Impactul speciilor invazive. Studiu de caz Impactul specie i [610409]

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ
Facultatea de Ecologie și Protecția Mediului

LUCRARE DE LICENȚĂ
Impactul speciilor invazive. Studiu de caz – Impactul specie i
Trachemys scripta elegans (țestoasa de Florida) în România

Coordonator științ ific:
Șef de lucrări dr. Finica Ivanov
Absolvent: [anonimizat]
2019

Declarație

Subsemnatul ……… ……………… Bencu Cristian Mihai………………………., student / masterand: [anonimizat],
Facultatea ….. de Ecologie și Protecția Mediului……………. …………. , declar pe propia răspundere că
lucrarea de licență / lucrarea de diserție cu titlul ….Impactul speciilor invazive de reptile. Studiu
de caz – impactul speciei Trachemys scripta elegans (țestoasa de Florida) în România. ………… ……
…………………………………………………………………………………………… ……………… …………….. ……………,
coordonată de ….. ……….Finica Mariana Ivanov…………….., este elaborată personal și nu a mai fost
prezentată .
Lucrarea este rezultatul propriei activități iar sursele de informare con sultate sunt indicate în
lucrare.

Data, Semnătura
…………………………… ………… ………………

Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 4
Capitolul I Impactul speciilor invazive ………………………….. ………………………….. …………… 5
1.1.Ce sunt speciile invazive? ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 5
1.2. Cauzele invaziilor și căile de introducere a speciilor invazive ………………………….. …………. 6
1.3. Impactul extinderii sau introducerii speciilor invazive ………………………….. …………………. 11
1.4. Gestionarea problem elor legate de speciile invazive ………………………….. ……………………. 13
1.5. Speciile invazive în România ………………………….. ………………………….. ……………………….. 14
Capitolul II Studiu de caz – Impactul specie Trachemys scripta elegans (țestoasa de Florida) în
România ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 16
2.1. Biologia și ecologia speciei Trachemys scripta elegans (țestoasa de Florida) ………………. 16
2.2. Trachemys scripta elegans – specie invazivă în Europa ………………………….. ……………….. 20
2.3. Impactul speciei Trachemys scripta elegans (țestoasa de Florida) în Europa și România . 22
2.4. Gestionarea problemelor legate de introducerea speciei Trachemys scripta elegans
(țestoasa de Florida) la nivel European și național ………………………….. ………………………….. …. 24
2.5. Observații asupra speciei invazive Trachemys scripta elegans în ecosisteme ac vatice din
București. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 27
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 43
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 44

Bencu Cristian Mihai In troducere

Introducere

Tema abordată în această lucrare – „Impactul speciilor invazive” – prezintă importanță ,
deoarece p ătrunderea și extinderea speciilor alohtone reprezintă una dintre căile principale de
degradare a mediului înconjurător, prin modificarea acestuia și în special prin competiția cu
speciile native. Impactul speciilor invazive este un process lent, dar sigur, de influențare a
mediilor în care ajung sau în care sunt introduse neregulat aceste specii.
Trachemys scripta elegans (țestoasa de Florida) es te o specie invazivă în Europa,
prezentă și în România, inclusiv în București. Aceasta este o specie agresivă, ce concurează
speciile native din toate punctele de vedere și, astfel, conduce la modificarea mediului invadat.
De aceea, pentru evidențierea impactului speciilor invazive , lucr area tratează, în cadrul studiului
de caz, impactul speciei Trachemys scripta elegans în România .
”Impactul speciilor invazive ”reprezintă o temă dezbatutăla nivel mondial de ceva vreme ,
mai ales după cel de al doilea război mondial, când comerțul cu animale de companie, inclusiv de
țestoase, s-a dezvoltat masiv și a atras după sine reglementarea acestuia . În România, nu s -a
acordat o atenție deosebită acestui fenomen , nici în perioada comunism ului, nici după căderea
acestuia . După revoluția din 198 9, comerțul cu animalele de companie (inclusiv de țestoase) a
devenit foarte popular. Oamenii neinformați achiziționează aceste animale fără să se gândească
că vor crește și vor avea nevoi/cerințe din ce în ce mai mari, ceea ce conduce în final la eliberarea
lor în natură.
Obiectivele generale ale lucrării sunt următoarele: (i) prezentarea impactului speciilor
invazive , luând în discuție cauzele invaziilor și căile de introducere a speciilor invazive; (ii)
prezentarea modul ui în care se realizează gestionarea problemelor legate de speciile invazive la
nivel mondial ; (iii) prezentarea situației speciilor invazive în România; (iv) prezentarea
impactului speciei invazive Trachemys scripta elegans în Europa și România, luând în discuție
particularitățile biologice și ecologice ale acestei specii; (v) prezentarea modului în care se
gestionează problemele legate de introducerea speciei Trachemys scripta elegans la nivel
european și național ; (vi) furnizarea de dovezi indirecte ale impactului speciei Trachemys scripta
elegans în lacurile din București.

Bencu Cristian Mihai Impactul speciilor invazive
5

Capitolul I Impactul speciilor invazive

1.1 Ce sunt speciile invazive?
O specie invazivă este o specie care nu este nativă unei arii specifice ( fiind specie
introdusă) și care are tendința de a cauza până într -o anumită măsură pagube mediului,
economiei umane sau sănătății umane (Joan G. Ehrenfeld , 2010)40. Omul reprezintă cauza
directă sau indirectă prin care speciile ajung în alte zone (decât ariile lor naturale), aceste
introduceri fiind produse fie accidental, fie intenționat (Paulina Anastasiu, Gavril Negrean,
2007)61.
Deși toate speciile concurează pentru supraviețuire, speciile invazive par a dispune de
o combinație de trăsături spec ifice ce le ajută în competiția pentru resurse cu speciilor native.
În unele cazuri, competiția este legată de ratele de creștere și de ratele de reproducere. În alte
cazuri, speciile interacționează între ele direct. Într -un studiu realizat pe o listă de specii
invazive și pe o listă de specii non -invazive, 86% din speciile invazive au putut fi identificate
ușor prin intermediul trăsăturilor (Ko lar, C.S. & D.M. Lodge , 2001)43.
De obicei, o specie introdusă trebuie să supraviețuiască la densități populaționale mici,
înainte ca aceasta să devină invazivă în noua arie (Tilman, D. 2004)81. Pentru speciile
introduse cu densități populaționale mici, procesele de reproducere și natural izare pot fi
dificil e în noua arie, deci o specie poate ajunge într -o arie de mai mu lte ori înainte ca aceasta
să înceapă procesul de naturalizare în noua arie (Verling, E. et al 2005)85. Folosirea repetată a
mijloacelor de transport, cum ar fi navele care navighează spre și din spre porturi sau
autoturismele ce circulă pe autostrăzi, oferă oportunități repetate de stabilire a acestor specii
invazive (Verling, E. et al 2005)85.
De asemenea, a fost sugerată luarea în considerare și tra tarea ca specii invazive a
organismelor modificate genetic ( Paull, J. ,2017)62.

Bencu Cristian Mihai Impactul speciilor invazive
6
o Cauzele invaziilor și căile de introducere a speciilor invasive

1.2.1. Cauzele invaziilor speciilor
Conform Comisiei Comunităților Europene, dezvoltarea florei și faunei Terrei în perioada
a miliarde ani a condus la o biodiversitate vastă și la o dezvoltare a comunităților de plante și
animale asociabile cu diferite arii sau regiuni (specifice) , fapt dat orat barierelor fizice cum ar fi
lanțurile muntoase, corpurile de apă de suprafață ale planetei (oceane, mări, fluvii) (Consiliul
Uniunii Europene 2008 – 16813/08 ; Paulina Anastasiu și Gavril Negrean 2007)17,61. Barierele
fizice naturale din care a rezultat dezvoltarea faun ei și florei , prin influența omului, s -au oprit din
a mai reprezenta un obstacol, așadar există specii (invazive) care ajung în diverse zone aflate la
mari distanțe de habitatul lor natural, fie în mod accidental, fie în mod intenț ionat (Consiliul
Uniunii Europene 2008 – 16813/08 ; Paulina Anastasiu și Gavril Negrean 2007)17,61. Deseori ,
speciile alogene invazive prezintă dificultăți în a se adapta la noile ecosistemele ocupate, dar sunt
și cazuri în care acestea ajung să prospere (Consiliul Uniunii Europene 2008 – 16813/08)17. În
unele cazuri, speciile invazive s -au adaptat atât de bine noilor medii încât s-au transformat într-o
amenințare serioasă , provocând pierderi economice semnificative prin afectarea recolterol și
afectarea sănătății umane (Consiliul Uniunii Europene 2008 – 16813/08 )17.
Principalii factori care influențează direct biodiversitatea sunt poluarea, schimbările
climatice și habitatelor, speciile invazive și exploatarea excesivă a resurselor (Consiliul Uniunii
Europene 2008 – 16813/08 ; Millennium Ecosyst em Assessment 2005)17,51. Deși UE deține
instrumente de abordare pentru 4 din cei 5 factori mentionați mai devreme, în momentul actual
acesteia îi lipseste un instrument complex de abordare menit pentru speciile invazive (Consiliul
Uniunii Europene 2008 – 16813/08 )17. Conform Comisiei Comunităților Europene, suma costului
pagubelor cauzate de speciile alogene invazive și a măsurilor specifice de control luate sunt
estimate a porni de la 12 000 milioane ( €) în fiecare an, potrivit datelor disponibile (Consiliul
Uniunii E uropene 2008 – 16813/08 )17.

Bencu Cristian Mihai Impactul speciilor invazive
7
Cauzel e invaziilor speciilor vegetale
Prin ce modalități a influențat omul barierele naturale ce făceau înainte aproape
imposibilă răspândirea speciilor invazive pe alte teritorii?
Recentele progrese realizate în domeniile transportului, comerțului și turismului au
favorizat, fie accidental fie deliberat, răspândirea speciilor, cum ar fi semințele și fragmentel e
plantelor aduse prin mărfurile transportate (de exemplu, în portul Constanța) (Paulina Anastasiu,
Gavril Negrean, 2007)61.
În prezent, vămile și practicile de carantină a acestora sunt nepotrivite din punct de vedere
al protecției biodiversității naturale contra speciilor alogene invazive (Paulina Anastasiu, Gavril
Negrean, 2007)61.
Practici incorecte în horticultură și în silvicultură , cum ar fi utilizarea i responsabilă a
plantelor ornamentale sau a plantelor destinate pentru împădurit, care mai apoi au devenit
invazive (Paulina Anastasiu, Gavril Negrean, 2007)61.
Schimbarea globală a climei și o lipsă a dușmanilor naturali (în ecosistemul invadat ) sunt,
de asemenea, factori invazivi ce ușurează răspândirea și stabilirea speciilor alogene invazive
(Paulina Anastasiu, Gavril Negrean, 2007)61.
Prin degradarea habitatelor naturale , stabilirea speciilor alogene invazive a devenit cu
mult ma i ușuară din pricina factorilor precum: o competiție redusă, lipsa unor dușmai naturali
(Paulina Anastasiu, Gavril Negrean, 2007)61.
Situația multor țări poate fi caracterizată printr -o lipsă a deținerii informațiilor utile cu
privire la invazi vitatea speciilor invazive, informații ce pot instruii și alerta autoritățile
responsabile și competente (Paulina Anastasiu, Gavril Negrean, 2007)61.
Un număr foarte mic de țări și -au conceput sisteme legale și instituționale eficiente și
menit e pentr u combaterea speciilor invazive, pagubele economice produse de că tre speciile
invazive încă fiind subestimate de foarte multe guverne (Paulina Anastasiu, Gavril Negrean,
2007)61.
O ultimă cauză se poate manifesta prin perioade de „urcușuri” (apogeu) și „coborâșuri”
(regres) în durata de viață a unei specii, acest lucru poate ușura procesul de invazie al unei specii
invazive (într -un nou habitat) (Paulina Anastasiu, Gavril Negrean, 2007)61.

Bencu Cristian Mihai Impactul speciilor invazive
8
Cauzele invaziilor speciilor animale
Globalizarea a integrat comunitățile umane disp ersate într -o economie mondială, acest
proces asigurând multe beneficii prin mișcarea oamenilor și bunurilor, dar de asemenea duce la
transferul de organisme, intenționat sau neintenționat, în ecos isteme care erau anterior separate
(Perrings C . et. al 2010 în Keller et al 2011 )58,44. Unele dintre aceste specii se stabilesc înafara
distribuției native, o parte se răspândesc, iar unele dintre acestea au un impact negativ și sunt
denumite invasive (Kolar CS, Lodge DM 2001 , Program on the Global Environment 2011 în
Keller et al 2011 )43,57,44. Deși nu toate speciile deplasate în afara distribuției native se stabilesc
acolo unde ajung, numărul mare de specii transportate și gama variat ă de căi ce mută aceste
specii î nseamnă că speciile non -native sunt acum recunoscute ca una din multele cau ze majore ce
conduc la pierd erea globală a biodiversității (Williamson M 1996 în Keller et al 2011 )87,44. De
asemenea, acestea cauzează pagube semnificante economiei și sănătății (James A. Drake 2009 ,
Sala OE et al. 2010 , Vilà M et. Al 2010 în Keller et al 2011 )41,70,82,44. Europa a fost centrul
comerțului internațional timp de multe secole și, ca o consecință, a înregistrat un număr tot mai
mare de specii care s -au aclimatizat , multe dintre aceste specii având un impact negativ, dar
existând și unele excepții în care aceste specii au avut efecte poz itive, inclusiv o parte a acelor a
introduse pentru a spori fondul piscicol (James A. Drake 2009 în Keller et al 2011 )41,44. Aceste
specii acoperă o gamă largă taxonomică – de la virusuri și bacterii la fungi, plante și animale – și
afectează toate națiunile și regiunile europene (James A. Drake 2009 în Keller et al 2011 )41,44.
Pentru a deveni invazivă, o specie trebuie să treacă printr -un număr de tranziții , pentru
început, aceasta trebuie vehiculată pe o anum ită cale și trebuie să supravieț uiască tranzitului,
calea reprezintând un proces mediat de om care facilitează transportarea speciei dintr -o regiune în
alta (Kolar CS, Lodge DM 2001 în Keller et al 2011)43,44. Când ajunge într -o anumită regiune,
dincolo de distribuția sa nativă, prin intervenție antropică direct ă sau indirectă, specia este
denumită specie introdusă (Kolar CS, Lodge DM 2001 în Keller et al 2011)43,44.
Cele mai multe animale vertebrate terestre st abilite în Europa (sau oriunde î n lume) au
fost introduse neintenționat ca și comodități, de exemplu prin comerțul de animale de companie,
comerțul de hrană vie sau ca stoc pentru blănurile de lână (Genovesi P et. al 2009 , Kark S et al.
2009 , Roques A et a l. 2009 în Keller et al 2011 )31,42,66,44. Deși câteva din aceste căi au fost
modificate și restricționate pentru a reduce riscu l invaziei, multe rămân active , de exemplu
comerțul cu animale de companie rămâne o cale dominantă de introducere de noi specii invazive
în Europa (Genovesi P et. al 2009, Kark S et al. 2009 în Keller et al 2011 )31,42,44.

