IMPACTUL TRANSFORMĂRILOR SOCIO -ECONOMICE Ș I TEHNOLOGICE LA NIVEL [614316]

IMPACTUL TRANSFORMĂRILOR SOCIO -ECONOMICE Ș I TEHNOLOGICE LA NIVEL
NAȚIONAL EUROPEAN ȘI MONDIAL

3 EVOLUȚIA COMERȚULUI INTERNAȚIONAL ÎN 2015 ȘI PERSPECTIVELE
PENTRU 2016 -2017

THE EVOLUTION OF WORLD TRADE IN 2015 AND THE PROSPECTS
FOR 2 016-2017

Agnes Ghibuțiu
Institutul de Economie Mondială – Academia Română, București, România

Rezumat
Articolul analizează evoluția comerțului internațional cu bunuri și servicii în anul 2015 și
reliefează perspectivele pentru 2016 -2017. Sunt examinate particularitățile și factorii determinanți ai
evoluției comerțului mondial cu bunuri în 2015, dinamica sa în termeni de volum și valoare, tendințele
pe marile regiuni geografice, precum și ierarhia principalilor exportatori și importatori pe plan
mondial. În mod similar, sunt evidențiate tendințele conturate în 2015 în evoluția comerțului
internațional cu servicii. Potrivit concluziilor articolului, 2015 a marcat cel de -al patrulea an
consecutiv în care ritmul de creștere a comerțului internațional a fost d ezamăgitor, fiind sub pragul de
3% și depășind doar marginal creșterea PIB -ului global, spre deosebire de anii anteriori crizei, când
acest raport a fost de aproape 2:1. Ținând cont de factorii ciclici și structurali care stau în spatele
recentei încetinir i a dinamicii comerțului mondial, expansiunea comerțului mondial cu bunuri în
termeni de volum se va accelera doar modest în perspectiva anilor 2016 -2017.

Cuvinte -cheie: comerț internațional, comerț internațional cu bunuri, comerț internațional cu servi cii,
Organizația Mondială a Comerțului (OMC), prognoze
Clasificare JEL: F10, F13, F17, O19

Abstract
This paper analyzes the developments in world trade in goods and services in 2015, as well as
the prospects for 2016 -2017. It highlights both the main d eterminants and salient features of
merchandise trade in 2015, and its dynamics in terms of volume and value. It also sheds light on the
geographical composition of merchandise trade and the major traders worldwide. Similarly, the paper
outlines the main t rends shaping trade in services in 2015. According to the findings of the paper,
2015 marked the fourth consecutive year in which trade growth has been disappointing, with
trade expanding less than 3%, and exceeding only marginally global GDP growth, unlik e the
years before the crisis, when this ratio was almost 2:1. Given the cyclical and structural
factors behind the recent slowdown in global trade, growth in the volume of world
merchandise trade is likely to pick up only slightly over 2016 -2017.

Key words: global trade, merchandise trade, trade in services, World Trade Organization (WTO),
forecasts
JEL Classification : F10, F13, F17, O19

 Autor de contact: Dr. Agnes Ghibuțiu, e -mail: [anonimizat].

CAPITOLUL I
COMERȚ INTERNAȚIONAL ȘI INVESTIȚII STRĂINE

4 1. Tendin țe în evoluția comerțului internațional în anul 2015

În ultimii ani, ritmul de creștere a comerțului internațional a încetinit considerabil
comparativ cu anii premergători crizei financiare și economice globale, înregistrând evoluții
anuale sub așteptări și determinând ajustări sistematice ale estimărilor și prognozelor
elaborate de organizațiile economice internaționale. Nici în anul 2015 evoluția schimburilor
comerciale internaționale nu s -a detașat de acest tipar, menținându -se pe aceeași traiectorie d e
creștere lentă pe care s -a înscris începând din 2012.
Potrivit estimărilor preliminare ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) , date
publicității în aprilie 2016, schimburile comerciale internaționale au sporit în 2015 într -un
ritm de numai 2,8% în termeni de volum. Această c ifră, care se referă la media exporturilor și
importurilor de bunuri în termeni de volum – care rezultă după ajustarea acestor fluxuri pentru
a ține cont de diferențele care există între țări în materie de inflație și cursuri de schimb –, este
similară anului precedent, după cum ilustrează Tabelul 1.

Tabelul 1: Evoluția comerțului mondial în 2011 -2015 și perspectivele pentru 2016 -2017
(modificări anuale în %)
Mondial/Regiuni 2011 2012 2013 2014 2015 20161 20171
Comerț mondial cu bunuri2 5,4 2,2 2,4 2,8 2,8 2,8 3,6
Exporturi
Economii dezvoltate 5,2 1,1 1,7 2,4 2,6 2,9 3,8
Economii în dezvoltare/emergente 5,8 3,8 3,8 3,1 3,3 2,8 3,3
America de Nord 6,6 4,5 2,8 4,1 0,8 3,1 4,0
America de Sud/Centrală 6,6 0,9 1,2 -1,8 1,3 1,9 1,9
Europa 5,6 0,8 1,7 2,0 3,7 3,1 4,1
Asia 6,4 2,7 5,0 4,8 3,1 3,4 4,0
Alte regiuni3 2,0 3,9 0,7 0,0 3,9 0,4 0,4
Importuri
Economii dezvoltate 3,4 -0,1 -0,2 3,5 4,5 3,3 4,1
Economii în dezvoltare /emergente 7,8 4,9 5,0 2,1 0,2 1,8 3,1
America de Nord 4,4 3,2 1,2 4,7 6,5 4,1 5,3
America de Sud/Centrală 12,6 0,7 3,6 -2,2 -5,8 -4,5 5,1
Europa 3,2 -1,8 -0,3 3,2 4,3 3,2 3,7
Asia 6,5 3,7 4,8 3,3 1,8 3,2 3,3
Alte regiuni3 7,9 9,9 3,7 -0,5 -3,7 -1,0 1,0
Note: 1 Proiecții pentru 2016 -2017; 2 Media exporturilor și i mporturilor mondiale în termeni de volum
(ajustate în funcție de fluctuațiile prețurilor și ale cursurilor de schimb); 3 „Alte regiuni” includ Africa,
Comunitatea Statelor Independente și Orientul Mijlociu.
Sursă: Tabel întocmit în baza datelor Secretariat ului OMC (WTO, 2016a; 2015a).

Performanța modestă din 2015 marchează cel de -al patrulea an consecutiv în care
evoluția comerțului mondial a fost sub așteptări, iar dinamica sa a fost inferioară nivelului de
3%, pe o bază anuală. Totodată, este cel de -al patrulea an consecutiv în care ritmul de creștere
a schimburilor comerciale internaționale nu a reușit să devanseze decât nesemnificativ

IMPACTUL TRANSFORMĂRILOR SOCIO -ECONOMICE Ș I TEHNOLOGICE LA NIVEL
NAȚIONAL EUROPEAN ȘI MONDIAL

5 creșterea PIB -ului (real) mondial, spre deosebire de anii care au precedat criza, când acest
raport a fost de aproximat iv 2:1. Calculele noastre bazate pe datele OMC arată că, în media
anilor 2012 -2015, comerțul internațional a sporit doar cu 2,6%, comparativ cu o creștere a
PIB-ului mondial de 2,3% în aceeași perioadă (WTO, 2016a).
Așadar, la peste șapte ani de la izbu cnirea crizei economice și financiare globale,
schimburile comerciale internaționale continuă să evolueze într -un ritm lent, nereușind să se
reînscrie pe făgașul creșterii solide, care a caracterizat cele două decenii anterioare crizei
financiare globale (1990 -2008), când dinamica lor s -a ridicat la 6% în medie anuală.
Comerțul internațional și -a revenit imediat după criză, dar ulterior ritmul său de
creștere a încetinit drastic în contextul redresării economice lente în marile economii
dezvoltate și al cre șterii economice moderate a țărilor în dezvoltare/emergente. Astfel, după o
relansare deosebit de viguroasă în 2010, când a crescut cu 13,9% în termeni de volum (după
declinul istoric cu 12,5% în 2009), ritmul de creștere a comerțului global s -a înjumătăți t în
2011 (5,4%) pentru a se reduce apoi la mai mult de jumătate (2,6%) în media anilor 2012 –
2015 (Tabelul 1). Până în 2013, redresarea economică lentă și ezitantă din spațiul UE a frânat
expansiunea comerțului mondial. Iar slaba cerere de import din part ea UE a cântărit foarte
mult în performanțele modeste ale comerțului mondial până nu de mult, dată fiind ponderea
semnificativă a UE în importurile mondiale – de 33% în cazul includerii comerțului intra -UE
în totalul mondial și de 15% în cazul excluderii a cestuia, potrivit datelor OMC (WTO,
2016a). Ulterior, expansiunea modestă a cererii de import la nivel global a fost susținută de
cererea crescândă, dar încă firavă, din partea SUA și a Zonei euro. În schimb, dinamica
importurilor țărilor în dezvoltare/eme rgente – care a constituit motorul expansiunii comerțului
în perioada de post -criză – a încetinit drastic după 2013, atingând în 2015 cel mai scăzut nivel
(0,2%) de la criza financiară globală din 2008/09 (Tabelul 1).
Deși au fost subestimate în mod siste matic, urmările crizei financiare globale și ale
crizei Zonei euro intervenite ulterior au continuat să afecteze procesul de însănătoșire a
economiei mondiale și, implicit, relansarea comerțului internațional. Dincolo de faptul că a
fost împovărat de ajust ări post -criză, procesul prelungit de redresare economică a fost
confruntat cu un șir de noi provocări, inclusiv de șocuri neprevăzute, precum accentuarea
conflictelor geopolitice în diversele zone ale lumii. Iar în ultimul an, economia mondială a
trebuit să facă față unor stavile majore, incluzând: incertitudini macroeconomice și volatilitate
persistentă; prețuri scăzute ale produselor de bază și fluxuri comerciale aflate în declin;
accentuarea volatilității cursurilor de schimb și a fluxurilor de capital; stagnarea investițiilor și
diminuarea creșterii productivității; și, nu în ultimul rând, decuplarea permanentă a
activităților financiare de sectoarele reale ale economiei (UN/DESA, 2016).
La peste șapte ani de la criza financiară globală, factorii de de cizie din întreaga lume
încă se confruntă cu mari provocări în eforturile lor de a stimula investițiile și de relansa
creșterea economică și schimburile comerciale la nivel mondial. Întrucât expansiunea
comerțului internațional s -a dovedit a fi timp de dec enii un factor esențial al creșterii și

