Impactul Turismului Asupra Culturii Si Comunitatii Locale Orasul Brosteni

Impactul turismului asupra culturii și comunității locale

Orașul broșteni

Cuprins:

CAPITOLUL 1. TURISMUL – CONCEPTUL DE TURISM – CLARIFICĂRI CONCEPTUALE

1.1 Impactul turismului și formele impactului

1.2 Turismul în România

2.2.1 Piața turistică din România

2.2.2 Capacitatea de cazare turistică

1.3 Consumatorul de turism

1.4 Evoluția turismului international și tendințele actuale

CAPITOLUL 2 PREZENTAREA GENERALĂ A COMUNITĂȚII LOCALE ORAȘUL BROȘTENI

2.1 Date generale despre Orasul Broșteni

2.2 Scurt istoric

2.3 Căi de acces

2.4 Analiza SWOT

2.5 Resurse turistice

2.5.1 Resurse turistice naturale

2.5.2 Resurse antropice

2.6 Forme de tursim practicate

CAPITOLUL 3. IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA COMUNITĂȚII LOCALE ORAȘUL BROȘTENI

3.1 Perspectiva economică

3.2 Perspectiva socio-culturală

3.3 Perspectiva mediului înconjurător

3.4 Analiza impactului turismului asupra comuniății Broșteni

3.5 Propuneri privind diminuarea/ creșterea impactului turismului asupra culturii și comunității locale din Broșteni

3.6 Efecte economice ale propunerilor făcute

Concluzii.

Bibliografie

Introducere

CAPITOLUL 1. TURISMUL – CONCEPTUL DE TURISM – CLARIFICĂRI CONCEPTUALE

În acest prim capitol al lucrării de dizertație voi prezenta din punct de vedere teoretic toate aspectele importante ale noțiunii de turism pentru o întelegere cât mai ușoara a specificului acestuia.

Cuvântul „turism” este de provenienta engleza, „tour” care înseamnă călătorie, sau „to tour”, „to make a tour”, a călători, respectiv a face o călătorie. Acest termen foarte folosit in zilele noastre a fost creat în Anglia, în jurul anilor 1700, pentru a descrie acțiunea calatorie aj în Europa – în general și în Franța – în special. La rândul său, acest termen englez derivă din cuvântul francez „tour“ (călătorie, plimbare, mișcare), fiind preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de călătorie de agrement. Termenul francez are rădăcini și mai adânci, el derivă din cuvântul grec „tournos“ și, respectiv, din cel latin „turnus“ și înseamnă tot călătorie în circuit. Din termenul „turism“ a derivat și cel de „turist“, adică persoana care efectuează călătoria pentru plăcerea proprie.

Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea desfășurată în alte sectoare-cheie din economia mondială (industrie, agricultură, comerț).

În 1936, Liga Națiunilor a definit un turist strain ca "cineva care călătoresc în străinătate pentru cel puțin douăzeci și patru de ore". Succesorul său, Organizația Națiunilor Unite, a fost modificat această definiție în 1945, prin includerea unei șederi de maximum șase luni, modificată apoi la 12 luni.

În 1941, Hunziker și Krapf au definit turismul ca "suma fenomenelor și relațiilor care rezultă din deplasarea și șederea nerezidenților, în măsura în care nu conduc la ședere permanentă și nu au legătură cu orice activitate a câștigului salarial."

În 1994, Organizația Națiunilor Unite a identificat trei forme de turism:

Turism intern, care implică locuitorii din țări care călătoresc numai în interiorul țării

Turism intern receptor, care implică nerezidenții care călătoresc în țara respectivă

Turismul extern, care implică rezidenți care călătoresc în altă țară

Așadar prin tursim se poate întelege modalitățiile prin care omul își petrece timpul liber călătorind în altă localitate sau țară, pentru a vizita oameni și locuri, monumente și muzee, pentru a-și îmbogăți cunoștințele generale, pentru a se distra și a face sport, pentru odihnă sau tratament.

1.1 Impactul turismului și formele lui

Formele impactului sunt de 3 tipuri : economică, impactul asupra mediului și impactul socio-cultural.

Impactul economic a turismului are atât aspecte pozitive, cât și negative. Acesta poate ajuta economia atât a comunității locale, cât și a unei țări, prin încasările survenite de la vizitatorii comunității locale care vin în acea zonă. În momentul în care sunt turiștii atrași de acea zonă sunt străini, valută încasata poate îmbunătăți balanță de plăți externe a unei țări.

Trebuie menționat faptul că turismul este capabil să asigure prosperitatea unor zone defavorizate, putând fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate. Aceasta prin dezvoltarea unor zone mai puțin bogate în resurse cu valoare economică mare, dar cu importante și atractive resurse turistice naturale și antropice. Datorită acestui fapt el este considerat o pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale, poate aduce venituri importante la bugetul de stat.

Pe lângă acest aspect datorită turismului se creează locuri de muncă, atât direct, cât și, indirect, în cadrul firmelor de turism.

Efectul multiplicator al cheltuielilor realizate de vizitatori poate să fie deosebit de important pentru economia locală. Acest efect are trei forme: direct și indirect și indus. Cel direct se referă la creșterea salarilor, încasărilor hotelurilor, barurilor datorită turiștilor cate cheltuie intr-o zonă, intr-o perioadă determinata. Forma indirectă se referă la ramurilor producătoare de bunuri de consum la care firmele turistice apelează pentru a își sustine oferta, asftel cescând cheltuielile. Când se vorbește de efect indus, se referă la întrega economie a tării.

Organizața Mondiă a Turismului consideră că efectul multiplicator poate fi definit ca volumul suplimentar de venituri realizat de o unitate de cheltuieli a turistului, care va fi utilizat în economie.

Pe lângă toate aspectele pozitive există câteva aspecte negative. De exemplu administrarea și conducerea unor atracții sunt foarte costisitoare, locurile de muncă din acest sector sunt relative slab plătite.

Impactul asupra mediului, spre deosebire de impactul economic al atracțiilor se considera că este, mai degrabă negativ. Impactul variază în funcție de natura atracțiilor . Astfel, în cazul atracțiilor naturale și a celor construite de om, care nu au avut inițial o destinație turistică, problema constă în chiar impactul vizitatorilor asupra atracției. În cazul atracțiilor construite de om cu scop turistic, precum și pentru găzduirea unor evenimente speciale impactul negativ asupra mediului înconjurător se materializează în distrugerea, de către vizitatori, a vegetației, în distrugerea, accidentală sau intenționată, a vieții sălbatice și deteriorarea unor habitate, în afectarea unor situri arheologice sau a unor componente naturale geologice de grafitti și de eroziune, precum și în afectarea apei și aerului de poluare produsă de turiști.

Pe de altă parte, însa, veniturile obținute din turism pot ajuta la conservarea mediului natural, iar una din preocupările principale ale managerilor atracțiilor turistice construite de om trebuie să fie găsirea formulei optime de administrare a atracțiilor respective, astfel încât să se reducă impactul negativ al vizitatorilor asupra atracției însăși.

Impactul sociocultural al atracțiilor, depinde, de asemenea, de tipul acestora. Astfel, în cazul atracțiilor naturale și al obiectivelor cosntruite de om fără a avea inițial scop turistic, impactul negativ se referă la faptul că un număr mare de vizitatori pot prejudicia atmosfera și pot crea senzația unui spațiu restrâns, dar, pe de altă parte folosirea unor atracții naturale în scopuri recreative ameliorează starea de sănătate a vizitatorilor, conducând la « reîncărcarea bateriilor » pentru locuitorii unor zone mai puțin atractive sau care au un serviciu monoton, stresant.

1.2 Turismul în România

România are un potențial turistic foarte bun compus din doua componente: naturalã, peisaje spectaculoase, toate formele de relief, climă favorabilă, ape terapeutice, componenta antropică, monumente și obiective de artă religioase, muzee, elemente de etnografie și folclor originale și extraordinar de frumoase, realizãri actuale de prestigiu. Datorită acestor lucruri România este o țără foarte atractivă.

Se găsesc mai multe forme de turism: de sejur (de litoral, montan, balnear), vânãtoare și pescuit sportiv, turism cultural, turism profesional.

Datorită existentei Dunării, Carpaților și a Mării Negre România este o tară carpato-danubiano-pontică.

Fiecare element natural, prin specificul lui, are un anumit potențial turistic. România deține un tezaur imens din punct de vedere arheologic, istoric, arhitectural si a monumentelor de arta, precum și un patrimoniu valoros care atestă muncă continuă și evoluția vieții pe aceste terenuri și dezvoltarea româno cultură și a artei.