9 Studii recente ale caracteristicilor speciilor de animale invazive terestre au arătat că
speciile invazive tind să fie introduse în număr mai mare și mai frecvent decât speciile non –
invazive (Jeschke JM & Strayer DL 2006 ; Lockwood JL et al. 2005 în Keller et al 2011 )37,45,44.
Mamiferele și păsările care sunt vânate de om sunt specii mai invazive decâ t alte specii de
mamifere și păsări, deoarece acestea au fost introduse mai frecvent dec ât alte specii, chiar dacă
rata de aclimatizare nu este mai mare decât în cazul altor specii (Jeschke JM , Strayer DL 2006 în
Keller et al 2011 )37,44. Același lucru este valabil și pentru mamiferele și păsările cu distribuții
native largi, care, de asemenea, devin invazive mai frecvent decât speciile cu o distribuție nativă
mai restrânsă , succesul lor de stabilire nu s -a dovedit a fi mai mare decât cel al speciilor alogene
cu distribuții native mai restrânse, ceea ce inseamnă că acest model este cel mai bine explicat prin
frecvența lor crescută de introduce re (Blackburn TM, Duncan RP 2001 , Jeschke JM, Strayer DL
2006 în Keller et al 2011 )6,37,44. Animalele terestre ce trăiesc împreună cu oamenii tind să devină
invazive mai frecvent decât alte specii , niște exemple bune sunt șobolanul norvegian ( Rattus
norveg icus), care atinge densități populaționale extrem de mari în orașe, papagalul roz -inelat
(Psittacula krameri ), nativ în Africa și Asia și deseori abundent în așezările umaneși buburuza
harlequin ( Harmonia axyridis ), native în Asia și infamă pentru agregările sale în clădiri în timpul
iernii (Jeschke JM, Strayer DL 2006 , James A. Drake 2009 în Keller et al 2011 )37,41,44.
Există de asemenea trăsături biologice la nivel de specie legate de in vazivitatea
animalelor terestre, de exemplu flexibilitatea comportamentală exprimată prin dimensiunea
creierului a fost printre cei mai buni predictori ai invazivității într -un studiu de păsari non -native
(Program on the Global Environment 2011, Sol D, Duncan RP et al. 2005 în Keller et al
2011)57,69,44. Mamiferele și păsările cu o flexibilitate ecologică mare (indicată de gama largă de
tipuri de hrană și habitate folosite) tind să fie mai invazive decât alte specii (Blackburn TM,
Cassey P, Lockwood JL, 2009 , Jeschke JM, Strayer DL 2006 în Keller et al 2011 )8,37,44. Astfel,
speciile care sunt mai flexibile comportamental și ecologic tind să devină mai invaz ive.

1.2.2. Caile de introducere a speciilor invazive
Conform comunicatului Consiliului Uniunii Europene ( 2008 – 16813/08 ), recenta
dezvoltare a comerțului a făcut posibilă creșterea modurilor prin care speciile invazive pot ajunge
în arii noi, cauzând astfel numeroase tipuri de presiuni asupra mediului, cum ar fi creșteri ale
concentrației de CO 2 și ale temperaturilor, degradări ale habitatelor (creșterea depunerilor de

Bencu Cristian Mihai Impactul speciilor invazive
10 azot) – fiecare dintre factorii enumerați anterior putând încuraja invaziile viitoare, așadar
comerțul este responsabil ul (fie indirect, fie direct) pentru introducerile acestor noi specii
(Consiliul Uniunii Europene 2008 – 16813/08 )17.
Comerțul ține de competența comunității și, după introducerea lor pe piața comunitară,
mărfurile (de orice tip) circulă liber datorită existenței pieței unice , astfel se pre supune că o
specie invazivă, odată ajunsă într -unul din tre statele membre , aceasta se poate răspândi cu
ușurință pe teritoriul Uniunii Europene (Consiliul Uniunii Europene 2008 – 16813/08)17. Dat fiind
modul pr in care speciile alogene invazive obișnuiesc a se naturaliza și a se răspândii, în cazul în
care un stat membru UE se decide în a lua măsuri pentru a combate o anumită specie invazivă,
eficiența acelor măsuri poate fi compromisă de către lipsa de cooperare a țărilor învecinate
(Consiliul Uniunii Europene 2008 – 16813/08 )17. În prezent, mecanismele ce ar asigura un nivel
de cooperare și comunicare eficient între statele membre vecine la nivelul Uniunii Europene
lipsesc, deși politicile și legislatiile oferă o parte din rezolvarea problemei de specii invazive
(Consiliul Uniunii Europene 2008 – 16813/08)17. Introducerile accidentale sau introducerile cu
intenție a speciilor invazive cu potențial de afectare a biodiversității sunt predominant
nereglementate, iar un sistem unificat ce poate controla și monitoriza efectul speciilor alogene
asupra biodiversității la nivelul U .E. lipsește (Consiliul Uniunii Europene 2008 – 16813/08 )17.
O altă cale de introducere a speciilor invazive este prin apa de balast a navelor. O navă își
poate imbunătății stabilitatea și asieta (funcționarea normală a elicelor și cârmei) prin utilizarea
unor materiale grele încărcate pe navă, termenul naval ce defi nește acest lucru este denumit
"balast" (Bibicescu et al. , 1971 ; Wikipedia 2019 )30,88. Navigarea în balast este posibilă numai
atunci când marfa transportată nu este de origine comercială s au nu transportă mărfuri deloc, iar
coborârea centrului de greutate este esențial ă în procesul de balastare, astfel crește imersiunea
medie a navei (pescajul) (Bibicescu et al., 1971 ; Wikipedia 2019)30,88. Pentru a se asigura o
stabilitate potrivită este necesar calculul volumul de apă necesar și de plasarea acesteia în
tancurile specifice (de balast) ; balastul se împarte în două categorii: fix (nisip, deșeuri de fier etc)
sau temporar (apă de mare î n tanc uri de balast ) (Bibicescu et al., 1971 ; Wikipedia 2019)30,88.
Conform Global Industry Alliance , Organizația Maritimă I nternațională a efectuat o
apreciere a balastului transportat anual l a nivel global, din care a rezultat găsirea a 3.000 de specii
în cele 10.000.000.000 (miliarde) tone de apă analizate (Global Industry Alliance Overview
2009; Wikipedia 2019)33,88. Anul 2004 a debutat cu crearea "Convenției privind tratarea apelor
de balast" de către Organizația Maritimă Internațională din pricina problemei impuse de speciile
luate odată cu apa de balast și care sunt introduse mai apoi în ecosisteme le străine (Marin e Link

11 2010; Wikipedia 2019)52,88. Un exemplu de măsură bună luată în România privind apa de balast
este aceea a "Rezervației marine "Acvatoriul Litoral Marin Vama Veche – 2 Mai", care a
prohibitat (interzis) devărsarea oricărui tip de deșeu de către navel e sau ambarcațiunile aflate pe
teritoriul (perimetrul) acesteia (Rezervația marină 2 Mai 2004 ; Wikipedia 2019)67,88. Un exemplu
de specie introdusă în Marea Neagră este specia Mnemiopsis leydi (ctenoforul) , care și -a făcut
apariția încă din anul 1980 prin intermediul apelor de balast purtate de nave , a avut un impact
nociv asupra speciilor native prin consumul resurselor (M. Skolka & MT Gomoiu 2004 )49.

1.3. Impactul extinderii sau introducerii speciilor invazive
Deplasările efectuate de către oameni prin diverse arii depărtate a rezultat în transportarea
intenționată sau neintenționată a diverselor altor organisme (native unei zone specifice) cu
aceștia, fapt ce a rezultat în timp la invadarea, extinderea și naturalizarea unor specii străine în
arii noi și generând diverse forme de impact (Simberloff 2013, Valéry L., Fritz H., Lefeuvre J. –
C., Simberloff D., 2008 în N. Olenici, M. -L. Duduman 2016 )74,83 ,54. În cazul în care aceste specii
invazive se stabilesc cu succes (prin reproducere excesivă) în alt teritoriu, acestea vor genera un
impact negativ imens în aria invadată, iar acest comportament de a invada, a te extinde și a te
naturaliza pe alt teritoriu poar tă numele de invazie biologică (Simberloff 2013 , Valéry L. et al.
2008 în N. Olenici, M. -L. Duduman 2016 )74,83,54.
Invaziile biologice s -au accentuat pe măsură ce economia și comerțul au evoluat, speciile
invazive ajungând în ultimii zeci de ani să devină al doilea cel mai mare pericol pentru
biodiversitate, primul pericol fiind degradarea mediului (Schmitz & Simberlof f 1997 , Sala OE et
al. 2010 în N. Olenici, M. -L. Duduman 2016 )70,73,54. Speciile invazive sunt considerate ca fiind
printre principalele amenințări pentru biodiversitate (Consiliul Uniunii Europene 2008 –
16813/08; Millennium Ecosystem Assessment 2005 ; Commission Regulation 252/2005 )17,51,19.
Anii 2000 au debutat cu o estimare anuală a efectivelor de specii străine ajunse pe
teritoriul Europei, astfel arătând un număr de 19 specii străine de insecte și 16 specii vegetale ,
împreună cu un număr mare de specii aflate în alte categorii (Roques et al. 2009 , Pyšek et al.
2009 în N. Olenici, M. -L. Duduman 2016)66,60, 54. Astfel, printr -o creștere a invaziilor biologice
(datorată comerțului internațional) a crescut și rata pătrunderii și rata răspândirii pe teritoriul
noilor habitate, iar spectrul speciilor s -a diversificat (N. Olenici, M. -L. Duduman 2016)54. O bună
parte a nevertebratelor invazive este repr ezentată de insecte ( în jur de 85%)66, speciile de insecte

Bencu Cristian Mihai Impactul speciilor invazive
12 specifice platenlor lemnoase devenind tot mai numeroase în ultimii zeci de ani (Roques et al.
2009, Roques 2015 în N. Olenici, M. -L. Duduman (2016 )66,64,54.
În ultimii 200 de ani au pătruns și s -au naturalizat în Europa aproximativ 400 de specii de
insecte alogene specifice plantelor lemnoase, iar speciile alogene introduse după anul 1990 au
avut o rată a extinderii de 3 -4 mai crescută în co mparați e cu speciile introduse până atunci
(Roques 2015 , Roques et al. 2016 în N. Olenici, M. -L. Duduman 2016 )64,63,54.
Integrarea României în Uniunea Europeană (2007) s -a manifestat printr -o reducere a
controalelor vamale efectuate la frontieră și printr -o creștere semnificativă a mărfurilor și
persoanelor transportate, astfel s -a ajuns la o înregistrare anuală de specii străine introduse în
România, acestea naturalizându -se și formând populații stabile (N. Olenici, M. -L. Duduman
2016)54. Este foarte important de știut răspândirea, populațiile și impactul ca uzat de noile specii
introduse p e teritoriul țării, deși la început speciile introduse nu prezintâ un impact mare, acestea
pot provoca pe termen lung modificări serioase ecosistemelor ocupate și pagube financiare
provocate oa menilor (de exemplu, gândacul de Colorado – Leptinotarsa decemlineata ) (N.
Olenici, M. -L. Duduman 2016)54.
Impactul speciilor invazive de plante (adventive invazive) se manifestă printr -un declin
rapid al biodiversității naturale (scăderea diversității floristice), cauzat prin competiția acestora cu
speciile și comunitațile indigene de plante (de exemplu, înloc uirea speciei indigene Impatiens
noli-tangere (slăbănogul) în pădurile de fag ale Europei Centrale cu specia invazivă Impatiens
parviflora (de origine central asiatică) (Chmura & Sierka 2006 în Culiță Sîrbu 2009 )23,24.
Printr e efectele cauzate de speciile invaz ive asupra ecosistemelor se numără: alterarea
ciclurilor naturale ecosistemele invadate (apă, nutrienți) ; afectarea fungilor micorizanți, rezultând
în diminuarea vitalității speciilor microrizante ; schimbarea chimismului so lurilor , afectând
structura comunităților vegetale ; deteriorarea habitatelor terestre și acvatice; cum ar fi, invazia
speciilor submerse Elodea nuttali și Elodea canadensis ce au condus la reducerea biodiversității
în lacurile și râurile din Europa ; diminuarea surselor de h rană pentru fauna autohtonă; schimbări
în succesiu nea fitocenozelor (din lanțurile trofice etc. ); frecvența crescută a agenților patogeni și
a bolilor exo tice (Chmura & Sierka 2006 în Culiță Sîrbu 2009)23,24.