CAPITOLUL I
COMERȚ INTERNAȚIONAL ȘI INVESTIȚII STRĂINE

6 dezvoltării economice, de care au beneficiat numeroase țări ale lumii, fenomenul încetinirii
ritmului său de creștere preocupă în prezent în cel mai înalt grad comunitatea internațională,
mai ales că analizele recent e arată că, la ora actuală, comerțul nu mai constituie un motor al
creșterii economice, nici în țările industrializate și nici în țările în dezvoltare/emergente
(Hoekman, 2015).
Încetinirea ritmului de creștere a comerțului mondial în perioada de post -criză și
schimbarea raportului de 2:1 care a prevalat până nu de mult între creșterea acestuia și
creșterea PIB -ului mondial (cunoscut și ca „elasticitatea comerțului față de venit”) au fost
atribuite unui complex de factori, incluzând: (i) condițiile macroec onomice nefavorabile, și
mai ales creșterea economică anemică în economiile avansate; (ii) modificarea componenței
cererii la nivel global și slăbiciunea persistentă a investițiilor; (iii) schimbările în structura
producției; (iv) maturizarea lanțurilor gl obale ale valorii; (v) slaba finanțare a comerțului; și
(vi) procesul lent de liberalizare a comerțului internațional și acumularea măsurilor
protecționiste în perioada de post -criză.1 Desigur, acești factori nu se exclud, și nu sunt nici
exhaustivi.
Întrebarea care se ridică cel mai frecvent în acest context este dacă reducerea dinamicii
comerțului mondial – deopotrivă în termeni absoluți și relativi (adică, în raport cu producția
mondială) – este doar o simplă reflectare a stării actuale a economiei mond iale, deci un
fenomen predominant ciclic, sau sunt și alte forțe la mijloc? Rezultatele investigațiilor de
până acum converg spre concluzia că în joc se află un cumul de factori, atât de natură ciclică,
cu acțiune pe termen scurt, cât și de esență structur ală, cu impact pe termen lung. Dar, î n timp
ce se manifestă un consens al experților în privința acestei concluzii, nu s -a cristalizat
deocamdată un consens cu privire la importanța relativă a factorilor ciclici în raport cu cei
structurali.
Creșterea len tă a comerțului mondial a dat naștere inclusiv unor temeri că raportul
dintre comerț și PIB -ul global și -ar fi atins limita superioară (The Economist, 2014). Datele
statistice arată că schimburile comerciale internaționale au crescut de 27 de ori între 195 0 și
2008, adică de trei ori mai rapid decât PIB -ul mondial. Drept urmare, raportul dintre comerț și
PIB pe ansamblul lumii (calculat în baza datelor Băncii Mondiale) a sporit de la aproximativ
25% în 1960 la 60% în prezent. Or lentoarea comerțului în anii de post -criză nu pare să fi avut
vreun impact asupra acestui raport în ultimii ani (Hoekman, 2015). La rândul lor, datele OMC
confirmă că reducerea elasticității comerțului față de venitul global nu a implicat și un raport
mai scăzut între comerțul și PIB -ul mondial, care se menține la niveluri -record și, respectiv, în
apropierea acestora (WTO, 2015a).
Investigațiile din anii recenți privind factorii cauzali ai încetinirii creșterii comerțului
nu au reușit să ofere încă răspunsuri definitive în legătură c u multe dintre aspectele
controversate, dar au meritul de a fi contribuit la mai buna înțelegere a forțelor care sunt în

1 Pentru o abordare detaliată a acestei problematici vezi, printre altele: Hoekman (2015); Constantinescu, Mattoo
și Ruta (2015); World Bank (2015, 2016) ș. a.

IMPACTUL TRANSFORMĂRILOR SOCIO -ECONOMICE Ș I TEHNOLOGICE LA NIVEL
NAȚIONAL EUROPEAN ȘI MONDIAL

7 spatele acestui fenomen și de a fi pus în evidență, concomitent, importanța politicilor
macroeconomice și comerciale care s -ar cere pro movate pentru revitalizarea creșterii
economice și a fluxurilor comerciale în plan mondial.

2. Particularități și factori determinanți ai evoluției comerțului mondial cu
bunuri

Revenind la evoluția schimburilor comerciale internaționale în anul 2015, este de
remarcat mai întâi faptul că cifra preliminară de 2,8% avansată de OMC (în aprilie 2016)
pentru ritmul de creștere a comerțului mondial în 2015 se situează sub nivelul de 3,3%
prognozat de organizație cu un an în urmă, în aprilie 2015 (WTO, 2015a) . Și chiar dacă este
în concordanță cu prognoza revizuită a organizației din septembrie 2015 (WTO, 2015b),
dinamica fluxurilor comerciale în 2015 rămâne sub așteptări și, ca atare, dezamăgitoare.

2.1 Evoluția inegală a comerțului internațional

Schimbur ile comerciale internaționale au manifestat o volatilitate neobișnuită pe
parcursul anului 2015, înregistrând o decelerare accentuată în cel de -al doilea trimestru,
deopotrivă în țările dezvoltate și în cele în dezvoltare/emergente, care a fost însă invers ată în
mare parte până la sfârșitul anului. Potrivit datelor trimestriale ale OMC privind
exporturile/importurile de bunuri în termen de volum, toate regiunile geografice au fost
afectate, într -o măsură mai mică sau mai mare, de reculul din prima jumătate a anului 2015,
deși impactul acestuia s -a resimțit cel mai puternic în cel de -al doilea trimestru. Importurile
economiilor dependente de resurse naturale – în special ale Americii Centrale și de Sud, dar și
ale altor regiuni, precum Africa, Comunitatea Sta telor Independente (CSI) și Orientul
Mijlociu – s-au comprimat din cauza scăderii încasărilor din export, și fără ca importurile lor
să revină în cea de -a doua parte a anului 2015, spre deosebire de importurile regiunilor mai
industrializate (Europa, Ameri ca de Nord, Asia), care au manifestat o redresare parțială în
ultima jumătate a anului (WTO, 2016a).
În opinia specialiștilor Băncii Mondiale, contracția comerțului din prima parte a anului
2015 – pentru prima oară după 2009 – a fost cauzată în mare part e de scăderea cererii de
import din țările în dezvoltare/emergente din Asia de Est și Pacific, Europa și Asia Centrală,
ca și din America Latină și Caraibe. Or, cererea ascendentă de import din partea SUA și a
Zonei euro nu a putut compensa declinul cereri i de import din partea țărilor în
dezvoltare/emergente, care dețin în prezent aproape jumătate din comerțul global. Potrivit
acelorași specialiști, contracția cererii de import a economiilor în dezvoltare/emergente
reflectă patru tendințe (World Bank, 2016 ):
(1) contracții ale PIB -ului în Brazilia și Federația Rusă . Recesiunile din aceste două
țări au redus drastic cererea de import, iar sancțiunile împotriva Federației Ruse au

CAPITOLUL I
COMERȚ INTERNAȚIONAL ȘI INVESTIȚII STRĂINE

8 restricționat și mai mult schimburile comerciale. Cu alte cuvinte, declinul abru pt al
prețurilor produselor de bază pe piețele internaționale a redus veniturile din export și
cererea din partea exportatorilor de asemenea produse, conducând la o încetinire
semnificativă a importurilor acestor țări;
(2) reechilibrarea creșterii economic e în China . Ca urmare a schimbării tot mai
pronunțate a surselor creșterii economice dinspre investiții și exporturi, intensive în
comerț, înspre consum și servicii, mai puțin intensive în comerț, creșterea importurilor
Chinei a încetinit; iar din cauza im portanței crescânde a fluxurilor comerciale „Sud –
Sud”, exporturile țărilor în dezvoltare au fost afectate negativ;
(3) deprecieri ale valutelor. Deprecierile real efective ale cursurilor de schimb au fost
acompaniate de un declin al importurilor într -un nu măr de țări, fără însă ca aceste
evoluții să genereze beneficii palpabile pentru exporturi. În parte, acest lucru poate fi
atribuit schimbărilor intervenite în evoluția lanțurilor globale ale valorii, care ar fi
putut să reducă elasticitatea exporturilor v izavi de aprecierea real efectivă. Totuși,
comerțul propriu -zis (clasic), care continuă să reprezintă circa o jumătate din fluxurile
comerciale globale, afișează o receptivitate mult mai mare față de evoluțiile în planul
cursurilor de schimb;
(4) stabiliz area lanțurilor globale ale valorii . Pe parcursul anilor 1990 -2008, țările
care s -au integrat mai rapid în lanțurile globale ale valorii au înregistrat creșteri mai
dinamice ale exporturilor lor comparativ cu alte țări. Dar, după această perioadă,
lanțuril e globale ale valorii par a se fi stabilizat, astfel încât ramurile industriei
prelucrătoare cu un grad mai mare de specializare pe verticală au cunoscut cea mai
accentuată decelerare a ritmului de creștere a schimburilor comerciale.
Deși cifra preliminar ă – de 2,8% – pentru dinamica comerțului mondial pe ansamblul
anului 2015 coincide cu cea anticipată de prognoza revizuită a OMC din septembrie 2015,
specialiștii organizației nu au reușit să prevadă o serie de evoluții în plan regional (WTO,
2016a).
Astfel, creșterea exporturilor Americii de Nord, previzionată a fi de 4,4% (conform
prognozei revizuite), s -a situat mult sub așteptări, fiind de numai 0,8% în 2015, în timp ce
exporturile regiunilor exportatoare de petrol (Africa, Orientul Mijlociu și CSI) s -au dovedit a
fi mai robuste (sporind cu 3,9%) față de cifra anticipată (0,5%) (Tabelul 1). De asemenea,
dinamica exporturilor și importurilor regiunii Europa (de 3,7% și, respectiv, de 4,3% în 2015)
a fost superioară nivelurilor previzionate (2,8% și, resp ectiv, 3,2%). În schimb, declinul
importurilor regiunilor producătoare de petrol în 2015 ( -3,7%) a depășit cu mult cifra
prognozată ( -1,5%). Performanța relativ mai bună a comerțului din zona Europei trebuie
atribuită redresării comerțului intra -UE, iar sl ăbirea și mai accentuată a importurilor
producătorilor de petrol se explică prin prețurile scăzute la petrol, care privează aceste țări de
încasările din export, necesare plății importurilor. Reculul importurilor Americii de Centrale
și de Sud în 2015 ( -5,8%) a fost determinat într -o proporție covârșitoare de recesiunea severă,

IMPACTUL TRANSFORMĂRILOR SOCIO -ECONOMICE Ș I TEHNOLOGICE LA NIVEL
NAȚIONAL EUROPEAN ȘI MONDIAL

9 în curs de desfășurare, în Brazilia, cu toate că la acest rezultat negativ au contribuit și alte țări
aflate în dificultate din regiune. Iar declinul importurilor regiunilor producăt oare de petrol se
explică, înainte de toate, prin prăbușirea prețurilor mondiale ale petrolului, care a redus
veniturile din export ale acestor țări.