2.2.1 Piața turistică din România

Turismul în România a cunoscut o expansiune considerabilă, în anul 2007, după ce țara a intrat în Uniunea Europeană. Însă din cauza crizei economice ce a afectat întreaga lume sectorul s-a confruntăt cu efectele negative. Acest lucru este confirmat de datele statistice privind înnoptările pentru perioada 2004 – 2010, având o tendință ascendentă în perioada 2004 – 2008, un maxim în 2008, urmată de o tendință de scădere în 2008-2010.

Între 2006 și 2010 locurile de muncă în turism în România a crescut de la 2,4% la 2,7% din totalul ocupării forței de muncă, reflectând o cerere în creștere în sectorul turistic.

Sosiri ale vizitatorilor străini în România pe continente și țări de origine

Sursă: http://statistici.insse.ro/shop/

Numărul de sosiri internaționale a crescut doar moderat, cu 2% în 2013, după o creștere de 4% în 2012. Turismul în România este considerat a fi subdezvoltat cu potențial neexploatat, care trebuie să fie exploatat prin dezvoltarea infrastructurii, a unităților de cazare, și îmbunătății calității serviciilor, în general. România este vizitată mai ales de turiști din țările vecine, cum ar fi Ungaria sau Republica Moldova, ca urmare a relațiilor istorice dintre aceste țări și relațiile de familie între minoritățile maghiare și moldovenii din România. În ceea ce privește cheltuielile efectuate de turiștii din Ungaria și Moldova, acestea, nu sunt importante, din cauza duratei scurte de ședere în România și a faptului că acești turiști vin de obicei în România pentru a își vizita rudele sau prietenii.

Având în vedere că doar 7% din totalul hotelurilor din România, față de 22% din totalul hotelurilor din Uniunea Europeană, sunt afiliate unor lanțuri hoteliere internaționale operatorii hotelurilor de lanț cu renume internațional, cum ar fi Hilton sau Ramada, consideră că piața din România ofera multe posibilitățî de investiții.

Lanțul hotelier cu o expansiue puternică în România este Hilton, ce are ca scop ca până în 2015 să ajungă la 15 unități hoteliere deschise pe teritoriul României. În prezent Hiton dispune de o rețea de 12 unități hoteliere în România. Cele mai recente hoteluri din lanțul Hilton deschise pe teritoriul României sunt : Double Tree by Hilton deschis în 2012 la Oradea, Hampton Hilton deschis în 2013 la Cluj Napoca și un altul deschis în 2011 Brașov. Compania se extinde în principal în regiunile de provincie din România deoarce oferta de cazare din categoria lux sau mediu spre scump este foarte săracă.

Datorită schimbărilor aparute atât în ceea ce privește motivațile de calătorie, cât și în ceea e privește compotamentul consumatorului, au apărut noi tipuri de turism:

Turism de faceri

Turism urban ce include turismul cultural

Turism rural

Turism de aventură

Croazieră

Premisele dezvoltări turismului de afaceri se referă la baza materială generoasă, ce poate fi îmbunătățită și modernizată, la personalul foarte bine instruit într-un domeniu specfic al turismului de afaceri (taducători, personal IT), la costurile scăzute față de alte țări Europene, la succesul a mai multor evenimente organizate în România ce au fost puternic promovate, oferind astfel țării o imagine pozitivă ca destinație internatională, la faptul că România este din punct de vedere politic și economic o destinație sigură, la creșterea interesului investitorilor în România.

Conceptul de turism rural este foarte generos și mai amplu decât s-a crezut initial. Cuprinde o serie de activități și obiective, despre care

The concept of rural tourism is very generous and broader than initially thought. It encompasses a series of activities and objectives, dintre care unele pot fi considerate în mod tradițional ca aparținând noțiunii de "rural" mai mult decât altele și se dezvoltă într-o varietate de medii care pot fi considerate, în același mod, mai mult sau mai puțin din mediul rural.

De mare importanță sunt, în acest context, satele turistice, care, în România reprezintă un produs turistic unic. Așezările rurale de interes pentru turism sunt prezente și s-au dezvoltat pe cele mai variate forme de relief, de la litoralul Mării Negre și Delta Dunării până în zona de munte, și sunt, în funcție de caracteristicile lor, panoramice și climatice.

În România o creștere a turismului de afaceri a fost înregistrată în ultimii ani, în anul 2004 s-au înregistrat 8478311 turiști și 383830 de turisti care au calatorit din motive de afaceri, reprezentând 4,52% din numărul total de turiști, iar în 2005, 3,98% din turiști au călătorit în scop de afaceri, ceea ce înseamnă un număr de 309863 de turiști. Cele mai importante destinații pentru turismul de afaceri din România sunt Bucureștiul, capitala țării, marile orașe din Transilvania și Banat, și Constanța, unde se găsesc cele mai importante lanțuri hoteliere din țară.

Se preconizează că România va experimenta o creștere moderată a turismului intern în următoarea perioadă, în principal determinată de sosiri a turiștilor din țările vecine. Imaginea proastă a țării, infrastructura veche și nivelurile de servicii reduse vor rămâne obstacole importante pentru dezvoltarea turismului țării. Acest lucru nu va lasa România în urma destinațiilor turistice din apropiere, cum ar fi Grecia, Bulgaria, Croatia sau Ungaria.

2.2.2 Capacitatea de cazare turistică

Prin structură de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică se înțelege orice construcție sau amenajare, care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare și alte servicii specifice pentru turiști.

In graficul de mai sus se poate vedea că structurile de primire din anul 2011 au crescut considerabil în anul 2013. Potrivit declarațiilor facute de Institutul Național de Statististică numărul structurilor de cazare turistică, în anul 2014 acrescut l 6.130 unități, cu 2% față de 2013.

În anul 2014, numărul hotelurilor a crescut cu 28, până la 1.473 unități, față de anul 2013, hostelurile s-au înmulțit și ele crescând cu 204 unități, în schimb numărul de moteluri a scăzut de la 215 la 212. De la 621 la 624 a crescut nr vilelor turistice și cabanele turistice și-au mîrit numărul de la 152 la 162, în timp ce pensiunile turistice au scăzut de la 1.335 la 1.323.

Din punct de vedere a sturcturii locurilot în hoteluri, 40% au fost în hotelurile cu trei stele, 32,8% au fost în hoteluri cu 2 stele, 19,8% în hotelurile cu 4 stele, 3,9% în hotelurile cu 5 stele, 3,1% în hotelurile cu o stea și 0,4% în hotelurile neclasificate pe stele. Cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (50% din total hoteluri) și 2 stele (25,3%).

Cele mai vizitate zone au fost: zona montană cu 31,4% au fost în alte zone, 26,2% în zona montană, 21,5 % au fost în capitala țării București și orașele reședință de județ (, 11,3% în stațiunile pe de litoral, 7,3% în stațiunile balneare și 2,3% în Delta Dunării .

Județe cu cele mai multe structuri de primire sunt Brașov (787), Constanța (746), Harghita (321), Suceava (296) și Prahova (286).

La data de 31 iulie 2014 existau 141.100 camere în structurile de primire turistică, iar 93.700 (66,4%) erau în hoteluri. În anul 2014 a crescut numărul de camere conform: 1.444 în hoteluri, cu 776 în pensiunile agroturistice, cu 233 în hosteluri, cu 53 în cabane turistice, cu 48 în sate de vacanță. 311.300 însumau locurile de cazare existente. 186.200 erau în hoteluri, apoi în pensiunile agroturistice erau 30.500 locuri, pensiunile turistice aveau 27.300 locuri, în timp ce vilele turistice aveau 13.800 locuri și campingurile 12.900 locuri.

Zonele turistice erau împărșite astfel: 83.600 erau în stațiuni din zona de litoral, fără Constanța, 83.200 în București și orașele reședință de județ, mai puțin orașul Tulcea, 55.600 în alte localități și trasee turistice, 51.000 în stațiuni din zona montană, 33.600 în stațiuni balneare și 4.300 în zona Delta Dunării, cu orașul Tulcea.

1.3 Consumatorul de turism

Turismul rural este un domeniu vast, în care turistul sau consumatorul de turism este actorul principal, personalitatea care se află în mijlocul tuturor activităților, fiind practic indispensabilă în acest proces. În acest context, cunoașterea turistul, cu toate problemele implicate în acest proces, devine un element cheie.

