IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR [622903]

Capitolul III
IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

La ora actuală, mediul înconjurător se confruntă cu câteva probleme majore, care afectează
întreaga planetă: efectul de seră, reducerea stratului de ozon, poluarea mărilor interioare și a
oceanelor, a fluviilor și râurilor de pe continente, reducerea biodiversității floristice și faunistice.
Pe continente, mediul natural cunoaște multe dezechilibre datorate activității din industrie,
agricultură, transporturi și servicii. Astfel, s -au cont urat în timp mai multe forme de poluare care,
prin suprapunere, dau naștere unor puternice distrugeri ale mediului ambiant. La nivel local,
poluarea se manifestă mai ales prin acumularea de deșeuri, gunoaie, circulație haotică, mirosuri
pestilențiale, degr adări estetice ale ambientului.
Acutizarea problemelor de mediu, din ultimele decenii, pune problema modului de
gestionare a resurselor, creșterea costurilor legate de poluare, păstrarea unui standard de viață cât
mai bun. Mai mult ca oricare domeniu de a ctivitate, turismul este dependent de mediul
înconjurător, acesta reprezentând de fapt principala resursă, iar calitatea acestuia poate favoriza
sau abstrucționa derularea activităților turistice.
Relieful, pădurile, fluviile, râurile, lacurile, marea, ap ele minerale și termale, parcurile
naționale și monumentele naturii, monumentele de arhitectură și artă, valorile etnografice se
constituie în cele mai valoroase elemente ale mediului natural și construit, adevărate resurse cu
valențe turistice, care pot f avoriza, în timp și spațiu, dezvoltarea multor forme de turism.
Mediul înconjurător constituie patrimoniul turistic al unei națiuni, care prezintă propria
structură și dezvoltă o rețea de relații între elementele care îl alcătuiesc, determinând motivațiil e
turiștilor și o anumită capacitate de adaptare față de nivelul de valorificare pe care îl poate atinge.

3.1. Tipuri de impact

Evoluția actuală a turismului este caracterizată de o înnoire profundă a ofertei turistice
mondiale, în special prin dezvolt area unei game de produse turistice noi, superioare atât din punct
de vedere calitativ și cantitativ. Revigorarea turismului românesc va presupune remodelarea
produselor turistice în funcție de evoluția motivațiilor turistice la nivel intern și internațion al.

Din acest punct de vedere se pot aminti principalele tendințe ale turismului pe plan mondial
și regional 1:
• Preferința pentru destinațiile la mare distanță, care permit diversificarea locurilor de sejur
în extrasezon;
• Dezvoltarea vacanțelor tematice (cultură, sporturi, divertisment, aventuri) organizate
pentru o clientelă exigentă și care efectuează mai multe călătorii turistice pe an;
• Realizarea de noi produse pentru odihnă și recreere, cu cazare turistică dispersată, care
urmărește sentimentul auten tic și permite dezvoltarea schimburilor mai active între
populațiile locale și turiști.
Aceste deziderate se sprijină pe o serie de factori cu valoare determinantă asupra
turismului:
1. Valoarea calitativă și cantitativă a resurselor naturale și culturale ;
2. Nivelul creșterii economice generale, care conduce la creșterea locurilor de muncă și a
veniturilor;
3. Evoluția cursului de schimb valutar, care susține puterea de cumpărare a rezidenților și a
turiștilor;
4. Repartiția resurselor turistice și a veniturilor care influențează evoluția fluxurilor turistice.
Turismul se bazează deci, în primul rând, pe valorificarea resurselor turistice, iar nivelul și
intensitatea valorificării produc în timp și spațiu efecte negative asupra mediului, care sunt
exprimate prin noțiunea de impact. În acest context, resursele turistice nu pot fi exploatate în mod
sălbatic, fără riscul de a fi degradate sau distruse. Imperativele dezvoltării tuturor formelor de
turism nu trebuie să conducă la supraexploatarea resurselor , nu trebuie să afecteze interesele socio –
economice ale populației rezidente.
De foarte multe ori, bunurile materiale și culturale exploatate în turism fac parte din
patrimoniul național sau mondial și în acest sens este foarte important să se vegheze la protecția și
conservarea lor. În mod succint, probleme de impact ale turismului asupra mediului se pot prezenta
în modul următor, conform tabelelor 3.1. și 3.2.
Tabel 3.1. Categorii de impact produse de turism asupra mediului natural
A Exploatarea resursel or naturale
1. Reducerea resurselor de apă prin suprasolicitări și supraexploatare.

1 Cândea Melinda, Erdeli George, Simon Tamara (2001), România. Potențial turistic și turism . Editura
Universității din București, p. 255.

