de o zonă nepoluată, ecologică, de asemenea turiștilor din stațiune le este mult mai ușor sa ajungă la

obiectivele sus menționate bucurându-se de un traseu numai prin pădure. Pentru confortul și plăcerea turiștilor cei 12 km i-am putea face și cu ajutorul unui mijloc de transport ecologic ce străbate pădurea, de la Sărata Monteoru pănă la Mănăstirea Ciolanu, traseu ce ar face direct legatura dintre cele doua obiective foarte importante pentru județ.

-Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum și crearea / modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică: Muzeul Minei de Petrol

-Construirea/modernizarea căilor de acces la principalele obiective turistice naturale: drumul spre Mina de Petrol

– Turistii ce vizitează stațiunea Sărata-Monteoru sunt preponderent vărstnici, se dorește atragerea unei categorii mai tinere de turiști prin crearea unui parc multi-funțional chiar în inima pădurii din stațiune.

-Reliazarea unor activități de marketing prin participarea la târguri de turism,

-Realizarea de pliante, broșuri, flayere , vederi, felicitări pentru promovarea obiectivelor turistice din stațiune și a terapiilor ce se realizează în zonă

-Realizarea de evenimente și manifestări cu caracter cultural, artistic și de agrement

-Realizarea unui oficiu de informare turistică

-Redescoperirea vechiilor izvoare cu caracter terapeutic ale zonei și punerea în funcțiune a acestora

Parteneri implicați în implementarea dezvoltării: Administrații publice locale, A.D.I. Sărata Monteoru, agentii de voiaj, organizații turistice,unitati de cazare din zona.

Domeniu de intervenție1

Realizarea de programe turistice.

Realizarea de programe pentru dezvoltarea turismului cultural si religios

Segmente turistce – 1.3 Turism religios și turism cultural.

Argument: Buzăul are un patrimoniu cultural-istoric și etnofolcloric de mare valoare și atractivitate turistică. Există foarte multe valori de patrimoniu cultural de interes național și internațional, între care se remarcă: biserici și ansambluri mănăstirești, monumente și ansambluri de arhitectură și de artă, ansambluri arhitecturale urbane, centre istorice și situri arheologice, din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO.Tezaurul etnografic și folcloric buzoian este de asemenea de mare originalitate, fiind reprezentat prin: arhitectura specifică satelor din provinciile istorice românești; prelucrarea lemnului și a pietrei; portul popular; arta decorării; manifestări etnoculturale și religioase tradiționale; târguri și expoziții muzeale etnografice.

În municipiul Buzău , traseul turistic poate include vizitarea următoarelor obiective:

Ansamblul Episcopiei Buzăului- (monument istoric)

Palatul Comunal-Primăria municipiului- (monument istoric)

Biblioteca județeana Vasile Voiculescu- (monument istoric)

Muzeul Județean Buzău- (monument istoric)

Parcul Crâng- (monument istoric)

Ansamblul Conacului Marghiloman- (monument istoric)

Biserica Sf. Îngeri- (monument istoric)

Biserica Buna Vestire- (monument istoric)

Parcul Tineretului.

Traseele turistice culturale mai importante:

1.Buzău- Vernești-Berca (cca 35 km N de la Buzău).

Traseul poate include:

 Biserica Buna Vestire , com. Vernești;

 Șantierul arheologic de la Cârlomănești, com.Vernești;

 Ansamblul Conacului Cândeștilor, com. Vernești;

 Ansamblul Fostei mânăstiri Berca, com. Berca;

 Mânăstirea Rătești, com. Berca;

 Vulcanii Noroioși, com Scorțoasa.

2.Buzău – Tisău- Măgura- Pârscov

 Mânăstirea Barbu, com. Tisău;

 Ansamblul Fostei mânăstiri Bradu, com. Tisău;

 Tabăra de sculptură de la Măgura (colecție a Muzeului Județean Buzău);

 Mânăstirea Ciolanu, com. Tisău;

 Schitul Nifon, com Măgura;

 Fântâna lui Mihai Vitezul de la Ciuta;

 Casa memorială Vasile Voiculescu

3.Buzău- Vernești- Cislău- Pătârlagele- Nehoiu – Siriu (cca. 90 km de Buzău, pe

DN10).

Traseul poate include obiectivele din localitățile menționate , ținta fiind barajul și lacul de acumulare al hidrocentralei de la Siriu și Cimitirul Eroilor din aceiași localitate. La întoarcere, de la Ciuta, se poate intra spre comuna Tisău, unde se pot vizita Mânăstirea Ciolanu și Tabăra de sculptura in aer liber de la Măgura.

4.Buzău- Cernătești- Vintilă Vodă- Mânzălești (cca. 70 km de la Buzău)

Este o zonă cu un peisaj deosebit, principalele obiective care pot fi vizitate fiind:

 Ansamblul Bisericii Sf. Împărați, com.Săpoca;

 Biserica Sf. Nicolae – Vintilă Vodă;

 Colecția de artă populară de la Căminul Cultural din Mânzălești și Tabăra de sculptură in lemn de la Meledic.

Se poate continua drumul spre comuna Lopătari, unde se afla Focul viu.

Turismul ecumenic este acel tip de turism care are ca scop vizitarea edificiilorreligioase cu implicații de ordin spiritual. Noțiunea de ecumenic s-a dezvoltat de la înțelegerea motivațiilor turiștilor. Diferența dintre această formă de turism și altele o constituie motivația religioasă a turiștilor.

Formele de manifestare ale turismului religios sunt diverse:

 vizite la lăcașurile sfinte;

 pelerinaje religioase;

 tabere religioase pentru tineret.

Turismul ecumenic este o formă de turism care există, de secole și care mai păstrează încă unele trăsături, în privința pelerinajului propriu-zis, dar care a evoluat enorm. Astăzi turismul ecumenic implică din partea turiștilor un nivel de instruire și un grad de cultură ridicate care să permită aprecierea obiectivelor cultural-religiose din punct de vedere al arhitecturii, construcției, valorii, semnificațiilor spirituale și conținutului de obiecte de artă.

Se păstrează încă pelerinajele determinate de tradițiile religioase din diferite țări (pelerinajul obligatoriu la Mecca), sau cele legate de evenimente și manifestări specifice. Turismul ecumenic este un fenomen complex care se află în continuă transformare și diversificare, păstrându-și însă elementul de bază care l-a consacrat: religia. El poate fi individual sau în grup organizat cum sunt pelerinajele și taberele religioase. Se practică de către o anumită categorie de persoane și vizează atât promovarea valorilor culturale, cât și a celor spirituale. De aceea nu se poate face o distincție netă între turismul cultural, referindu-ne la vizitarea edificiilor religioase, și turismul ecumenic. Spre exemplu, turiștii care merg la mănăstiri din curiozitate, din nevoia de a cunoaște locuri și lucruri noi, atrași de frumusețea lor prin artă, prin faptul că sunt situate în locuri mai retrase, pitorești dar și prin viața deosebită pe care o duc cei ce locuiesc în ele, în momentul întâlnirii cu lăcașul de cult ei se transformă subit în pelerini: își schimbă vestimentația, aprind o lumânare, se închină la icoane. Impactul a operat ceva în el. Întâlnirea cu sacrul modifică motivația exterioară a călătoriei, vizitatorul descoperind și o motivație interioară, de alt ordin decât cel pur turistic.

Câteva trasee ecumenice:

1. Episcopia Buzăului – Mănăstirea Barbu – Mănăstirea Bradu – Mănăstirea Ciolanu – Nifon – Fântâna lui Mihai Viteazul – apoi pe DN 10 până la Pătârlagele –Pănătău – Mănăstirea Cârnu.

2. Episcopia Buzăului – Mărăcineni – Săpoca – Cernătești – Beceni – Vintilă Vodă – Bisoca – Mănăstirea Poiana Mărului.

3. Episcopia Buzăului – Vernești – Cândești – Sătuc – Berca- Vulcanii Noroioși.

4. Episcopia Buzăului – Râmnicu Sărat, cu Compexul Brâncovenesc și fosta Mănăstire Râmnicu Sărat (1691-1697) – bisericile Dedulești (1620) – Băbeni (1704) – Dragnești (1747), de pe Valea Rămnicului. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1697) din Complexul Brăncovenesc, ctitorie a lui Constantin Brincoveanu este pictată de Pârvu Mutu.

Denumirea programului

A) Buzău-valoare culturală, religioasă și istorică

Segmente turistice conexe:

– Artă populară, moșteniri spirituale culturale, valori arhitecturale, moșteniri culturale ale patrimoniului universal, evenimente, festivități.

Orientare geografică toate comunele de pe raza județului Buzău

Descrierea serviciilor :

1.Prezentarea monumentelor istorice

I. Pietroasele

I. 1. Castrul roman.

Situat în centrul satului, de la Primărie 155 m spre N și 135 m spre E, castrul roman de la Pietroasele a fost construit de împăratul Constantin cel Mare între anii 324 – 328 / 330. Este unicul monument din categoria fortificațiilor romane târzii din Câmpia Română, situate la peste 100 km depărtare de Dunăre. Această fortificație făcea parte din sistemul de apărare a teritoriului nord-dunărean recucerit de Constantin cel Mare după anul 323, asigurând supravegherea și închiderea, în caz de primejdie, a culoarului dintre Carpații de Curbură și Dunărea dobrogeană. În acea vreme primejdia era reprezentată de atacurile dacilor liberi / carpii din Moldova în alianță cu goții, în special vizigoții, stabiliți temporar în centrul și nordul Basarabiei actuale, asupra provinciilor romane sud-dunărene pentru pradă.

Fortificație ridicată după planurile arhitecților romani, sub supravegherea inginerilor și specialiștilor militari romani, cu soldați romani, dar și cu munca brută a localnicilor, care au lucrat la scoaterea, fasonarea, transportul și punerea în operă a pietrei, la tăierea, transportul și amplasarea lemnelor, la pregătirea varului și cărămizilor, la transportul nisipului și la ridicarea zidurilor, castrul de la Pietroasele a devenit un centru important al sistemului defensiv Valul lui Traian sau Brazda lui Novac de Nord, creat pentru apărarea graniței dunărene a imperiului. Construirea și prezența castrului au jucat un rol semnificativ în continuarea procesului de romanizare a populației locale și în răspândirea creștinismului în rândul acesteia, după legalizarea noii religii de Constantin cel Mare, în anul 312, prin Edictul de la Milano.

Propunere: decopertarea suprafeței castrului aflată în proprietatea statului, restaurarea

parțială și conservarea zidului și vestigiilor de zidărie interceptate în aceste zone; achiziționarea de către stat a suprafețelor / gospodăriilor de pe teritoriul castrului, pe măsură ce devin disponibile / sunt puse în vânzare de către proprietarii actuali.

I. 2. Edificiul cu hipocaust.

Situat la 400 m est de castru, pe șoseaua spre Șarânga, edificiul cu hipocaust este o

construcție cu multiple funcționalități în sistemul castrului de la Pietroasele. Construit în aceeași tehnică și cu materiale asemănătoare cu cele folosite la ridicarea castrului, edificiul cu hipocaust dispunea de bazine mari pentru igiena trupei din garnizoana castrului, de bazinete mici pentru diverse tratamente și pentru uzul personajelor importante, de spații pentru diferite reuniuni militare sau întâlniri oficiale, de săli pentru lectură, muzică, dans, pentru exerciții și antrenamente. Totodată, aici își avea reședința comandantul garnizoanei castrului, care era un personaj de rang înalt în ierarhia militară a imperiului roman. Construcția a beneficiat de finisaje deosebite: încăperile și culoarele erau pardosite cu plăci de marmură, fiecare din bazinetele mici aveau fundul acoperit cu o placă de marmură pe dimensiune, pereții erau tencuiți cu mai multe straturi de mortar colorat – opus signinum, de obicei în grena; pe acest fond erau pictate diferite scene cu subiecte specifice vremii. Golurile ferestrelor erau închise cu vitrouri / vitralii – panouri realizate din plăcuțe de sticlă colorată unite între ele prin rame de plumb.

Edificiul cu hipocaust de la Pietroasele este monument unicat în spațiul românesc.

Propunere: Prin realizarea proiectului de modernizare a „Drumului Cramelor / Vinului” se va

construi un pasaj peste vestigiile edificiului cu hipocaust. Ulterior, pentru punerea la dispoziția publicului, este necesar a fi elaborat un proiect de restaurare și amenajare pentru vizitare a edificiului cu hipocaust.

I. 3. Locul descoperirii Tezaurului „Cloșca cu puii de aur”.

La 1 km nord-vest de castrul de la Pietroasa, în punctul Grădina Crudului, sub platoul Via

Ardelenilor, la 400 m vest de biserica din Ochiu Boului / Pietroasa Mică, se află locul unde, la 25 martie 1837, în ziua de Buna Vestire, doi țărani, Stan Avram și Ion Lemnaru, au descoperit faimosul Tezaur „Cloșca cu puii de aur”. Pentru accesul la locul respectiv este necesară amenajarea drumului comunal care face legătura cu satul Pietroasa Mică și a porțiunii de acces spre locul descoperirii.

I. 4. Cetatea dacică de la Gruiu Dării.

La 2,5 km nord de castrul de la Pietroasa, în punctul Gruiu Dării, se află vestigiile singurei Cetăți dacice cu zid de piatră de la Curbura Carpaților. Folosită încă din epoca pietrei –

neolitic, în epoca bronzului – cultura Monteoru, în prima epocă a fierului – Hallstatt, până în Evul Mediu, cetatea de la Gruiu Dării a cunoscut cea mai intensă locuire în vremea dacilor.

Locuirea dacică din Grui a început cândva în secolul IV î. Chr și a durat până după cucerirea Daciei de către romani, la începutul secolului II d. Chr. Apărată natural dinspre sud și est, cetatea dacică a fost fortificată, în secolul II î. Chr., cu un zid gros de 2 m pe laturile de vest și nord, mai expuse datorită pantei ușoare a terenului. După ce au folosit-o un timp ca așezare, dacii au transformat cetatea într-un centru de cult, frecventat, foarte probabil, de locuitorii multor așezări din zonă

I. 5. Biserica din Pietroasa de Jos.

I. 6. Biserica din Pietroasa de Sus.

În Pietroasa de Sus a existat o biserică veche din bârne, construită înainte de 1700 și

demolată pe la 1865, deoarece devenise mică și neîncăpătoare; masa altarului acesteia, din piatră, susținută de o coloană scurtă tot din piatră, există la câțiva metri nord de altarul actualei biserici. În 1872 a fost construită, aproape pe locul celei vechi, actuala biserică cu hramul Sfântul Nicolae; tâmpla a fost pictată de Koste Popescu la 1874, iar picture interioară îi aparține lui Dimitrie Teodorescu, rudă apropiată (frate?) cu Nicolae Teodorescu pitarul, ctitorul Școlii de zugravi de subțire de la Buzău. Construcția este sprijinită de contraforți supli din piatră, în care se văd încorporate cruci vechi cu textul în cirilică.

II. Dara.

În anul 1866 a fost construită biserica Adormirea Maicii Domnului din Dara, reparată în

1919; în contraforții acestei biserici și în zidurile clopotniței sunt încorporate cruci vechi de piatră scrise în cirilică; treptele clopotniței sunt tot din cruci vechi, datând din secolele XVI –

XVII, dovezi ale existenței unei biserici mult mai vechi pe acest loc. În fața clopotniței sunt depozitate astăzi două pietre / lespezi de mormânt masive, din piatră, datând din secolul XVIII – începutul secolului XIX, dislocate de pe locul lor din pronaosul bisericii.

III. Șarânga.

III. 1. Biserica din parohia Șarânga I.

Biserica Sfântul Dumitru din parohia Șarânga I este construită în anul 1893, pictată și înzestrată în 1899 prin grija preotului Ghica Popescu.

III. 2. Podurile de piatră.

Pe traseul D J 205, peste Gârla Dării și 400 m spre est, la Coasta Puțului, există două

poduri din piatră fasonată, construite în anii 1919 – 1920 de prizonierii italieni cartiruiți în zonă la sfârșitul Primului Război Mondial. Lucrate numai din blocuri de piatră fasonate, îmbinate după regulile arhitecturii bolții romane, podurile sunt adevărate opere de artă în domeniu.

IV. Izvoru Dulce – Sărățeanca, comuna Merei.

IV. 1. Crama brâncovenească

Fostă proprietate a domnitorului Constantin Brâncoveanu, crama de pe Musceleanu datează din ultimul sfert al secolului al XVII-lea. Este o construcție cu o singură alveolă

sprijinită pe o coloană centrală, în jurul căreia sunt amplasate patru bolți în semi-calotă / calotă semisferică, specifice construcțiilor brâncovenești. Crama a avut deasupra o locuință, al cărei plan se mai poate reconstitui. Restaurată, crama poate deveni un obiectiv turistic deosebit de interesant.

IV. 2. Biserica din Valea Botei.

Biserica cu hramul „Sfânta Troiță” din Valea Botei este construită în 1813, de meșteri

bulgari, motiv pentru care este numită și biserică bulgărească. Turnul clopotniță datează din

același an.

IV. 3. Castelul Sărățeanu.

Ridicat la mijlocul secolului al XIX-lea de Dumitru Sărățeanu, tatăl regentului Constantin

Sărățeanu, castelul a suferit numeroase intervenții, în perioada cât a fost sediul unei ferme.

V. Dealu Viei

V. 1. Biserica „Sf. Dumitru”.

Biserica cu hramul „Sf. Dumitru”, construită în întregime din piatră în anul 1881, este un

edificiu amplu, cu o turlă pe naos și două turle pe pronaos.

VI. Sărata Monteoru.

VI. 1. Dealul Cetățuia.

În punctul La Prag pe șoseaua de legătură dintre Merei și satul Monteoru, la vest de

aceasta, pe Dealul Cetățuia, se află așezarea eponimă a culturii Monteoru, din epoca bronzului. Așezarea a fost descoperită în anul 1895 de arhitectul militar Eduard Honzik, arheolog amator, care coordona atunci realizarea complexului balnear și de agrement al familiei Monteoru. Primele cercetări au fost făcute în anii 1917 – 1918 de arheologul german Hubert Schmidt, ofițer în rezervă în armata germană a generalului Mackensen, care a ocupat Muntenia din toamna anului 1916. Pe platoul de la sud-est de Cetățiua, pe Col și în Poiana Scorușului, au fost cercetate vestigiile unei locuiri din secolele VI – VII și necropola de peste 1600 de morminte din aceeași perioadă. Pe Cetățuia și în jur există bogate vestigii ale unei locuiri neo-eneolitice Cucuteni B, din hallstattul timpuriu, din secolele II –I î. Chr. și ale unei locuiri din secolele XI – XII.

VI. 2. Vila Monteoru.

În centrul satului se găsește Vila familiei Monteoru, construită în ultimul deceniu al

secolului al XIX-lea, în jurul căreia se mai păstrează resturi din parcul dendrologic amenajat

atunci.

VI. 3. Cavoul Familiei Monteoru.

La câteva zeci de metri sud-vest de vilă se află Cavoul Familiei Grigore

Constantinescu – Monteoru.

VI. 4. Bazinele vechi.

La circa 1 km nord-vest de Vila Monteoru se află bazinele vechi din fostul ansamblu balnear Monteoru, din păcate astăzi aflate în părăsire.

VI. 5. Mina de petrol.

La nord – est de sat se află Mina Monteoru, singura mină de petrol din Eur-Asia în

funcțiune. Săpată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, mina a fost modernizată și astăzi asigură exploatarea prin galerii a unuia din cele mai valoroase zăcăminte de petrol din țară. Mina este vizitabilă.

VII. Ciobănoaia. Schitul Sf. Pantelimon.

2.Turismul ecumenic in Județul Buzău

Județul Buzău este cunoscut ca centru monahal cu veche tradiție, încă de la începuturile

creștinismului în spațiul românesc, secolele III – IV.

Mănăstirea BERCA, sat Berca, comuna Berca. Cetățuia cu hramul „Sf. Mihail și Gavril”,a fost construită de stolnicul Mihalcea Cândescu la1694. A fost metoh al Episcopiei Buzău timp de două secole. În sec. al XVIII-lea a fost întărită cu zid, devenind mănăstire cetate. Astăzi se păstrează doar biserica și o parte din portal. În epoca de după al II-lea Război Mondial mănăstirea a fost desființată și biserica a devenit biserică de mir. După 1990, prin grija Episcopiei Buzăului s-a reînființat mănăstirea Berca. Nu dispune de posibilități pentru cazarea turiștilor.

Mănăstirea CIOLANU, sat Haleș, comuna Tisău Biserica cu hramul „Sf. Gheorghe”a fost ctitorită de Doamna Neaga la 1590. De-a lungul timpului biserica a fost reparată în 1764 și după incendiul din 1854 rezidită. În cimitirul Bisericii „Sf. Gheorghe” se găsește mormântul lui Nicolae Teodorescu, marele pitar, întemeietorul Școlii de Zugravi de la Buzău și unchiul lui Gheorghe Tattarescu . Biserica cu hramul „Sf. Petru și Pavel” și „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită de episcopul Chesarie la 1828. Pictura interioară a fost făcută de elevii școlii lui Nicolae Teodorescu. După incendiul din 1855 biserica a fost reparată și rezugrăvită. Icoanele împărătești de pe catapeteasmă au fost făcute de Gheorghe Tattarascu, comanditarul fiind starețul mănăstirii. În curtea mănăstirii care reunește cele două biserici se găsesc și două fântâni cu cupolele pictate de pictori renumiți ai Școlii de Subțire de la Buzău. Mănăstirea dispune de o colecție foarte bogată de icoane și obiecte de cult organizate într-un „muzeu‖. Actualmente, mănăstirea adăpostește elevii și clasele Seminarului de pe lângă Episcopia Buzăului. Nu dispune de posibilități pentru cazarea turiștilor.

Mănăstirea POIANA MĂRULUI, sat Bisocuța, comuna Bisoca. Monument din sec. XVIII, circa 1730, a ars la 1771 și refăcut în 1781-1784. Biserica mare cu hramul dedicat Tuturor Sfinților este din lemn. Biserica mică cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” a fost construită între 1810 – 1812. La sfârșitul sec. al XVIII-lea aici a venit Paisie Velicicovski, teolog venit din Rusia. Unul dintre primii stareți ai mănăstirii, Starețul Vasile, pentru activitatea lui teologică și teoritician al vieții monahale a fost santificat în 2003 și este sărbătorit la 25 aprilie în fiecare an – „Cuviosul Vasile de la Poiana Mărului”. Mănăstirea este destul de izolată, drumurile nu sunt în stare foarte bună. Nu dispune de posibilități pentru cazarea turiștilor.

Mănăstirea RĂTEȘTI, sat Cojanu, comuna Berca. Biserica cu hramul „Sf. Treime” a fost construită în anul 1634 din lemn și refăcută în piatră de episcopul Chesarie al Buzăului în 1844. Tot atunci a fost ridicat și turnul de la intrare devenit monument. Complexul de locuințe și stăreția datează de la sfârșitul secolului al XIXlea. Mănăstirea are o foarte bogată colecție de icoane și obiecte bisericești reunite într-o sală de muzeu, pusă la dispoziția publicului. Nu dispune de posibilități pentru cazarea turiștilor.

MĂNĂSTIREA GĂVANUL, sat Cireșu, comuna Mânzălești. Biserica are hramurile „Sf. Nicolae‖ si „ Adormirea Maicii Domnului. A fost ctitorită în prima jumătate a sec. XVII sau 1707 și a ars în 1821. A fost refăcută în 1828. Pictura interioară, făcută prin stăruința starețului Arsenie datează din 1855. Actualmente este mănăstire de călugărițe.

Situată la aproximativ 14 km de centrul comunei Mânzălești; nu dispune de drumuri de acces corespunzătoare și nici de locuri de cazare.

VIII. Săsenii Noi, comuna Vernești.

VIII. 1. Biserica Sf. Ioan.

VIII. 2. Zid de incintă

.

VIII. 3. Biserica veche.

VIII. 4. Cetățuia Cârlomănești.

IX. Haleș, comuna Tisău.

IX. 1. Cetatea Bradu și biserica „Sf. Dumitru.

Cetatea Bradu a fost ridicată de familiile boierilor Câdești și Pătârlăgeni în prima jumătate a secolului al XVII-lea. Complexul este format din zidul de incintă al cetății, Casa domnească, construită la sfârșitul secolului al XVII-lea – începutul secolului al XVIII-lea, ruinele chiliilor și spațiilor de locuit sau de servicii, construite în anfiladă de-a lungul zidurilor de incintă de pe laturile de nord, est și sud, turnurile de colț și biserica „Sf. Dumitru”, construită la 1634, pictată între 1640 – 1641, restaurată prima dată la 1844 și între 1986 – 1998, când a fost

restaurat și consolidat și zidul de pe latura de nord și jumătate din zidul de pe latura de est; din păcate restaurarea bisericii s-a făcut după un alt proiect decât cel avizat de Comisia Monumentelor Istorice în 1986, actualul proiect producând denaturarea considerabilă

monumentul față de forma inițială. Cetatea Bradu este o cetate de vale, amplasată pe malul stâng al pârâului Nișcov. A fost vizitată de domnitorul Constantin Brâncoveanu, care s-a ascuns aici în 1703, 1708, 1711, când era căutat de turci. Din porunca lui s-a construit Casa domnească, pe latura de vest a incintei fortificate. În 1821 cetatea a fost folosită ca refugiu de boierii din zonă, atacată de eteriști, cărora le-a făcut față, fără a putea fi cucerită. Ultimele porți ale cetății, care datează dinainte de 1821 și păstrau în plăcile blindajului de metal proiectile de plumb trase de eteriști, au fost aduse în Muzeul Județean Buzău, în anul 1978, unde sunt expuse spre deliciul

vizitatorilor.

IX. 2. Tabăra de sculptură în aer liber Măgura / Ciolanu.

Inițiată de un grup de intelectuali cu funcții în conducerea județului, între care Ion Sârbu, Gheorghe Coman, Lazăr Băciucu, Victor Andreica ș. a., pentru marcarea în anul 1976 a 1600 de ani de atestare documentară a zonei Buzălui, Tabăra de la Măgura, cum este cunoscută în lumea întreagă, este amplasată în cinci poiene din vecinătatea Mânăstirii Ciolanu. Tabăra a avut 16 ediții, începând cu anul 1970 până în 1985, la fiecare ediție participând câte 16 sculptori, cei mai mulți fiind tineri talentați în curs de afirmare. Coordonatorul tuturor edițiilor a fost sculptorul ploieștean Gheorghe Coman, unul dintre inițiatori. Piatra era scoasă din cariera aflată pe versantul nordic al Dealului Ciolanu, pe teritoriul comunei Măgura. Criteriul conceptual era deplina libertate de alegere a temei de fiecare participant. Astfel au luat naștere 256 de lucrări care formează astăzi ansamblul Taberei Măgura.

X. Comuna Măgura.

X. 1. Fântâna lui Mihai Viteazul, Ciuta.

Ridicată în anul 1975, când s-au sărbătorit 375 de ani de la trecerea lui Mihai Viteazul pe Valea Buzăului spre Ardeal, Fântâna marchează locul unde domnitorul și oastea sa au poposit o noapte, în octombrie 1599. Amplasat într-un punct cu largă perspectivă asupra Văii Buzăului, monumentul este realizat de sculptorul Gheorghe Coman, unul dintre inițiatorii Taberei de sculptură în aer liber de la Măgura / Ciolanu, din piatră de Măgura.

X. 2. Biserica „Intrarea maicii Domnului în Biserică” și „Sf. Pantelimon” Ciuta.

Construită la 1762 de boierii locali Silvestru Iamandi și fratele său, biserica, în formă de

navă, se află la intrarea în satul Ciuta, la sud de D N 10 Buzău – Brașov, fiind ușor

accesibilă.

XI. Comuna Cislău.

XI. 1. Herghelia Cislău.

La intrarea în comuna Cislău, la sud de D N 10 Buzău – Brașov, se află Herghelia

Cislău, înființată în 1891, pentru creșterea cailor de rasă pur-sânge englez. Exemplare deosebit de dotate crescute aici au câștigat trofee la importante concursuri hipice organizate în țară până imediat după Al Doilea Război Mondial și în străinătate de la înființarea hergheliei până recent. Din păcate, în ultimii ani, lipsa de grijă pentru animale și lipsa de profesionalism a actualului administrator au făcut ca animalele de rasă crescute aici să nu mai fie prezente la nici un fel de concursuri. Intenția Primăriei și a edilului local de a crea un complex hipodrom – terenuri de

concursuri hipice va scoate din anonimatul actual herghelia și va crea un centru de mare interes turistic în zonă.

XI. 3. Statuia Soldatului Neacșu.

În centrul satului Cislău, într-un mic părculeț, se oferă privirii trecătorului un monument în bronz amplasat pe un soclu din piatră de râu: un soldat cu tricolorul în mâna dreaptă în plin avânt spre victorie. Opera sculptorului Fr. Storck, monumentul, inaugurat la 24 iulie 1911, este închinat eroilor și ostașilor buzoieni participanți la Războiul de Independență din 1877 – 1878.

XII. Valea Băscei Chiojdului.

XIII. Comuna Colți.

XIII. 1. Biserica „Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul”, Aluniș.

Săpată în stâncă, în formă de navă, după legendă de doi ciobani, la 1274 sau 1277, biserica „Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul” este cea mai bine păstrată biserică rupestră din zona Colți – Aluniș – Nucu – Bozioru. În vecinătatea ei se află alte patru chilii și adăposturi săpate în stâncă. Pe creasta stâncii în care este săpată biserica este amenajat un loc de odihnă, meditație și observație, aici fiind cioplit în piatră un jilț. În jurul bisericii și în jurul jilțului amintit sunt săpate numeroase cruci, din diferite perioade de existență a schitului, și mai multe inscripții.

XIII. 2. Colecția de chihlimbar.

În centrul satului Colți, într-o clădire din bârne, construită prin grija fostului primar Iordan, este amenajată singura colecție muzeală de chihlimbar din România. Sunt prezentate obiecte din chihlimbar lucrate de meșteri locali, numeroase pepite din „piatra soarelui‖, cum mai este numită această piatră semiprețioasă, unelte folosite la prelucrarea chihlimbarului, alte pietre semiprețioase, documente, obiecte și înscrisuri care probează vechimea locuirii pe aceste meleaguri, costume populare, obiecte de etnografie etc.

XIV. Comuna Siriu.

XIV. 1. Cimitirul eroilor căzuți în Primul Război Mondial.

Ridicat prin colectă publică între anii 1933 – 1936, Cimitirul eroilor căzuți în munții Siriului în luptele din Primul Război Mondial, a fost amenajat inițial sub Vârful Șoimul, pe un teren donat de profesorul Pamfil Georgian, originar din Gura Teghii. Cum după 1975, când

a început construcția barajului de la Siriu, cimitirul ar fi intrat sub luciul apei lacului de acumulare, din inițiativa sociologului Gh. Petcu și cu colaborarea arhitectului Aurel Mihnea,

sprijiniți de unități economice din județ, cimitirul a fost mutat și amenajat pe noul traseu al D

N 10 Buzău – Brașov, în apropierea viaductului Giurca Mare, unde poate fi văzut de călătorii

ce umblă spre sau de la Brașov.

XV. Comuna Pârscov.

XV. 1. Casa memorială Vasile Voiculescu.

Refăcută între anii 1973 – 1987, prin contribuția unor mari unități economice care făceau

fala județului, acțiune finalizată sub coordonarea sociologului Gh. Petcu, Casa memorială „Vasile Voiculescu‖ a fost inaugurată în octombrie 1987. Funcționează ca secție a Muzeului Județean Buzău. Aici sunt conservate și expuse obiecte, manuscrise, litografii, alte documente care au aparținut marelui scriitor buzoian. În fiecare toamnă, instituțiile de cultură – Biblioteca Județeană „V. Voiculesc‖, Direcția de cultură și Muzeul Județean organizează „Zilele Vasile Voiculescu‖ și concursul de creație literară „Vasile Voiculescu‖, premiile și distincțiile laureaților fiind decernate în cadrul Casei memoriale din Pârscov.

XV. 2. Turnul „teutonilor”.

La circa 100 m est de biserica din satul Pârscov se află ruinele unui turn patrulater construit din piatră și atribuit, după legendele locului, Cavalerilor teutoni, care fuseseră

aduși și instalați în Țara Bârsei de regele maghiar Bela al IV-lea, după invazia tătarilor din

1241. Cercetările arheologice sumare întreprinse în perimetrul ruinelor nu au confirmat legenda.

XVI. Comuna Bozioru.

XVI. 1. Complexul de așezări rupestre din zona Nucu – Bozioru.

În zona satului Nucu de pe teritoriul comunei Bozioru se află un complex de bisericuțe și

locuințe rupestre / săpate în stâncă, începând din secolul VI î. Chr. până în secolele XVII – XVIII. Folosind un ghid local, schiturile pot fi vizitate, prezentând un mare interes cultural și

turistic.

XVII. Comuna Berca.

XVII. 1. Cetatea – mănăstire Berca.

Ridicată de Mihalcea banul Pătârlăgenu la 1694, biserica „Sfinții Mihail și Gavril” din incinta cetății Berca, este a doilea monument pictat în județul Buzău de Pârvu Mutu zugravul, omul de casă al lui Constantin Brâncoveanu și al Cantacuzinilor. Zidul de incintă al cetății, ruinele turnului porții de intrare și ale unor construcții de pe latura de sud-vest ar putea fi

restaurate, devenind un centru de interes turistic al zonei.

XVII. 2. Vulcanii noroioși.

La câțiva kilometri nord de satul Berca, pe Dealul Pâcle, se află, în două arii, vulcanii

noroioși de la Pâclele Mari de la Berca și Pâclele Mici de la Scorțoasa. Accesibili astăzi pe un drum modernizat, Vulcanii Noroioși sunt unul din cele mai interesante monumente ale naturii din județul Buzău.și nici în Europa. Rezultat al emanației de gaze de sondă degajate de zăcământul petrolier existent în subsolul zonei, care în drumul lor spre suprafață, trec prin straturile de apă de unde antrenează umiditate pe care o poartă apoi prin straturile de argila de la suprafață solului,

vulcanii noroioși, numiți și zalțe, pâcle sau fierbători, crează un peisaj cvasi-lunar, fiind un fenomen natural ce prezintă mare atracție pentru turiști. Pe harta militară austriacă, cunoscută ca harta Specht, din 1791 – 1792 sunt marcate patru arii cu pâcle sau vulcani noroioși, două dintre acestea dispărând între timp. Din zăcământul de la Berca provin și resturi osteologice de mamut, unele recuperate, în 1924, de cercetătorul Grigore Cobălcescu și păstrate în Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București.

XVIII. Cândești, comuna Vernești.

XVIII. 1. Biserica veche.

Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, construită de familiile boierilor locali Mihălcescu și Cândescu, la 1650 – 1651, a fost reparată în 1759 și 1829, și restaurată între 1987 – 2003.

XVIII. 2. Conacul Cândescu.

Construit la sfârșitul secolului XVII, conacul a fost reședința familiei Cândescu de-a lungul mai multor generații. Ultimul descendent a fost Gogu Iliescu, prieten cu Nicolae Grigorescu, pe care l-a găzduit în multe rânduri la conacul său și de la care a învățat să picteze.

XIX. Buzău.

XIX. 1. Episcopia Buzăului.

Înființată de domnitorul Radu cel Mare în jurul anului 1500 / 1504, Episcopia Buzăului, a

doua episcopie a Țării Românești, a fost un important centru de cult și de administrare bisericească în zona Buzău – Vrancea – Brăila. Între prelații care au ocupat scaunul de episcop de Buzău s-au aflat personalități remarcabile ale culturii și vieții spirituale românești, precum Mitrofan (1691 – 1702), Damaschin (1702 – 1708), Chesarie (1832 – 1846), Filotei (1852 – 1857), Dionisie Romano (1859 – 1864 locțiitor de episcop, 1865 – 1873 episcop titular), dr. Angelescu (1955 – 1980), dr. Antonie Plămădeală (1980 – 1982).

XIX. 2. Biserica „Nașterea Maicii Domnului” Neguțători.

Construită de negustorul Badea Obredi la 1649, a fost una din cele mai bogate biserici din oraș. Ruinată în timp, este refăcută de medelnicerul Nicolae Caloian, Dimitrie Sărățeanu, Atanasie Poenaru și alți negustori buzoieni, la 1850. Actuala pictură datează din 1915 și a fost executată de pictorul D. Nicoleanu.

XIX. 3. Palatul Comunal.

Construit între 1899 – 1903, după planurile arhitectilor AL. Sărulesti și Kafșinschi, Palatul comunal a fost reședința primăriei orașului. Bombardat în august 1944 de Armata Sovietică în timpul asaltului pentru ocuparea orașului, a ars acoperișul și a fost distrus turnul ceasului. Palatul a fost reparat în 1945 – 1946, restaurat în anii 1975 – 1976, când a fost amenajată expoziția de bază a Muzeului Județean Buzău, găzduit acolo din noiembrie 1974 până în martie 1977, și din nou restaurat între 1994 – 2005. Din martie 1977 până în decembrie 1989 în clădire a funcționat Comitetul Județean al PCR, iar din ianuarie 1990 a redevenit sediul Primăriei.

XIX. 4. Clădirea Muzeului Județean Buzău.

Construită între 1928 – 1937, clădirea din b-dul N. Bălcescu nr. 50 a funcționat ca sediu al Școlii Normale de fete, până în 1949, după reforma învățământului din acel an găzduind Casa de copii școlari „Olga Bancic‖, diverse școli medii și licee, până în decembrie 1976, când devine sediul Muzeului Județean Buzău, evacuat din Palatul Comunal. Ulterior, aici au fost găzduite și Casa Municipală de Cultură, Școala Populară de Artă și Teatrul „George Ciprian”.

XIX. 5. Complexul Marghiloman.

Fosta reședință a familiei Marghiloman, Complexul Marghiloman, situat în sud-estul municipiului Buzău, se constituie din Vila Albatros, construită de Alexandru Marghiloman în

anul 1896, vechea reședință, datând de la mijlocul secolului al XIX-lea, grajdurile sistematice, parcul dendrologic, eleșteul, atelierul și garajul auto, uzina electrică și împrejmuirea / zidul lui Marghiloman. Complexul Marghiloman este unul din cele mai interesante obiective din municipiu. Amenajarea aici a unui Muzeu al Calului și Călărețului, a unei secții memoriale dedicată marelui om politic, refacerea loturilor de cai de concurs, de dresaj și de agrement, transformarea complexului într-un Centru Național Cultural – Social – Economic, de Afaceri și de Agrement „Alexandru Marghiloman‖ ar putea deveni un punct de maximă atracție cultural-turistică pentru municipiul Buzău.

XX. Valea Slănicului.

XXI. Râmnicu Sărat.

XXI. 1. Complexul brâncovenesc.

Situat în strada Primăverii nr. 4, complexul brâncovenesc, format din zidul de incintă,

turnuri, stăreție, Casa domnească și biserica „Adormirea Maicii Domnului” a fost edificat de domnitorul Constantin Brâncoveanu împreună cu unchiul său, Mihail Cantacuzino spătarul,

între 1690 – 1696. Biserica a fost reparată în anii 1784 – 1793, 1871 – 1872, 1898, zugrăvită în 1814, și restaurată între 1995 – 2010. Casa Domnească din cadrul complexului a fost restaurată între 1986 – 2008. Din inițiativa Consiliului local și a Primăriei, restaurarea va continua cu fosta stăreție, zidul de incintă, turnurile și celelalte spații. Astfel, complexul brâncovenesc din Râmnicu Sărat va deveni un foarte atractiv centru cultural și turistic din județul Buzău.

XXI. 2. Biserica Sfinții Voievozi – Câța.

Biserică de familie a boierilor Neculești, biserica „Sf. Voievozi‖ a fost construită în anul 1765 de slugerul Iordache Neculescu, arsă în 1821 de eteriști, reparată de vornicul Constantin Neculescu după aceste evenimente, a mai fost reparat în anii 1891 și 1921. În Râmnicu Sărat există și alte importante monumente istorice și de artă valoroase.

XXII Valea Râmnicului.

XXII. 1. Biserica "Sfântul Nicolae” și „Adormirea Maicii Domnului" – Draghești,

comuna Topliceni.

Biserica cu hramul "Sfântul Nicolae” și „Adormirea Maicii Domnului" – Draghești, comuna Topliceni, monument istoric, a fost ridicată, conform pisaniei, în anul 1747, de jupâneasa Maria Dedulescu, soția fostului mare vistiernic Negoiță Dedulescu, din neamul boierilor Dedulești, care stăpâneau zona Topliceni – Dedulești încă din secolul XVI. În prezent se restaurează cu fonduri administrate de ONMI.

XXIII. Balta Albă

Stațiune balneo-climaterică apreciată pentru nămolul sapropelic ce se găsește pe fundul

lacului cu același nume. Balta Albă este cunoscută de la mijlocul secolului XIX. În 1846 Vasile Alecsandri poposește aici pentru prima dată, revine în 1847 însoțit de prieteni și cunoscuți, printre care Dimitrie Bolintineanu, Cezar Boliac, Al. Vlahuță, Costache Negri, Theodor Aman, C. Negruzzi; în același an publică un articol elogios în L’Illustration – Paris, însoțit de reproduceri după desenele lui Th. Aman. În același an, 1847, la Balta Albă a poposit și colonelul Odobescu, însoțit de fiul său, viitorul savant Alexandru Odobescu, care, deși în vârstă de numai 13 ani, a păstrat o amintire deosebită locului, acordându-i pagini memorabile în a sa Pseudokineghetikos / Fals tratat de vânătoare (1874).

Necesități de dezvoltare, activități

– Evaluarea situației clădirilor religioase, a monumentelor, a bisericilor, și a condițiilor de infrastructură rutieră;

– Recondiționarea internă și externă a clădirilor și monumentelor și asigurarea continuă a întreținerii acestora;

– Activități marketing pentru promovarea turismului cultural și ecumenic al județului ( broșuri, pliante, flayere, participarea la târguri de turism locale, naționale și internaționale, seminarii, schimburi de experiență cu consiliile județene din țară , etc);

– Crearea de circuite turistice ce îmbină turismul ecumenic cu cel religios.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Baza tehnico materială-turistică – nu pune în valoare foarte bine resursele turistice naturale și antropice, fiind insuficientă și nu de foarte bună calitate. S-a început puțin să se modernizeze (ștrandul cu apă sărată Merei, baza de tratament Sărata Monteoru, etc.) sau să înființeze altele noi (pensiuni, magazine, centre comerciale etc.), dar într-un ritm foarte încet.

Infrastuctura generală și turistică este de bună calitate în ceea ce privește drumurile naționale, medie cele județene și mai proaste cele comunale. Cu alte cuvinte, calitatea scade proporțional cu importanța tipului de drum. Teritoriul județean este situat pe o axă majoră de dezvoltare de importanță europeană – axul rutier și feroviar Suceava-Bacău-Buzău-București, și două axe regionale – Galați-Brăila-Făurei-Buzău-Urziceni și Buzău-Cislău-Nehoiu-Întorsura Buzăului-Brașov.

Forța de muncă angajată în turism – este foarte puțină și fără pregătire de specialitate.

Bunurile industriale și alimentare comercializate turiștilor – nu sunt neapărat reprezentative pentru acest sector, și anume sunt restaurante, fast food-uri etc. cu destinație principală pentru localnici. Puține sunt locurile în care consumatorul țintă este turistul: restaurantele ce aparțin hotelurilor, mici magazine de suveniruri etc.

În urma analizei potențialului turistic al județului Buzău a reieșit că așezarea dispune de o gamă foarte mare și variată de obiective turistice, dar care din păcate nu sunt puse în valoare, deși ar putea ajuta județul și locuitorii.

Pentru dezvoltarea spațiului turistic al județului Buzău propun menținerea actuală de separare a județului Buzău în două parți limitate de DN1 Ploiești – Buzău – Râmnicu-Sărat: partea de nord – turistică cu centrul zonal în stațiunea Sărata Monteoru și partea de sud – agricolă cu centrul zonal în municipiul Buzău. Alegerea este argumentată atât de așezarea în jumătatea de nord a județului, unde, am văzut în capitolele anterioare, se află cele mai multe obiective turistice, cât și datorită accesului foarte rapid de la Ploiești-Buzău (DN1) și anume la 8 km. Este trecerea de la câmpie spre munte. Aici s-ar concentra tot ceea ce înseamnă informație turistică, agrement etc., dar mai ales s-ar ridica nivelul de cazare și de dotare. De aici ar porni trasee turistice pe toată zona de nord, cu posibilități de cazare pe parcurs în pensiuni și sate agroturistice.

Stațiunea Sărata Monteoru este momentan într-un declin, iar clasarea ei ca centrul turistic zonal ar aduce venituri pentru redarea în circuitul turistic, mai ales în cel balnear.

Cât despre dezvoltarea spațiului rural, poate avea la bază ca un obiectiv strategic, crearea unor condiții proprii pentru dezvoltarea activităților de turism în zonă, și anume:

sprjin din partea autorităților în acțiunea de dezvoltare a rețelei de pensiuni turistice și agroturistice;

atragerea de fonduri pentru revitalizarea infastructurii;

protecția zonelor naturale și construite;

stimularea de activităților conexe turismului (artizanat, comerț, prestări servicii, manifestări culturale tradiționale etc.);

pregătirea și asigurarea personalului pentru activitatea turistică.

Prin îmbinarea activităților agricole și de turism în cadrul satelor turistice se poate obține pe de o parte:

consolidarea puterii economice a satelor;

îmbunătățirea calității vieții;

crearea de noi locuri de muncă;

menținerea și îmbogățirea patrimoniului etno-folcloric;

reținerea forței de muncă tinere din mediul rural;

realizarea de venituri suplimentare;

iar pe de altă parte:

punerea în valoare a resurselor turistice prin efort financiar relativ redus din partea statului;

asigurarea în mai mare masură a cerințelor de turism-recreere pentru populația centrelor urbane;

servicii turistice (cazare-masă) pentru turiști cu venituri moderate.

În această lucrare am putut observa că deși județul Buzău dispune de numeroase resurse naturale și antropice, ca de altfel întregul teritoriu al frumoasei noastre țări, acestea nu sunt valorificate și promovate, în zilele noastre am observat că mass-media românească în loc să ajute la promovarea turismului românesc, acestea se preocupă cu promovarea turismului vecinilor noștrii bulgari și a altor zone.

Sunt de părere că pe viitor turismul românesc va fi pus în valoare de românii care sunt cu adevărat interesați de prosperitatea țării noastre.