Există o mulțime de concepții greșite, convingeri, mai mult sau mai puțin adevărate privind turistul. Prima impresie greșită arată că majoritatea turiștilor sunt de fapt turisti internaționali. Acest lucru este fals deoarece mulți turiști călătoresc în interiorul granițelor țării de reședință. O altă idee spune că a fi un turist, implică în mod obligatoriu ca motivul călătoriei să fie relaxarea. Acest lucru este parțial adevărat, deoarece un turist poate practica turismul de aventură sau turismul în scopuri medicale, religioase sau de învățământ. Pe de altă parte, unii spun ca a fi un turist înseamnă contactarea unui operator de turism care se va ocupa de toate detaliile și v-a achiziționa pachetele de vacanța. Acest aspect este doar parțial adevărat, deoarece acei oameni care călătoresc în mod independent și cei care iși planifică singuri vacanțele trebuie să fie considerați tot turiști.

Indiferent de mediul rural sau din țară, profil turistic tinde să fie construit pe o serie de elemente comune. Acestea includ dorința de a scăpa din oraș și de integrare în viața rurală, dorița de relaxare, de liniște, dorința de a petrece timpul liber cu familia sau cu orice altă persoană, într-un mediul natural și nu în ultimul rând, dorința de a descoperi cultura rural în cel mai mic detaliu.

În ceea ce privește zonele rurale din teritoriul României, există o mulțime de elemente numite beneficii care aduc o contribuție semnificativă turismului rural. Se presupune că turiștii care aleg ca desinație zonele rurale din România iși bazează decizia pe premisa că vor întâlni tradiții vechi foarte bine conservate. Folclorul românesc și satele românești sunt elemente speciale care contribuie la dezvoltarea unei anumite tipologii de turiști. Ca urmare, turiștii ce vizitaează aceste locuri ar trebui să fie dornici să cunoască tradițiile românești, să participe activ în viața satului, la fel ca orice alt membru al comunității. În plus, turiștii doresc să exploreze mediul înconjurător în forma sa naturala, să se bucure de peisaj și să cunoacă locuri noi.

Turiștii au fost impărțiți în diferite categorii, în funcție de vârsta și elementele legate de venituri. Inițiatorul acestor tipologii a fost Cohen (1972), care a împărțit turiști în următoarele categorii: turiștii care practică turismul de masă, turiștii care practică turismul individual, turiștii care explorează și turiști "care se lasă purtați de val" Un an mai târziu, MacCannel susține o alt formă de abordare turistică bazată pe autenticitate, pe căutarea după autenticitate și împarte turiști în conformitate cu acest element. De aici și până la tipologiile lui Smith și lui Eadington (1992) au existat multe alte abordări. Acesta din urmă, au vorbit despre eco-turiști, referindu-se la o categorie de turiști care preferă vacanțele în zonele rurale.

Există două categorii de factori care influențează turistul în cumpărarea unui pachet de vacanță: factori motivaționali care motivează turiștii să dorească să cumpere un pachet de vacanță, și factori care determină dacă turistul este posibilitatea de a achiziționa produsul dorit.

În studiul factorilor motivaționali trebuie să se ia în considerare mai multe caracteristici fundamentale ale produsului turistic, care îl diferențiază de alte produse și servicii de pe piață:

– produs turistic este complex, conține atât elemente tangibile, cât și elemente netangibile;

– turiștii cumpără mai degrabă o experiență, decât un produs clar definit;

– există mai multe etape în ceea ce privește experiența turistică: faza de anticipare, faza de consum și de fază amintire;

– pachetul turistic este o parte a procesului de producție ce are loc în turism, ceea ce înseamnă că atitudinile, emoțiile, așteptările afectează turistului părerea despre produs;

– experiența turistică este puternic influențată de factori externi, care pot fi controlați de turist sau de operatorii care au conceputu pachetul turistic (factori cum ar fi vremea, posibile conflicte sau războaie, boli, etc.).

În literatura de specialitate actuală există numeroase clasificări ale factorilor motivaționali. În lucrarea "Comportamentul consumatorului în turism" scrisă de Swarbrooke, Horner sunt propuse două astfel de clasificări. Prima împarte motivațile turistice în două categorii: motivații care conduc o persoană să aleagă să călătorească și motivațiile care conduc o persoană să aleagă o vacanța în mod special, într-o anumită destinație, într-o anumită perioadă de timp.

Cea de a doua clasificare este mult mai complexă și este acceptată și utilizată de mulți specialiști. Potrivit acesteia, motivațiile sunt:

– psihologice (relaxare, exercitii fizice și de sănătate);

– emoționale (nevoi spirituale, aventură, romantism);

– personal (vizite la rude și prieteni);

– dezvoltare personală (studii);

– afaceri (obținerea unui loc de muncă, colaborări);

– cultură (experimentarea unor culturi noi).

Turistii sunt definiți ca fiind acele persoane care călătoresc departe de locurile obișnuite pentru ei în alte locuri neobișnuite. Ele pot fi clasificate în funcție de caracteristicile lor de călătorie sau de așa-numitul comportament al consumatorilor. Tipologia turistului este, prin urmare, un termen utilizat pentru a identifica modul în care fiecare grup de persoane care călătorește se comportă într-o destinația turistică. Din toate informațiile prezentate, se poate spune că cunoștințele despre comportamentul turiștilor nu este doar de interes academic, ci se dovedesc a fi, de asemenea, informații valoroase ce pot fi folosite pentru ca managerii sa poată planifica în mod eficient. Înțelegerea comportamentului consumatorilor este foarte utilă pentru dezvoltarea de produse turistice. De asemenea, este o sursă de informații completă pentru promovarea produselor turistice și scoate în evidență modul de a vinde produse turistice mai ales în această epocă globalizată, în care modelele de călătorie turistică sunt puternic influențate de factori globali, cum ar fi mass-media. Pe scurt, studiul comportamentului consumatorilor nu este exclusiv de interes academic, fiind, de asemenea, în mod substanțial benefic, atunci când managerii au nevoie să cunoască și să răspundă la nevoile și cerințele turiștilor într-un mod corect.

1.4 Evoluția turismului international și tendințele actuale

Evoluția turismului internațional se poate aprecia prin acțiunea a doi indicatori: sosirile/plecările de turiști.

Turismul internațional va atinge un nou record la sfârșitul anului 2014, cu peste 1,1 miliarde de turiști internaționali care călătoresc în lume într-un an. În primele zece luni ale anului 2014, numărul de turiști internaționali a crescut cu 5%, potrivit ultimului Barometru UNWTO Mondiale a Turismului, depășind așteptările.

În perioada ianuarie-octombrie 2014, volumul de turiști internaționali (vizitatori peste noapte) a ajuns la 978 milioane, cu 45 milioane mai mulți decât în aceeași perioadă în 2013. Cu o creștere de 4,7%, turismul internațional continuă să crească mult peste tendința de creștere pe termen lung preconizată de UNWTO pentru perioada 2010-2020 (+ 3,8%), și este de așteptat să se încheie anul la peste 1,1 miliarde.

În funcție de regiune, cea mai mare creștere a fost înregistrată în America (+ 8%), urmată de Asia și Pacific (+ 5%) și Europa (+ 4%). În funcție de subregiune, creșterile s-au înregistrat în America de Nord (+ 9%) și Asia de Sud (+ 8%) , precum și partea Mediteraneană și de Sud a Europei, Asia de Nord-Est și Europa de Nord (toate + 7%).

"Având în vedere această tendință, se așteaptă ca turismul internațional să încheie 2014 cu cife record", a declarat secretarul general UNWTO, Taleb Rifai. "Acestea sunt rezultate remarcabile având în vedere că diferite părți ale lumii continuă să se confrunte cu provocări geopolitice și de sănătate semnificative, în timp ce redresarea economică globală rămâne destul de fragilă și inegală", a adăugat el.

"Mai important, vedem un angajament politic în creștere sectorului din care face parte turismul în multe țări. Acest lucru este încurajator, nu în ultimul rând pentru că turismul este unul dintre sectoarele care este mai în măsură să creeze locuri de muncă într-un moment în care crearea de locuri de muncă ar trebui să fie o prioritate pentru toată lumea", a adăugat el.