Bencu Cristian Mihai Impactul speciilor invazive
13
1.4. Gestionarea problemelor legate de speciile invazive
Conform Institutul pentru Politică Europeană de Mediu ”The Wildlife Trad e Regulations”
oferă o bază comunității europene pentru punerea în aplicare a Convenția privind comerțul cu
specii de floră și faună pe cale de dispariție (CITES) (Clare Miller 2005)14. Acestea conțin
dispoziții le Comisiei de a impune restricții generale sau restricții r eferitoare la anumite țări de
origine, la introducerea în Comunitate a exemplarelor vii ale speciilor pentru care s -a stabilit că
introducerea acestora în mediul natura l reprezintă o amenințare ecologică pentru speciile
sălbatice de faună și floră indigene ale Comunității“ (Clare Miller 2005)14.
Răspunsul politic internațional luat în privința problematicii speciilor invazive constă
într-o abordare „ierarhică în 3 etape”, ce sprijină deciziile luate pe baza (i) prevenției, (ii)
detectării și eradicării timpurii și (iii) controlului și izolării pe t ermen lung (Convenția privind
diversitatea biologică 2002 ; Consiliul Uniunii Europene 2008 – 16813/08 )16,17. Abordarea are ca
scop gestiune a speciilor invazive din punct de vedere al introducerilor și acomodărilor , astfel
reflectând faptul că prin prevenție, potențialele costuri ar scădea, iar mediul ar fi mult mai
avantajat (Convenția privind diversitatea biologică 2002 ; Consiliul Uniunii Europene 2008 –
16813/08 )16,17. O detectare și o eradicare realizată din timp asupra speciilor invazive reprezintă o
cale eficientă de a preveni naturalizarea și extinderea acestora, dar în cazul în care eradicarea este
mult prea costisitoare, se pot lua măsuri de izolare și/sau control (Convenția privind diversitatea
biologică 2002 ; Consiliul Uniun ii Europene 2008 – 16813/08 )16,17.
Prevenirea . Schimburile comerciale, fie direct, fie indirect, alcătuiesc marea majoritate a
modalităților de introducere a speciilor invazive, principalele moduri de introducere și dăunare
ale acestor specii împărțindu -se în: răspândire; eliberare; coridoare; contaminare; calatorie
clandestină și introducere spontană (Consiliul Uniunii Europene 2008 – 16813/08 )17. Trebuie
făcută clară nevoia de îmbunătățire a inspecțiilor și controalelor efectua te la frontieră, crearea
unor proceduri de verificare mult mai amănunțite pentru mărfurile importate și o comunicare mai
eficientă între organismele (la toate nivelurile) aflate în domeniul controlului speciilor invazive
(Consiliul Uniunii Europene 2008 – 16813/08 )17.
Detectarea și eradicarea din timp a speciilor invazive necesită un schimb de informații,
mecanisme de avertizare și programe de moni toring performante și eficiente, dar în cazul

Bencu Cristian Mihai Impactul speciilor invazive
14 răspândirii și naturalizării unei specii invazive pe o arie largă se recomandă punerea în aplicare a
unui progr am de monitoring și eliminare (eradicare ) susținut financiar (Consiliul Uniunii
Europene 2008 – 16813/08 )17.
Control și/sau izolare . Dacă speciile invazive pre zintă semne de naturalizare și de
răspândire, atenția trebuie îndreptată asupra controlului și izolării, procese ce presupun o
comunicare eficient ă și realizarea campaniilor sau acțiuni lor de stopare și control coordonate a
răspândirii speciei vizate (Consiliul Uniunii Europene 2008 – 1681 3/08)17.

1.5. Specii invazive în România
Rata pătrunderii speciilor invazive este estimată la / a fi de 4 -5 ani în cazul apelor dulci și
de, respectiv 3 -4 ani în cazul apelor costiere aparținând Mării Negre, în ecosistemele acvatice ale
României au fost înregistrate 67 de specii alogene invazive, dintre care 60% sunt marine iar 40%
dulciole (Marius Skolka și Marian Traian Gomoiu 2004 ; M.T. Gomoiu et al., 2002)49,50.
Potrivit primului registru global realizat de “ Global Register of Introduced and Invasive
Species” desp re speciile invazive de plante și animale ce prosperă înafara habitatului natural, în
România s-au înregis trat 325 specii invazive, dintre care 75 de specii sunt de animale, 249 de
specii sunt de plante, o specie este parazită, iar din 41 de specii invazive m arine catalogate, 40 de
specii au avut impact negativ asupra mediu lui (Global Register of Introduced and Invasive
Species 2018 ; Ana Moca -Grama 2018 )38,5.
Conform Coaliției Natura 2000 a fost trimisă o sesizare (în anul 2017) către autoritățile de
mediu după descoperirea a patru specii exotice de pești ce au fos t intro duse în apele bistrițene, iar
ca urmare, patru dintre situri le Natura 2000 s -au populat ilegal cu o specie răpitoare (biban) și
trei specii invaziv e (novac, caras argintiu, amur) , prezentând astfel un potențial dezastru
ecologic (Coaliția Natura 2000 , 2017; Ana Moca -Grama , 2018 )18,5.
Conform Agenției pentru Protecția Mediului Brașov s ituația curentă din România ar
putea fi caracterizată astfel: grad scăzut de conștientizare publicului; grad scăzut de accesibilitate
a informațiilor științifice ; lipsa unei abordări a acțiunilor cu privire la controlul speciilor
invazive; introducerea fă ră păsare a speciilor invazive; o capacitate de monitoring inadecvată;
lipsa măsurilor efective; legislație veche și depășiă sau gândită incorect; lipsa de coordonare
eficientă între comunități și autorități locale (APM Brașov 2016)3.

Bencu Cristian Mihai Impactul speciilor invazive
15
În tabelele I.1. și I.2. sunt prezentate exemple de specii invazive vegetale și animale din România.
Tabelul I.1. S pecii invazive de plante în României (după Paulina & Negrean 2007)61.
Denumire științifică și
populară Familia Origine Mod de
introducere
Amborisa artemisiifolia
(Floarea pustei) Compositae
America de Nord Comerț
Acer negundo
(arțar american) Aceraceae
America de Nord Ornamental
Azolla filiculoides
(Ferigă plutitoare) Azollaceae America de Nord Comerț
Conyza canadensis
(Bătrîniș) Compositae America de Nord Accidental
Erigeron annuus
(bunghișor american) Compositae America de Nord Ornamental
Ailanthus altissima
(cenuser, fals oț etar) Simaroubaceae China Ornamental
Xanthium italicum
(Cornuți, Cornaci) Compositae America de Nord Accidental

Tabelul I.2. Specii invazive de crustacee în Marea Neagră (după Skolka & Gomoiu 2004)49.
Denumire științifică și
populară Familia Origine Mod de
introducere
Pandalus latirostris
(crustaceu ) Pandalidae Marea Japoniei Aclimatizat
Marsupenaeus
japonicas (crevete) Peneidae Apele Japoniei Aclimatizat
Homarus gammarus
(homar ul european) Nephropidae
(Homaridae) Origine atlantico –
mediteraneană Accidental
Maja crispata
(crab ul păianjen ) Majidae Specie mediteraneană Accidental
Cancer pagurus
(crab ul comun ) Cancridae Oceanul Atlantic Accidental
Rhithropanopaeus
harrisii tridentatus
(crab ul olandez ) Xanthidae Zona indo -pacifică Accidental
Eriocheir sinensis
(crab ul chinezesc) Grapsidae Extremul Orient –
Marea Galbenă Accidental

Bencu Cristian Mihai Impactul speciei Trachemys scripta elegans în România
16
Capitolul II Studiu de caz – Impactul specie i Trachemys scripta elegans
(țestoasa de Florida) în România

2.1. Biologia și ecologia speciei Trachemys scripta elegans (țestoasa de Florida)
Trachemys scripta elegans , denumită popular țestoasa de Florida, face parte din clasa
Reptilia, ordinul de reptile Testudines , familia Emydidae și Trachemys scripta elegan s este o
subspecie a taxonului Trachemys scrip ta (Wikipedia 2018 – “Țestoasa de apă cu tâmple roșii)89.

Figura 2.1. Trachemys scripta elegans – morfologie externă
(Sursa: Tibor Sos 2008 , https://trachemysadoption.webs.com/ 78)

Țestoasa de Florida este o țestoa să de apă dulce de mărime medie cu o mărim e a carapcei
curpinsă între 125 până la 289 mm , caracterizată deobicei de dunga galbenă proeminentă (figura
2.1) și de pata roșie aflată pe fiecare parte a capului (Scalera Riccardo 2006 ; Soma & Fueller
2009 )71,72. Carapacea și pielea sunt de culoare oliv spre maro cu linii galbene sau puncte;
masculii sunt deobicei mai mici dec ât femelele , dar prezintă o coadă mai lungă și mai groasă
(Scalera , Riccardo 2006)72.
Țestoasele de Florida pot trăi până la vârsta de 40 de ani , deci chiar dacă nu se reproduce,
acestea pot supraviețuii în sălbăticie timp de mulți ani , aspect important pentru caracterul invaziv
al speciei (Scalera , Riccardo 2006)72.

Bencu Cristian Mihai Impactul speciei Trachemys scripta elegans în România
17
Aria naturală de distribuție a țestoasei de F lorida, Trachemys scripta elegans , include sud –
estul SUA și nord -estul Mexicului (Van Dijk et al. , 2012)84.
Masculii prezintă gherare mai lungi decât femelele, fapt ce îi ajută la sprijinirea pe femele
în timpul acuplării sau sunt folosite în procesul de curtare (H Mohan -Gibbons & T Norton ,
2010)36. Coada mascului este mai groasă și mai lungă , deobicei, deschiz ătura cloacală a femelei
este aflată sub marginea posterioară a carapei, î n timp ce deschizătura cloacală a masculilor se
poate extinde dincolo de marginea carapacei , plastronul masculului este ușo r concave și ajută la
stabilizarea pe carapacea femelei în timpul acuplării , în timp ce femela are plastronul complet
plat (DP O’Rourke and J Schumacher, 2002)26.
Reproducerea țestoasei de Flori da poate avea loc între lunile martie și i ulie, având loc sub
apă, î n timpul curtării masculul înoată în jurul f emelei și își flutură ghearele spre direcția capul ui
femelei , posibil pentru a -și direcționa feromonii către aceasta (J Chitty & A Raftery, 2013)39.
Femela înoată către mascul iar dacă este recept ivă aceasta se scufundă pentru î mperecher e, dar
dacă femela nu este receptivă, aceasta poate deveni agresivă (J Chitty & A Raftery, 2013)39.
O femelă poate produce între 2 și 30 de ouă în funcție de mărimea corpului ei și în funcție
de alți factori , iar după împerechere femelele petrec mai mult timp la soare pentru a menține
ovulele calde și acestea pot avea o schimbare de dietă, manifestată prin consumul exclusiv al unui
anumit tip de hrană sau prin a nu se hrăni la fel de regulat (Scalera, Riccardo, 2006 )72. O femelă
poate depune până la 5 seturi de ouă (ponte) în același an, iar depunerile au loc deobicei l a un
interval de 12 -36 de zile î ntre ele, timpul scurs între împer echere și depunerea pontei putând dura
zile sau săptăm âni (Loza V. Antonio 2007)47. Fertilizarea efectivă a ovulelor are loc în timpul
depunerii pontei, această caracteristică permite depunerea ouălor fertile și în sezonul următor,
deoarece spermatozoizii pot rămâne viabili și disponibil i în corpul femelei în ab sența
împerecherii (Loza V. Antonio 2007)47. Pe parcursul ultimelor săptămâni înainte de depunerea
ouălor , femela petrece mai puțin timp în apă pentru a căuta pe sol un loc potrivit pentru
depunerea ouălor și excavează o gaură, folosind membrele posterioar e și depozitând ouăle în ea,
incubarea durează între 59 și 112 zile (Loza V. Antonio 2007)47.
Țestoasa de Florida este un omnivor oportunist, supraviețuind pe seama unei game variate
de plante și animale, incluzâ nd alge filamentoase, mac rofite, melci, diptere (larve ș i pupe),
insecte tereste, crustacei ș i specii de vertebrate (Chen & Lue 1998, Prévot -Julliard et

Bencu Cristian Mihai Impactul speciei Trachemys scripta elegans în România
18 al. 2007, in Ferronato et al . 2009)22,56,65. Exemplarele juvenile (figura 2.11) deobicei sunt
carnivore , dar odată cu vâ rsta, aceș tia încep să consume din ce în ce mai multă vegetaț ie
(Bringsøe 2006)10. În bazinele semi -naturale din Miilan, țestoasele au ales cel mai mult insectele
(40%) în defavoare a celorlalte surse de hran ă (Agosta & Parolini 1999)1. În nordul Taiwan ului,
dintre toate T. scripta elegans sălbatice eșantionate s-a constatat că acestea au ingerat hrană de
origine animală (melci, pești, larve și adulți de diptere , insect e tereste) , iar 76, 5% au fost gă site cu
hrană ingerată de origine vegetal ă (Chen & Lue 1998, î n Outerbridge 2008)22,55.
Outerbridge (2008) a descoperit că numai 77, 8% din ț estoasele de Florida examinate în
Bermuda au ingerat material animal (peștii mici, melcii și pasarile au fost mai puțin întâlnite în
probe) iar 86, 1% au ingerat material vegetal (Outerbridge, Mark E. 2008)55. Majoritatea materiei
vegetale a constat în frunze, rădă cini, seminț e, flori, iar o cazional alge verzi -albastruie ș i
filamentoase , iar a proape jumă tate din materialul animal ingerat era alcă tuit din insect e acvatice
și tereste (Outerbridge, Mark E. 2008)55.
Țestoasele adulte înca vor consuma într -un stil oportunistic nevertebrat e acuatice (î n
special insecte ș i moluste), pești , ouăle depuse de broaște (ponta), mormoloci, șerpi de apă (Ernst
et al. 1994 , Brown et al. 1995, in Somma & Fuller 2009)27,7,71.
Prévo t-Julliard (2007) și colab . au găsit resturi de pești în stomac ul țestoaselor ,
dimensiunea s olzilor unora atingând 12 mm î n diametru, ce poate fi aparținut unui peș te de 20 de
cm (Prévot -Julliard et al. 2007)56. Este improbabil ca o țestoasă să fie destul de rapidă încât să
prindă un pește de dimensiun i de 20 de cm, se presupuse că ț estoasa s-a comportat ca o specie
necrofagă, cum și alte specii de țestoase de apă dulce o fac (Spencer, R.J. et al. 1998 in Prévot –
Julliard et al. 2007 ; Somma, Louis A et al. 2009 ;)56,75,71.
Au fost găsiți 4 indivizi care au ingerat furnici terestre, dintre care unul avea stomacul
plin cu furnici (Prévot -Julliard et al. 2007)56. Deși activitatea terestră este cunoscută pentru aceste
specii, numai câteva raportări sunt disponibile pentru hrănitul în natură (Cagle 1944, Bennett et
al. 1970, Gibbons 1970 Chen & Lue 1998, in Prévot -Julliard 2007)13,22,25, 56.