BIBLIOGRAFIE

1. Baron Petre, Minciu Rodica, Neacșu Nicolae :Economia turismului, Editura C.I.E. ESTETICO, București 1991

2. Băltărețu Andreea :Turismul internațional-de la teorie la practică, Editura Sylvi, București 2004

3. Bran Florin, Dinu Marian, Șiman Tamara: Turismul rural. Mediul European, Editura Economică

4. Bucur I., Economie Politică, Editura Universității din Ploiești, Ploiești, 2005

5. Consiliul Județean Buzău

6. Direcția județeană de Statistică Buzău

7. Horșia Olga: Zona Etnografică Buzău, Editura Sport-Turism, București 1981

8. Ionescu Ion: Turismul. Fenomen socio-economic și cultural, Editura Oscar Print

9. Istrate Ion, Baron Florina, Roșu Anca Gabriela: Economia turismului și mediul înconjurător, Editura Economică 1996

10. Minciu Rodica, Gabriela Țigu, Economia Turismului, ASE, București, 1997

11. Neacșu Nicolae, Cernescu Andreea: Economia Turismului

12. Neagu Vasile, Busuioc Marian, Managementul calității serviciilor turistice, Editura Pro Universitaria, București, 2007

13. Nedelcu A., note de curs – Geografie Turistică, 2008

14. Oscar Snak, Petre Baron, Nicolae Neacșu: Economia Turismului, Editura Expert, București 2003

15. Posea Gr., Ieleniez M.: Județele Patriei. Județul Buzău, Editura Academiei Republicii Socialiste Rmânia, București 1971

16. Stănescu Denisa Mihaela: Strategii de dezvoltare în turism, Editura Premier, Ploiești 2006

17. Viuleț, C., Economia Turismului, note de curs, 2008

18. www. apmbz. ro

19. www. buzăulive.ro

20. www. carpați.org

21. www. clubromânia.ro

22. www. itinerar.ro

23. www. Iubire-divină.home.ro

24. www.INS.ro

25. www. jurnalul.ro

26. www. pelerinaje.ro

27. www. travel guide-românia.ro

28.www.travel world.ro

Capitolul 1. Considerații generale asupra activității de promovare în turism

Conceptul de promovare. Importanța și necesitatea acestei activități.

Activitatea de marketing cuprinde o sumedenie de activități rareori percepute ca aparținând unui trunchi comun: vânzări, publicitate, stabilirea prețurilor etc.. De aceea, este necesară o definiție care să dea seama de complexitatea ei; după American Marketing Association, marketing este „procesul de planificare și realizare, prețuire, promoțiune și difuzare de produse, servicii și idei care să determine schimburi în măsură să satisfacă scopuri individuale și organizaționale”.

Activitatea promoțională apare ca fiind unul din instrumentele cele mai importante și totodată mai derutante ale gândirii de marketing.

Creșterea gradului de complexitate a pieței, dinamismul spectaculos al mediului în care acționează firmele , au făcut necesară o tot mai temeinică aprofundare a variatelor mijloace și tehnici menite să asigure atingerea unor obiective strategice promoționale.

Creșterea gradului de complexitate a pieței, dinamismul spectaculos al mediului în care acționează firmele, au făcut necesară o tot mai temeinică aprofundare a variatelor mijloace și tehnici menite să asigure atingerea unor obiective strategice promoționale.

FIGURA NR. 1: Componentele procesului comunicării

Sursa: Philip Kotler, Gary Armstrong, John Saunders, Veronica Wong, Principiile marketingului, Editura Teora, București, 1998, pag.816.

Componentele procesului comunicării sunt următoarele:

Mijlocul de transmitere – canalele de comunicare prin care mesajul ajunge de la emițător la receptor.

Decodificarea – operaționea prin care receptorul atribuie un înțeles simbolurilor codificate de emițător.

Receptorul – reacțiile pe care le are receptorul după expunerea lui la mesaj.

Reacția inversă (feed back) – acea parte a răspunsului dat de receptor emițătorului.

Zgomotul – interferență sau distorsiune neplanificată survenită în timpul comunicării, care face ca receptorul să primească un mesaj diferit de cel transmis de emițător.

Necesitatea aplicării în practică a promovării derivă și din existența unor factori cunoscuți care acționează asupra câmpului de activitate aferent produsului turistic ce trebuie comercializat. Dintre acestea, amintim:

Creșterea dimensiunii pieței turistice și mărirea limitelor ei geogarfice;

Activitățile promoționale întreprinse de concurență;

Corelarea volumului cererii turistice cu oferta turistică;

Sezonalitatea ofertei turistice;

Corelarea în structură a ofertei cu cererea;

Mobilitatea motivațiilor și cerințelor turiștilor;

Ritmul rapid de înoire a produselor turistice și de apariție a noi produse turistice;

Specificitatea ariei turistice;

Modernizarea proceselor de distribuție a produselor turistice.

Rolul promovării în politica de marketing

Ce este un produs? Nu pare greu de definit. Și totuși… Iată o definiție elaborată, deasupra obișnuitelor, deci previzibilelor, definiții „de bun simț” și care sugerează că un obiect considerat de mulți banal are o mulțime de aspecte, multe ascunse: produsul este „un ansamblu de valori care corespund unor nevoi funcționale, sociale, psihice, economice și de altă natură ale cumpărătorului”.

Promovarea produsului turistic este un instrument de marketing de mare eficacitate și, în același timp, indispensabil în politica de vânzare. În actuala conjunctură, caracterizată printr-o dinamică accentuată a pieței și prin existența unei varietăți de produse și servicii, menite să satisfacă consumatorii foarte exigenți, activitatea de promovare este mijlocul cel mai bun de stimulare a vânzărilor.

În condițiile pieței turistice, promovarea presupune folosirea tuturor mijloacelor de simulare, impulsionare, creștere a vânzărilor de bunuri și servicii, produse de întreprinderile turistice. Rezultatele acțiunilor de promovare se concretizează în sporirea vânzărilor, iar reacția favorabilă a publicului este aceea care confirmă aprecierea sistemului de promovare respectiv. Un sistem de promovare este bun atunci când dă rezultate și nu înșală încrederea publicului, beneficiarul produsului respectiv. În cazul pieței agroturistice, un rol important revine segmentelor de piață restrânse, considerate nișe de piață, care includ, de regulă, condumatorii de produs agroturistic cu preferințe speciale, dispuși să plătească un preț mai mare pentru acel produs care le va satisface cel mai bine cerințele.

Cel care face obiectul acestei piețe este satul turistic românesc. Satul românesc – în general, și cel cu vocație turistică în special, reprezintă un produs turistic inedit atât pentru piața națională cât și pentru cea modială. Pe de altă parte satul turistic românesc poate contribui la descoperirea țării noastre – ca posibilă destinație turistică, creând interesul față de România ca loc ce oferă o largă gamă de experiențe, de vacanțe de calitate și chiar oportunități de afaceri.

Rețeaua turismului rural reprezintă cea mai bună organizere în cadrul statelor Comunității Europene. Aceasta datorită: condițiilor de organizare create, a organismelor neguvernamentale naționale și internaționale existente, sprijinul primit din partea statelor (credite pe temen lung, cu dobânda de 3-4 % – Franța, Germania, Austria – scutire de impozit pe activitatea turistică desfășurată, sprijin logistic, formare de cadre și îndrumare, ș.a.), a C.E.E. prin intermediul programelor PHARE, experienței câștigate și dorinței de perfecțoinare manifestate permanent.

Politica de promovare trebuie să aibă la bază un studiu de piață al mediului ambiant în care trăiesc cumpărătorii potențiali, al mijloacelor ce urmează să fie folosite și al perioadelor în care se va desfășura acțiunea de promovare, iar programul de promovare are în vedere două obiective principale: prezentarea într-un mediu cât mai atrăgător a avantajelor produsului respectiv și crearea unei bune reputații pentru acest produs.

Promovarea produsului turistic are anumite particularități, generate de faptul că aici avem de-a face, în principal cu servicii care se oferă, în cele mai frecvente cazuri independent de alte mărfuri.

De fapt, se vinde confortul vacanței care în majoritatea cazurilor, se realizează o dată pe an și sunt foarte greu de compensat nemulțumirile care pot să apară în rândul turiștilor. De acest fapt depinde într-o măsură foarte mare menținerea, dar mai ales creșterea circulației turistice. Această creștere poate fi susținută și de investițiile în infrastructura turistică, investiții ce se realizează din ce în ce mai greu. În prezent, ritmurile pentru dezvoltarea infrastructurii turistice manifestă semne de încetinire și acest trend se va menține și în anii viitori. Organizația Mondială a Turismului, în prognozele elaborate pentru primul deceniu al mileniului trei, estimează ritmuri de creștere a circulației turistice internaționale de 3,8 – 4%, dar aceste informații nu-i încurajează în suficientă măsură pe investitori să se orienteze spre noi amenajări de infrastructură. Totuși agroturismul poate fi cheia prin care investițiile să fie atrase în turism datorită amplorii pe care a început să o dețină. Societatea contemporană, sub toate aspectele sale (economice, politice, culturale, pentru a numi doar câteva), este marcată seminificativ de transformările provocate de fenomenul globalizării – o realitate care nu mai poate fi ignorată sub nici o formă. Pentru a face față ritmului alert impus de schimbările globale, a ajunge cât mai sus pe scala competitivității și a atinge un grad cât mai mare de dezvoltare, orice societate, idiferent de forma de organizare, trebuie să țină cont de „regulile jocului” global – reguli care, de multe ori sunt stabilite „din mers”.

Organizarea politicii de promovare trebuie să aibă în vedere, prin urmare, caracteristicile specifice pe care le prezintă serviciile, în raport cu produsele oferite pe piața mărfurilor.

Mijloacele de promovare utilizate în cazul pieței turistice sunt în general, comune cu cele întâlnite pe piața de mărfuri, cel mai des folosite fiind tehnicile de promovare personală, publicitatea și alte mijloace indirecte.

Alegerea tehnicilor de promovare și aplicarea lor în practică depind de potențialul traficului spre care se orientează cel mai mult activitatea și de ciclul de viață al produsului turistic. Rolul acțiunilor de marketing este de a influența, și pe cât posibil, de a prelungii durata de viață a produsului turistic. Măsurile de promovare trebuie dozate rațional, pentru asigurarea suficienței economice sau, altfel spus, sporirea volumului încasărilor rezultat ca urmare a acțiunilor de promovare trebuie să fie mai rapidă decât sporirea cheltuielilor ocazionate de aceste acțiuni.

Organizarea activității turistice, în concepția de marketing, implică elaborarea unor decizii care să orienteze și să fundamenteze științific fenomenele ce au loc în cadrul pieței turistice. În acest scop, se folosesc tehnici comune celor întâlnite în cazul deciziilor pe piața mărfurilor ca, de exemplu, tehnici de alegere, tehnici matematice, tehnici informatice sau modele de decizie. Se găsesc și în cazul pieței turistice cele trei categorii de decizie cunoscute, respectiv de politică, strategică și tactică.

Prin decizia de politică turistică se urmărește stabilirea, pe termen lung, a obiectivelor unei întreprinderi sau organizații turistice, prin confruntarea într-o analiză multiplă a tuturor factorilor care intervin în decizie.

Decizia strategică în activitatea turistică au ca obiect folosirea mijloacelor de orice natură pe care conducerea le are la dispoziție, în vederea realizării obiectivelor stabilite prin deciziile de politică turistică.

Decizia tactică turistică exprimă partea executivă a strategiei sau, altfel spus, are în vedere acțiunile de marketing angajate la nivelul operațional.

Rolul promovării în politica de marketing este esențial în alegerea mijloacelor de acțiune ce urmăresc nevoile și problemele specifice țării sau regiunii pentru care se face publicitate și să aibă în vedere scopul pentru care se face (în favoarea unei anumite destinații, unor mijloace de transport etc.). Atunci când promvarea vizează o anumită destinație, alegerea mijloacelor de acțiune trebuie să aibă în vedere câteva condiții esențiale.

În primul rând, trebuie ținut seama de faptul că este necesar ca promovarea să modifice favorabil imaginea despre destinația respectivă și să urmărească ceva ce este unic în genul său la această destinație, deoarece turistul nu parcurge sute sau mii de kilometrii ca să vadă ceea ce poate vedea și în apropierea reședinței sale.

În al doilea rând trebuie urmărit ca imaginea creată prin promovare să nu fie uitată niciodată, aceasta cu atât mai mult cu cât de obicei între momentul lecturii mesajului promoțional și cumpărarea produsului turistic (vacanță, excursie etc.) se scurge o anumită perioadă de timp.

În al treilea rând, este necesar ca mesajul promoțional să fie adresat, în principal, celor care nu au vizitat încă țara sau zona respectivă, atrăgând atenția asupra unor lucruri cunoscute sau reamintind lucruri cunoscute și pe care doresc să le vadă.

În al patrulea rând, promovarea trebuie să pună accentul pe diversitate, pe posibilitățile variate care stau la îndemâna turiștilor pentru petrecerea vacanțelor la destinațiile alese.

În al cincilea rând, promovarea trebuie să caute degajarea senzaționalului în ceea ce privește țara sau zona respectivă, adică să evidențieze ceea ce este propriu, să suscite dorința de a vizita o țară sau alta, o zonă sau alta.

În al șaselea rând, trebuie avute în vedere tehnicile promoționale, utilizarea acelora care sunt eficace, autentice și atrăgătoare.

Promovarea turistică trebuie să convertească în acțiuni visurile oamenilor de a veda lucruri noi, să transforme energia latentă în energie cinetică.

Orientarea politicii de promovare în conformitate cu aceste cerințe contribuie la sporirea eficienței acțiunilor promoționale, prin atragerea unui număr mare de turiști, prelungirea duratei medii a sejurului și a încasărilor.

Politica de promovare turistică, intensitatea și dimensiunile acțiunilor promoționale trebuie diferențiate și în funcție de obiceiurile concrete care sunt urmărite- turism de destindere, cultural, balneo-medical etc.

Astfel, o promovare mai intensă se impune pentru turismul de destindere și agrement, datorită concurenței puternice și acțiunii hotărâtoare a factorilor de mediu psihologic. Mai puține probleme ridică promovarea pentru turismul cultural, deoarece se adresează unui public precondiționat. O orientare specifică apare în cazul promovării pentru turismul balneo-medical, când prin promovare se urmărește detalierea virtuțiilor curative ale resurselor, efectul asupre diverselor maladii, compoziția chimică a elementelor curative, toate acestea explicate științific și adunate ajută atât personalului medical cât și pacientului.

Politica promoțională trebuie orientată de o asemenea manieră încât să se asigure utilitatea ei economică și socială, contribuția efectivă la promovarea vânzării produsului turistic. Efectele promovării turistice nu sunt imediate, ele apar cu oarecare întârziere și, ca urmare, fondurile investite î-și dovedesc eficiența, sub forma încasărilor, de obicei după o durată de unul până la trei ani.

Mixul promoțional în activitatea turistică

Complexitatea celui de-al patrulea element al ansamblului de marketing, promoțiunea, a dus la relativa lui autonomizare. Promoțiunea, a treia direcție a activității de marketing, cuprinde modalitățile prin care consumatorii pot ajunge în posesia produselor de care au nevoie sau pe care și le doresc; este vorba, alături de publicitate (advertising), de marketingul direct (direct marketing), de promoțiunea vânzărilor (sales promotion), de relațiile publice (public relations) și de vânzările personale (personal selling). Ele trebuie combinate în așa fel încât să se creeze un mix promoțional coordonat sau să permită atingerea obiectivelor de marketing și publicitate propuse.

Publicitatea – este definită ca fiind „orice formă plătită de prezentare și, promovare impersonală a ideilor, bunurilor sau serviciilor prin mijloacele de informare în masă (ziare, reviste, programe de radio și televiziune) de către un sponsor bine precizat”.

FIGURA NR. 2: Principalele decizii pe care conducerea compartimentului de marketing trebuie să le ia atunci când elaborează un program de publicitate

Principalele mijloace de publicitate disponibile:

Ziarele. Progresele înregistrate în presa locală și internațională au fost enorme, numeroase ziare extinzând-și circulația la nivel global, adresându-se unui public specific. Tehnologia tipăririi prin satelit permite transmiterea unei reclame către tipografii prin intermediul sateliților.

Revistele. Există câteva reviste naționale și internaționale care publică reclame de interes pentru consumatori regionali, internaționali sau globali.

Revistele de specialitate și cele tehnice. Numai în Europa există peste 15000 titluri, numărul lor fiind într-o continuă creștere.

Cinematografie. Este un mijloc folosit mai ales pentru informarea tinerilor, în special a adolescenților. În țările în curs de dezvoltare, cinematograful rămâne un mijloc de comunicare important.

Televiziunea. Rețelele de televiziune prin satelit și prin cablu au cunoscut o extindere extraordinară, accelerând utilizarea acestui mijloc de informare pentru publicitatea internațională.

Publicitatea exterioară (afișe, panouri) și cea expusă pe mijloacele de transport. Acest gen de publicitate este utilizat ca alternativă în cazul în care nu se poate face reclamă la televiziune (de exemplu pentru țigări și băuturi alcoolice).

Comunicațiile interactive. Sistemele interactive, de genul videotextuli și al televiziunii cu plată sunt tot mai utilizate pe măsură ce televiziunea prin cablu continuă să se dezvolte.

Radioul. Utilizarea radioului ca mijloc de publicitate internațională trebuie să țină seama de gradul de disponibilitate al acestuia, majoritatea posturilor de radio comerciale având un caracter regional.

Publicitatea în locurile frecventate de consumatori. Această formă de publicitate a cunoscut o extidere la scară mondială, firmele apelând din ce în ce mai mult la ea pentru a se adresa consumatorilor vizați, indiferent de locul în care aceștia se află: la muncă, la sala de sport, la magazin, într-un aeroport sau avion. Programarea și difuzarea reclamelor se poate realiza la nivel internațional.

Târgurile și expozițiile comerciale. Participarea la aceste manifestări poate fi costisitoare, dar ele reprezintă un mijloc de comunicare eficent.

Sponsorizările. Sponsorizarea evenimentelor sportive sau artistice, cum ar fi Jocurile Olimpice sau Campionatul Mondial de Fotbal, oferă posibilitatea captării atenției unei mase mari de oameni. Însă, astfel de evenimente sunt rare iar eficiența sponsorizării este greu de apreciat.

Alte mijloace publicitare. Materialele destinate publicității la locul vânzării nu sunt ușor de realizat la scară internațională; ele n-ar trebuii să fie adaptate la condițiile locale, mai precis la limba, reglementările și rețeaua de distribuție locală.

Prin marketingul direct, o organizație economică solicită diverșilor clienți și parteneri o tranzacție. O astfel de firmă transmite destinatarilor informații prin scrisori, cd-rom-uri, casete video etc. Selectivitatea este mare, firma nu se adresează decât acelor clienți / parteneri care îi pot fi de folos, cu ajutorul cărora poate prospera (problema selectivității este una dintre cele mai importante în marketing; în publicitate, de pildă, unul dintre dezavantajele panourilor publicitare este că mare parte din persoanele la care ajung mesajele de pe ele nu sunt deloc interesate de mesajele respective: selectivitatea este deci foarte mică). În fine, firma poate măsura ușor eficacitatea acțiunilor de marketing direct: este destul să vadă numărul și importanța comenzilor, cererilor de informații suplimentare etc..

Promovarea vânzărilor cuprinde o mare varietate de instrumente promoționale destinate stimulării unui răspuns imediat sau puternic din partea pieței. În general, acțiunile de promovare a vânzărilor trebuie să fie orientate spre atrgerea preferințelor consumatorilor.

Instrumente de promovare a vânzărilor. Pentru atingerea obiectivelor stabilite, pot fi utilizate numeroase instrumente specifice. Specialistul va trebui să țină seama de tipul pieței, obiectivele activității de promovare a vânzărilor, concurența, costurile și eficiența utilizării fiecărui instrument. Principalele instrumente ale promovării orientate spre consumator sunt: mostrele, cupoanele, ofertele compensate, ofertele pachet, premiile cadourile, premiile de fidelitate, acțiunile de promovare la locul vânzării, concursurile, loteriile și jocurile.

În activitatea turistică promovarea vânzărilor poate fi: A – directă, B – prin canale de distribuție. Principalele instrumente ale promovării directe sunt: concursuri, premii instant, tombole, loteriile și jocurile, premiile de fidelitate, oferirea de servicii suplimentare, aniversări. Principalele instrumente ale promovării prin canale de distribuție sunt: cadouri, sejur gratuit, reduceri de preț, tarife promoționale etc.. Premiile instant și concursurile sunt, în general, folosite de către marketeri pentru a atrage atenția, pentru a genera interes sau în legătură cu un anumit tip de eveniment sau activitate. În plus, pentru că multe tipuri de premii instant sau de concursuri le cer consumatorilor să-și mentioneze numele și adresa pentru a participa, ele pot fi utile pentru firmele care vor să-și construiască baze de date cu clienții lor. Trebuie să facem o distincție clară între cele două categorii: premiile instant se câștigă din noroc, în timp ce la concursuri participanții trebuie să demonstreze anumite calității.

Promovarea vânzărilor acoperă o mare varietate de stimulente pe termen scurt – cupoane, premii, concursuri, bonificații – destinate impulsionării consumatorilor, comercianților și forței de vânzare a firmei care le acordă. În multe țări, mai ales în ultimii ani, cheltuielile cu promovarea vânzărilor au crescut mai repede decât cheltuielile cu publicitatea. Utilizarea acestui mijloc promoțional implică stabilirea obiectivelor specifice, alegerea instrumentelor, elaborarea, testarea și aplicarea programului de promovare a vânzărilor și evaluarea rezultatelor.

Relațiile publice servesc la promovarea produselor, persoanelor, locurilor, ideilor, activităților, organizațiilor sau chiar a țărilor. Unele țări au apelat la relațiile publice cu scopul de a atrage mai mulți turiști, mai mult capital străin și de a obține sprijin internațional.

Practicianul de relații publice servește drept intermediar între organizația pe care el sau ea o reprezintă și toate publicurile acelei organizații. Drept urmare, practicianul de relații publice are responsabilități și față de instituție, și față de diferitele ei publicuri. El sau ea distribuie informații care dau posibilitatea publicurilor instituției să-i înțeleagă politicile.

Compartimentele de relații publice au la dispoziție mai multe instrumente specifice:

Relațiile cu presa. Difuzarea de informații importante prin mijloace de comunicare, cu scopul de a atrage atenția către o persoană, un produs sau un serviciu.

Reclama produselor. Promovarea anumitor produse

Comunicațiile firmei. Realizarea unor comunicații interne și externe cu scopul de a face cunoscută firma sau instituția respectivă.

Lobby-ul. Stabilirea unor legături cu legiuitorii și cu funcționarii de stat, în vederea promovării sau anulării legislației și reglementărilor.

Consultanța. Recomandările conducerii în legătură cu problemele societății, atitudinea și imaginea firmei.

Relațiile publice pot produce un puternic impact asupra gradului de informare a opiniei publice, în condițiile în care costul specific este cu mult mai mic decât cel al publicității.

Foarte utilizate ca instrumente de relații publice sunt evenimentele speciale, care pot fi extrem de variate: conferințe de presă, vizite de informare, inaugurări oficiale, prezentări însoțite de jocuri de artificii, spectacole cu raze laser, prezentări multimedia și manifestări cu invitați de marcă, toate acestea captând interesul publicului vizat.

Din categoria materialelor scrise, destinate să-i influențeze pe consumatorii vizați, fac parte: rapoartele anuale, broșurile, articolele, buletinele informative, revistele.

Materialele audio vizuale, de genul filmelor, programelor de prezentare a diapozitivelor, casete video și audio, sunt tot mai mult folosite ca instrumente de comunicare. Materialele de identificare a firmei contribuie și ele la crearea identității organizației, în așa fel încât ea să fie recunoscută imediat de către public. Emblemele, articolele de papetărie, broșurile, siglele, documentele firmei, cărțile de vizită ale acesteia, uniformele și chiar mașinile și camioanele sale devin instrumente de marketing foarte eficiente, atunci când sunt atrăgătoare, distincte și ușor de ținut minte. Majoritatea oamenilor cred că o campanie de relații publice înseamnă o serie de pliante, broșuri, întâlniri cu publicul, comunicate și conferințe de presă și alte asemenea activități. Acest punct de vedere pune accentul pe produsul finit și nu pe activitatea de concepție, pe etapele de pregătire și, ulterior, evaluare, deci nu pe procesul implicat în dezvoltarea acestui tip de produs, adică, altfel spus, pe muncă de cercetare și concepție, de elaborare a programului și de transpunere în practică, precum și de evaluare permanentă a etapelor efectuate.

Relațiile publice se refră la obținerea unei publicități favorabile și la crearea unei imagini pozitive a firmei. Dintre principalele investiții promoționale, ele sunt cele mai puțin utilizate, deși dispun de un potențial uriaș de informare și de atragere a preferințelor consumatorilor. Utilizarea relațiilor publice presupune stabilirea obiectivelor, alegerea mesajelor și instrumentelor de relații publice, aplicarea planului de relații publice și evaluarea rezultatelor acestuia.

Vânzarea personală este o artă străveche pe seama căreia s-a scris mult și s-au elaborat numeroase principii. Serviciile în turism sunt imparabile de persoana vânzătorului, mai mult chiar, în cele mai frecvente din cazuri, ele sunt create în timpul vânzării, și din acest motiv, din punctul de vedere al marketingului, vânzarea directă este unicul canal de distribuție.

Promovarea sau vânzarea personală poate fi definită ca fiind „o formă de comunicare de la o persoană la alta, în care un vânzător încearcă să convingă cumpărătorii potențiali să cumpere produsele și serviciile sale.”

Atuurile principalele ale promovării personale constau în: asigurarea unei comunicări individuale mult mai eficiente, ca urmare a flexibilității sale ridicate în procesul de comunicare, în raport de nevoile, motivațiile și comportamentul cumpărătorilor individuali; posibilitatea minimizării efortului promoțional, în cele mai multe cazuri, efortul personalului de vânzare materializându-se într-o vânzare efectivă a unui bun sau serviciu; posibilitatea asigurării unor informații relevante de marketing pentru conducerea firmei. Vânzarea promoțională devine tot mai sofisticată cu un personal care acționează mai mult în postura de consultanți și consilieri.

CAPITOLUL 2. Analiza SWOT a S.C. Emira’94 S.R.L.

2.1. Prezentarea generală a S.C. EMIRA’94 S.R.L.

Conform statului și actului constitutiv forma juridică a companiei este societate cu răspundere limitată. Societatea este înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J29/996/1994, având codul unic de înregistrare (CUI) 5545483.

Societatea comercială a fost înființată în anul 1994 în baza legii 31/1990 pe durată nedeterminată de către asociatul unic Bratu Emilia (devenită ulterior Codirlă) având sediul social în orașul Sinaia, str. Calea Moroieni, nr. 33, județul Sinaia și un capital social de 100.000 lei.

În anul 1997 asociatul unic, Codirlă Emilia, hotărăște shimbarea sediului societății stabilit inițial, în localitatea Sinaia, str. Walter Mărăcineanu, nr. 17, județul Prahova care va deveni și punct de lucru al societății. În anul următor (1998) se majorează capitalul social al societății de la 100.000 lei la 101.000 lei și implicit numărul și valoarea părților sociale, conform prevederilor legale. În vederea extinderii domeniului de activitate, la începutul anului 2000 asociatul hotărăște completarea obiectului de activitate al firmei, putând efectua astfel și alte forme de comerț: cu autovehicule, piese și accesorii pentru acestea, precum și activități de transporturi și de servicii.

La sfârșitul anului 2000 asociatul unic decide modificarea structurii acționariatului prin continuarea activității firmei alături de un asociat, Codirlă Sorinel, prin vânzarea către acesta a 5 părți sociale. Astfel, din acel moment, societatea va fi administrată de cei doi asociați / administratori, ambii cu puteri depline și nelimitate, acționar majoritar rămânând Codirlă Emilia cu 96 părți sociale. În anul 2004, odată cu recodificarea obiectului de activitate, se majorează capitalul social cu 50.000 lei.

Evaluând potențialul turistic al zonei și constatând oportunitățile acestuia, asociații hotărăsc în anul 2005 completarea obiectului de activitate cu următoarele activități secundare: hoteluri, tabere de tineret și refugii montane, campinguri, inclusiv parcuri pentru rulote, alte mijloace de cazare, restaurante.

Ultima modificare la statutul societății o reprezintă majorarea capitalului social la 285.000,00 lei (în anul 2005) și a părților sociale deținute de fiecare acționar. Această majorare de capital s-a realizat prin aportul asociaților și reprezintă un prim pas în vede îndeplinirii condițiilor pentru a încadra firma în categoria întreprinderilor mijlocii.

TABEL NR. 1

Structură acționariat

Sursa: S.C. EMIRA’94 S.R.L., 2011.

Obiectul de activitate.

Cod CAEN 5211: Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun;

Cod CAEN 5510: Hoteluri;

Cod CAEN 5521: Tabere de tineret și refugii montane;

Cod CAEN 5522: Campinguri, inclusiv parcuri pentru rulote;

Cod CAEN 5523: Alte mijloace de cazare;

Cod CAEN 5530: Restaurante.

Firma și-a început activitatea de comerț cu produse alimentare, nealimentare, băuturi și tutun, inițial la un punct de lucru reprezentat de un chioșc, situat pe un teren închiriat având un singur salariat care, alături de asociatul unic au asigurat buna funcționare a firmei.

Prin calitatea ridicată a serviciilor oferite și a produselor comercializate și prin reinvestirea profitului obținut, firma reușește construirea unui magazin pe teren propriu, în prima fază doar cu parter, unde se comercializează produse alimentare, iar ulterior s-a reușit construirea unui etaj superior, loc în care se comercializează produse nealimentare.

S-a realizat astfel un spațiu amenajat și utilat cu toate dotările necesare prezentării și comercializării produselor la standarde europene.

Punctul de lucru din Comuna Aricestii Zeletin, județul Prahova figurează în continuare în actele societății, însă activitatea a fost suspendată încă din anul 2000.

TABEL NR. 2

Locul desfășurării activității

Sursa: S.C. EMIRA’94 S.R.L., 2011.

TABEL NR. 3

Mijloace fixe, cu excepția terenurilor, aflate în patrimoniul societății în prezent

Sursa: Dosar de obținere a finanțării prin fonduri Sapard pentru construirea Pensiunii Andree din Sinaia, 2006.

TABEL NR. 4

Terenuri

Sursa: Dosar de obținere a finanțării prin fonduri Sapard pentru construirea Pensiunii Andree din Sinaia, 2006.

După ce în anul 2005 societatea și-a completat obiectul de activitate cu activitățile secundare: hoteluri, tabere de tineret și refugii montane, campinguri, inclusiv parcuri pentru rulote, alte mijloace de cazare, restaurante, la sfârșitul anului 2006 a fost depus un dosar pentru obținerea unei finanțări nerambursabile prin programul SAPARD în scopul construirii unei pensiuni turistice. Dosarul a fost apoi selectat și considerat drept viabil, fiind îndeplinite toate condițiile impuse de Uniunea Europeană prin programul Sapard și pusă în circuitul turistic în luna decembrie a anului 2008.

Terenul pe care este construită pensiunea este concesionat de la Primăria Sinaia pe o perioada de 49 de ani. Suprafața terenului este de 1182,00 mp, concesionat conform contractului nr. 17464/ 21.10.2005 încheiat între Consiliul Local al orașului Sinaia și S.C. EMIRA’94 S.R.L. SINAIA prin Codirlă Emilia, teren categoria de folosință curți construcții, destinația propusă: locuința și funcțiuni complementare existente, cu caracter predominant de odihnă, recreere, turism. Amplasamentul este liber de construcții și are stabilitate generală și locală și prezintă condiții de fundare pentru o clădire de tip P+E+M.

Pensiunea este amplasată în localitatea Sinaia pe una dintre cele mai renumite străzi, din punct de vedere al existenței multor vile și pensiuni turistice, și anume strada Furnica (vezi Anexa 2). Această structura de cazare turistică poartă denumirea „Pensiunea Andree” și este clasificată la trei stele conform normelor de clasificare a structurilor de primire turistice. Cum Sapard-ul impune existența unor condiții foarte bune și un confort ridicat, turiștii se pot bucura de o pensiune modernă ce dispune de toate facilitățile și poate să satisfacă dorințele tuturor acestor turiști, indiferent de veniturile de care dispun, educație, cultură etc.. Astfel pentru camere sunt necesare următoarele dotări: grup sanitar propriu, uscător de păr, coș gunoi, două prosoape baie și două prosoape baie mari plușate; parchetul va fi acoperit parțial cu covoare și carpete; două pături de o persoană cu saltele, patru pături, două așternuturi de pat, două perne, două plăpumi, două noptiere; mobilier: o masă și două scaune, un cuier, două aplice, două veioze, o jaluzea și o perdea transparentă; o perie haine și pantofi, ac și ață; două pahare, o scrumieră, o vază cu flori, un televizor cu suport de perete, un telefon racordat la centrală telefonică proprie. Pensiunea dispune de un număr de 20 de locuri de cazare în 10 camere, restaurant, bar, sală de conferințe, terasă, parcare. Pensiunea are în dotare un spațiu de preparare hrană utilat conform standardelor de alimentație publică, putând oferi produse culinare calde și reci, produse de patiserie și cofetărie proaspete. Serviciile de alimentație publică sunt oferite oaspeților rezidenți în pensiune, turiștilor aflați în trecere precum și locuitorilor din zonă. Personalul pensiunii este unul extrem de apreciat datorită profesionalismului, dar și a experienței de care dispun atât angajații cât și beneficiarul acestui proiect de finanțare, care a mai lucrat în domeniu și are studii de specialitate.

2.2. Analiza mediului intern al S.C. EMIRA’94 S.R.L.

După cum putem observa din capitolul precedent S.C. Emira 94 S.R.L. își desfășoară activitatea în trei domenii distincte comerț, turism și restaurație, ultimele două fiind în strânsă legătură încercând să se îmbine reciproc.

În ceea ce privește activitatea de comerț trebuie să menționăm că magazinul este amplasat în Sinaia în zona „ieșirea Moroieni”, o zonă extrem de populată unde se găsesc atât case cât și blocuri, iar din acest punct de vedere aceasta poate fi considerată una cu vad comercial ridicat. Un număr mare de clienți aduce de la sine și un grad ridicat de nevoi și dorințe ale acestora ce trebuie îndeplinite pentru ca magazinul să fie atractiv pentru toate categoriile de clienți, de aceea gama de produse aflate pe raft este una variată. În acest sens societatea s-a confruntat cu o importantă problemă pentru că spațiul de expunere a produselor în magazin nu este unul foarte generos, iar de aici a rezultat un ușor disconfort pentru clienți și chiar pentru personal deoarece această problemă a generat dezorganizare și un spațiu restrâns de desfășurare pentru aceștia din urmă. Un alt aspect care conduce la dezorganizare este acela că nu există un depozit al magazinului destinat mărfurilor ce urmează să fie expuse pe raft, societatea aflându-se în imposibilitatea de a realiza acest lucru, deoarece spațiul din jurul magazinului nu perimite construirea unui depozit. De aici rezultă în mare masură și înghesuirea produselor pe raft.

Pentru a fi eficientă și pentru a putea face față în permanență solicitărilor clienților, societatea realizează aprovizionarea atât cu autoturism personal cât și cu ajutorul furnizorilor de produse care asigură și transportul acestora, de aceea magazinul a reușit să se impună și să își fidelizeze clientela, care a înțeles că se poate baza oricând pe acesta.

De la înființare societatea s-a aflat într-o continuă dezvoltare, iar punctul cel mai esențial în acest sens s-a înregistrat la sfârșitul anului 2006 când a fost depus un dosar pentru obținerea unei finanțări nerambursabile prin programul SAPARD în scopul construirii unei pensiuni turistice. Dosarul a fost apoi selectat și considerat drept viabil, fiind îndeplinite toate condițiile impuse de Uniunea Europeană prin programul Sapard și pusă în circuitul turistic în luna decembrie a anului 2008. Pensiunea este amplasată în localitatea Sinaia pe una dintre cele mai renumite străzi, din punct de vedere al existenței multor vile și pensiuni turistice, și anume strada Furnica. Această structura de cazare turistică poartă denumirea „Pensiunea Andree” și este clasificată la trei stele conform normelor de clasificare a structurilor de primire turistice. Singurele aspecte nefavorabile referitoare la condițiile de cazare sunt legate de existența unor probleme ale sistemului de aerisire din băile unor camere, probleme ce nu au putut fi rezolvate din diverse motive tehnice, deși s-a încercat de mai multe ori remedierea.

Pensiunea are în dotare un spațiu de preparare hrană utilat conform standardelor de alimentație publică, putând oferi produse culinare calde și reci, produse de patiserie și cofetărie proaspete. Serviciile de alimentație publică sunt oferite oaspeților rezidenți în pensiune, turiștilor aflați în trecere precum și locuitorilor din zonă. O situație asemănătoare cu cea din cadrul magazinului, referitoare la lipsa unui depozit, se înregistrează și la restaurant, mai exact nu există un spațiu de depozitare a alimentelor și produselor ce urmează să fie preparate și servite, altul decât bucătăria, ceea ce conduce la un ușor disconfort pentru personalul care lucrează aici, dar acest disconfort se simte mai mult în sezon când numărul celor care solicită serviciile restaurantului este mai mare și aprovizionarea trebuie să fie pe măsură.

Un aspect negativ este acela că pensiunea nu are dezvoltată baza de agrement atât de necesară pentru atragerea unui număr cât mai mare de turiști, deși are posibilitatea (ca spațiu) de a amenaja o bază minima în acest sens cum ar fi biliard, bowling, tenis de masă în interior, iar în exterior există un spațiu în care se poate amenaja o tiroliana.

Important de amintit este faptul că în ceea ce privește pensiunea și activitatea turistică există o strategie de marketing realizată în proiectul de finanțare, fiind o condiție importantă pentru aprobarea dosarului. Strategia realizată conform normelor U.E. se află în plină aplicare, multe dintre măsurile redactate în cadrul acesteia au fost deja realizate (site propriu, apariție pe site-uri specializate), iar altele se află în curs de aplicare, poate în puțină întârziere din cauza costurilor ridicate necesare pentru promovare și publicitate în special și din cauza lipsei unui buget destinat acestui scop.

În cele ce urmează, o parte din grafice vor analiza indicatori din perioada 1999 – 2008, interval în care activitatea turistică nu a avut impact asupra acestora deoarece pensiunea și-a început activitatea la sfârșitul anului 2008.

Printre indicatorii ce vor fi analizați se numără: cifra de afaceri, veniturile, cheltuielile, numărul salariaților. Acești indicatori au menirea de a ne expune situația și evoluția societății pe o perioadă de zece ani, evoluție pe baza căreia vom putea formula o concluzie în ceea ce privește gradul de dezoltare al societății, evoluția indicatorilor, tendințele și direcțiile în care se poate previziona că se îndreaptă firma și nu în ultimul rând posibilitățile de îmbunătățire a desfășurării activității atât prin tehnologie de ultimă generație cât și prin pregătirea și motivarea personalului.

Sursa: S.C. EMIRA’94 S.R.L., 2011.

Cifra de afaceri a Emira 94 SRL este în continuă creștere începând cu anul 1999. Din anul 1999 până în anul 2010, cifra de afaceri a crescut cu 1.773.850,00 lei, adică cu 1.153,74 %. Cea mai mare valoare a cifrei de afaceri a fost realizată în anul 2010 – valoare: 1.927.598,00 lei. Cea mai mică valoare a cifrei de afaceri a fost realizată în anul 1999 – valoare: 153.748,00 lei. În ultimul bilanț contabil (bilanțul din anul 2010) cifra de afaceri a Emira 94 SRL, a crescut cu 94.686,00 lei, adică cu 5,17 %, față de anul precedent. Creșterea ciferi de afaceri de la an la an se datorează investițiilor ce au fost realizate continuu pentru dezvoltarea și lărgirea activității firmei prin diversificarea gamei de produse din cadrul magazinului și atragerea unui număr cât mai mare de clienți prin politici intensive de promovare și promoții.

Sursa: S.C. EMIRA’94 S.R.L., 2011.

Veniturile Emira 94 SRL sunt în continuă creștere începând cu anul 1999. Din anul 1999 până în anul 2010, veniturile au crescut cu 1.828.756,00 lei, adică cu 1.188,09 %. Cele mai mari venituri au fost obținute în anul 2010 – valoare: 1.982.680,00 lei. Cele mai mici venituri au fost obținute în anul 1999 – valoare: 153.924,00 lei. În bilanțul din anul 2010 (ultimul bilanț înregistrat), veniturile realizate de Emira 94 SRL, au crescut cu 122.227,00 lei, adică cu 6,57 %, față de anul precedent. Veniturile se află pe această pantă ascendentă din aceleași motive ca și cifra de afaceri, iar după cum putem observa din graficul de mai sus veniturile pe fiecare an sunt cu puțin mai mari decât cifra de afaceri fapt datorat dobânzilor primite de la bănci.

Sursa: S.C. EMIRA’94 S.R.L., 2011.

Cheltuielile realizate de Emira 94 SRL sunt în continuă creștere începând cu anul 1999. Din anul 1999 până în anul 2010, cheltuielile au crescut cu 1.797.371,00 lei, adică cu 1.170,09 %. Cele mai multe cheltuieli au fost realizate în anul 2008 – valoare: 1.782.958,00 lei. Cele mai puține cheltuieli au fost realizate în anul 1999 – valoare: 153.610,00 lei. În bilanțul din anul 2010 cheltuielile Emira 94 SRL, au crescut cu 110.628,00 lei, adică cu 6,01 %, față de anul precedent. Cum firma și-a lărgit activitatea și a fost nevoită să aducă pe raftul magazinului un număr din ce în ce mai mare de produse și game de produse au crescut în mod firesc și cheltuielile: de achiziție, de combustibil, personal etc..

Sursa: S.C. EMIRA’94 S.R.L., 2011.

Emira 94 SRL a făcut angajări din anul 1999 până în anul 2010 cu excepția anului 2007, când numărul mediu de angajați a fost de 12. Din 1999 până în 2008 numărul de angajați a crescut cu 9, adică cu 180,00 %. Cei mai mulți angajați au fost în anul 2010 – număr persoane angajate: 18. Cei mai puțini angajați au fost în anul 1999 – număr persoane angajate: 5. Potrivit ultimului bilanț contabil (anul 2010) numărul angajaților Emira 94 SRL, a crescut cu 2 persoane, adică cu 16,67 %, față de anul precedent. Dezvoltarea activității a condus în mod firesc și la creșterea numărului de salariați. Creșterea numărului de salariați a fost necesară mai ales în momentul în care pe lângă comerțul cu produse alimentare s-a adăugat și comerțul cu produse nealimentare, dar și datorită lărgirii gamei de produse din fiecare sector de comerț (alimentar/nealimentar). Din 2008, când s-a început derularea activității de turism, numărul salariaților este într-o continuă creștere, intervalul 2008-2010 reprezentând perioada în care de la an la an numărul salariaților a crescut constant cu 2 angajați, datorită necesității impuse de derularea corespunzătoarea a activității turistice și mai ales pentru a răspunde cerințelor turiștilor în ceea ce privește calitatea și confortul din cadrul pensiunii. Această creștere este consemnată și în proiectul de finanțare Sapard.

TABEL NR. 5

Grafic angajare personal din cadrul proiectului de finanțare Sapard

Sursa: Dosar de obținere a finanțării prin fonduri Sapard pentru construirea Pensiunii Andree din Sinaia, 2006.

Tabelul de mai sus reprezintă planul de angajare a personalului din cadrul proiectului de finanțare Sapard din momentul începerii activității pensiunii până în anul 2013 cât durează supravegherea comisiei Sapard. Acest grafic are în vedere societatea Emira’94 SRL în ansamblul său pentru toate domeniile de activitate pe care le desfășoară. Se dorește această creștere progresivă a numărului de angajați pentru a se afla în strânsă legătură cu dezvoltarea societății și îmbunătățirea serviciilor oferite de către firmă și în speță de către pensiune. Trebuie amintit că singura categorie de personal calificat din cadrul societății este cel care își desfășoară activitatea în cadrul restaurantului.

În concluzie putem afirma că SC Emira’94 SRL, în perioada 1999-2008 și în ceea ce privește personalul între 1999-2010, s-a aflat într-o continuă creșterea din toate punctele de vedere: dezvoltarea și lărgirea activității, creșterea cifrei de afaceri și a veniturilor, creșterea numărului de salariați. Toți indicatorii analizați au crescut permanent și au angrenat cu siguranță și creșterea altor indicatori, prin urmare rezultă și creșterea rentabilității și a profitabilității. Societatea a conștientizat oportunitatea de a-și dezvolta activitatea și în sfera turismului, fiind situată într-o stațiune montană de renume internațional și a concretizat această oportunitate prin obținerea unei finanțări europene Sapard contribuind atât la dezoltarea proprie cât și la dezvoltarea economică a localității și cetățenilor acesteia prin oferirea de locuri de muncă și prin contribuțiile la taxele și impozitele către stat.

2.3. Prezentarea aspectelor pozitive și negative din mediul intern al S.C. EMIRA’94 S.R.L.

2.3.1. Aspecte pozitive (Puncte forte)

Zona în care se află magazinul este una cu vad comercial ridicat.

Magazinul dispune de o gamă variată de produse, acoperind astfel o bună parte din nevoile locatarilor din proximitatea acestuia.

Aprovizionarea magazinului se face cu autoturism propriu.

Creșterea cifrei de afaceri de la an la an.

Obținerea unui fond nerambursabil Sapard pentru extinderea afacerii.

Amplasarea pensiunii turistice într-o zonă propice, recunoscută și atractivă din punct de vedere turistic pe raza stațiunii Sinaia.

Pensiunea este clasificată la 3 stele și dispune de un număr semnificativ de camere și dotări.

Restaurantul din cadrul pensiunii turistice oferă un meniu variat și posibilitatea de servire a mesei pentru un număr important de persoane.

Personalul care lucrează în cadrul restaurantului este calificat în domeniu.

Creșterea numărului de angajați din ultimii ani și obligativitatea de a ajunge la un număr de 20 de angajați în anul 2012, conform proiectului de finanțare Sapard, contribuie la dezvoltarea societății.

Existența unei strategii de marketing în ceea ce privește activitatea pensiunii turistice și aplicarea unora dintre acestea (site propriu, apariția pe site-uri specializate).

2.3.2. Aspecte negative (Puncte slabe)

Lipsa de organizare a produselor în magazin din cauza numărului mare al acestora și a spațiului redus de expunere.

Lipsa unui depozit pentru stocarea mărfurilor ce urmează a ajunge pe raft.

Personalul care își desfășoară activitatea în cadrul magazinului și cel din activitatea turistică este necalificat.