America (+ 8%) a condus creșterea în primele zece luni ale anului 2014, o revenire importantă având în vedere rezultatele înregistrate în anul 2013. Aceasta este cea mai buna performanță a regiunii din anul 2004, când turismul internațional, de asemenea, a revenit în forță. Toate subregiunile – America de Nord, Caraibe, America Centrală și America de Sud – și-au dublat procentele de creștere din anul 2013, rezultate deosebit de pozitive înegistrându-se în America de Nord, având în vedere performanțele extraordinare din Mexic și din Statele Unite ale Americii

Sosirile internationale in Asia si Pacific a crescut cu 5% (de-a lungul lunii octombrie), consolidând tendință de creștere a regiuni din ultimii ani. Cele mai bune rezultate s-au înregistat în Asia de Sud (+ 8%), India având o creștere de + 7%, precum și din Asia de Nord-Est (+ 7%) unde destinațile cunoscute, cum ar fi Japonia și Republica Coreea au înregistrat o creștere de două cifre. Sosirile in Oceania au crescut cu 6% datorită creșterii sosirilor în Australia și Noua Zeelanda. In Asia de Sud-Est (+ 2%), creșterea a încetinit față de 2012 și 2013, ca urmare a declinului sosirilor înregistrate în Thailanda.

Europa, regiunea cea mai vizitată din lume, a înregistrat o creștere de 4% a sosirilor turiștilor internaționali, în octombrie, cu rezultate puternice în Europa de Nord și în sudul Europei Mediteraneene (aambele + 7%), unde destinații cunoscute, cum ar fi Grecia, Portugalia, Spania și Malta a înregistrat o creștere robustă. Turismul internațional a crescut într-un ritm mai modest din Europa de Vest (+ 2%) și a stagnat în Europa de Est (0%) și Centrală , în contrast cu ultimii trei ani, timp în care sosirile au crescut cu o medie de 8% pe an .

Se estimează că sosirile turistice internaționale în Orientul Mijlociu vor crește cu 4% (în primele zece luni ale anului 2014), punând capat declinului care s-a înregistrat din 2011. Toate destinațiile din regiune, cu date disponibile au raportat o creștere, Egiptul, Iordania, Liban și Arabia Saudită înregistrând o îmbunătățire substanțială în raport cu performanța lor în 2013.

Sosirile turistice internaționale în Africa a crescut cu 3% ( în octombrie), Africa de Nord înregistrând o creștere de + 2%. Sosirile din Africa subsahariană au fost crescut cu 3%, în ciuda provocărilor intâmpinate în urma epidemiei de Ebola în câteva țări din Africa de Vest. Cu toate acestea, datele pentru Africa și Orientul Mijlociu ar trebui să fie citite cu precauție, deoarece se bazează pe date limitate și volatile pentru aceste regiuni

OMT consideră că în anul 2020 numărul de sosiri din turismul internațional va ajunge la 1,6 mld. Din acest număr, 1,2 mld vor reprezenta călătoriile în țările învecinate (regionale) și 0.4 mld vor fi călătorii pe distanțe lungi (inter-regionale).

Asia de Est și Pacific, Asia de Sud, the Orientul Mijlociu și Africa vor crește cu peste 5% pe an, comparativ cu media mondială de 4.1%. Mai multe regiuni vor crește mai lent decât media mondială.

Europa își va menține cea mai mare pondere din totalul sosirilor, deși în timp aceasta a scăzut de la 60% în 1995 la 46% în 2020.

Totalul sosirilor de turiști pe regiuni arată că, în 2020, primele trei regiuni receptoare vor fi: Europa (717 milioane turiști), Asia de Est (397 milioane) și America (282 milioane), urmate de Africa, Orientul Mijlociu și Asia de Sud.

Călătoriile pe distanțe lungi vor avea o tendință de creștere mai accentuată (5.4%/an) decât călătoriile pe distanțe scurte (3.8%/an). Astfel, de la o pondere de 82% a călătoriilor pe distanțe scurte în anul 1995, se va ajunge în 2020 ca acestea să dețină aproape 76% din piața turismului internațional.

În privința încasărilor din turismul internațional se apreciază atingerea sumei de 2000 mld USD în anul 2020. Astfel se apreciază ca se vor cheltui ~ 5 mld USD în fiecare zi în întreaga l Referitor la piața europeană din care face parte și România, WTO identifică următoarele tendințe macroeconomice care se vor manifesta în viitorul apropiat:

Se previzionează ca sosirile internaționale de turiști să atingă 1,56 miliarde în 2020 cu o creștere medie anuală de 4,1%. Se estimează că vor crește călătoriile pe distanțe lungi (de la 18% la 24% în 2020) în detrimentul călătoriilor inter-regionale.

Până în 2020 Europa Centrală și de Est va atrage mai mulți turiști decât țările din Europa de Vest.

Sosirile internaționale de turiști în Europa vor ajunge la 717 milioane în 2020, cu o creștere anuală de 3%, sub media mondială de 4,1% fapt care va diminua cota de piață a Europei.

Franța va rămâne cea mai importantă țară receptoare de turiști din Europa (până în 2020 se va ajunge la aproape 106 milioane de turiști internaționali).

Cele 10 țări balcanice vor ajunge să primească în 2020 până la 79 milioane turiști, 92% dintre ei fiind atrași de Grecia, Bulgaria, România și Croația. Acest lucru se datorează unei creșteri anuale de 4,6% în perioada 1995-2020.

Până în 2020, 346 milioane de turiști vor vizita zona Mediteranei (reprezentând 22% din totalul mondial al sosirilor).

CAPITOLUL 2 PREZENTAREA GENERALĂ A COMUNITĂȚII LOCALE ORAȘUL BROȘTENI

În acest capitol voi prezenta date despre comunitatea locală a orașului Broșteni, județul Suceava. Acest oraș este al doilea ca suprafață după București. Zona are un potențial turistic foarte ridicat ce trebuie valorificat.

2.1 Date generale despre Orașul Broșteni

Orașul Broșteni se află amplasat în partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al râului Bistrița, fiind imprejumuit de munții Bistriței și munții Stânișoara având următoarele coordonate geografice 47 14’20’’ latitudine nordica și 23 21’10” latitudine estica.

Localiatatea se învecinează la nord cu comunele Crucea și Ostra din județul Suceava, la sud comuna Bilbor din județul Harghita, la est comuna Borca din județul Neamț iar la vest comuna Panaci din județul Suceava.

Suprafața localității este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperită cu păduri și terenuri cu vegetație forestieră.

Orașul are un număr de 6.795 de locuitori care locuiesc în cadrul orașului și în satele componente ale acestuia: Cotârgași, Holda, Holdița, Frasin, Pietroasa, Dârmoxa.

Configurația generală a reliefului din zona orașului este muntos-înaltă .Zona în care se află localitatea Broșteni este în apropierea munților: Călimani, Rarău, Budacu, Vf. Puzdra, Vf. Goia.

Altitudinea variază între 650 m în Broșteni și 1700 m limita superioară împădurită iar altitudinea cea mai frecvent întâlnită este de 900m.

Rețeaua hidrogarfică a zonei este specifică regiunilor muntoase. Pe râul Bistrița și pe afluienții săi cuprinde bazine hidrografice mai mari cu pantă abruptă și un procent de despădurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele.

Orașul Broșteni este străbătut de la un capăt la altul de râul Bistrița de-a lungul căreia se află așezările localnicilor și în care se varsă afluenții din zona localității cum ar fi: pâraele Neagra, Puzdra, Holdița, Cotârgași, Pietroasa, Barnar, etc.

Geologia zonei cuprinde fâșia cea mai vestică a Carpaților Orientali și anume zona cristalină și zona flișului. Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse câteva straturi de roci sedimentare dispuse în mezozoic, în triasic și cretacic formând resturile unui geosinclinal ce se întinde pe toată ramura vestică a Carpaților Occidentali. Cristalinul este alcătuit din două serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate și roci mai slab metamorfozate.

Pădurea ocupă caea mai mare parte a teritoriului localității Broșteni deținând locul întâi în privința fondului forestier din județul Suceava ocupând 12% din suprafața împădurită a județului. Astfel pe raza localității își desfășoară activitatea Ocoalele Silvice: Broșteni, Borca și Crucea.

Climatul zonei este continental, cu diferențe pronunțate și specifice zonei de munte, cu ierni lungi și geroase, cu primăveri lungi și ploioase, veri scurte și calde. Temperatura medie anuală este de 5 grade Celsius, cele două extreme fiind de – 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) și + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada caldă, cu temperaturi medii între 10 grade și 20 grade Celsius este de 140 de zile.

Precipitațiile atmosferice, urmează o curbă ascendentă din bazinul inferior spre cel superior al văi Bistriței și din văi spre culmile montane.