2. Reducerea resurselor de combustibil clasic, utilizate pentru producerea de energie
în vedere susținerii activităților turistice.
3. Riscuri crescute produse de calamități naturale – incendii, alunecări, inundații,
cutremure, avalanșe, etc.
B Schimbări în structura biodiversității
1. Distrugerea habitatelor speciilor.
2. Uciderea animalelor în scopuri cinegetice.
3. Uciderea animalelor pentru curiozități gas tronomice, suveniruri.
4. Influențarea printr -o intensă circulație turistică, a migrației externe și interne a
animalelor.
5. Distrugerea speciilor vegetale valoroase pentru suveniruri și valorificarea lemnului.
6. Reducerea vegetației naturale pentru amenajări turistice
C Fenomene de eroziune
1. Tasarea și compactizarea solurilor, fapt care duce la creșterea scurgerii pluviale și
a eroziunii artificiale
2. Creșterea expunerii solurilor la alunecări
3. Creșterea proceselor de declanșare a avalanșelor
4. Pagube produse formelor geologice deosebite (peșteri, avene)
5. Pagube provocate malurilor de râuri și țărmurilor de litoral
D Poluarea
1. Poluarea apei prin deversarea directă a apelor uzate
2. Scurgeri accidentale de produse petroliere
3. Poluarea aerului prin gazele de eșapament și arderea de combustibili pentru
obținerea de energie
4. Poluarea sonoră datorită activităților și transporturilor turistice
5. Poluarea solurilor produsă prin deșeuri din toată gama de servici i turistice
E Modificări estetico -ambientale
1. Construcții și amenajări turistice improprii cu tradițiile locale
2. Acumulări de gunoaie și deșeuri
Sursa: Cândea Melinda și colab (2001), România. Potențial turistic și turism
Tabel 3.2. Categorii de impact produse de turism asupra mediului construit
A Modificări estetice și vizuale
1. Creșterea densității construcțiilor și a suprafețelor betonate

2. Acceptarea de stiluri arhitectonice noi, discondante cu cele vechi
3. Aglomerări de populație
B Infrastructura
1. Supraîncărcare cu elemente și echipamente de infrastructură
2. Realizarea de noi investiții de infrastructură
3. Management de mediu deficitar în exploatarea și valorificarea bunurilor cultural –
istorice din așezările umane
C Schimb ări în structura și textura urbană
1. Modificări pin extensie a unor spații urbane
2. Schimbări în volumul, concentrarea și calitatea dotărilor și a mobilierului urban
3. Pericolul apariției unor contraste între zonele amenajate turistic și cele rezidențiale
D Forme de conservare și restaurare
1. Reutilizarea imobilelor vechi în scopuri turistice
2. Conservarea vechilor centre istorice urbane sau rurale
3. Utilizarea clădirilor vechi în scopuri culturale și ca o doua rezidență
E Competiți a
1. Înlocuirea unor atracții în declin din așezările umane cu altele, mai puțin cunoscute
dar mai atractive
2. Orientarea atracțiilor culturale în funcție de schimbarea motivațiilor turistice, sau de
noile tendințe din industria turistică
Sursa: Cândea Melinda și colab (2001), România. Potențial turistic și turism
Impactul economic este impus de rolul și funcțiile actuale ale turismului, rezultă din efectul
combinat al mai multor ramuri. Numărul mare al ramurilor care contribuie la efectuarea de prestații
pentru turism indică faptul că produsul turistic nu poate fi de calitate superioară decât în măsura
în care toate aceste ramuri intră în structura sa cu elemente de calitate superioară ( vezi fig. 3.1 .).
astfel, impactul economic la nivel local es te substanțial.

Fig. 3.1. În cadrul activităților turistice există intrări și din alte ramuri socio -economice. Sursa: prelucrare
personală.
Rolul turismului în economia unei țări poate fi definit prin 2:
• Aportul la nivelul dezvoltării economice locale;
• Valorificarea superioară a resurselor în profil teritorial;
• Ridicarea economică a unor zone lipsite de resurse naturale de sol sau de subsol;
• Stabilizarea și specializarea forței de muncă;
• Asigurarea unei circulații bănești normale;
• Regulator al ba lanței de plăți externe;
• Vocația ecologică a turismului.
În literatura de specialitatea se vorbește despre efectul multiplicator al turismului ,
incidența cheltuielilor turistice asupra economiei unei țări poate fi analizată prin intermediul
efectelor direc te, indirecte sau induse, asupra altor ramuri economice. Efectele directe sunt
generate de primul circuit monetar provenit de la turist, cele induse de salariile angajaților din
turism cheltuite pentru procurarea unor bunuri și servicii. Cu alte cuvinte, a tunci când o cheltuială
turistică injectează fonduri în economia zonei gazdă, apare un efect economic care este ceea ce a
fost inițial cheltuit, multiplicat de un anumit număr de ori. Acest efect este considerat multiplicator
de venit, întrucât cheltuiala turistului devine venit direct și indirect pentru zona locală.
Turismul are efecte benefice și asupra nivelului de calificare și instruire a forței de
muncă , lucrătorul în turism trebuie să aibă un orizont cultural – științific larg, să cunoască o
limbă de circulație internațională, să fie un bun psiholog, să știe să recomande un produs turistic.