2.2 Mutații în contribuția regiunilor geografice la creșterea comerțului
internațional

La nivel global , volumul comerțului cu bunuri a crescut într -un ritm constant și lent în
anii recenți, dar evoluția sa ascunde modificări importante în planul contribuțiilor marilor
regiuni geografice la această creștere.
Astfel, Asia a contribuit mai mult decât oricare altă regiune la redresarea comerțului
mondial după criza financiară din 2008 -09, dar impactul regiunii asupra creșterii volumului
importurilor mondiale s-a diminuat în 2015, pe măsură ce dinamica economiei chineze și a
altor economii asiatice a încetinit. Dacă în 2013 Asia a contribuit cu 1,6 puncte procentuale la
creșterea cu 2,3% a volumului importurilor mondiale de bunuri (și, respectiv, cu 73% la
creșterea importurilor mondiale), în 2015 contribuția regiunii la creșterea cu 2,6% a
importurilor globale a fost de numai 0,6 puncte procentuale (și, respectiv, de 23%). În schimb,
Europa , care a contribuit cel mai mult la încetinirea comerțului mondial după criza financiară
– determinând, de fapt, reducerea creșterii cererii globale de import în 2012 ( -0,7%) și în 2013
(-0,1%) –, s-a evidențiat în 2015 iarăși printr -un aport pozitiv, revenindu -i 1,5 puncte
procentuale din creșterea cu 2,6% a volumului importurilor mondiale (sau 59% din creșterea
comerțului global). Redresarea treptată a comerțului intra -UE în 2014 și 2015, pe măsură ce
efectele negative ale crizei datoriei suverane au fost resorbite, constituie explicația principală
a revigorării fluxurilor comerciale ale Europei. America de Nord a avut, la rândul ei, o
contribuție pozitivă la creșterea importu rilor mondiale în anul 2015 (1,1%). În schimb,
contribuții negative au fost înregistrate în 2015 în cazul Americii Centrale și de Sud (-0,2%)
și al altor regiuni, care acoperă Africa, Orientul Mijlociu și CSI (- 0,4%) (WTO, 2016a).
Evoluțiile pe latura exporturilor relevă că Asia a avut cea mai mare contribuție la
creșterea exporturilor mondiale în termeni de volum în perioada 2011 -2014, dar aportul său în
2015 a fost inferior Europei . În 2015, Asiei i -a revenit doar un punct procentual din creșterea
cu 3% a exporturilor mondiale de bunuri (sau 35% din creșterea exporturilor), în timp ce
Europa a contribuit cu 1,3 puncte procentuale, revenindu -i 44% din creșterea respectivă.
Contribuția Americii de Nord la creșterea exporturilor mondiale în termeni de volum a fost
aproape zero în 2015, din cauza slăbirii cererii Canadei, Asiei și Americii Centrale și de Sud
pentru bunurile provenind din SUA. În același timp, America Centrală și de Sud , alături de
„alte regiuni” (respectiv, Africa, CSI și Orientul Mijlociu) au adus contribuții pozitive
modeste la creșterea volumului exporturilor mondiale. În opinia specialiștilor OMC,
combinația dintre creșterea volumului exporturilor generate de țările producătoare de petrol și

CAPITOLUL I
COMERȚ INTERNAȚIONAL ȘI INVESTIȚII STRĂINE

10 importurile diminuate ale Asiei a contribuit la s căderea prețurilor energiei în 2015, în
condițiile în care oferta de petrol a depășit cererea de energie, determinând prăbușirea
prețurilor (WTO, 2016a).

2.3 Schimbări în contribuția celor două mari grupe de țări la creșterea
comerțului

Prin prisma contribuției celor două mari grupe de țări – dezvoltate și în
dezvoltare/emergente – la expansiunea volumului fluxurilor comerciale de bunuri, putem
constata, pe de o parte, o evoluție diferențiată în 2015, ca și în anii anteriori; dar, pe de altă
parte, s e cristalizează tot mai clar unele tendințe care sugerează o depărtare de tiparul care a
predominat în trecut , în baza căruia țările în dezvoltare/emergente au jucat rolul de motor al
creșterii comerțului internațional. Astfel, datele din Tabelul 1 ne arat ă că:
 exporturile economiilor în dezvoltare/emergente au devansat și în 2015 ritmul
de creștere a exporturilor economiilor dezvoltate (3,3% față de 2,6%), dar decalajul tradițional
în termeni de dinamică dintre cele două mari grupe de țări s -a îngustat se mnificativ pe latura
exporturilor (marja fiind doar de 0,7 puncte procentuale, ca și în 2014), iar în cazul
importurilor acesta s -a inversat începând din 2014 în favoarea economiilor dezvoltate (marja
sporind la 4,3 puncte procentuale în 2015);
 în timp ce exporturile și importurile economiilor dezvoltate s -au revigorat în
2015 față de anul precedent, creșterea exporturilor economiilor în dezvoltare/emergente a fost
nesemnificativă, iar ritmul de creștere a importurilor lor s -a redus în continuare;
 creșter ea importurilor țărilor dezvoltate (de 4,5% în 2015) a fost pentru cel de –
al doilea an consecutiv superioară dinamicii importurilor țărilor în dezvoltare/emergente
(0,2%).
Cu alte cuvinte, pentru al doilea an consecutiv, economiile dezvoltate au jucat rol ul
principal în stimularea comerțului mondial. Iar dintre toate regiunile, economiile dezvoltate
din Europa au contribuit cel mai substanțial la creșterea importurilor globale în 2015,
revenindu -le 70,3% din această creștere. În contrast, contribuția econo miilor în dezvoltare din
Asia de Est s -a diminuat drastic, regiunea fiind responsabilă pentru doar 8,4% din creșterea
importurilor în plan global în 2015, după ce acest aport a reprezentat 27%, în medie, în
deceniul precedent (UN/DESA, 2016).

2.4 Tendințe în evoluția structurii comerțului internațional

În ceea ce privește structura pe produse a comerțului internațional, este de precizat că
OMC nu dispune de date detaliate privitoare la creșterea în termeni de volum a comerțului
internațional, dar Secretar iatul organizației elaborează estimări defalcate pe grupe mari de

IMPACTUL TRANSFORMĂRILOR SOCIO -ECONOMICE Ș I TEHNOLOGICE LA NIVEL
NAȚIONAL EUROPEAN ȘI MONDIAL

11 produse, pornind de la datele privind evoluția comerțului cu bunuri în termeni de valoare, pe o
bază anuală.
Potrivit acestor estimări, combustibilii și produsele miniere au fost responsabi le pentru
mai mult de jumătate din scăderea valorii comerțului internațional în anul 2015. Dar,
încetinirea schimburilor comerciale cu produse ale industriei prelucrătoare, ca și a
schimburilor cu produse agricole a contribuit la rândul său în mod semnific ativ la declinul
general al comerțului. În domeniul comerțului cu produse prelucrate, declinul cel mai
pronunțat a fost înregistrat de echipamentele de birotică și de telecomunicații, produsele
chimice și de „alte mașini” (care includ bunuri de investiții și bunuri de folosință îndelungată,
altele decât automobile), în timp ce produsele textile și confecțiile au contribuit doar marginal
la creșterea comerțului internațional (WTO, 2016a).
Conform acelorași estimări, valoarea importurilor intra -Asia de produ se prelucrate,
exprimată în dolari, a scăzut cu circa 5% în 2015, corespunzând în linii generale cu reducerea
importurilor Asiei de produse prelucrate din întreaga lume. Acest lucru pare a indica un declin
generalizat al valorii schimburilor comerciale, ma i strâns legat de fluctuațiile prețurilor decât
de posibile modificări ale modelelor de producție și de consum. Dar importurile Asiei de „alte
mașini” (o categorie care include bunuri de capital) au înregistrat un declin și mai pronunțat,
de aproximativ 8% , ceea ce sugerează o încetinire a investițiilor în regiune. Se remarcă și
faptul că, în 2015, importurile Chinei de „alte mașini” din Europa și din America de Nord au
scăzut cu 15% și, respectiv, 8%. Această decelerare a investițiilor este posibil să fie doar una
temporară, determinată de volatilitatea financiară, incertitudinea cursului de schimb și de
problemele de politică monetară nerezolvate în 2015 (WTO, 2016a).

3. Evoluția comerțului internațional cu bunuri în termeni nominali

Creșterea slabă, da r încă pozitivă, a volumului schimburilor comerciale de bunuri în
2015 este în puternic contrast cu evoluția valorii acestor schimburi exprimată în dolari, care a
scăzut cu 13,5% față de anul precedent, totalizând circa 16.000 miliarde de dolari (Tabelul 2 ),
comparativ cu circa 19.000 miliarde de dolari în 2014. Discrepanța notabilă dintre evoluția
comerțului internațional în termeni de volum și de valoare în 2015 se explică prin prăbușirea
în continuare a prețurilor produselor de bază și fluctuațiile puter nice ale cursurilor de schimb,
determinate în principal de încetinirea creșterii economice în China, producția susținută de
combustibil în SUA și de politicile monetare divergente în marile economii. Volatilitatea
piețelor financiare a afectat la rândul să u încrederea oamenilor de afaceri și a consumatorilor,
contribuind la diminuarea cererii la nivel mondial pentru anumite bunuri de folosință
îndelungată (WTO, 2016a).

CAPITOLUL I
COMERȚ INTERNAȚIONAL ȘI INVESTIȚII STRĂINE

12 Deteriorarea prețurilor produselor de bază2 și aprecierea dolarului american au avut
un rol determinant în declinul puternic al valorii comerțului internațional cu bunuri în 2015.
În acest context, este important de reamintit că, în anii care au urmat crizei financiare globale,
comerțul internațional – stimulat într -o largă măsură de cererea viguroasă din partea Chinei –
a jucat un rol esențial în susținerea producției la nivel global, mai ales în cazul economiilor în
dezvoltare/emergente. În perioada 2009 -2011, prețurile ridicate ale produselor de bază și
semnele timpurii ale redresării econo mice la nivel mondial au contribuit la majorarea
veniturilor din export ale marilor economii în dezvoltare/emergente din Asia, Africa și
America Latină.
Tendința descendentă a prețurilor produselor de bază începând din 2011 și declinul
apreciabil al prețur ilor petrolului de la mijlocul anului 2014 au alterat însă dinamica
comercială în numeroase țări exportatoare de produse de bază. În timp ce valoarea comerțului
global a scăzut considerabil, schimburile comerciale au înregistrat doar o decelerare moderată
în termeni de volum, declinul prețurilor produselor de bază fiind principala explicație pentru
divergența dintre valoarea și volumul fluxurilor comerciale globale în 2015. Acest declin a
indus o deteriorare cvasigenerală a raportului de schimb al țărilor e xportatoare de produse de
bază, limitând capacitatea lor de a importa bunuri și servicii din restul lumii. Iar această
situație a avut efecte importante asupra economiilor celorlalte țări, neexportatoare de produse
de bază, declanșând o spirală descendentă în ceea ce privește valoarea comerțului global
(UN/DESA, 2016).
O altă particularitate a evoluției comerțului cu bunuri în termeni nominali în 2015 este
declinul generalizat al fluxurilor comerciale internaționale , în sensul că acesta a cuprins
toate re giunile geografice, deopotrivă pe latura exporturilor și a importurilor (Tabelul 2) .
Scăderi ale exporturilor cu mult peste media mondială au înregistrat regiunile
producătoare/exportatoare de resurse naturale: Orientul Mijlociu ( -34,7%), CSI ( -32%),
Afric a (-29,6%) și America Centrală și de Sud ( -21,2%). În celelalte regiuni, contracția a fost
relativ mai mică, în special în Asia și America de Nord. În condițiile în care reducerea
prețurilor produselor de bază a afectat încasările din export, regiunile
producătoare/exportatoare de resurse naturale au fost și cele în care importurile s -au contractat
cel mai mult valoric – CSI ( -32%), America Centrală și de Sud ( -16%), Africa ( -14%). La

2 Prețurile produselor de bază au continuat să scadă în a doua jumătate a anului 2015. În noiembrie 2015, indicii
prețurilor produselor de bază industriale – respectiv, energie, metale și materii prime agricole – se situau în
medie cu 45% sub nivelul vârfurilor lor din 2011 (World Bank, 2016). Oferta abundentă (datorită investițiilor
efectuate în deceniul de boom al prețurilor) și restrângerea cererii reprezintă principalii factori care au alimentat
continua slăbiciune a prețurilor, dar o contribuție importantă a avut și aprecierea dolarului, moneda în care se
tranzacționează majoritatea produselor de bază. Spre exemplu, prețul petrolului (ca medie simplă a prețurilor
Brent, Dubai și West Texas Intermediate) a scăzut sub nivelul de 40 de dolari/baril spre sfârșitul anului 2015, iar
prețurile metalelor a u atins în noiembrie 2015 cele mai scăzute niveluri din ultimii peste 6 ani. În opinia
specialiștilor Băncii Mondiale, sunt întrunite toate condițiile ca în următorii ani să se instaureze o îndelungată
perioadă a prețurilor mici la produsele de bază. Media prețurilor la petrol este anticipată a fi de 49 dolari/baril în
2016, pentru a crește apoi treptat în perspectivă. Prețurile metalelor și ale materiilor prime agricole sunt
prevăzute a înregistra majorări de ordinul a 1 -2%.