Precipitațiile ambundente în această regiune se datoresc munților înalți iar mediile anuale în zona Broșteni sunt de 800 mm din care în perioada de vegetație (mai-septembrie) cad 400mm iar în restul anului în cea mai mare parte iarna sub formă de zăpadă sau ploaie.

Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est și sud-est reprezentate de austrul și crivățul.

Crivățul bate atât iarna cât și vara, iar austrul de regulă primăvara. Direcția văilor principale fiind orientate vest-est, vânturile respective scurgându-se pe aceste văi, capătă uneori caracter de ciclu.

Agricultura comunei este specifică zonei de munte. Suprafața agricolă totală este de 6006 ha aflată în proprietatea persoanelor fizice; suprafața cultivată pe raza comunei este de 253 ha, cuprinzând culturi de cartofi și porumb. Pășunile și fânețele ocupă o suprafață de 5753 ha, deci mai mult de 95% din suprafața agricolă.

Principala ocupație a locuitorilor o constituie creșterea animalelor. În gospodăriile populației sunt crescute aproximativ 900 capete bovine, 600 porcine, 300 ovine. Agricultura se practică în regim de gospodărie individuală.

2.2 Scurt istoric

Cea mai veche mențiune documentară ce se referă direct la zona Broștenilor este documentul dat de Moise Movilă din Hârlău la 26 octombrie 1630, reprodus și de N. Iorga . Acest document reproducea „Uricul cel vechiu” dat de Ștefan cel Mare în 1488, prin care făce o danie ce înzestrează mănăstirea Voroneț cu o moșie – braniște- în care intra și partea din valea Bistriței ce formează astăzi localitățile Broșteni și Crucea.

Teritoriul localității a făcut parte din braniștea mănăstirii Voroneț din 1488 până în anul 1807.

Din anul 1807 Broștenii intră în stăpânirea familiei Balș care o stăpânește până în 1877. În aceasată perioadă localitatea cunoaște importante progrese economice, în această zonă își fac apariția negustorii de lemne turci,evrei, italieni, se îmulțesc fierăstraiele pentru lemn, se dezvoltă creșterea animalelor.

Din anul 1877 Broștenii intră în stăpânirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpără de la urmașii lui Al. Balș.

Epoca modernă a constituit pentru localitatea Broșteni o perioadă de mari schimbări și progrese.

Comuna în perioada 1960-1970, de dezvoltare industrială a țării cunoaște o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetărilor geologice în zonă și darea în exploatare a unor importante zăcăminte naturale de minerale utile de la Leșu Ursului, care a atras în zonă mai mulți muncitori, lucru ce a dus la sporirea populației și construirea în centrul de localitate a unui număr mare de locuințe în blocuri (peste 1000 de apartamente). În această perioadă în zonă a existat o intreprindere forestieră, o secție de confecții, o intreprindere de prospecțiuni geologice, în 1993 se construiește o nouă școală.

După evenimentele din 1989 efectele economiei de piață și a restructurări economice la nivel național și-a făcut efectele și-n localitatea Broșteni prin faptul că economia zonei începe să decadă, în aceast sens exploatările minere din zonă au ajuns actualmente să fie închise ceea ce a dus la o creștere a numărului de șomeri și la scăderea numărului de locuitori.

2.3 Căi de acces

Caile de comunicatii – acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.

La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:

Vatra Dornei ce se afla la 52 km, Piatra-Neamt, Bicaz, Tg. Neamt.

Însă legatura cea mai apropiata cu resedința de județ municipiul Suceava ce se află la 100 km se face pe valea pârâului Puzdra, peste vârful Puzdra, pe D.J. 177A care asigură accesul și spre alte localități importante ale județului cum ar fi orașele Gura-Humorului, Frasin și Câmpulung Moldovenesc.

O altă cale de acces care oferă o priveliște deosebită a călătorului o reprezintă D.J.174 care strabate valea pârâului Neagra și asigură legatură cu satul Darmoxa ce se află la 21 de km de orașul Broșteni cât și cu comuna Panaci pe valea paraului Negrișoara până la Vatra Dornei.

Localiatea mai dispune și de drumurile comunale D.C.77 Cotârgași care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finanțat de Uniunea Europenă și D.C. 78 Frasin.

La nivelul orașului Broșteni întâlnim ca principală cale de acces rutieră D.N. 17B care traversează localitatea și face legătura cu orașele: Vatra Dornei ce se află la 52 km, Piatra-Neamț, Bicaz și Tg. Neamț.

Statia CFR cea mai apropiată se află la Vatra Dornei la 52 Km.

Aeroportul cel mai apropiat se află la Suceava, la 100 km.

2.4 Analiza SWOT

Schimbarea este un proces inevitabil în dezvoltarea unei comunități. Dacă se urmăresc foarte atent și se ține cont de punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările zonei, se poate dezvolta un plan de dezvoltare foarte eficient.

SWOT este un acronim pentru Strength (puncte tari), Weakness (puncte slabe), Opportunity (oportunități) și Threat. ( amenințări).

Metoda SWOT a fost ințial concepută pentru industrie și afaceri dar poate fi folosită și pentru dezvoltare comunităților locale, a educției, dar ți pentru dezvotare persaonală.

Pentru o mai bună expunere a potențialului turistic al orașului Brosșteni, voi prezenta analiza SWOT pentru:

Cultură

Economie

Infrastructură

Mediu înconjurător

CULTURĂ

Puncte tari

Existenta obiectivelor culturale incluse in patrimoniu cultural;

Casa de cultura si camine culturale;

Pastrarea unor obiceiuri/tradiții.

Actiuni culturale ex. ( zilele orasului, sarbatori de iarna);

Personalitați care au locuit in Brosteni;

Interesul și implicarea cetațenilor în acțiuni culturale cultură;

Implicarea școli și elevilor în activitatea cultuarală;

Sprijin din partea administratiei publice locale și a unor agenti economici în desfăsurarea activităților de cultură;

Puncte slabe

Promovarea insuficientă a valorilor culturale și a tradițiilor;

Insuficienta fondurilor pentru conservarea obiectivelor culturale;

Starea precară a casei de cultură și căminelor culturale și insuficienta dotare a acestora;

Fonduri insuficiente pentru inființarea unui ansamblu folcloric și dotarea cu mijloacele necesare;

Inexistența unui cinematograf;

Neimplicarea unor factori interesați în derularea unor programe și proiecte;

Oportunități

Programe europene pentru cultura prin POR 2007-2013

Banca Mondială/ANDZM: schema de granturi mici pentru ONG-uri – proiecte pentru grupuri defavorizate

FRDS: servicii sociale comunitare

Participarea cetatenilor, creativitate

Valorificarea traditiilor cultural -artistice

Implicarea sectorului privat

Amenințări

Insuficient sprijin pentru continuarea proiectelor;

Neimplicarea cetatenilor in activitațile culturale;

ECONOMIE

(Industrie, Agricultură, Turism, Dezvoltarea afacerilor)

Puncte tari

Așezarea localitatii pe Valea Bistritei si este traversata de D.N.17B;

Acces relativ ușor pentru turiști

Peisaj spectaculos, atrăgător

Resurse de minereuri complexe (Pb, Zn, Au, Ag)

Roci de construcție (andezite, roci caolinizate)

Ape minerale pentru consum

Suprafețe întinse de păduri, vegetație forestieră

Efectiv animalier – stare de sănătate bună

Personal calificat în domeniul veterinar

Existența unor agenți economici activi

Puncte slabe

Suprafețe reduse de teren arabil (calitate slabă)

Lipsa mecanizării agriculturii

Diversificare redusă a culturilor agricole datorită climei

Sectorul terțiar (servicii) insuficient dezvoltat

Lipsa diversificării domeniilor de activitate economică

Prelucrarea primară a lemnului

Servicii financiar bancare insuficiente și nediversificate

Agricultură de subzistență

Lipsa microfermelor

Pășuni neamenajate

Existența unei asociații a crescătorilor de bovine

Lipsa agenților economici care să colecteze și să prelucreze la standarde europeneproduse locale (lapte, carne, miere etc.)

Oportunități

Banca Mondială/ ANDZM

Schema de micro-credite pentru persoane fizice și persoane juridice pentru activități de interes personal și afaceri

Centre de Afaceri

FRDS – Activități Generatoare de Venit

Programul Operațional Regional – Competitivitate/ Dezvoltarea afacerilor:

Turism

Dezvoltare rurală

Tehnologii competitive

SAPARD:

Prelucrare și marketing produse agricole

Investiții în exploatații agricole

Constituirea grupului de producători

Dezvoltarea de activități cu profiluri multiple aducătoare de venit (activități gospodărești, pensiuni, servicii agrement etc.)