2 Dinu Mihaela, (2006), Geografia Turismului , Editura Didactică ș i Pedagogică, București, p. 68 INDUSTRIE
(STICLĂ, LEMN, METALURGIE,
CHIMIE, ENERGETICĂ,
ALIMENTARĂ)CONSTRUCȚII
TRANSPORTURI,
TELECOMUNICAȚIICULTURĂ, ARTĂ, GOSPODĂRIE
COMUNALĂTURISM

În calitatea sa de consumator de bunuri și servicii, turismul ar e consecințe și asupra utilizării
forței de muncă în alte ramuri ale economiei: agricultura, industria alimentară, industria ușoară
și construcțiile 3.
Turismul este o activitate complexă , capabil să determine mutații și în dezvoltarea în
profil teritorial; din acest unghi, el este considerat o pârghie de atenuare a dezechilibrelor
interregionale, privite la scară națională. El favorizează, de asemenea, utilizarea pe plan local a
diferitelor resurse, a disponibilităților de forță de muncă. Este o activitate de tip complex, nu
doar pentru că el generează circulația unor sume uriașe de bani, dar și pentru că generează
activități economice colaterale, contribuie la luarea unor măsuri în favoarea protecției mediului
înconjurător, pentru restaurarea și protecția monumentelor istorice și culturale, se implică în
protecția culturii autohtone.
În sensul cultural larg , turismul contribuie la accentuarea procesului de globalizare .
În diferite locuri turistice, pentru turiștii veniți de pretutindeni, pe lâng ă restaurantele cu specific
local s -au amenajat unități tip Mc Donalds, Pizza Hut sau KFC, aceleași parcuri tematice tip
Disneyland, programele TV difuzează aceleași filme în arii geografice diferite, radiourile
difuzează aceeași muzică. Pe plan social , turismul se manifestă ca mijloc activ de educare, de
ridicare a nivelului de instruire, cultură și civilizație a oamenilor. Are un rol deosebit în
utilizarea timpului liber al populației și reprezintă una din principalele destinații.

3.2. Cauze declanșatoar e ale impactului negativ turistic asupra mediului natural

Orice manifestare naturală sau activitate antropică cu impact pozitiv sau negativ asupra
mediului înconjurător se reflectă direct sau indirect asupra activității turistice dintr -o regiune,
Dintre modificările mediului, unele sunt temporare și deci reversibile (calitățile valoroase ale
componentelor mediului se refac într -un anumit interval de timp) sau sunt profunde și devin
ireversibile (deci fără speranță de refacere) 4.
Turismul excesiv sau pr ost planificat afectează mediul natural de destinație. În multe
areale, gândirea și exploatarea comercială a turismului au permis apariția unor construcții
neaspectoase (hoteluri, moteluri sau pensiuni) care nu se potrivesc cu arhitectura sau cu mediul
ambiant. Evident, au fost construite pentru atragerea turiștilor, dar și pentru câștiguri imediate, fără
a se gândi cineva la încadrarea lor în peisaj. Efectele devin uneori dramatice, mai ales când sunt

3 Gheorghilaș Aurel (2008), Geografia turismului , Editura Universitară, București, p. 194.
4 Dinu Mihaela, (2006), Geografia Turismului , Editura Didactică ș i Pedagogică, București, p. 290

completate cu gunoaiele și resturile acestei dezvoltări , datorate turiștilor, ale cărei urme se imprimă
pe întinse suprafețe cu soluri fertile, pe malurile apelor (râuri, lacuri, mări), pe terenuri din localități
sau din apropiere acestora.
Formele unui turism sărac distrug ireparabil (ireversibil) mediile naturale iar adevăratul
beneficiu pe termen lung nu poate fi calculat (mlaștinile cu mangrove care erau loc de pescuit și
reglaj natural al inundațiilor au fost parțial desecat pentru a crea locuri de agrement; circulația
turistică în aria de răspândire a coralilor, mai ales în Marea Barieră de Corali din nord -estul
Australiei afectează grav viața și aspectul coralilor, etc.).
Consumul mare al unor resurse naturale pentru nevoile turiștilor împiedică viața normală a
localnicilor, dar aduce și prejudicii me diului. Se citează cazul unor resurse sărace de apă ale unor
regiuni care au fost luate de la localnici (fermieri) pentru a fi utilizate de turiști în hoteluri 5.
În ariile montane, pădurile au fost tăiate pentru a face loc pârtiilor de schi sau bob, iar pe
acești versanți s -a declanșat eroziunea (ravene, alunecări de teren, curgeri de noroi) cauzând
pierderi materiale și de vieți omenești 6.
Turiștii contribuie adesea la distrugerea mediului, uneori din ignoranță, alteori cu bună
stiință, afectează rec olta și utilajele fermierilor, decimează animalele, aruncă mari cantități de
gunoi în locurile unde poposesc (exemplu: în timpul verii, de pe un singur munte din Marea
Britanie a fost colectat circa o tonă de deșeuri pe zi, în special pachetele de mâncare, iar în New
Forest, în sudul Angliei, aproximativ 25 000 de cutii goale de băuturi/an 7.
În multe locuri sălbatice peisajul a fost distrus treptat prin pătrunderea turiștilor. De multe
ori, este greu de separat aportul turismului dintre celelalte activit ăți economice la degradarea
mediului.
Se constată că atât turismul intern cât și cel internațional este în același timp o forță pozitivă
ce poate ajuta la conservarea mediului regiunilor cu destinație turistică.
Multe dintre dezavantajele menționate pot fi eliminate printr -o mai bună planificare și
management și prin educarea turiștilor către înțelegerea și păstrarea elementelor mediului
înconjurător.
Turiștii sunt atrași întotdeauna de locurile frumoase, de regiunile cu un trecut istoric bogat,
de const rucțiile arhitectonice interesante și de areale cu o natură mai sălbatică în care intervenția
omului este mai puțin vizibilă 8.

