Impactul Turismului Asupra Mediului In Regiunea N E
CUPRINSUL LUCRARII
“IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA REGIUNII DE NE”
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1- ANALIZA IMPACTULUI TURISMULUI ASUPRA MEDIULUI
1,1- TURISMUL ( definitie, clasificare, rolul turismului in protejarea mediului,rolul turistului, indicatorii dezvoltarii durabile )
1.2- MEDIUL GEOGRAFIC ( definitie, componente, caracteristici generale)
1.3- IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA MEDIULUI
1.3.1- Impactul turismului asupra mediului economic
1.3.2- Impactul turismului asupra mediului socio-cultural
1.3.3- Impactul turismului asupra mediului ecologic
1.4- CADRUL LEGAL PENTRU PROTEJAREA MEDIULUI ECONOMIC, SOCIO-CULTURAL SI ECOLOGIC
CAPITOLUL 2- VALORIFICAREA TURISTICA A REGIUNII DE NE A ROMANIEI.
2.1- POZITIA GEOGRAFICA, ISTORIC, ELEMENTE DE RELIEF, ASPECTE LEGATE DE CLIMA, APE, VEGETATIE, PEISAJE, ZONE PROTEJATE, ASEZARI UMANE, ELEMENTE DEMOGRAFICE
2.2- PATRIMONIUL TURISTIC AL REGIUNII DE NE ( obiective turistice naturale si antropice ce pot genera fluxuri turistice )
2.2- INFRASTRUCTURA PENTRU TURISM ( numarul si tipologia unitatilor de cazare, numar de locuri disponibile pentru cazare, unitati de alimentatie, sisteme de transport, capacitatea efectiva in functiune ) 2011
2.3- EVOLUTIA STRUCTURILOR TURISTICE DE CAZARE ALE REGIUNII DE NE IN PERIOADA 2006- 2010
CAPITOLUL 3- CIRCULATIA TURISTICA IN CADRUL REGIUNII DE NE A ROMANIEI RAPORTATA LA VALORILE NATIONALE SI IN CONDITIILE DESFASURARII UNUI TURISM DURABIL
3.1- ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE SI PREVIZIUNEA EVOLUTIEI URMATOARE
3.1.1- Sosiri ale turistilor in structurile de primire turistica cu functiune de cazare turistica in Romania si in Regiunea de NE 2006-2010
3.1.2- Innoptari ale turistilor in structurile de primire turistica cu functiune de cazare turistica Romania si in Regiunea de NE 2006-2010
3.1.3- Durata medie a sejurului la nivel national si local 2006-2010
3.1.4- Comparatie intre densitatea circulatiei turistice la nivel national si local al Regiunii de NE
3.1.5- Previziunile circulatiei turistice in Regiunea de NE pentru anii 2012-2013.
3.2- STRATEGII DE IMBUNATATIRE A ACTIVITATII TURISTICE PRIN PRISMA DEZVOLTARII DURABILE
3.3- PROGRAM TURISTIC ECOLOGIC DE PROMOVARE A REGIUNII DE NE A ROMANIEI
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Aceasta temă am ales-o pentru a scoate în evidență turismul, aș zice defavorizat dintr-o zona geografică cu multe tradiții istorice, unde românismul este adânc înrădăcinat si unde cultul strămosilor și respectul este pus pe primul plan. Din păcate aceasta zonă de NE a României deși are destule valențe turistice, vorbim aici în special de traditiile ancestrale în mare parte neschimbate, monumente istorice unicat pe plan mondial, cultură populară, valorile turistice nu au fost puse bine în valoare și asta nu ar fi neaparat o problemă cât faptul că în ciuda acestei situații obiectivele turistice, turismul în general chiar și sub forma aceasta scăzută ca intensitate are totuși un impact de cele mai multe ori negativ asupra obiectivelor turistice, tradițiilor, mediului natural și acelui social.
În consecință am decis să analizez situația în aceasta zonă, pornind de la condițiile naturale de relief, clima, vegetație, continuând cu aspecte legate de populație, patrimoniul turistic, fluxuri turistice, numar de turisti la nivel de judete, pentru ca l-a final sa ajungem la o concluzie și să elaborăm câteva strategii de îmbunătățire a situației de ansamblu.
În primul capitol voi prezenta câteva aspecte teoretice legate de turism si mediul geografic, ca și despre impactul turismului asupra diferitelor tipuri de medii, încheiind cu aspecte juridice.
În al doilea capitol voi prezenta, particularităti de geografie fizică si umană, potențialul turistic, infrastructura turistică și un scurt istoric privind evoluția dotărilor turistice din zonă.
În ultimul capitol voi analiza anumiți indicatori turistici, numar de turisti, numar de înnoptări, densitate turistică, toate fiind analizate comparativ cu nivelul naționaltocmai pentru a putea surprinde pozitia actuală și viitoare a turismului din NE țării în context național.
Voi propune o analiză de preț, un program turistic care să aibă ca principal obiectiv un turism ecologic cu un impact minim asupra mediului natural și voi redacta un pliant .
Precizez că toate datele statistice sunt luate din surse oficiale, în speță Institutul Național de Statistică, iar datele respective le voi utiliza pentru realizarea de grafice, comparații, studii, evoluții ale indicatorilor turistici și demografici. Voi utilize o bibliografie cât mai selectivă și diversă, din diferite surse chiar si mass-media dar și site-uri oficiale ale diferitelor instituții turistice sau de administrație locală.
ARGUMENT
În privința calității lucrării mele aduc următoarele argumente :
Pasiunea pentru cunoaștere, pentru activitățile turistice în general
Profesionalismul coordonatorului științific
Folosirea unor date statistice din surse sigure și folosirea lor în realizarea unor grafice, unor analize și a unor comparații
O temă noua care vizează un domeniu economic care nu este de prim rand în zona de studiu fapt ce crește oarecum dificultatea realizării lucrării dar scoate la iveală aspecte interesante ale unui potențial existent dar încă latent
O lucrare bine structurată pe capitole, cu introducere, argument, un prim capitol de maxim 13 pagini, capitol secund cu maxim 12-13 pagini, un ultim capitol de maxim 14 pagini, la care se vor adauga aproximativ 20 anexe care se vor regasi în text dar și un pliant și un program turistic inedit
Atingerea uneiteme care încă suscită numeroase discuții și controverse , aceea a impactului turismului asupra mediului, lamurirea unor aspecte teoretice și studierea aplicabilității teoretice în practica curentă
Alegerea unei bibliografii din surse diferite, cu autori de renume din domeniul economic, turistic, geografic sau sociologic.
Folosirea imaginilor, graficelor foarte sugestive, actualizarea informațiilor
Dezbaterea temelor curente, prezentarea unor diferite pareri, opinii dar și preyentarea unui punct de vedere personal în privința celor prezentate în tema de față
Temele vor fi tratate la obiect, fără amănunte lipsite de rost, se vor prezenta aspecte generale iar când va fi cazul se va trece la o analiză mai succintă
Strânsa conlucrare cu profesorul coordonator
Un plan de lucrare foarte clar și usor abordabil
Resursa de timp, suficientă pentru redactarea lucrării
Utilizarea programului Word, care desi mai putin flexibil decât PowerPoint este mult mai eficient pentru economisirea resursei de timp
CAPITOLUL I
ANALIZA IMPACTULUI TURISMULUI ASUPRA MEDIULUI
TURISMUL ( definiție , clasificare, rolul turismului în protejarea mediului, rolul turistului, indicatorii dezvoltarii durabile )
DEFINIȚIA TURISMULUI
Turismul exprimă o activitate complexă, presupne deplasarea, staționarea de la câteva ore la mai multe zile,are ca scop recreerea, odihna, tratamentele balneare, exclude prestarea de servicii.
Turismul este considerat un proces social complex, implică deplasarea turistului într-un alt loc decât domiciliul, pe o anumită durată în vederea satisfacerii unor cerințe în timpul călătoriei.
De-a lungul timpului s-au folosit diferite definiții, primii care dau pentru prima dată o definiție turismului sunt Hunziker și Kraft în anul 1942 : “ o sumă de realități și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara domociliului lor, atâta timp cât deplasarea și sejurul nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și o activitate lucrativă oarecare “.
Deși în aparență destul de cuprinzătoare această definiție este incompletă. Abia în anul 1991, OMT dă o definiție cuprinzătoare a turismului: “ Turismul reprezintă activitățile efectuate de o persoană ce călătorește în afara mediului său obișnuit pentru o perioadă de timp nespecificată al cărei scop peincipal de călătorie este altul decaât cel de a efectua o activitate renumerată în interiorul locului vizitat. “ . Turismul exprimă astfel “ un fenomen datorită caruia un număr din ce în ce mai mare de persoane părăsesc temporar, de regulă pentru mai mult de 24 ore, locul domiciliului stabil pentru a efectua sau presta activităti neremunerate transformându- se în consumator de bunuri și servicii în alte localități sau țări “. Este de remarcat că această definiție se vrea mai complexă dar este de discutat legat de cele 24 ore minim.
CLASIFICAREA TURISMULUI
Numeroasele posibilități de valorificare a resurselor turistice au condus la conturarea unor forme și tipuri de turism principale. La baza determinării științifice a formelor de turism majore stau mai multe criterii:
Zonele de origine sau proveniență a turiștilor
Numărul de turiști participanți
Modul de desfășurare
Durata sejurului
Sezonalitatea
Tipurile de transport folosite
Vârsta și structura socială a turiștilor
Situația și veniturile turiștilor
Dupa criteriul provenienței deosebim doua tipuri majore de turism :
TURISMUL INTERN- populația proprie unei țări care se deplasează la nivelul teritoriului național, poate reprezenta până la 60-80% din circulația turistică internă
TURISMUL INTERNAȚIONAL- implică deplasarea turiștilor în afara granițelor țării de origine, pentru un timp mai mare de 24 ore, poate avea câteva motivații majore ( dorința de a cunoaște locuri și a trăi experiențe noi, prețurile atractive practicate de unele state, existența unor obiective naturale și culturale de mare valoare ).
După criteriul volumului de participanți :
TURISM INDIVIDUAL- persoane isolate, familii, grupuri mici, de regulă cu mașina personală
TURISM DE GRUP- turiștii pot beneficia de anumite reduceri datorita numarului mai mare
După criteriul modului de desfășurare :
TURISM ORGANIZAT și SEMIORGANIZAT – implicate sunt agențiile de turism
TURISM NEORGANIZAT- turistul are libertatea de a-si alege propriul circuit sau destinație turistică.
După criteriul sezonalității :
TURISM CONTINUU, PERMANENT- practicat în stațiunile balneare care permit un regim permanent
TURISM DISCONTINUU, SEZONIER- în stațiunile montane, pentru sporturi de iarnă, în cele balneare de interes local cu regim sezonier, cele de litoral, turism de vara și turism de iarnă.
După durata sejurului deosebim :
TURISM DE LUNGĂ DURATĂ- în stațiunile balneare și montane, turiștii de vârsta a treia,tineri sau copii în vacanțe
TURISM DE DURATĂ MEDIE- maxim 30 zile, de regulă corespunde tratamentelor balneare
TURISM DE SCURTĂ DURATĂ- 2 sau 3 zile, la sfărșit de saptămână
După mijloacele de transport folosite : feroviar, rutier, aerian, naval, pedestru
După gradul de mobilitate al turistilor se detașează :
TURISMUL DE SEJUR- în același loc mai multe zile de vacanță, de regulă între 7-30 zile
TURISMUL DE CIRCULAȚIE- implică programe mai complexe, excursii tematice cu popasuri
TURISMUL DE TRANZIT- turiști în transit spre anumite destinații
După vârstă și stare civilă : aici putem deosebi turisti practicat de copii în tabere școlare, de tineret, în tabere de profil sau turism dedicat persoanelor de vârsta a treia, specializat în mod deosebit în stațiunile balneare.
După particularitățile sociale ale cererii :
TURISM PARTICULAR- persoane cu venituri mari, servicii de lux, confort ridicat
TURISM SOCIAL- cei cu venituri modeste
TURISMUL DE MASĂ- la sfârșit de săptămână, concedii, vacanțe
După criteriul motivației :
TURISM DE RECREERE ȘI ODIHNĂ
TURISM CULTURAL-24 ore, poate avea câteva motivații majore ( dorința de a cunoaște locuri și a trăi experiențe noi, prețurile atractive practicate de unele state, existența unor obiective naturale și culturale de mare valoare ).
După criteriul volumului de participanți :
TURISM INDIVIDUAL- persoane isolate, familii, grupuri mici, de regulă cu mașina personală
TURISM DE GRUP- turiștii pot beneficia de anumite reduceri datorita numarului mai mare
După criteriul modului de desfășurare :
TURISM ORGANIZAT și SEMIORGANIZAT – implicate sunt agențiile de turism
TURISM NEORGANIZAT- turistul are libertatea de a-si alege propriul circuit sau destinație turistică.
După criteriul sezonalității :
TURISM CONTINUU, PERMANENT- practicat în stațiunile balneare care permit un regim permanent
TURISM DISCONTINUU, SEZONIER- în stațiunile montane, pentru sporturi de iarnă, în cele balneare de interes local cu regim sezonier, cele de litoral, turism de vara și turism de iarnă.
După durata sejurului deosebim :
TURISM DE LUNGĂ DURATĂ- în stațiunile balneare și montane, turiștii de vârsta a treia,tineri sau copii în vacanțe
TURISM DE DURATĂ MEDIE- maxim 30 zile, de regulă corespunde tratamentelor balneare
TURISM DE SCURTĂ DURATĂ- 2 sau 3 zile, la sfărșit de saptămână
După mijloacele de transport folosite : feroviar, rutier, aerian, naval, pedestru
După gradul de mobilitate al turistilor se detașează :
TURISMUL DE SEJUR- în același loc mai multe zile de vacanță, de regulă între 7-30 zile
TURISMUL DE CIRCULAȚIE- implică programe mai complexe, excursii tematice cu popasuri
TURISMUL DE TRANZIT- turiști în transit spre anumite destinații
După vârstă și stare civilă : aici putem deosebi turisti practicat de copii în tabere școlare, de tineret, în tabere de profil sau turism dedicat persoanelor de vârsta a treia, specializat în mod deosebit în stațiunile balneare.