Amenințări

Clima nefavorabilă diversificării culturilor agricole;

Lipsa fortei de munca;

Declinul economic continuu al activitatilor industriale majore (minerit, expoatarea lemnului ) ;

Insuficienta resurselor bugetare;

Rata ridicata a indicelui de inflatie;

Crestere economica nesemnificativa ;

Competitia regionala la surse de finantare;

Fiscalitate excesiva favorizând activitatea economica neimpozitata;

Schimbari rapide in legislatia economica;

Declin continuu al activitatilor economice în zona cerecetarii-proiectarii;

Inexistenta cailor de transport rutier modern (autostrazi, drumuri rapide);

INFRASTRUCTURĂ

Puncte tari

Rețeaua de apă ;

Retea canalizare;

Existența stației de epurare a apei;

Existența serviciilor de salubritate;

Existență canalizare 7,5 Km ;

Retea de strazi si drumuri comunale;

Piata agroalimentara moderna;

Spital medico social;

Casa de cultura;

Cămine culturale;

Puncte slabe

Lucrări de regularizare și indiguire insuficiente

Infrastructură turistică insuficientă (ex. spații de cazare)

Infrastructura de drumuri nemodernizată:

24 Km de modernizare drumuri comunale

15 Km de modernizare drumuri vicinale

infrastructura pe orizontală în cartier blocuri (alei, parc)

stație de epurare învechită

rețea termoficare cartier blocuri nemodernizată

lipsă spații adecvate pentru cabinetele medicale din localitate

lipsa locuințelor sociale

insuficiența fondurilor;

starea deteriorata a casei de cultură și a caminelor culturale;

Oportunități

Banca Mondială/ ANDZM: infrastructură municipală

FRDS: mică infrastructură locală

Programul Operațional Regional: infrastructură de afaceri, medicală, de transport

Phare TVET (inclus și în Programul Operațional Regional: infrastructură școlară)

SAPARD: infrastructură rurală

Programul Operațional Sectorial de Mediu: dezastre (îndiguiri)

Amenințări

drum județean neadecvat pe str. Neagra spre sat Darmoxa

inundații;

neaccesarea de fonduri pentru infrastructură;

MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Puncte tari

Zonă montană nepoluată

Practicarea unei agriculturi nepoluante

Capital si Mediul Natural (diversitate, varietate)

Suprafata forestiera si geomorfologia zonei

Tendinte pozitive în reducerea poluarii

Plan Judetean si Local de Actiune pentru Mediu

Existenta unor structuri-institutii organizate de : protectie civila, dezastre, etc

– Reformarea sistemului de învatamânt tehnic local în directiile eco, turism, dezvoltare durabila

Puncte slabe

groapă ecologică de gunoi inexistentă

stație de epurare învechită

existența unor terenuri afectate de activitățile miniere

malurile Bistritei afectate de gunoaie

lipsa de educație ecologică a populației

Degradarea mediului natural (aer, apa, sol) si a ambientului urban

Lipsa programelor de conformare pentru toti agentii economici poluatori

Utilizare ineficienta a resurselor naturale (apa), uzura a infrastructurilor specifice

Imaginea unui Oras poluat

Structura industriala minerit, cu impacte specifice in arealul urban

Inexistenta unor sisteme integrate de management al mediului (eco-management)

Insuficienta unor resurse-fonduri de mediu locale

Neaplicarea standardelor de mediu

Oportunități

ANDZM:

Sprijin logistic și informații pentru accesare fonduri

Informare publică

Programul Operațional Sectorial de Mediu:

Natura 2000

Reabilitare situri contaminate

Agentia pentru protectia mediului;

Administratia fondului de mediu;

Amenințări

Defrișările

Neplantarea

Scăparea de sub control a fenomenului poluării

Neconformarea cu cerințele legale de mediu a unor agenți / activitați umane

Riscuri aferente infrastructurilor urbane (apa, canal) inclusiv în zone de colectare

Neaplicarea strategiilor și a investițiilor mici cu impact mare asupra calității mediului

Exploatare irațională a resurselor forestiere în zonele apropiate, efecte în timp scurt, mediu, lung

2.5 Resurse turistice

Resursele turistice pot fi definite ca fiind acei factori care fac posibil practicarea turismului. Acești factori includ:

Resurse tangibile ( facilități, atracții, infrastructură etc.).

Resurse intangibile ( imagine, reputație, cultură etc.)

Resurse umane ( instruirea, motivația, calitatea servicilor etc)

Resurse financiare

Orașul Broșteni deține importante resurse naturale și antropice care fac din această comunitate locală o destinație turistică foarte atractivă.

2.5.1 Resurse turistice naturale

Orașul Broșteni este situat din punct de vedere geograpfic într-o zonă muntoasă și este strabătut de râul Bistrița. Valea Bistriței este locul ideal pentru turiștii care iți doresc să se relaxeze respirând aer pur de munte pe malul Bistriței.

Resursele subsolului

Solul este format din 8 tipuri generale de sol în care predomină solul brun acid montan și solul brun gălbui. Subsolul zonei adăpostește de veacuri substanțe minerale utile: minereu complex și zăcăminte metamorfozate în filoane sideritice cu blendă și galenă, baritină, uraniu și piatră de construcție, respectiv calcar.

Apele minerale sunt considerate ca o resursă insuficient pusă în valoare. Alături de numeroasele izvoare minerale cu o compoziție chimică variată și cu debite diferite de o mare valoare terapeutică, se află și suprafețe cu bălți și nămoluri sărate. Situarea acestor iviri hidrominerale este în toate cazurile în zone pitorești, de o mare diversitate geologică, floristică și faunistică ce constituie factori complementari valoroși în utilizarea lor.

Resursele solului – Orașul Broșteni tipic zonei montane, dispune de o suprafață agricolă cultivată redusă de doar 644 ha, reprezentând aproximativ 2% din suprafața comunei. Predomină cultura cartofului și în secundar cea a porumbului, fără a se înregistra producții spectaculoase.

Pădurile și vegetația forestieră se întind pe o suprafață de peste 35.000 ha, ocupă cea mai mare parte a teritoriului localității Broșteni deținând locul întâi în privința fondului forestier din județul Suceava ocupând 12% din suprafața împădurită a județului. Aceasta constituie principala resursă naturală a localitatii După păduri, pășunile și fânețele din zonă constituie bogăția cea mai de seamă..

2.5.2 Resurse turistice antropice

Monumentele istorice importante din zona localității sunt reprezentate:

Bisericuța Muzeu sau Biserica “ Sfântul Nicolae” construită în anul 1779, unde a învățat și marele povestitor Ion Creangă. Biserica a fost lucrată manual în intregime fără firăstrău de mână, iar decorațiunile și ânfloriturile au fost realizate doar din cuțit. Biserica a fost folosită circa 100 de ani până în 1865. În 1950 aceasta a fost transformată în muzeu de etonografie, artă populară și istorie locală și este cunoscută ca “ Biserica Muzeu Ion Creangă.”

Pietrele cu inscripțiuni runice din secolele IX – XII de pe muntele Goia.

Căminul Cultural „Princepele Nicolae” – construit în anul 1929.

Școala din satul Holda construită în anul 1905.

Pensiunea Bradet – str. Neagra, oras Brosteni, jud. Suceava.

Mănăstiri:

– Manăstirea Eden- în satul Cotârgși;

Mănăstirea Peștele – Cotîrgași;

Mănăstirea Piatra Tăieturii

Un factor impotant în alegerea unei destinații turistice îl constituie posibilitățiile de cazare.

În comunitatea locală Broșteni posibilitățiile de cazare sunt:

Hotelul „Sana”- cu un număr de 30 locuri de cazare aflat în centrul orașului.

Castelul Roșu – 3 stele, cu un număr de 23 locuri de cazare;

Pensiunea „Serbeca” – cu un număr de 26 de locuri de cazare. Pensiunea se gășește pe Valea Bistritei Aurii la 50 KM de Vatra Dornei. Are o poziție perfectă pentru drumetii pe munte atat vara cat si iarna. Se ajunge uțor la Manastirile Eden și Pestele. Aceste mânăstiri sunt de călugări foarte amabili și fac turiștii să s simtă foarte bine. Obiective turistice din apropiere: Muntele Rarău, Mânăstirile din județul Neamnț și diferite muzee, Muntele Ceahlău, Grădina Zoo Zimbru, Muntele Călimani. Contra cost se poate beneficia de vizite la stânele din zonâ unde de pot degusta preparate specifice zonei. Pensiunea are wireless, teren de sport, sală de jocuri, se pot închiria ATV-uri.