Prin ce se deosebește Țestoasa Europeană (Emys orbicularis ) de Țestoasa de Florida ?
Genul Emys face parte din familia de ț estoase Emydidae , cunoscută și sub numele de
"țestoasa de apă ” din Lumea Nouă (Tibor Sos, 2011)79. Membrii genului ating o lungime a
carapacei de 240mm, greutatea max imă masurată este de 1200 – 1500 g (Tibor Sos, 2011)79. O

Bencu Cristian Mihai Impactul speciei Trachemys scripta elegans în România
19 țestoasă d e dimensiuni mari rezistă mai uș or în condiț iile unei clime reci, r ezistența termică
salvează deseori viața „țestoaselor de apă ” (Tibor Sos, 2011)79.
La adulții genul Emys carapacea este complet osificată, c arapacea ș i plastronul sunt legate
printr -un ligament , iar sutura plastr onului este mai puțin dezvoltată , astfel "î nchiderea" carapa cei
este imperfectă , articulația umărului ș i sutura plastronului fiind considerate caractere taxonomice
importante (Fritz, 1995 în Tibor Sos 2011 )29,79.
Masculii, în comparație cu femelele, au o carapace și mai ales un plastron mai îngust
(figura 2.2) , ghearele membrelor anterioa re ale masculilor sunt rel ativ mai lungi și curbate, formă
ce ajută în timpul acuplării la o mai bună fixare de carapacea femelei (Tibor Sos, 2011)79. În
general , femelele depăș esc m ărimea masculilor de aceaș i vârstă (figura 2.2) , coada fiind mai
groasă la masculi din pricina prezenței organului copulator (Tibor Sos, 2011)79. Nările și ochii se
situază în aprop ierea părții frontale a capului, b uza superioară prezintă o curbă ascendentă spre
centru, "d inții" țestoasei sunt reprezentați de structurile cornoase ascuț ite de pe marginile
maxilarului ș i a mand ibulei, p ielea capului este netedă, fără solzi, iar c oloritul de fond este în
general închis, maro închis, rar roș iatic sau negru (Tibor Sos, 2011 )79.

Figura 2. 2. Emys orbicularis – morfologie externă.
(Sursa: Tibor Sos & Kecskés Attila 2011 , În obiectiv: țestoasa de apă europeană, Emys
orbicularis , Ed. Cluj -Napoca 2011, pp. 22 79 și https://emys -ro.webs.com/desprespecie.htm 76).

Bencu Cristian Mihai Impactul speciei Trachemys scripta elegans în România
20 o 2.2 Trachemys scripta elegans – specie invazivă în Europa

Harta cu răspâ ndirea speciei invazive Trachemys scripta elegans în Româ nia (j udețe le din
țară în care acestea pot fi găsite) este prezentată în figura 2.3.

Figura 2.3 Răspândirea speciei Trachemys scripta elegans în România (original) .

Atribuț ii. Fair use:
-Program utilizat: Google Earth Pro
-Data:
-SIO, NOAA, U.S. Navy, NGA, GEBCO -©Google 2018
-US Dept of State Geographe r -Image Landsat / Copernicus

Sursa datelor pentru prelucrare a hărții : Tibor Sos 2008 (biologist și herpetolog)77.
Parcuri din București în care se pot găsi exemplare de T. s. elegans : Parcul Tineretului, Parcul
Titan, Parcul Carol, Parcul Cismigiu .
Județele din România în care țestoasa de Florida poate fi găsită (figura 2.3) sunt: București,
Constanța, Covasna, Tulcea, Cluj, Bihor, Covasna.
Autor hartă: Bencu Cristian Mihai

Bencu Cristian Mihai Impactul speciei Trachemys scripta elegans în România
21
Harta cu răspândirea specie i invazive Trachemys scripta elegans în Europa (țări în care
este știută existența acesteia ) este prezentată în figura 2.4.

Figura 2.4 Prezența speciei Trachemys scripta elegans pe teritoriul țărilor europene
(original) .

Atribuț ii. Fair use:
Program utilizat: Google Earth Pro
Data :
-US Dept of State Geographer -2009 GeoBasis -DE/BKG
-©2018 Google -Image Landsat / Copernicus

Sursa date lor pentru prelucrarea hărții : Scalera, Riccardo 20006 , Trachemys scripta Datasheet
DAISIE72.
Țările europene în care se pot găsi țestoase le de Florida (figura 2.4) sunt: România, Italia,
Austria, Polonia, Germania, Franța, Spania, Olanda, Belgia, Regatul Unit , Irlanda, Finlanda,
Elveția, La tvia.
Autor hartă : Bencu Cristian Mihai

Bencu Cristian Mihai Impactul speciei Trachemys scripta elegans în România
22
o 2.3. Impactul speciei Trachemys scripta elegans (țestoasa de Florida) în
Europa și în România

Interacț iunile competi ționale între T. scripta eleg ans și Emys orbicularis reprezintă un
motiv de î ngrijorare deoarece , în America, T. scripta elegans prezintă un potențial pericol pentru
specia de țestoasă Clemmys marmorata , o specie endemic ă statelor pacifice și pe cale de
dispariț ie (Brown et al. 1995 , Williams 1999 , in Somma & Fuller 2009 )7,71,86.
Avantajel e competitive ale țestoasei de Florida pot include o vâ rsta mai mică necesară
pentru atingerea maturității , o fecundație mare și o talie mai mare la adulți (Arvy & Servan 1998,
in Cadi & Joly 2003 )20,4. Speciile de țestoase pot concura între ele pentru locuri de însorire (de
exemplu , bușteni plutitori, pietre), pentru locuri adecvate de depunere a ouălor dar și pentru
resurse cum ar fi hrana (figura 2.5) (Bury & Wolfheim 1973, Bury et al . 1979, Rovero et al .
1999, Lindeman, P.V. 1999 in Cadi & Jo ly 2003)11,12,68, 46,20.
Reptilele, inclusiv țestoasele, sunt „rezervoare” cunoscute de Salmonella , transmisibilă și
la om (Nagano et al. 2006)53. Eliberarea țestoaselor exotice în ecosistemele naturale creș te riscul
de transmitere a parazi ților către speciile na tive, ceea ce justifică necesitatea iminentă de
reglementare a comerțului pentru țestoasele folosite ca animale de companie în Europ a, se știe că
țestoasa de Florida poate fi o potențială “gazdă” pentru nematode (Hidalgo -Vila et al . 2008 ;
Perez -Santigosa, Natividad et al. 2008 )35,59. Într-un experiment , țestoasele introduse au consumat
plante acvatice și animale (Prévot -Julliard et al. 2007, in Teillac -Deschamps et al. 2008)56.80.

Figura 2.5 Trachemys scripta elegans în Parcul Carol I (original) .

Bencu Cristian Mihai Impactul speciei Trachemys scripta elegans în România
23 Impactul determinat de specia Trachemys scripta elegans asupra speciei Emys
orbicularis (experiment) .

Cadi și Joly au comparat în decursul a 3 ani de monitoring într -un mediu controlat variația
greutății și variația supraviețuirii dintre grupurile controlate și grupurile variate de specii de
țestoase , aceștia au observa t o pierdere în greutate și o rată mai ridicată a mortalității la specia
Emys orbicularis în grupurile de specii de țestoase variate (Cadi & Joly, 2003 , 2004 în Global
Invasive Species Database 2010 )20,21 ,32. Specia T. scripta a manifestat o competiție dominantă în
lacurile experimentale, starea precară a populației speciei de țe stoasă europeană (E. orbicularis )
putând fi cauzată ș i de susceptibilitatea aces tei specii la densități mai mari și un nivel de
concurență mai mare , E.orbicularis prezintă o sensibilitate ridicată la agenț ii patogeni (paraziții)
ce ajung în mediu odată cu T. scripta (Cadi & Joly, 2003 , 2004 în Global Invasive Species
Database 2010)20,21, 32. Prez ența speciei T. scripta reprezintă un potenț ial pericol natural pentru
speciile Emys orbicularis și Mauremys caspica (țestoasa caspiană ), observaț iile preliminare
realizate asupra unor indivizi prin analiza conținutului stomacal au arătat că T. scripta a consumat
predominant material vegetal, în timp ce E. orbicularis s-a hrănit cu pradă de origine animală
(pești, tritoni, larve ) (Cad i & Joly, 2003 , 2004 în Global Invasive Species Database 2010)20,21,32.
Printre avantajele competitive ale speciei de țestoasă de Florida (față de alte specii de țestoasă ) se
pot include : atingerea maturității sexuale la o vârsta mai mică , fecun dație mai ridicată și
dimensiuni mai mari ale corpului în stadiul de adult (Arvy & Servan 1998, in Cadi & Joly
2003)4,20. Masculii adulți ai speciei Trachemys scripta elegans au o lungime minimă mai mică
decât a celor de țestoasă europenă de apă și ating maturitatea la o vârstă de 2 -5 ani , comparativ cu
6-16 ani în cazul speciei Emys orbicularis ; speciile de țestoase pot concura între ele pentru hrană ,
locuri de depunere a o uălor ș i locuri de însorire (Cadi & Joly, 2003 , 2004 în Global Invasive
Species Database 2010)20,21 ,32. Exemplare de Emys orbicularis au fost observate țestoase
schimbându -și locul de însorire pentru alte locuri considerate a fi de o calitate mai inferioară, în
timp ce dominanta Trachemys ocupa locurile mai bune; p rocesul de “însorire” crește temperatura
corpului, așadar activitatea met abolismului și rata de ingestie cresc, țestoasele de Florida fiind
considerate ocazional agresive contra altor specii native de țestoase cum ar fi Emys orbicularis în
regiunile în care temperaturile apei scad sub minimul necesar, nevoia pentru căldură creș te, iar
funcțiile vitale ale speciilor de țestoasă pot fi afectate în cazul în care nu se realizează însorirea în
mod corespunzător (Cadi & Joly, 2003 , 2004 în Global Invasive Species Database 2010 )20,21,32.

Bencu Cristian Mihai Impactul speciei Trachemys scripta elegans în România
24 2.4. Gestionarea problemelor legate de introducerea speciei Trachemys scripta
elegans (țestoasa de Florida) la nivel european și național

2.4.1. Gestionarea problemelor la nivel european
Pe 22 Decembrie 1997, Uniunea Europeană a interzis importul subspeciei Trachemys
scripta elegans prin Regulamentul (CE) nr 338/9 7 privind “Protecț ia speciilor sălbatice din floră
și faună prin reglementarea comerț ului” (Bringsøe 1998 ; Bringsøe 2006) )9,10. Nu mai este permis
importul de țestoase de Florida în Europa dar înca este legal să le păstrezi și să le distribui în
multe țări din Europa (Bringsøe 1998 ; Bringsøe 2006)9,10. După trecerea legislației , țestoasa de
Florida a fost semi -înlocuit ă pe piață de către alte specii de țestoase din America de N , care au
fost prelua te la prețuri mai mari și sunt importate în număr mai mic (Adrados et al . 2002, in
Bringsøe 2006)2,10. Statele membre UE au prohibitat (f ig 2.4) comerțul țestoasei de Fl orida
datorită potenț ialului pericol pe care aceasta îl pot prezenta pentru speciile native (Bringsøe 2006;
COMMISSION REGULATION 252/2005 , 2005 ; Valéry L. et al. 2008)10,19,83. Țestoasa de
Florida se află în lista celor mai invazive 100 de specii, publicată de IUCN (Lowe S. et al ,
2000)48. Comisia Europeană a propus pe data de 9 septembrie 2013 actul legislativ – EU
Regulation 2013/0307 (actual devenit 1143/2014) on Invasive Alien Species în vederea prevenirii
și gestionării problematicii tot mai apăsătoare cauzată de speciile invazive, în anul 2013
estimându -se a fi un număr de 12.000 de specii străine pe teritoriul UE dintre care 15% erau
invazive (Comisia Europeană 2013)15. Conform Comisiei Europene (2013) propunerea
2013/0307 a fost creată ca și răspuns la diversele pagube cauzate de speciile străine invazive, iar
aceste probleme se pot manifesta pe următoarele planuri (Comisia Europeană 2013)15:
a) Pe plan economic : pierderi anuale estimate a începe de la suma de 12 miliarde ( €) datorate
speciilor invazive străine și pagube aduse sănătății umane (decesele cauzate de țânțarul tigru),
afectarea product. agriculturii , infrastructurii (Comisia Europeană 2013 )15;
b) Pe plan ecologic : perturbarea severă a ecosistemelor provocată de speciile invazive străine
poate duce la dispariția unor specii cheie și, astfel la o imbalanță uriașă în echilibrul med iului
invadat, cum ar fi pagubele majore aduse ecos istemelor forestiere de către mă linul
american (Comisia Euro peană 2013 )15;
c) Pe plan politic : cheltuirea inutilă a resurselor pen tru combaterea acestei probleme din pricina
lipsei de cooperare și coordonare cu țările vecine (de ex. , campania de eradicare a unei speci i
invazive poate fi compromisă dacă specia respectivă se răspândește într -o țară vecină) (Comisia
Europeană 2013 )15.