IMPACTUL TRANSFORMĂRILOR SOCIO -ECONOMICE Ș I TEHNOLOGICE LA NIVEL
NAȚIONAL EUROPEAN ȘI MONDIAL

13 scăderea importurilor Americii de Sud a contribuit și recesiunea din Braz ilia, iar declinul
abrupt al importurilor CSI s -a datorat unui cumul de factori, incluzând prăbușirea prețurilor
petrolului, recesiunea din Rusia și tensiunile regionale. O situație de excepție caracterizează
Orientul Mijlociu, unde declinul importurilor a fost mai atenuat ( -4,5%) în raport cu celelalte
regiuni producătoare/exportatoare de resurse naturale. În fine, trebuie remarcată comprimarea
cu 15% a importurilor Asiei în 2015 față de 2014, când ace stea au stagnat practic (0,1%).

Tabelul 2: Evoluția comerțului mondial cu bunuri în termeni nominali, pe regiuni geografice
și în unele economii, în perioada 2014 -2015 și în media anilor 2010 -2015
(în miliarde USD și %)
Regiuni/Țări Exporturi Importuri
Volum
valoric
(mld.
USD) Modificări anuale
(%) Volum
valoric
(mld.
USD) Modificări anuale
(%)
2015 2010 –
2015 2014 2015 2015 2010 –
2015 2014 2015
TOTAL MONDIAL 15.985 5,5 0,3 -13,5 16.340 1,5 0.7 -12,4
America de Nord 2.294 6,1 3,1 -8,0 3.151 3,3 3,4 -4,7
SUA 1.505 6,1 2,6 -7,1 2.308 3,2 3,6 -4,3
Canada1 408 5,2 3,6 -14,0 436 1,6 0,9 -9,1
Mexic 381 7,4 4,5 -4,1 405 5,5 5,3 -1,5
America Centr&Sud2 540 3,7 -6,5 -21,2 622 1,2 -4,0 -15,9
Brazilia 191 2,8 -7,0 -15,1 179 -1,4 -4,6 -25,2
Europa 5.958 4,8 0,4 -12,4 5.899 0,0 1,2 -13,2
UE-28 5.387 4,4 1,3 -12,5 5.316 -0,4 2,2 -13,4
Germania 1.329 4,4 3,4 -11,0 1,050 -0,1 2,2 -13,0
Olanda 567 4,0 0,2 -15,7 506 -0,4 0,0 -14,2
Franța 506 2,6 -0,1 -12,8 573 -1,3 -0,7 -15,4
Marea Britanie 460 5,0 -6,6 -8,9 626 1,1 4,6 -9,4
Italia 459 4,3 2,2 -13,4 409 -3,4 -1,1 -13,8
Comerț extra -UE-28 1.985 6,0 -1,9 -12,2 1.914 -1,2 0,3 -14,7
CSI3 500 5,7 -5,7 -32,0 345 -3,7 -11,4 -31,9
Federația Rusă1 340 5,6 -4,9 -31,6 194 -4,8 -9,8 -37,0
Africa 388 1,4 -8,2 -29,6 559 3,1 2,1 -13,8
Orientul Mijlociu 841 9,1 -4,4 -34,7 747 5,1 1,7 -4,5
Asia 5.464 6,0 2,6 -7,9 5.018 2,1 0,1 -14,6
China 2.275 10,4 6,0 -2,9 1.682 3,8 0,5 -14,2
Japonia 625 -2,7 -3,5 -9,5 648 -1,3 -2,5 -20,2
India 267 9,3 2,5 -17,2 392 2,3 -0,5 -15,3
NIE (4)4 1.176 4,4 1,3 -10,8 1.105 0,1 1,1 -16,5
Note: 1 Importuri FOB; 2 Inclusiv Caraibe; 3 CSI = Comunitatea State lor Independente; 4 NIE (4) = patru economii
recent industrializate, respectiv: Coreea de Sud, Singapore, Hong Kong -China și Taiwan -China.
Sursă: Secretariatul OMC (WTO, 2016a).

CAPITOLUL I
COMERȚ INTERNAȚIONAL ȘI INVESTIȚII STRĂINE

14 4. Principalii exportatori și importatori de bunuri pe plan mondial

Anul 2015 a adus puține modificări în ierarhia marilor exportatori și importatori de
bunuri din lume. Pe lista principalil or zece exportatori, în 2015 au figurat aceleași țări ca și în
2014, primele cinci locuri fiind adjudecate de aceleași țări și în aceeași ordine ca și în 2014
(ca de altfel și în anii 2011 -2013). Mici schimbări au avut loc doar sub aspectul ordinii țărilor
plasate pe următoarele cinci poziții (Graficul 1).

Graficul 1: Principalii 10 exportatori de bunuri și ponderea lor în comerțul mondial
cu bunuri1, în 2015 (în miliarde USD și %)

Notă: 1 Totalul mondial include comerțul intra -UE; 2 În cazul Hong -Kong -China, reexporturile reprezintă
498 miliarde USD .
Sursă: Grafic elaborat de autor în baza datelor Secretariatului OMC (WTO, 2016a).

Lipsa modificărilor în materie de ierarhie este și mai elocventă în cazul principalilor
zece importatori de bunuri, unde toate locurile au fost ocupate de aceleași țări și în aceeași
ordine ca și în 2013 -2014 (Graficul 2).
Dacă din schimburile comerciale mondiale cu bunuri se exclude comerțul dintre cele
28 state membre ale UE, considerând UE o singură entitate, primii cinci exportatori de
bunuri din lume în 2015 și ponderile lor în totalul exporturilor mondiale se prezintă astfel: 1.
China (2.275 mld. USD sau 17,4% din exporturile mondiale ); 2. UE (1.985 mld. USD sau
15,2%); 3. SUA (1.505 mld. USD/ 11,5%); 4. Japonia (625 mld. USD/ 4,8%) și 5. Coreea de
Sud ( 527 mld. USD/4,0%). Să remarcăm faptul că, în 2015, China și -a menținut primul loc
(pe care a ajuns pentru prima oară în 2014), depășind sensibil volumul valoric al exporturilor
extra -UE (28).
Prin prisma importatorilor de bunuri (excluzând importurile intra -UE din totalul
mondial), ierarhia principalilor cinci importatori a rămas în 2015 aceeași ca și în 2013 -2014,
respectiv: 1. SUA (cu 2.308 mld. USD și o cotă de 17,3% din importurile mondiale); 2. UE
(1.914 mld. USD/ 14,3%); 3. China (1.682 mld. USD/ 12,6%); 4. Japonia (648 mld.
USD/ 4,9%) și 5. Hong Kong -China (559 mld. USD/4,2 %) (WTO, 2016a).

IMPACTUL TRANSFORMĂRILOR SOCIO -ECONOMICE Ș I TEHNOLOGICE LA NIVEL
NAȚIONAL EUROPEAN ȘI MONDIAL

15 Graficul 2: Principalii 10 importatori de bunuri și ponderea lor în comerțul mondial
cu bunuri1, în 2015 (în miliarde USD și %)

Notă: 1 Totalul mondial include comerțul intra -UE; 2 Importuri FOB în cazul Canadei.
Sursă: Grafic elaborat de autor în baza datelor Secretariatului OMC (WTO, 2016a).

În 2015, exporturile de bunuri ale UE către restul lumii ( extra -UE-28) s-au diminuat
cu 1 2% față de 2014, totalizând 1.985 miliarde de dolari, iar importurile respective s -au
contractat și mai mult, cu 15%, cifrându -se la 1.914 miliarde de dolari. În aceste condiții,
soldul balanței comerciale comunitare în sfera bunurilor în relațiile cu rest ul lumii a
înregistrat un excedent de 71 miliarde de dolari în 2015 (comparativ cu excedente de 33
miliarde de dolari în 2014 și de 67 miliarde de dolari în 2013, și un deficit de 135 miliarde de
dolari în 2012) (WTO, 2016a).
Dintre noile state membre ale UE, doar Polonia și Republica Cehă au figurat în mod
constant în ultimii ani pe lista principalilor 30 de exportatori de bunuri din lume. Cu exporturi
în valoare de 198 miliarde de dolari și o cotă de 1,2% din totalul exporturilor mondiale de
bunuri în 201 5, Poloniei i -a revenit locul 24 (avansând de pe locul 26 deținut în 2013 -2014),
iar Republicii Cehe locul 28 (locul 29 în 2014 și 30 în 2013), cu exporturi în valoare de 158
miliarde de dolari și o cotă de 1% din totalul mondial. Pe lista principalilor 30 de importatori
de bunuri din lume în 2015 este inclusă doar Polonia, ocupând locul 24 (ca și în 2014 ), cu
importuri în valoare de 193 miliarde de dolari și o cotă de 1,1% din totalul importurilor
mondiale de bunuri.