După particularitățile sociale ale cererii :
TURISM PARTICULAR- persoane cu venituri mari, servicii de lux, confort ridicat
TURISM SOCIAL- cei cu venituri modeste
TURISMUL DE MASĂ- la sfârșit de săptămână, concedii, vacanțe
După criteriul motivației :
TURISM DE RECREERE ȘI ODIHNĂ
TURISM CULTURAL-ISTORIC
TURISM BALNEAR ȘI DE SĂNĂTATE
TURISM RECREATIV-SPORTIV
TURISM PENTRU TINERET
TURISM CULTURAL-RELIGIOS
TURISM DE AFACERI ȘI REUNIUNI
TURISM ȘTIINȚIFIC ȘI ECOLOGIC
ROLUL TURISMULUI ÎN PROTEJAREA MEDIULUI
La nivel local poluarea se manifestă îndeosebi prin acumulare de deșeuri, gunoaie, circulație haotică, mirosuri pestilențiale, degradări estetice ale ambientului.
Relieful, pădurile, fluviile și râurile, lacurile, marea, apele minerale și termale, parcurile naționale și monumentele de naturii, monumentele de arhitectură și de artă, valorile etnografice se constituie în cele mai valoroase elemente ale mediului natural și construit, adevărate resurse cu valențe turistice, care pot favoriza, în timp și spațiu, dezvoltarea multor forme de turism.
Mediul înconjurător constituie patrimoniul turistic al unei națiuni .
Obiectivele turistice degradate, munții despăduriți, terenuri degradate, exploatarile de resurse naturale, toate duc la reducerea circulației turistice și reduc dramatic veniturile încasate, plus că resursa turistică este distrusă și astfel își pierde foarte mult din valoare.
În consecință, protejând patrimoniul turistic, este protejat ,mediul natural cu toate componentele sale, astfel valoroase specii de plante și animale sunt ocrotite , prin legislație pot fi înființate noi zone protejate care pot aduce în același timp profit turistic dar pot și să protejeze flora și fauna unei regiuni.
ROLUL TURISTULUI
Potrivit Dicționarului turistic internațional, turistul este definit ca : “ o persoană care călătorește pentru plăcerea sa, orice persoană care, călătorind pentru propria-i plăcere se îndepărtează pentru cel putin 24 ore de domiciliul său obișnuit, deplasările cu o durată mai mică fiind excursii” . În anul 1968, Comisia statistică a ONU a dat următoarea definiție : “ orice persoană care merge într-o țară, alta decât aceea în care își are locul obișnuit de reședință din orice motiv decât acela de a exercita o profesiune remunerată în acea țară “.
Aici putem include drumețul, excursionistul, viyitatotul unor muzee, cetăți, grădini botanice, participantul la vânătoare, pescuit, natație, sporturi de iarnă.
Turistul trebuie să se bucure de ce-i oferă natura sau istoria numai în concordanță cu normele ecologice, turistul trebuie să protejeze prin comportament ireprosabil elementele naturale și cele social-culturale. Lipsa de cultură și grijă duce degradarea unor medii extrem de valoroase din toate punctele de vedere.
Turistul trebuie să respecte normele etice, culturale ale locurilor, regiunilor, țărilor pe care le vizitează. Turistul trebuie sa fie un ambasador al păcii si al valorilor morale și spirituale.
Din păcate comportamentul turiștilor din anumite zone lasă foarte mult de dorit, putem sa dam ca exemple deteriorarea picturilor exterioare ale mănăstirilor cu zgârieturi, mizeria din zonele litorale agglomerate chiar din Coasta de Azur sau Costa Brava, turiștii care lasă în urma lor deșeuri, hârtii, borcane, sticle, ambalaje din plastic, monumente naturale sau antropice degradate cu grafitti.
INDICATORII DEZVOLTĂRII DURABILE
În privința indicatorilor dezvoltării durabile există mai multe domenii de referință din care se pot aminti:
1, Calitatea vieții în mediul urban și-a mediului în general
– procentul populației cu acces la sursele de apă
– gradul de echipare cu rețele de apă a străzilor
– numărul de stații de epurare
2, Utilizarea resurselor naturale și generarea deșeurilor
– colectarea deșeurilor, gropile de gunoi, în kg / loc
– schimbarea utilizării terenurilor
– extragerea apei subterane și de suprafață, resurse disponibile
3, Transport
– volumul de marfă transportat raportat la PIB
– volumul de pasageri transportat raportat la PIB
– transportul de marfă pe tipuri de transport
1.2. MEDIUL GEOGRAFIC
( definiție, componente, caracteristici generale )
Mediul geografic reprezintă un macrosistem alcătuit din relief, apă, aer, sol, viețuitoare, inclusiv omul, cu activitățile sale între care s-au statornicit relații multiple de natură spațială, temporală, cauzală, evolutivă.
În limitele sale se produc procese fizice, chimice, mecanice, biotice, antropice.
Putem deosebi un mediu geografic global, la scara întregii planete care alcătuiește un înveliș specific cu baza în litosferă, la diferite adâncimi și cu partea superioară în stratosferă, la nivelul stratului de ozon. Mediile pot fi : biotice, edafice, antropice. Un oraș constituie un mediu aparte, mediul antropic. Dezvoltarea societății umane a impus relații noi, sociale, economice, culturale, în sistemul mediului geografic, fapt ce va genera ulterior . Mediile naturale au devenit tot mai restrânse ca areal, doar suprafețele acoperite de marii ghețari continentali, etajele alpine, din munții foarte înalți, interiorul deșerturilor, padurile virgine ecuatoriale sau temperate, mediul abisal al Oceanului Planetar mai pot fi considerate regiuni naturale în care amprenta umană este restrânsă. Madiul natural a fost puternic modificat de societatea umană, vegetașia spontană a fost înlocuită cu diverse culturi, s-au impus arealele de extracții de minereuri, combustibili, materiale de construcție, s-au dezvoltat caile de comunicație, astfel au fost identificate mediile antropizate și antropice..
MEDIILE ANTROPIZATE : se referă la spații naturale care suferă unele modificări în urma dezvoltării unor așezări mici, cu activități economice limitate, structura mediului natural se păstrează în mare măsură, o îmbinare între natural și antropic.
MEDIILE ANTROPICE : reprezintă un stadiu avansat al implicării omului în modificarea mediului natural, rezultă sisteme noi , se impun construcțiile administrative, economice, culturale, locuințele, rețeaua de străzi , vegetația spontană este în cea mai mare parte înlăturată, aici se pot include : mediul urban, mediul rural, medii de culturi agricole, medii industriale.
Componentele mediul geografic sunt : RELIEFUL, AERUL, APA, VIEȚUITOARELE, SOLURILE, SOCIETATEA UMANĂ, asa cum ar putea fi redate în figura 1.
Este evident ca omul prin activitățile sale se află în centru el influențează toate celelalte elemente ale naturii în mod pozitiv dar din păcate mai mult în sens negativ, în acest sens putem aminti, exploatările lemnoase, exploatarea resurselor, poluarea și de ce nu un turism lipsit de valențele ecologice firești pentru o activitate care tocmai că trebuie să pună în
valoare tocmai virtuțile ecologice, naturale, spiritul verde, să protejeze culturile arhaice, tradițiile ancestrale.
1.3. IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA MEDIULUI
1,3,1 Impactul turismului asupra mediului economic
Turismul are un rol foarte important în economia unei țări, în primul rând produce locuri de muncă, aduce bani la bugetul național și participă la crearea valorii adăugate.
În jurul turismului se dezvoltă alte ramuri economice cu care se află într-o foarte strânsă relație, de exemplu transporturile.
În realizarea PIB turismul poate avea procente foarte mari, chiar si de 80% Ins. Maldive, iar în alte țări în jur de 10%.
Turismul poate sa devină o unealtă prin care se pot ridica economic și pot prospera zonele defavorizate economic, cum ar fi în România, depresiunea Petroșani.
În ceea ce privește impactul concret al turismului asupra economiei se mai pot preciza următoarele aspecte :
Efectul multiplicator al turismului generat de creșterea veniturilor turistice în urma banilor lăsați de turisti
Impactul pozitiv asupra altor firme prestatoare de servicii la care apelează operatorii din turism
Un efect indus asupra întregii economii naționale dat de rulajul banilor încasați din turism, astfel profitul turistic este redistribuit în alte sectoare
Turismul prin ocuparea locurilor de muncă are rolul de a reduce șomajul si de a redistribui forța de muncă.
De-asemenea cheltuielile turistice pot fi: cheltuieli turistice directe ( pentru bunurile și serviciile achiziționate, investițiile străine în turism ), cheltuielile turistice indirecte ( tranzacțiile între firme ), cheltuieli induse ( consecință a creșterii veniturilor din turism )
1.3.2 Impactul turismului asupra mediului socio-cultural
Impactul socio-cultural al turismului se poate manifesta în diferite moduri, în primul rând poate schimba discret sau într-un mod mai direct calitatea vieții localnicilor, interacțiunea dintre turiști și comunitatea locală nu aduce în toate situațiile efectele pozitive scontate, turistii intervin în mod pozitiv prin banii pe care îi cheltuiesc, sporind astfel bugetele locale dar există si o serie de intervenții negative. De-asemenea pot aparea conflicte si între turisti, înghesuiala este una dintre consecințele negatice ale afluxului de turisti și este mai evidentă în plin sezon. Pot apărea conflicte între turiștii care doresc sa se odihnească și cei care doresc să se distreze, sau între cei care au venit cu mașinile cu cei care merg pe jos. Toate aceste elemente duc la afectarea satisfacției vizitatorilor.
Trebuie să avem în vedere că turismul este un factor, un element care ar trebui cel putin teoretic sa asigure o comunicare pozitivă, sa contribuie la răspândirea valorilor culturale benefice, să fie un mijloc de educație si cultură.
Un alt rol social al turismului este cel educativ, de sensibilizare a opiniei publice, a omului în general pentru probleme generale contemporane, ecologice si sociale în egală masură.
Dacă turismul nu este planificat și controlat cu grijă, el poate da naștere unor foarte serioase tulburări sociale și în ceea ce privește conservarea mediului dar și în privința valorilor umane tradiționale. Din acest punct de vedere există conceptul de capacitate de primire turistică care se referă nu numai la capacitatea de cazare ci și la capacitatea socială de absorție.
Cu alte cuvinte turismul trebuie să fie un promotor al păcii, un ambasador al culturii, al valențelor umane, nu trebuie sa aducă influențe negative locurilor , oamenilor, culturii unde iși desfășoară activitatea.
1,3,3 Impactul turismului asupra mediului ecologic
La nivel local poluarea se manifestă prin acumulare de deșeuri, gunoaie, circulașie haotică, mirosuri pestilențiale, degradări estetice ale ambientului.
Relieful, pădurile, fluviile, râurile, apele minerale și termale, parcurile naționale și monumentele naturii, monumentele de arhitectură și de artă, valorile etnografice se constituie în cele mai valoroase elemente ale mediului natural și construit. Turismul se bazează deci pe valorificarea resurselor turistice, iar nivelul și intensitatea valorificării produc în timp și spațiu efecte negatice supra mediului, care sunt exprimate prin noțiunea de impact. În aceste context, resursele naturale nu pot fi exploatate în mod animalic, fără riscul de a fi degradate sau distruse.
Tabel nr. 1 Categorii majore de impact produse de turism asupra mediului înconjurător
Sursa: M.Cândea, G. Erdeli, T.Simon, România-potențial turistic și turism, 2001, edit.Univ Buc, pag. 256-257
1.3. CADRUL LEGAL PENTRU PROTEJAREA MEDIULUI ECONOMIC, CULTURAL ȘI ECOLOGIC
Conform Ghidului de Legislație Turistică editat de Ministerul Transporturilor în anul 2007, Construcțiilor și Turismului; Cap.II, Art.III se specifică : “ patrimoniul turistic este constituit din bunuri proprietate privată și este valorificat și protejat în condițiile legii “.
Pentru protejarea mediul ecologic este cunoscută Legea nr 137 din 1995 “ Legea protecției mediului “ în care sunt stipulate norme juridice pentru protecția cadrului natural , a elementelor de floră, faună și peisaj.
Mai poate fi amintită Hotărârea Guvernului nr 511 din anul 2001, privind unele masuri de organizare a activității de agrement în stațiunile turistice. Interesantă este si Hotărârea Guvernului nr 31 pe 1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentațiilor de urbanism privind zone și stațiuni turistice și a documentațiilor tehnice privind construcții din domeniul turismului. Tot în aceeași notă se înscrie si Legea nr 597 din 2001 privind unele măsuri de protecție și autorizarea construcțiilor în zona de coasta a Mării Negre. Ordonanța de urgență a Guvernului nr 19 din 2006 are în vedere utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă.
Pentru protejarea turiștilor dar și a cadrului economic în general a fost dată Hotărârea Guvernului nr 559 din 2001 privind comercializarea produselor alimentare și nealimentare în stațiunile turistice. Hotărârea de Guvern nr 306 din 2001 se referă la practicarea de către agenții economici din turism și de către instituțiile de cultură de tarife nediscrimatorii pentru turiștii și vizitatorii români și străini.
Hotărârea de Guvern nr 805 din 2001 se referă la unele masuri de informare asupra tarifelor maximale pentru serviciile de cazare în structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare turisticăla turismul neorganizat.
În privința activității de comercializare a pachetelor de servicii turistice avem în vedere Ordonanța Guvernului nr. 107 din 1999.
În ceea ce privește cadrul economic se poate aduce în vedere Ordinul Ministrului Turismului nr 235 din 2001 privind asiguraea turiștilor în cazul insolvabilității sau falimentului agenției de turism
Hotărârea de Guvern nr.709 din 10 iunie 2010, art.1 aliniatul 2 prevede foarte clar, în scopul protecției turiștilor, serviciile de cazare și alimentație publicã se asigurã numai în structuri de primire turistice clasificate . Tot în această lege, la art.7 , se specifică tot în acest sens următoarele :
În scopul protecției turiștilor și al alinierii la standardele europene privind calitatea serviciilor, operatorii economici proprietari sau administratori de structuri de primire turistice au obligația sã asigure ca activitatea acestor structuri sã se desfãșoare cu respectarea urmãtoarelor reguli de bazã.
a) menținerea grupurilor sanitare în perfectã stare de funcționare și curãțenie;
b) furnizarea apei calde la grupurile sanitare și în spațiile de producție din structurile de
primire turistice unde acest criteriu este obligatoriu, potrivit criteriilor prevãzute la art. 6;
c) asigurarea unei temperaturi minime de 18 grade C în timpul sezonului rece în spațiile de
cazare și de servire a mesei;
d) deținerea autorizațiilor: sanitarã, sanitar-veterinarã, de mediu și de prevenire și stingere a incendiilor – PSI, în cazul unitãților pentru care, potrivit legii, este obligatorie obținerea
acestora;
e) organizarea programelor artistice, a audițiilor muzicale, video, TV, organizate în aer liber, în construcții deschise, cum sunt cele care nu au toate laturile și acoperișul izolate fonic, precum și în construcții provizorii, cum sunt corturile, terasele acoperite și altele asemenea, sã respecte nivelul maxim de zgomot stabilit prin reglementãrile specifice;
f) funcționarea structurilor de primire turistice numai în clãdiri salubre, cu fațade zugrãvite și bine întreținute;
g) respectarea reglementãrilor legale în vigoare ce privesc activitatea desfãșuratã prin
structura de primire turisticã
Ordinul Ministrului nr.1269 din 15 aprilie 2010, are în vedere aprobarea Normelor Metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice.