Bencu Cristian Mihai Impactul speciei Trachemys scripta elegans în România
25 Propu nerea ( 2013/0307 ) se concentrează pe lista speciilor invazive străine, listă creată de
statele membre prin luarea în considerare a evaluărilor de risc și dovezilor șțiințifice, lucru care a
rezultat în interzicerea unor specii la nivelul Uniunii (Comisia Europeană 2013)15.
Comisia Europeană (2013) propun e trei tipuri de intervenție (Comisia Europeană 2013 )15:
• Prevenire – organizarea controloarelor de către statele membre cu scopul de a
preveni introducereile anumitor specii (Comisia Europeană 2013 )15;
• Avertizare timpurie și reacție rapidă – în cazul depistării speciilor ce pot
prezenta un potențial pericol ( ex. naturalizarea) la nivelul U E, niște măsuri de
stopare și eliminare vizând specia respectivă vor fi luate de către statele
membre (Comisia Europeană 2013 )15;
• Gestionarea speciilor străine ce pot prezenta un potențial pericol: în situația în
care o specie se răspândește la nivelul Uniunii Europene, se va încerca reducerea
prejudiciilor aduse de aceasta la un nivel minim (Comisia Europeană 2013 )15.
Prin propunerea (2013/0307 ) se incearcă trecerea la o mentalitate mai benefică din punct
de vedere al costurilor produse de speciile invazive și a eficienței cu care acestea sunt rezolvate
(Comisia Europeană , 2013)15. Pe 22 octombrie 2014 a avut loc examinarea de către Consiliul și
Parlamentul European a propunerii priv ind gestionarea și prevenirea răspâ ndirii sau introducerii
speciilor invazive alogene , iar din anul 2014 s tatele membr e UE au rolul de a se implica în
completa rea unei liste a speciilor ce urmeaza a fi interzise , iar d in cauza unui număr crescător de
schimburi comerciale și de călători, în Euro pa se estimează o intensificare a numărului de specii
invazive alogene (Jurnalul Oficial al uniunii Europene , 2014)38. Regulamentul (1143/2014 )
funcționează pe principiul folosinței cât mai eficiente ale resurselor disponibile și pe o strategie
UE pentru 2020 având în vedere prevenirea și gestionarea cât mai eficientă a speciilor străine
invazive în domeniul biodiversității (Comisia Europeană , 2013)15. În anul 2019, numă rul de
specii invaz ive din Europa a ajuns la 14. 077, potrivit EASIN (European Alien Species
Information Network)28. EA SIN este o platformă creată de Centrul Comisiei Europeane de
Cercetare ce face posibilă o a ccesare mai ușoară a datelor cu privire la speciile invazile raportate
în Europa, EASIN se bazează pe colaborarea cu proiecte europene și globale existen te pentru a
furniza informații ș i unelte pentru sprijinul politicilor speciilor invazive și EASIN a fost numit ca
mecanism de schimb de informații în scopul sprijinirii punerii în aplicare a Regulamentului
european 1143/2014 privind prevenția și managementul introducerilor și răspândirilor speciilor
invazive străine (European Alien Species Info rmation Network – EASIN 2019)28.

Bencu Cristian Mihai Impactul speciei Trachemys scripta elegans în România
26 2.4.2. Gestionarea problemelor la nivel național
Deși Româ nia este membră a Uniunii Europene încă din anul 2007 , schimburile
comerciale cu specia invazivă Trachemys scripta elegans încă prosperă (fig. 2.3) și, datorită legii
252/2005 Order of the European Community schimburile comerciale cu subspeciile acesteia au
crescut în popularitate (Tibor Sos, 2008)78. Din nefericire, numărul de specii de ț estoase eliberate
în natură se află în creștere, împreună cu numărul exemlarelor de subsp ecii recent introduse în
comerț, țestoasa a fost observată reproducându -se în S-V Europei și în România (Tibor Sos,
2008)78.
În România, s -a înființat coaliția Trachemys Adoption Romania (fig. 2.6) , o organizație
non profit ce a fost î nființată î n anul 2008 și care are ca scop urmă toarele (Tibor Sos, 2008 )78:
a) informarea publicul despre problema speciei invazive din genul Trachemys (Tibor Sos,
2008)78;
b) crearea unor reț ele între persoanele fizice, asociații, organizații, instituții ce primesc
exemplare de Trachemy s(Tibor Sos, 2008)78;
c) identificarea noilor loc uri infestate de specia invazivă din genul Trachemys și
încercarea stopă rii acesteia (Tibor Sos, 2008)78.
De asemenea, potrivit lui Tibor Sos (2008) categoriile de membri din această coaliție sunt
împărțiț e în urmă toarele categorii (Tibor Sos, 2008)78:
a) membru al rețelei informative (rol de a informa publicul și a ajuta financiar ) (Tibor
Sos, 2008)78;
b) membru al rețelei de adopții și donații (rol de a dona și adopta ) (Tibor Sos, 2008)78;
c) membru activ al rețelei (diverse activități desfășurate pe teren) (Tibor Sos, 2008)78.
Practic, Trachemys adoption – Romanian Coalition (T.A.R.C) reprezintă o comunitate
online ce adoptă speciile de țestoase exotice nedorite pentru a preveni eliberarea acestora în
natură.

Figura 2.6 Emblema Trachemys Adoptions – Romanian Coalition
(Sursa: Tibor Sos 2008, https://trachemysadoption.webs.com/ 78)

Bencu Cristian Mihai Impactul speciei Trachemys scripta elegans în România
27 2.5. Observații asupra speciei invazive Trachemys scripta elegans în
ecosisteme acvatice din București

a) Scop: Obținerea de informații ce pot indica impactul indirect al speciei invazive Tracheyms
scripta elegans asupra ecosistemelor acvatice invadate.
b) Obiective:
• observarea tendințelor în ceea ce privește frecvența de apariție, abundența , impactul
asupra specii lor native sau asupra ecosistemelor;
• sugerarea unor măsuri pentru gestionarea speciei.
c) Metodologie de lucru
Mai întâi a u fost consultate, în scopul realizării acestei lucrări , o serie de cărți, articole
stiințtifice și website -uri (ce sunt prezentate la bibligrafie) pentru informarea în legatură cu
caracteristicile speciei vizate ( Tracheyms scripta ) și a impac tului ei asupra speciei native Emys
orbicularis . Apoi au fost selectate două parcuri amenajate din București ce includ ecosisteme
acvatice, pentru realizarea observațiilor în teren : Parcul Carol I și Parcul Alexandru Ioan Cuza
(Parcul Titan sau Parcul IOR). Selecția s -a realizat pe baza informațiilor legate de frecvența
semnalărilor anterioare ale speciei în habi tatele acvatice din București (observații personale și ale
profesorului coordonator).
Pentru a obține o imagine asupra efectivelor populaționale s -au realizat observații directe
în teren, folosind metoda transectelor. S -a mers la o viteză constantă, numărâ nd și fotografiind
indivizii sau grupurile de indivizi observați în apă sau pe m alurile însorite ale lacurilor . S-a avut
în vedere și exemplarele juvenile foarte tinere ale speciei invazive vizate (țestoasa de Florida) ,
deoarece prezența și numărul acestora permit aprecierea potențialului reproducător al speciei în
zonă și reprezintă un indicator important al impact ului indirect al speciei asupr a ecosistemului și,
mai ales, asupra speciei native Emys orbicularis (țestoasa europeană de apă), prin compe tiția
pentru hrană și locuri de însorire , ambele f oarte importante pentru aceste două specii .
Au fost notate toate caracteristicile observate ale speciilor și ale habitatelor. Pentru
determinarea prezenței sau absenței și a abundenței relative a speciilor T. scripta și E. orbicularis
s-a folosit ca metodă de colectare a datelor căutarea sistematică , pe transecte, a adulților, sub –
adulților și juvenililor. Transectele au fost dispuse de -a lungul malurilor bazinelor acvatice din
parcurile vizate. S -a acordat o atenț ie mai mare locurilor de însorire unde speciile de țestoase ies
de obicei pentru a -și regla temperatura corpului (exemple: bușteni plutitori, pietre , malul lacului) .

Bencu Cristian Mihai Impactul speciei Trachemys scripta elegans în România
28 Au fost folosite următoarele aplicațiile mobile pe telefon : GPS Essentials și Weather Forecast. Cu
GPS Essentials se setează punctul de plecare și punctele de obse rvație ale speciilor, se pot pune și
puncte cu distanțe între ele de -a lungul malului, toate acestea rezultând într -o mini -hartă în format
de tip Google E arth ce poate fi trimisă prin g -mail către PC-ul utilizatorului, unde se va finaliza
harta (figuri : 2.7, 2.10, 2.12 , 2.14 , 2.16, 2.18, 2.20, 2.22) . Fiecare punct setat în GPS Essentials
vine echipat cu coordonatele locației: latitudine și longitudine. Cu Weather Forecast s-a aflat
temperatura, umiditatea, ș ansele de ploaie și tipul de cer pentru fiecare oră a zilei respective de
realizare a observațiilor . Pe calculator s-a folosit programul Google Earth pentru finalizarea
ultimelor detalii și conversia hărț ii într-un format de tip png. pentru a putea fi inserat în lucrare.
Pornind de la transecte le stabilite pe teren , se poate afla dist anța parcursă. P entru a reprezenta
grafic datele obț inute s-a folosit programul Origin 8.5 Pro. Datele au fost colectate pe durata
perioadei de reproducere (martie -aprilie) și în perioada post -reproductivă aspeciei vizate . Acestea
au fost colectate săptămâ nal, timp de o lună de zile, în luna aprilie .

Rezultate și discuții

În continuare sunt prezentate rezultatele observațiilor realizate în teren pe săptămăni, sub
formă de hărți, imagini, grafice și tabele, cu explicații în text .
Saptămâna 1: Parcul Carol I

Figura 2.7 Harta observațiilor realizate în Parcul Carol I – Săptămâna 1. Fiecare observație
de pe teren notată cu waypoints pe hartă(original). Data: ©2018 Google
Punct de pornire: Latitudine: 44°24'46.43"N, Longitudine: 26° 5'46.43"E
Distanț a parcursă î n juru l marginii lacului: 1142 m (0,71 miles = 1,14 km)

Bencu Cristian Mihai Impactul speciei Trachemys scripta elegans în România
29

Figura 2.8 Țestoasa europeană (Emys orbicularis ) – un exemplar adult și un exemplar
juvenil (original) .

Figura 2.9 Țestoasa de Florida (Trachemys scripta elegans ) – exemplare adulte și juvenile
(original) .

Bencu Cristian Mihai Impactul speciei Trachemys scripta elegans în România
30 Saptămâna 1: Parcul Alexandru Ioan Cuza

Figura 2.10 Harta observațiilor realizate în Parcul Alexandru Ioan Cuza – Săptămâna 1.
Fiecar e observație de pe teren notată cu waypoints pe hartă(original). Data: ©2018 Google

Punct de pornire: Latitudine: 44°25'38.64"N, Longitudine: 26° 9'30.54"E
Distanța parcursă în jurul marginii lacului: 3370 m (2,1 miles = 3,37 km)

Figura 2.11 Juvenil de ț estoasă de Florida la suprafața lacului Titan (original) .

Bencu Cristian Mihai Impactul speciei Trachemys scripta elegans în România
31
Saptămâna 2: Parcul Carol I

Figura 2.12 Harta observațiilor realizate în Parcul Carol I – Săptămâna 2 . Fiecare
observație de pe teren notată cu waypoints pe hartă (original). Data: ©2018 Google

Figura 2.13 Lacul din Parcul Carol I, săptămâna 2 de colectare a datelor – absența
exemplarelor de țestoasă la suprafața apei, ca urmare a condițiilor meteorologice
nefavorabile activității acestora (original).

Bencu Cristian Mihai Impactul speciei Trachemys scripta elegans în România
32
Săptămâna 2 : Parcul Alexandru Ioan Cuza

Figura 2.14 Harta observațiilor realizate în Parcul Alexandru Ioan Cuza – Săptămâna 2 .
Fiecare observație de pe teren notatăcu waypoints pe hartă (original). Data: ©2018 Google

Figura 2.15 Lacul din Parcul Alexandru Ioan Cuza, săptămâna 2 de colectare a datelor –
absența exemplarelor de țestoasă la suprafața apei, ca urmare a condițiilor meteorologice
nefavorabile activității acestora (original).