Neaplicarea în totalitate a strategiei de marketing și lipsa unui buget destinat acesteia.

Inexistența unui spațiu de depozitare a alimentelor și produselor ce urmează a fi preparate și servite în cadrul restaurantului, altul decât bucătăria.

Investiții inexistente în ceea ce privește baza de agrement a pensiunii turistice.

Nerezolvarea unor probleme ale sitemului de aerisire din băile câtorva camere.

2.4. Analiza mediului extern al S.C. EMIRA’94 S.R.L.

Piața

În activitatea comercială piața din Sinaia este extrem de încărcată, dar magazinul societății analizate are avantajul de a fi poziționat într-o zonă cu puține astfel de magazine unde se remarcă datorită gamei variate de produse comercializate. Așa cum menționam în capitolul mediului intern magazinul se confruntă cu unele probleme legate de lipsa spațiului necesar și de lipsa unui depozit, de aceea se poate încerca o nouă amenajare a unui magazin. În imediata apropiere există o clădire părăsită aflată pe un teren de cca. 200 mp care ar putea fi achiziționată pentru a fi recondiționată ca magazin, sau dacă investiția este mai avantajoasă să fie demolată și apoi să se construiască un magazin de tip minimarket cu toate dotările necesare, inclusiv un mic depozit întrucât terenul permite o astfel de amenajare. Acest lucru s-ar impune și datorită lipsei unui astfel de minimarket în zonă și mai ales pentru faptul că și concurenții realizează investiții pentru extinderea activității. Singurul impediment care ar putea apărea este legat de cuanutumul investiției, dar o parte din bani ar putea fi recuperați prin vânzarea spațiului actual care are mai degrabă caracteristicile unei vile de locuit.

Firma ar putea lua în considerare și redeschiderea punctului de lucru din comuna Aricestii Zeletin, județul Prahova, deoarece aici se găsesc două mici magazine alimentare ce oferă localnicilor o gamă restrânsă de produse, iar ambele sunt amplasate la câțiva zeci de metri unul de altul. Punctul de lucru care se află într-o zonă foarte populată a acestei comune și la o depărtare considerabilă față de celelalte ar putea oferi localnicilor alternativa la târgurile comunale organizate aici vinerea și ar putea oferi atât produse alimentare cât și nealimentare. Societatea ar avea avantajul faptului că a mai lucrat aici și cunoastea piața și de asemenea are avantajul de a fi cunoscută de populație.

O altă piață care ar putea fi dezvoltată în comuna Ariceștii Zeletin și care este practicată în prezent de SC Emira’94 SRL este cea turistică. Comuna se află în prezent într-o etapă de dezoltare nemaiîntâlnită aici, deși populația este una îmbătrânită cu o medie de 65 de ani. Singurele utilitate de care beneficiază în prezent comuna sunt energia electrică și parțial cablu TV, dar deja lucrările de racordare la rețea de apă potabilă, de asfaltare și gaze sunt avansate. Ascunsă pe hartă, undeva în nordul județului Prahova, comuna Aricestii Zeletin este presărată de zeci de troițe, ridicate aici de-a lungul veacurilor de către localnicii. Căi de acces: DJ 233 și DJ 21. Orașe apropiate: Ploiești la 50 km, Vălenii de Munte la 50 km. Distanțe din centrul comunei: gară la 30 km, benzinărie la 30 km. În ceea ce privește potențialul turistic acesta este neexploatat și este format din: areal geografic favorabil, poluare zero, fond cinegetic bogat, pomi fructiferi în livezi, climat de cruțare cu ierni blânde, nisip quarțos, sare nativă, nămol sapropelic. Având în vedere zăcămintele de sare, de nisip pentru fabricarea geamurilor, dar și a țițeiului, se pot realiza investiții în toate aceste domenii, dar și în cel al colectării și valorificării fructelor de măr, păr și fructe de pădure.

Furnizorii

Societatea, deși desfășoară două activități distincte, are avantajul de a colabora în general pentru ambele cu aceeași furnizori. De altfel, în momentul lansării pensiunii pe piața turistică societatea s-a bucurat de avantajul de a avea format portofoliul de furnizori din activitatea de comerț. Furnizorii societății, atât în ceea ce privește magazinul cât și pentru pensiunea turistică sunt:

În distribuția mezelurilor: SC Elit, SC Unicarm, SC Sergiana Grup, SC Cristim, SC Campofrio;

În distribuția de pâine: SC Vel Pitar, SC Boromir, SC Grewe;

În distribuția de lactate: SC Napolact, SC Covalact, SC Milli, SC Elio, SC Danone, SC Dorna;

În distribuția de pește: SC Macromex, SC Negro;

În distribuția de pui: SC Agricola Bacau, SC Transavia;

În distribuția de sucuri și apă minerală: SC Coca Cola, SC Transilvania, SC Trendy, SC Floradi, SC Elio, SC Best;

În distribuția de băuturi alcoolice: SC Farel, SC Litacom, SC Romclas, SC Floradi, SC Boema, SC Media, SC Transilvania;

În distribuția de ouă: SC Sibavis;

În distribuția de țigări: SC Interbrands, SC Gabi’s, JTI;

În distribuția de patiserie: SC Sot Pan, SC Konsta, SC Boromir, SC Pangram;

În distribuția de detergenți: SC Pronto, SC Klaus, SC Interbrands, SC Globol, SC Aquila;

În distribuția de margarină: SC Konsta, SC Aquila, SC Media;

În distribuția de condimente: SC Konsta, SC Prexico, SC Media;

În distribuția de produse nealimentare: SC Oti Distrib, SC Sunlight.

Prestatorii de servicii pentru SC Emira’94 SRL sunt: SC Milenium SRL – întreținerea și programarea caselor de marcat, SC Electrica Muntenia Nord.

Pentru activitatea din domeniul turismului putem enumera și principalele agenții de turism detailiste sau touroperatoare care furnizează turiști pensiunii. Acestea sunt: Eximtur București, Bibi Touring Ploiești, Fabiola Turism București, Karpatem Turism București, Carpatia Tour București, Happy Holiday Pitești, Oniro Travel Ploiești, Hobby Tour Galați, Romaris Travel Constanța, Turism Briant Buzău.

Societatea a ales acești furnizori în baza unor contracte negociate și considerate a fi în beneficiul ambelor părți. Firma a considerat că prestigiul este un factor determinant pentru activitatea sa și de aceea a ales furnizori consacrați și serioși care să dețină toate certificatele de calitate necesare. De asemenea prețurile de achiziție au fost considerate atractive mai ales că unii furnizori asigură și transportul produselor solicitate.

Pensiunea este înscrisă la peste 30 de agenții din țară, însă cele 10 menționate au fost printre cele mai interesate de oferta turistică a acesteia și au trimis un număr de turiști mai mare în comparație cu celelalte. La acest domeniu firma este dispusă să colaboreze cu orice agenție de turism serioasă care se declară interesată de oferta turistică, întrucât prețurile nu se negociază ci doar comisioanele pe care cele mai multe preferă să le adauge la prețul de bază primit de la hotelier. În prezent dată fiind situația crizei economice actuale agențiile se luptă mai mult decât în trecut pentru a atrage turiști și sunt dispuse să accepte și comisioane mai mici, de aceea atragerea unui număr cât mai mare de turiști prin intermediul agențiilor de turism poate fi un punct cheie de speculat pentru pensiune, de aceea ar fi un element pozitiv încheierea unui număr cât mai mare de contracte de prestări servicii hoteliere cu agențiile de turism și realizarea unui portofoliu consistent de astfel de colaboratori care să conțină cca. 100 de agenții.

SC Emira’94 SRL se declară mulțumită de furnizorii actuali și nu ia în calcul o eventuală încetare a colaborării cu aceștia.

Concurenții

Printre concurenții direcți din cadrul activității de comercializare a produselor alimentare și nealimentare se număra: SC Corint Sin COM – produse alimentare, SC Chrysis Impex SRL – produse alimentare, SC Bland SRL – produse alimentare, SC Caprioara N SRL – produse nealimentare.

Nici unul dintre concurenți nu au ca obiectiv de activitate comerțul cu amănuntul al produselor alimentare și nealimentare ci doar una dintre acestea (ori alimentare, ori nealimentare), ceea ce reprezintă din start un avantaj pentru SC Emira’94 SRL. Însă observând oportunitatea dezoltarii afacerii în ambele sensuri SC Corint Sin COM și SC Bland SRL au demarat deja procedurile de extindere a activității și pentru produsele nealimentare. Astfel extinderea concurenților reprezintă o reală amenințare pentru societatea analizată.

O reală amenințare o reprezintă extinderea marilor lanțuri comerciale internaționale și în orașul Sinaia. În prezent există un astfel de tip de lanț comercial și anume Penny Market, operat de grupul german Rewe aflat într-o continuă extindere în România.

În ceea ce privește activitatea turistică, Pensiunea Andree are parte de un mediu concurențial extrem de bogat și diversificat, numărul locurilor de cazare în hoteluri, vile, pensiuni și cabane din stațiunea Sinaia fiind cu mult peste 4000.

Concurenții direcți sunt reprezentați de hotelurile, vilele și pensiunile clasificate la 3 stele: Hotel Arca lui Noe 3***, Hotel Marea Neagră 3***, Hotel Marami 3***, Vila Lucia 3***, Vila Aluniș 3***, Vila Camy 3***, Pensiunea Alina 3***, Pensiunea Carmen 3***, Pensiunea Casa Iannis 3***, Pensiunea Maria 3***, Pensiunea Popasul Haiducilor 3***.

Pe lângă concurenții amintiți mai sus se mai pot adăuga și alții ce dețin unități de cazare clasificate la două stele, dar nu la fel de puternici ca aceștia.

Baza materială este similară cu cea a concurenței, toate având un grad ridicat de confort și dotări, și o bună parte dintre acestea se bucură de investiții recente în reparații și amenajări ale clădirilor, mobilier și alte dotări.

Având în vedere faptul că Pensiunea Andree a intrat în circuitul turistic de numai doi ani a trebuit să își ocupe un loc pe piața turistică din Sinaia, loc care să îi permită atragerea de turiști înaintea celorlalți concurenți. Lupta este acerbă în ceea ce privește oferta de servicii, dar mai ales prețurile practicate. Dacă la început hotelurile nu erau privite ca o amenințare directă, întrucât practicau tarife mai ridicate, pe parcurs și acestea au fost nevoite să scadă prețurile dat fiind contextul crizei mondiale actuale, devenind astfel concurenți puternici și cu mare influență asupra turiștilor datorită confortului și prestigiului.

Clienții

Magazinul se adresează clienților din mediul urban, din orașul Sinaia cu o populație de 12.512 locuitori – conform http://ro.wikipedia.org/wiki/Sinaia. Baza de clienți a magazinului este constituită din consumatori obișnuiți, locuitori ai orașului cu precădere din zona „ieșirea Moroieni” și mai puțin turiștilor deoarece magazinul nu este amplasat într-o zonă cu multe unități de cazare.

Segmentul de piață căruia i se adresează oferta de servicii a Pensiunii Andree este foarte larg cuprinzând atât cererea de servicii de cazare, alimentație publică și agrement a clienților persoane particulare (direct sau prin agenții de turism), cât și aceea de servicii turistice corespunzătoare de reuniuni, simpozioane, congrese, tabere școlare, etc. Turiștii vizați de către pensiune se încadrează în categoria celor cu venituri medii sau peste medie din țară sau străinătate care pot solicita serviciile unității de cazare direct prin vizitarea site-ului propriu sau a altor site-uri specializate, prin vizualizarea și luarea deciziei de achiziționare a pachetelor turistice la față locului sau prin intermendiul agențiilor de turism detailiste sau touroperatoare. Cei mai mulți turiști care solicită serviciile Pensiunii Andree sunt din București, Ploiești și Constanța.

Așa cum am menționat și în subcapitolele anterioare pensiunea nu are dezvoltată baza de agrement atât de necesară pentru atragerea unui număr cât mai mare de turiști, deși are posibilitatea (ca spațiu) de a amenaja o bază minima în acest sens cum ar fi biliard, bowling, tenis de masă în interior, iar în exterior există un spațiu în care se poate amenaja o tiroliana întrucât terenul pe care este construită pensiunea este în pantă.

Nu trebuie să uităm faptul că din cauza crizei mondiale actuale puterea de cumpărare a populației s-a redus din cauza scăderii veniturilor și a nivelului de trai. De aceea firma trebuie să își îndrepte atenția mai mult asupra clienților și aspura politicilor ce trebuie aplicate pentru a nu-i îndepărta și mai mult de achiziționarea pachetelor turistice ci pentru a veni în sprijinul lor. Numai cu o astfel de viziune se poate salva această activitate care nu ar trebui să mai aibă principal scop profitul ci menținerea în limite acceptabile a afacerii, profitul trecând măcar pentru o scurtă perioadă pe locul secund.

Mediul legislativ

Mediul legislativ reprezintă totalitatea reglementărilor de natură juridiciara de care trebuie să țină cont întreprinderea în activitatea desfășurată. Astfel de legi sunt: Legea nr.31/1990 – legea societăților comerciale; Legea nr.26/1990 – privind registrul comerțului; Legea nr. 519/2004 – restricții în alegerea numelui firmei; Legea nr. 319/2006 – legea securității și sănătății în muncă; Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 – privind protecția consumatorului; Ordonanța nr. 58/1998 – privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România; Ordonanța nr. 107/1999 – privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice; HG nr. 709/2009 – privind clasificarea structurilor de primire turistice.

Modificarea din 2009 a legii privind clasificarea structurilor de primire turistice nu a afectat pensiunea societății, deoarece fiind pusă în circuit la sfârșitul anului 2008 a îndeplinit noile criterii, deși legea a adus multe modificări față de cea anterioară.

În România există dezavantajul schimbării foarte dese a legislație din toate domeniile și astfel acestea reprezintă o descurajare a investițiilor fiind considerată o piață riscantă.

Intervenția statului

Introducerea impozitului forfetar a avut un impact negativ asupra societății deoarece a afectat direct profitabilitatea și a tensionat activitatea desfășurată, în special pe cea din domeniul turistmului.

De asemenea creșterea TVA-ului din vara anului curent a avut impact în creșterea prețurilor produselor din magazin și din restaurantul pensiunii, iar cum puterea de cumpărare a populației a scăzut considerabil de la intrarea în ciza mondială actuală, rezultatul ușor de dedus a fost scăderea numărului de clienți.

Un alt element extrem de important care ilustrează intervenția statului asupra firmei este reprezentat de imaginea țării pe plan european în primul rând dar și mondial, imagine ce are impact direct asupra numărului de turiști străini care vin în România și care reprezintă potențiali clienți pentru pensiune. Imaginea României nu este una favorabilă în primul rând datorită cetățenilor care merg în alte țări, în special din Europa, pentru muncă sau alte activități și care prin acțiunile lor au creeat de-a lungul anilor impresia că poporul român nu este unul serios și primitor, deși capcana generalizării în care au căzut diverși locuitori ai altor țări nu este demnă de statutul de care se bucură țările lor. Statul a demarat deja acțiuni de promovare a turismului din România pe plan internațional prin diverse campanii de publicitate, de la care se așteaptă un impact pozitiv asupra activității turistice, dar încă nu sunt cunoscute efectele acestora.

Se știe că România nu este o țară atractivă pentru turiștii străini și din alte considerente cum ar fi lipsa infrastructurii de transport de toate tipurile la un standard minim necesar și existența unui număr mic de unități de cazare care să ofere un confort ridicat asemănător cu cel din țările dezvoltate. Pentru stațiunea Sinaia lipsa unei autostrăzi care să fie racordată la o rețea de autostrăzi naționale și continentale este un impediment real ca și pentru toate celelalte stațiuni turistice din țara noastră. Pentru toate aceste aspecte statul se face răspunzător.

De asemenea tot statul este cel care nu încurajează invenstițiile străine în turism, pe modelul bulgar de exemplu, prin oferirea unui cadru legislativ stabil și a unui mediu de afaceri atractiv atât pentru investitorii străini cât și pentru cei autohtoni.

Pe de altă parte pentru activitatea de comerț statul a permis marilor lanțuri de magazine și supermarketuri internaționale pătrunderea pe piața românească ceea ce a condus la îngreunarea desfășurării activității magazinelor românești, aceste lanțuri de magazine fiind aproape imposibil de concurat de către cele naționale. Pe lângă prejudiciul adus multor firme românești de profil, pătrunderea pe piață a acestor supermarketuri au afectat direct statul datorită faptului că profitul acestora nu a fost reinvestit aici ci a fost trimis în țara de proveniență. Apariția acestor lanțuri comerciale au condus la creșterea importurilor. În Sinaia se găsește un astfel de tip de lanț comercial și anume Penny Market operat de grupul german Rewe aflat într-o continuă extindere în România.

2.5. Prezentarea aspectelor pozitive și negative din mediul extern al S.C. EMIRA’94 S.R.L.

2.5.1. Aspecte pozitive (Oportunități)

Posibilitatea de extindere a afacerii în ambele domenii de activitate în comuna Ariceștii Zeletin din județul Prahova.

Încercările de îmbunătățire a imaginii României pe plan internațional, reușind astfel atragerea unui număr mai mare de turiști străini.

Posibilitatea de a investi în realizarea unei baze de agrement pentru pensiune.

Posibilitatea atragerii de turiști prin agențiile de turism, agenții care desfășoară în prezent o acerbă campanie de promovare și prezentare de oferte a diverselor unități de cazare, constrânse de influențele negative asupra mediului de afaceri a crizei mondiale actuale.

Existența unei clădiri din apropierea magazinului ce poate fi achiziționată pentru construirea unui minimarket dotat corespunzător, renunțându-se la spațiul actual.

2.5.2. Aspecte negative (Amenințări)

Scăderea veniturilor populației.

Cadru legislativ instabil și nefavorabil.

Neimplicarea statului prin investiții în infrastructura de transport și lipsa de încurajare a investițiilor străine sau chiar de pe plan național.

Intrarea în lista concurenților direcți a unor unități de cazare ce dețin clasificare superioară dar care nu mai sunt atractive ca preț pentru turiști și sunt nevoite să reducă tarifele.

Extinderea în România și în orașul Sinaia a marilor lanțuri comerciale internaționale.

Extinderea a doi dintre concurenții direcți ai magazinului pentru practicarea comerțului cu amănuntul al produselor nealimentare, până în prezent comercializând doar produse alimentare.

2.6. Decizii – Matricea SWOT

Sursa: Studiu propriu.

Cadranul I cuprinde decizii formulate ca urmare a confruntării punctelor forte cu oportunitățile.

Cadranul II cuprinde decizii formulate ca urmare a confruntării punctelor slabe cu oportunitățile.

Cadranul III cuprinde decizii formulate ca urmare a confruntării punctelor forte cu amenințările.

Cadranul IV cuprinde decizii formulate ca urmare a confruntării punctelor slabe cu amenințările.

2.7. Formularea strategiei firmei EMIRA’94 S.R.L.

În baza aspectelor și situațiilor analizate în cadrul acestei lucrări propunem societății Emira’94 S.R.L. o strategie pe termen lung care să se deruleze pe parcursul următorilor cinci ani (2011, 2012, 2013, 2014, 2015), și care să vizeze dezvoltarea continuă a acesteia din toate punctele de vedere. Așa cum am mai precizat și în capitolele precedente, firma s-a aflat permanent pe o axă de dezvoltare, acesta fiind principala politică a asociaților. De aceea, în pofida tuturor greutăților și barierelor întâmpinate în ultimii ani din cauza influențelor negative ale crizei mondiale, ale legislației instabile, ale lipsei de implicare a statului pentru încurajarea mediului de afaceri ș.a.m.d., societatea trebuie să își păstreze tendința de dezvoltare pentru a face față tuturor acestor provocări. În plus, această strategie de dezvoltare va contribui la creșterea tuturor indicatorilor rentabilității și va situa firma în rândul companiilor importante atât pe plan local cât și național. Punerea în practică a strategiei va ține cont de faptul că investițiile sunt importante, aproximativ 1,263 milioane lei, și pentru ca efortul financiar să nu fie suportat dintr-o dată obiectivele vor fi repartizate pe cei cinci ani.

Astfel, strategia trebuie să conțină două părți, câte una pentru fiecare din cele două activități derulate de către firmă, și anume: comerțul cu amănuntul și turismul. În cadrul activității turistice vom lua în considerare și restaurantul care este destinat în principal solicitanților servciilor turistice.

2.7.1. Activitatea de comerț

Pentru această activitate propunem achiziționarea unei clădiri din apropierea magazinului pentru construirea unui minimarket modern. Așa cum menționam în subcapitolul mediului extern spațiul actual care servește drept magazin nu este unul foarte mare, de aceea el reprezintă un real disconfort atât pentru clienți cât și pentru personal, și ținând cont și de faptul că doi dintre concurenții direcți își intensifică dezvoltarea, este absolut necesară remedierea acestor probleme prin mijloace moderne și competitive. Astfel firma trebuie să profite de oportunitatea ivită în ceea ce privește posibilitatea de achiziționare a unui teren din apropiere pe care este construită o clădire ce poate fi reabilitată pentru a servi drept magazin sau demolată, urmând apoi a se construi un minimarket cu toate utilitățile (inclusiv depozit).

Terenul și clădirea se află în proprietatea primăriei Sinaia, iar Consiliul Local dorește să scoată la licitație concesionarea terenului, fiind de acord mai degrabă cu demolarea vechii clădiri, decât cu reamenajarea ei. Astfel, societatea trebuie să facă toate demersurile și prin toate mijloacele pe care le are la îndemână să obțină concesionarea terenului pe o perioadă de 49 ani.

Prin urmare considerând a fi mai reduse costurile celei de-a doua variante vom propune demolare vechii clădiri și construirea unui minimarket. Costurile necesare construirii minimarketului se vor situa în jurul sumei de 300 mii lei. Acest obiectiv se va realiza prin reinvestirea profitului, mai ales că în ultimii doi ani nu au existat alte investiții majore, și printr-un împrumut la bancă pe termen lung.

Acest minimarket cu toate demersurile și toate lucrările aferente (construcție, finisaje, mobilier etc.) se va realiza pe parcursul unui an, începând cu luna ianuarie a anului 2011. De asemenea în ultimele trei luni ale anului aferent construirii minimarketului se va realiza strategia de marketing a acestuia, iar pentru implementare se va aloca un buget de 10 mii lei.

Tot în cadrul acestui obiect de activitate al firmei propunem redeschiderea magazinului din comuna Ariceștii Zeletin, deoarece aici sunt doar două mici magazine care nu pot satisface toate nevoile localnicilor, și în plus sunt amplasate foarte aproape unul de celălalt. Având în vedere faptul că societatea a mai lucrat aici în urmă cu zece ani reprezintă un avantaj întrucât cunoaște piața și este la rândul ei cunoscută. Acest obiectiv ar aduce un aport consistent la dezvoltarea societății, aport care va fi resimțit cu siguranță și în creșterea rentabilități acesteia. Singura concurență importantă ar fi reprezentată de târgul comunal organizat în fiecare zi de vineri, dar acest lucru va fi compensat prin activitatea desfășurată în celelalte zile și mai ales prin fidelizare clientelei. Redeschiderea acestui punct de lucru nu ar reprezenta o investiție prea mare deoarece societatea deține deja spațiul, care va trebui renovat, iar singurul aspect ce ar trebui pus la punct ar fi doar distribuția. Pentru redeschiderea acestui punct de lucru se vor acorda 2 luni în anul 2012, iar investiția în cuantum de aproximativ 10 mii lei se va face din disponibilitățile bănești ale firmei.

Tot în anul 2012 pe parcursul a 3 luni de zile tot personalul din activitatea de comerț va fi trimis spre a se califica din punct de vedere profesional prin participarea la diverse cursurii și seminarii de profil. Acest lucru va ajuta la desfășurarea activității în condiții superioare și la un nivel ridicat contribuind direct atât la imaginea societății și a magazinelor în spercial cât și la o comunicare mult mai bună cu publicul țintă, toate acestea având un singur scop comun: atragerea și fidelizarea clientelei. Cuantumul acestei investiții va fi de aproximativ 8 mii de lei, ce se vor lua din disponibilitățile bănești ale societății.

2.7.2. Activitatea turistică

Pentru acest profil de activitate se propune în primul rând punerea în aplicare a strategiei de marketing a Pensiunii Andree, deja existentă, pentru că aceasta reprezintă principala metodă de atragere și fidelizare a turiștilor, întrucât cuprinde toate politicile de promovare, de preț, de produs (pachetele turistice), de distribuție (agenții turism interne și externe, internet etc.). Fără o strategie de marketing aplicată șansele de a face față pe piață sunt reduse. Strategia de marketing va fi pusă în aplicare în totalitate în anul 2011 și menținută în permanență și pe viitor, iar pentru aceasta se vor aloca 10 mii lei din disponibilitățile bănești ale firmei.

Tot pentru Pensiunea Andree, așa cum am menționat și în subcapitolele anterioare aceasta nu are dezvoltată baza de agrement, atât de necesară pentru atragerea unui număr cât mai mare de turiști, deși are posibilitatea (ca spațiu) de a amenaja o bază minima în acest sens cum ar fi biliard, bowling, tenis de masă în interior, iar în exterior există un spațiu în care se poate amenaja o tiroliana întrucât terenul pe care este construită pensiunea este în pantă. Pentru a fi competitivi și a oferi turiștilor o gamă variată de dotări este necesară o astfel de investiție. Aceasta se va realiza prin reinvestirea profitului, într-un interval de 2 luni ale anului 2012, suma situându-se în jurul a 20 mii lei.

Asemenea personalului din activitatea de comerț, și cel din turism va fi trimis în 2012 pentru trei luni spre a se califica în domeniu, fapt ce va contribui, ca și în comerț, la o imagine impecabilă a pensiunii, la o bună comunicare cu turiștii și la fidelizarea acestora. Suma alocată va fi de 5000 lei din disponibilitățile bănești ale societății.

Așa cum aminteam în subcapitolul mediului extern în comuna Aricestii Zeletin se pot face investiții în turism, comuna aflându-se într-o nemaiîntâlnită dezvoltare, lucrările de racordare la rețea de apă potabilă, de asfaltare și gaze sunt avansate. În ceea ce privește potențialul turistic acesta este neexploatat și este format din: areal geografic favorabil, poluare zero, fond cinegetic bogat, pomi fructiferi în livezi, climat de cruțare cu ierni blânde, nisip quarțos, sare nativă, nămol sapropelic. Evaluând acest potențial și observând lipsa concurenței considerăm că este o oportunitate importantă pentru dezoltarea firmei. Având în vedere faptul că acest proiect reprezintă o investiție considerabilă, greu de susținut de către societate, situându-se la circa 800 mii lei, se va recurge la obținerea unor fonduri europene post-aderare (firma având deja experiență în obținerea fondurilor), dar cum aceste fonduri acoperă 50% din totalul investiției va fi nevoie fie de luarea unor împrumuturi pe termn lung de la bancă, fie din cooptarea unor noi investitori. Realizarea și depunerea proiectului pentru obținerea finanțării europene vor necesita 3 luni de zile din anul 2012, obiectivul fiind ca până la finele acestui an să se obțină aceste fonduri, astfel încât la începutul anului 2013 să se demareze lucrările de construcție, lucrări ce se vor derula pe parcursul anilor 2013 și 2014, pensiunea urmând să intre în circuitul turistic la începutul lui 2015. Acești ani se suprapun foarte bine și cu încheierea lucrărilor de modernizare a comunei.

În 2012 trebuie achiziționate și terenurile necesare pentru construirea pensiunii turistice rurale din Aricestii Zeletin. Pensiunea trebuie să fie una cu adevărat rurală și astfel va fi absolut necesar ca ea să dispună de fermă proprie de animale (vaci, oi, capre, găini, porci etc.) și livadă cu pomi fructiferi pentru a oferi truistilor produse ecologice realizate în cadrul pensiunii, mai ales că zona este propice unor asemenea activități. Trebuie avut în vedere și faptul că în 2012 nu vor fi încă terminate lucrările de dezvoltare ale comunei, prețurile sunt mici în ceea ce privește terenurile, iar potențialul nu este conștientizat încă de către localnici. De aceea ar fi important să se achiziționeze aceste terenuri în 2012, mai ales că proiectul de obținere a finanțării trebuie să menționeze și locația unde se va construi pensiunea. Pentru un teren de 10000 mp se vor cheltui circa 20 mii lei din disponibilitățile bănești ale firmei.

În 2015, după ce pensiunea va fi pusă în circuitul turistic, vor începe lucrările de înființare a fermei de animale și a livezii de pomi fructiferi (acestea nefiind incluse în cadrul proiectului de finanțare europeană). Așa cum spuneam mai sus va fi absolut necesară existența fermei și a livezii pentru a reprezenta un atuu și o atracție pentru turiști. Lucrările se vor realiza în 4 luni de zile, iar investiția va fi de aproximativ 30 mii lei din reinvestirea profitului.

Noua pensiune trebuie să aibă și o bază de agrement corespunzătoare: teren de tenis, minifotbal, biliard, tenis de masă, bowling, piscină, saună, dotări pentru spa & wellness, bază de tratament, tiroliana etc.. Toate aceste sunt necesare pentru a atrage un număr cât mai mare de turiști și mai ales pentru a oferi confort și calitate la standarde ridicate. Se vor aloca 4 luni in anul 2015 pentru realizarea lucrărilor. Investiția va fi de aproximativ 40 mii lei, bani din disponibilitățile bănești ale societății sau in cazul in care firma nu dispune de bani se poate realiza un imprumut bancar pe termen lung.

Dosarul de obținere a finanțării europene conține și strategia de marketing pentru turism, care trebuie pusă în aplicare încă din anul 2015 și menținută în viitor. Astfel pensiunea va deveni cunoscută și își va implementa politicile de promovare, de preț, de produs și de plasament (distribuție), se vor încheia contracte cu agenții de turism din țară și străinătate, se va realiza site-ul propriu al pensiunii și va apărea și pe site-urile specializate. Toate acestea vor conduce la creșterea numărului de turiști. Suma alocată pentru aplicarea strategiei de marketing va fi de 10 mii lei, sumă investită din disponibilitățile firmei.

2.7.3. Programul de derulare a strategiei

Această secțiune cuprinde programul de derulare a întregii strategii pe fiecare an în parte.

TABEL NR. 6

Sursa: Studiu propriu.

CAPITOLUL 3. Promovarea turistică a Pensiunii Andree

din Sinaia

3.1. Strategia de marketing pentru turism a Pensiunii Andree din Sinaia

Întreprindere: SC EMIRA 94 SRL

Cod poștal / localitate: 106100, localitatea Sinaia, județul Prahova

Telefon / Fax : 0244 310 494

Consultant / Data : S.C. AVALON PROCONSULTING S.R.L. București, 2006

CREAREA OFERTEI

Număr de camere / Paturi : zece camere / douăzeci paturi

Amplasamentul studiat se este situat în orașul Sinaia, județul Prahova.

Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul studiat este situat pe rama estică a Masivului Bucegi, către baza Muntelui Furnica, pe un pinten sudic al platoului Plaiul Vacii (de interfluviu dintre valea Peleșului și valea Caseriei), ce se constituie în versant nordic al unuia din circurile de obârșie al unor afluenți ai văii Caseriei.

Suprafața terenului este de 1182,00 mp, concesionat conform contractului nr. 17464/ 21.10.2005 încheiat între Consiliul Local al orașului Sinaia și S.C. EMIRA"94 S.R.L. SINAIA prin CODIRLĂ EMILIA, teren categoria de folosință curți construcții, destinația propusă: locuința și funcțiuni complementare existente, cu caracter predominant de odihnă, recreere, turism.

Amplasamentul este liber de construcții și are stabilitate generală și locală și prezintă condiții de fundare pentru o clădire de tip P+E+M.

Schema funcțională adoptată și repartiția spațiilor în clădire au avut în vedere ierarhizarea acestora în funcție de frecvența utilizării lor, de numărul de beneficiari, de tipul de activitate care se desfășoară în interior, de importanță și gradul lor de reprezentare.

Pornind de la aceste considerente s-au identificat trei grupuri funcționale:

spații comune (servitul mesei, holuri);

spații destinate cazării, reprezentate prin camere cu două paturi și grup sanitar propriu;

spații destinate depozitării și spații tehnice (depozite, spațiu pregătire a mesei).

Camerele (dotate cu grup sanitar propriu), spațiul de servit masa și spațiul de preparat masa vor respecta criteriile de clasificare prevăzute în Anexa nr. 1.5 la Normele de clasificare a structurilor de primire turistice și vor avea nivelul de confort și calitatea serviciilor prestate echivalent cu minimum 3 flori.

Viziunea asupra acestui spațiu este de a oferi posibilități maxime de adaptare la cerințele exprimate de oaspeții pensiunii, mai ales în cazul grupurilor organizate și a comenzilor făcute anterior, cazuri în care – cu eforturi minime din partea gazdelor -aceștia pot beneficia de o amenajare specială a acestui spațiu multifuncțional.

Pensiunea va avea în dotare un spațiu de preparare hrană utilat conform standardelor de alimentație publică, putând oferi produse culinare calde și reci, produse de patiserie și cofetărie proaspete. Serviciile de alimentație publică sunt oferite oaspeților rezidenți în pensiune, turiștilor aflați în trecere precum și locuitorilor din zonă.

Funcționalul clădirii propuse este determinat de tema-program impusă de către beneficiar și de exigențele configurației terenului, a vecinătăților și orientării.

În vederea obținerii unor spații funcționale, s-a recurs la comasarea spațiilor publice (hol primire, recepție, sală de servire a mesei) în partea nord-vestică a clădirii, în relație directă accesul principal în clădire și legătură pe verticală cu spațiile de cazare.

Intrarea principală, accentuată printr-o retragere de la planul fațadei, conduce spre un spațiu fluid în care sunt amplasate spațiul de primire și sală de servire a mesei, cu o capacitate de 24 de locuri, într-o succesiune și compoziție funcționale. Sala de servire a mesei se dezvoltă în prelungirea holului de primire și comunică cu exteriorul în ample suprafețe vitrate.

Zona destinată cazării este dispusă la partea superioară a clădirii și este rezolvată în sistem de cazare pe dublu tract, circulația verticală fiind grupată într-un nucleu compact, amplasat strategic în planul nivelului curent în ideea eliminării unor circulații excesiv de lungi.

Unitatea de cazare, elementul funcțional de bază, este constituită din camera de cazare propriu-zisă (dimensionată pentru o capacitate de două locuri de cazare), vestibul de acces și grup sanitar propriu.

TABEL NR. 7

Sursa: Dosar de obținere a finanțării prin fonduri Sapard pentru construirea Pensiunii Andree din Sinaia, 2006.

Amplasare: localitate în județul Prahova, situată pe cursul superior al râului Prahova, la poalele de SE ale Munților Bucegi și cele de SV ale Munților Baiului, la 62 km NV de municipiul Ploiești și 102 km de București. Populație: 15.063 locuitori. Stație CFR inaugurată la 10 iunie 1979. Perla Carpaților, stațiunea cu cel mai mare domeniu de ski România.

În prezent, Sinaia este un important centru turistic și de desfășurare a unor conferințe internaționale și naționale; există amenajări speciale destinate practicării sporturilor de iarnă: pistă de bob cu o lungime de 1.500 m (13 viraje și 132 m diferență de nivel), pârtii schi de diferite grade de dificultate (Carp: 2.500 m, dificilă; Papagal: 2.140 m, dificilă; Turistică: 2.800 m, medie etc), pârtii pentru săniuș etc.

Numeroase poteci marcate, șoseaua modernă, cu acces auto până la Cota 1.400, teleferic (dat în folosință în 1971), cu cabine de 35 de locuri (Sinaia – Cota 1.400) și de 28 locuri (Cota 1.400 – cabană Vârful cu Dor, aflată la 2.000 m altitudine) și telescaunul Cota 1.400 – Vârful cu Dor, asigură legăturile între zona centrală a orașului și platoul Munților Bucegi. Sinaia este practic punct de plecare spre cabanele Munților Bucegi ) Cota 1.500; Vârful cu Dor: 2.000 m altitudine; Cuibul Dorului:1.200 m; Babele: 2.206 m; Omu: 2.505 m; Padina: 1.525 m; Piatra Arsă: 1.950 m, Peștera: 1.610 m) și ale Munților Baiului (Piscul Câinelui: 950 m etc).

Istoric: localitatea Sinaia apare menționată documentar, prima oară, în 1690, când în preajmă Mănăstirii Sinaia (1690 – 1695), pentru paza sa, au fost întemeiate primele locuințe ale unor scutelnici, care apoi au format o populație stabilă. Inițial, satul s-a numit Izvorul, iar din 1874 poartă denumirea actuală. Declarat oraș în 1880 când localitatea a devenit reședința de vară a regelui Carol I.

Altitudine: 798 – 971 m.

Climat: specific zonelor alpine, aer puternic ozonat, cu veri răcoroase și ierni puțin friguroase. Temperatura medie anuală: 6A°C.

Căi de acces: Rutiere: București – Brașov pe DN1 (E 60) dinspre Râșnov pe DN 73 A, joncțiune cu drumul național DN 1. Feroviare: Gara Sinaia, pe linia București – Brașov.

Ce Puteți / Doriți să Oferiți?

În domeniul timpului liber:

Pârtii de schi

Sinaia oferă turiștilor și numeroase posibilități de practicare a sporturilor favorite.

Pârtii pentru începători

Schiorii începători au la dispoziție pârtia din Poiana Florilor cu un grad de dificultate ușor, cu lungime de 250 m și o diferență de nivel de 50 m; Schiorii cu o pregătire medie au la dispoziție:

Pârtia "Vânturiș" (care face legătura între Vârful cu Dor și Cota 1400 cu o lungime a pârtiei de 2350 m, o diferență de nivel de 560 m și pantă medie de 24,5%);

Pârtia "Piramida" (face legătură între Vârful cu Dor și cabană Vârful cu Dor cu diferență de nivel de 100 m, o lungime a pârtiei de 450 m și o pantă medie de 25,8%);

Pârtia "Dorului" (face legătura între Vârful cu Dor și cabana Valea Dorului cu o lungime a pârtiei de 600 m, o diferență de nivel de 150 m și o pantă medie de 25,8%);

Pârtia "Fata Dorului" (face legătură între Furnica și Valea Dorului cu o lungime de 1180m, o diferență de nivel de 210 m și o pantă medie de 25,8%).

Pârtii pentru avansați. Schiorii avansați au la dispoziție și pârtii dificile:

Pârtia "Carp" – face legătura între Vârful Furnica și Cota 1400, are o lungime de 2500 m, o diferență de nivel de 585 m și o pantă medie de 24%;

Pârtia "Papagal" – face legătura între Târla și telescaun, are o lungime de 450 m, o diferență de nivel de 150m și o pantă medie de 35,3%;

Pârtia "1500" – are o lungime de 450 m, o diferență de nivel de 125 m și pantă medie de 28,9%;

Pârtia "Turistică" – face legătura între Cota 1400 și Sinaia, are o lungime de 2800 m, o diferență de nivel de 450 m și pantă medie de 16,6%.

SKI FOND

Pentru cei ce preferă plimbările turistice sau pentru schiorii de fond este recomandată pârtia de pe Platoul Bucegi cu o lungime de 8000 m și o diferență de nivel de 100 m.

SĂNIUȘ

Pentru practicarea săniușului există pârtia "Drumul Vechi- Cota 1300" cu o lungime de 300 m, o diferență de nivel de 60 m și pista de bob "Furnica-Sinaia" pârtie amenajată pentru competiții cu o lungime de 1500 m și o diferență de nivel de 30 m.

BOB ȘI SANIE

Tradiționalele concursuri de bob, sanie și skeleton se desfășoară pe o pârtie specială, situată în partea de vest a stațiunii, spre șoseaua ce urcă la Hotelul Alpin – Cota 1400. Pârtia are o lungime de 1500 m. Diferența de nivel între punctul de plecare și punctul de sosire este de 134 m; există 13 viraje, cu o pantă medie de 9 %, pantă minima de 3 % și pantă maximă de 14 %. Bobul pentru două persoane poate atinge o riteza de maxim 110 km/h, iar bobul de patru persoane, 120 km/h. Tot aici se organizează și concursuri de sanie și skeleton. Din anul 1995 funcționează în Sinaia Federația Română de Schi, Bob, Sanie și Biatlon.

Mijloace de transport pe cablu:

Instalațiile tehnice de urcat pe cablu sunt destul de diversificate: două telecabine între Sinaia și Cota 1400 cu o lungime de 2328 m și Cota 1400 – Cota 2000 cu o lungime 1945 m, două telescaune între Cota 1400 – Cota 1950 cu lungime de 1940 m (care este în stare de funcționare) și Valea Dorului – Furnica cu lungimea de 980 m, patru teleschiuri: Valea Dorului – Vârful cu Dor, Furnica – Vârful cu Dor, Cota 1400 – Cota 1500, Vârful cu Dor – Cabana Vârful cu Dor cu o lungime totală de 1484 m și cinci baby schi-lifturi: Poiana Florilor – 250 m, Scandurari – 200 m, Valea Dorului – 200 m, Telecabină 1400 – 250 m și Furnica – 250m.

Performanțele tehnice ale instalațiilor de transport pe cablu sunt de 3345 persoane/oră, iar lungimea totală a traseului este de 9827 m. Domeniul schiabil existent e repartizat pe doi dintre versanții muntelui Vârful cu Dor (2030 m):

Versantul de Vest echipat cu telescaunul Valea Dorului, completat de teleschiuri dintre care numai unul funcționează în mod excepțional. Aceasta este partea din domeniul schiabil care primește cel mai mare număr de schiori, regularitatea pantelor și întinderea lor favorizează practicarea unui ski pe scară largă ) folosind fie traseul principal, fie pe cel secundar (culoare roșie și albastră), Versantul de Est (care domină Sinaia) se întinde de-a lungul liniei telecabinei. De o foarte bună calitate tehnică, pârtia Carp urmărește îndeaproape traseul liniei telecabinei, având pante abrupte de aceea fiind marcată cu culoarea neagră.

Pârtia Vânturiș urmărește traseul fostului drum forestier și se prezintă sub forma unei benzi relativ omogenă în pantă și pe lățime. Amândouă permit sosirea la Cota 1400 oferind un ski atractiv, rezervat totuși schiorilor avansați și foarte avansați.

În domeniul cultural:

Castelul Peleș – construit între anii 1873 – 1883 de Carol I de Hohenzolleren primul rege al României. Castelul Peleș, construit între anii 1873-1883(etajul I) și între 1896 și 1914 ( etajul II), în stilul Renașterii germane, după planurile arhitectului vienez Wilhelm von Doderer și ale celui german Johann Schultz din Lemberg (Lovov), cu tranformari și adăugiri gotice efectuate de arhitectul ceh Karinel Liman în anii 1896 – 1914, este compus din 160 de camere și are un turn central de 66 de m înălțime. Castelul a fost reședință regală de vară (până în 1947), iar astăzi adăpostește un muzeu cu colecții de picturi, sculpturi, armuri, covoare, mobilă, tapiserii etc..

Ridicat din dorința Regelui Carol I, de a avea la poalele Bucegilor reședința sa de vară. Arhitectura exterioară se încadrează predominant în stilul Renașterii germane, mai puțin terasele dispuse în amfiteatru, cu fântâni arteziene, balustrade, vaze și statui din marmură sculptate de italianul Romanelli din Florența, caracteristice Renașterii italiene.

Castelul Pelisor – situat lângă Castelul Peleș, destinat inițial prințului Ferdinand I, azi muzeu.

Mănăstirea Sinaia – cu biserica veche, având hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 m lungime și 6 lățime), a fost construită în anii 1690 – 1695, din inițiativă și prin strădania marelui spătar Mihail Cantacuzino (fiul postelnicului Constantin Cantacuzino), după modelul Mănăstirii "Sfântă Elena" de De Muntele Sinai, pe care o vizitase cu puțin timp înainte. Și astăzi după trei sute de ani de existența, Mănăstirea Sinaia continuă să vegheze orașul care-i poartă numele și al cărui simbol spiritual este.

Cazinoul – Clădirea Cazinoului, construită în 1912 după planurile arhitectului Petre Antonescu.

În ceea ce privește oferta generală de servicii:

Servicii turistice oferite:

cazare și masă în regim de pensiune completă sau demipensiune;

informații turistice;

recreere;

agrement turistic;

dietă și mișcare în aer liber (jogging, fitness).

Cum intenționați să atrageți atenția oaspeților dumneavoastră asupra ofertei pe care o aveți?

Prin ce particularități / activități vă deosebiți de ceilalți ofertanți?

locația pensiunii;

cadrul natural;

adaptarea la cerințele beneficiarilor;

activitatea de reclamă și promovare desfășurată la nivelul operatorilor de turism, persoanelor fizice și juridice (firmelor / organizațiilor);

bucătărie tradițională;

spațiu de recreere: biliard, remi, șah, table, cărți, televizor cu video, muzică;

adaptarea la cerințele beneficiarilor;

diversitatea și tipul integrat al serviciilor;

oferta de produse naturale și ecologice;

programele de promovare la nivelul politicilor de preț și produse (oferte promoționale, discounturi, oferte extrasezon, eto);

servicii de întreținere corporală: jogging, aromoterapie;

locuri de joacă pentru copii;

acces internet, servicii telefonice/fax;

seri tradiționale menite să păstreze interesul pentru păstrarea tradițiilor satului;

posibilitatea de a participă la unele lucruri gospodărești;

ateliere de gastronomie specifică locului;

inițiere în artă populară: torsul lânii, încondeiatul ouălelor, împletituri și cusături tradiționale, măști și costume populare;

seri de muzică și dans popular specific regiunii.

Care sunt grupurile țintă pe care doriți să le abordați (Cui se adresează oferta dumneavoastră)?

Potențiali clienți:

Grupurile țintă sunt turiști români și străini.

familiile și grupurile ce doresc să petreacă mini-concedii sau week-end-uri;

sportivilor și iubitorilor de sport- turism sportiv;

colaboratorilor, angajaților, conducerii de firme și organizații;

oamenilor de afaceri care doresc să organizeze conferințe sau prezentări;

familiilor și grupurilor de prieteni care pot să-și petreacă vacanțe de sărbători (Crăciun, Anul Nou, Paști, etc);

specialiștilor din diferite domenii care, în mod frecvent, desfășoară programe de cercetare în zonă;

turiștilor și călătorilor aflați în tranzit pe DN 1- turism de tranzit;

grupurilor de tineri, studenți;

grupurilor organizate- pelerinaj;

pasionaților de munte- turism montan;

vânătorilor și pescarilor amatori (însoțiți sau nu de familii și prieteni);

turiștilor aflați în călătorii tematice (ecumenice, etnografice, speologice, etc);

grupurilor organizate- pelerinaj, excursii școlare tematice.