5. Tendințe în evoluția comerțului i nternațional cu servicii

În 2015, valoarea comerțului mondial cu servicii a înregistrat o scădere mult mai mică
decât cea a comerțului mondial cu bunuri ( -13,5%). Astfel, după creșteri de circa 6% în anii
2013 -2014, exporturile de servicii s -au redus în 2015 cu 6,4% față de 2014, totalizând 4.675
miliarde de dolari, potrivit estimărilor OMC (WTO, 2016a). P erformanța comercială relativ
mai bună a serviciilor în 2015 nu este surprinzătoare, întrucât comerțul internațional cu

CAPITOLUL I
COMERȚ INTERNAȚIONAL ȘI INVESTIȚII STRĂINE

16 servicii tinde să fie, de regul ă, mai puțin sensibil la ciclurile de afaceri decât comerțul cu
bunuri.
Serviciile au reprezentat 22,6% din totalul comerțului mondial cu bunuri și servicii la
nivelul anului 2015. Ponderea de circa 1/5 a serviciilor în totalul schimburilor comerciale
globale s-a menținut relativ constantă pe parcursul deceniilor recente, în condițiile în care cele
două mari categorii de fluxuri au evoluat, în general, în tandem. Trebuie însă făcută precizarea
că statisticile tradiționale de comerț bazate pe balanțele de p lăți (care măsoară fluxurile
comerciale brute) subestimează contribuția reală a serviciilor la comerțul internațional.3
Tocmai p entru a reflecta mai adecvat aportul serviciilor la schimburile comerciale
internaționale, datele statistice convenționale privi nd evoluția comerțului cu servicii în anii
2013 -2015 au fost elaborate de OMC în baza noii clasificări a serviciilor în cadrul balanțelor
de plăți – conform ultimei ediții a Manualului FMI privind balanțele de plăți (BPM6) –, motiv
pentru care nu sunt comp arabile cu datele din anii precedenți.
Tabelul 3 ilustrează ritmul de creștere a exporturilor mondiale de servicii în perioada
2013 -2015, pe ansamblu și defalcat pe categoriile majore de servicii . În 2015, exporturile de
servicii legate de bunuri, precum serviciile de transport, s -au confruntat cu un declin mai
puternic decât alte categorii de servicii, respectiv, de aproape 10%, în contextul în care
prețurile pentru transportul pe mare al mărfurilor în vrac s -au prăbușit la niveluri -record în
2015. Celela lte categorii de servicii, cum ar fi serviciile turistice sau „alte servicii” (o vastă
categorie care include, printre altele, serviciile financiare, de telecomunicații, informatice ș.a.
și căreia îi revine peste jumătate din totalul exporturilor de servic ii) au înregistrat scăderi mai
mici ale exporturilor în 2015, de aproximativ 5,5%.

Tabelul 3: Dinamica exporturilor mondiale de servicii, pe categorii majore de servicii,
în 2013 -2015 (Modificări anuale1, în %)
2013 2014 2015
Total exporturi de servici i, din care: 6,2 5,6 -6,4
Transport 2,6 3,6 -9,9
Turism 7,4 4,6 -5,4
Servicii legate de bunuri2 6,5 4,6 -5,9
Alte servicii3 7,1 6,8 -5,5
Note: 1 Modificări anuale ale valorii exporturilor exprimate în dolari; 2. O nouă cate gorie de servicii (incluzând
serviciile de prelucrare a bunurilor și serviciile de întreținere și reparații), care a fost introdusă în balanța serviciilor,
conform ultimei ediții a Manualului FMI privind balanțele de plăți (BPM6); 3. Includ, printre altele : servicii de
asigurare și financiare; servicii de telecomunicații, informatice și informaționale; și o largă paletă de servicii pentru
afaceri.
Sursa: Tabel întocmit de autor în baza datelor furnizate de Secretariatul OMC (WTO, 2016a).

Nu există indic atori de volum pentru comerțul cu servicii similari indicilor OMC
privind volumul comerțului cu bunuri, dar indicatorii fizici ai comerțului cu servicii, precum

3 Potrivit noilor date statisti ce elaborate de OCDE -OMC, care evaluează comerțul internațional în termeni de
valoare adăugată, contribuția serviciilor la exporturile mondiale depășește 40%, întrucât comerțul astfel exprimat
ține cont și de serviciile încorporate în bunuri, adică de inputurile intermediare de servicii conținute în bunurile
finale produse și exportate de firmele din domeniul industriei prelucrătoare (WTO, 2013).

IMPACTUL TRANSFORMĂRILOR SOCIO -ECONOMICE Ș I TEHNOLOGICE LA NIVEL
NAȚIONAL EUROPEAN ȘI MONDIAL

17 sosirile de turiști sau tranzitul containerelor în porturi, sugerează reluarea procesului de
creștere a schimburilor internaționale cu servicii după reculul de la mijlocul anului 2015.

Tabelul 4: Evoluția comerțului mondial cu servicii, pe regiuni geografice și în unele
economii, în perioada 2014 -2015 și în media anilor 2010 -20151 (în miliarde USD și %)

Regiuni/Economii
Exporturi Importuri
Valoare
(mld.USD) Modificări anuale
(%) Valoare
(mld.USD) Modificări anuale
(%)
2015 2010 –
2015 2014 2015 2015 2010 –
2015 2014 2015
TOTAL MONDIAL 4.675 3,8 5,6 -6,4 4.570 4,1 5,5 -5,4
America de Nord 790 4,5 2,9 -0,9 595 3,6 2,1 0,6
SUA 690 4,9 3,8 0,0 469 4,4 3,4 3,5
America Centr&Sud2 140 3,8 1,9 -4,3 170 3,6 0,9 -12,9
Brazilia 33 2,4 7,0 -15,5 69 3,6 6,0 -19,8
Europa 2.205 3,1 6,2 -9,8 1.880 2,6 6,4 -8,7
UE-28 1.958 3,1 6,4 -9,8 1.707 2,7 7,2 -8,6
Marea Britanie 341 5,1 7,8 -4,7 205 2,8 3,4 -1,8
Germania 246 2,0 4,2 -9,8 292 2,2 1,4 -11,5
Franța 239 3,5 7,6 -13,1 224 4,4 11,3 -11,0
Olanda 176 2,4 6,9 -9,5 166 2,6 5,5 -4,1
Irlanda 128 7,3 9,7 -4,1 151 6,7 17,2 4,5
Comerț extra -UE-28 890 4,1 6,1 -8,6 728 3,2 7,9 -6,3
Asia 1.220 5,1 7,8 -3,4 1.380 6,6 7,1 0,3
China 229 4,1 12,2 -0,7 437 17,4 15,7 14,7
Japonia 158 3,7 19,4 -0,2 174 1,3 12,6 -8.8
India3 158 6,3 5,4 1,2 126 1,9 1,2 -1,1
Singapore 140 6,7 7,5 -7,3 144 7,2 6,2 -7,6
Coreea de Sud 97 3,3 8,2 -12,7 112 3,1 5,1 -2,1
Hong Kong -China 104 5,3 1,8 -2,3 74 1,0 -1,7 0,2
Alte regiuni 320 2,5 0,9 -5,9 550 4,4 4,3 -10,9
Rusia 49 0,1 -6,2 -24,5 85 3,1 -5,4 -28,3
Egipt 19 -3,9 -13,3 -4,6 18 6,3 13,5 5,7
Africa de Sud 15 -1,2 0,3 -10,5 15 -4,6 -5,5 -8,7
Maroc 13 -1,4 11,1 -13,6 7 3,9 20,2 -11,0
Emiratele Arabe Unite4 19 … 14,0 … 68 … 5,8 …
Arabia Saudită 14 6,5 5,8 18,4 58 2,8 21,1 -6,7
Note: 1 Estimări preliminare bazate pe statistici trimestriale; 2 Inclusiv Caraibe; 3 Importuri ajustate în funcție
de evaluarea FOB; 4 Estimări la Secretariatului OMC.
Sursa: Tabel întocmit în baza datelor Secretariatului OMC (WTO, 2016a).

În ceea ce privește evoluția exporturilor și importurilor de servicii pe marile regiuni
geografice , datele din Tabelul 4 relevă că, exporturile de servicii s -au redus în 2015 în toate
regiunile lumii, Europa detașându -se ca regiunea cu cel mai mare declin ( -9,8%), iar America
de Nord cu cel mai mic declin ( -0,9%). În schimb, pe latura importurilor de servicii, evoluțiile

CAPITOLUL I
COMERȚ INTERNAȚIONAL ȘI INVESTIȚII STRĂINE

18 în plan regional au fost mult mai diferenți ate în 2015: în timp ce importurile Americii
Centrale și de Sud, ale altor regiuni și ale Europei au înregistrat contracții mult mai accentuate
decât media mondială – respectiv, de 13%, 11% și 9% –, importurile Americii de Nord și ale
Asiei s -au majorat fa ță de anul precedent, cu 0,6% și, respectiv, 0,3%.
Graficele 3 și 4 prezintă principalii zece exportatori și, respectiv, importatori de
servicii din lume. În timp ce ierarhia primilor cinci exportatori de servicii a rămas
nemodificată în 2015 (ca și în 201 4), s-au petrecut unele schimbări în clasamentul următorilor
cinci clasați comparativ cu 2014: Olanda a devansat Japonia, ajungând pe locul 6; India și -a
menținut locul 8 din 2014, după cum și Irlanda și -a păstrat locul 10 din 2014; în schimb,
Spania a fos t eliminată de pe listă, fiind înlocuită de Singapore (locul 9) (Graficul 3).

Graficul 3: Principalii 10 exportatori de servicii și ponderea lor în comerțul mondial
cu servicii1, în 2015 (în miliarde USD și %)

Notă: 1Totalul mondial include comerțul i ntra-UE.
Sursă: Grafic elaborat de autor în baza datelor Secretariatului OMC (WTO, 2016a).

În ceea ce privește lista principalilor zece importatori de servicii din lume, aceasta a
inclus în 2015 aceleași zece țări ca și în 2014 (Graficul 4). Dar, în timp ce ierarhia primelor
patru țări a rămas neschimbată față de anii 2013 -2014, ca și ierarhia ultimelor trei, s -au produs
unele mutații la nivelul țărilor plasate pe locurile 6 -8: Marea Britanie, Japonia și Olanda. Este
însă de subliniat faptul că, după ce a devansat Germania în 2013, trecând pe locul doi pe plan
mondial ca importator de servicii, China și-a menținut această poziție și în 2015, valoarea
importurilor sale de servicii apropiindu -se vertiginos de cea a S UA, liderul mondial în
domeniu.
Dacă se exc lude comerțul cu servicii desfășurat între statele membre, considerând UE
o singură entitate, UE-28 este cel mai mare exportator de servicii din lume . În 2015,
exporturile de servicii ale UE către restul lumii s -au cifrat la 890 miliarde de dolari și au
deținut o pondere de 24,7% în totalul exporturilor mondiale. Pe locul 2, la mare distanță de

IMPACTUL TRANSFORMĂRILOR SOCIO -ECONOMICE Ș I TEHNOLOGICE LA NIVEL
NAȚIONAL EUROPEAN ȘI MONDIAL

19 UE, s -au situat SUA (cu 690 miliarde de dolari și o cotă de 19,1%), urmate la rândul lor la
mare distanță de China (locul 3, cu 229 mld. USD și 6,4%), Japonia (locul 4, cu 158 mld.
USD și 4,4%) și India (locul 5, cu 158 mld. USD și 4,4%).
În cazul excluderii comerțului intra -UE din schimburile globale cu servicii, UE-28
devine și cel mai mare importator de servicii pe plan mondial. Importurile sale din afara
spațiulu i comunitar s -au cifrat în 2015 la 728 miliarde de dolari, reprezentând 20,3 % din
totalul importurilor mondiale de servicii. Pe locul doi s -au plasat SUA (cu 469 mld. USD și
13,1% din totalul mondial), fiind urmate îndeaproape de China (locul 3, cu 437 mld . USD și
12,2%), Japonia (locul 4, cu 174 mld. USD și 4,8%) și Singapore (locu l 5, cu 144 mld. USD
și 4,0%).