La punctul nr. 4. Tipuri de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare
Conform prezentelor norme metodologice, în România pot funcționa următoarele tipuri de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare, clasificate astfel:
1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
3. moteluri de 3, 2, 1 stele;
4. hosteluri de 3, 2, 1 stele
5. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
7. bungalowuri de 3, 2, 1 stele;
8. cabane turistice de 3, 2, 1 stele;
9. campinguri, sate de vacanță, popasuri turistice, căsuțe tip camping, de 4, 3,
2, 1 stele;
10. pensiuni turistice și pensiuni agroturistice de 5, 4, 3, 2, 1 stele/flori;
11. apartamente sau camere de închiriat de 3, 2, 1 stele;
12. structuri de primire cu funcțiuni de cazare pe nave fluviale și maritime de 5,
4, 3, 2, 1 stele.
Tot în cadrul acestei legi se precizează și reguli generale privind clasificare structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare.
1. Structurile de primire turistice vor avea firme exterioare, în concordanță cu certificatul de clasificare, în ceea ce privește denumirea, tipul și categoria unității. Pentru categoriile 5, 4 și 3 stele, firmele vor fi luminoase.
2. În spațiile de cazare, precum și în grupurile sanitare, cu excepția WC exterioare, se va asigura în sezonul rece o temperatură minimă de 18 grade C și în sezonul cald de maxim 25 grade C.
3. La grupurile sanitare se va asigura în permanență apă caldă și rece
4. Construcțiile vor fi astfel realizate încât să se evite deranjarea turiștilor
din cauza zgomotelor produse de instalațiile tehnice ale clădirii sau a altor factori de poluare
4.1. Nu se admit spații de cazare situate la subsol sau fără aerisire și lumină naturală directă. Spațiile comune vor fi bine aerisite și iluminate
4.2. Pardoselile și pereții grupurilor sanitare vor avea finisaje din materiale ușor lavabile și de bună calitate.
4.3. Inventarul moale (lenjeria de pat, prosoapele și halatele) va fi de regulă de culoare albă. La categoriile de 4 și 5 stele, materialele folosite pentru perdele, draperii, lenjerie, vor fi din mătase, bumbac sau alte materiale de calitate superioară.
5. Starea generală de curățenie, salubritate și igienă se asigură în condițiile prevăzute de Normele de igienă aprobate prin Ordinele ministrului sănătății publice
6. Lenjeria de pat, prosoapele și halatele vor fi schimbate la eliberarea camerei, iar pentru sejururile mai lungi, ori de cate ori este nevoie, dar nu mai târziu de:
Sunt precizate de asemenea în anexele prezentei legi criteriile pe care unitățile de cazare și alimentație trebuie să le îndeplinească pentru obținerea unei anumite clasificări.
CONCLUZII
Din studiul primului capitol putem să afirmăm că turismul poate să aibă un impact benefic asupra unei regiuni geografice prin infuzia de capital, creșterea bugetului local, punerea în valoare a unor obiective turistice, astfel multe obiective turistice naturale sau antropice pot fi salvate de la distrugere sau degradare.
Impactul turismului poate fi si unul negativ atunci când capacitatea de primire este depășită, atunci când atitudinea turistilor nu este una corespunzătoare, degradând elementele turistice.
În același timp și turiști pot să devină victime ale dorinței de profit și din păcate acest lucru se întâmplă frecvent în prezent, de aceea legislația în vigoare trebuie să protejeze turiștii. Trebuiesc prevăzute în primul rând sancțiuni pentru persoanele, managerii care nu îndeplinesc criteriile minime pentru clasificarea structurilor de cazare dar și pentru cele alimentare.
Mediul geografic este așadar un sistem complex care poate oferi importante resurse turistice naturale dar și antropice prin componenta umană, însă are nevoie de protecție pentru că este un mediu fragil, sensibil la cele mai mici variații, la fel cum și un turism agresiv poate distruge elemente nu numai naturale ci și elemente culturale. Este în același timp un factor de progres.
CAPITOLUL II
VALORIFICAREA TURISTICĂ A REGIUNII DE NORD-EST A ROMÂNIEI
2.1- POZITIA GEOGRAFICA, ISTORIC, ELEMENTE DE RELIEF, ASPECTE LEGATE DE CLIMA, APE, VEGETATIE, PEISAJE, ZONE PROTEJATE, ASEZARI UMANE, ELEMENTE DEMOGRAFICE
I. POZIȚIA GEOGRAFICĂ
Regiunea de Nord-Est este formată din șase județe care care fac parte din provinciile istorice ale României- Moldova și Bucovina : Suceava, Botoșani, Iași, Neamț, Bacău și Vaslui. Așa cum îi spune și numele se află situată în partea de NE a României, la granitele cu Ucraina si Republica Moldova, în ultimul caz fiind o frontieră naturală reprezentată de râul Prut.
ISTORIC
Regiunea de NE reprezintă un teritoriu rămas din Principatul Moldovei, dupa pierderea în 1775 a teritoriului numit Bucovina, în favoarea Imperiului Habsburgic, devine Ducatul Bucovinei în anul 1849 pentru ca sa revină între granițele firești ale României în 1918. În 1940, Ținutul Herței și Basarabia sunt anexate de către URSS, în urma unui ultimatul dat de Pactul Ribbentrop- Molotov. În 1991 după destrămarea URSS, nordul Bucovinei și Ținutul Herței devin parte a noului stat Ucraina.
Restul județelor au făcut parte din Principatul Moldovei, care în 1859 s-a unit cu Țara Românească, formând România.
În 1359 , Bogdan I declară independența Moldovei față de unguri și tătari. În 1400 se urcă pe tron Alexandru cel Bun care va domni până în 1432, în timpul lui având loc peima luptă cu turcii care atacă Cetatea Albă în 1420. În 1457 urcă pe tron Ștefan cel Mare cu o domnie strălucită până în 1504. În 1600 este reunită de către Mihai Viteazul cu celelate două provincii românești Transilvania și Țara Românească. În 1812 Basarabia intră în componența Rusiei Țariste.
III. RELIEFUL
Regiunea se încadrează pregnant în spațiul Marelui Bloc Carpatic. Regiunea dispune de un relief variat, montan , carpatic, subcarpatic și de podiș, desfășurat în trepte de la vest către est, Carpații Orientali, Subcarpații Moldovei, Podișul Moldovei . Altitudinea maximă se înregistrează în spatiul montan, fiind de aproximativ 1700-1800 m în sud-vestul județului Suceava iar cea minimă de aproximativ 100 m și chiar mai puțin pe valea Prutului. Carpații Orientali sunt prezenți în județele Suceava, Neamț, Bacău, Subcarpații Moldovei sunt localizați în județele Neamț și Bacău, Podișul Moldovei este întâlnit în toate cele șase județe. Pe teritoriul județelor situate spre graniță sunt subdiviziuni joase ale Podișului Moldovei cu altitudini de sub 300 m cum ar fi Câmpia Moldovei . Se remarcă în relief culoarele largi ale cursurilor de apă, în mod deosebit Culoarul Siretului care delimitează Subcarpații Moldovei de Podișul Moldovei și cel al râului Moldova.
IV. CLIMA
Clima este temperat-continentală cu influențe estice de ariditate, continentale, cu veri călduroase, cu secete, ierni reci cu viscole, aici bate cu intensitate crivățul vânt continental ce aduce vara aer fierbinte și uscat iar iarna ger uscat. La munte clima este etajată, precipitațiile cresc ca și cantitate odată cu creșterea altitudinii, iar mediile temperaturilor scad.
Per ansamblu temperaturile medii sunt situate între 100 C în zonele joase și 2-30 C în spațiul montan carpatic. Precipitațiile căzute ca și medie variază între 500 mm/ an în Câmpia Moldovei și 1000 mm/ an în zonele de munte.
V. APELE
Principalele cursuri de apă sunt colectate de către Siret, râurile care vin din Carpații Orientali, și-anume , de la nord spre sud: Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, și de către Prut, râurile mai mici ce vin din Podișul Moldovei, Jijia cu Bahlui.
Exista iazuri ca rezervoare de apă pentru adăpatul vitelor, lacuri de acumulare pe Bistrița, cel mai important fiinf Izvorul Muntelui și Stânca –Costești pe râul Prut. Există și resurse de ape minerale în regiunea subcarpatică la Moinești, Târgu Ocna, Strunga, Nicolina-Iași.
VI. VEGETAȚIA
Este etajată la munte cu foioase, conifere,etajul subalpin și foarte puțin cel alpin, având ca specii reprezentative, fag și mesteacăn pentru foioase, brad, molid pentru conifere iar în zonele cele mai înalte, muschi, jnepeni, flori viu colorate.
În zonele mai joase din județele Botoșani, Iași și Vaslui, sunt paduri de foioase, cu stejar, arțar, carpen, ulm dar nu în suprafețe foarte mari și asociația vegetală de silvostepă cu plante adaptate la secete la care se adaugă pâlcuri de padure cu specii de arbori termofili iubitori de căldură cum este stejarul pufos. Pe mici porțiuni în Câmpia Moldovei sunt și suprafețe cu stepă cu plante xerofile.
VII. PEISAJELE
Diverse, montane, de deal și podiș, de câmpie și de luncă, pisajul pădurilor de foioase și conifere, peisajul montan alpin la care se adaugă peisajul Câmpiei Moldovei, o câmpie relativ înaltă cu 250 m altitudine, peisajele Subcarpaților cu altitudini între 300- 1000 m cu dealuri și depresiuni, culoare de vale ce străpung munții si dealurile formând în anumite regiuni vai adânci și la ieșirea din munți depuneri de material dislocat din munte. Se adaugă de o sălbăticire impresionantă Cheile Bicazului, peisajele alpestre din Muntele Ceahlău și Rarău.
VIII. ZONE PROTEJATE
În regiunea de NE a României există câteva zone protejate din care menționăm : Vânători-Neamț ( rezervație forestieră ), Cozla-Pietricica ( rezervație floristică ), Dealul Repedea ( rezervație paleontologică ) , Pietrele Doamnei și Cheile Zugrenilor ( rezervații geologice și geomorfologice ) la care se mai adaugă rezervațiile complexe de la Cheile Bicazului, Ceahlău și Stânca-Costești.
IX. AȘEZĂRI UMANE
Satele – sunt de tip risipit la munte, răsfirat la deal și adunat în zonele joase de câmpie, au o formă alungită de-a lungul drumurilor sau cursurilor de apă, au în general între 500-1500 locuitori dar în zonele mai joase sunt și de peste 3000 locuitori, iar funcția dominantă este cea de cultură a plantelor, cerealieră, viticolă sau de creștere a animalelor.
Orașele – în această regiune întâlnim orașe de categorii diferite, atât ca funcție cât și ca număr de locuitori. Remarcăm în mod deosebit orașele reședintă de județ:
Suceava , județul Suceava – 105 65 l locuitori , atestat documentar 1388
Botoșani, județul Botoșani – 119 398 locuitori , atesta documentar 1350
Iași, județul Iași – 320 888 locuitori , atestat documentar 1408
Piatra-Neamț, județul Neamț – 104 914 locuitori , atestat documentar 1387
Bacău ,județul Bacău – 175 500 locuitori atestat documentar 1408
Vaslui, județul Vaslui – 70 571 locuitori atestat documentar 1435
ELEMENTE DEMOGRAFICE
Număr total de locuitori – la 01.01,2010 3 712 396 loc.
conform Recensământului din 2002, 3 674 367 locuitori
Suprafața regiunii este de 36 850 km2 deci va rezulta o densitate de 100,74 loc / kmp, peste media României 91,3 loc pe kmp
Structura etnică a populației este următoarea :
– români 97,9 %
– rromi 1,2 %
– ucrainieni 0,3 %
– alte etnii 0,6 %
Structura pe sexe : Masculin- 1 808 390 pers ( 49.22 % )
Feminin- 1 865 977 pers ( 50.78 % )
Limba română este limbă maternă pentru peste 98 % din totalul populației.