Bencu Cristian Mihai Impactul speciei Trachemys scripta elegans în România
33
Saptămâna 3: Parcul Carol I

Figura 2.16 Harta observațiilor realizate în Parcul Carol I – Săptămâna 3 . Fiecare
observație făcută pe teren notată cu waypoints pe hartă (original) . Data: ©2018 Google

Figura 2.17 Trei indivizi ai speciei native Emys orbicular is (1 adult și 2 juvenili) stând la
însorire pe un buștean plutitor în Parcul Carol I (original) .

Bencu Cristian Mihai Impactul speciei Trachemys scripta elegans în România
34
Săptămâna 3 : Parcul Alexandru Ioan Cuza

Figura 2.18 Harta observațiilor realizate în Parcul Alexandru Ioan Cuza – Săptămâna 3 .
Fiecare observa ție de pe teren notatăcu w aypoints pe hartă (original) . Data: ©2018 Google

Figura 2.19 Lacul din Parcul Alexandru Ioan Cuza, săptămâna 3 de colectare a datelor –
absența exemplarelor de țestoasă la suprafața apei, ca urmare a condițiilor meteorologice
nefavorabile activității acestora (original) .

Bencu Cristian Mihai Impactul speciei Trachemys scripta elegans în România
35
Saptămâna 4 : Parcul Caro l I

Figura 2.20 Harta observațiilor realizate în Parcul Carol I – Săptămâna 4 . Fiecare
observație de pe teren notată cu waypoints pe hartă (original). Data: ©2018 Google

Figura 2.21 Trei indivizi aparținând spciei Trachemys scripta elegans (1 adult, 2 juvenil i)
(original) .

Bencu Cristian Mihai Impactul speciei Trachemys scripta elegans în România
36
Săptămâna 4 : Parcul Alexandru Ioan Cuza

Figura 2.22 Harta observațiilor realizate în Parcul Alexandru Ioan Cuza – Săptămâna 4 .
Fiecare observație de pe teren notată cu waypoints pe hartă (original). Data: ©2018 Google

Figura 2.23 Adulți și juvenili ai speciei Trachemys scripta elegans în Parcul Alexandru Ioan
Cuza (original).

Bencu Cristian Mihai Impactul speciei Trachemys scripta elegans în România
37
Grafice : (Program folosit: Origin Pro 8.5)

Figura 2.24 Dinamica numărului de indivizi aparținând specie Emys orbicularis în Parcul
Carol I pe durata realizării observațiilor (original).

Figura 2.25 Dinamica numărului de indivizi aparținând specie Trachemys scripta elegans în
Parcul Carol I pe durata realizării observațiilor (original).

Bencu Cristian Mihai Impactul speciei Trachemys scripta elegans în România
38
(Program folosit: Origin 8.5 Pro)

Figura 2.26 Dinamica numărului de indivizi aparținând speciei Emys orbicularis în Parcul
Alexandru Ioan Cuza pe durata realizării observațiilor (original).

Figura 2.27 Dinamica numărului de indivizi aparținând speciei Trachemys scripta elegans în
Parcul Alexandru Ioan Cuza pe durata realizării observațiilor (original).

Bencu Cristian Mihai Impactul speciei Trachemys scripta elegans în România
39
(Program folosit: Origin 8.5 Pro)

Figura 2.28 Dinamica temperaturii aerului în Parcul Carol I pe durata realizării
observațiilor (original).

Figura 2.29 Dinamica temperaturii aerului în Parcul Alexandru Ioan Cuza pe durata
realizării observațiilor (original).

Bencu Cristian Mihai Impactul speciei Trachemys scripta elegans în România
40
II.1 Tabel Date – Parcul Carol I (original).
Parcul Carol
I Emys orbicularis
(țestoasa
europeană) Trachemys scripta
elegans
(țestoasa de Florida) Temp .
aerului (șC) . Umidit.
aerului (%)
Nr. Total exemplare Nr. Total exemplare șC %
Săptămâna 1
(5.04.19) 7 25 11°C 67%
Săptămâna 2
(14.04.19) 0 1 11°C 67%
Săptămâna 3
(20.04.19) 17 26 14°C 31%
Săptămâna 4
(27.04.19) 7 44 22°C 56%

II.2 Tabel Date – Parcul Alexandru Ioan Cuza (original).
Parcul
Alexandru
Ioan Cuza Emys orbicularis
(Țestoasa
europeană) Trachemys scripta
elegans
(Țestoasa de Florida) Temp.
aerului (șC). Umid it.
aerului (%)
Nr. Total exemplare Nr. Total exemplare șC %
Săptămâna
1 (5.04.19) 1 2 14°C 47%
Săptămâna
2
(14.04.19) 0 0 11°C 77%
Săptămâna
3
(20.04.19) 0 2 14°C 31%
Săptămâna
4
(27.04.19) 0 64 24°C 51%

Bencu Cristian Mihai Impactul speciei Trachemys scripta elegans în România
41
În prima săptămână de realizare a observațiilor pe teren, în Parcul Carol I au fost
observați 7 indivizii ai speciei Emys orbicularis (Tabel II.1, figuri: 2.8, 2.24 ), dintre care 2
indivizi solitari și două grupuri a câte doi și, respectiv, trei indivizi. De asemenea, au fost
observați 25 de indivizi ai speciei invazive Trachemys scripta elegans (Tabel II.1, figuri: 2.9,
2.25), dintre care 13 indivizi solitari, iar r estul în grupuri a câte 5,3, 2 și, respectiv, 2 indivizi.
Observațiile au fost realizate la ora 12.00, pe durata unei ore. Temperatura aerului a fost de 11°C
(Tabel II.1 , figura 2.28 ), iar umiditatea aerului a fost de 67% (Tabel II.1) ; au fost condiții de vânt,
dar cerul a fost senin . În Parcul Alexandru Ioan Cuza , a fost observat un individ aparținând
speciei native Emys orbicularis (Tabel II.2, figura 2.26) și 2 indivizi ai speciei invazive
Trachemys scripta elegans (Tabel II.2, figura 2.27). Observațiile au fost realizate la ora 14.00, pe
durata a 2 ore. Temperatura aerului a fost de 14°C (Tabel II.2 , figura 2.29 ), iar umiditatea aerului
a fost de 47% (Tabel II.2) .
În a doua săptămână de realizare a observațiilor pe teren, în Parcul Carol I nu au fost
observați indivizi ai speciei native Emys orbicularis (Tabel II.1, figura 2.24) , dar a fost observat
un individ juvenil aparținând speciei invazive Trachemys scripta elegans (Tabel II.1, figura
2.25) . Observațiile au fost realizate la ora 12.00, pe durata a 1,5 ore. T emperatura aerului a fost
de 11°C (Tabel II.1, figura 2.28) , iar umiditatea aerului a fost de 67% (Tabel II.1) ; au existat
condiții de vânt și de ploaie, iar cerula fost înnorat (Tabel II.1 ,figura 2.13, ). În Parcul Alexandru
Ioan Cuza , nu au fost observați nici indivizi ai speciei native Emys orbicularis (Tabel II.2, figura
2.26) , nici indivizi ai speciei invazive Trachemys scripta elegans (Tabel II.2, figura 2.27) .
Observațiile au fost realizate la ora 14.00, pe durata a 2 ore. T emperatura aerului a fost de 11°C
(Tabel II.2 , figura 2.29 ), iar umiditatea aerului a fost de 77% (Tabel II.2); au existat condiții de
vânt și de ploaie, iar cerul a fost înnorat (fig. 2.15) .
În a treia săptămână de realizare observațiilor pe teren, în Parcul Carol Iau fost
observați 17 indivizi ai speciei native Emys orbicularis (figura 2.24), dintre car e 12 indivizi
solitari și un grup de 5 indivizi . De asemenea, au fost observați 26 de indivizi ai speciei invazive
Trachemys scripta elegans (Tabel II.1, fig. 2.25 ), dintre care 6 indivizi solitari, iar restul în
grupuri a cate 11, 5 și, respectiv, 4 indivizi. Observațiile au fost realizate la ora 12.00, pe durata a
1,4 ore. T emperatura aerului a fost de 14°C (Tabel II.1 , figura 2.28, ), iar umiditatea aerului a fost
de 31% (Tabel II.1) ; cerul a fost semi -înnorat, ceea ce a permis țestoaselor să fie active (Tabel
II.1). În Parcul Alexandru Ioan Cuza , nu au fost observați indivizi ai speciei native Emys
orbicularis (Tabel II.2, fig. 2.26 ), dar au fost observați 2 indivizi solitari aparținând speciei

Bencu Cristian Mihai Impactul speciei Trachemys scripta elegans în România
42
invazive Trachemys scripta elegans (fig. 2.27 , Figura II.2 ). Observațiile au fost realizate la ora
14.00, pe durata a 2 ore. Temperatura aerului a fost de 14°C (Tabel II.2 , figura 2.29 ), iar
umiditatea aerului a fost de 31% (Tabel II.2) .
În a patra săptămână de realizare observațiilor pe teren, în Parcul Carol Iau fost
observați 7 indivizi ai speciei native Emys orbicularis (figura 2.24), dintre care 1 individ solitar și
un grup de 6 indivizi (Tabel II.1) . De asemenea, au fost observați 44 de indivizi ai speciei
invazive Trachemys scripta elegans (figura 2.27, Tabel II.1 ), dintre care 1 individ solitar și 5
grupuri de indivzi, a câte 3 (fig. 2.21) , 3 , 3, 7 și respectiv 24 indivizi. Observațiile au fost
realizate la ora 12.00, pe durata a 40 minute. T emperatura aerului a fost de 22°C (Tabel II.1,
figura 2.28, ), iar umiditatea aerului a fost de 56% (Tabel II.1) ; cerul a fost senin . În Parcul
Alexandru Ioan Cuza , nu au fost observați indivizi ai speciei native Emys orbicularis (Tabel
II.2, figura 2.26) , iar în ceea ce privește specia invazivă Trachemys scripta elegans ,au fost
observați 64 de indivizi (Tabel II.2 , figura 2.27), dintre care 21 indivizi solitari și 5 grupuri a câte
4,3,24 (figura 2.23) ,8 și, respectiv, 4 indivizi. Observațiile au fost realizate la ora 14.00, pe durata
a 2 ore. T emperatura aerului a fost de 24°C (Tabel II.2 , figura 2.29 ), iar umiditatea aerului a fost
de 51% (Tabel II.2) ; cerul a fost senin.
Rezultatele observațiilor au arătatcele două specii de țestoase acvatice prezente în
ecosistemele acvatice din București ( Emys orbicularis și Trachemys scripta elegans ), devin
active când temperatura aerului depășește valoarea de 10 °C, iar cerul este senin. În Parcul Carol I
au fost observate mai multe exemplare ale celor două specii de țe stoase – 96 exemplare (Tabel
II.1), comparativ cu Parcul Alexandru Ioan Cuza – 68 exemplare (Tabel II.2 ). Numărul de
exemplare de țestoase observate în Parcul Alexandru Ioan Cuza a fost mai mare în ultima
săptămână de realizare a observațiilor.

Bencu Cristian Mihai Impactul speciei Trachemys scripta elegans în România
43
Concluzii

Speciile invazive, fie de origine animală fie de origine vegetală, odată ajunse într -un
ecosistem străin, fie în mod accidental fie în mod intenționat, pot reprezenta un pericol real
pentru mediul invadat , prin nat ura competitoare a acestora cu speciile native pentru resurse.
Este necesar un răspuns coordonat la nivelul Uniunii Europene pentru a combate și
preveni potențialele pagubele ce pot fi aduse nivel elor economice, ecologic e și sociale de către
speciile invazive. Până acum, măsurile luate cu privire la speciile invazive au lăsat de dorit
datorită lipsei coordonării între statelor membre. Prevenirea pierderii biodiversit ății constă într-o
abordare mai serioasă în privința speciilor invaz ive, altfel este prevăzută o agravare a
problematicii invaziilor biologice.
Este necesară informarea și sensibilizarea publicului pentru a se forma o opinie și un stil
de abordare corectă asupra speciilor invazive, mai ales într -un caz de intro ducere neintenționată,
unde partea juridică și administrativă nu poate face mare lucru. Prin comunicare și prin educare s –
ar putea forma un sentiment al r ăspunderii printre cetățenii europeni și în rândul autorităților
implicate în schimburile comerciale c u posibilele specii invazive. O persoan ă bine informată s -ar
gândi de două ori înainte de a aduce o specie alogenă acasă.
Din observațiile realizate în teren a rezultat că în lacurile din parcurile bucureștene Carol I
și Alexandru Ioan Cuza, specia invaziv ă Trachemys scripta elegans este mai abundentă decât
specia nativă Emys orbicularis . De asemenea, s -a constatat că cele două specii răspund
asemănător la condițiile climatice locale. În ceea ce privește, impactul speciei invazive
Trachemys scripta elegans , s-a observat existența unei competiții pentru locurile de însorire, atât
între ind ivizii speciei invazive, cât și între indivizii speciei invazive și ai speciei native.
Rezultatul acestei competiții este ocuparea celor mai bune locuri de însorire de către indivizii
speciei invazive Trachemys scripta elegans.
Trachemys scripta elegans este num ai una dintre multele specii invazive c are, odată
ajunse într -un mediu nou, intră în competiție cu speciile native și încep lentul proces de
modificare a ecosistemelor în care au pătruns, ca ur mare a necesităților ecologice proprii.