Graficul 4: Principalii 10 importatori de servicii și ponderea lor în comerțul mondial
cu servicii1, în 2015 (în miliarde USD și %)

Notă: 1 Totalul mondial include comerțul intra -UE; 2 În cazul Indiei, importurile au fost ajustate în funcție de
evaluarea FOB.
Sursă: Grafic elaborat de autor în baza datelor Secretariatului OMC (WTO, 2016a).

În 2015, exporturile de servicii extra -UE s -au diminuat cu 8,6%, iar importurile cu
6,3% față de anul precedent, toalizând 890 miliarde de dolari și, respectiv, 728 miliarde de
dolari . În relațiile cu restul lumii, balanța serviciilor a UE înregistrează în mod tradițional
excedente, soldul pozitiv fiind de 162 miliarde de dolari în 2015 ( 213 miliarde de dolari în
2013 și 255 miliarde de dolari în 2014 ).
Dintre noile state membre ale UE, doar Polonia figurează în mod constant pe lista
principalilor 30 de exportatori/importatori de servicii din lume. În 2015, Pol oniei i -au revenit
locul 27 (față de 29 în 2014), cu exporturi de servicii în valoare de 43 miliarde de dolari și o
cotă de 0,9% din totalul mondial și, respectiv, locul 30, cu un volum al importurilor de 32
miliarde de dolari și o cotă de piață de 0,7%.

CAPITOLUL I
COMERȚ INTERNAȚIONAL ȘI INVESTIȚII STRĂINE

20 6. Perspectivele comerțului internațional în 2016 -2017

Prognozele elaborate de organizațiile economice internaționale în prima parte a anului
2016, converg, în ansamblul lor, spre aprecierea că în anii 2016 -2017 expansiunea
schimburilor comerciale in ternaționale se va accelera moderat, devansând ușor dinamica PIB-
ului mondial, dar va fi încă inferioară ritmului mediu anual de creștere înregistrat în perioada
premergătoare crizei (Tabelul 5) . Este de precizat faptul că, atât estimările privind evoluția
fluxurilor comerciale internaționale în 2015, cât și prognozele pentru anii 2016 -2017, au
suferit importante revizuiri în jos în cazul tuturor organizațiilor economice internaționale, în
conformitate cu slăbirea relației dintre comerț și activitatea econo mică în anii care au urmat
crizei.
Dintre toate prognozele, cele elaborate de OMC și OCDE sunt cele mai reținute în
privința evoluției viitoare a schimburilor comerciale internaționale (Tabelul 5). În cazul
OMC, atitudinea precaută se explică prin aceea c ă, în anii recenți, organizația a fost nevoită,
de nenumărate ori, să -și revizuiască în scădere proiecțiile privind creșterea comerțului
internațional. Aceasta întrucât ea n u elaborează estimări/prognoze proprii privind evoluția
PIB-ului mondial pe care să -și fundamenteze proiecțiile privind comerțul, ci le preia, în bază
de consens, de la celelalte organizații, care au supraestimat în mod sistematic starea și
perspectivele economiei mondiale în perioada de post -criză. În cazul OCDE, explicația constă
în ac eea că, prognozele fiind elaborate în iunie 2016 – încheiând practic șirul prognozelor
publicate în prima parte a acestui an –, specialiștii organizației au dispus de date mai multe și
mai recente privind evoluția schimburilor comerciale internaționale.
Potrivit cifrelor prognozate de OCDE , pentru 2016 nu se întrezărește o îmbunătățire a
dinamicii comerțului internațional, aceasta rămânând foarte lentă, chiar inferioară anului
2015, mai ales că după revenirea din cea de -a doua parte a anului 2015, creștere a acestuia a
slăbit din nou în prima parte a anului 2016, îndeosebi în numeroase economii din Asia, dar și
în SUA. În 2017, creșterea schimburilor comerciale internaționale ar urma să se accelereze
ușor, susținută de stimularea investițiilor în China, de s tabilizarea treptată a cererii țărilor
producătoare de produse de bază, la care se va adăuga din 2017 și o ameliorare a ciclului
investițional în economiile avansate (OECD, 2016b).
În conformitate cu prognoza OMC din aprilie 2016 – organizația responsabi lă pentru
gestionarea comerțului mondial –, expansiunea în termeni de volum a schimburilor
comerciale internaționale va rămâne lentă și în 2016, menținându -se la același nivel ca și în
2015 (2,8%) (Tabelul 5). Întrucât dinamica PIB-ului în economiile dezvo ltate este așteptat ă să
se atenueze, iar în economiile în dezvoltare să se revigoreze ușor4, creșterea importurilor
țărilor dezvoltate ar urma să se tempereze în 2016 la 3,3% (de la 4,5% în 2015), iar cererea

4 Potrivit proiecțiilor OMC, creșterea PIB -ului real (la cursul de schimb ale pieței) se va modera în 2016 în
economiile dezvoltate la 1,8% (de la 1,9% în 2015), în timp ce în economiile în dezvoltare va cunoaște o ușoară
revigorare , la 3,5% (de la 3,4% în 2015) . Pentru PIB -ul real în plan global, OMC anticipează o creștere cu 2,4%
în 2016 (ca și în 2015) și cu 2,7% în 2017 (WTO, 2016a) – cifre foarte apropiate de cele ale FMI (IMF, 2016).

IMPACTUL TRANSFORMĂRILOR SOCIO -ECONOMICE Ș I TEHNOLOGICE LA NIVEL
NAȚIONAL EUROPEAN ȘI MONDIAL

21 pentru bunuri importate de economiile în dezvol tare/emergente să sporească la 1,8% (de la
0,2% în 2015), datorită mai ales revigorării importurilor Asiei (WTO, 2016a).

Tabelul 5: Prognozele privind creșterea comerțului internațional în termeni de volum,
în 2016 -2017 (în %)
Sursa /Data Economie mondială /grupuri de
economii1 Modificări anuale (în %)
2014 20152 20163 20173
ONU
(Ianuarie 2016)
Comerț mondial cu bunuri și servicii4 3,3 2,7 4,0 4.7
Exporturi mondiale 3,6 2,7 4,0 4,5
Importuri mondiale 2,9 2,6 4,0 4,9
Banca Mondială
(Ianuarie 201 6) Comerț mondial cu bunuri și servicii 3,6 3,6 3,8 4,3
OMC
(Aprilie 2016) Comerț mondial cu bunuri5 2,8 2,8 2,8 3,6
Exporturi
Economii dezvoltate 2,4 2,6 2,9 3,8
Economii în dezvoltare și emergente 3,1 3,3 2,8 3,3
Importuri
Economii dezvoltate 3,5 4,5 3,3 4,1
Economii în dezvoltare și emergente 2,1 0,2 1,8 3,1
FMI
(Aprilie 2016) Comerț mondial cu bunuri și servicii 3,5 2,8 3,1 3,8
Exporturi
Economii avansate 3,5 3,4 2,5 3,5
Economii emergente și î n dezvoltare 3,1 1,7 3,8 3,9
Importuri
Economii avansate 3,5 4,3 3,4 4,1
Economii emergente și în dezvoltare 3,7 0,5 3,0 3,7

Comisia
Europeană
(Mai 2016)
Exporturi mondiale de bunuri și servicii6 3,2 2,5 2,5 3,6
Exporturi UE6 4,0 5,3 3,5 5.4
Exporturi Zona euro 4,1 5,2 3,5 4,7
Importuri mondiale de bunuri și servicii6 3,4 2,3 2,9 4,0
Importuri UE6 4,7 5,9 4,7 5,1
Importuri Zona euro 4,5 6,0 4,6 5,3
OCDE
(Iunie 2016) Comerț mondial7 3,7 2,6 2,1 3,2
Exporturi OCDE 3,9 3,9 2,6 4,0
Importuri OCDE 3,7 4,5 3,1 4,2
Exporturi non -OCDE 3,3 0,7 0,9 1,7
Importuri non -OCDE 3,5 -0,7 0,9 1,8
Note: 1 Fiecare instituție utilizează propria sa clasificare și metodologie; 2 Estimări; 3 Proiecții; 4 Media export urilor
și importurilor de bunuri și servicii; 5 Media exporturilor și importurilor de bunuri; 6 Includ comerțul intra – și extra -UE;
7 Ritmul de creștere a mediei aritmetice a exporturilor și importurilor în termeni de volum.
Surse: Tabel alcătuit de autor în baza următoarelor rapoarte: UN/DESA (2016), World Bank (2016), WTO (2016a),
IMF (2016), European Commission (2016) și OECD (2016b).

Deși pentru anul 2017 economiștii OMC prevăd o accelerare la 3,6% a dinamicii
comerțului global, aceasta se va menține pe mai departe sub media de 5% înregistrată în anii

CAPITOLUL I
COMERȚ INTERNAȚIONAL ȘI INVESTIȚII STRĂINE

22 1990 -2015 și, evident, va fi mult inferioară mediei anuale de 6% aferente perioadei anterioare
crizei financiare globale (1990 -2008).
În timp ce exporturile țărilor dezvoltate și ale țărilor în dezvoltare/emergente ar urma
să sporească practic în ritmuri egale în 2016 (de 2,9% și, respectiv, 2,8%), dinamica
importurilor economiilor dezvoltate (3,3%) este anticipată a devansa din nou (pentru cel de -al
treilea an consecutiv) creșterea importurilor țărilor în dezvoltare/emergente (1,8%) (Tabelul
5). Așadar, dacă țările în dezvoltare/emergente au fost locomotiva creșterii economice și a
expansiunii comerciale în plan global în anii de post -criză, economiile dezvoltate, și în special
economia SUA, sunt cele care sunt așteptate să contribuie cel mai mult la expansiunea
comerțului în perioada prognozată.
Conform așteptărilor specialiștilor OMC, dintre toate marile regiuni ale lumii, Asia va
înregistra cea mai rapidă creștere a exporturilor în 2016 (cu 3, 4%), urmată de America de
Nord și Europa (fiecare cu 3,1%) (Tabelul 1). America Centrală și de Sud, ca și grupul de
„alte regiuni” (respectiv, Africa, CSI și Orientul Mijlociu) vor rămâne în urmă sub aspectul
expansiunii exporturilor, cu sporuri de 1,9% și , respectiv, 0,4%. Importurile Americii de Nord
ar urma să se majoreze cu 4,1% în 2016, iar cele ale Asiei și Europei cu câte 3,2%. În fine, în
America Centrală și de Sud și în grupul de „alte regiuni” importurile sunt prevăzute a suferi o
nouă contracție în 2016, din cauza menținerii la niveluri scăzute a prețurilor petrolului și ale
altor produse de bază, dar declinul ar urma să fie mai atenuat decât în 2015.
Dacă previziunile pentru 2016 se adeveresc, aceasta va însemna că, timp de cinci ani,
schimburil e comerciale mondiale vor fi sporit aproximativ în același ritm ca și PIB -ul
mondial (calculat la cursul de schimb al pieței), și nu de două ori mai rapid ca în deceniile
premergătoare crizei. Un răstimp atât de îndelungat și neîntrerupt de creștere lentă, dar
pozitivă, este fără precedent, dar importanța sa nu trebuie totuși exagerată.5 Devine, însă, tot
mai evident că raportul de 2:1 dintre creșterea comerțului și creșterea PIB -ului mondial
(„elasticitatea comerțului față de venit”) aparține de domeniul t recutului, mai ales că nu se
întrevede nicio perspectivă de revenire la acest raport, pe termen scurt sau mediu. De altfel,
prognozele pentru 2016 -2017 sugerează că dinamica schimburilor comerciale va continua să
devanseze creșterea producției mondiale doa r cu o marjă foarte mică.
Riscurile asociate previziunilor OMC – ca și cele implicate de prognozele celorlalte
organizații economice internaționale – înclină balanța în direcția unei revizuiri în jos a cifrelor
prognozate. În opinia economiștilor OMC, ace ste riscuri includ: încetinirea în continuare a
creșterii economice în economiile emergente, și mai ales o eventuală slăbire peste așteptări a
ritmului de creștere a economiei chineze; accentuarea volatilității piețelor financiare; și
expunerea țărilor cu mari datorii externe la puternice oscilații ale cursului de schimb. De
altfel, potrivit sondajelor privitoare la evoluția percepției asupra climatului de afaceri,