Natalitatea , 1990- 63582 născuti vii
2000- 50005 născuți vii
2010- 38868 născuți vii
Mortalitatea, 1990- 35655 decese
2000- 40176 decese
2010- 43351 decese
2.2. PATRIMONIUL TURISTIC AL REGIUNII DE NORD- EST
Prezentarea patrimoniului turistic va fi făcută pe cele 6 județe componente ale Regiunii de NE, am ales după părerea mea cele mai reprezentative atracții turistice din fiecare sașe județe
JUDEȚUL SUCEAVA
Mănăstirile cu fresce exterioare : Arbore- UNESCO, Dragomirna, Putna, Sucevița, Moldovița- UNESCO, Voroneț- UNESCO
Biserici de o mare valoare istorică și culturală : Pătrăuți și Sf. Gheorghe din orașul Suceava, ambele în patrimoniul UNESCO
Case memoriale: Mălini, a lui Nicolae Labiș
Cetatea Sucevei, bastion de rezistență în fața invaziilor polonezilor și turcilor
Stațiunea balneo-climaterică Vatra Dornei, importantă pentru apele minerale carbogazoase
Salina Cacica, cu un bioclimat tipic de salină benefic, constant de 13 grade Celsius
Muzeul de Istorie, Științele Naturii din Suceava și Muzeul Etnografic al Bucovinei din Suceava, cu valoroase exponate arheologice expuse pe perioade istorice
JUDETUL BOTOȘANI
Biserici : Botoșani în număr de 7, Biserica Domnească din Dorohoi, ale diferitelor culte
Case memoriale : George Enescu și Mihai Eminescu din Ipotești, de o mare valoarea culturală
Cetatea Stâncești, punct de rezistență care se mai păstrează încă în condiții acceptabile
Mănăstiri : Agafton din Botoșani, Vorona, Sulița, legate de personalitatea Patriarhului Teoctist
Muzee : Județean Botoșani, Memorial George Enescu din Dorohoi, Muzeul de Arheologie din Săveni, cu numeroase secții, exponate arheologice din cele mai vechi timpuri
Situri arheologice : Mitoc, Răușeni, Ripiceni, culturi paleolitice
JUDEȚUL NEAMȚ
Biserici : Sf.Ioan din Piatra-Neamț, Sf. Mihail din Războieni, foarte valoroase arhitectonic
Case memoriale : Alexandru Vlahuță din Agapia, M.Sadoveanu din Vânători- Neamț
Cetatea Neamț, foarte cunoscută, însă într-o stare nu foarte bună de conservare
Mănăstirile : Agapia, Bisericani, Văratec, cu arhitectură specifică moldovenească
Muzee : Istorie și Arheologie din Piatra-Neamt, Colecția muzeală Mănăstirea Neamț
Rezervații naturale : Cheile Bicazului, tipică pentru sălbăticia peisajului, a florei și faunei
Stațiuni : Bălțătești- balneară și Durău- climaterică, de importanță locală
JUDEȚUL IAȘI
Biserici : Trei Ierarhi și Catedrala Mitropolitană din Iași, varoroase arhitectonic
Casa memorială Vasile Alecsandri din Mircești, legate de personalitatea omului politic
Mănăstirile : Golia și Galata din Iași, impresionează prin arhitectura specifică
Muzee : Muzeu de Arheologie Cucuteni, Muzeul Viticulturii din Hârlău și Muzeul de Istorie a Moldovei, Casa Dosoftei din Iași, valoroase prin vechimea lor, arhitectură
Palate: Culturii din Iași și Palatul Ruginoasa, ultimul legat de personalitatea lui Al.I.Cuza
Situri arheologice : Cucuteni și Ruginoasa, din Epoca Bronzului, importanță științifică
JUDEȚUL BACĂU
Biserici : Bacău în număr de 5 , Adormirea Maicii Domnului din Onești, Biserica de lemn Sf.Nicolae din Cașin, stil tipic românesc
Casa memorială George Bacovia din Bacău, casa țărănească a poetului
Cetăți : Ruinele Curții Domnești din Bacău, care încă se mai păstrează destul de bine
Mănăstiri : Runcu din Buhuși, Cașin, Ștefan cel Mare și Sfânt din Slănic Moldova
Muzee : Muzeul Municipal de Istorie din Onești, cu numeroase secții
Salină la Târgul-Ocna, climat tipic de salină
Stațiuni balneoclimaterice la Slănic Moldova și Târgul Ocna, apreciate pentru apele sărate
JUDETUL VASLUI
Biserica Domnească din Bârlad, cea mai cunoscută din oraș din sec. XIX
Mănăstirea din Huși
Muzeul Vasile Pârvan din Bârlad
2.3. INFRASTRUCTURA PENTRU TURISM A REGIUNII DE NORD-EST A ROMÂNIEI
2.3.1 NUMĂRUL ȘI TIPOLOGIA UNITĂȚILOR DE CAZARE A REGIUNII DE NORD- EST PENTRU ANUL 2011
Din analiza anexei 1, putem observa că Regiunea de Nord-Est a României, deține ponderi relativ mici în privința numărului de unități de cazare, raportat la nivel național, singurele situații ceva mai bune sunt la popasuri turistice cu peste 20 % din totalul național , iar la sate de vacanță și cazare nave dețin numai 20% cu mențiunea ca aici cifrele sunt foarte mici, din 5 unități de cazare pe nave la nivel național, există una în această regiune. În rest ponderile sunt mici, sub 20 % , ceva mai bine stau pensiunile agroturistice și hostelurile cu un procent ușor peste 18 % din totalul național.
Toate aceste valori modeste releva faptul ca Regiunea de Nord-Est este deficitară la capitolul cazare turistică, cel puțin la indicatorul numeric, urmează să stabilim cum stă la ceilalți indicatori. Această situație se datorează unui aport diferențiat din partea județelor, este foarte clar că județul Suceava este cel mai bine dotat și ca potențial turistic ți ca infrastructură turistică, fiind la mare distanță de județe ca Vaslui sau Botoșani de exemplu , unde un potențial turistic mai modest determină o infrastructură mai puțin extinsă
Se impune în primul rând modernizarea unităților existente și în al doilea rând îmbunătățirea clasificării acestora prin diferite investiții.
ANEXA 1
NUMĂRUL ȘI TIPOLOGIA
STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ PENTRU ROMÂNIA ȘI REGIUNEA DE NORD- EST LA 31 IULIE 2011 ( UNITĂȚI )
Sursa: Institutul Național de Statistică
.
2, NUMĂRUL LOCURILOR DE CAZARE DISPONIBILE ÎN REGIUNEA DE NORD-EST PENTRU ANUL 2011
În urma analizei numărului locurilor de cazare disponibile pentru Regiunea de Nord-Est a României, privită comparativ cu disponibilul național se observă clar aceeași situație ca la nummărul efectiv de unități de cazare, ponderea Regiunii de Nord-Est se menține mică, nici un tip de cazare nu trece de 20 %,( vezi anexa 2 ) fapt care demonstrează că dotările pentru turism în această regiune sunt încă insuficient extinse raportat la potențialul turistic natural și antropic existent.
Pentru o astfel de situație pot exista două cauze, fie un slab management local, fie fluxurile turistice sunt puține cantitativ, și astfel infrastructura existentă este suficientă pentru a prelua vizitatorii. Singurele ponderi mai ridicate sunt la pensiunile turistice cu aproxiomativ 20 % din total, fapt normal totuși dacă ținem cont de particularitățile naturale și istorice ale regiunii Bucovina în mod deosebit unde județul Suceava are o contribuție importantă. Este de remarcat ca singurul sat de vacanță atestat în luna iulie 2011, a disparut din statistici în septembrie 2011.
3, CAPACITATEA DE CAZARE ÎN FUNCȚIUNE, NUMĂR DE LOCURI- ZILE
Datele furnizate de Institul Național de Statistică în cazul capacității de cazare în funcțiune relevă aceeași situație de fapt ca precedenții indicatori, cu excepție pensiunilor agroturistice care depășesc de data aceasta procentul de 20 % din totalul național, restul unităților de cazare se prezintă cu ponderi chiar sub o cincimea din totalul național, singurele unități care au avut o cazare mai bună au fost pe lăngă pensiunile agroturistice, hostelurile cu peste 18 % din totalul național și popasurile turistice cu peste 19 % ( vezi anexa 3 ), preferate poate de turiști pentru prețurile mai mici, pentru faptul ca sunt plasate în immediate apropiere a zonelor turistice mai puțin accesibile, fiind de fapt singurele unități de cazare de acest tip situate în spațiul montan mai izolat sau în apropierea mănăstirilor din Bucovina de exemplu
Actuala capacitate de cazare în funcție se poate spune că asigură în prezent cazarea turiștilor, foarte rar și local, ocazional, de exemplu la sărbătorile religioase, Sf.Paraschiva din Iași se poate spune că capacitatea de cazare este mai mult solicitată, în rest gradul de ocupare este relativ mic se menține între 30 și 50 % maxim.
ANEXA 2
NUMĂRUL LOCURILOR DE CAZARE DISPONIBILE ÎN REGIUNEA DE NORD- EST RAPORTAT LA NIVEL NAȚIONAL
SEPTEMBRIE 2011
Sursa: Institutul Național de Statistică
ANEXA 3
CAPACITATEA DE CAZARE ÎN FUNCȚIUNE PENTRU PERIOADA
1,01- 30,09 2011
( LOCURI-ZILE )
Sursa : Institul Național de Statistică
INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT A REGIUNII DE NORD-EST
Infrastructura de drumuri, rețele de apă și canalizare ridică probleme în majoritatea județelor, dar cele mai afectate sunt județele Botoșani, Iași, Vaslui. De asemenea aceste județe se confruntă și cu o evidentă rămânere în urmă a gradului de tehnologizare industrială și agrară, un nivel redus de calificare a populației, precum și cu probleme de mediu, cauzate de lipsa resurselor de apă, vechile defrișări, alunecările de teren considerabile, stratul freatic adânc.
Densitatea drumurilor publice este de 36,3 km/km2, superioară mediei pe țară (33,5 km/km2), fiind mai ridicată în Iași, Botoșani, Vaslui și Bacău, pentru că regiunea este străbătută de o serie de coridoare europene (E85, E576, E574, E581, E583). Există însă puține drumuri publice modernizate, ponderea acestora fiind mult inferioară mediei pe țară (25,1%), județele Botoșani și Iași având o pondere de 16,4%, respectiv 17,6%. Din cauza reliefului predominant muntos și județele Neamț și Suceava se confruntă cu probleme de accesibilitate
Densitatea rețelei de cale ferată este de 44,3/1000km2, regiunea fiind traversată de două din cele nouă magistrale feroviare ale țării: V (București-Suceava) și VI (București- Iași ).
În cadrul regiunii există trei aeroporturi (Bacău, Iași și Suceava) care deservesc curse interne și ocazional zboruri externe. Infrastructura existentă în momentul de față nu permite nici unui aeroport din cele trei efectuarea de zboruri curente externe de pasageri și de marfă. Județul Suceava dispune de 5 heliporturi, iar în județul Iași există o aerobază utilitară cu o experiență de 30 ani în domeniu și care are ca obiect de activitate zboruri utilitare și zboruri sanitare .
UNITĂȚI DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ DIN REGIUNEA DE NORD-EST
În Regiunea de NE unitățile de alimentație publică se întâlnesc în special în unitățile hoteliere, se remarcă însă restaurantele cu specific românesc, cramele sunt foarte apreciate. Acestea apar fie în cadrul pensiunilor agroturistice, deci în zona turismului rural, fie în zona traficului turistic cel mai ridicat, respectiv a statiunilor turistice, a oraselor sau în zona manastirilor- cea mai cunoscuta si mai apreciata . Este de remarcat că o treime din unitățile de alimentație publică se află situate în județul Iași.
Baza materiala pentru alimentatie publica cuprinde totalitatea localurilor în care au loc o serie de activitati complexe, de la prepararea mâncarurilor, a produselor de cofetarie si patiserie, pâna la servirea acestora, împreuna cu alte produse, gen bauturi alcoolice si nealcoolice, clientilor/ turistilor, într-un mediu relaxant, placut, astfel încât sa fie satisfacute cerintele acestora .
SISTEME DE TRANSPORT
Infrastructura de drumuri, rețele de apă și canalizare ridică probleme în majoritatea județelor, dar cele mai afectate sunt județele Botoșani, Iași, Vaslui. De asemenea aceste județe se confruntă și cu o evidentă rămânere în urmă a gradului de tehnologizare industrială și agrară, un nivel redus de calificare a populației, precum și cu probleme de mediu, cauzate de lipsa resurselor de apă, vechile defrișări, alunecările de teren considerabile, stratul freatic adânc. Densitatea drumurilor publice este de 36,3 km/km2, superioară mediei pe țară (33,5 km/km2), fiind mai ridicată în Iași, Botoșani, Vaslui și Bacău, pentru că regiunea este străbătută de o serie de coridoare europene (E85, E576, E574, E581, E583). Există însă puține drumuri publice modernizate, ponderea acestora fiind mult inferioară mediei pe țară (25,1%), județele Botoșani și Iași având o pondere de 16,4%, respectiv 17,6%. Din cauza reliefului predominant muntos și județele Neamț și Suceava se confruntă cu probleme de accesibilitate. Densitatea rețelei de cale ferată este de 44,3/1000km2, regiunea fiind traversată de două din cele nouă magistrale feroviare ale țării: V (București-Suceava) și VI (București-Iași).
În cadrul regiunii există trei aeroporturi (Bacău, Iași și Suceava) care deservesc curse interne și ocazional zboruri externe. Infrastructura existentă în momentul de față nu permite nici unui aeroport din cele trei efectuarea de zboruri curente externe de pasageri și de marfă. Județul Suceava dispune de 5 heliporturi, iar în județul Iași există o aerobază utilitară cu o experiență de 30 ani în domeniu și care are ca obiect de activitate zboruri utilitare și zboruri sanitare.
CAPACITATEA EFECTIVĂ DE CAZARE ÎN FUNCȚIUNE
Din analiza tabelului din anexa nr. 3 deducem aceeași situație de fapt, ponderea structurilor de cazare din Regiunea de Nord-Est se menține în continuare de maxim 20 %, numai pensiunile agroturistice au o capacitate efectivă de funcționare de ușor peste 20 % din totalul național, numai popasurile turistice și hostel-urile se află undeva sub 20 % adică sub o cincime din valoare națională a capacității efective aflate în funcțiune.
De remarcat ponderea mică a vilelor turistice și a hotelurilor, numai de 6 % mult sub nivelul considerat normal al unei regiuni de dezvoltare fie ea și una în care turismul nu este una din activitățile de bază, exceptând totuși zona Bucovinei și a Iașului. Surprinde, poate, negativ ponderea foarte mică a campingurilor numai de 3 % dar și lipsă covârșitoare a satelor de vacanță și a hanurilor, lucru care ne face să ne întrebăm cum este posibil ca într-o regiune vestită pentru tranzit din timpurile cele mai vechi să nu mai existe nici un han care să fie conservat și pus în exploatare.
Toate aceste concluzii ne dau imaginea clară a unui turism suferind în această regiune, unde există un potențial mare dat de un patrimoniul turistic variat dar care nu este susținut de o infrastructură corespunzătoare cu câteva mici excepții situate mult sub media națională , fapt care afectează nu numai fluxurile de turisti mult diminuate dar și valoarea patrimoniului însăși.
EVOLUTIA STRUCTURILOR TURISTICE DE CAZARE ALE REGIUNII DE NE IN PERIOADA 2006- 2010
În anexele nr. 4,5,6,7,8 este prezentată comparativ evoluția numerică a structurilor de cazare turistice la nivel național din care se va extrage ponderea Regiunii de NE. Analiza la nivelul fiecărui tip de unitate de cazare va evidenția foarte clar trendul negativ sau cel pozitiv și va scoate în evidență procentul din totalul general.
Unitățile de cazare de tip hotelier, prezintă de-a lungul timpului ponderi relativ constante între 7 și 9 % din totalul național care indică totuși un procent redus la nivel național pentru un număr de șase județe peintre care patru județe care au un potențial turistic important, Iași, Suceava, Neamț și Bacău.
Hotelurile pentru tineret, prezintă o situație mult mai bună cu procente cuprinse între 17 și 18,5 % din totalul național, numeric cifrele nu sunt însă mari, iar gradul de confort al acestora nu este unul ridicat.
Unitățile tip hostel, cu valori cuprinse între 17 și 19 % din totalul unităților de cazare asemănătoare la nivel național au o mai bună reprezentare față de hoteluri dar au o capacitate mai mică și o clasificare inferioară acestora, în schimb au ca avantaj faptul ca pot deservi și regiuni mai puțin accesibile.