Ce intreprideti pentru a asigura o atmosferă rurală a spațiului dumneavoastră?

Pensiunea turistică va asigura o atmosferă rurală prin amenajarea interiorului cu materiale de culoarea lemnului natur (parchet, lambriuri, paturi de lemn cu noptiere, masă cu scaune, cuier), grinzi aparente , combinând în mod plăcut tradiționalul cu modernul.

Curtea pensiunii va avea căruță, roți, flori de grădină, brazi, leagăn pentru copii și ornamente cu bușteni și flori.

Stabilirea prețului / grad de ocupare: 50 ron/persoană/noapte;

Câte zile ocupate pe cameră: 20 zile/cameră;

Realizați (real): 20 zile/lună;

Doriți să realizați (max): 30 zile/lună;

Trebuie să realizați (min): 12 zile/lună.

Prin ce activități ați putea să creșteți gradul de ocupare (numărul de zile în care e ocupată camera)?

(x) Oferte pausal (extrasezon)

ateliere de gastronomie specifică locului;

facilități de recreere prin jocuri de societate: biliard, table, cărți, ruletă, etc;

(x) Programe speciale de câte o săptămâna care:

pot avea sau nu o anumită temă sau specific (ex. programe de sărbători de iarnă, primăvară, drumeții pe trasee montane de diferite dificultăți, degustări de produse tradiționale, etc), oferite de pensiune prin pachetele sale de ofertare sau realizate de această la cererea expresă a beneficiarilor; în ofertă proprie se vor introduce oferte ale unor terți operatori de turism din județele învecinate, cuprinzând obiectivele de interes turistic ale acestor zone (turism ecumenic, vizitarea siturilor istorice, obiectivelor culturale, etc):

• Obiceiuri de Paște

• Tradițiile Crăciunului

• Mărțișor

• Sfântul Valentin

• Hallowen

• Meșteșugarul român

(x) Programe speciale de sfârșit de săptămână

care: pot fi zile de relaxare fără program prestabilit (putând cuprinde ieșiri în natură pe trasee facile, pick-nick -uri, vizite la obiective de atracție din imediată apropiere sau pot avea o anumită tematică oferită prin pachetele de servicii ale pensiunii sau realizate la cererea expresă a beneficiarilor.

• Ziua Europei 9 Mai

• 1 Martie- mărțișor de primăvară

• Horă la sate

• Sărbătoarea recoltei

• Sărbătoare vinului

• Revelion- Mâine anul se înnoiește

• Carnaval-1 ianuarie

(x) Programe speciale care se adresează anumitor categorii de persoane (grupuri țintă) care:

Ziua copilului-1 iunie = grup țintă copiii;

Balul absolvenților (banchete la sfârșit de an școlar) = grup țintă adolescenții;

Serbarea clopoțelului = grup țintă bobocii de clasele primare care serbeaza împreună cu familia și rudele sale începutul și sfârșitul anului școlar;

Astăzi e ziua mea = grupuri țintă: copii și ținerii;

Schimbarea prefixului (40 ani, 50 ani, 60 ani, 70 ani) = grup țintă adulții care împlinesc o vârstă rotundă și schimbă prefixul-tradiție în comună să se sărbătorească;

Sărbătoarea femeii- martie = grup țintă prieteni;

Ziua taților = grup țintă prieteni;

Nuntă de aur = grup țintă familia;

Nuntă de argint = grup țintă familia;

Nuntă de vis- casatoria = grup țintă familia și prietenii;

Proaspăt pensionar = grup țintă colegii;

Petreceri surpriză cu diferite ocazii;

Revederi (după 10/20 ani) de la absolvire.

La ce preț veți închiria / intenționați să închiriați?

Camera dublă 100 ron/zi

Care este raportul dumneavoastră calitate/preț?

(x) bun ( ) satisfăcător ( ) prețul ar trebui ridicat

Care sunt serviciile suplimentare care ar putea crește încasările dumneavoastră?

oferirea de servicii ocazionale de alimentație publică și cazare turiștilor aflați în trecere pe drumul național DN 1;

organizarea de plimbări cu sania, trăsură trasă de căi;

oferirea de servicii către firme și organizații;

vânzarea de pachete turistice integrate care să cuprindă mai multe servicii turistice din ofertă standard a pensiunii, în condiții de precomandă și / sau de achiziționare cu plată în avans;

oferirea de pachete tematice din ofertă standard a pensiunii;

organizarea și managementul unei rețele de furnizori de produse și servicii turistice specifice zonei, care să fie în relații contractuale cu firma, care să permită supravegherea / optimizarea calității serviciilor oferite;

animație în aer liber: paintball;

servicii de închiriere: undițe, biciclete, skiuri, sănii.

Strategie de marketing

Publicitate și relații cu publicul

Din punct de vedere al politicilor de preț aplicate de firmă în cazul activității desfășurate în cadrul pensiunii, se urmărește eficientizarea raportului tip preț / calitate serviciu și urmărirea permanentă a nivelului de fluctuație al prețurilor (vânzare și cumpărare de servicii și produse turistice echivalente, precum și a materiilor prime) pe piață specifică (se urmărește maximizarea profitului prin eficientizarea capitolului de costuri).

Pentru serviciile sale, firma aplică strategii ale liniei de produse, urmărindu-se maximizarea eficienței financiare la nivelul întregului portofoliu de ofertare (menținând totuși o rată pozitivă a profitului pentru fiecare element al ofertei de produse și servicii).

Se aplică strategia prețului discriminatoriu de rang doi – în funcție de valoarea totală a cumpărării și de frecvența acesteia (cu limite valorice strict determinate de poilitica firmei și conjunctura de piață), în vederea stimulării cumpărării în valori mari, pentru creșterea profitului total pe seama creșterii volumului vânzărilor.

În cazuri speciale (în condiții determinate de strategia de piață a produsului și firmei) se poate aplica și strategia de discriminare de rangul întâi, prețul pe unitatea de produs putând fi stabilită atât în funcție de valoarea cumpărării cît și de frecvență și de cumpărător.

Pentru încurajarea vânzărilor și fidelizarea partenerilor credibili, firma aplică programe de credite comerciale, implicând acordarea de permisivități, constând în acceptarea de plăți eșalonate și la termen, în condiții stipulate în mod expres în contractele încheiate cu respectivii parteneri. În situații speciale se are în vedere efectuarea de compensări de valori facturate între firme care își furnizează reciproc produse și servicii, în cadrul unor forme contractuale.

Pe perioade determinate, pentru adaptarea prețurilor la presiuni ale pieței sau/și în cadrul unor programe de promovare aplicate de firmă, se fac adaptări temporare ale prețului de bază (de stratificare, la nivelul pieței sau de penetrare – în funcție de serviciul oferit). Adaptările, pot lua forma rabaturilor (discount-uri) comerciale aplicate prețului de bază (acordate pentru plată imediată) cu caracter cantitativ, sezonier, promoțional și a bonificațiilor funcționale (oferirea unor gratuități sau reduceri de preț la servicii efectuate).

Din punct de vedere al nivelului prețurilor administrate, negociate de oferta turistică a firmei se va încadra – în termeni generali – în secțiunea mediană a plajei seturilor practicate de firmele cu activitate similară pe piața țintă.

Firma va aplică o permanentă politică de apropiere față de potențialii beneficiari, oferta specifică și componentele sale comerciale fiind adaptate nevoilor și așteptărilor publicului (prin aplicarea politicilor de produs, preț, distribuție și promovare).

Firma se va diferenția de concurență prin conținutul portofoliului său de ofertare (care cuprinde o largă gamă de produse și servicii, acoperitoare pentru cererea consumatorilor finali și cumpărătorilor organizaționali de talie mică și medie), prin nivelul de calitate pe care îl garantează, prin calitatea ofertei sale comerciale și prin conținutul ofertei sale complementare. Un alt avantaj față de concurență este modul profesional în care se abordează fiecare (potențial) beneficiar, supunând atenției sale oferte puternic personalizare.

Pentru atragerea clienților, firma aplică forme de promovare a serviciilor, constând în activități de reclamă, promovare a vânzărilor, asigurarea relațiilor cu publicul și vânzarea personală, structurate în campanii de promovare, de durată determinată, cu mesaje specifice condițiilor de pe fiecare sector al pieței țintă, formate din mix-uri de forme care să asigure accesul la receptorii avuți în vedere.

Alegerea axului de promovare în cazul operatorilor de turism și a firmelor / organizațiilor are la bază abordarea preponderent rațională (în funcție de natura pachetelor de servicii turistice promovate), factorul emoțional având rol secundar (considerând că adresarea se face către factorii de decizie activând în domeniul comercial, financiar, tehnic, la care aspectul rațional ar trebui să fie preponderent).

Reclama se adresează, în principal, pieței organizaționale și consumatorilor și este de tip:

instituțional, având ca subiect producătorul în postura sa organizațională. Motivația demersului este pozitivarea modului de percepție a producătorului pe piața țintă, în vederea obținerii de avantaje legate de imagine.

servicii, (gamă de servicii și/sau individualizate), promovând o imagine generală caracterizantă sau evidențiind trăsături de individualizare;

acțiune, motivând clientul să interacționeze în sensul dorit, la prima cumpărare pentru categoria de servicii aflată în atenție (acțiune-indirectă) sau/și intenționând să determine acțiunea imediată.

Se are în vedere și lansarea de mesaje de reclamă având ca obiectiv consumatorii privați, care pot constitui o sursă importantă de acoperire a capacităților de furnizare de servicii, în ciuda greutăților legate de previzionarea nivelului de cerere specifice acestui sector.

Alegerea media are în vedere segmentul de piață țintă abordat, caracteristicile audiomatului țintă, puterea de acoperire a fiecărui vehicul media în parte: în prima etapă se va opta pentru ziare, posturi de radio cu acoperire locală și zonală, la posturi de televiziune prin cablu. În utilizarea tipurilor de media diferite, se urmărește consecvența mesajelor și coordonarea aparițiilor la nivel zonal.

Deciziile media sunt grupate într-un plan media, cuprinzând obiective, subiecți de contactat, modul, tipul, frecvența, mesajul contactului.

Promovarea vânzărilor va cuprinde tehnici folosite pentru stimularea cumpărării imediate. Promovarea vânzărilor se integrează în mixul de promovare, metodele susținându-se reciproc.

Instrumentele folosite în promovarea vânzărilor vor fi:

participarea la târguri și expoziții cu tematică de turism;

reducerea temporară de preț, aplicată pe perioade determinate pentru creșterea volumului vânzărilor, relansarea ofertei proprii, diminuarea pieței concurențiale, pozitivarea imaginii de firmă – întotdeauna acțiunea este însoțită de informări asupra reducerilor de preț și serviciilor promoționale implicate;

pachetul de promovare, furnizând clientului plus-produs (serviciu) la același preț cu al serviciului de bază. Plus-produsul (serviciul) poate fi pachet-bonus (cantitate suplimentară la același preț) și pachetul-cuplu (mai multe servicii la prețul de bază al unuia).

Relațiile cu publicul au rol deosebit de important în politica de promovare a serviciilor pensiunii, influențând în mod direct relațiile cu comunitatea, organizațiile, organele și organismele locale, zonale etc, mass-media și alții, prin faptul că generează publicitate.

În cadrul relațiilor cu publicul sunt menținute relațiile cu presa zonală, participarea/susținerea de programe cu impact asupra comunității locale, sponsorizări organizaționale și/sau personale.

Vânzarea directă pe baza personală este o componentă de o deosebită importanță în procesul de promovare datorită contactului nemijlocit între (potențialul) beneficiar și firmă (prin reprezentanții săi specializați), oferind cadrul perfect pentru realizarea bazei de date necesare lansării ofertei particularizate. Această procedură este deosebit de importantă pentru firmă și prin ponderea mare din piață pe care o controlează factorii de decizie concentrați (de multe ori decizia este unipersonală) cât și prin faptul că piața organizațională va ocupa un loc important în vânzările de produse și servicii ale firmei.

Avantajele decurgând din folosirea vânzării personale, ca metodă de promovare (pe lângă asigurarea unui volum important de vânzări), constau în transmiterea de informații mesaje având ca subiect produsul și firma, persuadarea directă a potențialului cumpărător, culegerea de informații nemijlocite despre piața țintă și așteptările potențialilor beneficiari. Contactul direct permite personalizarea mesajelor transmise. Această formă de promovare este caracterizată prin cel mai înalt grad de acuratețe al informației transmise și receptate (în condiții normale de lucru).

Această formă de promovare (și vânzare) necesită cheltuieli relativ mari prin faptul că pregătirea activității și a personalului, costurile de timp/forță umană, susținere informațională și logistică presupun costuri mari. Din aceste considerente metoda se aplică – în general – în demersurile care implică valori mari, cu potențial mare de rezolvare pozitivă, și în situațiile cu motivare strategică.

Cu ce faceți/intenționați să faceți publicitate?

(x) Pliante;

(x) Cărți de vizită;

(x) Bannere;

(x) Mapă informativă în cameră;

(x) Plăcuțe indicatoare / Panouri;

(x) Cadori oferite oaspeților;

(x) Anunțuri;

(x) Pagină de internet.

(x) Înregistrare în cataloage care:

(x) Pagini Naționale;

(x) Pagini Aurii.

(x) Înregistrare în pliante locale care:

(x) Materiale de ofertare editate de agențiile și operatorii de turism;

(x) Colaborări cu agenții / birouri de turism;

(x) Colaborări cu alții;

(x) Acțiuni speciale;

(x) Ziua porților deschise (la gospodărie / cramă) cu festivitate oficială de deschidere / inaugurare;

(x) Participare la târguri, expoziții pentru consumatori, piețe.

Cooperare / colaborări

Aveți posibilitatea unor oferte comune, realizate împreună cu alți ofertanți?

Se pot realiză oferte comune realizate în parteneriat cu agențiile de turism, turoperatori și alți investitori din domeniul turismului situați în Sinaia, Brașov, Ploiești și operatorii de servicii turistice din zonă.

3.2. Chestionar pentru lansarea ofertei Pensiunii Andree din Sinaia

Pentru a putea întreprinde o serie de acțiuni pentru promovarea pensiunii s-a realizat un chestionar (vezi Anexa 1) cu specific publicitar pentru a se identifica în primul rând canalele și sursele prin intermediul cărora turiștii se informează cu privire la achiziționarea serviciilor turistice, preferințele acestora referitoare la destinații, precum și așteptările lor față de modul în care unitățile de cazare se fac cunoscute. Chestionarul a fost efectuat în intervalul 01.01.2010 – 27.02.2010 pe un eșantion de 150 persoane și conține 18 întrebări închise, pentru care persoanele intervievate pot alege o singură variantă de răspuns, și s-au distribuit atât turiștilor prezenți în pensiune la momentul respectiv cât și altor turiști externi pensiunii sau persoane ce nu aveau la momentul respectiv calitatea de turist. Din totalul persoanelor intervievate ponderea cea mai mare o dețin persoanele de sex feminin (52,67%) față de cele de sex masculin (47,33%).

În cele ce urmează am realizat centralizatorul rezultatelor chestionarului pentru fiecare întrebare în parte. Tabelul prezintă rezultatele atât în mărime absolută cât și relativă, putând astfel cu ușurință să realizăm o analiză exactă a chestionarului, atât global cât și particular pentru fiecare întrebare, și să expunem concluziile generale.

TABEL NR. 8

Centralizarea rezultatelor chestionarului

MR – Mărime relativă; MA – Mărime absolută

Sursa: Studiu propriu.

Pe baza centralizatorului de mai sus vom interpreta rezultatele fiecărei întrebări în speranța cristalizării opiniei respondenților, pe baza căreia să se întreprindă acțiuni concrete de atragere și fidelizare a unui număr cât mai mare de turiști.

Întrebarea numărul 1: „Obisnuiti să mergeți în vacanțe sau plimbări?” a avut drept scop selectarea publicului țintă al pensiunii și canalizarea acțiunilor de promovare asupra celor interesați de activitatea turistică, în speță a iubitorilor de turism. Astfel, cei care au răspuns „DA” la această întrebare au putut parcurge chestionarul, iar numărul acestora a fost de 150, reprezentând eșantionul total al acestui demers.

La întrebarea numărul 2: „Pe care dintre următoarele tipuri de turism îl practicați cel mai des?” cei mai mulți respondenți, 34,67%, au ales turismul montan. Următorul tip de turism ales a fost cel de litoral 28,67%, urmat de turismul balnear preferat de 10% dintre persoanele intervievate. Restul procentelor s-au împărțit între celelalte tipuri de turism menționate în întrebare: circuite turistice (7,33%), turism cultural (6,67%), turism de aventură (5,33%), turism de afaceri (4,67%), alt tip de turism (2,67%). În urma acestor rezultate putem spune că pensiunea ce face studiul de caz este amplasată în zona preferată de cele mai multe persoane componente ale eșantionului, ceea ce reprezintă un plus în încercarea de atragere și fidelizare a acestora. Principala zonă concurentă este cea a litoralului, care poate pune probleme numai în sezonul estival.

La întrebarea numărul 3: „Din ce surse alegeți destinațiile din forma de turism bifata în întrebarea anterioară?” majoritatea persoanelor intervievate, 42,67%, au ales internetul, 26% au ales agențiile de turism, 10,67% preferă să aleagă destinația pe baza experiențelor și părerilor cunoștințelor, iar 8,67% aleg pe baza recomandărilor. Ziarele, televiziunea, radioul și panourile și-au împărțit restul procentelor în proporții aproximativ egale. Putem concluziona că fără o prezență bună pe internet, fără existența ofertelor în agențiile de turism și fără fidelizarea clienților deja existenți nu putem atrage un număr semnificativ de noi turiști.

Următoarea întrebare: „Cât de des mergeți în vacanțe sau plimbări?” ne-a oferit drept principal răspuns în proporții de 21,33% faptul că respondenții merg în vacanțe de câte ori consideră că este nevoie, restul merg trimestrial (18%), semestrial (16,67%), lunar (14%), săptămânal (10,67%), anual (12,67%) și foarte rar (>1an) (6,67%). Faptul că cei mai mulți merg în vacanțe de câte ori consideră că este nevoie, trebuie să reprezinte un imbold pentru ca pensiunea să-și canalizeze acțiunile de promovare aspura acestora, deoarece posibilitatea atragerii lor va fi mai ușoară decât în cazul celorlalți, care din diverse motive sunt condiționați să meargă mai rar în vacanțe.

Întrebarea numărul 5: „Ce destinații preferați?” a scos în evidență faptul că majoritatea celor chestionați (60,67%) preferă destinațiile interne. Ceilalți au ales ca răspuns destinațiile externe în Europa (32%) și destinațiile externe – altele în afară Europei (7,33%). Aceste rezultate ne arată faptul că turiștii români încă aleg destinațiile interne și au un grad de mobilitate mai scăzut pentru cele externe, dar după cum se știe numărul celor care aleg să-și petreacă vacanțele în afară granițelor țării este din ce în ce mai mare, tocmai datorită serviciilor și prețurilor mult mai avantajoase pe piața externă. De aceea pensiunea trebuie să se ridice din toate punctele de vedere la standardele cele mai inalte.

La următoarea întrebare: „Din România care sunt destinațiile pe care le alegeți cel mai des?” am avut următoarele rezultate: Valea Prahovei (19,33%), stațiunile litorale (18,67%), Delta Dunării (17,33%), Nordul Moldovei (16,67%), Maramureș (16%), alte destinații (12%). Observăm că Valea Prahovei, acolo unde este amplasată pensiunea, ocupă prima poziție, dar procentele tuturor răspunsurilor sunt sensibil egale, ceea ce ne prezintă o concurență acerbă.

La întrebarea numărul 7: „Ce canale de informare folosiți cel mai frecvent?” părerile respondenților plasează internetul (40,67%) și televiziunea (34,67%), pe locurile unu, respectiv doi, la o distanță zdrobitoare pentru celelalte canale de informare și anume: ziare, radio, panouri, recomandări, cunoștințe. Cu alte cuvinte pensiunea trebuie să își îndrepte acțiunile de promovare în principal către aceste două canale de informare.

Întrebarea numărul 8: „De unde obișnuiți să achiziționați pachetele turistice?” ne arată faptul că majoritatea persoanelor intervievate (52,67%) achiziționează pachetele turistice prin intermediul internetului pe baza site-urilor ce oferă posibilitatea contactării directe a unității de cazare. Pe locul doi cu 26% se situează deplasarea la agenția de turism, fiind urmată de recomandările primite de la cunoștințe sau alte surse (8,67%), internet – agenții de turism (8%) și căutarea cazării la ajungerea în destinația dorită (4,66%).

GRAFIC NR. 5

Sursa: Studiu propriu.

Rezultatele acestei întrebări ne conduc la ideea că internetul și apoi agențiile de turism reprezintă cele mai importante mijloace care ajută turistul în achiziționarea pachetelor turistice, și de aceea pensiunea trebuie să faciliteze accesul acestora la mijlocele cele mai utilizate.

La întrebarea numărul 9: „La ce tip de reclame sunteți cel mai atent(a)?” 30% preferă reclamele de la TV, 26% cele de pe internet, 18,67% afișajele stradale, 14% reclamele radio și 11,33% reclamele de tip print.

Fiind întrebați dacă: „V-ar determina o reclamă să vă alegeți destinația pentru vacanță?” 70,67% au răspuns „DA”, iar 29,33% au răspuns „NU”. Este de înțeles că fără reclame și publicitate în general nu se poate.

Întrebarea numărul 11: „Ce apreciați cel mai mult la un spot publicitar vizionat la TV?” are rolul de a ne ajuta să înțelegem care sunt elementele cele mai apreciate într-un spot publicitar vizionat la TV. Aici răspunsurile au fost următoarele: 27,33% imaginile din cadrul unității, 27,33% informații despre prețuri și confort, 22,67% personajele, 22,67% acțiunea. Putem înțelege că toate aceste alemente sunt extrem de importante și apreciate în mod aproximativ egal.

La întrebarea numărul 12: „Ce apreciați cel mai mult la prezentarea unei unități de cazare pe internet?” cei mai mulți respondenți, 48%, au ales cât mai multe informații despre dotări, preț și confort, iar 35,33% au ales afișarea prețurilor. Celelalte două răspunsuri și-au împărțit procentele în mod aproape egal. Prin urmare putem aprecia faptul că turiștii apreciază foarte mult transparența serviciilor unităților de cazare.

Următorul punct al chestionarului: „Decizia de alegere a unei unități turistice este influențată de:” a scos în evidență faptul că cei mai mulți turiști decid alegerea unității influențați de confort și dotări (56%) și recomandările primite (30,67%). Observăm că se păstrează tenta de interpretare de la întrebarea anterioară.

Mai departe observăm că 95,33% dintre respondenți sunt atrași de promoții sau oferte, de aceea pensiunea trebuie să fie tot timpul activă din acest punct de vedere.

Întrebarea numărul 15 ne arată că 30,67% dintre persoanele intervievate au între 30-45 ani, 28% între 18-30 ani, 16,67% între 14-18 ani, 12,67% între 45-60 ani, 12% peste 60 ani. Turiștii cărora li se adresează pensiunea sunt din toate categoriile de vârstă, însă observăm că cele mai active sunt cele din primele trei categorii.

Din totalul persoanelor intervievate ponderea cea mai mare o dețin persoanele de sex feminin (52,67%) față de cele de sex masculin (47,33%).

Studiile pe care le au persoanele intervievate le găsim în răspunsurile de la întrebarea numărul 17, și sunt următoarele: primare (11,33%), medii (48,67%), superioare (40%). Acțiunile de promovare trebuie să fie bine gândite și pregătite întrucât publicul țintă este unul bine pregătit.

La întrebarea numărul 18 găsim veniturile nete lunare ale respondenților astfel: 58% – peste 1500 lei, 26,67% între 800-1500 lei, 15,33% sub 800 lei. De aici putem deduce că în general cei care își perimit vacanțe și plimbări au venituri de peste 800 lei, de aceea pensiunea ar trebui, prin instrumentul preț, să atragă și din persoanele cu venituri mai mici, exploatând astfel o nișă neluată în calcul.

În concluzie putem susține faptul că acest chestionar și-a atins scopul de a furniza o serie de informații utile în vederea formulării unei strategii de promovare ancorată la realitatea curentă. Rezultatele chestionarului ne-au ajutat să observăm care sunt principalele canale prin care informația să ajungă la potențialii turiști, care sunt mijloacele prin care aceștia decid și achiziționează pachete turistice, care sunt factorii care influențează deciziile, care sunt destinațiile favorite și cât de des le frecventează. Astfel, ca și canale de informare s-au detașat de departe internetul și televiziunea, ca mijloace de achiziționare și alegere a pachetelor turistice s-au evidențiat internetul și agențiile de turism, iar factorii care influențează cel mai mult decizia de alegere a destinației și unității de cazare sunt cunoștințele, recomandările, dotările, confortul și prețurile practicate de respectiva unitate turistică. Prin urmare o prezență bună a ofertei pe internet și în agențiile de turism, completată de crearea unei imagini foarte bune prin intermediul televiziunii și prin mulțumirea tuturor turiștilor care calcă pragul pensiunii, turiști ce se transformă apoi în cunoștințele altor potențiali turiști, și facilitarea ajungerii publicului țintă la acestea, conduc la reușita acțiunilor de promovare și implicit la impactul pozitiv al acestora asupra activității turistice, în speță asupra performanțelor legate de creșterea numărului de turiști.

3.3. Mijloace utile pentru promovarea pensiunii

Utilizând informațiile din subcapitolul anterioar, și anume rezultatele obținute pe baza chestionarului realizat și aplicat am considerat că măsurile principale și concrete, care trebuie luate pentru a da curs concluziei generale, sunt realizarea unor baze de date cu agenții de turism și site-uri unde poate fi prezentată oferta pensiunii, care să răspundă cerințelor turiștilor și să vin în întâmpinarea acestora. Aceste baze de date au fost alese spre a fi realizate deoarece, așa cum s-a prezentat și în concluzia chestionarului, internetul și agențiile de turism sunt principalele instrumente care trebuie utilizate. Baza de date a agențiilor de turism are drept scop colaborarea pensiunii cu acestea prin intermediul unui contract de prestării servicii pe baza căruia pensiunea își transmite ofertele și prezentarea, urmând ca la rândul lor agențiile să promoveze și să propună în rândurile turiștilor unitatea de cazare și destinația. Baza de date a site-urilor cu specific turistic are scopul de a creea conturi administrate chiar de pensiune sau de respectivul site, cu ajutorul cărora să se promoveze și să prezinte turiștilor pachetele sale turistice. Intenția este, ca prin transmiterea ofertelor prin intermediul acestor metode să se atragă un număr cât mai mare de turiști. Prezența pe internet și ușurința de a ajunge pe paginile în care este prezentată unitatea turistică este extrem de importantă, iar faptul că și agențiile de turism utilizează la rândul lor internetul pentru a promova pachetele turistice pe care le gestionează, conduc la atingerea concluziei rezultate din chestionar, și anume faptul că internetul este metoda cea mai folosită în alegerea unității de cazare. Aceste baze de date au fost realizate și utilizate imediat ce rezultatele chestionarului au fost interpretate.

3.3.1. Bază de date cu agenții de turism

TABEL NR. 9

Sursa: Studiu propriu.

3.3.2. Bază de date cu site-uri destinate promovării turistice

TABEL NR. 10

Sursa: Studiu propriu.

3.4. Metode de promovare online

Etape în promovarea online:

Optimizarea conținutului pentru motoarele de căutare

Reprezintă găsirea unei soluții optime de realizare a conținutului unui site, cu scopul de a fi indexat și afișat în primele poziții în motoarele de căutare. Este metoda care dă rezultatele cele mai eficiente și pe termen îndelungat. Nu este o modalitate la fel de rapidă ca și celelalte metode, în sensul că obținerea unei poziții fruntașe în căutările returnate de către motoarele de căutare este un proces ce se desfășoară în timp.

Postarea de linkuri pe site-uri vizitate de potențialii clienți

Motoarele de căutare folosesc algoritmi care iau în calcul acest aspect. De exemplu google folosește termenul de "link natural" pentru a defini linkurile ce vin către site-ul nostru, de pe site-uri aflate în același domeniu de informații. Postarea de linkuri pe site-uri vizitate de către potentilii clienți ne va aduce și un trafic direct, în cazul în care linkurile se află în poziții favorabile și în pagini favorabile.

Înscrierea site-ului în motoarele de căutare

Acestă posibilitate este oferită de fiecare motor de căutare pe site-ul propriu.

Înscrierea site-ului în directoare web

Majoritatea directoarelor web permit înscrierea gratuită. Directoarele web grupează informații despre site-uri sau doar nume de site-uri pe categorii.

Poșta electronică

Ca metodă de promovare web, poșta electronică este utilizată în scopul de a trimite clienților sau potentialiilor clienți informații în legătură cu subiecte care prezintă interes pentru aceștia.

Afișarea de banere publicitare

Banerele publicitare sunt utilizate mai mult în scopul creșterii notorietății (firmei, site-ului, mărcii, etc.). În mod uzual banerele publicitare nu contribuie în mod substanțial prin trafic direct către isite-ul nostru, deoarece rata celor ce execută click pe ele este destul de scăzută.

Pensiunea Andree deține un site propriu – www.pensiune-emira.ro – prin intermediul căruia își prezintă ofertele, dotările, confortul și toate informațiile necesare turiștilor pentru a-i convinge să solicite serviciile acesteia. Astfel, în afara modalităților de promovare online prezentate în subcapitolul anterior există modalități de promovare online a site-ului propriu. Referitor la acest aspect site-ul www.pensiune-emira.ro este promovat prin următoarele modalități: transmiterea periodică de mesaje tip newslater publicului țintă, interesat de conținutul și produsele site-ului; postarea de link-uri și bannere pe alte site-uri care să conducă vizitatorii pe site-ul propriu; contactarea site-urilor de profil pentru promovare reciprocă; alocarea lunară de diverse sume de bani pentru publicitatea în Google. Concomitent cu promovarea online sunt întreprinse și campanii de promovare offline: apariții lunare în reviste cu profil turistic; afișarea de materiale publicitare (flyere și panouri publicitare); împărțirea de materiale publicitare.

Prin intermediul programului Google AdWords se urmărește menținerea site-ului în topul preferințelor utilizatorilor. Prin publicitatea AdWords în mai puțin de o oră, cu o campanie bine organizată și cu câteva cuvinte cheie relevante este posibil ca un site să se afle pe primul loc în cadrul motoarelor de căutare. Un alt instrument de monitorizare eficient este reprezentat de Google Analytics și este necesar pentru urmărirea în timp real a rezultatelor campaniei. Este extrem de important pentru că permite gestionarea eficientă a bugetului alocat campaniei prin Google AdWords. Avantajele acestei metode sunt: banii sunt luați la accesarea site-ului (pay-par-click), poate fi investită orice sumă, cuvintele cheie și informațiile pot fi oricând actualizate, urmărirea în timp real a rezultatelor și posibilitatea de a interveni în campanie.

CAPITOLUL 4. Impactul strategiilor de promovare asupra activității turistice a Pensiunii Andree din Sinaia

În acest capitol vom observa care a fost impactul strategiilor de promovare, ce au fost aplicate conform analizelor și pașilor menționați în capitolele anterioare, asupra activității desfășurate în cadrul Pensiunii Andree, mai cu seamă influențele acestora asupra numărului de turiști din anii 2009 și 2010. Chestionarul a fost realizat la începutul anului 2010 și imediat ce rezultatele au fost interpretate și analizate s-au pus în practică strategiile de promovare bazate pe aceste rezultate. Astfel vom putea face o scurtă analiză comparativă între anul 2009, lipsit de acțiuni de promovare concrete, și anul 2010, care a început în forță prin implementarea strategiilor de promovare propuse atât de teoriile din domeniu cât și de concluziile chestionarului de cercetare în publicitate.

În continuare vom prezenta evoluția numărului de turiști din anii 2009 și 2010, urmând apoi analizarea acestor cifre.

TABEL NR. 11

Evoluția numărului de turiști la Pensiunea Andree din Sinaia

Sursa: S.C. EMIRA’94 S.R.L., 2011.

GRAFIC NR. 6

Sursa: Prelucrare după Tabelul nr. 11.

Analizând evoluția numărului de turiști în valoare absolută observăm o creștere a acestuia, în anul 2010 față de anul 2009, cu 672 turiști. De asemenea numărul turiștilor români a crescut cu 540 în anul 2010 comparativ cu 2009, în timp ce numărul turiștilor străini, raportați la același an a crescut cu 132. Putem sesiza faptul că cei mai mulți turiști, care se cazează în cadrul pensiunii analizate, sunt români. Toate aceste date ne indică un trend ascendent al numărului de turiști care au călcat pragul pensiunii.

TABEL NR. 12

Evoluția numărului de turiști la Pensiunea Andree din Sinaia (%)

Sursa: Prelucrare după Tabelul nr. 11.

GRAFIC NR. 7

Sursa: Prelucrare după Tabelul nr. 12.

Analizând din punct de vedere relativ putem afirma că în 2010 numărul turiștilor a crescut cu 13,7% față de 2009. De asemenea numărul turiștilor români este cu 12,23% mai mare în 2010 decât în 2009, iar cel al străinilor mai mare în 2010 cu 26,88 comparativ cu 2009. De asemenea în 2009 din totalul de 4906 turiști 90% sunt reprezentați de români, iar restul de 10% de străini, în timp ce în 2010 din totalul de 5578 turiști 88,83% sunt români și 11,17% străini.

Prin urmare putem afirma că anul 2010 a fost superior anului 2009 din punctul de vedere al numărului de turiști, iar acest fapt nu se putea realiza fără implementarea strategiilor de promovare propuse în cadrul acestei lucrări. Creșterea de 13,7% este datorată în principal promovării intensive pe internet și prin agențiile de turism, și dacă luăm în considerare declinul continuu și accentuat al crizei economice mondiale actuale acest procent este cu atât mai semnificativ și mai valoros în primul rând pentru că pe plan național numărul persoanelor care merg în vacanțe și plimbări este din ce în ce mai mic din cauza reducerii veniturilor acestora. Faptul că deși sunt din ce în ce mai puțini cei care încă își mai perimit o vacanță, iar pensiunea a reușit să atragă mai mulți turiști în al doilea an de funcționare când s-au aplicat o serie de acțiuni de marketing, în special promovarea, nu poate fi considerat decât un succes și un stimul pentru ani care urmează. Cel mai important este ca activitățile de promovare a pensiunii să nu înceteze, ci din contră să se aloce din ce în ce mai mult timp și bani pentru acest departament din cadrul unității turistice. În acest context este mulțumitoare creșterea numărului de turiști străini.

Dacă la început ne propuneam ca prin strategiile de promovare să reușim măcar menținerea numărului de turiști, având ca principal adversar criza mondială actuală, iată că în cele din urmă ținta a fost depășită, iar rezultatele aduc speranță și dorință de afirmare și reușită mult mai mare pentru viitor, în pofida tuturor obstacolelor ce vor apărea.

Performanța, de orice natură ar fi ea, aduce la rându-i o dorință și o provocare și mai mare de a face performanță pentru a o depăși în primul rând pe cea anterioară. Performanța naște performanță și creează dependență tuturor celor care o reușesc și o ating lăsându-se contaminați.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Existența unui spațiu geografic variat, combinat cu potențialul balneo-climateric, agroturistic și cu creațiile culturale și artistice ale poporului român, fac din România o țară cu o vocație turistică extraordinară.

Agroturismul este o activitate extrem de atractivă și profitabilă pentru investitori datorită existenței unui cadru propice practicări acestui tip de turism atât în România cât și în alte state europene. Există premise ale dezvoltării agroturismului în țara noastră și în Europa deoarece UE are printre priorități acordarea de fonduri pentru turismul rural către statele membre, unde se încadrează și România. În ultima perioadă turiștii sunt din ce în ce mai atrași de petrecerea unor sejururi în mediul rural sau într-un spațiu natural cât mai virgin.

Pentru dezvoltarea turismului rural, și turismului în general, sunt necesare nu numai fondurile europene, ci orice fel de finanțări și investitori, dar pentru a determina un om de afaceri să facă investiții trebuie ca acesta să constate existența unui mediu de afaceri sănătos și sigur, să se poată baza pe ajutor și înțelegere din partea statului, ceea ce nu se prea întâmplă în țara noastră.

Lucrarea de față își propune să evidențieze faptul că oricâte investiții s-ar face și de oriunde ar fi ele alocate, fără o atenție și abordare permanentă a tuturor elementelor ce purced demersurilor mai sus amintite, toate eforturile financiare și umane sunt de prisos. De aceea, la momentul finalizării lucrărilor și demarării afacerii, investițiile trebuie continuate pentru dezvoltarea și reușita afacerii. Astfel putem aminti că se pot face investiții în personal, în activități de marketing, în infrastructură și mediul de lucru, în îmbunătățirea serviciilor sau produselor oferite.

Complexitatea fenomenului turistic, caracterul particular al activității firmei turistice obligată să ia în considerare toate celelalte activități adiacente turismului, conduc la necesitatea unei abordări de marketing corespunzătoare. Fundamentarea politicilor de marketing trebuie realizată astfel încât să se asigure, pe de o parte, profitul firmei, iar pe de altă parte, conservarea pe termen lung, a calității și cantității resurselor naturale. Astfel, funcțiile marketingului sunt: cercetarea pieței, a nevoilor care stau la baza consumului de servicii turistice; conectarea dinamică a firmei la mediul economico-social, adaptarea la tendințele înregistrate în evoluția acestuia, în vederea contracarării influențelor negative și, chiar, fructificării oportunităților exterioare; satisfacerea în condiții superioare a nevoilor de consum turistic; maximizarea profitului, printr-o alocare justă a resurselor și optimizarea desfășurării întregului lanț de procese economice.

Societatea analizată în cadrul proiectului este strâns ancorată la realitățile zilelor noastre și a înțeles că fără politici moderne nu poate face față concurenței și prin urmare nu poate fi competitivă. De aceea a încercat în permanență o abordare înclinată spre dezvoltare și investiții. În prezent S.C. Emira’94 S.R.L. își desfășoară activitatea în trei domenii distincte comerț, turism și restaurație, ultimele două fiind în strânsă legătură încercând să se îmbine reciproc. De la înființare societatea s-a aflat într-o continuă dezvoltare, iar vârful în acest sens s-a înregistrat la sfârșitul anului 2006 când a fost depus un dosar pentru obținerea unei finanțări nerambursabile prin programul SAPARD în scopul construirii unei pensiuni turistice. Dosarul a fost apoi selectat și considerat drept viabil, fiind îndeplinite toate condițiile impuse de Uniunea Europeană prin programul Sapard și pusă în circuitul turistic în luna decembrie a anului 2008.

În capitolul 2 am încercat să identificăm toate problemele pe care firma le întâmpină la nivel general pentru a identifica acele pârghii necesare pentru implementarea unor strategii de promovare realiste și cu o bază sănătoasă în scopul de a fi eficiente. Astfel am realizat analiza SWOT a firmei, care prin instrumentele specifice, matricea SWOT, și strategia firmei, ne-a ajutat să identificăm o serie de decizii ce se impun pentru îmbunătățirea activității.

În continuare ne-am axat pe activitatea de turism și astfel s-a realizat un chestionar de cercetare cu specific publicitar pentru a obține informații chiar de la beneficiarii acestor servicii, în speranța de a-i fideliza și de a atrage un număr cât mai mare de noi turiști. Scopul a fost acela de a reuși implementarea unei strategii de promovare cât mai eficientă pentru a face față tuturor amenințărilor cauzate de adâncirea crizei economice care nu dă semne de finalizare.

Pașii parcurși ne-au arătat în final că obiectivul de a menține sau îmbunătății numărul turiștilor în 2010 față de 2009 a fost atins. Astfel, chestionarul, baza de date cu agenții de turism, baza de date cu site-uri, metodele de promovare online și cele de promovare offline au fost extrem de utile și eficiente. Un rol extrem de important în acest sens îl are și strategia de marketing realizată în cadrul dosarului de finanțare Sapard, întrucât conține elemente și acțiuni complexe, bine gândite și organizate.

Pentru a se menține pe o linie ascendentă, pensiunea trebuie să continue și să intensifice activitățile de marketing, să investească sume de bani semnificative pentru promovare, să angajeze personal calificat și bine pregătit, să înființeze un departament de marketing care să gestioneze toate strategiile și să găsească, fiind în mijlocul problemei, soluții noi și inspirate pentru ca unitatea să fie în prim plan, să fie apreciată de turiști și să îi surprindă mereu plăcut. De asemenea societatea și mai cu seamă pensiunea trebuie să fie mereu la curent cu tot ce este nou în domeniul în care își desfășoară activitatea, cu standardele impuse de piață, cu noile teorii, experiențele și studiile celorlalți, pentru a ține pasul cu piața și pentru a-și păstra și îmbunătății rentabilitatea, și cel mai important să își mențină principiul de dezvoltare continuă.

ANEXE

ANEXA 1

CHESTIONAR

pentru lansarea ofertei unei noi pensiuni turistice

Pensiunea turistică Andree din Sinaia intenționează să lanseze pe piață oferta de cazare dar și a restaurantului ce se găsește în cadrul acesteia, fiind prima acțiune de acest tip pe care o inițiază unitatea. Pensiunea va pune la dispoziția turiștilor un număr de 45 de locuri în 19 camere din care 12 camere duble și 7 triple. Dotările acestei unități de cazare sunt clasificate la categoria 3 stele și au ca obiectiv să atragă atenția și curiozitatea potențialilor turiști, dornici de un confort ridicat la prețuri accesibile. Pe parcurs se vor realiza și alte dotări care să răspundă cerințelor clienților precum și o serie de oferte atractive în funcție de sezon, sărbători și alte evenimente. Logotipul (mascota) va fi reprezentat de o poză exterioară a pensiunii din partea frontală deasupra căreia va fi scris cu litere de mână ”Pensiunea Andree Sinaia”, scopul fiind prezentarea cu transparență a pensiunii și inspirarea unei atmosfere de relaxare și confort unde cele mai pretențioase dorințe ale turiștilor pot fi îndeplinite.

Vă rugăm alegeți un singur răspuns pentru întrebările de mai jos!

ANEXA 2

Localizare Pensiunea Andree – Hartă Sinaia

Sursa: S.C. EMIRA’94 S.R.L., 2011.

BIBLIOGRAFIE

Dosar de obținere a finanțării prin fonduri SAPARD pentru construirea Pensiunii Andree din Sinaia, 2006.

Institutul Național de Statistică – Anuarul statistic al României 2008, București, 2008.

S.C. EMIRA’94 S.R.L., 2011.

Alecu, Ioan Niculae, Marian Constantin – Agroturism și marketing agroturistic, Editura Ceres, București, 2006.

Aitchison, Jim – Cutting-edge advertising, Prentice Hall, 2004.

Bârgăoanu, Alina – Fondurile europene strategii de promovare și utilizare, Editura Tritonic, București, 2009.

Belch, George E., Michael A. Belch – Introduction to advertising and promotion, Irwin, , 1993.

Bovée, Courtland L., William F. Arens – Contemporary advertising, Irwin, , 1986.

Bucur, Ion – Economie politică, Editura Universității din Ploiești, 2005.

Cathelat, Bernard – Publicitate și societate, Editura Trei, 2005.

Chiou, Wen-Bin, Chin-Sheng Wan, Hsin-Yi Lee – Virtual experience vs. brochures in the advertisement of scenic spots: How cognitive preferences and order effects influence advertising effects on consumers, Tourism Management, Volume 29, Issue 1, February 2008.

Coman, Cristina – Relațiile publice – principii și strategii, Editura Polirom, Iași, 2006.

Coman, Cristina – Relațiile publice și mass-media, Editura Polirom, Iași, 2004.

Dagenais, Bernard – Profesia de relaționist, Editura Polirom, Iași, 2002.

Dolnicar, Sara, Friedrich Leisch – Selective marketing for environmentally sustainable tourism, Tourism Management, Volume 29, Issue 4, August 2008.

Done, Ioan, Ioana Ionăvescu – Studii și cercetări de istorie a gândirii economice, Editura Expert, București, 2006.

Eftimie, Mariana – Dicționar de merceologie și comerț, Editura Universității din Ploiești, 2003.

Eftimie, Mariana – Comerț intern – Note de curs, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2009.

Enăchescu, Daniela – Comerț electronic – Note de curs, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2009.

Ene, Ana-Maria, Flavius Marius Marin – Turismul de afaceri – O gură de oxigen pentru economia românească, Publicație A.F.E.R., Universitatea “Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, ediția a III-a a Olimpiadei Naționale a Studenților Economiști, 2008.

Firoiu, Daniela – Economia turismului și amenajarea turistică a teritoriului, Editura Sylvi, București, 2003.

Firoiu, Daniela – Resursele umane în turism, Editura Lumina Lex, București, 2003.

Fleischer, Aliza, Daniel Felsenstein – Support for rural tourism: Does it make a difference?, Annals of Tourism Research, Volume 27, Issue 4, Pergamon, October 2000.

Gueguen, Nicolas – Psihologia consumatorului, Editura Polirom, , 2006.

Iarca, Ion, Georgiana Popescu, Gabriel Vîlcu – Matematici aplicate în economie – Culegere de probleme, Editura Universității din Ploiești, 2002.

Iorio, Monica, Andrea Corsale – Rural tourism and livelihood strategies in Romania, Journal of Rural Studies, Volume 26, Issue 2, April 2010.

Iov, Rodica Daniela, Boni Mihaela Străoanu, Maria Tatu – Contabilitate, Editura Economică, București, 2006.

Kotler, Philip, Gary Armstrong, John Saunders, Veronica Wong – Principiile marketingului, Editura Teora, București, 1998.

Kotler, Philip, Kevin Lane Keller – Managementul marketingului, ediția a V-a, Editura Teora, București, 2008.

Marin, Flavius Marius – Utilizarea fondurilor europene în domeniul turismului. Studiu de caz – Pensiunea Andree din Sinaia construită prin programul Sapard, Licență, Universitatea Petrol-Gaze din , 2009.

Mazanec, Josef A. – Allocating an advertising budget to international travel markets, Annals of Tourism Research, Volume 13, Issue 4, 1986.

Minciu, Rodica – Economia turismului, ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Uranus, București, 2005.

Mitu, Augustin – Tehnici promoționale, Editura Universității Petrol-Gaze din Ploiești, 2008.

Mitu, Augustin – Marketing, Editura Universității Petrol-Gaze din Ploiești, 2006.

Mitu, Augustin – Comunicare și negociere în afaceri – Note de curs, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2010.

Neagu, Vasile – Servicii și turism, Editura Expert, București, 2000.

Neagu, Vasile – Economia serviciilor – Note de curs, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2010.

Neagu, Vasile, Marian Busuioc – Managementul calității serviciilor turistice, Editura Pro Universitaria, 2007.