5 Datele istorice ale OMC arată că, pe ansamblu, dinamica schimburilor comerciale a fost mai slabă în perioada
1980 -1985, când în cinci dintre șase ani, aceasta s -a situat sub 3%, incluzând chiar doi ani de contracție (WTO,
2016a).

IMPACTUL TRANSFORMĂRILOR SOCIO -ECONOMICE Ș I TEHNOLOGICE LA NIVEL
NAȚIONAL EUROPEAN ȘI MONDIAL

23 încrederea cercurilor de afaceri și a consumatorilor a alunecat recent pe o pantă descendentă
în țările dezvoltate. Drept consecință, numeroși analiști se așteaptă la o creștere mai lentă a
PIB-ului în UE și în SUA în 2016, urmată de o revenire în 2017. Deși instabilitatea financiară
din Asia s -a redus în mare măsură, aceasta ar putea reveni în ca zul în care datele economice ar
depăși sau ar fi sub așteptările pieței. Există totuși și un potențial de revizuire în sus a cifrelor
prognozate, în cazul în care susținerea financiară de către Banca Centrală Europeană – prin
politica sa monetară mai acomo dativă – va reuși să genereze o creștere economică mai rapidă
în Zona euro și să stimuleze cererea de bunuri și servicii, inclusiv importurile (WTO, 2016a).
Indicatorii alternativi ai activității economice și comerciale din primele luni ale anului
2016 sun t mixte, unele sugerând o consolidare a creșterii producției și comerțului la nivel
mondial, iar altele o oarecare încetinire. Pe de o parte, semnale încurajatoare sunt transmise de
tranzitul containerelor în marile porturi, care a recuperat o mare parte d in terenul pierdut în
2015 din cauza decelerării schimburilor comerciale, dar și de către vânzările de automobile,
care au continuat să sporească în ritm robust în țările dezvoltate (WTO, 2016a). Pe de altă
parte, principalii indicatori compoziți ai Organi zației pentru Cooperare Economică și
Dezvoltare (OCDE) arată o încetinire a creșterii economice în țările membre ale OCDE și o
continuare a volatilității piețelor financiare și în anul 2016 (OECD, 2016a). Prin urmare,
evoluția schimburilor comerciale inter naționale ar putea rămâne volatilă și în 2016 , mai
ales că, în opinia specialiștilor OCDE, cel mai probabil scenariu este acela al creșterii
economice slabe la nivel global în 2016 și 2017.
Reașezările macroeconomice majore, care sunt în curs de desfășur are în economia
mondială, vor afecta în mod diferențiat țările și regiunile lumii din perspectiva creșterii
economice și a expansiunii schimburilor comerciale. Potrivit specialiștilor Fondului Monetar
Internațional (FMI) , aceste reașezări vizează: (i) înce tinirea și reechilibrarea creșterii
economice în China; (ii) scăderea în continuare a prețurilor produselor de bază, și în special a
prețurilor petrolului, cu ample consecințe redistributive între sectoare și țări; (ii) încetinirea
implicită a investițiilo r; și (iii) diminuarea fluxurilor de capital destinate economiilor în
dezvoltare/emergente. Aceste reașezări – coroborate cu o serie de factori non -economici,
incluzând tensiunile geopolitice și disensiunile politice – generează incertitudini apreciabile.
Iar în ansamblul lor, aceste elemente converg spre anticiparea unei perspective mai curând
întunecate pentru economia mondială, mai ales că există chiar riscul unei creșteri economice
și mai slabe la nivel global și, implicit, al unei expansiuni mult mai l ente a schimburilor
comerciale internaționale (IMF, 2016).
În conformitate cu scenariul de bază al prognozei Băncii Mondiale , este de așteptat ca
economia Chinei să fie reorientată spre o creștere economică fundamentată pe consum și
servicii, iar ciclul de politică monetară mai restrictivă din SUA să continue fără a antrena
turbulențe majore, ceea ce ar avea drept consecință un progres modest al creșterii economice
și, implicit, al expansiunii comerțului la nivel global. Această perspectivă ar urma să fie
susținută de redresarea economică a marilor economii cu venituri înalte, de un proces de

CAPITOLUL I
COMERȚ INTERNAȚIONAL ȘI INVESTIȚII STRĂINE

24 stabilizare a prețurilor materiilor prime și de continuarea politicii ratelor scăzute ale
dobânzilor. Dar, toate aceste evoluții nu exclud riscul – chiar dacă cu o prob abilitate scăzută –
unei încetiniri turbulente a creșterii economice în marile economii emergente, și mai ales în
China, dat fiind faptul că, după o îndelungată pauză, ratele dobânzilor în SUA cresc, iar
dolarul se întărește, la care trebuie adăugate și ri scurile asociate escaladării tensiunilor
geopolitice. Este însă evident că încetinirea simultană a patru dintre cele mai mari piețe
emergente – Brazilia, Rusia, China și Africa de Sud – prezintă riscul unor efecte de
contagiune pentru restul economiei mond iale, date fiind dimensiunile lor, precum și gradul
lor de integrare în economia globală. Efectele în plan global ale încetinirii creșterii economiei
Chinei sunt așteptate a fi cele mai ample, dar creșterea economică slabă a Rusiei este de
natură să întârz ie la rândul ei activitatea în multe alte țări din regiune. Iar o nouă creștere
dezamăgitoare în marile economii emergente, combinată cu un nou stres financiar ar putea
reduce drastic creșterea economică la nivel mondial în 2016 și, pe cale de consecință, volumul
schimburilor comerciale mondiale (World Bank, 2016).
Să remarcăm și faptul că toate organizațiile economice internaționale includ posibila
încetinire a ritmului de creștere a economiei chineze printre riscurile majore, de natură să
amenințe realiza rea prognozelor privind creșterea comerțului internațional pe termen scurt și
mediu. Într -adevăr, economia Chinei are numeroase obstacole de depășit și, în mod paradoxal,
natura acestor obstacole a condus pe unii comentatori să prevadă o continuare a creșt erii
robuste a economiei chineze, iar pe alții să anticipeze o încetinire pe mai departe a acesteia.
Se pare că nicicând opiniile cu privire la evoluția viitoare a economiei Chinei nu au fost atât
de controversate ca în prezent: din perspectiva Beijingului – ca și a unui număr tot mai
restrâns de optimiști – țara poate crește cu circa 6 -7% anual în următorii cinci ani; în schimb,
pesimiștii – în număr tot mai mare – se așteaptă la o prăbușire a creșterii economice la un
nivel de 3 -4% anual, sau chiar și mai redus (Huang, 2016) . Deși deocamdată pare a fi un
scenariu cu probabilitate scăzută de realizare, o încetinire mai bruscă a creșterii economice a
Chinei decât cea anticipată, combinată cu o decelerare prelungită a creșterii economice în alte
mari economii emergente constituie indubitabil un risc apreciabil. Estimările Băncii Mondiale
arată că un declin cu 1 punct procentual al ritmului de creștere a țărilor BRICS (Brazilia,
Federația Rusă, India, China și Africa de Sud) ar reduce cu aproximativ 0,8 puncte
procentuale creșterea economică din alte economii în dezvoltare/emergente și cu 0,4 puncte
procentuale creșterea economică la nivel global (World Bank, 2016). Și nu este de neglijat
nici faptul că importurile Chinei reprezintă 10% din importurile mondiale de bunuri (vezi
Tabelul 2). Or, aceste estimări implică faptul că există un risc considerabil de contaminare
prin intermediul celorlalte piețe emergente, cu potențiale efecte negative inclusiv pentru unele
economii avansate.
În fine, este de reținut și mesajul care stă la baza raportului Băncii Mondiale din
ianuarie 2016, potrivit căruia, economia mondială va trebui să se adapteze la o nouă perioadă
de creștere economică în marile economii emergente , mult mai modestă, caracterizată prin