Pensiunea „Pasul Lupului” – 3 margarete, 12 locuri de cazare, situată pe D.J. 174 Broșteni – Dîrmoxa; Este o locație ecologică, curentul fiind asigurat de panouri solare.

Pensiunea „Pietroasa” – 12 locuri de cazare

Pensiunea Bradet – are 6 camere, 4 duble, iar 2 au pat matrimonial.

2.6 Forme de turism practicate

Formele de turism practicate intr-o zonă pot fi foarte variante, în funcție de motivele pentru care a fost aleasă zona respectivă, dar și de posibilitățile oferite de zonă.

În comunitatea locală Broșteni se poat practica urmatoarele forme de turism:

Turismul montan: durmețiile – expunerea geografică a zonei oferă posibilitatea turștilor să opteze pentru o drumeție pe unul dintre traseele montane marcate.

Turismul de aventură: ratfing-ul pe râul Bistrița este unul dintre cele mai incitante din Europa.

Turismul de recreere : această zonă extrem de liniștită este perfectă pentru turiștii care vor să practice acest tip de turism .

Turismul cultural: comunitatea locală dispune de un bogat patrimoniu cultural, iar manifestările artistice specifice zonei aduc în atenția turiștilor tradițile încă vii ale acestei comunitate.

Turismul piscicol

CAPITOLUL 3. IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA COMUNITĂȚII LOCALE ORAȘUL BROSTENI

În cel de-al treilea capitol voi prezenta schimbăriile pe care comunitatea locală le-a făcut pentru a ridica nivelul de viață a localnicilor și pentru a atrage turiști din perspectiva economică, socială și a mediului.

Turismul rural trebuie conceput ca un factor de echilibru între comunitățile gazdă, cu oamenii și obiceiurile lor, ofertanții de vacante și industria turistică. Practic, impactul pozitiv al acestei forme de turism va depinde de modul de organizare, amenajare a satelor turistice și de varietatea, calitatea serviciilor turistice ce pot fi oferite.

   Satele turistice reprezintă asezari rurale pitoresti, situate aproape de natura , într-un mediu nepoluat, păstrătoare de bogate și vechi tradiții și un bogat trecut istoric. Dincolo de funcțiile politico-administrative, sociale, economice, culturale, multe sate, cu deosebire cele din aria montană, colinară, pot deveni adevarate gazde pentru primirea turiștilor, pe tot parcursul anului sezonier. Comparativ cu alte state europene, România se detasează prin existența mai multor tipuri de sate individualizate prin poziția geografică, accesibilitate, resurse, obiceiuri, ocupații, manifestări artistice. O astfel de așezare rurală este Orașul Broșteni.

Impactul turismului, privit pe plan economic, socio-cultural, dar și în relație cu mediul și diversitatea biologică, include atat aspecte pozitive cat și negative.

În dimensiunea socio-economică și culturală adezvoltării turismului, impactul negativ asupra diferitelor segmente din populație poate cuprinde degradarea socială a comunităților locale, efecte nedorite asupra obiceiurilor, tradițiilor și stilului de viață, efectul asupra structurii ocupării, nivelului și distribuției veniturilor. Pe plan ecologic, impactul negativ se manifestă prin deprecierea resurselor naturale, alterarea ecosistemelor, contaminarea și poluarea din diferite surse datorate activităților turistice, producția de deșeuri, alienarea speciilor florei și faunei.

3.1 Perspectiva economică

În construirea unei politici de dezvoltare durabilă evaluarea efectelor economice ale dezvoltării turismului este importantă și trebuie avut în vedere impactul pozitiv – care, de cele mai multe ori, nu mai necesită o argumentare suplimentară – dar și impactul negativ.

Turismul poate aduce localnicilor beneficii prin creearea de noi locuri de muncǎ în structurile turistice dar și prin veniturile suplimentare obținute din taxele pentru muzee și teatre, cheltuielile turiștilor în restaurante și în alte unități de alimentație

În perioada 2007-2013 unul dintre obiectivele stabilite și îndeplinite a fost creșterea anuală cu 2% a gradului de ocupare a forței de muncă din rândul categoriilor dezavantajate ale populației. Creșterea veniturilor populației, ameliorează calitatea vieții locuitorilor, impozitele și taxele locale permițând dezvoltarea infrastructurii, instalațiilor, echipamentelor și serviciilor în folosul comunitǎții locale – spații verzi, spații recreative, parcuri, dotǎri tehnico-edilitare, alimentare cu apǎ, energie electricǎ, școli, dispensare etc. De toate acestea profitǎ atât populația localǎ cât și turistul.

Spre exemplu in Orasul Broșteni a fost lansată o investiție pentru modernizarea zonei centrale a orașului. Proiectul în valoare de circa 800.000 lei, realizat din fonduri locale, a fost finalizat și acum orașul de munte arată mult mai frumos. De asemenea s-a realizat amenajarea parcului Ion Creangă situat în vecinătatea Centrului Civic. Se mai are in vedere identificarea unei locații pentru amenajarea unei pârtie de schi și sanie.

În anul 2010 s-au acodat fonduri pentru amenajarea locurilor publice cu caracter educativ. Iar în 2011 s-au amenajat parcuri pentru locuitorii localitații Broșteni.

Se urmareste si reabilitarea și modernizarea sistemului de apă și canalizare a orașului Broșteni.

Au fost modernizate podurile și podețele existente în localitătea Broșteni, asftel localnicii au s-au putut deplasa mult mai ușor peste râul Bistrița.

Un alt efect pozitiv determinat de activitatea turisticǎ este efectul multiplicator al acestuia. Astfel banii primiți de la vizitatori sunt repartizați în diferitele sectoare ale economiei naționale, pentru achiziționarea de echipamente moderne, achiziționarea de mǎrfuri, plata personalului, provocând de fiecare datǎ noi venituri și realizând investiții de care vor beneficia viitorii vizitatori.

Pentru a se înregistra efecte pozitive ale impactului turismului trebuie stimulat comerțul local astfel să poată contribui la dezvoltarea locală durabilă. Acest lucru se va face prin atragerea de fonduri europene pe bază de proiecte.

Se poate apela la serviciile localnicilor, pentru crearea mai multor spații de cazare (pensiuni), astfel aceștia își vor inmulții veniturile considerabil. În orașul Broșteni din ce în ce mai mulți localnici îsi deschid propria pensiune, sau își amenajează casa pentru a putea primii turiști. De asemenea ei pregătesc mâncăruri specifice zonei, făcute în casă pentru a le oferii turiștilor. Astfel stimulând producția de produce ecologice a agricultorilot locali și urmărindu-se atragerea unor investitori români și străini capabili să investească masiv în turismul local.

Deși întotdeuna se urmărește obținerea unui impact pozitiv al turismului, pot apărea reprcursiuni negative atunci când se exagerează cu dezvoltarea. Impactul negativ al dezvoltării economice poate însemna distrugerea mediului încojurător sau utilizarea tehnologiilor slabe, care nu dau randament, dar necesită un număr mare de materii prime și energie.

În Broșteni aceste probleme nu au apărut, comunitatea încercând sa maximizeze aspectele pozitive alea turismului pentru a devenii o zonă din ce în ce mai atractivă.

3.2 Perspectiva socio-culturală

Pentru minimalizarea efectelor socio-culturale negative sunt necesare unele măsuri: menținerea autenticității artei și meșteșugurilor locale, asigurarea accesului localnicilor la atracțiile si facilitățiile turistice, prevenirea aglomerării punctelor de atracție, informarea localnicilor în privința turismului.

Unul dintre principalele efecte benefice ale turismului, în plan social, este acela că întărește comunitățile gazdă și aduce un plus de vitalitate, pe mai multe căi.

Astfel, crearea locurilor de muncă în industria ospitalității joacă un rol important în reducerea emigrărilor din zona, în creșterea șanselor unor câștiguri mai bune pentru populația activă locală, nu doar pentru activitățile legate direct de turism, ci și prin activitățile complementare.

De asmenea face oamenii sa fie mai deschisi. Localnicii trebuie să învețe, în primul rând, limba engleză dacă vor să se ințeleagă cu turiștii. Cunoscând cel puțin limba engleză ei vor avea un contact mai larg cu lumea din afara, la nivel mondial.

S-au alocat aproximativ 250.000 RON pentru creșterea nivelului de educație și formare profesională continuă a populației de vârstă activă în Broșteni.