5 Theobald W.F. (1998), Global Tourism , Butterworth – Heinemann, Oxford, p. 115.
6 Dinu Mihaela (1999), Turismul, componentă a dezvoltării durabilă. Consecințele dezvoltării t urismului asupra
mediului înconjurător , Analele Universității Oradea, Seria Geografie, IX, p. 25.
7 Theobald W.F. (1998), Global Tourism , Butterw orth- Heinemann, Oxford, p. 127.
8 Dinu Mihaela, (2006), Geografia Turismului , Editura Didactică ș i Pedagogică, București, p. 292

O parte din banii cheltuiți de turiști în regiune (în special taxele de intrare) se utilizează
pentru conservarea mediului și a moștenirii culturale (ariile naturale protejate, clădirile istorice,
muzeele). În special în ariile protejate, veniturile obținute din turism pot contribui atât la
implementarea măsurilor de protecție și conservare, dar și la dezvoltarea comunităților loc ale din
apropiere.
Există numeroase exemple în care practicile turistice sunt bune sau rele. Din păcate, se
acordă foarte puțină atenție necesităților și dorințelor populației locale. Deciziile sunt luate prea
des de către politicieni și planificatori în termenii percepției lor, în interes național, mai mult decât
în interes local.
Finanțatorii pun pe primul plan recâștigarea investiției lor și nu investițiile în reabilitarea
mediului. În ultimii ani, studiile academice se preocupă de rezolvarea probleme lor de mediu în
special în ariile de destinație cerute de dezvoltarea turismului și deschiderea unor noi areale
turistice. Aceasta rezultă în apariția unei noi terminologii care vine să o completeze pe cea
existentă, deși uneori se creează chiar confuzii c are nu clarifică lucrurile.
Din păcate se observă și elemente legate de poluarea morală , astfel, trecerea la societatea
de consum în România, saltul de la un sistem de valori la altul, bazat pe alte motivații a bulversat
total sistemul de valori morale existent, pe primul loc aflându -se dorința acerbă de înavuțire cu
orice preț, ignorându -se cu desăvârșire concepte ca: datoria morală, satisfacția morală a muncii,
satisfacția profesională, etica profesională. Această poluare morală cvasigenerală nu ocolește
turismul, acesta constituind chiar mediul propice pentru înavuțire prin tot felul de p ractici, mai
mult sau mai puțin legale, cu consecințe dezastroase asupra turismului.
Poluarea psiho -socială , se referă la spectrul șomajului acționează ca un flagel distructiv
asupra psihicului personalului, ducând la un permanent stress, lipsă de emulați e și competitivitate
în cadrul colectivelor de muncă și implicit, la scăderea serviciilor turistice.
Apatia generalizată, un alt factor de poluare morală, a apărut ca urmare a neconturării ferme
a destinației, a scopului vieții economico -sociale actuale (economie de piață sau centralizată,
privatizare sau etatizare), destinație în funcție de care se elaborează concret criterii de performanță
pentru fiecare etapă, fiecare sector de activitate și pentru societate comercială. Deci, neexistând
direcții clare, nu există nici scenarii și nici criterii proprii de performanță, salariații intră în derivă,
apatia copleșindu -i. Teoria este valabilă atât pentru personalul de execuție, cât și pentru cel de
conducere.
De pe plajele Californiei sunt adunate zilnic 400 t one de deșeuri menajere, din Parcul
Național Retezat peste 50 tone/an, cantitatea de asemenea poluanți depășește 5 kg/turist/zi, pe
Coasta de Azur în sezonul estival, gestiunea lor prin incinerarea, stocare, neutralizare sau reciclare

ridică probleme noi d e impact ecologic; altfel spus, totul se reduce la o problemă de atitudine
personală, care, conjugată de la individ la individ, mai poate salva câte ceva din patrimoniul Terrei.
Analiza în profunzime a factorilor cu acțiune poluantă în turism permite cont urarea unei
strategii ecologice în domeniu, ceea ce presupune fie eliminarea unor factori, atunci când acest
lucru este posibil, fie activarea, potențarea sau introducerea în acel câmp de interacțiune al altor
factori care, acționând conjugat cu factori de poluare, să le diminueze acestora efectul nociv, sau
chiar să -l anuleze.