Nedelcu, Adrian – Geografie turistică – Note de curs, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2008.

Newsom, Doug, Judy VanSlyke Turk, Dean Kruckeberg – Totul despre relațiile publice, Editura Polirom, Iași, 2003.

Nistoreanu, Puiu – Ecoturism și turism rural, ediția a treia, Editura ASE, București, 2006.

Oh, Haemoon, Byeong-Yong Kim, Jee-Hye Shin – Hospitality and tourism marketing: recent developments in research and future directions, International Journal of Hospitality Management, Elsevier Ltd., 2004.

Pender, Lesley, Richard Sharpley – The management of tourism, Sage Publications, London, 2005.

Popescu, Cătălin, Augustin Mitu – Bazele marketingului, Editura Universității Petrol-Gaze din Ploiești, 2003.

Popescu, Cătălin – Managementul proiectelor – aspecte teoretice și practice, Editura Universității Petrol-Gaze din Ploiești, 2009.

Popescu, Cătălin – Managementul resurselor umane, Editura Universității Petrol-Gaze din Ploiești, 2007.

Popescu, Cătălin – Management – Note de curs, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2007.

Popescu, Costin – Introducere în publicitate, Editura Universității din București, 2005.

Popescu, Costin – Publicitatea – o estetică a persuasiunii, Editura Universității din București, 2005.

Riley, Roger W., Carlton S. Van Doren – Movies as tourism promotion : A ‘pull’ factor in a ‘push’ location, Tourism Management, Volume 13, Issue 3, September 1992.

Rusu, Maria, Marian Velcea, Laurian Tănăsescu – Pensiune turistică și agroturistică, Editura Rentrop & Straton, București, 2008.

Schultz, Don E., William A. Robinson, Lisa A. Petrison – Esențialul despre promoții, Editura BrandBuilders Grup, București, 2006.

Sima, Violeta – Marketing în turism și servicii – Note de curs, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2008.

Snak, Oscar, Vasile Neagu, Denisa Stănescu, Ioan Done – Mic tratat de economia turismului, Editura Performantică, Iași, 2011.

Snak, Oscar, Petre Baron, Nicolae Neacșu – Economia turismului, ediția a II-a, Editura Pro Universitaria, București, 2009.

Snak, Oscar – Economia turismului – Note de curs, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2007.

Stăncioiu, Felicia – Strategii de marketing în turism, Editura Economică, București, 2000.

Stănescu, Denisa – Strategii de dezvoltare în turism, Editura Premier, Ploiești, 2006.

Stănescu, Denisa – Gestiune hotelieră și de restaurant – Note de curs, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2008.

Stănescu, Denisa – Ecoturism și turism rural – Note de curs, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2008.

Stănescu, Denisa – Producerea și comercializarea voiajelor – Note de curs, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2008.

Stănescu, Denisa – Strategii de dezvoltare în turism – Note de curs, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2009.

Thurot, Jean Maurice, Gaétane Thurot – The ideology of class and tourism confronting the discourse of advertising, Annals of Tourism Research, Volume 10, Issue 1, 1983.

Viuleț, Cristina Nicoleta – Ecoturism și turism rural – Seminarii, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2008.

Viuleț, Cristina Nicoleta – Amenajarea turistică a teritoriului – Note de curs, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2008.

Viuleț, Cristina Nicoleta – Strategii de dezvoltare în turism – Seminarii, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2009.

Voicu, Mălina, Bogdan Voicu (coordonatori) – Satul românesc pe drumul către Europa, Editura Polirom, Iași, 2006.

Wu, Shwu-Ing, Pao-Lien Wei, Jui-Ho Chen – Influential factors and relational structure of Internet banner advertising in the tourism industry, Tourism Management, Volume 29, Issue 2, April 2008.

Zaharia, Marian (coordonator) – Economia serviciilor, ediția a II-a, Editura Universitară, București, 2005.

Iordache, Carmen – Promovarea turistică a stațiunii Băile Olănești pe piața internă și internațională, http://facultate.regielive.ro/proiecte/turism/promovarea_turistica_a_statiunii_ baile_olanesti_pe_piata_interna_si_internationala-47344.html?in=all&s=promov%20turist% 20statiun%20bail%20olanest, [vizualizat în 09.02.2011 la ora 10:14].

Haragus, Andrei – Agroturismul în țările europene și în România, Universitatea Româno-Americană București, Facultatea de Economia Turismului Intern și Internațional, http://w ww.studentie.ro/Referat_AGROTURISMUL-nr8977-1.html, [vizualizat în 17.05.2009 la ora 19:12].

Byclick.ro – Etape în promovare online, http://www.byclick.ro/promovarea-online.php, [vizualizat în 17.06.2011 la ora 20:07].

European Commission – Enterprise and Industry Tourism – Tourism, http://ec.europa .eu/enterprise/tourism/index_en.htm, 2008, [vizualizat în 11.06. 2011 la ora 17:22].

Infoghid România – Agroturism în România, http://www.infoghidromania.com/agroturis m.html, [vizualizat în 07.06.2011 la ora 19:33].

Ministerul Finanțelor Publice, http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html, 05.06.2011.

Revista Buongiorno Romania – Turism – Pensiunile turistice, afaceri pe termen lung, http://www.buongiorno-romania.ro/content.php?lang=ro&pag=w15&st=turism&id=1351, [vizualizat în 12.06.2011 la ora 12:44].

World Travel & Tourism Council – Travel & Tourism economic impact – Romania, http://www.wttc.org/bin/pdf/temp/romania.html, 2008, [vizualizat în 13.06.2011 la ora 22:51].

UNIVERSITATEA „PETROL-GAZE” DIN PLOIEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

MASTERAT

SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL SISTEMELOR MICROECONOMICE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

COORDONATOR LUCRARE

DE DISERTAȚIE :

Lector dr. Adrian NEDELCU

ABSOLVENT:

Manuela-Raluca CUȚA

-2011-

UNIVERSITATEA „PETROL-GAZE” DIN PLOIEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

MASTERAT

SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL SISTEMELOR MICROECONOMICE

SE APROBĂ,

ȘEF CATEDRĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE

STRATEGII GUVERNAMENTALE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA”

COORDONATOR LUCRARE

DE DISERTAȚIE:

Lector dr. Adrian NEDELCU

ABSOLVENT:

Manuela-Raluca CUȚA

-2011-

UNIVERSITATEA „PETROL-GAZE” DIN PLOIEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

MASTERAT

SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL SISTEMELOR MICROECONOMICE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

GOVERNAMENTAL DEVELOPEMENT STRATEGIES IN TOURISM IN CLUJ-NAPOCA”

COORDONATOR LUCRARE

DE DISERTAȚIE:

Lector dr. Adrian NEDELCU

ABSOLVENT:

Manuela-Raluca CUȚA

-2011-

UNIVERSITATEA „PETROL-GAZE” DIN PLOIEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

MASTERAT

SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL SISTEMELOR MICROECONOMICE

APROBAT,

ȘEF CATEDRĂ,

Declar pe proprie răspundere că am elaborat

personal proiectul de disertație și nu am

folosit alte materiale documentare în afara

celor prezentate la capitolul „Bibliografie”

TEMA

Proiectul de diplomă dat masterandei: Manuela-Raluca CUȚA

Tema proiectului este: STRATEGII GUVERNAMENTALE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA

Termenul pentru predarea proiectului este: 23 iunie 2011

Elementele inițiale pentru proiect sunt: planul lucrării, materiale bibliografice

Conținutul proiectului (cu enumerarea capitolelor):

Capitolul 1: Conceptul de management turistic

Capitolul 2: Analiza strategiilor guvernamentale de dezvoltare a turismului și instituții care au rol în implementarea acestora

Capitolul 3: Strategii și politici guvernamentale de dezvoltare a turismului în municipiul Cluj-Napoca

Concluzii și propuneri

Anexe

Bibliografie

Enumerarea materilului grafic: număr de tabele: 1 număr de grafice: 6

Consultații pentru proiect: lunar

Data eliberării temei: octombrie 2010

COORDONATOR,

Lector. dr. Adrian Nedelcu

Tema a fost primită pentru îndeplinire,

Data:

Semnătura masterandului:

Cuprins

Introducere………………………………………………………………………………………………………………………..5

Capitolul 1 CONCEPTUL DE MANAGEMENT TURISTIC……………………………………………6

1.1. Procesul de management………………………………………………………………………………………………..6

1.2. Managementul în sectorul public……………………………………………………………………………………..8

1.3. Managementul turistic și agroturistic………………………………………………………………………………..9

1.4. Funcțiile managementului turistic…………………………………………………………………………………..11

1.4.1. Funcția de previziune – planificare……………………………………………………………………11

1.4.2. Funcția de organizare………………………………………………………………………………………12

1.4.3. Funcția de decizie. Delegarea de autoritate………………………………………………………..13

1.4.4. Funcția de coordonare-antrenare……………………………………………………………………….14

1.4.5. Funcția de control-reglare…………………………………………………………………………………14

Capitolul 2 ANALIZA STRATEGIILOR GUVERNAMENTALE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ȘI INSTITUȚII CARE AU ROL ÎN IMPLEMENTAREA ACESTORA….16

2.1. Strategii de dezvoltare turistică……………………………………………………………………………………16

2.2. Instrumente necesare implementării strategiilor guvernamentale în turism (fondurile structurale)…………………………………………………………………………………………………………………………19

2.3. Principalele instituții cu rol în dezvoltarea de strategii în domeniul turismului……………………..21

2.3.1. Agenția pentru Strategii Guvernamentale………………………………………………………….21

2.3.2. Ministerul Dezvoltării Regionale a Turismului…………………………………………………..22

2.3.3. Asociația Națională a Agențiilor de Turism……………………………………………………….23

2.3.4. Asociația Profesioniștilor de Turism din România……………………………………………..24

2.3.5. Alte organisme……………………………………………………………………………………………….25

Capitolul 3 STRATEGII ȘI POLITICI GUVERNAMENTALE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA………………………………………………………….27

3.1. Gradul de dezvoltare a turismului în municipiul Cluj-Napoca……………………………………………27

3.1.1. Scurtă prezentare a orașului Cluj-Napoca…………………………………………………………..27

3.1.2. Analiza SWOT a potentialului turistic din orașul Cluj-Napoca……………………………..29

3.1.3. Dezvoltarea urbană a municipiului Cluj-Napoca…………………………………………………31

3.2. Strategii și politici guvernamentale de dezvoltare a turismului în municipiul Cluj-Napoca……32

3.2.1. Planul strategic de dezvoltare in domeniul turismului………………………………………….33

3.2.2. Strategii și politici comunitare de dezvoltare a turismului……………………………………33

3.3. Strategia de dezvoltare a turismului 2014-2020 a orașului Cluj-Napoca……………………………..36

3.3.1. Costurile implementării strategiei de dezvoltare a turismului……………………………….36

3.3.2. Beneficiile aduse comunității prin dezvoltarea turismului în zonă…………………………38

Concluzii și propuneri………………………………………………………………………………………………40

Anexe………………………………………………………………………………………………………………………………42

Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………………46

Introducere

Datorită așezării sale în zona central-estică a Europei, România a constituit întotdeauna un loc de pelerinaj al străinilor din zona Asiei către vestul Europei, al celor din zonele nordice ale continentului către Asia Mică și în special către Ierusalim. Faptul că pe teritoriul României se află toate tipurile de relief care împart țara în părți aproximativ egale, este un avantaj pentru ca în România să fie practicat turismul la cele mai înalte cote.

Geo Bogza spunea despre România în reportajul „Sate și orașe” că „la început a fost o țară de sate”. Această afirmație ne încurajează să credem că în România se practică turismul rural, cazare la țărani, încă din cele mai vechi timpuri.

Evoluția turismului din ultimele decenii a transformat treptat și în măsură din ce în ce mai mare această activitate dintr-o alternativă de petrecere a timpului liber într-o industrie complexă, cu efecte economice și sociale clar conturate asupra comunității umane. Tocmai din acest motiv, Guvernul român, prin toate autoritățile sale de specialitate în domeniul turismului și nu numai, a elaborat, de-a lungul timpului, numeroase strategii destinate valorificării și dezvoltării potențialului turistic al țării noastre.

Având în vedere aceste aspecte, lucrarea de față își propune să facă o analiză amănunțită a strategiilor guvernamentale în domeniul turismului și să evalueze modul în care acestea își găsesc aplicabilitatea în condițiile actuale, atât printr-o abordare terminologică, cât și prin una aplicată la sistemul românesc. Mai mult, în prezenta se va evidenția rolul Guvernului și a celorlalte autorități din domeniu în elaborarea și implementarea acestor strategii, în calitatea acestora de manageri ai patrimoniului turistic din România.

Abordarea nu se va limita la o redare strictă a prevederilor legislative în materia studiată, ci va viza o analiză a subiectului prin aplicarea unui studiu de caz. Astfel, vom face o analiză a strategiei de dezvoltare a patrimoniului turistic din Cluj-Napoca.

Am structurat prezenta lucrare în patru capitole:

Capitolul 1 redă principalele aspecte teoretice care interesează problematica definirii conceptului de management turistic.

Capitolul 2 prezintă o analiză pe larg a strategiilor guvernamentale de dezvoltare a turismului, ce fac obiectul prezentei lucrări, dar și principalele autorități care coordonează procesul de elaborare și implementare a strategiilor guvernamentale în turismul din România.

Capitolul 3 conține studiul de caz util pentru a clarifica problematica abordată în cadrul acestui demers analitic.

CAPITOLUL 1

CONCEPTUL DE MANAGEMENT TURISTIC

1.1. Procesul de management

Frederick W. Tazlor definea managementul, în cartea sa “Shop Management”, publicată în 1903, astfel: “a ști exact ce doresc să facă oamenii și a-i supraveghea ca ei să realizeze aceasta pe calea cea mai bună și mai ieftină”

Managementul reprezintă un proces conștient de conducere și coordonare a acțiunilor și activităților individuale și de grup, precum și de mobilizare și alocare a resurselor organizației în vederea îndeplinirii obiectivelor acesteia în concordanță cu misiunea, finalitățile și responsabilitățile sale economice și sociale.

Conducerea managerială presupune atât activități de sintetizare și generalizare a experienței de conducere, de căutare de formule și idei noi, cât și găsirea celor mai bune căi și metode de conducere a agenților economici.

Pentru a susține cele prezentate anterior vom aminti ceea ce spunea Fr. Taylor, considerat unul dintre părinții managementului științific, și anume că „acele cunoștințe exacte formează știința iar aplicarea lor, în practică, pentru atingerea anumitor scopuri, reprezintă o artă”.

În carul managementului există patru direcții de activitate și anume: creativă, aplicativă, tehnico-materială și socio-umană. Aceste direcții de activitate ale managementului se află în interdependență unele cu altele.

Procesul de management constă în ansamblul fazelor prin care se determină obiectivele, se organizează activitățile, se coordonează eforturile și acțiunile, se antrenează personalul pentru a participa la realizarea obiectivelor, se controlează modul de desfășurare a activităților și se reglează funcționarea sistemului condus.

În ultimele decenii, sistemele de conducere cele mai răspândite și utilizate în țările industrializate au fost conducerea prin: obiective, produs, excepție, proiecte, buget. Considerăm că pentru România zilelor noastre, se impun de asemenea aceste tipuri de management.

Managementul prin obiective (M.O.B.- Management By Objectives) reprezintă probabil cel mai utilizat sistem și are la baza sa trinomul obiective-rezultate-recompense/sancțiuni și premisa potrivit căreia eficacitatea unei întreprinderi depinde de întrepătrunderea obiectivelor sale cu obiectivele subsistemelor. Sistemul a fost conceput și aplicat în SUA (propus de Peter Drucker – 1950), în perioada postbelică, iar apoi răspândit cu rapiditate în țările Europei vestice prin contribuția firmelor de consultanță în management .

Conducerea prin obiective impune individualizarea bugetelor de cheltuieli pe principalele subdiviziuni organizatorice și, în mod special, pe centrele de producție.

Conducerea prin obiective reprezintă un sistem de conducere bazat pe determinarea riguroasă a obiectivelor până la nivelul executanților, care participă nemijlocit la stabilirea lor și pe corelarea strânsă a recompenselor și respectiv a sancțiunilor cu nivelul realizării obiectivelor prestabilite.

Avantajele acestui sistem de conducere sunt: asigurarea unui realism pronunțat și coerent în stabilirea obiectivelor, amplificarea nivelului de motivare a personalului și de participare la realizarea obiectivelor, dezvoltarea unui climat de creativitate, promovarea largă a autocontrolului, diminuarea sarcinilor de supraveghere și îmbunătățire a utilizării timpului de lucru al conducătorului, creșterea responsabilității pentru realizarea obiectivelor, creșterea eficienței întregii activități a societății comerciale și a satisfacției angajaților.

Managementul prin produs își are originea în încercarea satisfacerii trebuințelor consumatorilor, pe de o parte și, dorința prestatorilor de servicii, pe de altă parte, de a realiza o activitate cât mai eficientă/rentabilă. Drept urmare acest tip de management se bazează pe organizarea pieței pe segmente omogene din punct de vedere al necesităților ce trebuiesc îndeplinite.

Principalele avantaje ale acestui sistem sunt: creșterea gradului de raționalitate a organizării și desfășurării fabricației principalelor produse ca urmare a aborării lor sistematice, centrate pe eficiență, accentuarea dimensiunii previzionale a conducerii activităților de producție, urmare a fundamentării lor pe temeinice strategii de fabricare și sporirea profitului pe produs, descongestionarea unor compartimente funcționale, realizarea unei mai bune coordonări între compartimente, creează condițiile și posibilitățile pentru orientarea managementului societății comerciale spre înnoirea și adaptarea produselor la cerințele pieței.

Managementul prin proiecte este specific conducerii unor mati unității care au de realizat lucrări complexe, dar clar precizate și care solicită o colaborare amplă și multidisciplinară. În practică sunt cunoscute trei modalități organizatorice de operaționalizare a conducerii prin proiecte: conducere pe bază de proiect cu responsabilitate individuală, conducere pe bază de proiecte cu stat major, conducere pe bază de proiect mixt.

Conducerea prin proiecte este un sistem cu o durată de acțiune limitată, cel mai adesea câțiva ani, conceput în vederea soluționării unor probleme complexe, definite precis, cu un puternic caracter inovativ, care implică aportul unei largi game de diverși specialiști, din subdiviziuni organizatorice diferite, integrați temporar într-o rețea organizatorică autonomă.

Managementul prin bugete este un sistem ce asigură previzionarea, controlul și evaluarea activităților întreprinderii și ale principalelor sale componente procesuale și structurale cu ajutorul bugetelor.

Această metodă are un caracter prin excelență economic și poate exprima politica întreprinderii, folosind metoda etalonului bănesc și oferind posibilitatea exprimării reale a muncii, defalcarea costurilor și localizarea cheltuielilor. Toate acestea conduc spre finalitatea normală a oricărui tip de activitate economică – obținerea de profit.

1.2. Managementul în sectorul public

Managementul, acțiunea sau arta sau maniera de a conduce o organizație, sau argumentul în explicarea superiorității economice a unei țări sau a eficacității unui serviciu public, identifică o realitate constituită din componente simple, iar consecințele sunt mult mai importante decât ne putem imagina.

Managementul presupune o rațiune strategică, vizând atingerea anumitor obiective. Însă, dacă întreprinderea are un scop clar în funcție de care ea își poate organiza acțiunile și modela organizarea, situația nu este identică în cazul administrației publice. Managementul presupune deținerea de către organizație a unei capacități de acțiune strategică, care îi permite să atimgă obiectivele pe care și le-a fixat.

Serviciul public a fost multă vreme construit pe baza unor logici de tip birocrat ce presupun:

O distincție clară între cei ce concep/decid și cei ce execută o decizie;

O lipsă de inițiativă din partea executantului și un respect strict al procedurilor;

O separare extrem de puternică atît pe verticală (între nivele ierarhice), cât și pe orizontală (între birouri și servicii).

Acest tip de organizare s-a dovedit a fi foarte performant la momentul în care a fost coceput, atât pentru firmele private, cât și pentru administrația publică, răspunzând foarte bine situației existente (necesitatea asigurării unor servicii de masă standardizate în contextul existenței unei populații majoritare cu un nivel de educație mai scăzut).

Nevoile și așteptările „clienților” administrației publice de astăzi sunt însă profund diferite și bazate pe o inversare e rolurilor: așteptările nu mai vin din partea administrației, care în trecut se concentra pe respectarea regurilor de către „administrați”, ci din partea „consumatorilor – cetățeni”, care au pretenții crescute față de serviciile publice și față de modul în care sunt tratați de acestea.

Elementele principale ce stau la baza acestor noi nevoi/așteptări sunt:

Răspunsuri personalizate din partea administrației;

Simplitatea demersurilor și procedurilor administrative;

Rapiditatea în rezolvarea problemelor.

În mod evident aceste principii sunt prea putin compatibile cu organizarea și funcționarea birocratică de tip clasic. În mod egal, putem considera că cetățenii au dreptul de a apela la un serviciu public inteligent, ce utilizează tehnici manageriale și informaționale inexistente în trecut. De aici necesitatea existenței unui serviciu public performant, capabil să răspundă în mod corespunzător cerințelor societății.

Managementul public oferă răspunsuri la întrebări de genul „Cum se face mai bine?”, „Ce este?”, cum definim „Ce trebuie să fie”, „De ce oamenii au comportamentele celor ce ar fi în cadrul administrației?”, „Cum poate fi condus aparatul administrativ pentru a-și îndeplini misiunea Guvernului?”

1.3. Managementul turistic și agroturistic

Managementul și-a extins sfera de activitate asupra tuturor loturilor și componentelor societății moderne, manifestându-și specialitatea în fiecare domeniu de activitate.

În condițiile dezvoltării durabile a României, valorificarea superioară a resurselor turistice se impune cu pregnanță ca în orice domeniu alt domeniu economic. Aceasta impune atât o valorificare complexă și eficientă în contextul unui turism intensiv, cât și o protejare și conservare a valorilor turistice, multe dintre ele epuizabile într-un viitor apropiat. Agroturismul și turismul rural sunt activități economice complexe, cu o largă scară de cuprindere, care pun în evidență printr-un mecanism propriu, circulația turistică din mediul rural.

Aceste două compartimente ale turismului trebuie abordate, din punct de vedere conceptual, ca „pachete” de servicii economice, socio-culturale, sportive, de agrement, etc., puse la dispoziția turiștilor, urmând ca acestea să se desfășoare în cadrul natural, cu investiții minime și în condiții de protejare și conservare a mediului ambiant.

Aceste activități trebuie transpuse în practică prin intermediul unui management funcțional, atât local, cât și global.

La nivelul regiunilor rurale se are în vedere modul de identificare a potențialului agroturistic, sub toate aspectele sale, potențial care trebuie să reunească și să îmbine armonios factorii naturali, materiali și spirituali, atât din punct de vedere al gazdei, cât și al turistului.

Pentru a crea o rețea națională, managementului global îi revine sarcina standardizării următoarelor activități:

Managementul local;

Procesul de identificare a potențialului zonal și local;

Procedura de formare a agenților locali;

Procedura de existență și consultanță în vederea pregătirii ofertei de cazare și programe agroturistice;

Procedura de catalogare a potențialului agroturistic;

Realizarea programelor de marketing.

Problematica managementului turistic și agroturistic în țara noastră este deosebit de complexă și prezintă numeroase particularități. Prezentarea ei schematică este redată în figura 1.

Fig. 1 – Managementul global și local în agroturism

Rolul managementului global este acela de a reuni toate inițiativele individuale, în vederea racordării acestora la o rețea națională și internațională, de a asigura transpunerea acestora în standarde care să fie ușor accesibile, atât pentru conducere, cât și pentru oferta agroturistică.

1.4. Funcțiile managementului turistic

Prezentarea particularităților managementului turistic poate fi făcută și din perspectiva funcțiilor managementului.

1.4.1. Funcția de previziune – planificare

Funcția de previziune constă în ansamblul de procedee desfășurate de conducerea instituțiilor, autorităților și întreprinderilor publice prin care se determină direcțiile de evoluție viitoare și obiectivele acestora și se identifică diferite posibilități de acționare în vederea realizării obiectivelor. Rezultatele prevederii se concretizează după orizontul de timp, gradul de detaliere și obligativitatea lor în: prognoze, planuri și programe.

Prognozele se referă la orizonturi de timp mari (minim 10 ani), au un caracter aproximativ și nu sunt obligatorii, având doar un caracter orientativ. Fie că sunt explorative sau normative, se referă la principalele aspecte implicate, ele constând într-un set de date cu valoare indicativă.

Planurile în care se concretizează cae mai mare parte a proceselor de previziune, acoperă un orizont de timp relativ mai redus (între 5 ani și 1 trimestru). Gradul de detaliere variază invers proporțional cu orizontul de timp. Pot avea și caracter obligatoriu dacă sunt elaborate pe termene mai scurte.

Programele se caracterizează prin orizonturi de timp foarte reduse (lună, decadă, săptămână), au un grad de detaliere foarte mare, sunt obligatorii și au un grad de certitudine ridicat în ceea ce privește realizarea obiectivelor.

Cu cât nivelul ierarhic la care previziunea are loc este mai înalt, cu atât vor fi implicate mai puține persoane în realizarea previziunii, iar natura planului ce va rezulta va fi mai generală. La niveluri inferioare, planificarea implică mai multe persoane și detalii.

1.4.2. Funcția de organizare

Funcția de organizare constă în stabilirea și delimitarea proceselor de muncă fizică și intelectuală, a componentelor acestora (operații, timpi, mișcări), precum și gruparea acestora pe posturi, formații de muncă, compartimente și atribuirea personalului, în vederea realizării în cât mai bune condiții a obiectivelor stabilite prin previziune.

În acest proces, întreprinderea poate cunoaște următoarele etape organizatorice:

Înteprinderea poate fi compusă dintr-o singură persoană;

Întreprinzătorul exercită coordonarea activităților lucrătorilor care realizează activitățile de bază ale întreprinderii;

Apare un nivel intermediar ierarhic. Apariția acestuia reprezintă un moment dificil pentru întreprinzător datorită renunțării la managementul personal aplicat până la această etapă. Întreprinzătorul, datorită creșterii complexității activității, va acționa în continuare prin intermediul unui nivel intermediar de management;

Etapa organizării formale. Formalizarea managementului implică descrierea posturilor, realizarea organigramei, fundamentarea procedurilor de control, elaborarea programelor de acțiune.

Odată cu trecerea înterprinderii de la etapa unu la patru se schimbă structura activității întreprinzătorului în sensul scăderii ponderii muncii de execuție și a creșterii celei manageriale. Întreprinderile care nu vor realiza treceri prin etapele de mai sus, pentru a se adapta managerial și organizațional, își vor limita creșterea și chiar își pot amenința existența. În tot acest proces apare o contradicție ăntre activitatea practică a managerilor și cea pur managerială. De multe ori, crearea și dezvoltarea cu succes a unei întreprinderi se bazează pe unele deprinderi practice ale întreprinzătorului referitoare la realizarea unui produs sau serviciu, la vânzarea și distribuția acesotra, etc.

1.4.3. Funcția de decizie. Delegarea de autoritate

Funcția de decizie reprezintă o funcție esențială pentru managementul întreprinderilor. Importanța acesteia este mai mare în cazul întreprinderilor mici și mijlocii, de vulnerabilitatea mai mare pe care o reprezintă acest tip de întreprindere pe piață.

O bună parte din ciclul de viață al întreprinderii mici și mijlocii se caracterizază prin faptul că proprietatea și managementul sunt atributele aceleiași persoane, procesul de luare a deciziilor stând sub semnul întreprinzătorului. Desigur, în toate tipurile de întreprinderi de mai multe ori, din cauza lipsei de informații, intuiția joacă un rol central. Deciziile intuitive pot fi criticate de condițiile în care metode științifice de adaptare a lor pot fi aplicate, dar nu sunt luate în considerare sau când procesul de luare a deciziilor ignoră informațiile care sunt deja disponibile sau ușor de obținut.

Procesul decizional stă sub semnul permanentei crize de timp a întreprinzătorului și managerului.în vederea esențializării muncii acestuia, a unei mai bune folosiri a resurselor de timp, a dezvoltării viitoarelor structuri manageriale ale întreprinderii se impune delegarea atribuțiilor către subordonați.

Deși autoritatea poate fi delegată, există un consens în literatura de specialitate, conform căruia responsabilitatea nu poate fi delegată. Astfel, dacă se obțin rezultate negative din cauza erorilor subordonaților managerul poartă răspunderea împreună cu aceștia. Conform conceptului delegării de autoritate, un manager va acorda pe bază de competență dreptul de a acționa și a decide unui subordonat. Deoarece întreprinzătorul se caracterizează printr-un stil managerial independent, există o permanentă tendință de respingere a folosirii delegării de autoritate. Nedelegarea de autoritate poate avea importante consecințe negative pentru întreprinderii. Un director de hotel, de exemplu, nu poate conduce direct în mod simultan, recepția, întreținerea hotelului și restaurantul. Acest factor poate explica de ce multe întreprinderi mici și mijlocii nu depășesc anumite dimensiuni, nedorindu-se afectarea exercitării tuturor atribuțiilor manageriale de către întreprinzător. Prin implicarea angajaților în procesul de luare a deciziilor, managerul dezvoltă abilitățile manageriale ale acestora, contribuind astfel la crearea viitoarelor structuri manageriale.

1.4.4. Funcția de coordonare-antrenare

Coordonarea poate fi definită ca arta sau procesul de influențare a indivizilor încât aceștia vor fi antrenați în procesul de îndeplinire a obiectivelor grupului.

Această funcție are la bază celelalte funcții manageriale:

fără previziune munca devine haotică, iar coordonarea realizată astfel se bazează pe intuiție;

fără existența unei bune organizări doar o puternică autoritate poate realiza coordonarea;

fără control, angajații încep să creadă că managementul nu este interesat de buna desfășurare a

activității deoarece nimeni nu detectează și corectează erorile apărute. Fără existența feed-back-ului, nu poate fi posibilă informarea și perfecționarea.

Funcția de coordonare-antrenare reprezintă un domeniu important pentru manageri care îi ajută să înțeleagă, să folosească mai bine cea mai importantă resursă a organizației. Indiferent de tipul de întreprindere, resursele umane de calitate reprezintă cel mai important activ al firmei.

În general, se acceptă ideea că satisfacția angajaților într-o organizație este invers proporțională cu mărimea organizației. Întreprinderile mici și mijlocii oferă condiții pentru o mai bună implicare a lucrătorilor și stabilire a unor relații mai armonioase între aceștia. Există alte opinii conform cărora, deoarece întreprinderile mici și mijlocii au grupuri mai mici de muncă, vor exista mai puțini indivizi de aceeași vârstă, gusturi, preocupări, deci mai puține oportunități pentru legături informale.

1.4.5. Funcția de control-reglare

Controlul este un instrument de conducere permanent și indispensabil pentru management. Acesta reprezintă activitatea prin care managerii compară performanțele obținute cu standardele propuse, descoperă și analizează diferențele existente și inițiează acțiuni de corectare. Obiectivele stabilite în etapa de planificare nu au nici un sens economic fără măsurarea performanțelor obținute.

Funcția de control-reglare constă în ansamblul proceselor prin care performanțele organizației și componentele acesteia sunt comparate cu obiectivele, cu scopul depistării abaterilor, a cauzelor care le-au generat și luării unor decizii pentru eliminarea deficiențelor constatate.

Caracteristicile sistemelor de control în industria ospitalității sunt următoarele:

sunt continue – datele sunt corelate și depozitate pe o bază continuă astfel încât dacă există activități care se desfășoară într-un mod neadecvat managerii pot analiza datele și le pot corecta;

controlul și rapoartele rezultate trebuie să aibă loc în perioadele de timp adecvate astfel încât managementul să poate corecta o problemă înainte ca pierderea să fie prea mare;

controlul are o permanentă latură acțională astfel că sistemele de control spre deosebire de cel informațional pe lângă faptul că include informații asigură și acțiuni corective.

CAPITOLUL 2

ANALIZA STRATEGIILOR GUVERNAMENTALE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ȘI INSTITUȚII CARE AU ROL ÎN IMPLEMENTAREA ACESTORA

2.1. Strategiile de dezvoltare turistică

“Strategiile desemnează ansamblul obiectivelor majore pe termen lung, principalele metode de realizare, împreună cu resursele alocate, în vederea obținerii avantajului competitiv potrivit obiectivelor stabilite de întreprindere.” Strategiile implică previziuni, obiective, evaluări și asigurări de resurse, decizii și acțiuni, eventuala modificare a acestora, căile și modalitățile de realizare.

Eficiența unei strategii depinde de gradul de realism al acesteia determinat de: calitatea previziunilor, cuantificarea și ierarhizarea factorilor de influență exogeni, flexibilitatea structurilor organizatorice, cunoașterea și rezolvarea operativă a unor influențe sau factori neprevăzuți, spiritul întreprinzător și calitatea generală a sistemului managerial.

Organzatoric, implementarea și realizarea strategiei necesită stabilirea acțiunilor si ierarhizarea lor, a timpului pentru realizarea fiecărei acțiuni și ordinea cuvenită, repartizarea acțiunilor persoanelor specializate, înștiințarea acestora și precizarea responsabilităților, elaborarea unui program și a unui calendar adecvat realizării obiectivelor fundamentale și a celor derivate. Elaborarea și aplicarea strategiilor constituie un instrument managerial major de profesionalizare a conducerii și creștere a competitivității firmei.

Tipuri de strategii

Complexitatea problematicii marketingului impune o gamă largă de strategii ce trebuie abordate în cadrul politicii de marketing, cea mai cuprinzătoare și mai importantă fiind strategia de piață, celelalte strategii având un câmp relativ limitat.

Există o serie de opțiuni strategice pe care marketingul trebuie să le aibă în vedere, acestea fiind grupate astfel:

După poziția întreprinderii:

Strategia creșterii respectiv a dezvoltării activității de piață – a întreprinderii pe una sau mai multe piețe dinamice;

Strategia menținerii activității de piață – caracteristică întreprinderilor cu potențial limitat pe piețe saturate;

Strategia restrângerii activității de piață – caracteristică întreprinderilor care trebuie să-și reorienteze profilul de activitate în situația în care piața este în regres.

După poziția întreprinderii față de structurile pieței sunt cunoscute:

Strategia nediferențiată – este acea strategie adoptată de întreprindere în cazul în care adresează pieței în mod global și este adoptată de întreprinderile care dețin monopolul pe piață sau de o altă întreprndere în cazul în care oferta este mult mai mică decât cererea (la agențiile de turism – la diferențierea tarifelor pe sezoane);

Strategia diferențiată – este utilizată de întreprinderi pentru țintirea mai multor segmente de piață oferind produse sau servicii specifice (in cazul agențiilor de turism – întreprinderile care acționează sub diferite mărci sau nume comerciale);

Strategia concentrată – este folosită în cazul în care întreprinderile își concentrează atenția asupra unui segment de piață și căruia îi cunosc foarte bine necesitățile. Această strategie implică riscuri mai mari datorită segmentelor restrânse de piață cărora li se adresează, care, în turism își pot modifica ușor preferințele.

Opțiunea pentru una dintre cele trei strategii este impusă o serie de factori. În cazul unei întreprinderi ale cărei resurse sunt limitate, se recomandă o strategie concentrată. Această strategie este utilizată în turism în cadrul competiției directe dintre marile lanțuri naționale și internaționale și majoritatea hotelurilor și stațiunilor care furnizează servicii în scopul atragerii de turiștilor.

În cazul lansării unui produs turistic pe piață se folosește în general strategia concentrată, pentru un anumit segment de piață și strategia nediferențiată pentru produsele cu o utilizare mai largă.

După poziția întreprinderii față de schimbările pieței se cunosc:

Strategia activă – presupune cunoașterea permanentă a modificărilor din mediul extern, depistarea oportunităților și sporirea influenței printr-un proces continuu de inovare;

Strategia adaptivă – presupune menținerea întreprinderii pe o anumită piață aducând schimbări în activitatea sa;

Strategia pasivă – este caracteristică întreprinderilor cu posibilități reduse care își modifică activitățile în urma schimbărilor intervenite pe piață.

După poziția întreprinderii față de exigențele pieței există:

Strategia existenței ridicate – care constă în acordarea unei atenții mai mari calității produselor și serviciilor urmând ca acestea să satisfacă în mod corespunzător cererea consumatorului;

Strategia existenței medii – constă în oferirea de produse diferite consumatorilor și este caracteristică întreprinderilor cu un potențial mai modest;

Strategia existenței reduse – este folosită în cazul unei piețe mai sărace unde nivelul concurenței este foarte scăzut.

Alte optiuni strategice sunt:

Strategia ofensiva – adoptată de o întreprindere care are un potențial puternic și o marcă de renume dorind să devină lider de piață;

Strategia defensivă – este utilizată de întreprinderile cu un potențial mediu și mic care doresc să își mențină cota de piață sau chiar să și-o restrângă.

Chiar și după stabilirea unei strategii orice întreprindere trebuie să urmeze o nouă etapă, cea de control, în care rezultatele obținute sunt evaluate. Dacă rezultatele întreprinderii sunt corespunzătoare, ea poate folosi pe viitor strategii asemănătoare, însă dacă strategia adoptată nu a obținut rezultatele așteptate, aceasta trebuie modificată pâna când se atinge obiectivul dorit.

Conceptul strategic de dezvoltare constă în dezvoltarea turistică și totodată economică a orașelor datorită multitudinilor formelor de relief și a nenumăratelor resurse valoroase din punct de vedere turistic, dar și capacitatea de a atrage investiții. În acest sens trebuie să se ia în considerare următoarele propuneri:

creșterea gradului de atractivitate a patrimoniului turistic al României;

creșterea facilităților de atragere a firmelor private (prin investiții în infrastructură, ofertă de terenuri și clădiri, servicii, etc.);

o altă atitudine a populației în ceea ce privește utilizarea resurselor.

Principalele obiective ale dezvoltării durabile constau în:

dezvoltarea infrastructurii de bază

dezvoltarea și promovarea turismului

regenerarea urbană

creșterea nivelului de trai

Dezvoltarea infrastructurii de bază constă în reabilitarea infrastructurii de transport, a construirii de noi locuințe, sprijinirea IMM-urilor în scopul dezvoltării de servicii și activități productive, precum și dezvoltarea unei strategii pentru turismul de litoral.

Un alt obiectiv major de care trebuie să se țină seama este creșterea potențialului economic al țării prin utilizarea în mod durabil a resurselor naturale, dar și prin valorificarea în mod corespunzător a patrimoniului turistic natural și antropic.

La baza îndeplinirii acestor obiective stau o serie de proiecte realizate prin colaborare cu Guvernul Romaniei, prin intermediul ministerelor cu Uniunea Europeană, care alocă fonduri în acest sens sau cu organizații europene ce pot aduce un aport considerabil prin asistență și consultanță de specialitate în domeniul turismului.

Direcții de perfecționare a activității turistice

Principala direcție spre care ar trebuie să se îndrepte atentia autoritătilor din domeniul turismului o reprezintă protecția mediului natural. Aceasta deoarece România beneficiază de un potențial turistic natural bogat în resurse de apă minerală cu proprietăți terapeutice și factori naturali de cură ce duc la dezvoltarea turismului balnear și nu numai.

În sensul protecției mediului natural, un management al deșeurilor reprezintă o prioritate, astfel că este necesară crearea unei strategii de marketing pentru dezvoltarea unei activități profitabile pentru deșeurile urbane reciclate. Autoritățile locale urmăresc modernizarea si tehnologizarea procesului de colectare, transport și depozitare a deșeurilor, toate acestea fiind făcute cu surse de la bugetul local pentru achiziționarea unor utilaje moderne pentru a transporta gunoiul menajer din zonele cu patrimoniu turistic către centrele de colectare.

2.2. Instrumente necesare implementării strategiilor guvernamentale în turism (fondurile structurale)

Pentru a concentra resursele financiare ale asistenței oferite de Uniunea Europeană – în concordanță cu principiul concentrării fondurilor structurale – Guvernul a elaborat strategii de dezvoltare a turismului, în scopul atragerii de fonduri structurale.

Fondurile structurale sunt acele instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităților economice și sociale dintre regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale.

Instrumentele europene financiare folosite pentru finanțarea programelor de dezvoltare turistică sunt următoarele:

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) finanțează consolidarea coeziunii economice și sociale redresând principalele dezechilibre regionale, inclusiv reconversia regiunilor industriale aflate în declin și a regiunilor mai puțin dezvoltate , susținând cooperarea trasfontalieră, transnațională și interregională. Acest fond asigură ajutorul financiar necesar IMM-urilor, ajutorul pentru dezvoltarea infrastructurii si asistența tehnică pentru a obține fondurile necesare.

Fondul Social European (FSE) contribuie la prioritățile comunității europene în ceea ce privește intensificarea coeziunii economice și sociale prin îmbunătățirea ocupării forței de muncă și a posibilităților de angajare, prin încurajarea unui nivel ridicat de ocupare al forței de muncă și o îmbunătățire cantitativă și calitativă a ocupării forței de muncă. Acest fond reprezintă principalul instrument al politicii sociale și a fost creat în anul 1960 ca o măsură impotriva șomajului.

Fondul de coeziune oferă sprijin financiar în perspectivele promovării unei dezvoltări durabile, în domenii precum: rețele de trasprort la standarde europene și protecția mediului înconjurător. Spre deosebire de celelalte fonduri strcturale, Fondul de Coeziune nu cofinanțează programe, ci furnizează finanțare direct pentru proiecte individuale.

Pe lângă acestea s-au mai creat două fonduri complementare menite să finațeze domenii specifice în care s-au observat discrepanțe majore: Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Fondul Eurpean pentru Pescuit (FEP).

Există însă și dificultăți ce pot apărea în acesarea acestor fonduri, dificultăți datorate de cele mai mai mute ori următorilor factori:

lipsa de implicare a reprezentanților beneficiarilor de finanțări;

calificarea personalului unităților de gestiune a programelor;

corupția;

atitudinea personalului unităților de gestiune a programelor;

lipsa de comunicare între finanțatori și beneficiarii programelor;

procedurile birocratice greoiaie.

2.3. Principalele instituții cu rol în dezvoltarea de strategii în domeniul turismului

Turismul este un sector de activitate cu profil complex, un agregat de servicii și acivități cu implicații multiple în toate ramurile vieții naționale. Astfel, turismul ca sector de activitate social-economică, nu poate fi limitat exclusiv la activitatea unui singur departament sau organism guvernamental.

De aceea, în turism, mai mult ca în alte sectoare de activitate, trebuie să se consolideze o strânsă coordonare între diversele departamente guvernamentale și organizațiile care se ocupă cu activitatea turistică. În consecință, în afara coordonării centrale a activității turisticela nivelul economiei naționale, trebuie să existe o coodonare și între reprezentanții organismelor guvernamentale de turism la nivel zonal și local.

Funcția de coordonare a întregului ansamblu de măsuri de promovare a turismului se realizează prin intermediul organismelor naționale de turism care sunt menite să coordoneze politica turistică națională, constituind totodată și instrumentul de executare, îndrumare și control al activității turistice naționale.

2.3.1. Direcția pentru Strategii Guvernamentale

Direcția pentru Strategii Guvernamentale este organul de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Guvernului și în coordonarea Primului Ministru, printr-un consilier de stat, finanțată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

Aceasta asigura asistența necesara Primului Ministru și celorlalte ministrere, departamente și agenții guvernamentale în urmatoarele domenii: accesul la informațiile de interes public și transparența instituțională; comunicarea publică; evaluarea stării sociale a populației; evaluarea oportunității sociale și a impactului perceptiv pentru măsurile guvernamentale.

Direcția pentru Strategii Guvernamentale, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, colaborează cu celelalte ministere, departamente și agenții guvernamentale pentru promovarea imaginii externe a țării, în conformitate cu prioritățile de politică externă a României. Instituția beneficiază de aportul unei echipe performante a cărei principală trăsătură este interdisciplinaritatea. Echipa cuprinde specialițti în sociologie, în comunicare, relații publice, jurnalism, drept, IT, economie, științe politice, integrare europeană și administrație publică.

Obiectul activității direcției este constituit din:

studii și analize privind starea socială, oportunitatea sau impactul politicilor guvernamentale;

analize, strategii și proiecte de comunicare internă și externă;

campanii de informare publică;

asistență, training și monitorizare privind accesul la informație și transparența decizională;

colaborare cu organizații neguvernamentale.

2.3.2. Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului

Anumiți factori politici și guvernamentali pot avea o importanță semnificativă asupra modului în care cererea pentru servicii de turism evoluează pe plan intern și internațional. Astfel regulile și legile privind protecția consumatorului pot decide trendul cererii turistice, precum și legile anti-trust în stabilirea unei piețe competitive.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului este principalul factor responsabil de elaborarea și implementarea strategiilor naționale și a programelor ce vizează valorificarea și dezvoltarea principalelor zone de interes turistic din țara noastră.

Ministerul este condus de către un ministru de resort ajutat de doi secretari de stat și are în componență 6 direcții specializate după cum urmează:

Direcția de Comunicare care gestionează relațiile cu publicul, activitatea de informare publică, relația cu presa, comunicarea internă și comunicarea interinstituțională;

Direcția Dezvoltare Turistică își desfășoară activitatea prin intermediul a două compartimente: compartimentul dezvoltare produse și destinații turistice și compartimentul formare și calitate a serviciilro turistice;

Direcția Generală Control, Autorizare și Privatizare exercită și răspunde de îndeplinirea unor atribuții în principal de control a întregii activității turistice, precum și a respectării normelor în vigoare din domeniul turismului. Reprezentanții teritoriali ai direcției sunt repartizați în 10 regiuni;

Direcția Generală Marketing și Relații Internaționale are ca obiect specific de activitate construcția și promovarea brand-ului turistic al României;

Direcția Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism face parte din structura Ministerului Turismului și asigură implementarea operațiunilor specifice din Programul Operațional Regional 2007-2013, Domeniul Major de Intervenție 5.3 „Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică”;

Direcția Juridică, Resurse Umane și Achiziții Publice este un compartiment funcțional din cadrul structurii organizatorice a Ministerului Turismului, subordonată secretarului general, condusă de un director și având relații de colaborare cu toate departamentele și direcțiile din structura Miniaterului Turismului. Direcția are în structură 2 compartimente: compartimentul juridic și compartimentul resurse umane.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1719/2008, publicată în Monitorul Oficial nr.8 din 6 ianuarie 2009 s-a aprobat organizarea și funcționarea Ministerului Turismului, cu următoarele atribuții:

aplică strategiile de dezvoltare a infrastructurilor de turism;

organizează și realizează activitatea de promovare turistică a României atât pe piața internă, cât și pe piețele externe, prin activități specifice;

organizează congrese, colocvii, simpozioane și alte acțiuni similare în țară și în străinătate, în domeniul turismului;

organizează evidența, atestarea și monitorizarea valorificării și protejării patrimoniului turistic conform legii;

realizează politica de promovare și dezvoltare a turismului;

autorizează operatorii economiciși personalul de specialitate din turism, respectiv licențiază agenții de turism, clasifică structurile de primire turistică, omologhează pârtiile și traseele de schi, brevetează și atestă personalul de specialitate;

efectuează controlul calității serviciilor din turism;

avizează documentațiile de urbanism privind zonele și stațiunile de turism;

elaborează și pune în aplicare strategiile de privatizare în domaniul turismului și asigură gestionarea procesului de privatizare al societăților comerciale de turism.