Hanurile turistice, lipsesc cu desăvârșire, un lucru regretabil ținând cont de contextul istoric al regiunii, unul în care comerțul a avut un rol important, este drept nu ca în Țara Românească, dar lipsa nici măcar a unui han turistic este o situație nefavorabilă din punct de vedere turistic.
Cabanele turistice, un trend oscilant ce a atins în anul 2010 o valoare de aproape 12 % din totalul național, o pondere reprezentativă pentru o regiune ce nu deține decât trei județe în spațiul montan , în restul județelor numărul cabanelor este foarte mic.
Vile turistice și bungalouri, un procent dezamăgitor care s-a menținut de-a lungul acestei perioade de referință, cu puțin peste 3 % care reflectă astfel un punct slab al infrastucturii turistice din această regiune.
Tabere școlare, o pondere relativ bună de peste 12 % până în anul 2010 când va scădea surprinzător la sub 10 %, cădere determinată de desființarea unot unități de profil
Pensiuni turistice urbane, stau ceva mai bine decât vilele , cu procente de peste 10 % în toți anii de studiu, fapt datorat în principal afacerilor de familie.
Pensiunile de la sat, agroturistice, cu o creștere evidentă de la 14 % în 2006 la 17 % în anul 2010, Regiunea de Ne deține aproape o cincime din pensiunile agroturistice ale României, fapt datorat în special județului Suceava.
Popasurile turistice, au o pondere mare din totalul național, în creștere de la 22 la 25-26 % deci la un sfert din valoarea națională dar numeric unitățile sunt puține și clasificarea nu este una foarte mare.
Satele de vacanță lipsesc, în timp ce în cazul spațiilor de cazare pe nave , există o singură unitate care înseamnă între 14 și 17 % din total.
ANEXA NR. 4
NUMĂRUL UNITĂȚILOR DE CAZARE PENTRU REGIUNEA DE DEZVOLTARE DE NORD-EST COMPARATIV CU CIFRELE NAȚIONALE PENTRU ANUL 2006
( număr de unități )
Sursa : Anuarul statistic al României, anul 2007
ANEXA NR. 5
NUMĂRUL UNITĂȚILOR DE CAZARE PENTRU REGIUNEA DE DEZVOLTARE DE NORD-EST COMPARATIV CU CIFRELE NAȚIONALE PENTRU ANUL 2007
( număr de unități )
Sursa : Anuarul statistic al României, anul 2008
ANEXA NR. 7
NUMĂRUL UNITĂȚILOR DE CAZARE PENTRU REGIUNEA DE DEZVOLTARE DE NORD-EST COMPARATIV CU CIFRELE NAȚIONALE PENTRU ANUL 2008
( număr de unități )
Sursa : Anuarul statistic al României, 2009
ANEXA NR 6
NUMĂRUL UNITĂȚILOR DE CAZARE PENTRU REGIUNEA DE DEZVOLTARE DE NORD-EST COMPARATIV CU CIFRELE NAȚIONALE PENTRU ANUL 2009
( număr de unități )
Sursa : Anuarul statistic al României, 2010; Institutul Național de Statistică- Capacitatea de cazare turistică existentă, octombrie 2009
ANEXA NR 7
NUMĂRUL UNITĂȚILOR DE CAZARE PENTRU REGIUNEA DE DEZVOLTARE DE NORD-EST COMPARATIV CU CIFRELE NAȚIONALE PENTRU ANUL 2010
( număr de unități )
Sursa : Anuarul statistic al României, 2011; Institutul Național de Statistică- Capacitatea de cazare turistică existentă, octombrie 2010
CAPITOLUL 3
CIRCULATIA TURISTICA ÎN CADRUL REGIUNII DE NE A ROMÂNIEI RAPORTATÂ LA VALORILE NAȚIONALE ȘI ÎN CONDIȚIILE DESFĂȘURĂRII UNUI TURISM DURABIL
3.1- ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE SI PREVIZIUNEA EVOLUTIEI URMATOARE
3.1.1 SOSIRI ALE TURISTILOR ÎN STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU O FUNCȚIUNE TURISTICĂ ÎN ROMÂNIA ȘI REGIUNEA DE NE PENTRU PERIOADA 2006-2010
În anexele nr. 8,9,10,11,12 este prezentată o situație comparativă în ceea ce privește numărul de sosiri pentru România și Regiunea de NE.
Din datele prezentate observăm că ponderea generală totală a Regiuni de Nord-Est este de puțin peste 10 %, valoare constantă din totalul național. Este un procent relativ mic dacă raportăm la potențialul turistic natural și antropic existent de o reală valoare. Înteresant este că valoare are foarte mici fluctuații numai de câteva zecimi de procent ceea ce denotă o constanță a fluxurilor turistice în zonă.
Turiștii români sunt majoritari, reprezentând aproape 12 % din totalul sosirilor interne din valoarea națională, în timp ce turiștii străini sunt prezenți în proporție de 7 % în anul 2006 dar apoi urmează o scădere până la valori de 5-6 %, o scădere ceva mai rapidă decât la nivel național. Este foarte clar că scăderea sosirilor turiștilor străini se datorează unei lipse de publicitate dar și unei slabe infrastructuri, nemulțumirea acestora face ca anii următori acestia să nu mai vină.
În privința unităților de cazare , cei mai mulți turiști s-au cazat în unitățile de tip hotelier, cu un procent în scădere de la 10 % la 8 %, datorită preferinței pentru pensiunile și vilele turiștice, fapt determinat bineînteles și de carențele întâlnite la cazarea în hotel multe unități de acest tip având încă nevoie de investiții.
Ceva mai bine din punct de vedere al ponderii naționale stau hotelurile pentru tineret cu o creștere de la 20 la 22 %, creștere determinată de prețurile mai mici.
ANEXA NR. 8
SOSIRI TURISTI ÎN UNITĂȚILE DE CAZARE TURISTICE DIN ROMÂNIA ȘI REGIUNEA DE NE PENTRU ANUL 2006
Sursa : Institutul Național de Statistică
ANEXA NR. 9
SOSIRI TURISTI ÎN UNITĂȚILE DE CAZARE TURISTICE DIN ROMÂNIA ȘI REGIUNEA DE NE PENTRU ANUL 2007
Sursa : Institutul Național de Statistică
ANEXA NR. 10
SOSIRI TURISTI ÎN UNITĂȚILE DE CAZARE TURISTICE DIN ROMÂNIA ȘI REGIUNEA DE NE PENTRU ANUL 2008
Sursa : Institutul Național de Statistică
ANEXA NR. 11
SOSIRI TURISTI ÎN UNITĂȚILE DE CAZARE TURISTICE DIN ROMÂNIA ȘI REGIUNEA DE NE PENTRU ANUL 2009
Sursa : Institutul Național de Statistică
ANEXA NR. 12
SOSIRI TURISTI ÎN UNITĂȚILE DE CAZARE TURISTICE DIN ROMÂNIA ȘI REGIUNEA DE NE PENTRU ANUL 2010
Sursa : Institutul Național de Statistică
Hostelurile au cunoscut o creștere apreciabilă de la 12-13 % la 25 % nu neapărat pentru că fluxurile au devenit mai numeroase sau pentru că s-au deschis noi unități ci pentru că în cadrul acestei categorii s-au inclus și hotelurile pentru tineret. Prețurile ceva mai mici, anumite investiții efectuate au dus la suplinirea unor servicii turistice și condiții mai slabe cantitativ.
Motelurile prezintă un trend ușor de scădere, de la 9 la 8 % din valoarea națională, fiind preferate aproape exclusiv din turiști români cu valori în jur de 8 % din valoarea generală în timp ce turiștii străini au preferat numai 2-3 % din aceștia acest tip de cazare.
Nu există sosiri ale turiștilor români sau străini în unitățile de tip han, fapt care este oarecum curios într-o zonă rustică, fiind o situație care poate face obiectul unei investiții ca atare.
Vilele turistice au asigurat pentru anii 2006, 2007, 2008 un procent relativ bun de 12 % din valoarea națională în condițiile în care ponderea turiștilor străini este mai mare decât cea a turistilor români chiar și în anii 2009 și 2010 când procentele se apropie foarte mult între cele două categorii. În acești an, 2009 și 2010 ponderea scăde până la 10 % din totalul general.
Cabanele turistice, chiar dacă pleacă de la o pondere bună din valoarea națională de peste 22 % dar continuă apoi să scadă destul de abrupt până la 16 % în ultimii doi ani de referință, majoritari fiind turiștii români. Scăderea poate fi determinată de desființarea unor unități de acest profil dar și de reprofilarea acestora în alte unități.
Pentru cabanele de vânătoare nu avem date statistice pentru că nu există nici unități cu acest profil conform datelor găsite.
Pensiunile urbane, prezintă o oscilație a valorii de la 12 la 10 și la 9 % pentru anul 2008 ca apoi pentru următorilor ani 2009 și 2010 ponderea să crescă la peste 13 %. Preponderenți sunt turiștii români, diferența se păstrează constantă în toti anii de referință. Interesant este că pensiunile urbane ocupă un loc III după numărul sosirilor în unitățile de cazare.
Pensiunile agroturistice, ocupă locul II ca număr de sosiri per ansamblul acestor ani de referință. Ponderile sunt foarte bune chiar mai mult de un sfert din totalul național, asta se datorează în special județului Suceava. Dacă până în anul 2008 valoarea scade la 20 % ea va începe să crească până la 26 % în ultimii doi ani de referință, o valoare bună, turiștii români sunt majoritari undeva la 25 % din total iar cei străni la 15 % , diferența dintre cele două categorii fiins relativ constantă.
Campingrile au procente dezamăgitoare ajungând chiar la o valoare subunitară în anul 2010, deși potențialul natural permite amenajarea unor astfel de structuri de cazare.
Satele de vacanță nu au înregistrate sosiri de turiști, fiind alături de hanuri, un punct de discutat pentru perspectiva turismului din această regiune. Apariție hanurilor și satelor de vacanță în urma unor investiții pot să crescă valoarea turistică a regiunii.
Bungalourile par a fi destul de apreciate de turiștii străini în mod deosebit care sunt majoritari în sosirile în acest tip de unități, care înregistrează o dublare a numărului de sosiri de la 7 % la 16 % în anul 2010.
Taberele școlare, destul de bine frecventate, cu un valoare crescătoare de la 13 la peste 16 %, mojoritatea covârșitoare fiind elevi români. Creșterea este datorată redescoperirii obiectivelor turistice în viziunea excursiilor școlare, includerii acestor obiective și a taberelor aferente în cataloagele cu excursii turistice ale diferitelor agenții de turism.
Căsuțele turistice au avut timp de patru ani ponderi foarte mici, dar cu ocazia deschiderii unor alte unități de cazare de acest profil cu un grad sporit de confort în urma unor investiții au ridicat extrem de ponderea din valoarea națională de la mai puțin de 1 % la peste 12 %.
Spațiile de cazare pe nave se află într-o scădere dramatică de la valori de 20 % ajung la numai 6 % în anul 2010 fapt datorat vechimii navelor și casării acestora.
ÎNNOPTĂRI ALE TURISTILOR ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCȚIUNE DE PRIMIRE TURISTICĂ ÎN ROMÂNIA ȘI ÎN REGIUNEA DE NORD-EST PENTRU PERIOADA 2006-2010
Analizând datele din anexele 13,14,15,16,17, observăm că per ansamblu numărul de înnnoptări este mai mic decât numărul sosirilor, acest lucru indică sejururi scurte ale turistilor uneori vizite de o zi sau maxim 2 zile cu cazare numai pentru o singură noapte.
Valoarea totală a înnoptărilor pentru Regiunea de Nord-Est este din valorea națională situată undeva între 8-9 % cu o evoluție scadentă din 2006 până în 2008 ajungând de la aproape 9 % la 8,1 % pentru ca apoi să revina la valori de peste 8,5 % pentru următorii doi ani de referință. Procentul este totuși destul de mic, valoarea sosirilor fiind între 10-11 % deci acest lucru indică vizite scurte probabil numai de 1-2 zile. Cu siguranță că o mai bună infrastructură turistică și diversificarea serviciilor de agrement pot prelungi sujurul turistilor și asta se va resfrânge asupra numărului de înnoptări.
Turiștii români reprezintă majoritatea înnoptărilor realizate în Regiunea de Nord-Est , cu valori între 8-9 % din totalul turiștilor români care au efectuat înnoptări la nivel național , chiar peste 9 % pentru anii 2009 și 2010.
Ponderea turiștilor străini reprezintă un bun indicator, fiind în același timp și o importantă sursă de venit. Din păcate Regiunea de Nord-Est nu prea contează la acest capitol, numai 5-6 % din totalul turistilor străini care au vizitat și au efectuat înnoptări în România au preferat această regiune, valoarea oarecum egală cu cea a sosirilor turiștilor străini.
Regiunea de NE, deține numai 7-8 % din valoarea înnoptărilor la hoteluri, evident cu un avantaj deosebit pentru turiștii români, cu procente de 7-8 %, în timp ce turiștii străini nu depășesc decât ocazional 5 % din numărul de înnoptări la nivel național, o valoare foarte mică pentru o regiune cu reale valențe turistice.
O situație mult mai bună stă la numărul de înnoptări în hosteluri și hoteluri pentru tineret unde s-a atins și 30 % din numărul total de înnoptări pentru această categorie de unitate de cazare, în anul 2007, în rest valoarea fiind foarte oscilantă, scăzând la 12 % în anul 2009, fiind ca o medie în jur de 21-22 % din numărul total de înnoptări. Interesantă este valoarea destul de ridicată a turiștilor străini care au preferat să înnopteze în astfel de unități de cazare fiind între 14 și 22 % , totuși mai coborâtă decât ponderea turiștilor români care a variat mult mai larg.
ANEXA NR. 13
ÎNNOPTĂRI TURISTI ÎN UNITĂȚILE DE CAZARE TURISTICE DIN ROMÂNIA ȘI REGIUNEA DE NE PENTRU ANUL 2006
Sursa : Institutul Național de Statistică
ANEXA NR. 14
ÎNNOPTĂRI TURISTI ÎN UNITĂȚILE DE CAZARE TURISTICE DIN ROMÂNIA ȘI REGIUNEA DE NE PENTRU ANUL 2007
Sursa : Institutul Național de Statistică
ANEXA NR. 15
ÎNNOPTĂRI TURISTI ÎN UNITĂȚILE DE CAZARE TURISTICE DIN ROMÂNIA ȘI REGIUNEA DE NE PENTRU ANUL 2008
Sursa : Institutul Național de Statistică
ANEXA NR. 16
ÎNNOPTĂRI TURISTI ÎN UNITĂȚILE DE CAZARE TURISTICE DIN ROMÂNIA ȘI REGIUNEA DE NE PENTRU ANUL 2009
Sursa : Institutul Național de Statistică
ANEXA NR. 17
ÎNNOPTĂRI TURISTI ÎN UNITĂȚILE DE CAZARE TURISTICE DIN ROMÂNIA ȘI REGIUNEA DE NE PENTRU ANUL 2010
Sursa : Institutul Național de Statistică
mai multe înnoptări decât cei români, 21 % față de 19 %, în rest turiștii români au preferat cu până la câteva procente mai mult decât cei străini cazarea în acest tip de unitate. Asociate agroturismului, preferate de străini între 20-30 %.