3.3. Consecințe în plan economic și ecologic

Mărimea și natura pagubelor făcute mediului de către turiști, ca și daunele ecologice sunt
dependente de gradul de dezvoltare și de numărul vizitatorilor, de concentrarea utilizării spațiale
și temporare, de natura mediului natural și de felul planificării și managementului adoptat și după
ce dezvoltarea a avut loc.
Analiza atentă a statisticii turismului internațional pune în evidenț ă câteva caracteristici
majore ale acestei practici mondiale:
• Tendința de a călătorii și cunoaște , direct proporțională cu nivelul mediu al veniturilor care
permit abordarea unor sejururi diferențiate ca durată și spațiu;
• Deplasarea curentă în zonele de pa rcurs ; mai bine de 80% din europenii care petrec
vacanțele în străinătate râmân în Europa și fenomenul este comun și pentru SUA;
• Concentrarea fluxurilor majore de turism în țările dezvoltate ; grupul Europa -America de
Nord este responsabil de furnizarea a 7 5% din fluxurile mondiale de turism și absorția a
70% dintre acestea 9;
• Redistribuirea monetară , prin mobilitatea indivizilor -turiști care sunt purtătorii unor
resurse bănești, dobândite la locul de muncă și purtate spre locul de vacanță pentru a fi
cheltu ite; acest transfer a devenit benefic mai ales pentru statele în curs de dezvoltare care
prin turism dobândesc importante venituri în devize și o dată cu acestea posibilitatea
dezvoltării infrastructurii și a mijloacelor de promovare a turismului;
• Amenajar ea teritoriului pentru turism, funcție configurativ spațială a patrimoniului și
tendința motivațională a turismului promovat (exemple: Plan -Neige din Franța,

9 Cocean Pompei , Vlăsceanu Gheorghe, Negoescu Bebe (2005), Geografia generală a turismului , Editura
Meteor Press, București, p. 244.

amenajările litorale din România, Bulgaria și Coasta Adriatică a Italiei, amenajările
tradiționale din unele state africane, Casamance din Senegal);
Turismul este astăzi sectorul cu cea mai mare cifră de afaceri pe plan mondial cu mult
înaintea industriei petroliere, realizând încasări anuale substanțiale din care 12% provin din
turismul internațional. Pentru o evaluare globală a impactului economic și financiar, trebuie luat
în calcul consumul deplasat pe care -l furnizează mișcarea turistică. El, explică în general, volumul
de cheltuieli în regiunea de primire. Pe baza acestor evaluări se determină pen tru orice unitate
spațială dată (oraș, zonă, țară, continent sau unitate taxonomică de turism, indiferent de mărime)
contribuția activității turistice la constituirea produsului local, regional sau național.
Există țări cu o încasări mari din turism dar și state pentru care turismul reprezintă sursa
majoră de constituire a venitului brut (Bermude, Monaco, Andorra, San Marino, Malta, etc.).
Un alt aspect important îl reprezintă contribuția pe care turismul o aduce la promovarea
investițiilor de stat sau p rivate, complementarea infrastructurii regiunilor de primire
multifuncționale.
Pentru a finaliza problema impactului financiar și fiscal al turismului trebuie subliniate
contribuțiile turismului la rețelele fiscale locale prin diferite tipuri de taxe per cepute și cele
referitoare la aportul monetar în devize, practic turismul impunându -se în ultimele decenii ca una
dintre primele resurse de export, deopotrivă dinamică și sigură 10. Mai poate fi amintit efectul de
concurență pe care îl promovează activitatea turistică, ce poate conduce la excluderea sau, mai
ales, stimularea reciprocă pentru unele sectoare, precum agricultura, pescuitul, industria, serviciile
și echipamentele 11.
Practicarea turismului în toate formele sale și în toate regiunile globului aduce astăzi în
prim plan problemele de impact ecologic.
Deși este un mare creator de resurse financiare, turismul reprezintă o uriașă forță
distructivă, ce exercită presiune asupra mediului.
Cercetările organizate în această direcție au desprins câteva domenii unde au fost observate
anumite consecințe de ordin ecologic:
• Consumul de spațiu și resurse : construcțiile au dus la scoaterea din circuitul agricol a
importante suprafețe, mai ales în apropierea marilor orașe, unde apariția parcurilor de
recreere a devenit o practică a ultimelor decenii (Paris, Londra, New York, Tokyo); sunt

10 Cazes G. (1992) Le tourisme dans le monde , în Enciclopedie de geographie, Editura Economică, Paris, p. 87.
11 Brigand I. (1991), Les îles en Mediteranee , Fascicule du Plen Bleu, Editura Economică, Paris, p. 99 .