44 Bibliografie

1 Agosta Franca; Parolini, Laura ; (1999), “Autoecology and synecological relationships in populations
of Trachemys scripta elegans introduced in Lombardy . Preliminary dat a”, Rivista di
Idrobiologia , Volume 38, Number 1 -3, Gennaio -Dicembre, 1999, pp. 421 -430.
https://eurekamag.com/research/010/220/010220379.php
2 Adrados, L. C., Veenvliet, P. & Veenvlie t, J. K. (2002), “Assessment of trade and ecological threat of
species, potentially replacing Rana catesbeiana or Trachemys scripta elegans in the European Union ” în
Adrados, L. C. & Briggs, L. (eds.): Study of application of EU wildlife trade regulations in relati on to
species which fo rm an ecological threat to EU fauna and flora, with case studies of American bullfrog
(Ranacatesbeiana) and red -eared slider ( Trachemys scripta elegans ) – Unpubl. study report to the
European Commission. Reference number B4-3040/2001/326066/MAR/E.3. Pp. III1 -III27.
3 ***Agen ția pe ntru Protecția Mediului Brașov – Agenția Națională pentru protecția mediului (2016).
“Specii Invazive” (web) http://apmbv.anpm.ro/ -/specii -invazive
4 Arvy, C., Servan, J. (1998), “Imminent competition between Trachemys scripta and Emys orbicularis i n
France” în FRITZ, U., JOGER, U., PODLOUCKY, R., SERVAN, J. (eds.) Proceedings of the Emys
Symposium , Dresden 96, Rheinbach, Mertensiella , Vol 10, p. 33 –40, accesat aprilie 2019 la adresa:
https://www.freewebs.com/trachemysadoption/articles/ArvyServan.pdf
5 Ana Moca -Grama – Green Report (2018). “ Animalele și plantele dăunătoare, catalogate în primul
registru de specii invazive din lume” , Green Report 2018 (web)
https://www.green -report.ro/specii -invazive -registru/
6 Blackburn TM, Duncan RP (2001) , “Establishment patterns of exotic birds are constrained by non –
random patterns in introduction ”, Journal of Biogeogr , Volume 28, issue number 7, pp. 927-939, accesat
aprilie 2019 la adresa: https://onlinelib rary.wiley.com/doi/abs/10.1046/j.1365 -2699.2001.00597.x
7 Brown, H. A., R. B. Bury, D. M. Darda, L. V. Diller, C. R. Pe terson, and R. M. Storm. (1995), Reptiles
of Washington and Oregon , Seattle, Editura Seattle Audubon Society, pp. 176.
8 Blackburn TM, Cassey P, Lockwood JL, (2009), “The role of species traits in the establishment success
of exotic birds”, Global Change Biol ogy 2009, Volume 15, Number 12, pp. 2852 -2860, accesat aprilie
2019 la adresa:
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/pdf/10.1111/j.1365 -2486.2008.01841.x
9 Bringsøe, H. (1998), “Forbud mod at importere rødøret terrapin, Trachemys scripta elegans , til EU ”
, Nord. Herpet. Foren , Volume 41, Number 5, pp.114 -117, accesat ianuarie 2019 la adresa:
https://bibliotek.dk/da/work/870971 -tsart:84596485
10 Brings øe, H. (2006). NOBANIS – Invasive Alien Species Fact Sheet – Trachemys scripta . From: Online
Database of the North European and Baltic Network on Invasive Alien Species – NOBANIS
http://www.nobanis.org , pp. 1,2,3,4,5,7 accesat martie 2019 la adresa :
https://www.researchgate.net/publication/238069924_NOBANIS_Invasive_Alien_Species _Fact_Sheet_Tr
achemys_scripta
11 Bury, R.B., and Wolfheim, J.H. (1973) , “Aggression in free-living pond turtles (Clemmys
marmorata ).”, Bioscience , Volume 23, Number 11 , pp. 659–662, accesat aprilie 2019 la adresa:
https://www.researchgate.net/publication/247841505_Aggression_in_Free –
Living_Pond_Turtles_Clemmys_Marmorata
12 Bury, R.B., Wolfheim, J.H., and Luckenbach, R.A. (1979) , “Agonistic behavior in free-living
painted turtles (Chrysemys picta bellii ).”, Biol. Behav , Volume 4 , number 3 , pp. 227–239, accesat
aprilie 2019 la adresa:
https://scholar.google.com/scholar_lookup?title=Agonistic+behavior+in+free+ –
+living+painted+turtles+(Chrysemys+picta+bellii)&author=Bury+R.+B&author=Wolfheim+J.H&author=
Luckenbach+R.A&publication_year=1979&journal=Biology+Behavior&volume=4&page s=227 -239
13 Bennett, D. H., Gibbons, J. W. and Franson, J. C. (1970), “Terrestr ial activity in aquatic turtles”,
Ecology , Volume 51, number 4, pp. 738–740, accesat aprilie 2019 la adresa:
https://esajournals.onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.2307/1934058

14 Clare Miller (2005), „Invasive species policy in Europe”, Brussels in Brief, Institute for European
Environmental Policy (IEEP). IUCN, the world conversation unit, Volume 8 , pp. 1, 2,3,4,5, accesat mai
2019 la adresa:
https://ieep.eu/uploads/articles/attachments/5245d0cc -3085 -4170 -b1de –
e100e973b674/BrusselsInBrief_vol8_2005.pdf?v=63 664509700
15 ***Comisia Europeană – Comunicat de Presă (2013). „Mediu: UE propune noi măsuri pentru
protejarea biodiversității împotriva unor specii invazive problematice” , European Commision – Press
release Database. Bruxelles 9 septembrie, Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI
EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor
alogene invazive COM/2013/ 620 final – 2013/0307 (COD), , accesat aprilie 2019 la adresa :
http://europa.eu/rapid/press -release_IP -13-818_ro.htm
16 ***Convenția privind diversitatea biologică (2002). “Principii directoare privind prevenirea,
introducerea și atenuarea impactului speciilor alogene invazive care amenință ecosistemele, habitatele sau
speciile” , anexate la Decizia VI/23 , UNEP/CBD/COP/6/20, p p. 259,260,261 (Haga, aprilie) , accesat la:
https://www.cbd.int/doc/decisions/cop -06-dec-23-en.pdf
17 ***Consiliul Uniunii Europene – Bruxelles Anexa COM (2008) 789 final,16813/08.
“COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE CONSILIU, PARLAMENTUL EUROPEAN, COMITETUL
ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR CĂTRE O STRATEGIE
COMUNITARĂ PRIVIND SPECIILE INVAZIVE”. pp. 2 -12, a ccesat aprilie 2019 la adresa:
https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52008DC0789&from=EN
18 *** Coaliția Natura 2000 (2017). “Comunicat de presă – Tone de pește deversate ilegal în Bistrița!”
https://natura2000.ro/2017/12/comunicat -de-presa -tone-de-peste -deversate -ilegal -in-bistrita/
19 ***Commission Regulation (EC) No 252/2005 of 14 February (2005) amending Regulation (EC)
No 349/2003 suspending the introduction into the Community of specimens of certain species of wild
fauna and flora , Union Annex B to Regulation (EC) No 338/97 , Official Journal of the European , pp. 1-11
(I. 43/3, – I. 43/13) , accesat aprilie 2019 la adresa:
https://eur -lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2005:043:0003:0021:EN:PDF
20 Cadi A. and Joly P. (2003) , “Competition for basking places between the endangered European pond
turtle (Emys orbicularis galloitalica) and the introduced red -eared tur tle (Trachemys scripta elegans) ”,
NRC Canada, Canadian Journal of Zoology , Volume 81, number 8, pp. 1392 –1398, a ccesat aprilie 2019
la adresa:
https://www.freewebs.com/trachemysadoption/articles/Cadi%20Joly%202003.pdf
21 Cadi, A. & Joly, P. (2004 ), “Impact of the introduction of the red -eared slider (Trachemys scripta
elegans) on survival rates of the European pond turtle (Emys orbicularis)”, Biodiversity and Conservation ,
Kluwer Academic Publishers , Volume 1 3, number 13, pp. 2511 -2518, ac cesat la a prilie 2019 adresa :
http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.456.5244&rep=rep1&type=pdf
22 Chen and Lue, (1998), “Ecological notes on feral populations of Trachemys scripta elegans in northern
Taiwan ”, Chelonian Conservation & Biology , Volume 3, number 1 Aug., pp. 87 -90, a ccesat aprilie 2019
la adresa:
https://www.researchgate.net/publication/290130459_Ecological_notes_on_feral_populations_of_Trache
mys_scripta_elegans_in_northern_Taiwan
23 Chmura D., Sierka E. (2006 ), “Relation between invasive plant and species richness of forest floor
vegetation: a study of Impatiens parviflora ”, DC. Polish J. Ecol ., Volume 54, Number 3, pp. 417-428
https://www.researchgate.net/publication/236905835_Relation_between_invasive_plant_and_species_rich
ness_of_forest_floor_vegetation_A_study_of_Impatiens_parviflora_DC
24 Culiță Sîrbu – USAMV Iași (2011), Impactul invaziei plantelor adventive asupra biodiversității
naturale, economiei și sănătății umane: considerații generale , USAMV IAȘI , Autoritatea națională pentru
cercetare științifică, Univ. de științe agricole și medi cină veterinară Ion Ionescu. Iași, Ed, Iași 2011. pp.
7,8 , accesat aprilie 2019 la adresa:
http://www.uaiasi.ro/PN_2/ALIPLASP/files/invazia%20plantelor%20adventive%20 -%20impact.pdf
25 Cagle (1944) . “Pseudemys scripta subsp. elegans ” in GBIF Secretariat (2017), GBIF Backbone
Taxonomy, Checklist dataset accessed via GBIF.org on 2019 -06-23 https://doi.org/10.15468/39omei

26 DP O’Rourke and J Schumacher (2002), "Biology and Diseases of Reptiles" in James G. Fox; Lynn C.
Anderson; Franklin M. Loew; Fred W. Quimby (eds.) Laboratory Animal Medicine , Academic Press,
New York, Amsterdam, pp. 967 -984.
27 Ernst, C. H., J. E. Lovich, and R. W. Barbour (1994), Turtles of the United States and Canada ,
Washington and London, Ed. Smithsonian Institution Press , 578 pp .
28 ***European Alien Species Information Network – EASIN (2019).
https://easin.jrc.ec.europa.eu/easin
29 Fritz, U. & F. J. OBST, (1995), “Morphologische Variabilit ät in den Intergradations zonen von Emys
orbicularis orbicularis und E. o. helleni ca.”, Salamandra Journal , Rheinbach, Volume 31, number 3, pp.
157-180, accesat aprilie 2019 la adresa:
http://www.salamandra -journal.com/index.php /home/contents/1995 -vol-31/711 -fritz-u-f-j-obst/file
30 Gh Bibicescu (1971), Lexicon maritim englez -român , București, Ed. Științifică, pp. 55,56,341 .
31 Genovesi P, Bacher S, Kobelt M, Pascal M , Scalera R (2009), “Alien mammals of Europe. ” In
“Hand book of Alien Species in Europe”, Edited by: James A. Drake in DAISIE. Dordrecht: Springer ;
pp. 119-128, a ccesat aprilie 2019 la adresa:
http://www.europe -aliens.org/pdf/Prefacecontentscontributors.pdf
32 ***Global Invasive Species Database (2010). “Trache mys scripta elegans (reptile) “
http://issg.org/database/species/ecology.asp?si=71&fr=1&sts=&lang=EN
33 ***Global Industry Alliance Overview (2009 ). „Marina comercială și națiunile unite se asociază în
vederea limitării transferului de specii ”
https://glomeep.imo.org/global -industry -alliance/global -industry -alliance -gia/
34 ***G lobal Register of Introduced and Invasive Species (2018). Select: Romania, Select: Animalia &
Plantea http://www.griis.org/
35 Hidalgo -Vila, J; Diaz -Paniagua, C; Ribas, A; Florencio, M; Perez -Santig osa, N; Casanova, J. C.,
(2009), “Helminth communities of the exotic introduced turtle, Trachemys scripta elegans in southwestern
Spain: Transmission from native turtles. ” Research in Veterinary Science . Volume 86, Number 3, JUN
2009, pp. 463 -465, accesat aprilie 2019 la adresa:
https://www.researchgate.net/publication /23265725_Helminth_communities_of_the_exotic_introduced_tu
rtle_Trachemys_scripta_elegans_in_southwestern_Spain_Transmission_from_native_turtles
36 H Mohan -Gibbons & T Norton (2010) , "Turtles, tortoises and terrapins" , in V V Tynes
(ed.), Behaviour of Exotic Pet s, Blackwell Publishing , pp. 33 -43
37 Jeschke JM, Strayer DL (2006), “Determinants of vertebrate invasion succes s in Europe and North
America ”, Glob al Change Biol 2006, Volume 12, number 9, pp.1608 -1619, a ccesat aprilie 2019 la adresa:
https://www.researchgate.net/publication/227793878_Determinants_of_invasion_success_in_Europe_and
_North_America
38 ***Jurnalul Of icial al uniunii Europene (2014). “REGULAMENTUL (UE) NR. 1143/2014 AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și
gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive”, Jurnalul Oficial al uniunii Euro pene,
Articolul 33 “Intrarea în vigoare”, pp. I317 -55, accesat aprilie la adresa:
https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32014R1143&from =EN
39 J Chitty & A Raftery (2013), Essentials of Tortoise Medicine and Surgery , Biology , Hampshire,
Manchester ,UK, Ed. Wiley Blackwell, 1st edition, pp. 38.
40 J Joan G. Ehrenfeld (2010), "Ecosystem Consequences of Biological Invasions", Annual Review of
Ecology, Evolution, and Systematics , Volume 41, number 1, pp. 59 –80, a ccesat iunie 2019 la
adresa: https://www.annualreviews.org/doi/abs/10.1146/annurev -ecolsys -102209 -144650
41 James A. Drake (2009), “DAISIE: Handbook of alien species in Europe. ”, Springer Scien ce, University
of Tennessee, Dordrecht: Springer , Volume 3, pp 9 -15, a ccesat aprilie 2019 la adresa:
http://www.europe -aliens.org/pdf/Prefacecontentscontributors.pdf
42 Kark S, Solarz W, Chiron F, Clergeau P, Shirley S (2009), “Alien birds, amphibians and reptiles of
Europe. ” In “Handbook of Alien Species in Europe. ” Edited by: James A. Drake in DAISIE, Dordrecht:
Springer , Volume 3, pp. 105 -118, accesat aprilie 2019 la adresa:
http://www.europe -aliens.org/pdf/Prefacecontentscontributors.pdf