Turiștii care au preferat motelurile Regiunii de NE ca unități de cazare au reprezentat 6- 7,5 % din valoarea națională, de-asemenea o cifră mică, dar oarecum conformă cu numărul de sosiri, tot turiștii români au fost majoritari cu ponderi de peste 7 % ajungând chiar la peste 8 procente din valoarea națională. Turiștii străini au o pondere nesemnificativă, de numai 2-3 % din valoarea națională a înnoptărilor în moteluri.
Nu există date privind numărul de înnoptări în hanuri pentru Regiunea de Nord-Est.
Vilele turistice reprezintă o importantă unitate de cazare, fiind preferată și apreciată în egală măsură de turiștii români și de cei străini. Pentru Regiunea de Nord-Est, numărul total de înnoptări în vile a avut un evoluție oscilantă, din cei cinci ani de studiu, în 2009 a fost înregistrată ponderea cea mai mică de 10,5 % iar în anul următor, 2010, ponderea cea mai mare de 12,7 %. Se observă chiar că turiștii străini au preferat mai mult decât cei români înnoptările în vilele turistice, acestă situație s-a menținut constant , cu excepția anului 2009, când turiștii români au avut 13 % din valoarea națională a înnoptărilor în vile iar cei străini , de 11 %.
Ponderea înnoptărilor în unități de cazare de tip cabana, este în scădere din anul 2006 până în anul 2010 de la valori de 16,5 % la numai 12 %, turiștii români fiind majoritari cu diferențe de până la 10 % față de turiștii străini. Scăderea este determinată în mare parte și de desființarea unor cabane sau redimensionarea locurilor de cazare, valorile fiind mai mici decât numărul sosirilor.
Cu o evoluție oscilantă , ponderea înnoptărilor în unitățile de tip pensiune urbană, este un element foarte important în circulația turistică alături de hoteluri și vile turistice. În acest caz, Regiunea de Nord-Est pretintă un trend negativ până în 2009, scăzând de la peste 12 % la 10 % ca apoi să urce din nou pentru anul 2010 ușor peste 12 %. Spre deosebire de vilele turistice, pensiunile urbane sunt preferate majoritar de turiștii români care au cu peste 7-8 % peste valoarea turiștilor străini care au înnoptat în acest tip de unitate de cazare.
Pensiunile agroturistice, apreciate foarte mult de turiștii străini, are un grad ridicat de înnoptări din totalul național, care deși a fost în scădere din 2006 până în 2009 de la peste 20 % la 17 % a urcat apoi din nou la 23 %. În anul 2007, chiar turiștii străini au avut o valoare superioară celor români.
Numărul de înnoptări se află în scădere din anul 2006 până în anul 2010 cu valori foarte mici, devenind chiar subunitar în anul 2010. Paradoxal au fost ani, ca 2007, în care valoarea turiștilor străini a depășit-o pe cea celor autohtoni.
O evoluție oscilantă, dar mai mult negativă o reprezintă ponderea înnoptărilor în popasurile turistice, o scădere accentuată a avut loc din anul 2006, 16 % la numai 6 % în anul următor, ți acrescut apoi surprinzător la 20 % ca să scadă din nou undeva la 10 % pentru anii următori. În privința structurii turiștilor, în primii patru ani de referință, ponderea turiștilor străini este nerelevantă , în anul 2010 a crescut la 7 %.
Pentru satele de vacanță nu există momentan date statistice privind numărul de înnoptări în Regiunea de Nord-Est, pentru înnoptările în cadrul satelor turistice.
Înnoptările în bungalouri a cunoscut o evoluție ascendentă, chiar dacă în primii ani a fost de numai 3-4 % a ajuns pentru anul 2010 la 8 % cu valori mai mari ale turiștilor străini pentru ultimii doi ani.
Tabere școlare au asigurat o valoare între 12-13 % din totalul la nivel național, o cifră reletiv conformă cu gradul de dotare dar mult sub posibilitățile turistice ale regiunii. Ponderea turiștilor români este covârșitoare, aproape de 100 % din totalul înnoptărilor pentru această regiune.
Foarte oscilantă a fost evoluția înnoptărilor din Regiunea de Nord-Est pentru unitățile de tip căsuță, de la o valoare de 5 % din cea națională, pentru următorii trei ani a scăzut foarte mult la un nivel chiar subunitar pentru a crește mult în anul 2010 la 9 %. Evoluția oscilantă a fost determinată de înființarea sau desființarea unor unități de acest de tip dar și de evolțuția preferințelor turiștilor.
Ponderea generală a turiștilor care au înnoptat pe navele cu profil de cazare turistică a cunoscut o scădere de la 6 % în 2006 la numai 2 % pentru anii următori, majoritatea covârșitoare fiind reprezentată de turiștii români, de fapt în anul 2006 Regiunea de Nord-Est a avut chiar 99 % din totalul național al turiștilor români care s-au cazat în astfel de spații de cazare.
3.1.3 DURATA MEDIE A SEJURULUI LA NIVEL LOCAL ȘI LA NIVEL NAȚIONAL
Durata medie a sejurului se calculează împărțind numărul de înnoptări la numărul de turiști. În aceste condiții situația se prezintă astfel la nivel național și local:
Evoluția duratei medii a sejurului la nivel național în comparație cu cel la nivelul Regiunii de Nord-Est
Din datele analizate mai sus se observă cum toti indicatorii, numar de sosiri, numar de înnoptări, sejurul mediu cunosc atât pentru România cât și pentru Regiunea de Nord-Est, se află întro scădere aproape paralelă, determinată de reducerea fluxurilor de turiști, dar și de scăderea constată a duratei de ședere. Cu toate acestea este clar că Regiunea de NE , prezintă un sejur mediu mai mic decăt cel la nivel național, fapt normal rezultat și din valorile mult mia mici de numai 10-11 % din valoarea națională, la capitolul sosiri sau înnoptări.
Privind graficele de mai sus , tragem următoarele concluzii:
– Turismul în Regiunea de NE are încă mari probleme în privința infrastructurii, astfel fluxurile de au fost mult diminuate iar sejurul a fost de regulă unul scurt
– Chiar dacă diminuarea numărul de înnoptări, al celui de sosiri și al sejurului mediu pentru Regiunea de Nord-Est se menține în trendul de scădere național este alarmantă intensitatea mare a reducerii sejurului mediu, astfel de la valori rezonabile de 2,35 se va ajunge la 2,20 care deși nu pare mult este o diferență importantă pentru o regiune.
– România are însă o scădere și mai mare a sejurului mediu de la o valoare bună, de peste 3 la numai 2,64.
3.1.4 COMPARAȚIE ÎNTRE DENSITATEA CIRCULAȚIEI TURISTICE LA NIVEL NAȚIONAL ȘI LA NIVEL LOCAL
Se calculează împărțind numărul de turiști la populația țării, regiunii, județului.
În consecință analiza densității turistice se poate face sub forma următorului tabel :
Comparație între densitatea circulației turistice pentru România și Regiunea de NE
Sursa : INS
În urma analizării datele de mai sus se observa și pentru România și pentru Regiunea de Nord-Est un trend de scădere a densității circulației turistice, mai accentuat în cazul Regiunii de Nord-Est, în special după anul 2008, până la care a fost înregistrată o creștere foarte ușoară de numai o unitate în timp ce pentru România aceeași creștere până în anul 2008 a fost de aproape 5 unități, urmând ca apoi să scadă cu 4 unități la 0,28.
Scăderea înregitrată după anul 2008 a fost determinată în mare parte și criza economică care a redus substanțial fluxurile de turiști.
Diferența dintre România și Regiunea de Nord-Est este foarte evidentă dacă comparăm și raportul dintre populație și numărul de turisti , se observă o discrepanță ceva mai mare la nivelul Regiunii de Nord-Est față de România per ansamblu. Acest fapt este încă o dovadă că fenomenul turistic în această regiune de dezvoltare nu este încă foarte prezent, sau are valori mult sub alte regiunii ale țării deși potențialul turistic există și este unul destul de important. Încă o dată, alături de criza economică , infrastructura cu deficiențe, fie că vorbim despre cea turistică sau cea generală face ca turiștii să prefere un sejur redus sau să nu mai revină pentru altă ocazie.
3.1.5 PREVIZIUNILE CIRCULAȚIEI TURISTICE ÎN REGIUNEA DE NORD-EST PENTRU ANII 2012-2013
Previziunea circulatiei turistice a turistilor romani pe totalul unitatilor de
a) metoda sporului mediu
b) metoda indicelui mediu de dinamica
c) metoda trendului liniar
3.2 STRATEGII DE IMBUNATATIRE A ACTIVITATII TURISTICE PRIN PRISMA DEZVOLTARII DURABILE
Aplicarea teoriei dezvoltării durabile în turism este un demers mai recent care a fost unanim acceptat de mai toate organizațiile internaționale și naționale.
Încă din 1991 conceptul de turism durabil a fost definit de către Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, Federația Mondială pentru Ocrotirea Naturii, Federația Europeană a Parcurilor Naționale și Naturale: ”dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul și marketingul turistic care să respecte integritatea naturală, socială și economică a mediului, cu asigurarea exploatării resurselor naturale și culturale și pentru generațiile viitoare”.
Conform OMT, „dezvoltarea turismului durabil satisface necesitățile turiștilor prezenți și ale regiunilor-gazdă, în același timp cu protejarea și creșterea șanselor și oportunităților pentru viitor. El este văzut ca o modalitate de management a tuturor resurselor, astfel încât nevoile economice, sociale și estetice să fie pe deplin satisfăcute, menținând integritatea culturală, dimensiunile ecologice esențiale, diversitatea biologică și sistemul de viață.”
Turismul durabil acoperă toate formele și activitățile din industria ospitalității, incluzând turismul convențional de masă, turismul cultural, montan, de litoral, balnear, de afaceri, rural etc.
Dezvoltarea durabilă în turism este o necesitate, iar legătura între turism și mediu este mult mai puternică decât în cazul altor industrii. De multe ori turismul a creat efecte economice, sociale sau ecologice negative, iar contracararea acestora nu se poate realiza decât printr-un management profesional, care să atragă în procesul decizional toți factorii implicați în dezvoltarea turismului.
În ultimul timp s-a manifestat tot mai pregnant tendința dezvoltării industriei turismului, prin întoarcerea sa către natură și valorile culturale autentice. Această formă de turism are ca scop principal conservarea mediului și pune accent pe educația turiștilor în ceea ce privește protejarea și conservarea mediului.
În prezent, pentru a-și reface sănătatea și vitalitatea, orice turist are nevoie de o calitate totmai bună a mediului în care a ales să-și petreacă vacanța: aer curat, ape și locuri nepoluate, peisaje frumoase etc. De asemenea, turiștii au început să aprecieze din ce în ce mai mult sejururile în locuri în care resursele naturale sunt protejate într-un mod instituționalizat, dar acesta este încă un punct adiacent de interes și nu constituie o preocupare a majorității turiștilor .
Din experiența internațională acumulată, rezultă că în statele cu o puternică rețea de arii protejate, politica elaborată la nivel guvernamental s-a orientat către anumite direcții:
– perfecționarea sistemului de conservare a resurselor naturale din ariile protejate și a
metodelor de activare comportamentală a populației locale, aplicarea sistemului de cluster
și de ierarhizare aplicată ariilor protejate;
– limitarea impactului asupra ariilor protejate, realizarea de coduri pentru vizitatori și touroperatorii din turism,
– introducerea de programe de evaluare periodică;
– creșterea beneficiilor socio-economice ale comunităților locale din apropierea ariilor
protejate, prin proiecte de păstrarea a ocupațiilor vechi, tradiționale, de realizare de
proiecte socio-economice noi, și aplicarea unor mecanisme echitabile pentru distribuirea
veniturilor din economia locală.
Rezultatele obținute vizează: protecția mediului, obținerea de venituri suplimentare,
atragerea și creșterea satisfacției turiștilor, realizarea unei educații pentru mediu, dezvoltarea
durabilă a comunităților, continuarea tradițiilor culturale și religioase, păstrarea stilului de viață
tradițional.
Un alt instrument deosebit de util în managementul turistic al ariilor protejate îl constituie planul de management al vizitatorilor.
Aceste strategii au fost realizate, în general, după o structură comună ce a vizat:
– Zonarea internă și obiectivele din punct de vedere al conservării naturii (așa cum figurează
în planul de management al parcului);
– Analiza situației actuale și viitoare a vizitatorilor (categorii de vizitatori și turiști care vizitează zona, identificarea principalelor căi de acces către și în interiorul parcului infrastructura turistică folosită, impactul produs la nivelul ariei protejate și în vecinătatea acesteia, particularitățile și descrierea fenomenului de vizitare, identificarea tendințelor diverselor segmente de vizitatori, analiza SWOT);
– Fixarea viziunii și a obiectivelor strategiei de vizitare;
– Teme și activități (se au în vedere zonarea din punct de vedere al recreerii și turismului, planul de informare și interpretare, dezvoltarea infrastructurii de informare și educare – centre de vizitare și puncte de informare -, stabilirea unor măsuri pentru implementarea zonării turistice și a planului de management al vizitatorilor, integrarea planului de management al vizitatorilor în elementele strategice de dezvoltare a turismului durabil în zona parcului);
– Monitorizarea strategiei
Structurile turistice de cazare reprezintă componenta cea mai importantă a bazei tehnicomateriale specifice, întrucât răspunde uneia dintre necesitățile fundamentale ale turistului, și anume odihna, înnoptarea. Dimensiunile și distribuția spațială a mijloacelor de cazare, determină caracteristicile tuturor celorlalte componente ale bazei tehnico-materiale a turismului și, implicit, amploarea fluxurilor turistice.
Pentru parcurile situate în zona montană o importanță aparte o au refugiile turistice și locurile de campare amenajate, structuri deficitare în majoritatea acestor areale. Amenajarea de locuri de campare a devenit o prioritate în cadrul majorității parcurilor, deoarece această formă de cazare este adaptată unui număr destul de mare turiști români, iar lipsa unor astfel de spații organizate poate fi dăunătoare pentru mediul înconjurător.
Un rol deosebit în cadrul infrastructurii turistice îl au centrele de vizitare și punctele de informare.