modificate calități le solului și ale apelor subterane, rețeaua hidrografică și biodiversitatea,
este creat un microclimat local, în cele mai multe dintre cazuri nefavorabil;
Modificările aduse Golfului Mont Saint Michel (diguri, baraje) pentru a da așezământului
un caracte r insular au avut ca efect consumul de spațiu și o denaturare turistică a acestuia. Plajele
nisipoase sunt foarte sensibile la acțiunea antropică. Construcția unui mare baraj pe râul Tijuana
în California a însemnat reținerea a peste 600 000 mc de aluviuni , conducând la erodarea plajelor
de la Imperial Beach. Creșterea numărului de stațiuni montane și a amenajărilor pentru schi în
Alpii Francezi a condus la defrișări masive și la reducerea suprafețelor pentru pășunat. Practicare
turismului motorizat sau ped estru neorganizat în Munții Bucegi conduce anual la consumul pentru
foc a 2 000 mc de masă lemnoasă numai în zona Padina (Valea Ialomiței), unde pădurea s -a
restrând considerabil, iar mai nou s -a trecut la arderea coniferelor tinere (jneapăn și ienupăr). Î n
Rezervația Biosferei Delta Dunării, practicarea turismului dezorganizat și a braconajului au afectat
zonele de cuibărit pentru numeroase specii ornitologice cu implicații asupra diminuării efectivelor.
• Presiunea asupra mediului înconjurător se traduce pr in apariția supraaglomerării până la
saturația unor zone, conducând chiar la apariția supra -aglomerării până la apariția unor stări
conflictuale; creșterea numărului de turiști a provocat o creștere a densității pe kmp de plajă
ca urmare a restrângerii sup rafețelor pe care au apărut investițiile imobiliare, foamea de
spațiu conducând la disconfort; aceasta crește atunci când asigurarea apei potabile în
cantități suficiente devine imposibilă; pe coastele Andaluziei se consumă în medie 500 litri
de apă pe zi pentru fiecare persoană, în comparație cu 380 litri în orașe și 80 litri la sate,
situație care devine alarmantă în sezonul estival, rezolvarea sa ridicând probleme extrem
de dificile;
România, este, poate edificator exemplul presiunii exercitate de turi sm asupra
biodiversității Munților Bucegi, cei mai circulați din toți Carpații. Dispariția vulturului pleșuv,
reducerea exemplarea de capră neagră, distrugerea exemplare de flore de colț, bujor de munte,
gențiană și arderea jnepenișurilor la focurile de ta bără de la Piatra Arsă reprezintă câteva dintre
argumente.
• Degradarea mediului înconjurător ca efect al poluării de toate categoriile; daunele cauzate
mediului ca efect al exploatării sale turistice au fost clasificate de experții OCDE (1998)
astfel:
– Efect e ale poluării : aerului (circulația automobilelor, producerea și utilizarea
energiei, produsă de industria metalurgică, chimică, petrochimică, materiale de
construcție, prelucrarea lemnului; emisiile mixte de pulberi, gaze nocive, substanșe
iritante și mir ositoare produse de unități ale acestor industrii pot polua resursele ce

stau la baza desfășurării de activități specifice turismului balnear, de odihnă și
recreere, cultural, vânătoare și pescuit sportiv; cele mai poluante surse ale aerului
sunt fabricile de ciment, pulberile de praf alterează puritatea atmosferei, distrug
vegetația și peisajul, alungă păsările și fauna, atacă clădirile și monumentele
istorice; unele dintre acestea sunt situate în zone turistice: Bicaz și Tașca – pe Valea
Bistriței – Cheile Bicazului, Câmpulung, Comarnic, Târgu -Jiu), apei (diversității de
ape uzate și deșeuri solide, motonautismul, etc., prezintă consecințe negative asupra
turismului contribuind la degradarea unora dintre resursele turistice cu cea mai
largă utilizare; implic ații grave se crează în cazul poluării apelor mării. Lacurilor,
râurilor și Deltei; se produce o scădere a efectelor biostimulatorii sau terapeutice;
exemple de această natură le constituie lacurile Techirghiol, Amara, Lacul Sărat,
Balta Albă, poluarea epi sodică a Mării Negre sau a apelor freatice dulci sau
minerale), siturilor (deșeuri menajere provenite din activitatea turistică sau
industrială), poluare acustică (circulație, vibrație, animație, etc.); solului (din apa
ploilor contaminate cu agenți poluan ți, deversări de deșeuri, îngrăsăminte chimice;
degradarea apelor freatice și a oglinzilor de apă utilizate în balneo -turism și
agrement); poluarea sonoră (are implicații și asupra turismului, existența surselor
de poluare sonoră, influențează odihna sau b una dispoziție a turiștilor),
– Degradările peisajelor, locurilor și monumentelor istorice (urbanizarea excesivă,
arhitectura inadecvată și/sau calitate îndoielnică; poluanți, tăierile nedirijate de
păduri, depozitarea necontrolată de deșeurilor, realizarea de construcții
neaspectoase sau neadecvate locului, semnificative din acest punct de vedere sunt:
șantierele de construcții hidroenergetice, drumurile industriale, construcțiile de
drumuri forestiere, odată cu care se produc defrișări, escavarea versanți lor,
defolierea copacilor, cazuri întâlnite în Munții Apuseni, Munții Cozia, Munții
Bucegi, în rezervația Bila -Lala din Munții Rodnei; carierele de calcare – Cheile
Corcoaia, haldele de steril – Băile Harghita, Sântimbru; degradările pădurilor –
Munții Apusen i, exploatările forestiere au degradat peisajul carstic din Platourile
Padiș și Lumea Pierdută, declanșarea fenomenelor de versant, afectarea peisajelor,
în cazul tăierii pădurilor din preajma stațiunilor balneoclimaterice se diminuează
cu mult posibilităț ile de autopurificare a atmosferei, sunt puse în pericol și
zăcămintele hidrominerale, diminuându -le potențialul de debitare până la
dispariție, degradarea rezervațiilor naturale și a monumentelor naturii – poate fi în