2.3.3. Asociația Națională a Agențiilor de Turism (A.N.A.T.)

Asociația Naționala a Agențiilor de Turism din România este o organizație care are drept scop reprezentarea și apărarea intereselor profesionale ale membrilor săi, pe plan intern și internațional, sporirea contribuției la ridicarea nivelului calitativ al activității turistice din România.

Printre obiectivele principale ale A.N.A.T. se regăsesc următoarele:

reprezintă membrii A.N.A.T. în asociațiile și forurile Uniunii Europene și alte organisme interne și internaționale în domeniu;

veghează ca activitatea în doeniul turismului să fie extercitată numai de persoane fizice și juridice care posedă licență de turism eliberată de organele legale;

activează în organismele și în comisiile autorităților de profil ale statului pentru acordarea, refuzul, retragerea sau suspendarea autorizațiilor/licențelor agențiilor de turism;

sprijină și facilitează legăturile între membrii A.N.A.T., precum și între aceștia și reprezentanții autorităților publice, pentru rezolvarea problemelor privind evidența contabilă, impozitarea, problemele sociale, aplicarea legislației, etc.;

acționează în justiție persoanele fizice și juridice, numai cu scopul de a apăra drepturile legale ale membrilor și ale A.N.A.T. în ansamblu;

sprijină și organizează acțiuni pentru ridicarea nivelului profesional al celor care lucrează în domeniul turismului, prin susținerea de cursuri de specializare profesionala;

apară și promovează profesiile de: agent de turism, ghid de turism, agent de ticketing, etc. pe lângă organiyațiile și instituțiile de învățămînt naționale, precum și pe lîngă organizațiile internaționale de profil. Asociatia are drept scop reprezentarea și apărarea intereselor profesionale ale membrilor săi, pe plan intern si internațional, garantarea exercitării profesiei în turism și sporirea contribuției la ridicarea nivelului calitativ al activității turistice.

Această instituție organizează cursuri și seminarii de instruire pentru lucrătorii din agențiile de turism, pentru lucrătorii din industria hotelieră, dar și pentru conducătorii auto profesioniști care desfășoară activități de transport a grupurilor de turiști în cadrul “ANAT Training Center”. Mai mult, tot aici, în cadrul cursurilor IATA-UFTAA, cursanții pot învăța să fie profesioniști în relațiile cu clienții și se vor familiarize cu întreaga procedură de cazare hotelieră și ticketing.

Patronatul A.N.A.T. este un pilon in procesul de dezvoltare a turismului românesc, deoarece activitatea sa reprezintă puntea de legătură între autoritățile publice din domeniul turismului și sectorul privat al prestării serviciilor turistice.

2.3.4. Asociația Profesioniștilor de Turism din România (A.P.T.R.)

Asociația Profesioniștilor de Turism din România este o asociație neguvernamentală, non-profit și are ca scop principal susținerea și promovarea turismului din România. Având reprezentare la nivel național și un Consiliu Director format din specialiști recunoscuți, asociația are următoarele obiective:

îndrumarea membrilor comunității implicați în turism în formarea, modelarea și evaluarea profesioniștilor din turism, creșterea calității învățământului turistic din România, în scopul creșterii continue a calității serviciilor;

asocierea profesioniștilor din toate sectoarele cu activitate de turism, reprezentarea, susținerea și apărarea intereselor legitime ale membrilor săi în relațiile cu autoritățile publice, cu patronatele și cu alte persoane juridice și fizice, în raport cu obiectul și scopul lor de activitate;

promovarea și susținerea de acte normative care să sprijine dezvoltarea activității turistice din România si eliminarea concurenței neloiale și stabilirea unui climat favorabil desfășurării activității turistice;

promovarea României ca destinație turistică europeană și participarea la asociații interne și internaționale, în scopul promovării acesteia ca destinație turistică;

realizarea, în condiții de performanță, a unei game largi de programe de perfecționare, pregătire, testare și evaluare a lucrătorilor din turism;

premierea celor mai valoroși membri din toate domeniile de activitate din turism care s-au impus prin profesionalism în scopul menținerii unei calități ridicate a serviciilor oferite de acest sector al industriei;

instituirea și acordarea de premii și distincții firmelor cu activitate în turism din România;

menținerea unei relații permanente directe și indirecte cu patronatele din turism și cu autoritățile publice centrale si locale, la nivel național, prin participarea la elaborarea proiectelor de acte normative și a altor hotărîri, decizii sau inițiative care privesc activitățile din turism;

reprezentarea membrilor săi în organizațiile naționale și internaționale de profil;

realizarea de proiecte și programe pentru atragerea de fonduri, pe plan national și internațional, în vederea îndeplinirii scopului propus;

garantarea capacității profesionale a membrilor săi, ca urmare a cursurilor și seminarilor la care participă, dar și a studiului și documentării individuale;

2.3.5 Alte instituții

Alături de autoritățile publice și asociațiile prezentate mai sus, s-au mai înființat un număr considerabil de organizații non-guvernamentale, specializate pe câte un profil turistic, a căror existență nu poate fi neglijată, în ciuda faptului că activitatea lor nu are un impact așa mare în dezvoltarea turismului.

Funcționând ca organisme neguvernamentale în diferite sectoare de activitate ale industriei turistice organizațiile profesionale își pot aduce o importantă contribuție la dezvoltarea turismului în România. Mai jos sunt enumerate câteva dintre acestea:

Asociația Ghizilor Montani din România (A.G.M.R.)

Asociația Națională a Salvatorilor Montani din România (A.N.S.M.R.)

Asociația Română pentru Cazare și Turism Ecologic Bed & Breakfast

Federația Industriei Hoteliere din România (F.I.H.R.)

Federația Patronatelor din Turismul Românesc (F.P.T.R.)

Organizația Patronală a Turismului Balnear din România (O.P.T.B.R.)

Asociația Națională Maître D’Hotel (A.N.M.H.)

CAPITOLUL 3

STRATEGII ȘI POLITICI GUVERNAMENTALE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA

3.1. Gradul de dezvoltare al turismului în Municipiul Cluj-Napoca

3.1.1. Scurtă prezentare a municipiului Cluj-Napoca

Cluj-Napoca este municipiul reședință de județ, precum și capitala istorică a Transilvaniei. Oraș cu o vechime considerabilă, este menționat în documente pentru prima dată de geograful grec Claudius Ptolemeu încă din perioada preromană, iar prima atestare documentară datează din anul 124 î.Hr.

Au existat câteva momente de referință din istoria Clujului care au marcat evoluția urbană a acestei așezări transilvane ajunsă astăzi la statutul de capitală culturală, academică, medicală și financiar-economică a Transilvaniei. Acest statut continuă de fapt rolurile și pozițiile cheie ocupate de Cluj în decursul timpului. Acordarea statutului de oraș liber la 1405 de către împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg vine după ce regele Carol Robert semnează la 09 august 1317 actul prin care Clujul devine oraș. Aceste măsuri ale regilor Ungariei subliniază rolul de centru comercial și meșteșugăresc pe care orașul Cluj l-a avut în Transilvania. Matei Corvin, rege al Ungariei (1458-1495) a continuat acordarea de privilegii în vederea dezvoltării economice a orașului. Lista celor care au fost protectori sau a celor care au susținut dezvoltarea Clujului include multe nume din familiile nobiliare transilvane (nobili, principi, oameni de cultură), toți acești potectori și susținători ai Clujului creând condiții favorabile care au condus la dezvoltare orașului în plan economic și cultural.

După cum arată indicatorii statistico-economici, municipiul Cluj-Napoca are unul dintre cele mai dinamice sectoare economice din România, fiind al doilea oraș al țării ca potențial de polarizare. Dinamizarea vieții economice înregistrată în ultimii ani, are la bază o serie de premise care conferă durabilitate proceselor de dezvoltare economică.

Analizele realizate în cadrul procesului de planificare strategică au scos în evidență faptul că există numeroase domenii în care municipiul Cluj-Napoca are o serie de avantaje competitive, comparativ cu restul țării. Aceste domenii de activitate sunt: învățământul, activitățile financiar bancare și de asigurări, construcțiile, sănătatea și asistența socială, transportul și comunicațiile, comerțul, industria ușoară, administrația publică. Creșterea numărului de agenți economici nou înființați, care solicită încadrare de personal calificat precum și posibilitatea de a dezvolta afaceri pe cont propriu, oferă oportunități pentru persoanele disponibilizate (15.269 de agenți economici la finele lui 2005, iar la 31.12.2009 existau 27.256 agenți economici și persoane fizice autorizate care încadreaza personal).

Terțializarea economiei locale este un alt argument pentru ceea ce înseamnă creșterea competitivității și flexibilității economiei locale, ponderea populației ocupate în servicii fiind de aprox. 40%. Sunt bine dezvoltate serviciile de transport de mărfuri și persoane – aerian, rutier și feroviar, rețelele de televiziune prin cablu, serviciile de consultanță, serviciile hoteliere etc.

Pe piața imobiliară, în perioada 2005 – 2009, construcția de locuințe a avut o tendință ascendentă, cu precădere în ultimii ani conform tabelului de mai jos:

Tabelul 1. Evoluția numărului de locuințe

Sursa: Anuarul statistic al Județului Cluj-Napoca, Direcția Regională de Statistică Cluj, 2011

În Cluj-Napoca piața imobiliară este foarte dezvoltată și atractivă, Clujul prezentând un interes deosebit din punct de vedere economic și universitar ca cel mai mare oraș din județ și regiune. Apariția unui număr tot mai mare de firme și investitori pe piața economică clujeană a dus la mărirea numărului de tranzacții imobiliare, stimulând totodată migrația forței de muncă spre Cluj.

În termeni de dezvoltare urbană, municipiul este străbătut de 750 km de străzi, din care 564 km sunt echipați cu facilități moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Transportul în comun se realizează pe 342 km din rețeaua de drumuri interne, prin intermediul maimultor linii de autobuz, troleibuz și tramvai, iar serviciile de taximetrie se dovedesc a fi performante.

Moștenirea istorică de excepție a orașului se reflectă în numărul mare de obiective turistice cu valoare istorică autentică. Numărul mare de personalități istorice, multitudinea de evenimente istorice, caracterul multicultural și multiconfesional se reflectă în numărul mare de obiective turistice urbane prezente în oraș (case memoriale, biserici, reședințe princiare sau nobiliare etc), toate acestea creând premisele realizării unui turism istoric la scară mare(Anexa 2).

Municipiul Cluj-Napoca adună pe teritoriul său numeroase monumente istorice și culturale, de la vestigii daco-romane și chiar din epoca bronzului, până la biserici și catedrale medievale, muzee și case memoriale și monumente arhitectonice din epoca modernă. Potențialul turistic al Clujului este dat și de numărul și calitatea manifestărilor cultural-artistice:

spectacole (Filarmonica de Stat, Opera Română și Opera Maghiară, Teatrul Dramatic în limba română și limba maghiară);

expoziții, manifestări tradiționale, festivaluri (Festivalul Internațional Lucian Blaga, Toamna Muzicală, Salonul Național de Carte, Festivalul Dansurilor Bărbătești din Transilvania, Festivalul Internațional de Film Transilvania).

Cluj-Napoca reprezintă locul ideal pentru a ajunge la locații turistice de interes național: Cheile Turzii, Munții Apuseni (50 km până la Masivul Băișoara, 70 km până la Masivul Vlădeasa, 20 km până la Băile Băița, 20 km până la zona de lacuri Gilău-Tarnița-Beliș-Fântânele, 80 km până la Bazinul Padiș și Cetățile Ponorului, cu chei și peșteri unice în lume prin caracteristicile lor). Municipiului Cluj-Napoca (punct de plecare spre numeroase și variate destinații turistice) se situează la intersecția a două importante zone turistice: DN1 (E60), care traversează sud-vestul județului Cluj – arteră importantă pentru turismul de transit internațional – și traseul spre zona turistică din județul Maramureș, care traversează județul Cluj spre nord.

Ultimii ani au însemnat pentru Cluj-Napoca dobândirea unui nou atribut care sporește valoarea culturală o orașului. Începând cu anul 2002, aici se desfășoară anual Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), singurul festival internațional de film de lung metraj din România. La fel ca în alte domenii ale vieții culturale sau academice, primele semne ale cinematografiei transilvănene apar la începutul secolului XX la Cluj (în jurul anului 1913 aici sunt realizate primele filme).

Fiind un oraș cu o importantă tradiție multiculturală, Cluj-Napoca se remarcă prin prezența unei importante minorități maghiare, care deși reprezintă 18,96% din populația orașului, în cifre absolute este una din cele mai mari comunități maghiare din România (60.287 maghiari). Pe lângă comunitatea maghiară, viața orașului se mai îmbogățește prin prezența comunităților romă, germană, evreiască.

3.1.2. Analiza SWOT a potentialului turistic din orașul Cluj-Napoca

Analiza fenomenului turistic la nivelul Județului Cluj, ca domeniu de activitate antropică de sine stătător, dar și în corelație cu celelalte domenii economico-sociale principale (agricultura, industria) a pus în evidență rolul major ce revine turismului în dezvoltarea de perspectivă a entității teritoriale sus menționată. În acest context, după o inventariere riguroasă a resurselor turistice ale regiunii precum și a stadiului actual de afirmare a ramurii, nevoia elaborării unei strategii coerente de dezvoltare a turismului pe termen scurt, mediu și lung devine posibilă și imperioasă.

Conform principiilor analizei SWOT, vom sintetiza în continuare principalele puncte tari, oportunități, puncte slabe și riscuri ce definesc actualele condiții ale afirmării turismului în zonă:

3.1.3. Strategia de dezvoltare urbană a municipiului Cluj-Napoca

În prezent se observă nu doar o creștere a numărului și dimensiunilor orașelor ci și o creștere a influenței acestora. Acest fenomen de tranziție urbană oferă oportunități semnificative de îmbunătățire a calității vieții pentru toți cetățenii, dar valorificarea acestor oportunități este strict legată de modul în care orașele sunt conduse precum și de politicile locale, regionale sau naționale care afectează într-un fel sau altul dezvoltarea acestora.

Urbanizarea contribuie la dezvoltare prin atragerea de investiții, lanțuri hoteliere, sedii de banci, târguri și expoziții, reuniuni economice, politice, științifice, precum și la protejarea și conservarea monumentelor istorice și de arta.

Pe lângă dezvoltarea și relansarea economică a orașului sau reabilitarea unor cartiere, dezvoltarea urbană contribuie și la creșterea veniturilor și supraviețuirea muzeelor, teatrelor, restaurantelor, a centrelor atrizanale și implicit la ocuparea forței de muncă și sporirea veniturilor populației.

Strategia pentru dezvoltare urbană a Clujului se va face în concordanță cu principiile de amenajare a teritoriului și ale urbanismului și va avea în vedere următoarele:

Renovarea și amenajarea pentru vizitare a cladirilor din centrul istoric al orașului, a muzeelor și al celorlalte unități culturale;

Revitalizarea centrlor comerciale și a celor artizanale tradiționale

Amenajarea de alei pietonale în zona din centrul vechi al orașului

Realizarea de noi centre de conferințe, reuniuni, târguri și expoziții, dotări pentru divertisment nocturn și agrement și modernizarea celor existente

Eficientizarea transporturilor publice

Asigurarea unor servicii de informare turistică eficace și de calitate

Ameliorarea calității mediului urban prin măsuri împotriva surselor de poluare, controlul circulației automobilistice, întreținerea construcțiilor, a spațiilor verzi, amenajarea peisagistică, etc.

3.2. Strategii și politici guvernamentale de dezvoltare a turismului în Municipiului Cluj-Napoca

3.2.1 Planul strategic de dezvoltare în domeniul turismului

În urma matricei SWOT a potențialului turistic al municipiului Cluj-Napoca, autoritățile locale își propun o strategie ofensivă de punere în valoare a punctelor tari și de valorificare a multiplelor oportunități de care beneficiază această zonă.

Fig. 2 – Strategia de dezvoltare a turismului în Municipiul Cluj-Napoca

3.2.2 Strategii și politici comunitare de dezvoltare a turismului

O strategie de marketing inițială ar trebui să includă în mod normal o campanie de publicitate agresivă, prin intermediul unei pagini web, prin crearea unei baze de date care să conțină toate agentiile de turism naționale în scopul furnizării acestora date ce fac referire la evenimentele care se desfăsoară in Cluj-Napoca, prin plasarea de reclame in cadrul publicațiilor naționale din domeniul turismului, dar și prin participarea la târgurile de turism din România cu o oferta reprezentativă.

Strategia de relasare a turismului are ca scopuri principale promovarea prin turism a municipiului Cluj-Napoca, dezvoltarea economică a orașului și ridicarea nivelului de trai prin dezvoltarea sectorului turistic, care va crea noi locuri de muncă și va contribui la îmbunătățirea condițiilor de viață, prin ameliorarea calității mediului, înfrumusețarea orașului, oferirea unor noi posibilități de agrement și refacere pentru locuitorii municipiului Cluj-Napoca și pentru turiști.

Obiectivele strategiei de relansare a turismului în municipiul Cluj-Napoca au în vedere cooptarea într-un parteneriat amplu și corelarea tuturor inițiativelor cu privire la prezentul și viitorul turismului clujean, cu participarea efectivă a autorităților publice, mediului academic, societății civile și sectorului privat, în vederea atragerii resurselor și investitorilor autohtoni, publici și privați, pentru diversificarea și creșterea calității serviciilor turistice și în final pentru creșterea numărului de turiști și a veniturilor directe și indirecte din turism.

Printre segmentele de piață care merită o atenție specială, în sensul că nu au fost valorificate suficient sau nu li s-a acordat suficientă atenție, sunt următoarele:

Turismul de afaceri este un segment care poate fi explorat pe o perioada indelungată de timp, luând în considerare faptul ca multe dintre unitățile de cazare din municipiul Cluj-Napoca dispun de săli de conferințe dotate cu facilități corespunzătoare pentru întâlniri de afaceri, simpozioane, reuniuni, etc.

Turismul cltural reprezintă o nișă de piață în creștere, iar așezarea municipiului permite capitalizarea de resurse si oportunități de acest fel.

Promovarea programului “City Break în Cluj-Napoca” oferă posibilități largi de practicare unui număr mare de persoane. Acest produs touristic este unul foarte popular in multe dintre statele lumii și un pachet foarte bine structurat care să cuprindă atracțiile principale ale orașului va fi foarte bine primit de către turiști.

În cadrul programelor operaționale dezvoltate de autoritățile locale pe lângă formele de turism amintite mai sus se regăsesc și următoarele:

Turismul universitar-academic

Turismul medical-stomatologic-estetic

Turismul de evenimente

Turismul de tranzit

Turismul de shopping

Strategia autorităților locale in domeniul turismului este una vastă, ce se intinde pe perioade mai mari de timp datorită complexității acestora, dar care se vor realiza în timul stabilit pentru acestea. Câteva dintre aceste strategii se regăsesc mai jos:

Crearea unui brand pentru municipiul Cluj-Napoca este un element necesar pentru promovarea ca și destinație turistică a municipiului Cluj-Napoca. Necesitatea unui brand se dezvoltă pe fondul dorinței de a crea ceva unic care să reprezinte atât municipiul Cluj-Napoca, dar și pe locuitorii săi.

Brandul trebuie să creeze valoare pentru acest oraș prin unificarea mesajelor pe care Cluj-Napoca le transmite deja, în evidențierea unei viziuni distincte, credibile și puternice, pentru a crea modalități noi și eficiente de a-i conferi acestui loc o expresie atractivă, cât și o reputație la nivel intern și extern.

Realizarea brandului de oraș este o provocare pe termen lung, elaborarea strategiei de brand și implementarea ei implică timp, răbdare și, mai ales, continuitate și consecvență. Alegerea unei formule grafice/verbale implică integrarea ei în platforma de comunicare, printr-o gândire strategică bine conturată. În acest sens am prezentat la secțiunea anexe câteva alternative propuse pentru elaborarea brandului municipiului Cluj-Napoca (vezi Anexa 1).

Dezvoltarea într-o mai mare măsură a website-ului de prezentare pentru Clujul turistic care se adresează în primul rând turiștilor, dar și clujenilor care vor să știe mai multe despre orașul lor. Pentru cei interesați de atracțiile turistice există o componentă specială, detaliată apoi pe tipuri de informații, tipuri de obiective turistice, itinerarii propuse, servicii puse la dispoziție. De asemenea sunt propuse câteva posibile trasee turistice prin oraș: Clujul baroc, Traseul muzeelor, Turul grădinilor și parcurilor și altele.

Din perspectiva celui care caută servicii la Cluj-Napoca există o structurare în acest sens, pe domenii dintre cele mai diverse. De exemplu, dacă cineva caută detalii despre servicii medicale accesibile, acestea sunt structurate pe un capitol din site, care este la rândul său împărțit în tipuri de servicii.

Pe viitor se dorește dezvoltarea site-ului împreună cu Asociația Hotelierilor. Primăria a transmis inițiativa de a realiza acest site și propunerea de a-l îmbunătăți împreună, inclusiv propunerea să se poată face rezervări online pe acest site. În perioada următoare municipalitatea așteaptă sugestiile acestora. De asemenea, primăria dorește colaborarea agențiilor de turism. Acestea vor putea să-și promoveze ofertele regionale pe acest site. Se dorește ca acest site să devină în timp o platformă de pe care cât mai mulți dintre cei interesați de orașul nostru să își găsească link-urile către domeniul specific de interes din municipiul Cluj-Napoca. Site-ul mai conține și un film de prezentare a orașului realizat de Primărie, de 8 minute și o secțiune numită City festival – prezintă Clujul ca oraș al festivalurilor, al evenimentelor.

Fig. 3 – Site-ul turistic de prezentare a municipiului Cluj-Napoca

Editarea și distribuirea de materiale publicitare care fac referire la frumusețile zonei și care au rolul de a informa turistii despre evenimentele care se desfășoară periodic în municipiul Cluj-Napoca sau în apropierea acestuia. De asemenea prin intermediul acestora turștii se pot informa cu privire la locurile ce pot fi vizitate, opțiunile de cazare, locurile unde se poate servi masa, etc.

Reabilitarea centrului istoric al Municipiului Cluj-Napoca și înscrierea sa într-un circuit turistic internațional se va realiza prin amenajarea de piețe pietonale, prin refațadizarea și conservarea centrului istoric și prin amplasarea de indicatoare turistice în puncte cheie ale acestuia. De asemenea se vor trimite adrese către Ministerul Culturii, dar și către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.

Reabilitarea Turnului Croitorilor și a Turnului Pompierilor și introducerea lor intr-un circuit regional al breslașilor în scopul de a păstra tradițiile zonei și de a atrage turiștii interesați de acest gen de obiective.

Fig. 4 – Turnul Croitorilor Fig. 5 – Turnul Pompierilor

Amenajarea unor locații pentru valorificarea creațiilor autohtone (suveniruri) pentru a putea arăta turiștilor o parte a tradițiilor din zonă și pentru a prezenta obiecte meșteșugărești create de localnicii de aici, dar și produse tradiționale românești, obiecte vestimentare, etc.

3.3. Strategia de dezvoltare a turismului 2014-2020 a orașului Cluj-Napoca

3.3.1. Costurile implementării strategiei de dezvoltare a turismului

Proiectul de elaborare a Strategiei de Dezvoltare a Județului Cluj pentru perioada 2014-2020 este cofinanțat în proporție de 98% din Fondul Social European, prin Programul Operațional "Dezvoltarea Capacității Administrative". Consiliul Județean Cluj intenționează să elaboreze această strategie după modelul aplicat și în cazul Strategiei Europa 2020, a Uniunii Europene. S-a încercat ca strategia județului Cluj pentru perioada 2014-2020 să nu fie doar o agendă a administrației publice locale, ci și a fiecărui cetățean al județului. Prin urmare, punctul de plecare în elaborarea acestei strategi îl constituie o anchetă în rândul populației din județ, o premieră în procesul de planificare a investițiilor publice la nivel local.

Scopul acestei anchetei este de a integra în noua strategie județeană nevoile reale și opțiunile cetățenilor județului cu privire la domeniile prioritare către care ar trebui dirijate investițiile publice. Prin urmare, chestionarul va avea peste 30 de întrebări, care vor acoperi toate domeniile vitale pentru dezvoltarea județului în următorul deceniu: infrastructură de transport și utilități publice, protecția mediului, turism și identitate locală, agricultură și dezvoltare rurală, sănătate și servicii sociale, învățământ, economie și mediu de afaceri, dezvoltare teritorială, capacitate administrativă.

Ancheta, de tip interviu fața în față, se va derula în luna iunie pe un eșantion de peste 500 de persoane care să asigure acoperirea tuturor zonelor din județ, inclusiv a celor rurale, care se confruntă cu probleme specifice. Această anchetă în rândul populației nu este singura inovație propusă de noua strategie a județului: urmează o serie de sesiuni de instruire în domeniul planificării strategice și de ateliere de lucru, urmate de evenimente de consultare publică, organizate în diferite zone din Cluj, astfel încât strategia să asigure o dezvoltare echilibrată a județului Cluj, adaptată la realitățile locale. De asemenea, a fost lansat deja site-ul proiectului, unde au fost publicate toate datele acestui proiect.

Fig. 6 – Site-ul de prezentare al strategiei de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca

Strategia de dezvoltare a județului pentru 2014 – 2020 va fi realizată cu ajutorul unor fonduri europene obținute de Consiliul Județean. Scopul proiectului constă în dezvoltarea competețelor de planificare strategică de la nivelul administrației publice locale, prin identificarea nevoilor reale de dezvoltare de la nivel local.

Bugetul total al proiectului este de 682.851 de lei, din care 669.194 de lei (98%) au fost obținuți prin finanțarea accesată la Uniunea Europeană, cofinanțarea Consiliului Judetean Cluj fiind de 13.657 de lei (2%).

3.3.2. Beneficiile aduse comunității prin dezvoltarea turismului în zonă

Ministerul Administrației și Internelor, Direcția pentru Dezvoltarea Capacității Administrative și Unitatea Administrativ Teritorială Județul Cluj au semnat Contractul de finanțare nr. 211 din 11.02.2011 în cadrul Programului Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, aferent proiectului „Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Județului Cluj pentru perioada 2014 – 2020.”

Proiectul se desfășoară pe o durată de 12 luni și are ca obiectiv general creșterea calității deciziilor în administrația publice de la nivelul județului Cluj, prin dezvoltarea competențelor de formulare de politici publice, de planificare strategică și de dezvoltare de parteneriate inter-instituționale, precum și a instrumentelor de fundamentare a inițiativelor de politici publice.

Obiectivele specifice sunt:

a) Organizarea unor sesiuni de instruire în domeniul „Planificare Strategică”, „Formularea politicilor publice”, „Dezvoltarea de parteneriate inter-instituționale”, la care vor participa funcționari publici/personal contractual al instituțiilor administrației publice locale și al structurilor administrației publice centrale din județul Cluj;

b) Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a județului Cluj pentru perioada 2014-2020, care va deveni un instrument relevant de planificare a inițiativelor de politici publice pentru următoarea perioadă de programare europeană ;

c) Dezvoltarea unui portofoliu de proiecte prioritare la nivel județean, pentru perioada de programare 2014-2020, pe o bază participativă și plecând de la nevoile reale de dezvoltare ale județului.

Rezultate estimate:

Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Județului Cluj pentru perioada 2014-2020 și realizarea unui portofoliu de proiecte;

6 sesiuni de instruire și 5 ateliere de lucru, cu 35 de participanți, pe diferite teme: „Dezvoltarea de parteneriate”, „Planificare strategică”, „Dezvoltare Durabilă”, „Egalitatea de Șanse”, „Politici publice” ;

7 analize SWOT și 2 rapoarte de cercetare;

1 nucleu de planificare strategică și proiectare la nivel județean funcțional.

Bugetul total al proiectului este în valoare de 682.851,24 lei, din care asistența financiară nerambursabilă este de 669,194.22 lei, reprezentând 98 % din valoarea eligibilă. Cofinanțarea beneficiarului este în valoare de 13,657.02 lei, adică 2% din valoarea eligibilă a proiectului.

Beneficiarii direcți ai rezultatelor proiectului sunt instituții de la nivelul administrației publice centrale și locale, inclusiv servicii deconcentrate, cu sediul sau cu aria de competență în județul Cluj, în activitățile prevăzute fiind implicați funcționari publici și personal contractual al acestor instituții.

Beneficiarii indirecți pe termen lung ai acestei strategii de dezvoltare sunt locuitorii din Cluj-Napoca, deoarece strategiile în curs de dezvoltare vizează pe lângă campania de promovare a orașului, creșterea nivelului de trai, sporirea veniturilor populației prin crearea de noi locuri de muncă și în general bunăstarea locuitorilor.

Concluzii și propuneri

România este o țară deosebită care dispune de un potențial turistic valoros, rar întânit la nivel internațional, dar care nu este suficient valorificat. Turismul ar putea să aibă un rol extrem de important în economia națională, putând contribui la relansarea economiei românești pe plan internațional. Pe lângă resursele de care dispune, prin structura sa specială, datorată printre altele efectului multiplicator pe care îl generează asupra zonelor tangențiale, acesta poate da naștere unei cascade de activități conexe.

În urma studiului de mai sus privind strategia de dezvoltare a unuia dintre cele mai valoroase orașe din punct de vedere al patrimoniului turistic, se observă că s-au demarat numeroase proiecte și programe locale de dezvoltare a turismului in municipiul Cluj-Napoca, însă nu toate au fost finalizate, în mare parte datorită faptului că autoritățile locale urmăresc durabilitatea în timp a acestor proiecte, dar și conservarea mediului natural.

O primă propunere pentru dezvoltarea municipiului Cluj-Napoca ar fi aceea de a crește calitatea deciziilor în administrația publică de la nivelul municipiului Cluj-Napoca, prin dezvoltarea competențelor de a formula politici publice, de planificare strategică și de dezvoltare de parteneriate inter-instituționale, precum și a instrumentelor de fundamentare a inițiativelor de politici publice.

În aceeași măsură este de apreciat faptul că în cadul strategiei ce vizează crearea unui brand turistic al municipiului Cluj-Napoca au fost implicați, pe lângă membrii echipei și studenții facultăților din oraș. S-a stimulat astfel creativitatea acestora, dar și dorința de implicare în strategia de dezvoltare a orașului.

Municipiul Cluj-Napoca beneficiază de una dintre cele mai importante moșteniri culturale și istorice care trebuie să fie cunoscute de cât mai multe persoane.

Este de admirat că autoritățile locale au înscris municipiul Cluj-Napoca în cursa pentru desemnarea Capitalei Culturale Europene din 2020 deoarece acesta este un oraș care are toate șansele să se bucure de acest titlu.

Important este că autoritățile din municipiul Cluj-Napoca au reușit să atragă în ultimii ani din ce în ce mai multe fonduri structurale rambursabile și nerambursabile. O propunere în acest sens ar fi accea ca persoanele specializate în atragerea de astfel de fonduri să consilieze agenții economici din turism, dar și din alte domenii, interesați de atragerea de astfel de fonduri să realizeze proiecte de acest gen.

Ideal ar fi ca tinerii atrasi de activitățile din domeniul turismului și vor să își deschidă o afacere în acest domeniu să fie consiliați de persoane specializate. Nu trebuie uitat că tinerii care doresc să își deschidă o afacere pot primi de la Uniunea Europeană până la 10.000 de euro, fonduri nerambursabile, atâta timp cât au un plan de afaceri bine dezvoltat.

Existența unui aeroport în imediata apropiere a orașului este un al avantaj de care beneficiază Cluj-Napoca, iar autoritățile locale au în plan dezvoltarea acestuia datorită creșterii numărului de pasageri. O propunere ar fi aceea de a încuraja agențiile de turism din municipiul Cluj-Napoca să reprezinte companii aeriene din strainătate care nu au sedii în țara noastră, atrăgând astfel un număr și mai mare de turiști.

ANEXE

Anexa 1 – Alternative pentru brandul municipiului Cluj-Napoca

Abordare unitară, reprezentativă
„Direcția diversitate” / “Diversity and choice”

2. Abordare geografico-istorică
„Inima Transilvaniei” / “The heart of Transylvania”

Abordare subiectivă, emoțională
„Clujul are farmec” / “Cluj charms you”

4. Abordare personală, individuală
„O parte din viața ta” / “A part of your life”

5. Abordare comunicațională
„Mereu deschis” / “The open city”

6. Abordare legendară
„Orașul comoară, al Transilvaniei” / “The treasure city of Transylvania”

Anexa 2 – Harta obiectivelor turistice din Cluj-Napoca

Anexa 3 – Areale propuse pentru dezvoltarea turismului in Județul Cluj-Napoca

BIBLIOGRAFIE

Baron P., Neacșu N., Glăvan V., Neacșu M., Geografia și economia turismului, Editura Pro Universitaria, București, 2011

Badrus Ghe., Rădăceanu E., Globalitate și management, Editura All Beck, București, 1999

Broom H. N., Longenecker J. N., Moore C. W., Small Business Management, Editura South-Western Publishing, 1991

Burduș E., Căprărescu Ghe, Fundamentele managementului organizației, Editura Economică, București, 1999

Chanler, A.D., Strategy and structure, 1962

Drucker, P.F., The practice of Management, 1954

Florescu C., Marketing, Editura Marketer, București, 1992

Glăvan V., Turism rural. Agroturism. Turism durabil. Ecoturism, Editura Economică, București, 1965

Matei L., Dezvoltarea economică locală, Editura Economică, București, 2005

Matei L., Procese evolutive ale managementului public, București, 2008

Mercioiu V., Bob C. A., Drăgușin M., Tomescu F., Bucur C., Management comercial, București, 2001

Neacșu N., Cernescu A., Economia turismului – Studii de caz, reglementări, Editura Uranus, București, 2002

Nicolescu O., Verboncu Ion, Management, Editura Economică, București, 1999

Nicolescu O., Verboncu Ion, Metodologii manageriale, Editura Tribuna Economică, București, 2001

Nistoreanu P., Economia turismului, Editura ASE, București, 2005

Niță I., Niță C., Piața turistică a României. Realități-mecanisme-tendințe, Editura Economică, București, 2008

Stăncioiu A. F., Strategii de marketing în turism, Editura Economică, București, 2004

Stănescu D., Strategii de dezvoltare în turism, Editura Expert, București, 2006

Taylor F. W., Shop management, 1903

Taylor F. W., The Principles of Scientific Management, 1911

*** INS – Anuarul statistic Județul Cluj – Direcția Regională de Statistică Cluj 2010

*** INS – Anuarul statistic Județul Cluj – Direcția Regională de Statistică Cluj 2011

*** INS – Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică anul 2011

*** http://www.primariaclujnapoca.ro/doc/strategie/Strategia_Municipiului_Cluj_Napoca.pdf

*** http://www.cjcluj.ro/programe

*** http://www.insse.ro

*** http://www.incdt.ro

*** http://www.strategiacluj.ro

Capitolul I

Considerații generale privind turismul

Apariția turismului ca activitate distinctă nu s-a putut stabili cu exactitate, deși forme incipiente de turism s-au practicat din cele mai vechi timpuri, ajungându-se la concluzia că ’’satisfacțiile turistice ale unor calătorii au o vârstă comparabil egală cu cea a primelor așezări omenești’’. Religia, sănătatea, comerțul, politica au fost moive pentru a călătorii și continuăm să fie și in zilele noastre.

Capitolul I.1. Caracterizarea succintă a principalelor forme de turism

Primele încercări de definire a turismului, ca fenomen economic și social, datează de la jumătatea secolului al XIX-lea. Între timp, activitatea de turism a cunoscut evoluții mai lente sau mai spectaculoase, îndeosebi începând din anii ’60 ai secolului XX, transformându-se într-un adevărat „fenomen specific lumii moderne” și care a devenit, prin amploarea activităților desfășurate, prin contribuția la crearea produsului brut mondial și la crearea de locuri de muncă, prima „industrie” a lumii.

Călătoriile în afara granițelor țării au cunoscut creșteri anuale superioare evoluției altor indicatori ai dezvoltării economice și comerciale, datorită progreselor înregistrate, îndeosebi în tehnologiile și echipamentele utilizate în transporturi, în infrastructura de acces, dar și ca urmare a extinderii, în ritmuri rapide, a infrastructurilor turistice, a echipamentelor de cazare, alimentație, agrement etc.

O analiză pertinentă și eficace a turismului internațional, ca fenomen economic, trebuie să se bazeze pe definiții cât mai clare, precise și, pe cât posibil, unanim recunoscute. Din acest motiv, în continuare, sunt prezentate câteva dintre cele mai importante definiții utilizate în acest domeniu’’.

‘’Pentru prima oară, termenul de turist a fost folosit în anul 1800, de către Samuel Pegge, într-o lucrare intitulată “Anecdote ale limbii engleze”, prin formularea “A traveller is now -a- days called Tour-ist”, respectiv un călător astăzi este numit turist.

De-a lungul timpului, încercările de a descrie și defini in mod corespunzător termeni de tipul “turist” sau “turism” au fost numeroase, dar abia în ultimile decenii ale secolului nostru s-a înregistrat un progres real in ceea ce privește standardizarea terminologiei turistice ‘’.

’’Hunziker și Kraft, în anul 1942, definesc pentru prima dată turismul ca fiind o sumă de realități și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât deplasarea și sejurul nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și o activitate lucrativă oarecare’’. ’’Această definiție se constituie, în literatura de specialitate, ca element de referință, fiind acceptată oficial pe plan internațional. Cu toate acestea, definiția în discuție a suscitat multe controverse, dovedindu-se a fi incompletă, aceasta excluzând activitățile turistice cu timp limitat (câteva ore) care se realizează în cadrul marilor așezări, cum sunt congresele și reuniunile sau călătoriile de afaceri’’ .

‘’În iulie 1991, Conferința Organizației Mondiale de Turism (OMT), de la Ottawa, a redefinit conceptele de bază din turism, asimilând termenul de turism activităților care sunt angajate de persoane în cursul voiajelor sau sejurului lor în locuri situate in afara mediului rezidențial pentru o perioada de peste 24 de ore sau de cel puțin o noapte, fără a depași un an, în vederea petrecerii timpului liber, pentru afaceri ori pentru alte motive, adica in alte scopuri decat prestarea unei activitati remunerate in locul vizitat”.

’’Definiția dată de Organizația Mondială a Turismului (O.M.T.), presupune distingerea următoarelor forme elementare ale turismului:

1) Turismul intern, cuprinzând activitățile rezidenților unei țări care călătoresc doar în interiorul acelei țări, dar în afara reședinței lor obișnuite.

2) Turismul receptor, cuprinzând activitățile non-rezidenților care călătoresc într-o țară dată, alta decât cea unde își au reședința obișnuită.

3) Turismul emițător (emitent), cuprinzând activitățile rezidenților unei țări date, care călătoresc și își petrec sejururile într-o altă țară decât cea în care își au reședința lor obișnuită.

Aceste forme elementare ale turismului pot fi combinate între ele, în mai multe moduri, rezultând următoarele categorii ale turismului:

a) Turismul interior, format din turismul intern și turismul receptor;

b) Turismul național, format din turismul intern și turismul emițător (emitent)

c) Turismul internațional (al unei țări), format din turismul emițător și turismul receptor.

O definiție oficială a turismului internațional a fost adoptată, la solicitarea O.M.T., în cadrul Conferinței internaționale privind statisticile și sondajele, în iulie 1991. Această definiție pornește de la noțiunea de vizitator și face distincția dintre turist și vizitator de o zi sau excursionist.

Capitolul I.2. Cadrul legislativ de reglementare a fenomenului turistic în România și de protecție a mediului

Turismul este un domeniu dinamic, prioritar pentru economia fiecărei țări, contribuind la rezultatele economice naționale.

Turismul românesc este reglementat prin norme juridice și legislative care stabilesc cadrul de desfășurare al activității de turism. Organismul preocupat cu implementarea și elaborarea actelor juridice în cadrul acestui sector este reprezentat de Ministerul Turismului, împreună cu instituțiile subordonate.

Ministerul Turismului este organul de specialitate al Administrației Publice Centrale, cu personalitate juridică, aflat în subordinea Guvernului, care realizează politica în domeniul turismului. Actul legislativ care reglementează organizarea și funcționarea Ministerului Turismului este H.G. nr. 1719/2008, intrată în vigoare la data de 06.01.2009.

Această Hotărâre de Guvern specifică faptul că Ministerul Turismului are următoarele funcții:

De autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea aplicării și controlul rrespectării reglementărilor în domeniul dezvoltării sectorului turistic, precum și al funcționării instituțiilor și organismelor care își desfășoară activitatea sub autoritatea sau în coordonarea sa;

De strategie, prin care se asigură fundamentarea, elaborarea și aplicarea strategiei și politicilor guvernului în domeniul turismului;

De sinteză în domeniul turismului;

De coordonare la nivel național a activității de relații internaționale în domeniul turismului;

De reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ și instituțional necesar în vederea realizării obiectivelor și programelor din cadrul domeniului turismului;

De promovare, implementare și urmărire a folosirii fondurilor acordate de Uniunea Europeană în domeniul turismului.

Ordonanța nr.58/1998 care reglementează organizarea și desfășurarea activității de turism în România, definește patrimoniul turistic ca fiind constituit din bunuri proprietate publică și privată și este valorificat și protejat în condițiile legii. Atestarea acestuia se face de către Ministerul Turismului; se valorifică și se dezvoltă numai pe baza și în cadrul Programului anual de dezvoltare al turismului. Coordonarea dezvoltării turismului și controlul activității de turism se realizează de către Ministerul Turismului, ca organ central de specialitate al administrației publice.

Pe lângă Ministerul Turismului funcționează Consiliul Consultativ al turismului, organ de consultanță care corelează la nivel național Programul anual de dezvoltare al turismului cu strategiile ramurilor economice implicate în activitatea turistică.

Consiliile locale, județene și, respectiv, Consiliu General al Municipiului București au următoarele principale atribuții în domeniul turismului:

Inventarierea principalelor resurse turistice;

Administrarea registrelor locale ale patrimoniului turistic;

Elaborarea de propuneri de dezvoltare a turismului, care stau la baza Programului anual de dezvoltare a produselor turistice.

Contribuirea la creșterea calității produselor turistice;

Urmărirea activității turistice, astfel încât operatorii economici din domeniul turismului să aibă acces la resurse turistice, cu respectarea normelor de punere în valoare și protecție a acestora.

Articolul 29 al O.G. nr.58/1998 reglementează drepturile agentilor economici din turism, în conținutul ordonanței fiind cuprinse și obligațiile acestora în vederea stabilirii cadrului optim de prestare a serviciilor turistice.

O.G. nr. 107/1999 reglementează activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice și are ca obiect armonizarea legislației cu cea a statelor membre din Uniunea Europeană privind pachetele de servicii turistice vândute sau oferite spre vânzare pe teritoriul României, indiferent de locul de realizare a acestora. Ordonanța definește agenția de turism, pachetul de servicii turistice, precum și consumatorul de servicii turistice.

H.G. nr. 238/2001 privind condițiile de acordare a licenței și a brevetului de turism precizează că agențiile de turism își pot desfășura activitatea doar pe baza licenței de turism eliberată de Ministerul Turismului.

H.G. nr. 709/2009 reglementează clasificarea structurilor de primire , indiferent de forma de proprietate și organizare, acestea clasificându-se în funcție de catractaristicile constructive, de calitatea dotărilor și a serviciilor prestate.

H.G. nr. 852/2008 reglementează normele și criteriile de atestare a stațiunilor turistice în scopul protejării, conservării și valorificării resurselor turistice. Se atestă ca stațiune turistică de interes național sau local, după caz, localitatea sau partea unei localități care dispune de resurse naturale și antropice și care îndeplinește cumulativ, pentru una dintre categorii, criteriile prevăzute în prezenta ordonanță. Stațiunea turistică atestată este administrată de Consiliul local al unității administraiv teritoriale pe a carei rază teritorială se află. Localitățile sau părțile unor localități atestate ca stațiuni turistice de interes național sau local, conform legislației, rămân atestate ca atare în măsura în care îndeplinesc criteriile de atestare a stațiunilor turistice prevăzute în prezenta hotărâre.

H.G. nr.314/2009 reglementeză programul anual de merketing care urmărește promovarea celor mai importante destinații și forme de turism din România pe piața internă și pe principalele piețe din străinătate. Participarea Ministerului Turismului la manifestările expoziționale se realizează pe piețe de interes, prin organizarea de pavilioane naționale, standuri specializate pe produse sau miniexpoziții, pe bază de listă aprobată prin ordin al ministrului turismului.

În orice țară a lumii, statul, prin instituțiile sale , se implică, într-o măsură variată, în elaborarea politicii turistice, în adoptarea cadrului legal general, care să permită aplicarea politicilor turistice, precum, buna desfășurare a activităților, precum și controlul modului în care se aplică în practică strategiile care au drept scop îndeplinirea obiectivelor politicii turistice adoptate la nivel național, regional sau local’’ .

’’Statul este și va continua să rămâna principalul proprietar și finanțator al infrastructurii de bază, proprietar sau coproprietar al resurselor turistice (elemente naturale sau de patrimoniu, unele echipamente specifice), în această situație el participând direct la producția turistică.

Necesitatea intervenției statului în domeniul turismului este dată de provocările concurenței internaționale, de interesele naționale și de trăsăturile specifice sectorului turistic, ca ramură a economiei naționale .

Având în vedere complexitatea activității turistice și multitudinea interdependențelor sale în plan economic și social, rolul statului se concretizează în:

Stimularea dezvoltării turismului;

Coordonarea, controlul și supravegherea activității firmelor specializate;

Producerea de servicii sau vacanțe turistice;

Promovare turistică.

Capitolul I.3. Turismul românesc în contextul mediului concurențial european

Cererea pentru serviciile hoteliere este împărțită între segmentul de bussiness și cel de loisir, cel dintâi fiind influențat în mod direct de fluctuațiile economice. În mod similar, indivizii își manifestă tendința de a diminua cheltuielile ocazionate de activitățile cu caracter turistic în perioadele în care încrederea consumatorilor este scăzută. Europa este o destinație turistică importantă, 6 țări membre aflându-se în topul celor mai dorite 10 destinații turistice.