Infrastructura de vizitare și informare are un rol important în promovarea obiectivelor de management ale ariei naturale protejate și pentru conștientizarea de către publicul larg a măsurilor de conservare a speciilor/habitatelor naturale în contextul gestionării durabile a resurselor naturale. În general, o clădire care are rolul de centru de vizitare cuprinde spații expoziționale, punct de informare turistică, sala de conferințe, birourile administrației parcului și spații de cazare.
În cadrul procesului de valorificare turistică a ariilor protejate un rol important îl joacă infrastructura specifică de acces (drumuri, poteci, trasee amenajate). Accesul în interiorul
parcului se poate realiza, în funcție de configurația terenului cu variate mijloace, incluzând:
mersul pe jos, vehicule private, bărci, vaporașe, biciclete, mijloace de transport pe cablu etc
Organizarea de programe ecoturistice, este una dintre cele mai bune strategii pentru promovarea Regiunii de Nord-Est.
Pe termen scurt – dezvoltarea infrastructurii ușoare de vizitare (montarea unor panouri informative, a unor indicatoare turistice, amenajarea unor trasee tematice, reamenajarea traseelor turistice, realizarea unor trasee ecvestre, cicloturistice sau pe apă, construirea unor observatoare pentru animale, a unor locuri de popas – activitatea va fi continuată și pe termen mediu și lung în funcție de necesitățile și stadiul de dezvoltare al parcului). Tot în această perioadă va demara și procesul de construire a unor centre de vizitare și a unor puncte de informare.
Pe termen mediu se urmărește dezvoltarea unui centru de vizitare la nivelul celei mai
frecventate porți de acces în parc, a unui / a unor punct(e) de informare turistică la nivelul
celorlalte zone importante de acces și amenajarea unor puncte de interes pentru turiști –
amenajarea / punerea în valoare a unor obiective turistice, realizarea unor facilități de
recreere și/sau pentru practicarea unor sporturi specifice
Pe termen lung, pentru a reduce presiunea asupra celor mai frecventate areale, se are în vedere dezvoltarea infrastructurii de vizitare și a altor puncte de interes .
Educație și conștientizare
Conștientizarea publică și educația sunt componente importante ale procesului de gestionare a unor destinații cu potențial ecoturistic. Educația facilitează conștientizarea ideii că schimbările de comportament spre responsabilitate, participare, implicare în activități specifice ecoturismului sunt posibile și că există și alte modalități de organizare a activităților specifice din domeniu .
Acțiunile de educare și conștientizare privind importanța conservării naturii, precum și înțelegerea și respectarea principiilor de ecoturism, trebuie să înceapă de la comunitățile locale și vizitatori, dar ele trebuie să continue în rândul administrațiilor publice locale și centrale sau în rândul agenților economici.
Dezvoltarea resurselor umane
Resursele umane sunt esențiale pentru dezvoltarea turismului în general și a ecoturismului în special. Mai mult decât atât, pentru a putea crea și dezvolta destinații ecoturistice este necesară o resursă umană bine pregătită, instruită, sensibilizată la necesitatea susținerii ecoturismului, capabilă să facă față problemelor ce pot apare pe parcurs, să anticipeze direcțiile de dezvoltare viitoare și să minimizeze efectele negative induse de mediul economic, social și politic.
Dezvoltarea resurselor umane urmărește îmbunătățirea capacităților, abilităților, performanțelor resurselor umane implicate direct sau indirect în activități de ecoturism prin învățare și dezvoltarea carierei. Acțiunile dezvoltate pe acest palier urmăresc pregătirea personalului ariilor protejate, a unităților de turism (structuri de cazare, alimentație, agenții de turism) și a altor indivizi care desfășoară o activitate lucrativă de ecoturism sau conexă acestuia pentru a-și îmbunătăți cunoștințele, atitudinea, calitatea generală a muncii prestate.
Dezvoltarea afacerilor și dezvoltare locală
Stimularea comunităților locale și încurajarea acestora în direcția dezvoltării unei oferte complete și complexe de produse ecoturistice este una dintre principalele cerințe ale ecoturismului. Pe termen scurt și mediu se are în vedere stimularea populației și a micilor afaceri locale pentru dezvoltarea unor produse ecoturistice de calitate. Între acestea, o maxim importanță ar trebui acordată obiceiurilor tradiționale ca formă de conservare și perpetuare a culturii și identității naționale. În plus, comunitățile locale și micii întreprinzători privați din cadrul acestora ar trebui stimulați și încurajați să dezvolte servicii de agrement sau mici structuri de cazare. Toate acestea vor contribui la crearea unor produse ecoturistice unice atât pe plan național cât și internațional. Revizuirea legislației pentru micii întreprinzători din mediu rural și oferirea unor facilități operatorilor turistici care au implementat un model de bune practici în ecoturism sunt alte acțiuni prioritare.
Conservarea și protejarea naturii
Ecoturismul este dependent în foarte mare măsură de calitatea mediului înconjurător. Din această perspectivă, păstrarea nealterată a elementelor naturale este esențială. Pentru realizarea acestui deziderat, pe termen scurt și mediu se simte nevoia unor fonduri financiare suplimentare care să susțină activitățile de conservare, fonduri create prin participarea activă a turiștilor și a agenților economici din cadrul destinațiilor cu potențial ecoturistic. De asemenea, este necesar realizarea unui control mai strict asupra activităților și circulației turistice, prin realizarea unor regulamente cu privire la transportul turistic din cadrul destinației și prin extinderea formelor de protecție și pază. În plus, implementarea unei tehnici de management al vizitatorilor și introducerea acesteia în planul de management, va conduce la o planificare mai eficientă a vizitării.
Marketing și promovare
În dezvoltarea produselor ecoturistice trebuie avut în vedere faptul că, în general, potențialii ecoturiști au un nivel ridicat de educație. Prin urmare și așteptările acestora sunt mult ma ridicate, iar realizarea unui produs care să satisfacă aceste așteptări este esențială.
Pentru produsul ecoturistic se urmărește realizarea unui marketing corect, care trebuie să ducă la
așteptări realiste din partea vizitatorilor. Acest lucru presupune oferirea clienților de informații
complete și responsabile care conduc la creșterea respectului pentru mediul natural și cultural al
zonelor vizitate și a gradului de satisfacere a turiștilor.
CONCLUZII
Din analizele efectuate în cuprinsul acestei lucrări putem spune ca Regiunea de Nord- Est dispune de un real potențial turistic, fie el natural sau antropic, de obiective turistice inedite, rarități, peisaje încântătoare, locuri istorice, tradiții, legende desprinse din timpuri imemoriale dar este deficitară la capitolul infrastructură turistică care nu se ridică la nivelul potențialului turistic. Putem spune ca infrastructura turistică , chiar dacă în unele locuri au avut loc anumite îmbunătățiri a rămas undeva la nivelul anilor 80.
Infrastructura turistică suferă la mai multe capitole din care menționăm :
– calitatea proastă a unor drumuri care duc la obiective turistice foarte valoroase, vezi cazul Bucovinei
– unități de cazare care nu au fost renovate și care resping efectiv turiștii
– deficiențe în sistem de transport, unele obiective nu pot fi vizitate decât cu autoturismele personale, asta dacă drumurile sunt bune
– gunoaiele, poluarea, defrisările care urâțesc peisajele din anumite locuri
– management deficitar al ariilor protejate
Este drept ca s-au luat și unele măsuri, la nivel local sau chiar regional privind :
renovarea unor obiective turistice aflate în stare avansată de degradare
îmbunătățirea unor segmente de carosabil
desființarea sau demolarea unor unități de cazare foarte vechi, devenite insalubre și construirea altora prin investiții străine
diversificarea serviciilor turistice, cel puțin se observă un progres la capitolul informare turistică
Din păcate mult pre puțin pentru ce se dorește și pentru ce merită această regiune cu valențe istorice a României. O soluție ar fi dezvoltarea ecoturismului, a turismului rural foarte apreciat de turiștii străini. Realizarea unor programe turistice ca cel din lucrarea de față care să scoată în evidență în egală măsură obiectivele turistice consacrate dar și pe cele mai puțin cunoscute.
BIBLIOGRAFIE
M.Ielenicz, L.Comănescu, România- potențial turistic și turism, Edit.Univ 2006
M.Cândea, G.Erdeli,T.Simon, România-potențial turistic și turism, Edit. Univ 2001
S.Neguț, Geografia Turismului, Edit Meteor, Buc 2004
S.Neguț,M.Ielenicz, D. Bălteanu, Manual Geografia mediului ,cls a XIa, Edit Humanitas
C.Cristureanu, Economia și politica turismului internațional, Edit. Abeona 1992
G.Erdeli, V.Cucu, România. Populație, Așezări umane, Economie, Edit. Transversal, București 2000
G. Țigu – Ecoturismul ca tendință pe piața turistică, 2006
Anuarul statistic al României, anii 2007-2011
Institutul Național de Statistică- Capacitatea de cazare turistică existentă, octombrie 2009 și octombrie 2010
*** Dicționar turistic internațional, S.Neguț, 1980
*** Ghid de Legislație în Turism, 2007 editat de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului
www.mdrt.ro
www.mdrl.ro Faza I de Dezvoltare a Ecoturismului
www.mdrl.ro Faza II de Dezvoltare a Ecoturismului
Strategia de dezvoltare a Regiunii de Nord-Est, www.adrnordest.ro
Institutul Național de Statistică , Rezultatele Recensământului Populației anul 2002
BIBLIOGRAFIE
M.Ielenicz, L.Comănescu, România- potențial turistic și turism, Edit.Univ 2006
M.Cândea, G.Erdeli,T.Simon, România-potențial turistic și turism, Edit. Univ 2001
S.Neguț, Geografia Turismului, Edit Meteor, Buc 2004
S.Neguț,M.Ielenicz, D. Bălteanu, Manual Geografia mediului ,cls a XIa, Edit Humanitas
C.Cristureanu, Economia și politica turismului internațional, Edit. Abeona 1992
G.Erdeli, V.Cucu, România. Populație, Așezări umane, Economie, Edit. Transversal, București 2000
G. Țigu – Ecoturismul ca tendință pe piața turistică, 2006
Anuarul statistic al României, anii 2007-2011
Institutul Național de Statistică- Capacitatea de cazare turistică existentă, octombrie 2009 și octombrie 2010
*** Dicționar turistic internațional, S.Neguț, 1980
*** Ghid de Legislație în Turism, 2007 editat de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului
www.mdrt.ro
www.mdrl.ro Faza I de Dezvoltare a Ecoturismului
www.mdrl.ro Faza II de Dezvoltare a Ecoturismului
Strategia de dezvoltare a Regiunii de Nord-Est, www.adrnordest.ro
Institutul Național de Statistică , Rezultatele Recensământului Populației anul 2002
=== program n moldovei ===
3.3 PROGRAM TURISTIC ECOLOGIC DE PROMOVARE A REGIUNII DE NE A ROMANIEI
Titlu
MOLDOVA, ISTORIE, TRADIȚII ȘI ECOTURISM
Tarif / persoană
1293 RON
Data excursiei
1.06 – 5.06 2012
Obiectivele programului :
– punerea în valoare a principalelor obiective turistice din zonele vizitate prin includerea lor în programe de ecologizare
– realizarea unor materiale foto și video despre problemele de natura ecologică ale zonelor vizitate
– conștientizarea turiștilor despre importanța protejării mediului natural și a celui construit prin reducerea impactului turismului asupra zonelor turistice
– includerea în programele turistice și a unor obiective turistice valoaroase dar mai puțin cunoscute publicului larg
– scoaterea din izolare a unor localități care dispun de remarcabile resurse turistice prin promovarea turismului verde, a ecoturismului.
Ziua 1 : Plecare din București la ora 7 din zona Parc Izvor.
Traseul programat pentru prima zi este Ploiești- Rm.Sărat- Focșani- Adjud- Bacău.
Sosire la Bacău în jurul orei 14 în funcție de trafic și de alte probleme. Se servește masa de prânz la Hotel Moldova .
Obiective care vor fi vizitate după ora 16 : Muzeul George Bacovia, Ruinele Curții Domnești.
Se servește cina și prima noapte de cazare Hotel Moldova *** .
Muzeul George Bacovia din orașul Bacău
Muzeul George Bacovia
Poetul bacauan la origini s-a mutat in Capitala in anul 1933, intr-o casa construită din banii sotiei sale, Agatha Bacovia. Bacovia a avut cateva slujbe, printre care cea mai bine platită a fost cea de bibliotecar. Lui Bacovia însa îi placea sa stea acasă, în camera lui, să scrie, să deseneze sau să cânte. Să ai ocazia să stai în acea camaruță este ceva demn de ținut minte, având în vedere că este o camaruță ca oricare alta. Unică probabil prin faptul că acolo exista un ceas care s-a oprit in momentul mortii poetului. Agatha este cea care l-a oprit.
Datorita ei și a eforturilor familiei poetului s-a infiintat in 1958, Muzeul Memorial George Bacovia în locuința lui Bacovia, de unde ăi-a publicat cea mai mare parte a operei sale ăi unde se zice ca s-a simtit cel mai bine… până s-a stins din viață în anul 1957.
Muzeul a luat ființă în 1958 dar a fost inaugurat abia in 1966, asta deoarece Statul le-a cerut familiei lui Bacovia (vaduva si fiul acestuia, Gabriel) sa finanțeze ei singuri muzeul, ceea ce nu era cel mai simplu lucru de facut. După deschiderea muzeului, Gabriel Bacovia este cel care s-a ocupat de conducerea sa însa nici dupa trecerea primului hop lucrurile nu au devenit mai usoare.
Desi muzeul memorial se află sub patronajul Muzeului de Literatură, banii nu erau mulți și într-un final Gabriel Bacovia nu a avut de ales decât să vandă din posesiunile familiei sale (și deci din exponatele de muzeu) pentru a face rost de bani.
Din fericire în muzeu au ramas destule exponate de valoare. Cea mai mare parte a colecției o reprezinta opere de artă si de sculptură realizate de artiști contemporani cu cuplul de scriitori/autori. În timp ce privești fiecare piesă, domnul muzeograf iți povesteste viața fiecareia, de la micile tablouri cu peisaje agrare până la portretul poetului facut pe ascuns ce tronează în living.
Ruinele Curții Domnești din Bacău
Ruinele Curții Domnești din orașul Bacău
Situate pe strada 9 Mai, nr. 48 din orasul Bacau, formează un Complex arhitectonic construit la sfârșitul secolului XV, alcătuit din Casa domnească (din care se mai pastrează doar pivnița, compusă din două încaperi), un turn-locuință și Biserica Sfânta Precista.