mare măsură de activitățile economice necontrolate, afectarea lor cauzând
prejudicii incalculabile atât sub aspect științific cât și economic) 12;
– Agresiunile de vandalism și inscripționare rebelă ;
• Distrugerea iremediabilă a resurselor și caracteristicilor mediului înconjurător , în
termenii unei dezvoltări mai mult sau mai puțin stăpânite, animată, însă de interese
pecuniare, reprezintă cazul limită al impactului produs de homo turisticus ; dispariția
frecventă a unor specii de vegetație sau animale, pângărirea unor situri istor ice prin
intercalarea unor construcții neavenite ca amplasament sau stil (cazul Ulpiei Traiana,
Sarmisegetuzei), reținerea în regim de suvenir a unor fragmente sau specii din patrimoniul
natural sau antropic, preluarea distorsionată în regim de kisch a uno r creații folclorice sau
obieceiuri populare regionale sau naționale și prezentarea lor publică, etc., reprezintă
numai câteva dintre elementele reprobabile, distructive, cu efecte negative de neimaginat
pentru generațiile viitoare.
Dezvoltarea accelerată a turismului din ultimele decenii, continuată în același ritm și în
prezent, impune o abordare în concordanță cu preocupările tot mai concrete pentru păstrarea
mediului înconjurător. Experiența din trecut raportată la scara globală subliniază efectele po zitive
și negative ale raporturilor dinamice dintre cei doi termeni. Judecata evoluției lor trebuie să aibă
un aspect spațial și unul temporar. Ceea ce este pozitiv azi se poate transforma ușor în negativul
de mâine.
Relațiile reciproce dintre mediu și d iferitele forme de turism sunt fundamentale. Încă din
timpuri străvechi, plăcerea vizitării mediilor înconjurătoare – fie definite în termeni fizico –
geografici sau socio -culturali a avut un impact major în modelarea unei succesiuni de geografii a
turismului . Preferințele populației pentru diferite forme de recreere în mediul înconjurător s -au
dezvoltat în timp prin crearea stațiunilor ori prin schimbarea preferințelor pentru peisaje în secolul
al XIX -lea, sau pentru regiuni cu climate mai blânde sau locuri i storice atractive în secolul XX,
astfel, au apărut mereu locuri noi de interacțiune dintre oameni și mediu.
Cu toate acestea, relația dintre turism și mediul natural nu e chiar fundamentală dar este
foarte complexă 13. Există o interferență între cei doi f actori care adesea este descrisă ca o
simbioză. Cu alte cuvinte, aceasta înseamnă că atunci când turismul este localizat într -un mediu
înconjurător de calitate, aceleași calități proprii mediului care beneficiază de măsuri de protecție
mențin valoarea lui și ca resursă turistică.

12 Cândea Melinda, Erdeli George, Tamara Simon (2001), România. Potențial turistic și turism . Editura
Universității din București, p. 268.
13 Dinu Mih aela, (2006), Geografia Turismului , Editura Didactică ș i Pedagogică, București, p. 293