În consecință, industria turismului joacă un rol important în cadrul economiei europene. Atât potențialul economic, cel social, manifestat prin capacitatea de atragere a unei ponderi semnificative a populației active în sectorul turistic, cât și cel natural au un rol important în atragerea investitorilor, contribuind la dezvoltarea regiunilor. Potrivit Comisiei Europene, turismul la nivel european contribuie cu cca. 4% la P.I.B ul comunitar. Atunci când sunt luate în considerare interacțiunile cu alte sectoare de activitate, contribuția turismului la P.I.B este estimată la 11%, antrenând 12% din forța de muncă disponibilă, reprezentând cca. 24 milioane de locuri de muncă. Când se discută despre sectorul turistic, este necesar a se discuta și problema infrastructurii, a mediului înconjurător, a dezvoltării sustenabile și a impactului economic, astfel că modificarea sau absența uneia dintre variabilele luate în calcul va conduce de dezvoltarea neadecvată a sectorului turistic.

Potrivit Eurostatului, Comisia Europeană a adoptat o nouă strategie în domeniul turismului care va ține cont de particularitățile Europei: populație îmbătrânită, concurență externă în expansiune, orientarea consumatorilor pentru segmentul de turism specializat, necesitatea de a practica activitatea turistică în contextul dezvoltării durabile și sustenabile.

În 2010, numărul de nopți petrecute în unitățile hoteliere sau spații de cazare similare, la nivelul Uniunii Europene a înregistrat o scădere cu 0,5%, comparativ cu anul 2009. In graficul I.3.1 se poate observa discrepanța dintre scăderea înregistrtată de Cipru de 4,8% și creșterea aferentă slovaciei de 7,7%.

Graficul I.3.1

Sursa: Revista de turism nr.7, Art: Tourism in the middle of the global crisis, pg.109

Potrivit estimărilor Eurostatului, contextul economic și financiar dificil și-a pus amprenta asupra activităților aferente sectorului turistic pe termen mediu. În perioada cuprinsă între luna ianuarie- aprilie 2010, numărul de înnoptări a crescut cu 1,6%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce un declin de 0,5% a fost raportat pentru perioada aferentă lunilor mai-august. În ultimele luni ale anului, numărul total al înnoptărilor s-a diminuat cu 3,2%, scăderea numărului de turiști străini contribuind semnificativ la stabilirea acestui rezultat. Astfel, se poate constata faptul că numărul excursiilor realizate de către cetățenii Uniunii Europene a crescut cu 7,1% în 2010, fenomenul suferind modificări în ceea ce privește durata voiajelor în partea a doua a anului. Transportul aerian al turiștilor a crescut cu 2.6% în 2010, operatorii raportând un declin al acestor indicatori în ultimul segment al perioadei analizate.

Pe plan intern, în perioada august 2009- ianuarie 2010, numărul firmelor care acționau în sectorul turistic a scăzut de la o lună la alta, începând cu luna noiembrie. În luna octombrie, cifra de afaceri înregistrată de agențiile de turism și turoperatori a crescut cu 5.5%, comparativ cu luna precedentă, însă în decembrie indicatorii au stagnat la 66.8%, comparativ cu luna precedentă.

Graficul I.3.2

Sursa: Revista de turism nr.7, Art: Tourism in the middle of the global crisis, pg.109

De asemenea, este necesar a se lua în considerare și aspectele referitoare la: perioada vacanței școlare de vară, influența factoriilor politici, contextul economico-financiar, precum și tendința populației de a planifica vacanța cu câteva săptămâni în avans, etc., scăderea înregistrată la nivelul indicatorilor sectorului turistic datorându-se și aspectelor mai sus enumerate.

Dacă se raportează perioada august 2009-ianuarie 2010,perioadei august 2008- ianuarie2009, se poate observa un declin semnificativ al activității economice specifice agențiilor de turism, precum și altor agenți economici din sectorul turistic.

În decembrie 2009, cifra de afaceri a agențiilor sectorului turistic a scăzut cu cca 50%, comparativ cu situația aferentă lunii decembrie 2008. Deși ianuarie 2010 era considerată perioadă de criză, cifra de afaceri a unităților hoteliere și restaurantelor a crescut cu 1%, comparativ cu luna ianuarie 2009.

Graficul I.3.3

Sursa: Revista de turism nr.7, Art: Tourism in the middle of the global crisis, pg.109

Din numărul total al sosirilor, în luna ianuarie 2010, în unitățile de pe litoral, exceptând orașul Constanța, ponderea sosirilor înglobează 1%, în cazul stațiunilor balneare 7%, în cazul stațiunilor montane 12%, în București și alte orașe reședință de județ, excuzând Tulcea 12%, în zona Deltei Dunării și Tulcea 4%, în cadrul altor localități și rute turistice 11%.

Dacă în august 2009, indicatorul numărul de locuri-paturi utilizate la nivelul unităților de cazare în hoteluri sau alte unități similare a fost de 50,4%, în ianuarie 2010 indicatorul a înregistrat 17,7%, jumătate din procentul aferent lunii august. În ceea ce privește unitățile specializate precum campusurile școlare, indicatorul a scăzut până la 13,3% în decembrie, în luna ianuarie atingând 13,5%.( Graficul I.3.4).

Conform opiniei specialiștilor, în stațiunile de pe litoral, excluzând orașul Constanța s-a înregistrat o scădere a gradului de ocupare de la 64% în luna august, la doar 8,2% în luna ianuarie, în zona montană, de la 36,5%, la 18,7%, în Delta Dunării și Tulcea de la 50,9% la 10,5%, în stațiunile balneare, de la 70,6%, la 15,6%, în București și alte orașe reședință de județ, de la 32,65, la 20,2%, iar în cadrul altor rute și localități s-a înregistrat o diminuare de la 31,3% la 14%.

Graficul I.3.4

Sursa: Revista de turism nr.7, Art: Tourism in the middle of the global crisis, pg.109

Una din principalele probleme ale turismului românesc este calitatea slabă a serviciilor oferite turiștilor. Îmbunătățirea acestui aspect poate conduce la o creștere a populației ocupate în sectorul turistic, a gradului de ocupare, precum si a volumului vânzărilor actorilor implicați în cadrul acestui segment de activitate.

Deși Ministerul Turismului caută soluții sustenabile și încearcă să soluționeze problemele agenților economici din sfera sectorului turistic oferind tichete de vacanță și implementând diverse programe turistice, încă nu s-au efectuat pași concreți pentru îmbunătățirea calității serviciilor turistice.

În acest sens , Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului 2007-2026 conține recomandări de soluționare a problemelor constatate până în prezent, cele mai importante fiind următoarele:

Elaborarea de standarde ridicate pentru unitățile turistice și serviciile prestate, precum și monitorizarea calității și siguranței prin aplicarea reglementărilor de clasificare și a altor măsuri;

Promovarea României ca destinație turistică pe plan intern și internațional;

Oferirea de servicii de informare turistică pentru vizitatori;

Promovarea dezvoltării produselor, serviciilor și facilităților turistice care au potențialul de a atrage turiști;

Administrarea optimă a bugetelor.

Într-o economie funcțională, în contextul competitivității globale, furnizorii de servicii turistice din România ar trebui să ia în considerare cerințele și așteptările consumatorilor. Nu doar Ministerul Turismului ar trebui să ia măsuri în acest sens, ci și managerii și angajații din industria turismului, la nivelul agențiilor de turism, hotelurilor și restaurantelor au obligația să încerce ridicarea standardelor referitoare la calitatea serviciilor, concomitent cu reducerea tarifelor, astfel încât să mențină sau să atragă noi clienți, în vederea creșterii profitului, a cotei de piață și implicit a cifrei de afaceri.

România este pe locul 69 din 130 într-un clasament al competitivității turismului publicat de Forumul Economic Mondial. Cele mai mari probleme ale turismului românesc sunt lipsa transparenței în luarea deciziilor guvernamentale, calitatea drumurilor, sustenabilitatea dezvoltării sectorului, poziția printre prioritățile guvernamentale, eficienta marketingului și a branduirii și accesul redus la apă potabilă imbunatățită. Printre punctele tari se găsesc prezența pe piață a marilor companii de închiriere de mașini, numărul redus de țări din care se poate veni doar cu viza, nivelul scăzut de poluare cu pulberi a aerului, numărul de paturi din spitale. Pe primele trei locuri ale clasamentului se află Elveția, Austria și Germania.

Cu toate acestea, dintre criteriile luate în considerare de realizatorii studiului, Romania s-a clasat pe cel mai bun loc la "Mediul de afaceri si infrastructură" – locul 66, în timp ce la "Resurse umane, culturale și naturale" ocupa abia locul 73. Nici în ceea ce privește "Cadrul legislativ din sectorul turistic" Romania nu excelează, ocupând abia locul 72.

În cazul resurselor, punctajul este tras în jos de afinitatea românilor de a călători, care ne clasează pe locul 101. Nici resursele naturale nu mai sunt de ajutor, fiind abia pe locul 96, în timp ce pentru munca calificată pentru turism România este abia pe locul 84.

Un loc chiar și mai bun la mediul de afaceri ar fi putut fi obtinut dacă media nu ar fi fost afectată de locul 109 pe care se claseaza România la competitivitatea prețurilor și de locul 88 obținut pentru instrastructura transportului aerian.

În ceea ce privește clasamentele punctuale, România e pe cel mai bun loc în ceea ce privește infestările cu HIV, având cel mai scazut procent din totalul populației, și la prezența marilor companii de închiriat autovehicule. De asemenea, este pe locul 7 la numarul de state ai căror locuitori au nevoie de viză pentru a intra în România și pe 8 la poluarea aerului cu pulberi.

Clasamentul este realizat anual de departamentul Aviație, Călătorii și Turism al Forumului Economic Mondial, organizație cu sediul la Geneva, fondată in 1971. Criteriile luate în considerare privesc reglementările din sector, sustenabilitatea în domeniul mediului, siguranța și securitate, sănătate și igienă, prioritatea turismului în programele naționale, instrastructura transportului aerian, rutier și feroviar, infrastructura turistica și cea a telecomunicațiilor, competitivitatea prețurilor, capitalul uman, afinitatea pentru călătorii și turism, resurse naturale și culturale. .
Pentru stabilirea rezultatelor aferente celor 130 de țări incluse în clasament sunt folosite informatii publice, date furnizate de experți din domeniu și rezultate ale unui sondaj anual realizat pentru Forumul Economic Mondial.

Concluzionând, se poate afirma că numărul nopților petrecute de turiști în cadrul unităților hoteliere sau în cadrul altor unități similar din Uniunea Europeană a înregistrat o scădere de 0,5% în anul 2010, comparativ cu anul 2009, motivul principal reprezentându-l desfărurarea activităților turistice în contextual economic actual. Conform datelor furnizate de I.N.S, în România degradarea situației economic-financiare și-a făcut simțită prezența încă din debutul anului 2009, una dintre măsurile care se impun a fi luate pentru a reduce efectele negative asupra turismului fiind îmbunătățirea calității serviciilor.

Capitolul II

Impactul turismului asupra mediului

Turismul reprezintă o componentă esențială a sectorului serviciilor destinate populației, o ramură cu potențial foarte mare de dezvoltare. Acesta se înscrie în sectorul terțiar al economiei naționale, fiind constituit, în principal, din prestații de servicii, ceea ce determină o dinamică ridicată, firească în condițiile civilizației contemporane.’’ Industria turistică se caracterizează printr-o deosebită complexitate structurală, ce îmbracă multiple forme de deservire.

Dezvoltarea economică a țării trebuie să aibă loc în jurul a două axe care diferențiază România în peisajul european, acestea fiind axa dunăreană și cea Carpatică. Prima dintre acestea este importantă atât din punct de vedere a conectării la restul Europei, cât și pentru creșterea fluxului turistic. Ecoturismul, și turismul rural caracterizează în prezent turismul românesc ‘’

Turismul este total dependent de mediul înconjurator, arealul natural constituind obiectul, domeniul de activitate si locul de desfaturare a activităților cu caracter turistic. De aceea o mare importanta este acordata calitatii mediului, deoarece orice modificare produsa acestuia duce la diminuarea, iar uneori chiar anularea resurselor sale.

Din punct de vedere socio-cultural degradarea resurselor turistice va duce la reducerea posibilităților de refacere a sănătății și la imposibilitatea satisfacerii necesitatilor de cultură și educație a populației.

Capitolul II.1. Dezvoltarea durabilă în România

Fără o utilizare durabilă a resurselor în turism, suportul ecologic pe care se sprijină acestă activităte se deteriorează iremediabil, compromițând însăși posibilitatea desfășurării activităților specifice. Cel mai important factor in luarea deciziilor economice și pentru evitarea utilizării iraționale a resurselor de mediu il reprezinta evaluarea calitatii acestuia. Trebuințele umane reprezintă punctul nodal în care se întrepătrund factorii materiali, obiectivi, și cei spirituali, subiectivi, al îngemănării existenței cu conștiința socială, exprimată printr-un sistem unitar de interese economice, politice si culturale. Este nevoie sa se respecte sistemul de nevoi sociale și resurse în spațiul forestier și turistic de a răspunde cerințelor eco-economice având în vedere permanenta relație natură-om-economie.

Prioritățile trebuie să reflecte urgența și importanța problemelor de mediu. Stabilirea de priorități implică un proces dificil de selecție iar aceste criteriile de stabilire a priorităților, în ordinea importanței lor, sunt:

Daunele aduse sănătății. În baza datelor existente, sănătatea populației este afectată, în sectoarele vizate, în primul rând, de: Plumb în aer și sol provenind de la mijloacele de transport; Pulberi sedimentabile în atmosferă provenind din încălzirea spațiilor de cazare, centrale electrice și de termoficare.

Contaminarea apei și alimentelor cu diverși poluanți.

Scăderea productivității, din cauza distrugerii capitalului fizic și a resurselor naturale;

Deteriorarea sau amenințarea cu daune ireversibile a diversității biologice, în general, și a zonelor acvatice (lacuri naturale și de acumulare, râuri), pajiștilor, a ecosistemelor de coastă și marine, habitatelor din păduri și a zonelor montane, în particular.

Flexibilitatea necesară pentru atingerea celor mai bune rezultate cu resursele disponibile este determinată prin evaluarea nivelului de ameliorare a calității mediului la diferite costuri. Pe termen lung, reforma economică, în special restructurarea industriei, combinată cu măsuri adecvate de protecție a mediului, va realiza reducerea emisiilor cauzatoare de daune economice și asupra sănătății. In economisirea energiei și apei – instalarea de contoare, reducerea scurgerilor -, tehnologii cu un consum redus și deșeuri puține, precum și cheltuieli pentru ″buna gospodărire″ și îmbunătățiri minore ale instalațiilor pentru reducerea risipei, scurgerilor și consumului de materiale. Toate acestea sunt investiții care se justifică ca atare, financiar și economic, dar care au și efecte benefice majore asupra mediului.

Principalele strategii naționale și planuri de acțiune având componentele relevate de obiectivele convenției pentru Combaterea Deșertificării sunt:

Strategia Națională pentru Dezvoltarea Economică a României;

Strategia Națională de Dezvoltare Continuă;

Planul Național de Dezvoltare Agricolă și Rurală;

Planul Național de Acțiune pentru Protecția Mediului;

Proiectul de Strategii pentru Combaterea Deșertificării.

Strategia de Protecție a Mediului descrie detaliat pentru perioada 2000-2020 aspectele de mediu prevăzute în Strategia Națională pentru Dezvoltare Economică în România in cadrul acestei Strategiei de Protecția Mediului sunt relevante pentru Convenția privind Combaterea Deșertificării următoarele elemente:

Prioritate pentru asigurarea securității împotriva dezastrelor naturale și accidentelor (secete, inundații, alunecări de teren etc.). Conform estimărilor experților Băncii Mondiale, România a investit aproximativ 25 milioane Euro în sisteme de irigații, din care numai 20% sunt folosite;

Stabilirea, pe termen scurt a unor obiective cum sunt: protejarea, conservarea și restaurarea ecosistemelor agricole prin utilizarea de tehnologii noi, care să asigure creșterea productivității cu 1-2%, luând în considerare stadiul actual al reformei în agricultură;

Combaterea eroziunii solului pe 1-1,5 milioane hectare din cele 2,5 milioane hectare afectate de acest proces;

Creșterea suprafeței parcurilor naționale cu 80 000 – 120 000 ha și îmbunătățirea structurii actuale a pădurilor; Componenta ecologică a deciziilor. Model de dezvoltare durabilă în România de dezvoltare economic în perspectiva anilor 2015-2020

Dezvoltarea intensivă și extensivă a fondului forestier în zonele afectate va ajunge, în 2015, la 28% din suprafața țării, incluzând perdelele de protecție.

Acțiunile strategice pentru administrarea judicioasă a pădurilor trebuie să plece de la faptul că efectele hazardelor naturale și ale modificărilor climatice globale tind să se amplifice. Astfel apare necesitatea controlării riscului forestier prin:

Menținerea integrității fondului forestier în condițiile schimbării regimului de proprietate asupra terenurilor (păduri de stat sau private);

Creșterea fondului forestier până când acesta va ajunge la un nivel optim (35% din suprafața țării), cu diferențieri pe zone astfel: 10%, în regiunile de câmpie; 25%, în regiunile deluroase și 65%, în regiunile montane;

Împădurirea terenurilor degradate (65 000 hectare până în 2015 și 300 000 hectare până în 2020);

Plantarea perdelelor de protecție a suprafețelor agricole (2 000 km până în 2015 și 10 000 km până în 2020;

Stabilirea zonelor verzi din jurul orașelor;

Reconstrucția ecologică a pădurilor deteriorate structural de factori naturali și antropici (20000 hectare între 2000 și 2020);

Proiectele de cercetare realizate sau în curs de desfășurare, nu acoperă toate problemele existente, motiv pentru care apare necesitatea proiectelor regionale vizând:

Recuperarea terenurilor degradate care nu pot fi utilizate în agricultură în Podișul Moldovei și în regiunile deluroase din județele Vaslui, Galați, Vrancea, Buzău și Prahova;

Plantarea perdelelor forestiere de protecție în regiunile afectate de deșertificare și secetă în Podișul Moldovei, Podișul Dobrogei, Câmpia Română – Bărăgan, sudul Olteniei și vestul Transilvaniei.

Indiferent de forma de proprietate, administrarea pădurilor trebuie să țină cont de păstrarea integrității funcționale și fizice a pădurii prin:

Practicarea unei silviculturi ecologice, conforme cu administrarea judicioasă a pădurilor;

Conservarea biodiversității, stabilității, productivității și capacității de regenerare a pădurilor;

Monitorizarea permanentă a sănătății și stoparea degradării pădurilor.

Relația pădure-deșertificare sau degradare a terenurilor, atât fizică, cât și biologică, este argumentată de multiplele efecte negative care se manifestă odată cu îndepărtarea vegetației forestiere prin defrișare. Desigur acestea se regăsesc și în raport cu ceilalți factori de mediu, între care resursele de apă și regimul topoclimatic de care acestea depind, sunt cele care suportă cele mai importante modificări, contribuind, în final la amplificare efectului. Desigur, declanșarea degradării terenurilor prin deșertificare nu este determinată numai de această cauză, dar, indiferent de zona climatică în care ne situăm (tropicală sau temperată), ea reprezintă cea care își aduce cea mai importantă contribuție.

Analizând prin prisma gestiunii silvice conceptul de dezvoltare durabilă este un altfel spus al principiului continuității definit acum două secole de către Hartig: administrațiile silvice trebuie săreglementeze tăierile de păduri în așa fel încât generațiile viitoare să poată avea de pe urma lor cel puțin tot atâtea avantaje ca și generația actuală. Relația gestionare-conservare-dezvoltare se păstrează nealterată chiar dacă se deplasează cursorul de la nivel micro la cel macro, din punct de vedere al contextului economic, al ramurii de activitate sau al mărimii suprafeței de aplicare. Gestiunea forestieră durabilă înglobează toate principiile amenajamentului, conservând patrimoniul forestier și asigurând o producție constantă de-a lungul timpului. În cadrul strategiilor forestiere s-au prevăzut stabilirea unor criterii de gestionare durabilă care să se aplice în vederea obținerii efectului scontat, dar, în același timp, și a unei serii de indicatori care să releve durabilitatea gestionării. Acești indicatori se pot scinda în două mari categorii:

a) Indicatori cantitativi: procentul de împădurire, suprafața de pădure/locuitor, volumul de lemn pe picior, posibilitatea, accesibilitatea, cantitatea de lemn lansată pe piață, cantitatea de produse accesorii oferită industriei, cifre de afaceri, capacitate de primire a publicului etc.

b) Indicatori calitativi: sănătatea și vitalitatea ecosistemelor forestiere, calitatea factorilor ameliorați prin ecoprotecția pădurii, ponderea tratamentelor intensive, originea și proveniența arboretelor, incidența factorilor dăunători, fertilitatea solului forestier, indicatorii biodiversității (prezența pădurilor seculare virgine, naturale și seminaturale, proporția arboretelor amestecate, volumul de lemn mort în pădure, ponderea regenerării naturale, proporția speciilor indigene și a celor exotice introduse, specii rare sau pe cale de dispariție), conservarea resurselor genetice forestiere etc.

Analizând cu atenție cele două categorii de indicatori ai gestionării durabile, putem sesiza diferențierea celor două concepte de conservare (ce-și găsește expresia mai ales prin indicatorii calitativi) și dezvoltare (exprimat prin intermediul indicatorilor cantitativi), concepte nuanțate prin principiul evoluției durabile. În contextul gestiunii durabile a pădurilor, la ora actuală, silvicultura europeană se bucură de un proces de ecologizare și socializare, orientarea generală fiind de la technical activity spre public relations, popularizarea silviculturii având drept scopformarea unei conștiințe forestiere, a unei noi morale individuale și colective, bazate pe cunoașterea raportului om-natură. Aceasta definește un nou statut al omului – ecocetățenia.

Obiectivul strategic în dezvoltarea durabilă a turismului îl constituie relansarea rapidă a turismului românesc prin reconsiderarea locului turismului în cadrul economiei naționale, astfel încât el să devină un sector prioritar printr-o strategie coerentă a organismelor legislative, guvernamentale și ale administrației publice locale.

Atingerea acestui obiectiv trebuie să conducă la:

Dublarea numărului de turiști străini (circa 870 mii în prezent), precum și creșterea în consecință a încasărilor valutare din turism, de la 359 mil. Euro, la circa 1,15 mld. Euro și 2,5 mld. Euro la nivelul anilor 2015.

Sporirea contribuției turismului la formarea PIB, de la 2,6% în prezent la circa 5-6% (în țările cu turism dezvoltat acest indicator atinge , în medie, un nivel de 14%);

Satisfacerea cererii turistice potențiale interne și atragerea unui număr sporit de turiști români pentru petrecerea sejururilor, de la 4 053 mii, la circa 5 300,

Sporirea contribuției turismului în cadrul veniturilor comunităților locale, prin susținerea dezvoltării turismului rural;

Realizarea obiectivului strategic general de dezvoltare durabilă a turismului impune adoptarea unor politici corespunzătoare pentru diferitele domenii de activitate ale sectorului respectiv, astfel:

Politica de produs turistic vizează stimularea agenților economici pentru modernizarea și creșterea calității ofertei turistice românești, în scopul creșterii competitivității și atractivității ei pe piața internă și internațională În conformitate cu sistemele și metodologiile calității practicate în statele membre ale Uniunii Europene (ISO 9 000, ISO 14 000, sistemul integrat de calitate, sistemele de clasificare pe stele, diferitele sisteme de calitate specific țărilor), Ministerul Turismului va dezvolta următoarele direcții de acțiune :

Preluarea indicatorilor de calitate în turism;

Acordarea de sprijin nefinanciar pentru IMM din turism care implementează sisteme de calitate;

Utilizarea Fondului de Promovare și Dezvoltare a Produselor Turistice pentru a îmbunătăți calitatea roduselor turistice.

Politica de promovare și marketing;

Politica în domeniul forței de muncă;

Politica privind creșterea rolului cercetării științifice și dezvoltării tehnologice;

Politica în domeniul legislativ;

Politica în domeniul fiscal, care are drept scop stimularea dezvoltării economice, investirii și creării de noi locuri de muncă în sectorul privat;

Politica în domeniul corelării activității turistice cu politicile adoptate la nivel național, respectiv integrarea politicii în domeniul turismului în politica economicănațională, prin stabilirea de propuneri legislative și măsuri concrete care să faciliteze dezvoltarea turismului.

Ministerul Turismului a inițiat un proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea Strategiei privind privatizarea societăților comerciale din turism aprobată prin Hotărârea Guvernului 436/2001. Prin acest act legislativ se urmărește accelerarea și o mai bună transparență a procesului de privatizare. Privatizarea realizată în domeniul turismului cuprinde trei forme de transfer de la stat în sectorul privat:

Vânzarea de active din patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat. S-a avut în vedere, în primul rând, aprobarea vânzării activelor pentru care era inițiat un management privat (contracte de locație a gestiunii, asociere în participațiune, închiriere), dar și active independente mici: bufete, chioșcuri, terenuri de sport, parcări și altele;

Cesiunea acțiunilor (părților sociale) deținute societățile comerciale cu capital de stat la societățile cu capital mixt;

Vânzare de acțiuni deținute de Ministerul Turismului la societățile din portofoliu.

Procesul de privatizare a societăților comerciale din turism a fost îngreunat ca urmare a înregistrării următoarelor aspecte:

situația patrimonială neclară datorită revendicării unor active de către foștii proprietari în baza legii 10/2001 și a unor litigii care au ca obiect un număr de 19 societăți comerciale;

litigii pe rolul diverselor instanțe judecătorești, având ca obiect pachetul de acțiuni deținut în prezent de Ministerul Turismului datorită nefinalizării privatizării de către Fondul Proprietății de Stat;

active din patrimoniu grevate de contracte de închiriere, locație de gestiune, asociere în participațiune leasing care le face neatractive pentru privatizare;

documentația de privatizare este în curs de analiză pentru formularea ofertei de vânzare.

În perioada următoare se vor dezvolta și alte forme de turism, cele mai importante fiind turismul cultural și religios, turismul rural și agroturismul, ecoturismul. În acest sens, se vor avea în vederea crearea unei oferte pentru tineret și adulți, extinderea turismului și rural și agroturismului prin sprijinul O.M.T. și O.N.U. în cadrul acțiunilor „Anul internațional al ecoturismului” și „Anul Muntelui”.

Strategia de dezvoltare a turismului presupune realizarea unor programe naționale prioritare și adoptarea unor măsuri care prin efectul lor să pună în mișcare întregul angrenaj de dezvoltare a turismului, atât la nivelul produsului turistic național, cât și pe fiecare din principalele destinații turistice (litoral, montan, balnear, alte destinații) exemplificand:

a) Programul național de dezvoltare turistică „Super-schi în Carpați”, ca program de interes național pentru dezvoltarea turismului montan, care în primă etapă va cuprinde zona Valea Prahovei cu localitățile Sinaia, Bușteni, Azuga, zona Predeal-Râșnov, stațiunea Poiana Brașov, zona Leaota și Padina Peștera (Valea Ialomiței), zona Valea Doftanei și zona Valea Superioară a Teleajenului – stațiunea Cheia. Se va încerca includerea în acest program și a zonei Parâng;

b) Programul de modernizare a litoralului românesc, prin: realizarea stațiunii Europa, punerea în practică a proiectului „Linie continuă litoral”, sistematizarea întregului litoral al Mării Negre, proiectarea și construirea unor zone de agrement nautic pe principiul „Aqua Land”, dezvoltarea activității de cazinou în stațiunile de pe litoral;

c) Punerea în aplicare a Programului turistic „Dracula Park”, destinat valorificării mitului, dar și a valorilor istorice și culturale legate de epoca voievodului Vlad Țepeș;

d) Programe de dezvoltare a turismului rural și ecologic

Acțiunile întreprinse în cadrul acestor programe vor viza:

perfecționarea sistemului legislativ referitor la urmărirea și raportarea activității turistice, clasificarea structurilor turistice, a stațiunilor turistice și armonizarea acestuia la nivel european;

concentrarea eforturilor financiare și de imagine pentru promovarea proiectelor naționale;

abordarea în cadrul programelor prioritare a sistemului de parteneriat între state – cu rolul de a asigura infrastructura (drumuri, căi de comunicație, alte utilități), administrația publică locală (care să contribuie cu terenurile necesare realizării proiectelor) și sectorul privat, solicitat săfinanțeze, să construiască și să exploateze proiectele de acest tip;

permanentizarea unor programe sociale adresate turiștilor români ca: Litoralul pentru toți, Turism pentru sănătate, Revelion în România, care să permită accesul la turism și vacanțe unor categorii de populație defavorizate;

stimularea (ca obiectiv social) dezvoltării unor produse turistice destinate unor segmente ale cererii interne cu venituri reduse, inclusiv a unei rețele de structuri de primire adecvate acestor segmente;

Capitolul II.2. Fenomenul turistic și mediul înconjurător

Turismul poate determina un impact negativ asupra mediului prin:

utilizarea intensivă a apei si terenurilor de către facilitățile de recreere;

modificările cadrului natural survenite în urma construcției infrastructurii;

poluarea aerului și depozitarea deseurilor;

compactarea și impermeabilizarea solurilor (distrugerea vegetatiei);

perturbarea faunei și a locuitorilor din zona (datorită poluarii fonice).

Cresterea continuă a numarului de turiști și dezvoltarea turismului a condus la agresarea mediul prin:

apele uzate provenite de la unitatile turistice;

poluanții proveniți din transport (autovehicule în trecere);

emisiile de poluanți de la centralele termice;

comportamentul necivilizat față de valorile patrimoniului.

Impactul asupra sănătătii umane se manifesta prin disconfort generat de poluarea zonelor naturale și anume:

disconfortul peisagistic generat de agresarea mediului natural

disconfortul suportat de comunitățile locale supuse agresiunii unui turism neorganizat.

În ciuda efectelor negative pe care le are turismul asupra mediului, nu se pot omite efectele pozitive legate de:

îmbogatirea arhitecturală și peisagistică;

constituirea de zone protejate;

reconstructia ecologica;

dezvoltarea socio-economica.

Relieful, pădurile, râurile, lacurile, marea, monumentele naturii, aerul sau apele minerale etc., toate componente ale mediului natural înconjurător, se constituie în tot atâtea resurse turistice ce favorizeaza desfașurarea turismului de odihnă si recreere, de tratament balnear, de litoral sau cultural, drumeție montană etc. Cu cât aceste resurse sunt mai variate și complexe și, mai ales, nealterate, cu proprietăți cât mai apropiate de cele primare, cu atât importanța lor pentru turism este mai mare, iar activitatile pe care le generează sunt mai valoroase și mai atractive, răspunzând unor motivații turistice foarte variate.

În aceste condiții, relatia turism – mediu înconjurător are o semnificatie deosebită, iar ocrotirea și conservarea mediului înconjurător, reprezintă condiția primordială de desfășurare și dezvoltare a turismului; orice modificare produsș acestuia aduce prejudicii importante potențialului turistic prin diminuarea sau chiar anularea calitătilor reconfortante, de odihnă sau terapeutice ale resurselor sale.

Dar, cu toate acestea turismul, ca orice activitate umană participă implicit la degradarea și poluarea mediului înconjurător și a potentialului turistic, fie prin presiunea directă a turiștilor asupra peisajului, florei și faunei sau a altor obiective turistice pe care le poate deteriora partial sau total, fie prin concepția gresită de valorificare a unor zone, puncte și obiective turistice.

Turismul excesiv sau prost planificat afecteaza mediul natural de destinatie, astfel:

circulația turistică necontrolată în zone sau la obiective turistice aflate în afara traseelor marcate, în pădurile de interes social-recreativ, în special în perioadele de week-end, ducând la distrugerea vegetației, florei și faunei

ca urmare a creșterii circulatiei turistice sunt expuse și obiectivele turistice antropice (monumente, vestigii arheologice, muzee etc.), în special cele aflate în aer liber (este cazul mânastirilor din Bucovina).

lipsa unor locuri amenajate destinate popasului sau instalarii de corturi de-a lungul traseelor turistice sau în apropierea unor obiective turistice provoacă inevitabil degradarea peisajului prin deșeurile aruncate;

pătrunderea turismului automobilistic în locuri pâna nu demult inaccesibile si în statiunile turistice, distrugând în calea lor pajisti, flora, arbusti, , poluând râurile si lacurile etc. (Calimanesti-Caciulata, Baile Tusnad, Vatra Dornei, Sinaia, Busteni, Predeal etc.).

dezvoltarea nesistematizată a localităților, proiectarea necorespunzatoare a obiectivelor de investiții cu caracter turistic, stabilirea de amplasamente neadecvate pentru baza materiala turistică, realizarea de construcții inestetice, neadaptate specificului arhitectural, etnografic sau natural al zonei turistice, ocuparea intensiva a unui spatiu cu constructii turistice, aceasta ultima situație putând afecta chiar echilibrul ecologic al teritoriului respectiv, mergându-se până la o urbanizare a statiunii (Baile Felix, Sovata, Bran etc.),

supradimensionarea statiunilor din punct de vedere al capacitatilor de primire si tratament, comparativ cu potentialul resurselor existente si capacitatea de suport a zonelor / statiunilor turistice (Baile Felix, Sovata, Buzias, Vatra Dornei, Sinaia, Poiana Brasov etc.).

o situație specială o au substanțele minerale balneare caracterizate printr-o mare vulnerabilitate la factorii exogeni, orice intervenție nefavorabilă asupra lor putând provoca schimbarea parametrilor fizici si chimici, pe baza cărora au fost declarate resurse terapeutice (Vatra Dornei, Buzias, Călimanești, Sovata, Ocna Sibiului etc; în cazul namolurilor terapeutice (Techirghiol, lacurile Negru si Ursu de la Sovata si Săcelu – Gorj).

În cea mai mare parte, localitațile rurale cu potential turistic nu dispun de mijloace de protecție a mediului cu stații de epurare a apelor uzate, gropi ecologice pentru deșeuri și nu s-au realizat lucrări de protectie împotriva inundatiilor și degradării terenurilor.

construirea unor rețele marcate de poteci turistice, drumuri sau mijloace de urcat în zonele de munte, prin densitatea mare a lucrărilor ce le necesita (Muntii Bucegi, Postavarul, Cindrel, Lotrului).

turismul montan, și în special turismul pentru sporturi de iarnă este tot mai mult dependent de existenta echipamentelor specifice (pârtii, instalatii de transport pe cablu, instalatii de zapada artificiala) care sunt mari consumatoare de resurse economice si naturale (consum mare de apa);

în zona de litoral, cu toate că riscurile potențiale de poluare si degradare a mediului sunt restrânse, ele totusi există, și anume: aglomerarile hoteliere de tip urban pe spații restrânse, cu toate consecintele tehnico-edilitare, echipamente vechi, poluante, mijloace de transport și de agrement (inclusiv nautic) poluante, comert stradal, plaje si faleze neîngrijite.

Amenajarea spre vizitare a peșterilor, obiective de mare atractie turistică, executate fără a respecta tehnica știintifică a unor astfel de lucrări, duce la degradarea totală sau partială a acestora – Peștera Muierii (Muntii Parâng), Ialomitei (Muntii Bucegi) si Peștera lui Ionel (Muntii Bihor),

Fiind vorba de o relatie simbiotica, exista si efecte pozitive:

turismul este cel care impulsionează acțiunile de protejare a mediului, a monumentelor și a siturilor, a vieții salbatice. Tot el este unul dintre principalele motive pentru care sunt constituite parcurile naționale și alte tipuri de arii protejate, considerate a fi deosebit de atractive pentru turisti;

• îmbunătățirea calității mediului printr-o activitate turistică controlată (număr maxim de turiști/unitatea de suprafața) în detrimentul unor activități industriale;

• prin intermediul unor programe turistice se poate realiza educarea populației locale și mai ales a tinerilor, în spiritul principiilor dezvoltării durabile;

• îmbunatatirea calității mediului prin respectarea normelor privind proiectarea și realizarea lucrărilor de investiții (tipul de materiale folosite în construcții, respectarea gradului de ocupare a terenului, modul de defrișare a vegetatiei lemnoase).

Capitolul III

Implicațiile dezvoltării turismului. Studiu de caz: Comuna Voineasa, județul Vâlcea

Capitolul III.1. Informații generale: planuri și programe

Capitolul III.1.1 Informății generale

Pentru a evidenția implicațiile activității turistice asupra arealului supus analizei, este recomandabilă prezentarea Raportului de Mediu pentru Planul Urbanistic Zonal din Comuna Voineasa, in vederea implementării proiectului pentru dezvoltarea infrastructurii de agrement în stațiunea turistică Voineasa”, acesta constituind documentul în care sunt sintetizate toate informațiile și concluziile evaluării de mediu pentru acest plan urbanistic zonal.

Delimitarea arealului:

Subzona A : Muntele Mioarele – Muntele Coasta Benghii

Subzona B : Muntele Puru – Muntele Zănoguța

Subzona C : Muntele Miru – Obărsiă Loțrului

Subzona D: Munțtele Cărbunele- Muntele Stefanu

Amplasamentul se află la granița a trei regiuni de dezvoltare sud – vest, vest și centru, la limita dintre judetele Gorj, Hunedoara, Alba, Sibiu și Vălcea, in nord vestul comunei.

Terenul cu suprafața de 565 ha este situat in extravilanul comunei Voineasa și este proprietate privată a persoanelor fizice, a obstilor de mosneni/săteni și proprietate privată a primăriilor comunelor Voineasa și Văideeni.

Planul Urbanistic Zonal analizat are caracter de reglementare specifică detaliată a dezvoltării urbanistice a zonei din extravilanul Comunei Voineasa, Județul Vălcea, asigurănd dezvoltarea infrastructurii de agrement din stațiunea turistică Voineasa – Zonă de nord a Munților Lătorița și platoul Cărbunele–Stefanul cu abordarea unor categorii generale de probleme, cum ar fi:

zonificarea funcțională a terenurilor

indici și indicatori urbanistici (regim de aliniere, regim de inălțime, POT, CUT)

dezvoltarea infrastructurii edilitare

statutul juridic și circulația terenurilor

măsuri de delimitare până la eliminare a efectelor unor riscuri naturale și antropice dacă acestea există in zona studiată

măsuri de protecție a mediului, acțiunea de defrișare a unui teren de pădure cu schimbarea categoriei de folosință cu toate consecințele ce decurg din aceasta

reglemențări specifice detaliate (permisiuni și restricții) incluse in Regulamentul local de urbanism aferent PUZ-ului.

Evaluarea impactului asupra mediului a planului urbanistic zonal urmăreste să identifice, să descrie și sa evalueze efectele directe și indirecte pe care le va avea implementarea planului asupra componentelor de mediu (populație și mediu social, floră, faună, sol, aer, apă, climă, peisaj, bunuri materiale și patrimoniu natural).

Capitolul III.1.2 Planuri și programe

Evaluarea de mediu pentru planuri și programe poate fi definită ca un proces oficial, sistematic și cuprinzator de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program și/sau ale alternativelor acestora, incluzănd raportul scris privind rezultatele acestei evaluări și utilizarea acestor rezultate in luarea deciziilor.

Evaluarea de mediu pentru planuri și programe reprezintă un proces de evaluare – aplicat la un stadiu rațional de timpuriu al elaborării strategiilor, planurilor sau programelor – a calității mediului și a consecințelor implementării acestora, astfel incât să se asigure că orice consecință este evaluata în timpul elaborării și inainte de aprobarea oficială a strategiilor, planurilor sau programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri și programe oferă publicului și altor factori interesați

oportunitatea de a participa și de a fi informați cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului și a modului in care au fost luate.

Întrucăt Comuna Voineasa și Zona analizată a PUZ cuprind situri ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 sau se află in vecinătatea unor astfel de situri, planul se supune procedurii SEA și conform prevederilor legale este necesară evaluarea impactului asupra mediului.

În cadrul acestui capitol este prezentată o sinteză a principalelor elemente ale raportului de

mediu, sinteză care să faciliteze publicului interesat cunoașterea celor mai importante aspecte propuse de plan, a măsurilor prevăzute de acesta pentru atingerea obiectivelor de mediu, precum și a rezultatelor evaluării de mediu.

Capitolul III.2. Conținutul și obiectivele principale ale planului urbanistic zonal din comuna Voineasa, județul Vâlcea

Capitolul III.2.1 Introducere

Planul Urbanistic Zonal din Comuna Voineasa are drept scop principal crearea, prin măsuri urbanistice, a premiselor pentru dezvoltarea durabilă viitoare a zonei montane și a infrastructurii turistice din nordul județului Valcea.

Analizele și propunerile incluse in actualul PUZ s-au bazat pe o serie de studii și de documente, intocmite anterior și anume:

Studii și proiecte elabortate anterior PUZ-ului:

Planul de amenajare a teritoriului național

Planul de amenajare a teritoriului Județean Vălcea: se menționează că in planul județean de amenajare a teritoriului este cuprins ca domeniu schiabil in Comuna Voineasa domeniul prevăzut in PUG Voineasa.

PUG-ul Comunei Voineasa – Proiectant General SC ARHIGRAF SRL Rămnicu Vălcea, Sef Proiect Arhitect Cristian Dinulescu.

Studiu Integrat privind Domeniul Schiabil din Carpații Romănesti, Etapa a IIa, Optimizarea și Extinderea Domeniului Schiabil din Romănia, faza a II-a – Model de Amenajare a Domeniului Schiabil in Carpații Meridionali, elăborat de Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare in Turism INCDT București și INCD – Urban Proiect București.

Capitolul III. 2.2 Planuri și programe la nivel regional și local

Pe lăngă investiții considerabile, pentru realizarea obiectivelor prevăzute sunt stabilite următoarele prioritați:

– Sprijinul pentru creșterea competitivitații economice în sectorul privat

– Modernizarea și dezvolțarea infrastructurii regionale

– Dezvoltarea turismului și valorificarea patrimoniului natural și a mostenirii cultural-istorice

– Dezvoltarea resurselor umane în sprijinul unei ocupări durabile

– Dezvoltarea zonelor rurale și montane

– Protecția și imbunătațirea calitații mediului.

Planul de acțiune pentru Mediu (PLAM) reprezinta strategia pe termen scurt, mediu și lung necesară soluționării problemelor de mediu locale, prin abordarea problematicii de mediu pe principiile dezvoltării durabile și in deplină concordanță cu planurile, strategiile și alte documente legislative specifice, existente la nivel local, regional și national. Planul presupune evaluarea aspectelor de mediu, stabilirea prioritaților, dezvoltarea unei viziuni comunitare, identificarea celor mai adecvate strategii de rezolvare a celor mai importante probleme și realizarea de acțiuni constănd in imbunătățiri reale ale situației mediului și aspectelor de sănătate publică. PLAM poate, de asemenea, servi ca argument adițional in obținerea de resurse financiare, in special a celor oferite de Uniuneă Europeană.

Strategia Județului Vălcea are in vedere realizarea de proiecte care vizează protecția mediului inconjurător in comuna Voineasa, astfel:

Regularizarea Râului Lotru: pentru a preveni riscurile naturale în zonele inundabile ale Răului Lotru, se prevede finalizarea proiectului de invesț tiție în zona în care se manifestă intens fenomenul de inundație, circă 0,9 km din lungimea totală de circă 80 km a răului.

Gestionarea deșeurilor: în scopul imbunătățirii substanțiale a calității mediului și aplicării normelor europene in acest domeniu, Programul Phare 2004 – Coeziune Economică și Socială – Schema de Investiții pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deseurilor prevede realizarea Sistemului zonal de colectare a deșeurilor și depozitare temporară în orasul Brezoi”, cu o valoare de 660.137,26 euro cu 7 localități arondate printre care și Comuna Voineasa.

Strategia de dezvoltare a locălității Voineasa iși propune că priorități pentru perioada 2007 – 2013, următoarele lucrări:

Retele canalizare și statie epurare ape uzate Voineasa;

Extindere retea alimentare cu apa în sat Valea Măceșului;

Reabilitare strazi și drumuri comunale;

Realizarea unui pod peste Raul Voinesita și reabilitarea podului peste Raul Lotru care face legatura străzii I. Gh.Duca cu strada Decindea

Regularizare albie râul Lotru;

Reabilitare torenti și canale de scurgere ape;

Reabilitare sistem de alimentare cu apă în comuna Voineasa

Dezvoltarea turismului în zona Vidra-Obarsia Lotrului prin realizarea infrastructurii (drumuri, energie, apa si canal) și două partii de schi.

Extinderea rețelei de energie electrică în intravilanul localității pe Mănăileasa, Voineșița și Lotru.

Capitolul III.2.3 Conținutul și obiectivele principale ale planului

Suprafața studiată este de 565 ha și reprezinta ”zona de nord a Munților Latorița” între Munții Cărbunele-Bora-Miru delimitați de valea Cărbunele și Munții Pietrele Vidruței-Mogosu delimitați de Valea Pietrele Vidruței.

Pentru o mai bună analiză a situației existente și coerenta a propunerilor de rezolvare urbanistică zona studiata a fost impărțita in patru subzone:

· Subzona A Mioarele-Coasta Benghii cu suprafata 207,3 ha

· Subzona B Puru-Zanoguta cu suprafata de 134,4 ha

· Subzona C Miru – Obarsia Lotrului cu suprafata de 103 ha

· Subzona D Carbunele-Stefanu cu suprafata de 120 ha

Subzona A: versantul nordic al Muntelui Mioarele de la baza sa, cota 1320 până în vârful Stana Miru 1975- Muntele Coasta Benghii, pe creasta sa, în partea de nord est a golului alpin

-Sa1. cota 1320-1450 – vegetație forestieră

-Sa2. Zona medie cota 1450-1800 – vegetație forestieră

-Sa3. zona înaltă cota 1800-2000 -pajiște alpină

Subzona B: versantul nordic al Muntelui Puru de la baza sa, cota 1320 până în vârful Puru 2045 și creasta sa de nord-vest până în șaua Zănoguța

– S.b.1. cota 1320-1450– vegetație forestieră

-S.b.2. Zona medie cota 1450-1800– vegetație forestieră

-S.b.3. zona înaltă sau zona alpină cota 1800-2045-pajițte alpină

Subzona C: versantul nordic al Muntelui Miru de la baza sa, cota 1320 până în vârful Vârful Mereuțul 2021, compusă la rândul ei din:

-Sc1. Obarsia Lotrului malul drept cota 1350 m, Pod Tunaru-Centru cu vegetație forestieră

-Sc2. Zona medie cota 1450-1770

-Sa3. zona inalta cota 1800-2021 domeniul schiabil în zona alpină -pajiste alpină

Subzona D: versantul nordic al Muntelui Carbunele de la cota 1620- La Casarie până în vârful Carbunele 2045 ăi creasta sa de nord-vest până în șaua Stefanul.