A fost resedința lui Alexandru, fiu al lui Stefan cel Mare, între 1481-1496, perioadă în care a reprezentat centrul administrativ, de control si de organizare al Țării de Jos, este cel mai valoros si cunoscut obiectiv istoric din oraș, amenajat muzeistic în 1973;
din întreg ansamblul, astăzi a mai ramas in picioare doar Biserica Precista, celelalte construcții se află, pare-se, în stadiul de ruină de câteva secole, după cum atestă jurnalul venețianului Marcus Bandini din 1646, care vorbește de existența, în partea de miazăzi a orașului, a unui palat îngropat in dărâmături.
Ziua 2 : Plecare ora 8 din Bacău după servirea micului dejun .
Piatra Neamț , sosire în jurul orei 11. Se servește masa de prânz la Grand Hotel Ceahlaul unde are loc și o conferință de la ora 13-14, despre ecoturismul din Cheile Bicazului care se vor vizita între orele 15-18.
Sosire la Suceava pentru a doua noapte de cazare la Hotel Zamca*** si cină.
Cheile Bicazului
Peisaje din Cheile Bicazului
În aval de Lacu Roșu incep Cheile Bicazului, chei în Carpații Orientali, pe valea râului Bicaz, care fac legătura între Transilvania si Moldova. Au o lungime de 8 km de la Lacu Roșu pana la satul Bicazul Ardelean. Pereții de calcar ai Cheilor Bicazului sunt un rezultat al fierăstruirii lor de către apele repezi ale Bicazului.
Cheile Bicazului fac parte din Parcul National Cheile Bicazului-Hășmaș care are ca arii protejate: Lacu Roșu, Cheile Bicazului, Hașmasul Mare.
Drumul din Cheile Bicazului este format din serpentine ametitoare. Pereții de calcar ai stâncilor ascund peșteri (precum Peștera Neagra si Peștera Cascada) cât și avene ( Licaș, Avenul cu trei intrări).
Pe parcursul serpentinelor din Chei există mici magazine cu suveniruri, produse lucrate de artizanii români și de cei maghiari din zona.
Ziua 3 : Plecare la ora 8 dupa micul dejun pentru a vizita Cetatea Sucevei și Mănăstirile Voroneț și Moldovița.
La Cetatea Sucevei se va aduce un omagiu Voievodului Ștefan cel Mare iar la mănăstirile vizate se vor face acțiuni de ecologizare a perimetrelor afectate de circulația turistică.
Masa de prânz va fi servită la una dintre cele două mănăstiri
Cazarea și cina din nou la Suceava, Hotel Zamca.
Cetatea Sucevei
Cetatea Sucevei
Cetatea de Scaun a Sucevei, întâlnită și sub denumirea de Cetatea Sucevei, este o cetate medievală aflată la marginea de est a orașului Suceava (în nord-estul României). Ea se află localizată pe un pinten terminal al unui platou aflat la o înălțime de 70 m față de lunca Sucevei. De aici, se poate vedea întreaga vale a Sucevei.
Este preferată folosirea termenului de Cetatea de Scaun a Sucevei și nu a celui de Cetatea Sucevei, deoarece în Suceava au existat două cetăți: Cetatea de Scaun și Cetatea de Apus (Cetatea Șcheia), ambele fiind construite de domnitorul Petru I Mușat (1375-1391).
Cetatea Sucevei făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, în momentul apariției pericolului otoman. Sistemul de fortificații medievale cuprindea așezări fortificate (curți domnești, mănăstiri cu ziduri înalte, precum și cetăți de importanță strategică) în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având șanțuri adânci.
Cetatea a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru I Mușat, a fost fortificată în secolul al XV-lea de Ștefan cel Mare și distrusă în secolul al XVII-lea (1675) de Dumitrașcu Cantacuzino. În prezent, Cetatea Sucevei se află în ruine.
Mănăstirea Voroneț
Biserica Mănăstirii Voroneț
Mânăstirea Voroneț este situată în satul cu același nume, la 36 km de Suceava și la numai 4 km de centrul orașului Gura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare. Biserica a fost ridicată în anul 1488 în numai patru luni și jumătate ceea ce constituie un record pentru acea vreme.
Legenda “originii” bisericii unește pe vecie două mari personalități în destinul nostru național: ctitorul mănăstirii Ștefan cel Mare și cuviosul părinte Daniil, primul stareț al mănăstirii, unul din cei mai mari sfinți pe care i-a odrăslit pământul Moldovei, sihastru și duhovnic vestit.O sfântă candelă aprinsă veghează mormântul Sfântului Daniil Sihastru de unde obștea mănăstirii ia binecuvântarea pentru slujbele de: dimineață, după-amiază, și de la miezul nopții.
Viata monahală s-a întrerupt in anul 1785 dupa anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic și s-a reluat în anul 1991, de data aceasta cu obște de călugărițe sub stareția Stavroforei Irina Pântescu.
Mănăstirea Moldovița
Biserica Mănăstirii Moldovița
La 15 km. de satul Vama, înconjurată de munții împăduriți ai Bucovinei, se ridică manastirea Moldovita cu hramul Buna Vestire.
Prima biserică de piatră a fost zidită sub domnia lui Alexandru cel Bun între 1402-1410, cu un întreg ansamblu de construcții, având hramul Buna Vestire.
Manastirea Moldovita a dăinuit până la sfârșitul sec.15, când s-a prăbușit datorită unor alunecări de teren. Ruine se mai pot vedea și azi la 500m de actuala construcție.
Voievodul Petru Rareș schimbă amplasamentul și ridică noua biserică în 1532, tot cu hramul Buna Vestire. Este împrejmuită cu ziduri și turnuri de apărare, dându-i aspectul de fortăreață.
Pe ruinele fostelor locuințe s-a ridicat clisarnița (1610-1612), adică casa egumenească, de către episcopul Efrem de Rădăuți, unde s-au păstrat odoarele bisericii și s-a organizat o școală de copiști și miniaturiști, loc de păstrare a tezaurului mănăstirii
Ziua 4 : Plecare la ora 8 după mic dejun din Suceava către Botoșani unde la prânz se va servi masa și împreună cu Asociația “ România prinde rădăcini ” se vor plante puieți pentru stabilizarea unui teren la perimetrul orașului.
La ora 18 se ajunge la Iași unde vor fi vizitate Biserica Trei Ierarhi și Catedrala Mitropolitană, Mănăstirile Golia și Galata.
Cazare la Hotel Ramada *** în Iași.
Biserica Trei Ierarhi din Iași Catedrala Mitropolitană din Iași
Mănăstirea Golia din Iași Mănăstirea Galata
Biserica Trei Ierarhi
Manastirea cu Biserca Trei Ierarhi este considerată cea mai frumoasă ctitorie a domnitorului Vasile Lupu și în același timp o bijuterie arhitectonică a Iasului. Lăcașul de cult a fost construit între anii 1637 – 1639, fiind sfințit de Mitropolitul Varlaam la 6 mai 1639.
Valoarea de unicat mondial este dată ornamentația exterioară, o broderie de piatră de la temelie până la cornișa ulucelor.
Pe partea de nord a pronaosului se afla două nișe care adăpostesc osemintele familiei domnitorului Vasile Lupu, iar în partea de sud sunt depuse osemintele domnitorilor Dimitrie Cantemir (1710-1711) si Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Tot în această nișă au fost depuse în 1641 moaștele Sf. Cuvioase Parascheva, cu ziua de prăznuire 14 octombrie, iar din 1889 au fost mutate în Catedrala Mitropolitana.
Catedrala Mitropolitană din Iași
Situată pe locul a două biserici din secolele XV și XVII, Mitropolia ieșeana a fost construită în urma decretului dat de domnitorul Sandu Sturdza, în 8 august 1826. Piatra de temelie si ridicarea lacașului de cult s-a facut în timpul Mitropolitului Veniamin Costachi, între anii 1833 – 1839.
Planurile au fost realizate de arhitectii Freywald si Bucher. Din pacate, din cauza căderii bolții centrale, până în 1880 biserica a ramas în ruină. Apoi, în perioada Mitropolitului Iosif Naniescu au fost realizate lucrări de refacere care au durat până în 1887, după planurile arhitectului Alexandru Orascu.
Sfintirea Catedralei Mitropolitane a avut loc la 23 aprilie 1887 în prezenta Regelui Carol I. Doi ani mai târziu, în biserică a fost adusa, de la Biserica Trei Ierarhi, racla cu Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva, ocrotitoarea Moldovei, la a cărei sarbatoare, pe 14 octombrie, vin sute de mii de pelerini atât din tara cât și din strainatate.
Mănăstirea Golia
Veche ctitorie a marelui logofăt Ioan Golia, sec. al XVI-lea, biserica "Înălțarea Domnului" a fost refăcută la alte dimensiuni de voievodul Vasile Lupu între anii 1650-1653 și terminată de fiul său, Ștefăniță Vodă. "Strălucită și bogat înzestrată" biserica apare ca o construcție monumentală care îmbină, după exprimarea țarului Petru cel Mare al Rusiei, aflat aici în vizită la 1711, "trei feluri de meșteșuguri: leșesc, grecesc și moschicesc".
Scriitorul George Călinescu își manifestă cu multă finețe admirația pentru sfântul locaș: "Biserica Golia scoate efecte de umbră și lumină din elemente clasice și aspectul de operă în stil Renaștere e izbitor. Biserica e de piatră albă, ferestrele au pilaștri mici și frontoane triunghiulare și semicirculare, toată biserica se sprijină în afară de pilaștri falși cu capiteluri corintiene foarte bogate, încât totul dă un plăcut efect de frunziș marmorean, peste care stă cornișa cu modiglioni. Sus, turle de felurite dimensiuni, stau pe trei trepte de tambururi, totul fiind ornamentat de astă dată oriental, cu firide oarbe, în treflă, în ogivă, în arc oriental trilobat. Ziduri masive și un turn de piatră paralelipipedic străjuiesc această fantomă albă, plină de fantezie".
Turnul Goliei are o înălțime de 30 metri. Vizitatorul care dorește să aibă o panoramă a orașului trebuie să urce cele 120 de trepte. Cu baza pătrată de 5 metri pe laturi, un parter, două caturi boltite, o încăpere a clopotelor, o galerie superioară și terase, turnul este unul dintre simbolurile Iașilor. Prin anul 1890 era mai înalt decât astăzi și avea la partea superioară un balconaș. Acolo patrula un pompier, pentru a observa și anunța de îndată posibilele incendii. În prezent, turnul Goliei rămâne unul dintre locurile privilegiate de unde pelerinul poate contempla "orașul celor șapte coline".
Aproape de turn întâlnim o cișmea care datează din vremea lui Alexandru Moruzi. În incintă se mai află o casă cu coloane, din sec. al XVIII-lea, în care a locuit temporar diaconul Ion Creangă, și stăreția care adăpostește paraclisul "Brâul Maicii Domnului", zidit de egumenul Grigorie în sec. al XIX-lea.
Mănăstirea Galata
Mănăstirea Galata din Iași este o mănăstire de maici, ctitorită la sfârșitul secolului al XVI-lea de către domnitorul Petru Șchiopul în partea de vest a orașului. Ea se află pe un platou de pe dealul Miroslava, putând fi observată cu ușurință din diferite locații ale Iașului.
Biserica, înconjurată de ziduri prevăzute cu creneluri și având un turn clopotniță înalt la intrare, are aspectul unei fortărețe, servind adesea ca loc de apărare și uneori ca reședință domnească. Ea este un exemplu al influenței muntene asupra arhitecturii moldovenești. Din apropierea bisericii, de pe Dealul Galata, se deschide o frumoasă perspectivă asupra orașului.
Ziua 5 : Mic dejun la ora 8, conferința WWF România între orele 9-11 împreună cu autoritățile locale despre proiectele ecologice de promovare a Regiunii de NE.
Plecare la ora 14 după servirea prânzului și după vizitarea Palatului Culturii
Ora 16 se ajunge la Vaslui, unde se va vizita centrul orașului
Ora 18 se ajunge la Bârlad
Ora 21 sosire București.
Palatul Culturii din Iași
Palatul Culturii din Iași este o clădire emblematică, construită, în perioada 1906 – 1925, în perimetrul fostei Curți Domnești medievale moldovenești, pe locul fostului Palat Domnesc. Edificiul a servit inițial drept Palat Administrativ și de Justiție. În anul 1955,
Panorama Palatului Culturii din Iași
destinația clădirii este schimbată într-una culturală, devenind gazda unor importante instituții culturale din Iași. Astăzi, Palatul Culturii este sediul Complexului Muzeal Național „Moldova”, ce cuprinde Muzeul de Istorie a Moldovei (1916), Muzeul Etnografic al Moldovei (1943), Muzeul de Artă (1860), Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” (1955), precum și Centrul de Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural (1975). În aripa de nord-est a palatului se află sediul Bibliotecii Județene „Gheorghe Asachi” (1920).
TARIFUL INCLUDE:
– transport autocar clasificat 3* cu aer conditionat ;
– 4 nopti de cazare in Hoteluri de 3***( camere pentru doua persoane, cu grup sanitar propriu cu dus);
– pensiune completa pentru 5 zile;
– 2 conferinte , in ziua 2 si ziua 5
– ghid autorizat;
– pretul biletelor de intrare pentru vizitarea obiectivelor turistice : Muzeul George Bacovia-, Ruinele Curții Domnești, Cetatea Sucevei, Biserica Trei Ierarhi, Mănăstirile Golia și Galata;
– Tva si taxa hoteliera;
TARIFUL NU INCLUDE:
taxa de poduri si parcari;
biletele de intrare pentru vizitarea obiectivelor turistice: Mănăstirile Voroneț și Moldovița, Palatului Culturii;
alte cheltuilei proprii si personale care nu sunt mentionate la Tariful Include;
ANALIZA DE PRET
Grup țintă : în general acest program se adresează tuturor categoriilor de turiști cu preferință către personele tinere și dinamice, studenți, membrii unor organizații non-profit ONG, catre cadrele didactice din toate nivelurile, români și străini.
Nr. maxim de persoane : 49 turiști, 1 însoțitori de grup și un șofer
Resurse pentru realizarea programului :
Agenția de turism Europa Travel, București sect. 3
Autocar Bova 2008 cu 55 locuri
Hotelurile unde se va face cazarea și unde se va servi masa care vor fi prezentate pe parcurs
Parteneri implicați : Universitatea din București, Facultatea de Geografie; Autoritățile locale din județele si centrele turistice vizitate, Asociația „ România prinde rădăcini „, WWF România
MOLDOVA
ISTORIE, TRADIȚII, ECOTURISM
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Impactul Turismului Asupra Mediului In Regiunea N E (ID: 168481)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.