IMPACTUL TRANSFORMĂRILOR SOCIO -ECONOMICE Ș I TEHNOLOGICE LA NIVEL
NAȚIONAL EUROPEAN ȘI MONDIAL

25 prețuri mai reduse ale produselor de bază și fluxuri comerciale și de capital diminuate, spre
deosebire de anii ’2000, și îndeosebi anii care au urmat crizei financiare globale, când
economiile în dezvoltare/emergente au constituit motorul creșterii economice în plan mondial
(World Bank, 2016). Acest mesaj necesită însă a fi amendat cu observația că, în pofida
încetinirii potențiale a ritmului creșterii economice în China, Asia de Est și de Sud vor rămâne
regiunile cu cea mai rapidă expansiune – deopotrivă a PIB -ului și a com erțului – din lume,
întrucât numeroase dintre economiile importatoare de produse de bază din regiune beneficiază
de pe urma prețurilor reduse ale petrolului, metalelor și produselor alimentare ( UN/DESA,
2016).
Și, nu în ultimul rând, în aprecierea perspec tivelor creșterii comerțului internațional
trebuie avute în vedere și concluziile care se desprind din literatura de specialitate recentă,
care sugerează că, în timp ce factorii ciclici, pe termen scurt (inclusiv cererea slabă) au
predominat în timpul criz ei globale și în primul an de redresare economică, contribuția
acestora s -a diminuat în ultimii ani. Sunt relevante în acest sens rezultatele unei analize
empirice, care relevă că reducerea dinamicii comerțului global în anii 2012 -2013 a fost indusă
în pro porție de 50% de modificările structurale intervenite în raportul dintre comerțul și
venitul global și, deci, trebuie pusă pe seama componentei pe termen lung a creșterii
comerțului (Constantinescu, Mattoo și Ruta, 2015) . Or, aceste rezultate demonstrează că,
după criza financiară globală, ritmul de creștere a comerțului este mai lent nu doar din cauza
dinamicii mai scăzute a PIB -ului mondial, ci și ca urmare a faptului că schimburile comerciale
în sine au devenit mai puțin receptive față de PIB, iar fenome nul fiind în parte structural, va
persista și în perspectivă.
Așadar, este foarte probabil ca, și în anii care vin, să asistăm la ritmuri de creștere a
comerțului mondial mult diminuate față de cele care au prevalat în cele două decenii
premergătoare criz ei. Iar dacă ținem cont și de faptul că cifrele prognozate de OCDE pentru
evoluția comerțului internațional în 2016 -2017 sunt chiar mai sumbre decât cele ale OMC,
este foarte posibil ca predicțiile a numerose studii recente să se adeverească.
Slăbiciunea persistentă a comerțului mondial diminuează oportunitățile de export, ca și
posibilitățile sporirii productivității prin intermediul creșterii specializării și al difuziunii
tehnologiilor, ceea ce ar putea conduce la limitarea perspectivelor creșterii econ omice în
numeroase țări, și în special în țările în dezvoltare mai mici și mai deschise (World Bank,
2016). Potrivit unor estimări recente, trecerea de la o dinamică de două ori mai rapidă a
comerțului mondial în raport cu producția mondială, la o aliniere a celor două ritmuri de
creștere ar putea avea ca efect reducerea nivelului productivității totale a factorilor în plan
global cu 4 puncte procentuale după 20 de ani. Iar încetinirea procesului de fragmentare a
producției în contextul schimbărilor care au loc în natura lanțurilor globale ale valorii ar putea
amplifica și mai mult efectele negative asupra productivității (OECD, 2016b).
După cum apreciază experții OCDE, costurile asociate cu persistența ritmurilor lente
de creștere a comerțului întăresc nev oia inițierii de măsuri adiționale de stimulare a cererii

CAPITOLUL I
COMERȚ INTERNAȚIONAL ȘI INVESTIȚII STRĂINE

26 globale, și mai ales a investițiilor, ca și nevoia reducerii barierelor structurale din calea
comerțului internațional (OECD, 2016b). Efo rturile reînnoite ale comunității internaționale în
direcția liberalizării comerțului mondial pe calea negocierilor multilaterale sub auspiciile
OMC ar contribui, fără îndoială, la revigorarea schimburilor comerciale internaționale.

7. Concluzii

În ultimii ani, ritmul de creștere a comerțului internațional a încetinit considerabil
comparativ cu anii premergători crizei financiare și economice globale, înregistrând evoluții
anuale sub așteptări. Și în anul 2015, schimburile comerciale internaționale s -au menținut pe
aceeași traiectorie de creștere lentă pe care s-au înscris începând din 2012.
Performanța modestă a comerțului internațional din 2015 marchează cel de -al patrulea
an consecutiv în care evoluția acestuia a fost dezamăgitoare, dinamica sa fiind inferioară
nivelului de 3%, pe o bază anuală. Este totodat ă cel de -al patrulea an consecutiv în care ritmul
de creștere a schimburilor comerciale internaționale nu a reușit să devanseze decât
nesemnificativ creșterea PIB -ului (real) mondial, spre deosebire de anii care au precedat criza,
când acest raport a fost de aproape 2:1. Astfel, în media anilor 2012 -2015, comerțul
internațional a sporit doar cu 2,6%, comparativ cu o creștere a PIB -ului mondial de 2,3%.
Întrucât expansiunea comerțului internațional s -a dovedit a fi un factor esențial al
creșterii și dezvolt ării economice, de care au beneficiat numeroase țări ale lumii în ultimele
decenii, fenomenul încetinirii ritmului său de creștere preocupă în prezent în cel mai înalt grad
comunitatea internațională, mai ales că , potrivit cercetărilor recente, comerțul nu mai
constituie la ora actuală un motor al creșterii economice, nici în țările industrializate și nici în
țările în dezvoltare/emergente.
Încetinirea ritmului de creștere a comerțului mondial în perioada de post -criză și
schimbarea raportului de 2:1 care a prevalat până nu de mult între creșterea acestuia și
creșterea PIB -ului mondial (cunoscut și ca „elasticitatea comerțului față de venit”) au fost
atribuite unui complex de factori, atât de natură ciclică, cu acțiune pe termen scurt, cât și de
esență struc turală, cu impact pe termen lung. Dar, î n timp ce se manifestă un larg consens al
experților în privința acestei concluzii, nu s -a cristalizat deocamdată un consens cu privire la
importanța relativă a factorilor ciclici în raport cu cei structurali.
Deși investigațiile recente privind factorii cauzali ai încetinirii creșterii comerțului nu
au reușit să ofere încă răspunsuri definitive în legătură cu multe dintre aspectele
controversate, acestea au meritul de a fi contribuit la mai buna înțelegere a forțelo r care sunt
în spatele acestui fenomen și de a fi pus în evidență importanța politicilor macroeconomice și
comerciale, care s -ar cere promovate pentru revitalizarea creșterii economice și a fluxurilor
comerciale în plan mondial.
Toate prognozele elaborate de organizațiile economice internaționale în prima parte a
anului 2016, converg spre aprecierea că în anii 2016 -2017 expansiunea schimburilor

IMPACTUL TRANSFORMĂRILOR SOCIO -ECONOMICE Ș I TEHNOLOGICE LA NIVEL
NAȚIONAL EUROPEAN ȘI MONDIAL

27 comerciale internaționale se va accelera moderat, devansând ușor dinamica PIB-ului mondial,
dar va fi încă mult i nferioară ritmului mediu anual de creștere înregistrat în perioada
premergătoare crizei.
Riscurile asociate acestor prognoze înclină însă balanța în direcția unei revizuiri în jos
a cifrelor prognozate, printre aceste riscuri figurând: încetinirea în cont inuare a creșterii
economice în economiile emergente, și mai ales o slăbire peste așteptări a ritmului de creștere
a economiei chineze, accentuarea volatilității piețelor financiare și expunerea țărilor cu mari
datorii externe la puternice oscilații ale cu rsului de schimb.
În aceste condiții, evoluția schimburilor comerciale internaționale ar putea rămâne
volatilă și în 2016 , mai ales că, în opinia unor experți (de ex. ai OCDE), cel mai probabil
scenariu este acela al creșterii economice slabe la nivel glo bal în 2016 și 2017.
Reașezările macroeconomice majore, care sunt în curs de desfășurare în economia
mondială, vor afecta în mod diferențiat țările/regiunile lumii din perspectiva creșterii
economice și a expansiunii schimburilor comerciale, aceste reașe zări vizând în principal: (i)
încetinirea și reechilibrarea creșterii economice în China; (ii) scăderea în continuare a
prețurilor produselor de bază, și în special a prețurilor petrolului, cu ample consecințe
redistributive între sectoare și țări; (ii) în cetinirea implicită a investițiilor; și (iii) diminuarea
fluxurilor de capital destinate economiilor în dezvoltare/emergente. Coroborate cu o serie de
factori non -economici, incluzând tensiunile geopolitice și disensiunile politice, aceste
reașezări sunt a șteptate a genera incertitudini apreciabile. Iar în ansamblul lor, aceste
elemente converg spre anticiparea unei perspective mai curând întunecate pentru economia
mondială, mai ales că există chiar riscul unei creșteri economice și mai slabe la nivel globa l
și, implicit, al unei expansiuni mult mai lente a schimburilor comerciale internaționale.
Și, nu în ultimul rând, în aprecierea perspectivelor creșterii comerțului internațional
trebuie avute în vedere și concluziile desprinse din literatura de speciali tate recentă, care
sugerează că impactul factorilor ciclici (inclusiv cererea slabă) s -a diminuat în ultimii ani, iar
reducerea dinamicii comerțului global în anii mai recenți este indusă preponderant de factori
structurali. De aici rezultă că, după criza financiară globală, ritmul de creștere a comerțului
este mai lent nu doar din cauza dinamicii mai scăzute a PIB -ului mondial, ci și ca urmare a
faptului că schimburile comerciale în sine au devenit mai puțin receptive față de PIB, iar
fenomenul fiind în pa rte structural, va persista și în perspectivă.
Așadar, este foarte probabil ca, și în anii următori, să asistăm la ritmuri de creștere a
comerțului mondial mult diminuate față de cele care au prevalat în cele două decenii
premergătoare crizei. Iar dacă ți nem cont și de faptul că cifrele prognozate de OCDE pentru
evoluția comerțului internațional în 2016 -2017 sunt chiar mai sumbre decât cele ale OMC,
este foarte posibil ca predicțiile a numerose studii recente să se adeverească.

CAPITOLUL I
COMERȚ INTERNAȚIONAL ȘI INVESTIȚII STRĂINE

28 Referințe bibliografice

Constantinescu, C., Mattoo, A., Ruta, M. (2015). The Global Trade Slowdown: Cyclical or Structural? IMF
Working Paper. WP/15/6. January. Washington.
European Commission. (2016). European Economic Forecast – Spring 2016. European Economy,
INSTITUTIONAL PAPE R 025 | May 2016. Bruxelles.
Hoekman, B. (2015). Trade and growth – end of an era?, în: Hoekman, B. (2015) (Ed.). The Global Trade
Slowdown: A New Normal? A VoxEU.org eBook. Centre for Economic Policy Research. London. pp. 3 -19.
Huang, Y. (2016). Divergen t Views on China’s Economy. Op -Ed April 22, 2016. Financial Times. Carnegie
Endowment for International Peace. Accesat la : http://carnegi eendowment.org/2016/04/22/reconciling –
divergent -views -on-china -s-economy/ixgn?mkt_tok=ey
IMF. (2016). World Economic Outlook April 2016 , Too Slow for too Long. World Economic and Financial
Surveys. Washington D.C.
OECD. (2016a). OECD Interim Outlook . Stro nger Growth Remains Elusive: Urgent Policy Response is Needed.
18 February. Paris.
OECD. (2016b). OECD Economic Outlook , Preliminary Version 99. June 2016. Paris.
The Economist. (2014). International trade – A troubling trajectory. 13 December. New York.
UN/DESA, UNCTAD and the five UN Regional Commissions. (2016). World Economic Situation and
Prospects 2016. January. United Nations. New York.
World Bank. (2015). Global Economic Prospects . Having Fiscal Space and Using It. A World Bank Group
Flagship Repor t. January. Washington D.C.
World Bank. (2016). Global Economic Prospects. Spillovers amid Weak Growth. A World Bank Group
Flagship Report. January. Washington D.C.
WTO. (2013). International Trade Statistics 2013. Geneva.
WTO. (2015a). PRESS RELEASE, Mode st trade recovery to continue in 2015 and 2016 following three years of
weak expansion. PRESS/739. 14 April. Geneva.
WTO. (2015b). PRESS RELEASE. Falling import demand, lower commodity prices push down trade growth
prospects . PRESS/752. 30 September. Genev a.
WTO. (2016). PRESS RELEASE , TRADE STATISTICS AND OUTLOOK. Trade growth to remain subdued in
2016 as uncertainties weigh on global demand . PRESS/768. 7 April. Geneva.