Existenta de mai bine de 100 ani a activitatii culturale in zona reprezinta un motiv de mandrie comunitara, influentand activitatea remarcabila a artistilor contemporani.

Pe data de 7 septembrie, pe stadionul din localitate, se desfașoara programul artistic dedicat Zilei orașului Broșteni. Programul artistic cuprinde recitaluriale artistilor celebri percum Laura Haidău, Ducu Bertzi, Fuego, Silvana Râciu, Ștefania Rareș, Nicu Paleru și Aurel Moldoveanu. De asemenea sunt prezentate si formații ale Asociației Culturale "Muntenii Broștenilor", Ansamblul Folcloric din comuna Văculești, județul Botoșani si Ansamblul Izvoarele Borcutului din comuna Borca, județul Neamț. Cu prilejul acestei zile, Primaria Orașului a premiaza cuplurile din oraș ce au împlinit 50 de ani de la căsătorie.

Exista in orasul nostru 2 biblioteci, 2 case de cultura si un muzeu.

Broșteniul mai are câteva bogății istorice. În această zonă este bisericuța în care, celebru scriitor Ion Creangă a făcut primele clase, dar și bojdeuca Irinucăi. Astfel de obiective turistice importante comunitatea locală vrea să le pună în valoare, păstrând și atragând interesul a cât mai multor turiști. De aceea în ultimii ani s-au alocat tot mai multe fonduri, survenite din investiți. Lucru cunoscut de foarte puțini oameni este faptul că la Broșteni a fost înființată prima școală din zonă, în 1840. Școală la care a învătat și Ion Creangă. Această școală a fosti înființată în 1877, la fel și poșta și telegraful.

3.3 Perspectiva mediului înconjurător

Între turism și mediu există o relație strânsă. Turismul poate avea atât impact pozitiv, cât și negativ, în funcție de modul în care care este planificat, dezvoltat și condus. Trebuie luate măsuri de protecție a mediului, cum ar fi dezvoltarea unor sisteme adecvate de utilități și transport, utilizarea corectă terenurilor și aplicarea unor principii și standarde de dezvolatre, administrarea fluxului de vizitatori și controlul accesului turiștilor la obiectivele turistice.

Turismul este unul dintre factorii externi de influență asupra unei zone.

Protecția mediului înconjurător a fost una dintre principalele probleme pe care conducerea a vrut să le elimine. Astfel s-au alocat peste 28.000 de RON pentru pregatirea infrastructurii pentru colectarea, selecția și transportul deseurilor și pentru studiu de fezabilitate.

Chiar dacă proiectele turistice au fost planificate cu respectarea normelor de mediu, iar procedura de evaluare a efectelor asupra mediului este aplicată corect, dezvoltarea turismului trebuie monitorizată în permanență pentru a se evita apariția unui impact negativ serios.

3.4 Analiza impactului turismului asupra comuniății Broșteni

Sursă: Institutul Național de Statistică

După se poate observa din tabelul de mai sus anul 2012 a fost un an bun din punct de vedere turistic pentru Orașul Broșteni. Numărul turiștilor, a unităților de cazare a crescut în 2012 față de 2011, dar a scăzut în 2013. Scăderea a continuat și în anul 2014

Prețul unei destinații turistice este unul dintre cei mai importanti factori care influenteaza cererea turistica. In orasul Brosteni tariful unei noapti de cazare porneste de la 60 lei si poate ajunge pana la 120 lei.

Conform unei analize a Direcției Județeană de Statistică Suceava, numărul persoanelor care s-au cazat în anul 2014 unitățile de cazare din Suceavaeste în creștere față de 2013. Au fost remarcat un număr de 221.227 de sosiri, urcând cu 7,3 procente față de anul 2013. Numărul mai mare de turiști a fost cel al românilor , mai mare cu aproximativ 10% , însă numărul turiștilor strâini a scăzut cu 2,3%.

Durata medie de ședere într-o unitate de cazare din județ a fost de 2,4 zile. La Vatra Dornei s-a înregistrat cea mai bună perioadă de cazare, în medie 6-7 zile.

Consider că turismul a avut și are un impact pozitiv asupra economiei orașului Broșteni. În primul rând datorită locurilor de muncă create și a veniturilor câștigate din turism s-a micșorat procentul de emigrare a locuitorilor. În același timp nivelul de trai a început să crească. De asemenea s-a diversificat modul de utilizare a fortei de muncă.

Și din punct de vedere cultural realizeaza o extindere a aportului cultural propriu, astfel evenimente locale devin mai faimoase și pot atrage mai mulți turiști.

Impactul turismului este totuși unul moderat, iar zona are potențial foarte bun din punct de vedere turistic. În continuare voi prezenta propuneri privind creșterea impactului turismului și a turiștilor.

3.5 Propuneri privind creșterea impactului turismului asupra culturii și comunității locale din Broșteni

Prin măsuri în planul politicilor economice și sociale, efectele negative pot și trebuie să fie eliminate sau cel puțin reduse pe cât posibil, iar consecințele pozitive socio-culturale trebuie să fie stimulate și amplificate, în ideea dezvoltării unui turism durabil, în toate cele trei dimensiuni ale sale: economic, social și ecologic.

Turismul este foarte important pentru Orașul Broșteni, fiind unul dintre principalele activități economice. De aceea trebuie realizate planuri de turism urban. Potențialul orașului trebuie valorificat astfel încât să aibă caracter de atractivitate pentru turiști și în același timp să ofere acestora diverse facilități. În zonele urbane se impune crearea unor centre care să furnizeze informații turistice complete. Trebuie dezvoltat un centru de informare pentru zona urbană și pentru împrejurimi, care să dispună de materiale informative și să asigure informații, pliante, prezentări audovizuale, cărți și suveniruri. Înființarea unei asociații turistice în care să fie înscriși agenții economici din domeniul turismului , care oferă posibilități de cazare și de alimentație publică, în orașul Broșteni.

O astfel de asociație ar influența pozitiv turismul din comunitatea locală prin funcțiile pe care le-ar putea îndeplinii:

Toți proprietarii de pensiuni din comunitate vor avea acces la același mod de promovare, obținând astfel același grad de vizibilitate.

O astfel de unitate ar putea pune presiune pe organele competente din oraș astfel încât să se realizeze investiții importante pentru dezvoltarea turimului din zonă;

Crearea unei coeziuni între agenții economici este de asemenea un efect pozitiv al asociației.

Pentru a crește impacul pozitiv a turismului în comunitatea locală și pentru a atrage câți mai mulți turști în zonă este necesară diversificarea ofertei turistice în funcție de nevoile și preferințele turiștilor.

Promovarea destinației este foarte importantă pentru turism, de aceea autoritățile competente ar trebui să se ocupe de promovare localității cu scopul de îi informa pe turiști de atracțiile zonei determinându-i pe aceștia să își dorească să meargă în vacanță în această zonă.

Pentru ca experiența călătoriei să fie una plăcută pentru turist este necesar ca forța de muncă din turism să fie capabilă să ofere servicii de o calitate ireproșabilă. Astfel o propunere potrivită pentru comunitatea locală ar putea fi inițierea unor cursuri de specializare a personalului din turism.

Infrastructura este esențială pentru practicarea turismului. Orașul Broșteni trebuie să rezolve cât mai rapid problemele cu care se confruntă din punct de vedere al infrastructurii.

Stimularea sectorului secundar poate pune foarte bine în valoare resursele zonei.

Fructele de pădure și tipurile de ciuperci ce se găsesc din abundență în zonă sunt o resursă importantă pentru realizare perparatelor culinare specifice comunității, care pot fi comercializate.

Arealul comunității are un ridicat potențial eco-turistic. Există numeroase trasee montane unde se pot organiza drumeții, de aceea este necesară amenajarea unor campinguri, unor spații pentru servirea mesei și a unor grupuri sanitare.

3.6 Efecte economice ale propunerilor făcute

Conform organizației World Travel and Tourism Council, România este în topul 4 al țărilor care se dezvoltare rapid din punct de vedere a turismului. Având o creștere anuală între anii 2007-2016 de 8% a potențialului turistic.

Un aspect important este că datorită circulației bănești echilibrate determinată de turism se atenuază fenomenul inflaționist.

Turismul asigură dezvoltarea unor zone sărace în resurse, cu ajutorul amenajări turistice, favorizând astfel utilizarea pe plan local a celor existente și a forței de muncă, îmbunatațindu-se nivelul de viață a rezidenților.