În unele state (exemplu: Marea Britanie), desemnarea parcurilor naționale a devenit parte
a turismului deoarece recunoașterea prin lege a unei calități ridicate a mediului înconjurător este
văzută ca o resursă valoroasă a ariilor turistice și un argument pentru întărirea conservării lor.
Cum turismul s -a dezvoltat în perioada de după al II -lea Război Mondial (atât ca ordin de mărime,
cât și ca noi destinații), există semne reale că simbioza este serios pusă în balanță. Turismul,
departe de a fi o forță pentru a ridica și proteja mediul înconjurător, în prezent se arată a fi un
generator major al problemelor de mediu, cu o considerabilă capacitate de distrugere a resurselor
de care acesta este dependent.
Se acordă mai multă atenție înțelegerii impactului mediului asupra turismului și căilor de
producere a celor mai bune forme de dezvoltare durabilă a turismului, care menține, mai mult decât
degradează, cheia resurselor. Caracterul complex al relației turism -mediu înconjurător este
dependent de natura impactului dintre ele și de inconsistența în timp și spațiu a cauzelor și efectele
lor. Este adevărat că efectele turismului asupra mediului înconjurător sunt parțial, și există
dificultăți practice în stabilirea mărimii impactului și ma i ales în separarea efectelor influenței
turismului de ale altor agenți care pot afecta de asemenea mediul. Exemplu: poluarea plajei și apei
din Golful Napoli poate fi parțial atribuită prezenței turiștilor și parțial populației locale, fermelor
și industr iei care descarcă deșeurile în Mediterana.
Diversitatea impactului mediului asupra turismului variază din punct de vedere geografic
din mai multe puncte de vedere. În primul rând trebuie să se țină cont de natura turismului și
degradarea efectelor lui. Studiile de impact fac adeseori prezumții eronate că turismul este o
activitate omogenă ce are e fecte consistente, dar există mai multe forme de turism și alte tipuri de
turiști. Masele de turiști care se adună cu milioanele să viziteze coasta spaniolă a Mediteranei
crează o mare înghesuială și potențial un impact mult mai serios decât grupurile mici de exploratori
din Nepal, paradoxal, unde masele de turiști sunt bine planificate și bine utilizate, consecințele
asupra mediului pot fi în prezent mai mici decât cele create de grupuri mici în locuri neamenajate
pentru turism. De exemplu, dispariția loca lă a aprovizionării cu combustibil, lemn și problemele
majore ale gunoiului au fost îndelung semnalate în lungul drumului principal spre zona Himalayei
din Nepal.
În al doilea rând, este important să se țină cont de dimensiunea temporală . În mai multe
părți ale globului, turismul este o activitate sezonieră care exercită presiuni asupra mediului pentru
o perioadă a anului, dar permite apariția unor perioade în care este posibilă refacerea resursei. Deci
poate exista un impact temporar, pe termen scurt asu pra mediului care poate coincide cu sezonul
turistic (cum ar fi poluarea datorată traficului vizitatorilor, parcărilor) sau mai serios, efectele pe

termen lung unde capacitatea de refacere a mediului a fost distrusă și s -au instalat schimbări
ireversibile (de exemplu: reducerea nivelului biodiversității prin călcarea vegetației) 14.
În al treilea rând, diversitatea impactelor depinde de natura destinației . Unele medii (de
exemplu stațiunile climaterice urbane pot susține un nivel foarte ridicat al vizitator ilor, deoarece
infrastructura lor este adaptată și au structuri organizatorice (ca planificarea muncii) care permit
provizii efective pentru vizitatori.
În contrast, alte locuri sunt mai puțin rezistente, și este probabil o nefericire ca o activitate
turistică susținută să se desfășoare (după gusturi, preferințe și obiceiuri), în apropierea acestor
locuri foarte fragile. Coastele maritime și mediile montane sunt destinații ale turismului popular,
care sunt vulnerabile din punct de vedere ecologic și în a cest locuri chiar și resursele ne -naturale
pot suferi. Locurile istorice, în particular, pot fi afectate de prezența turiștilor, și în anii din urmă
locuri de atracție ca Partenonul din Atena și mormântul lui Tutankamon din Egipt au devenit
obiective parț ial sau total închise vizitatorilor din cauza efectelor negative asupra mediului.
Impactul turismului asupra mediului are adeseori un efect cumulativ, în care procesele
secundare întăresc și dezvoltă consecințele schimbărilor în moduri de neprevăzut, astf el că, tratând
problemele individuale izolat, se ignoră legăturile reciproce care compun impactul total, ce poate
fi mai mare decât suma parților individuale. Efectul bătătoririi solului de către turiști este un
exemplu edificator.
Există tentația de a da multe exemple de impact negativ și deteriorant pe care turismului îl
poate avea, dar fiind vorba despre o relație simbiotică, este foarte clar că sunt, de asemenea și
efecte pozitive.
Acestea trebuie să fie reprezentate prin atitudini pozitive asupra cre șterii gradului de
protecție a mediului, ori ar trebui să fie reflectate mai practic în actualele investiții pentru
îmbunătățirea calității mediului în localitățile, atât ca arii de rezidență ale populației, dar în același
timp și ca baze turistice de atra cție.
Problema impactului turismului asupra mediului este pe cât de importantă pe atât de
diverisificată. Ea devine, practic, indispensabilă pentru a completa inventarul general de probleme
și de a -l focaliza asupra aspectelor metodologice, prospective, care să urmărească, în final,
conservarea, protejarea și reconstrucția ecologică.

14 Dinu Mihaela, (2006), Geografia Turismului , Editura Didactică ș i Pedagogică, București, p. 294.