Amplasamentul studiat este favorizat de poziția sa geografică, având un mare potențial de dezvoltare turistică, astfel:

Zona de Nord a Judetului Valcea este beneficiara celui mai mare sistem hidroenergetic de pe apele interioare din România prin amenajarea bazinului LOTRU, „Magistrala Lotru –Jiu-Cerna” pe axa Brezoi – Băile Herculane. Magistrala Lotru dispune de două drumuri naționale „DN 7A” si „DN 67 C Transalpina” , de două drumuri județene DJ 701D pe valea Latoritei și DJ105 G pe valea Voinesita, un drum strategic pe creasta (sau drumul regal). Aceste drumuri sunt racordate la culoarul European IV care va deveni in viitorul apropiat cea mai importanta cale de acces ce va lega vestul țării de Bucuresti și Constanta

Teritoriul Comunei Voineasa este traversat de liniile aeriene de înaltă tensiune (LEA 110 KV) Ciunget – Sadu V și Lotru Aval- Ciunget. În zona analizată exista linia de 20 KV, Vidra – Obarsia Lotrului din care prin posturi de transformare 20/0,4 KV se poate asigura alimentarea cu energie electrică.

Amplasamentul se afla intre intravilanul stațiunii Vidra și intravilanul trupului de la Obârșia Lotrului. Zona este situata la circa 30 de km de Stațiunea Voineasa ce deține peste 1500 locuri de cazare, la doar cativa kilometri Vidra, iar subzona C are la baza sa Stațiunea Obarsia Lotrului. Aceste stațiuni pot prelua mare parte din turiștii sosiți pentru practicarea schiului pe măsura construirii de spații adecvate (Obarsia Lotrului) sau modernizării celor existente (Vidra). Stațiunea Vidra și Obarsia Lotrului sunt cuprinse ca zone intravilane de dezvoltare turistică în PUG Voineasa din anul 2005.

Zona este amplasata în vecinatatea Lacului Vidra, lac tehnic realizat pentru alimentarea hidrocentralei Ciunget. Pe conturul lacului, pe malul drept, se desfașoară traseul DN 7A care asigură accesul în zonă atât dinspre Brezoi cât și dinspre Obarsia Lotrului. Dincolo de drum zona este acoperita cu padure de molid care se desfasoară până la golul alpin. Pe lac se pot amenaja zone de agreement nautic atât pentru perioada calda (plimbari cu barca, ștrand, trambuline pentru sărituri, pescuit sportiv, înot) cat si pe perioada de iarna (patinaj).

Zona PUZ cuprinde Platoul Latoritei de Sus pe Coasta Benghii care împreună cu versanții nordici ai Munților Latorița și cei ai Parângului, formeaza probabil cel mai valoros domeniu schiabil din Carpatii Meridionali beneficiind de cele mai bune condiții climatice prin ninsorile abundente prezente în anotimpul rece (din octombrie pana in aprilie) și relieful generos cu locuri ferite de furtuni și avalanșe pentru practicarea turismului montan și a sporturilor de iarnă: amenajarea unor pârtii de schi cu grade diferite de dificultate care să poată fi omologate pentru probele de coborare, slalom, super greu, urias si special, fry stile, schi fond, partie de bob si săniuțe.

Caracteristica generala a implementării PUZ-ului este tendința de realizare a unor funcțiuni de turism și agrement care să exploateze cadrul natural existent și zona de agrement existentă, atât prin exploatarea potențialului domeniului schiabil și al lacului Vidra cât și acțiuni de parcelare, realizare de loturi a terenurilor proprietate privată, extrem de variate ca suprafete, orientare și dimensiuni, (dezvoltarea caselor de vacanță și a pensiunilor agroturisice)

Prin implementarea PUZ-ului se dorește dezvoltarea potențialului turistic al zonei și deschiderea unor posibilități de legare a domeniilor schiabile cu domeniile schiabile vecine printr-un sistem de schi lifturi, telescaune, gondole; se poate forma astfel un circuit prin care să se lege stațiunile Rânca, Vidra și Obarsia Lotrului. De asemenea se pot conecta și domeniile schiabile vecine din Parângul Mic –Groapa Seaca sau cele din Muntii Lotrului-Gatul Berbecului, Cindrel, Paltiniș, Șureanu- Poarta Raiului.

Unități și subunități functionale

Teritoriul studiat a fost impărțit în patru subzone, legatura zonelor fiind posibilă atât la baza pârtiilor prin cele două drumuri naționale cât și pe creasta, prin amplasarea ingenioasă a instalațiilor de transport pe cablu. Pe golul alpin se vor amenaja stanele turistice existente care pot devenii și unități de alimentație publică și se vor amplasa cabane și refugii turistice.

Zonificarea funcțională este detaliată în Regulamentul Local de Urbanism, unitățile funcționale principale fiind:

o Funcțiunea turism – agrement spații plantate (debarcader, patinoar ștrand, terenuri de sport, apres-schi pârtii de schi dotate cu instalații de teleschi , pârtii de schi fond)

o Zona cu functiunea de instituții și servicii de interes public, grupată în jurul stației de baza a telefericului administrație, postă-telefon, salvamont, cabinet medical, farmacie, jandarmerie montană, pompieri.

o Zona cu funcțiunea de cazare și dotări complementare (cazare in case de vacanta, pensiuni, cabane si minihoteluri, restaurante) este dispersată în teritoriu pe loturi de minim 1 ha.

o Funcțiune de dotări și servicii edilitare: platforme parcare, garaje pentru masinile de batut zapada (Ratrak), stații de tratare clorinare apa, rezervoare de inmagazinare apa, rețeaua de alimentare cu apă potabilă, rețeaua de alimentare cu apă a tunurilor de zapadă, reteua de canalizare menajera, stație de epurare, posturi de transformare energie electrică, rețeaua de transport energie electrică.

o Funcțiunea căi de comunicații –drumuri, alei și transport pe cablu telescaun, telecabină

o Zona de vegetație forestiera- păduri

o Zona pajisti gol alpin- păsuni.

În bilanțtul teritorial propus in PUZ-ul studiat pentru Dezvoltarea infrastructurii de agrement în stațiunea turistică Voineasa este supus studiului un teren situat în extravilanul Comunei Voineasa. Prin realizarea proiectului apar unele zone funcționale care prefigurează apariția în Comuna Voineasa a unei noi stațiuni climaterice, turistice, de agrement și sport.

Aceste zone sunt:

o Zona cu funcțiunea de turism, agrement și sport

o Zona cu funcțiunea de cazare și dotari complementare

o Zona cu funcțiunea dotari comert și servicii

o Zona cu funcțiunea de parcare

o Zona edificiilor de cult (schit)

o Zona de gospodarie comunală

o Zona de parcuri, spatii verzi publice sau semipublice

Funcțiunile nou create vor beneficia de mediul natural prin actiuni de organizare a factorilor naturali existenti, astfel:

crearea unor suprafete amenajate ca parc de zonă prin folosirea vegetației forestiere existente.

amenajarea lacului existent în interiorul zonei cu scopul folosirii lui ca element principal în dezvoltarea unui nou centru de interes pentru functiuni de agrement, sport, turism și servicii.

intreaga suprafată ocupată de vegetația forestieră va fi supusă unor lucrări de igienizare prin indepărtarea arborilor și arbustilor bolnavi sau doborati de vânt, replantarea de specii valoroase

realizarea de operațiuni de consolidare a terenului prin executare de terasari, modelari, nivelari, fixări de soluri, înierbări, împaduriri laterale, corectii de torenti și imprejmuiri. Plantatia nou creata va avea rolul de perdea de protectie a celorlalte funcțiuni ale zonei.

zona cu funcțiune de parcare se va amenaja pe cotele naturale, păstrând configurația terenului. Pe cât posibil se vor utiliza raristile si poienitele existente si se vor pastra arborii valorosi si sanatosi, astfel încât suprafata totală a parcărilor să fie 50% zona verde. Aceste parcari se vor utiliza la capacitate numai în perioada de iarnă, timp în care solul este acoperit cu zapada, motiv pentru care nu este necesara betonarea, iar vara terenul iși poate păstra caracteristicile naturale fiind acoperit cu vegetatie ierboasa în mare parte.

Relieful este generos iar clima este prielnică pentru amenajarea unor partii de schi cu grade diferite de dificultate care să poată fi omologate pentru probele de coborare, slalom, super greu, uriaș și special, fry stile, schi fond, partie de bob si săniuțe. Amenajarea lacului permite organizarea unor dotări ca debarcader, patinoar/strand, trambuline pentru sarituri, etc.

Zona poate fi transformata in cel mai mare parc sportiv de iarna al Judetului Vâlcea, competitiv pe plan international și totodată poate deveni atractivă pentru sejurul estival.

Trasee turistice: în zona existe cel putin 40 de trasee turistice marcate, dar neomologate ce pot fi abordate de către iubitorii de drumetii și numeroase poteci nemarcate folosite mai ales de ciobani, de locuitorii satelor, actualii culegatori de ciuperci si de fructe de padure, sau de silvicultori

Capitolul III. 2.4 Așezare geografică, încadrarea amplasamentului, istoric, relieful și climă

Așezare geografică:

Județul Vălcea se află situat in jumătatea sudică a țării, de o parte și de alta a Raului Olt. Suprafața totală a județului este de 5705 Km2, populația județului este de 431.132 locuitori, cu o densitate de 75,6 locuitori/km2.

Comuna Voineasa este situată în partea de nord a Județului Valcea, la o altitudine de 600 -800m, la 72 km distanță de Municipiul Rămnicu Vălcea, 36 km distanță de Brezoi și 72 km de orașul Petroșani. Comuna se află in bazinul hidrografic superior al Văii Lotrului ce este situat în centrul Carpaților Meridionali, pe versantul sudic al Munților Lotru, intre Munții Lotrului și Munții Latoriței. Avănd o suprafață de 46097,29 ha, Comuna Voineasa este cea mai intinsă din Judetul Vălcea, se invecinează cu patru județe: Alba, Gorj, Hunedoara și Sibiu și cuprinde cea mai

mare suprafață din spațiul montan autohton.

Voineasa, statiune de odihna și tratament de importanta natională amplasată la altitudinea de 600 m, deschisă în toate anotimpurile. Climatul intramontan cu veri răcoroase si ierni reci, permite practicarea sporturilor de iarna circa 6 luni/an.

Principalul factor terapeutic este gradul de poluare “zero”, climatul tonic, cu aer curat, fără praf și alergeni, puternic ozonizat, bogat în aerosoli ionizati și radiații ultraviolete. Baza de tratament a Statiunii Voineasa se afla în incinta Hotelului Bradisor si este compusă din hidroterapie și electroterapie, fiind tratate afectiuni ale aparatului locomotor, afectiuni ale cailor respiratorii, rahitism și tulburari de crestere la copii, stări de convalescență. Voineasa este recomandata pentru tratamentul neuro-asteniilor, întărirea organismului slabit, suprasolicitare fizica si intelectuală, anemii secundare, dar si pentru bioclimatul montan tonic recomandat în vacanțe și sejururi relaxante în orice perioadă a anului.

Stațiunea Voineasa dispune de un numar mare de spațtii e cazare, locuri de servit masa și servicii de agrement: pe perioada petrecerii sejurului, turistii pot beneficia de servicii ca ghizi ți calauze pentru parcurgerea unor trasee de drumetie. Stațiunea beneficiaza de un hotel “LOTRU” ce dispune de 400 spatii de cazare si alte cinci hoteluri dispuse la nord de hotelul Lotru cu o capacitate de cca 600 locuri, pe piciorul Muntelui Dâlme, situate între Valea Voinesitei (principalul afluent al Lotrului) si Raul Lotru pe o curba de nivel cuprinsa intre 650-700 m. Înafara de acestea, localitatea

Voineasa mai dispune de 500 locuri în pensiuni agroturistice.

Istoric:

Prezența omului pe Valea Lotrului este atestata din neolitic, din epoca bronzului. Dovezile care atestă aceasta, sunt fragmentele ceramice găsite în apropierea Peșterii Laptelui de la Ciunget ce se pot vedea la Muzeul Județean de Istorie din Râmnicu Valcea.

Prima atestare documentară a localitațtii Voineasa se intâlnețte intr-un hrisov de la 9 iunie 1520, emis în perioada domniei lui Neagoe Basarab, domnitorul Țării Românești și a lui Ioan Zapolia, voievodul Transilvaniei, care stabileau granița între cele două formatiuni statale la acea vreme. În anul 1908, Voineasa este declarata comună, luând naștere și Liga Culturală, condusă de un carturar autodidact pe nume Petre Drac.

La începutul anilor 1960 a început construcția celei mai mari hidrocentrale de pe râurile interioare din Romania, Hidrocentrala Lotru-Ciunget. În acest sens Voineasa devine centrul de coordonare al lucrărilor si astfel ia ființa, pe locul actual al Statiunii Voineasa, grupul de Șantiere Lotru. În aceasta perioadă se construiesc statiunile Voineasa si Vidra, cat si constructiile de locuit si turistice de la Petrimanu si Ciunget.

Relief:

Amplasamentul este situat în Muntii Latoritei ce se desfasoară între Latorita și Lotru, pe teritoriul cuprins între izvoarele acestora și punctul lor de confluenta Gura Latoriței. Numele lor provine de la Râul Latorita, principalul afluent de dreapta al Lotrului. Este posibil ca numele mai vechi de „Lotrița” să fii derivat de la lostrita, pestele din neamul salmonidelor care se gasea in apele Lotrului si ale Latoritei unde avea conditii bune de viata si care a disparut cand au inceput exploatatiile forestiere si s-a introdus plutitul bustenilor.

Cu exceptia văilor și microdepresiunilor de pe cuprinsul acestora, lantul Muntilor Latoritei se incadreaza in climatul montan specific culmilor inalte ale Carpatilor Meridionali.

Deoarece vântul dominant, determinat de principalele sisteme barice europene este cel nord-vestic, mai expuse actiunii acestuia sunt versantii nordici si vestici, partea sudica fiind mai adapostita fata de vant si in acelasi timp mai expusa razelor soarelui. Din datele inregistrate de statiile meteorologice Parâng și Obarsia Lotrului ca și din observațiile efectuate la UHE Lotr-Ciunget si de Poligonul eolian Curmatura Oltetului, rezulta ca temperatura medie anuala este de – 8o C in luna ianuarie si de + 7oC in luna iulie pe culmile inalte, valorile fiind mai crescute in vai. Toamna tarziu si iarna, mai ales in regim anticiclonic, aerul rece se mentine si pe vai, incluzand

arealul asezarilor din Voineasa si Ciunget, determinand o vreme rece, cu depunere de chiciura.

Prin poziția sa geografica, localitatea Voineasa beneficiază de toate caracteristicile necesare unei zone turistice complete: relief muntos cu vârfuri semețe, goluri alpine, văi adânci, resurse naturale din belsug, lacuri și râuri cu ape ca de cristal, mari intinderi de paduri, o diversitate de plante si animale, un fond cinegetic valoros, clima blanda pe tot parcursul anului. În centrul acestui teritoriu se afla Lacul Vidra, iar deasupra se afla platoul Latoritei de Sus pe „Coasta Benghii”care impreuna cu versantii nordici ai Muntilor Latorita si cei ai Parangului, formeaza probabil cel mai valoros domeniu schiabil din Carpatii Meridionali.

Deși peisajul contribuie din plin la potentialul turistic al zonei analizate, există și aspecte negative legate de:

afectarea cadrului natural prin practicarea turismului necontrolat și aparitia unor depozitări necontrolate de deșeuri, vizibile și cu efecte devastatoare pentru toți factorii de mediu

aspect peisajistic neîngrijit în unele zone, datorat unor întarzieri uneori nejustificate ale factorilor responsabili în ecologizarea terenurilor forestiere defrisate (prezenta cioatelor si doboraturilor) si in intarzieri ale reimpaduririlor acestor terenuri; imagine trista a unor arbori cu boli specific

depozitarea temporară a bustenilor proveniti din exploatarile forestiere din zona pe marginea DN 7A ducand la aspect peisager negativ, la ingustarea drumului si deteriorarea covorului asfaltic

pasunat necontrolat al ovinelor, caprinelor si bovinelor.

Capitolul III. 2.5 Biodiversitatea

Conservarea biodiversitații reprezinta in perioada actuală una din problemele importante la nivel național și european, impunăndu-se cu stringență necesitatea reevaluării situației diversitații ecologice atăt la nivel de specie căt și la nivel de asociații de organisme.

Caracteristica dominantă și specifică a covorului vegetal al zonei de interes este zonarea altitudinală (etajarea) asociațiilor vegetale incepănd cu asociații vegetale specifice de luncă in lungul văilor cu lunci conturate, apoi asociații in succesiune altitudinală de asociații vegetale ale etajului boreal, asociații vegetale ale etajului subalpin și asociații vegetale de gol alpin.

Fauna zonei este foarte diversă, sub acest aspect valoarea științifică a acesteia și a rezervațiilor fiind cu totul deosebită. Cercetarea faunistică a zonei a evidențiat că, la fel ca și in cazul florei, aici are loc o intrepătrundere a speciilor cu cerințe ecologice foarte diverse.Sub aspectul distribuției spațiale a faunei, marea majoritate a faunei are ca habitat natural mediul forestier, o importanță deosebită avind și fauna zonelor de stăncărie sau cea din poieni, păsuni și fănețe, dar cea mai dens populată zonă este zona pădurilor de molid, cuprinsă intre 900 m și 1350 m altitudine, un rol foarte important in repartiția faunei avănd etajarea climatelor și distribuția radiației solare.

Capitolul III.2.6 Probleme actuale de mediu

Aspecte generale ale mediului urban in corelație cu dezvoltarea

Dezvoltarea economică și turistică a zonei este inexistentă; pentru statiunile: Voineasa aflata la circa 25 km departare, Vidra aflata la circa 6 km departare si Obarșia Lotrului la circa 6 km departare este prevazut in PUG Comuna Voineasa din anul 2005 dezvoltarea mediului urban, dar pana la ora actuală nu s-a realizat acest lucru.

Infrastructura rutiera

Există, două drumuri naționale DN7A si DN 67C- care se intersectează la Obarsia Lotrului, aflate în administratia și întretinerea Direcției Drumuri Naționale. Exista un drum judetean, DJ 701D pe valea Latoritei si un drum judetean, DJ 105 G pe valea Voinesita, în stare relativ buna, iar pe creasta este drumul strategic ce permite accesul pe golul alpin. Actualmente, condițiile de circulație pe drumurile naționale existente sunt în general bune, dar datorita lipsei lucrărilor periodice de întretinere, exista unele portiuni cu o stare avansata de uzură a sistemului, rutier. Pentru ambele drumuri sunt aprobate lucrari de modernizare.

Exista numeroase drumuri forestiere folosite drept cai de transport tehnologic, de utilitate privată, utilizate pentru: gospodarirea pădurilor, desfășurarea activitatilor de vanatoare si pescuit sportiv, interventii in caz de avarii, calamitati sau dezastre, fiind inchise circulatiei publice, cu exceptia activitatilor sportive, de recreere si turism care se pot practica numai cu acordul proprietarului, iar in cazul padurilor proprietate publica a statului, cu acordul administratorului acestora.

Deși zona analizata prezinta o frumusete deosebita prin armonia dintre formele de relief si culori, se semnaleaza aspecte negative ale peisajului legate de:

afectarea cadrului natural prin practicarea turismului necontrolat si aparitia unor depozitari necontrolate de deseuri, vizibile si cu efecte devastatoare pentru toti factorii de mediu:a er, apa, sol

aspect peisajistic neingrijit în unele zone, datorat unor intarzieri uneori nejustificate ale factorilor responsabili țn ecologizarea terenurilor forestiere defrisate (prezenta cioatelor si doboraturilor) și în întarzieri ale reimpaduririlor acestor terenuri; imagine trista a unor arbori cu boli specific

depozitarea temporară a bustenilor proveniti din exploatarile forestiere din zona pe marginea DN 7A ducand la aspect peisager negativ, la ingustarea drumului si deteriorarea covorului asfaltic

Capitolul III. 3. Metodologia de evaluare a efectelor asupra mediului generate de planul de dezvoltare zonal

Evaluarea de mediu pentru planuri și programe necesită identificarea impactului semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu al prevederilor planului avut in vedere.

Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura, magnitudinea, durata sau intensitatea sa alterează un factor sensibil de mediu”.

În vederea identificării efectelor potențiale semnificative asupra mediului ale prevederilor planului au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare dintre factorii/aspectele de mediu relevanți/relevante și care s-au luat in considerare la stabilirea obiectivelor de mediu.

Lipsa datelor a fost suplinită prin utilizarea unor indicatori globali și a unor metode (calitative) adecvate (predicții, statistici, cele mai bune evaluări expert).

Realizarea sistemelor expert impune utilizarea unor metodologii de lucru specifice care diferă de modelul liniar al trecerii o singură dată printr-o serie de etape, faze, activitați, bazăndu-se pe paradigma realizării evolutive, in spirală, a desfasurării acestora.

Realizarea sistemelor expert impune desfăsurarea următoarelor tipuri de activitați:

– investigarea, in scopul cunoasterii cat mai detaliate a domeniului pentru care se realizeaza sistemul

– analiza în principal pentru identificarea și formalizarea cunoștintelor

– proiectarea de ansamblu si de detaliu a sistemului expert

– programarea componentelor de sistem;

– evaluarea sistemului expert si/sau a componentelor acestuia;

– activitati de punere in functiune, exploatare si intretinere a sistemului expert.

Specific metodologiilor de realizare a sistemelor expert este îmbinarea acestor tipuri de activitați pe parcursul intregului ciclu de realizare. Concomitent cu investigarea se realizeaza atât analiza, cât si proiectarea preliminara a sistemului. Pentru fazele ulterioare, proiectarea se imbina cu analiza și cu programarea. În acest fel, nu se pot pune în evidenta etape orientate in exclusivitate pe un singur tip de activitate. S-a constatat că în cazul sistemelor complexe este mai potrivit să se înceapa cu o solutie aproximativa, care sa fie apoi treptat imbunatatita decat sa se urmareasca obtinerea, inca de la inceput a solutiei perfecte.

Efectele secundare și indirecte sunt acele efecte care nu rezulta direct din implementarea unui plan, ci apar la distanta fata de efectul initial sau ca rezultat al unei cai de propagare complexã. Intre exemplele de efecte secundare se numara: telescaunele si telecabinele care pot functiona si in perioada de vara vor facilita accesul turistilor pe creasta și astfel se poate afecta ecologia zonei; un alt exemplu ar fi modificarea rutelor de hranire ale vertebratelor din zona PUZ prin fragmentarea habitatelor sau dezvoltarea mediului urban in statiunile Obarsia Lotrului, Vidra si Voineasa.

Efectele cumulative au loc acolo unde mai multe proiecte de dezvoltare luate în parte au efecte nesemnificative, sau unde mai multe efecte individuale ale planului (de ex. zgomot, praf si vizual) produc un efect combinat.

Efectele sinergice interactioneaza producand un efect mai mare decat suma efectelor individuale. Efectele sinergice apar adeseori atunci cand habitatele se apropie de limita capacitatii de suportare a mediului.

Analizand in continuare de unde se pot produce efecte adverse asupra mediului constatam ca la modul sintetic ele pot avea urmatoarele cauze:

Perioadele de executie a amenajarilor cand de obicei prin lucrari de constructii, instalatii, montaje, transport de materiale etc si concentrari mari de efective de muncitori, au loc de obicei cele mai semnificative efecte adverse asupra mediului.

Perioada de exploatare, cand entitatile comerciale interesate in obtinerea de profit, dar si alte servicii publice etc. pot avea tendinta de a nu respecta strict conditiile impuse de Protectia Mediului.

Turistii indeosebi dar si restul personalului de deservire partial educat sau informat, cu privire la specificitatea zonei pot sa polueze semnificativ cadrul natural, diseminat si necotrolat sau chiar necontrolabil beneficiind de anonimat în special.

Pentru a asigura cadrul pentru prevenire reducere si compensarea efectelor adverse asupra Mediului consideram ca la nivelul general trebuie luate urmatoarele masuri:

Asigurarea functionalitatii reale si concrete a entitatilor de autoritategestiune anterior prezentate cu atributii, raspunderi si obligatii bine definite.

Un prim pas ar consta in delimitarea teritoriala a ariei de raspunderi pentru fiecare din ele

Editarea de brosuri informative si pliante cu prevederea drepturilor si obligatiilor turistilor

Capitolul III.3.1. Diminuarea impactului asupra mediului

Activitățile de identificare, gestionare și control a efectelor produse asupra arealului natural, presupun:

Urmărirea lucrărilor de execuție a proiectelor și dotărilor aferente (părtii de schi, rețele edilitare, case, pensiuni, unități de servicii, drumuri și căi de acces, spații verzi), inclusiv a dotărilor de protecție a mediului

Urmărirea existenței in bună stare a marcajelor turistice și asigurarea măsurilor de condiționare și restricționare a accesului in anumite zone

Respectarea prevederilor legale privind culegerea de fructe de pădure, de ciuperci și plante medicinale

Urmărirea lucrărilor de intreținere a părtiilor de schi căt și a dotărilor aferente pe perioada verii, inclusiv a dotărilor de protecție a mediului (perdele de vegetație, rigole, sisteme de alimentare cu apă și canalizare) și a mobilierului urban (cosuri de gunoi, bănci, pubele, chioscuri, foisoare)

Cuprinderea in caietele de sarcini pentru realizarea proiectelor a masurilor de protectia biodiversitatii specifice santierelor.

Stabilirea traseului partiei folosind cat mai mult culoarele naturale dintre arbori, evitand taierile inutile; acolo unde nu este posibil, deoarece se preconizeaza partii late, trebuie evitata taierea si scoaterea cioatelor arborilor mari si ajustarea traseului partiei, prin spatii mai aerisite, evitand biogrupurile

Realizarea de perdele de protectie, taluzuri, terase, rigole si si canale de drenaj de-a lungul partiilor de schi prin padure si perimetral spatiilor de parcare pentru evitarea eroziunii solului si alunecarilor de teren si pentru limitarea efectelor negative asupra zonelor limitrofe ale padurii, a fenomenelor de insolatie, de modificare a regimului hidric, de ranire a tulpinilor si radacinilor de liziera si de slabire a rezistentei arboretelor la actiunea vantului (doboraturi si rupturi de vant);

Dimensionarea parcarilor si ariilor de stationare se va face etapizat pe masura dezvoltarii turistice, pentru evitarea lucrarilor nenecesare, dar si a supraglomerarii si parcarii pe spatiile verzi

Realizarea de spatii verzi si parcuri cu pastrarea arborilor valorosi si a vegetatiei existente conform PUZ si RLU inclusiv pe unele terenuri neproductive care in prezent sunt nevegetate

Inceperea executarii lucrarilor de construire numai dupa obtinerea acordului de mediu si a avizelor din CU pentru fiecare proiect in parte si pe pe baza de proiecte de specialitate si respectarea cu strictete a conditiilor impuse de avizatori

Accesul in fondul forestier numai dupa obtinerea aprobarii de folosinta a terenurior si numai pe caile de acces stabilite de comun acord cu organelle silvice

Evitarea folosirii utilajelor grele la transportul materialelor de constructie prin padure si pe golul alpin,

Eliminarea imediata a deseurilor rezultate din activitatea de construire la cele mai apropiate depozite de deseuri de profil si evitarea ocuparii de terenuri forestiere cu deseuri provenite din constructii, in special in zonele protejate,

Respectarea prevederilor PUZ si RLU la executarea constructiilor

Urmarirea existentei in buna stare a marcajelor turistice si asigurarea masurilor de conditionare si restrictionare a accesului in anumite zone

Oferirea unui minim de informatii asupra vulnerabilitatii zonei in ceea ce priveste biodiversitatea, tuturor celor interesati de punctele sale de atractie, prin:

Crearea unui centru de informare

Montarea de panouri informative pe teren si in principalele unitati turistice si distribuirea de materiale promotionale (brosuri, pliante, etc) pentru vizitatori, in scopul respectarii valorilor naturale ale zonei si a traseelor turistice

Prezentarea generala a rezervatiilor naturale din vecinatate, a siturilor de importanta comunitara si avifaunistice si a limitelor acestora si a impactului turismului asupra patrimoniului natural;

Realizarea unei pagini web de promovare si monitorizarea atenta a tuturor modificarilor ce vor surveni pentru a fi inserate in pagina de internet; selectarea propunerilor de imbunatatire a acesteia in vederea mentinerii la un inalt standard calitativ.

Omologarea traseelor turistice.

Impunerea unui nivel si unui regim orar de functionare al obiectivelor turistice, pentru prevenirea poluarii fonice a amplasamentelor.

Eliminarea aplicarii pesticidelor si ingrasamintelor in spatiile verzi ca masura de protectie a biodiversitatii

Marcarea prin bornare a limitelor siturilor si a perimetrului de protectie al jnepenisului din Rezervatia Miru–Bora pentru restrictionarea accesului turistilor si al schiorilor

Montarea de marcaje, panouri de avertizare, eventual ingradiri si bariere, indicatoare cu informatii despre traseul turistic si restrictiile impuse turistilor (de parasire a potecii, de a nu distruge speciile protejate, etc) in zona ariilor protejate

Amplasarea de dotari specifice pentru colectarea deseurilor menajere pentru evitarea imprastierii necontrolate pe spatiile verzi

Colaborarea cu specialistii RNP-Ocolul silvic Voineasa pentru impulsionarea masurilor de impadurire a versantilor din aria PUZ cu molidis taiat la ras din diferite motive, inclusiv a suprafetelor ce vor compensa terenurile defrisate prin aplicarea planului.

Gestionarea deseurilor: in zona montana ocoalele silvice de stat si private sunt cele care trebuie sa organizeze gestiunea deseurilor atat menajere cat si a celor provenite din exploatarile forestiere. In cazul in care pe traseele turistice apar acumulari de deseuri menajere necontrolate este necesara ecologizarea zonelor si instituirea unui sistem de colectare si eliminare controlata a acestora.

Amenajari turistice

Statiunile existente in vecinatate (Vidra, Obarsia Lotrului si Voineasa) nu ofera servicii de turism la nivelul potentialului existent. Domeniul schiabil nu este amenajat si nu exista nici amenajari in alte domenii ale sporturilor de iarna/vara.

Statiunea Voineasa dispune de vile si hoteluri cu confort corespunzator si suficiente locuri cazare pentru nivelul de turism prezent, dar cele din Statiunea Vidra sunt doar partial functionale. Exista si forma de turism stationar pentru turisti veniti la odihna pe perioade mai lungi. De asemenea se practica turismul itinerant, pe jos, turistii avand posibilitatea de a admira mai de aproape peisajele pitoresti din zona; exista numeroase trasee marcate pentru excursii.

Desi practicarea turismului organizat este in stadiu incipient, vara si in zile de sarbatoare exista o mare afluenta de turisti, atrasi de pitorescul zonei, de lacurile glaciare, lacurile de acumulare impreuna cu barajele care le strajuiesc.

Reteaua de drumuri inlesneste accesul la cele mai inedite colturi de natura. Muntii Latoritei au mai multe domenii schiabile toate foarte valoroase, dar nepuse in valoare: Muntele Fratosteanu, Muntele Puru, Muntele Mioarele – Coasta Benghii, Zona Miru – Obarsia Lotrului si Muntele Carbunele.

Se poate spune ca din punct de vedere calitativ, factorii de mediu apa, aer, sol, vegetatie, peisaj vor avea de suferit prin continuarea starii actuale, din urmatoarele cauze, care reprezinta si difunctionalitatile zonei:

pe golul alpin activitatea de baza pe timpul verii o constituie pasunatul, in prezent aflat in dificultate prin interzicerea transhumantei.

in padure se desfasoara numai activitati de exploatare forestiera ce nu aduc prosperitate intregii comunitati ci numai celor ce exploateaza nemilos masa lemnoasa .

exploatarile forestiere ilegale pot cauza eroziuni ale solului, alunecari de teren, intarzierea reimpaduririlor in zonele cu padure defrisata, astfel incat versantii goliti au un aspect dezolant

depozitarea cu caracter provizoriu, pe marginea drumului national a bustenilor proveniti din exploatare, pana la incarcarea in mijloacele de transport are efecte negative asupra peisajului si asupra calitatii drumului national

Apar depozite de deseuri menajere si in special nebiodegradabile, de obicei in imediata vecinatate a apelor (sticle de plastic, cutii de conserve) ca rezultat al activitatilor turistice neorganizate (amplasari de corturi pe perioada verii);

datorita situarii zonei in arii protejate de interes comunitar (SCI Parang si SCI si SPA Frumoasa) si apropierea de rezervatiile naturale de pe teritoriile comunelor Voineasa si Malaia, practicarea turismului necontrolat, prezenta turistilor pe trasee insuficient marcate si neomologate, lipsa educarii si informarii acestor turisti vis-a vis de importanta speciilor existente constituie un pericol pentru conservarea acestora: pot aparea fenomene de distrugere, braconaj, etc.

lipsa infrastructurii de agrement turistic si sportiv mentin o zona ce prezinta un mare potential turistic la un nivel slab de dezvoltare, fara perspective, practicarea in continuare a unui turism necontrolat si ocazional conducand mai degraba la fenomene de degradare ale mediului si la importante pierderi economice pentru Judetul Valcea.

In evaluarea impactului activității turistice asupra mediului s-a urmărit să se identifice, să descrie și să se evalueze efectele directe și indirecte pe care le va avea implementarea proiectului asupra componentelor de mediu: mediu urban, populație și mediu social, biodiversitate, floră, faună, sol, aer, apă, factori climatici și peisaj.

Obiectivele de mediu, reprezentand principalele repere necesar a fi avute in vedere in procesul de planificare a acțiunilor pentru protecția mediului ca parte intrinsecă a oricărui plan care propune dezvoltarea unei zone, sunt următoarele:

Crearea conditiilor urbanistice pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare turistica a zonei

Crearea conditiilor pentru dezvoltarea turistica si economica a zonei si pentru cresterea si diversificarea ofertei de locuri de munca

In cadrul dezvoltarii infrastructurii turistice a zonei: limitarea impactului negativ asupra solului, asupra biodiversitatii, asupra florei, asupra faunei, apei, limitarea emisiilor de poluanti in aer, limitarea zgomotului si a vibratiilor, limitarea aparitiei fenomenului de sera pentru reducerea efectelor asupra incalzirii globale.

Limitarea impactului negativ asupra biodiversitatii produs prin dezvoltarea turistica a zonei. Mentinerea starii favorabile de conservare a speciilor si habitatelor..

Incadrarea ariei PUZ in zona de dezvoltare durabila a viitoarelor planuri de management ale siturilor.

Un plan urbanistic zonal se adreseaza unui teritoriu larg in cadrul caruia se desfasoara o multitudine de activitati, acestea implicand existenta unor surse de poluanti diseminate pe intreaga suprafata analizata. Astfel, in perimetrul Zonei PUZ vor emite simultan surse de tip urban, dintre care cele mai importante sunt incalzirea spatiilor de cazare, de alimentatie publica, traficul rutier, precum si surse de servicii, care se vor dezvolta alaturi de reducerea fondului forestier prin defrisare. Efectele acestor activitati asupra mediului se pot cumula sau combina, generand un impact semnificativ.

Concluzii și propuneri

Turismul a devenit o afacere cu grad competitiv ridicat ce vizează destinații din întrega lume. Însă, în contextul actual, avantajul obținut în urma dezvoltării competitivității nu este unul natural, mai degrabă este creat de către om prin prisma științei, informației și a inovațiilor tehnologice. Prin urmare, nu cantitatea de resurse naturale ale României o să determine statutul acesteia pe piața globală a turismului, cât mai ales modalitatea prin care vor fi gestionate și integrate, alături de alte elemente, pentru a crea un avanaj competitiv.

Pentru a se asigura că beneficiile rezultate din procesul, în continuă expansiune, al globalizării sunt accesibile tuturor, țările trebuie să se asigure că dețin un nivel optim al competitivității.

În sectorul turistic, modelele tradiționale de evaluare a caracterului competitiv au eșuat în a oferi răspunsuri la întrebări precum: ’’de ce țările caracterizate de o abundență de atracții turistice naturale, ca și de resurse culturale, pierd din cota de piață globală?’’ sau ‘’de ce multe dintre destinațiile din țările aflate în curs de dezvoltare, caracterizate de abundența resurselor și a avantajelor tarifare, nu pot crea prosperitate din turism?’’.

În ceea ce privește România, competitivitatea ca destinație turistică globală a fost insuficient analizată, până în prezent, iar rezultatele limitate, nu au fost până acum utilizate pentru a crea o politică a turismului eficientă din punct de vedere durabil, pruvind deopotrivă aspecte economice, sociale și de mediu. Astfel, România nu a exersat abilitatea de a utiliza resursele, naturale și antropice, de care dispune, pe termen lung, acest aspect vizând, totodată, și abilitățile manageriale ale fenomenului turistic la nivel macro-economic și micro-economic.

Efectuând o incursiune în evoluția fenomenului turistic românesc, se poate constata necesitatea abordării competitivității României din perspectiva valorificării avantajului competitiv pe plan internațional.

Dezvoltarea industriei turistice românești a fost inițial bazată pe cererea internă impresionantă, pe un flux de turiști proveniți din cadrul țărilor din fostul bloc sovietic și pe un număr de turiști din Vestul Europei. După momentul marcant al anului 1989, sectorul turistic a experimentat un declin sever, datorat unei scăderi dramatice a puterii de cumpărare a turiștilor din țările socialiste, ridicării restricțiilor privind călătoriile înafara blocului estic și creșterii paradoxale și continue a cererii din partea străinilor. Astfel, România a fost forțată să concureze cu destinații turistice din afara blocului estic și a devenit rapid un imporator net al serviciilor turistice. După ani marcați de declinul numărului de vizitatori și lipsa investițiilor sau insuficiența acestora în dezvoltarea și modernizarea sectorului turistic, industria călătoriilor și turismului românesc începe să evidențieze contur și ritm. Aderarea României la Uniunea Europeană și progresele sale îndreptate spre dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea cadrului legal, la nivelul sectorului serviciilor turistice, în special, au constituit factori determinanți în dezvoltarea implicațiilor economice și sociale ale acestui sector în cadrul economiei naționale, prin stimularea creșterii contribuției la rezultatele conturilor naționale și prin stimularea creării de locuri de mucă la nivelul zonelor exploatate turistic.

Exploatat eficient, sectorul serviciilor turistice poate deveni un important catalizator pentru dezvoltarea și a altor sectoare economice din România,cum ar industria, construcțiile și altele. Poate contribui de asemenea, la conservarea mediului și a pricipalelor obiective naturale și culturale prin stimularea unei dezvoltări durabile, astfel încât un număr cât mai mare de generații să se bucure de atracțiile turistice disponibile acum.

Industria serviciilor turistice reprezintă deja un important contribuabil la PIB al României și al utilizării forței de muncă, acoperind aproximativ 480 mii locuri de muncă, reprezentând circa 6% tin totalul la nivel național.

În acest context, peste zece ani, se preconizează, în cazul industriei serviciilor turistice românesți, o creștere anuală reală având o rată de 7% a contribuției la PIB, precum și o perspectivă pozitivă în domeniul exportului de turiști, în cazul căruia se previzionează o creștere de 8,5% pe an, pe parcursul perioadei stabilite, aceste rezultate plasând România pe locul patru în lume.

În vederea atingerii acestor obiective, industria turistică a recunoscut necesitatea de a inova în vederea dezvoltării. Conversia produsului turistic tradițional românesc, în produse mult mai ample, complexe, sofcisticate ( spa, turism cultural, turism urban, agroturism, turism ecologic și turism activ) și, în același timp îmbunătățirea bazei infrastructurii actuale pot constitui cele două axe ale strategiei industriei produselor turistice. Noile sau îmbunătățitele produse turistice pot fi trasate, proiectate prin dezvoltarea celor tradiționale. Astfel, turismul balneoclimateric (spa) reprezintă unul dintre cele mai importante produse turistice din cadrul turismului specializat, în România, bazat pe existența nișelor de piață bine definite și orientat către consumatorii de vârsta a treia. Motivele care stau la baza dezvoltării unor produse de acest fel sunt: cererea populației europene care dispune de venituri mai mari față de generațiile precedente, dar care se bucură și de o speranță de viață mai mare, conform studiilor specialiștilor.

România, deja membră U.E, dispunând de numeroase centre destinate segmentului de business, cu facilități moderne, în cadrul unităților de cazare din toate centrele urbane importante, la nivel național, manifestă un potențial semnificativ în ceea ce privește dezvoltarea sectoarelor întrunirilor, conferințelor și expozițiilor.Deși în număr redus față de media europeană, unități dispunând de facilități pentru conferințe sunt în număr de aproximativ 50, la nivelul întregii țări.

În conformitate cu Asociatia Nationala a Organizatorilor Profesionisti de Conferinte si Expozitii din România, circa 900 de conferințe și evenimente au loc în fiecare an în capital, acest segmanet reprezentând o altă formă importantă a turismului specializat.

Adeseori etichetat ‘’ agroturism’’ la nivel internațional, turismul rural este prezent în multe regiuni ale României, dar principala sa concentrare ete în regiunile montane, coasta Mării Negre și Delta Dunării. Actual, sunt circa 4000 de pensiuni turistice la nivelul teritoriului României, acestea acoperind, în principal, cererea internă. Valoarea produsului turistic rural poate fi îmbunătățită cu ajutorul gastronomiei, cramelor și atracțiilor de natură meșteșugărească. Acestă inițiativă presupune asociere și colaborare la nivelul fiecărei regiuni principale,în vederea dezvoltării și promovării fiecărei destinații și comunități, prin stimularea investitiilor într-un lanț de proiecte relevante în acest sens.

Turismul cultural este concentrat pe patru locații pricipale: regiunea Mănăstirilor pictate din Bucovina, regiunea Maramureșului cu fortărețele și bisericile reprezentative, regiunea Transilvaniei, precum și regiunea cumulând galeriile de artă și siturile istorice și contemporane din centrele urbane importante ca București, Brașov, Constanța, Sibiu (capitală culturală europeană în 2007),Timișoara, etc, varietate și unicitatea acestuia recomandând această formă a turismului românesc ca la nivel global.

Turismul ecologic și de aventură este specific zonelor montane, deluroase, de-a lungul Dunării și deltei aferente acesteia, la nivelul anului 2007 șase proiecte în valoare de 211 milioane de lei plus alte cinci în valoare de 44 milioane de lei au fost deja depuse in cadrul programului "Dezvoltare durabila si promovarea turismului.

Astfel, beneficiind de un potențial turistic semnificativ, România poate deveni o destinație competitivă la nivel global, prin țintirea strategică a produselor cheie, cu potențial pentru export, prin stimularea investițiilor în sectorul turistic, îmbunătățirea facilităților, precum și adresarea către segmentul de turiști de vârf, din punctul de vedere al nivelului veniturilor disponibile pentru vacanțe și călătorii.

România ar trebui să concentreze resursele în vederea dezvoltarii sectorului turistic privat, incluzând turismul rural, precum și în extinderea amplorii piețelor internaționale, în timp ce creșterea cotei pe piețele tradiționale și potențialul aferent poate stimula fluxurile de turiști ale noilor piețe ca Germania, Marea Britanie, Țările Scandinave, Franța sau Italia.

Deasemenea, eforturi ar trebui îndreptate către promovarea produselor turistice care pot reduce dependența sectorului turistic de sezonul de vară, în special prin promovarea turismului de afaceri și a unor pachete all-inclusive mai sofisticate.

În vederea atingerii obiectivelor privind dezvoltarea turismului românesc, A.N.T recunoaște, pentru promovarea României ca destinație turistică europeană, rolul îmbunătățirilor din punctul de vedere al calității infrastructurii generale și a celei specifice turismului, importanța cercetării și dezvoltării comunicațiilor și sestemelor I.T, a cooperarii internaționale, a monitorizării competitivității sectorului turistic și a raportului calitate-preț, precum și o promovare a creșterii sustenabile.

Astfel, în ceea ce privește obținerea unei poziții competitive, este necesară:

Analiza destinațiilor din România care înglobează cele mai reprezentative produse și adaptarea acestora la cerințele pieței, resursele umane disponibile precum și corelarea cu limitele de compețentă și investițiile necesare.

Dezvoltarea unei înțelegeri cât mai exacte a tendințelor pieței și a necesităților consumatorilor curenți și potențiali, precum și dezvoltarea unei strategii cuprinzătoare pentru atragerea lor.

Oferirea unui mix de produse incluzând acelea care fac referire la grupurile particulare aferente anumitor nișe de piață, studierea tendințelor pieței și angajarea resurselor culturale, istorice și naturale pentru a accesa noi segmente de piață.

Îmbunătățirea marketingului marilor centre urbane, inclusiv Bucureștiul, ca destinații pentru turismul de afaceri;

Dezvoltarea unor pachete de tematice bazate pe activități culturale sau cu caracter tradițional;

Utilizarea instituțiilor de training pentru pregătire a personalului din/pentru industria hoteliară, respectiv organizarea de cursuri de calificare, specializare, perfecționare, participări la concursuri, organizarea de ateliere de lucru, seminarii, editarea de manuale, ghiduri, organizarea de caravane formative etc.

Îmbunătățirea programelor de dezvoltare a abilităților manageriale de top;

Stimularea cooperării între instituțiile la nivel național și regional cu partenerii direcți, ca turoperatorii și trainerii, cu scopul stimulării intereselor comune;

Intensificarea eforturilor de promovare, la nivel internațional, prin elaborarea unui brand de țară adecvat, în vederea influențării alegerii turiștilor străini ca destinație de vacanță România.

Extinderea eforturilor privind publicitatea pentru întregul sector al serviciilor, dezvoltarea strategiilor cu scopul antrenării de investiții și creării de oportunități în turism, precum și focalizarea asupra înlesnirii accesului la produse și servicii armonizate din punct de vedere calitativ cu cerințele comunității europene.

Astfel, prin lucrarea elaborată, a fost atins obiectivul principal, și anume evidențierea importanței armonizării activităților turistice românesți cu prevederile elaborate la nivel internațional, în ceea ce privește identificarea și valorificarea avantajului competitiv al României, ca destinație cu un potențial unic în Europa, în contextul promovării activitatilor axate in principal pe observarea si aprecierea naturii, fie a celor practicate in aer liber cu scopul de a descoperi, care sunt dezvoltate și gestionate astfel incât să minimalizeze impactul negativ asupra mediului și să maximizeze reinvestitiile economice pe plan local.