43 Kolar CS, Lodge DM (2001), “Progress in invasion biology: predicting invaders.” , Trends Ecology and
Evoluti on, Volume 16 , issue number 4, pp.199 -204, a ccesat aprilie 2019 la adresa:
https://www.researchgate.net/publication/12086287_Progress_in_in vasion_biology_Predicting_invaders
44 Keller et al. , Reuben P Keller, Juergen Geist, Jonathan M Jeschke and Ingolf Kühn (2011), „Invasive
species in Euro pe: ecology, status, and policy ”, Environmental Sciences Europe 2011 , Volume 23,
number 23, pp. 1-13, a ccesat aprilie 2019 la adresa :
https://enveurope.springeropen.com/articles/10.1186/2190 -4715 -23-23
45 Lockwood J L, Cassey P, Blackb urn T (2005), “The role of propagule pressure in explaining species
invasions ”, Trends Ecol Evol 2005 , Volume 20, number 5, pp. 223 -228, a ccesat aprilie 2019 la adresa:
http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.461.6009&rep=rep1&type=pdf
46 Lindeman, P.V. 1999, “Aggressive interactions during basking among four species of emydid turtles”,
Journal of Herpeto logy, Volume 2, Number, 33, pp. 214 –219, accesat aprilie 2019 la adresa:
https://www.researchgate.net/publication/272925695_Aggressive_Interactions_during _Basking_among_F
our_Species_of_Emydid_Turtles
47 Loza V. Antonio – Atlas Dr. Pez (2007). "Trachemys scripta elegans (Tortuga de orejas rojas)" ,
Archived from Atlas Dr. Pez. (original) on 17 July 2007 , retrieved 21 July 2007 , accesat mai 2019 la
adresa (web):
https://web.archive.org/ web/20070717164942/http://atlas.drpez.org/Trachemys_scripta_elegans
48 Lowe S., Browne M., Boudjelas S., De Poorter M. (2000), “100 of the World’s Worst Invasive Alien
Species. A Selection From the Global Invasive Species Database. ” Published by The Invasive Species
Specialist Group (ISSG) a specialist group of the Species Survival Commission (SSC) of the Wor ld
Conservation Union (IUCN), 12pp. First published as special lift -out in Aliens 12, December 2000,
Auckland, New Zealand , pp. 6 -7. Updated and reprinted version: November 2004. Accesat aprilie 2019 la
adresa: http://www.issg.org/pdf/publications/worst_100/english_100_worst.pdf
49 Marius Skolka și Marian – Traian Gomoiu (2004), Specii invazive în Marea Neagră Impactul
ecologic al pătrunderii de noi specii în ecosistemele acv atice ”, Ovidius University Press.
Constanța 2004 , pp. 7,11,12, 51,52, 82,83,84,85,86 ,98.
50 MT Gomoiu., Alexandrov B., Shadrin N., Zaitsev Y. (2002) , “The Black Sea — A Recipient, Donor
and Transit Area for Alien Species. ” In: Leppäkoski E., Gollasch S., Olenin S. (eds) Invasive Aquatic
Species of Europe. Distribution, Impacts and Management. Springer, Dordrecht , pp 341, 342 accesat
aprilie 2019 la adresa: https://link.springer.com/chapter/10.1007/978 -94-015-9956 -6_35
51 ***Millennium Ecosystem Assessment (2005). Ecosystems and Human Well -being: Synthesis. Island
Press, Washington, DC., pp. 57, Accesat aprilie 2019 la adresa:
http://www.mill enniumassessment.org/documents/document.356.aspx.pdf
52 ***Marine Link (2010), „Tratarea apelor de ballast” (web)
https://web.archive.org/web/201603041 85842/http://ro.marinelink.com/story.aspx?333347
53 Nagano, Noriyuki; Oana, Shinji; Nagano, Yuki ko; Arakawa, Yoshichika (2006), “A severe Salmonella
enterica serotype paratyphi B infection in a child related to a pet turtle, Trachemys scripta elegans .”,
Japanese Journal of Infectious Diseases , Volume 59, number 2, APR 2006, pp. 132 -134, accesat aprilie
2019 la adresa:
https://pdfs.semanticscholar.org/2b09/b6720306bfecc40de493fa0dc969da2df6f8.pdf?_ga=2.187003872.9
11982232 .1559315551 -2033371721.1559315551
54 N. Olenici, M. -L. Duduman (2016) , „Noi semnalări ale unor specii de insecte forestiere invazive în
Român ia”, Bucov. For. , Volume 16, Number 2, pp. 161 -174, a ccesat aprilie 2019 la adresa:
http://www.bucovina -forestiera.ro/arhiva/2016/16(2)/02_olenici_161 -174.pdf
55 Outerbridge, Mark E. (2008), “Ecological Notes on Feral Populations of Trachemys scripta elegans in
Bermuda. ” Chelonian Conservation & Biology , Volume 7, Number 2, DEC 2008, pp. 265-269, accesat
aprilie 2019 la adresa:
https://bioone.org/journals/chelonian -conservation -and-biology/volume -7/issue -2/CCB –
0713.1/Ecological -Notes -on-Feral -Populations -of-span-classgenu s-speciesTrachemys –
scripta/10.2744/CCB -0713.1.short

56 Prévot-Julliard, Anne -Caroline; Gousset, Emeline; Archinard, Chloe; Cadi, Antoine; Girondot, Marc;
Jean-Yves Sire (2007), “Pets and invasion risks: is the Slider turtle strictly carnivorous? ”, Amphibia –
Reptilia , Volume 28, Number 1, JAN 2007, pp.139 -143, a ccesat aprilie 2019 la adresa :
https://www.researchgate.net/publication/233637426_Pets_and_invasion_risks_Is_the_Slider_turtle_strict
ly_carnivorous
57 ***Program on the Global Environment (2011). University of Chicago, Chicago IL60637, USA.
(colaborator) (web)
https://www.uchicago.edu/research/center/program_on_the_global_environment/
58 Perrings C, Burgiel S, Lonsdale WM, Mooney H, Williams on M (2010), “International cooperation in
the solution to trade -related invasive species risks ”, Ann NY Acad Sci 2010, Vol ume 1195, Number 1,
pp.198 -212, a ccesat aprilie 2019 la adresa:
https://nyaspubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/j.1749 -6632.2010.05453.x
59 Perez -Santigosa, Natividad; Diaz -Paniagua, Carmen; Hidalgo -Vila, J udith (2008), “The reproductive
ecology of exotic Trachemys scripta elegans in an invaded area of southern Europe ”, Aquatic
Conservation , Volume 18, Number 7, NOV -DEC 2008, pp. 1302 -1310 , accesat aprilie 2019 la adresa:
https://www.researchgate.net/publication/230157025_The_repro ductive_ecology_of_exotic_Trachemys_s
cripta_elegans_in_an_invaded_area_of_southern_Europe
60 Pyšek P., Lambdon P.W., Arianoutsou M., Küh n I., Pino J., Winter M. (2009), “Alien vascular plants
of Europe ” In: “DAISIE Hand book of alien species in Europe”, Springer, Dordrecht , Volume 3 pp. 43 -61,
accesat aprilie 2019 la adresa: https://link.springer.com/chapter/10.1007/978 -1-4020 -8280 -1_4
61 Paulina Ana stasiu și Gavril Ne grean (2007), Invadatori vegetali în România , București, Editura
Universității din București 2007, pp. 8-10, 12-13, 15-23.
62 Paull, J. (2017), "Genetically Modified Organisms (GMOs) as Invasive Species" , Journal of
Environment Protect ion and Sustainable Development, Volume 4, Number 3, pp.31 –37, a ccesat iunie
2019 la adresa :
https://www.academia.edu/36848516/Genetically_Modified_Organisms_GMOs_as_Invasive_Species
63 Roques A., Auger -Rozenberg M. -A., Blackburn T.M., Garnas J. , Pyšek P., Rabitsch W., Richardson
D.M., Wingfield M.J., Li ebhold A.M., Duncan R.P. (2016), “Temporal and interspecific variation in rates
of spread for insect species invading Europe during the la st 200 years”, Biol Invasions , Volume 18,
Number 4, pp. 907–920, accesat aprilie 2019 la adresa:
https://link.springer.com/article/10.1007%2Fs10530 -016-1080 -y
64 Roques A. (2015), “Drivers and pathways of forest insect invasions in E urope, can we predict the next
arrivals? ”, Atti Accademia Nazionale Italiana di Entomologia Anno , Volume 18, LXIII: pp. 145 -150,
accesat aprilie 2019 la adresa:
https://prodinra.inra.fr/record/365488
65 RUNO O. FERRONATO, THIAGO S.MARQUES, ISABELA GUARDIA, ANA L. B. LONGO,
CARLOS I. PIÑA, JAIME BERTOLUCI and LUCIANO M. VERDADE (2009), “The turtle Trachemys
scripta elegans (Testudines, Emydidae) as an invasive species in a pollute d stream of southeastern Brazil”
Herpetological Bulletin [2009], Volume 109, pp. 29 – 32, a ccesat aprilie 2019 la adresa:
https://www.researchgate.net/publication/235945891_The_turtle_Trachemys_scripta_elegans_Testudines
_Emydidae_as_an_invasive_species_in_a_polluted_stream_of_southeastern_Brazil
66 Roques A, Rabitsch W, Rasplus JY, Lopez -Vaamond e C, Nentwig W, Kenis M (2009), “Alien
terrestrial invertebrates of Europe. ” In “Hand book of Alien Species in Europe” Volume 3. Edited by:
JAMES A. DRAKE in DAISIE , Dordrecht: Springer ; 2009, Volume 13, pp. 63 -79, a ccesat aprilie 2019 la
adresa: http://www.europe -aliens.org/pdf/Prefacecontentscontributors.pdf
67 ***Rezervația marină 2 Mai (2004 ). „REGULAMENTUL REZERVATIEI MARINE ACVATORIUL
LITORAL MARIN VAMA VECHE – 2 MAI” http://www.rmri.ro/VV2M/regulament_rezervatie.pdf
68 Rovero, F., Lebboroni, M., and Chelazzi, G. (1999 ), “Aggressive in-teractions and mating in wild
populations of the European pond turtle Emys orbicularis ”, J. Herpetol , Volume 33, pp. 258–263
69 Sol D, Duncan RP, Blackburn T M, Cassey P, Lefebvre L (2005), “Big brains, enhanced cognition, and
response of birds to novel environments. ” P Natl Acad Sci USA 2005, Volume 102, pp.5460 -5465, accesat
aprilie 2019 la adresa: https://www.pnas.org/content/pnas/102/15/5460.full.pdf

70 Sala OE, Chapin FS, Armesto JJ, Berlow E, Bloomfield J, Dirzo R, HuberSanwald E, Huenneke Lf,
Jackson RB, Kinzig A, Leemans R, Lodge DM, Mooney HA, Oesterheld M, Poff NL, Sykes MT, Walke r
BH, Walker M, Wall DH (2010), “Global Biodivers ity Scenarios for the Year 2100”, Science 2000 ,
Volume 287, pp. 1770 -1774, a ccesat aprilie 2019 la adresa:
https://jacksonlab.stanford.edu/sites/default/files/science00.pdf
71 Somma, Louis A; An n Foster, and Pam Fuller (2009). “Trachemys scripta elegans (Weid -Neuwied,
1838) ”: USGS Nonindigenous Aquatic Species Database, Gainesville, FL , accesat aprilie 2019 la adresa:
https://nas.er.usgs.gov/queries/FactSheet.aspx?speciesID=1261
72 Scalera, Riccar do (2006) . “Trachemys scripta ”, Datasheet DAISIE ( Delivering Alien Invasive Species
Inventories for Europe ), pp. 1 -2, accesat aprilie 2019 la adresa:
http://www.europe -aliens.org/pdf/Trachemys_scripta.pdf
73 Schmitz D.C., Simberloff D. (1997), “Biological invasions: A growing threat. ”, Issues in Science and
Technology , Volume 13, Number 4, a ccesat februarie 2019 la adresa: http://issues.org/13 -4/schmit/
74 Simberloff D. (2013), Invasive species: What everyone need to know? , New York , Ed. Oxford
University Press, Usa; 1 edition (August 1, 2013) , pp. 1 -5.
75 Spencer, R.J., Th ompson, M.B., Hume, I.D. (1998), “The diet and digestive energetics of an Australian
short -necked turtles, Emydura macquarii ”, Comparative Biochemistry and Physiology , Part A. Volume
121, Number 4 , pp. 341-349, a ccesat aprilie 2019 la adresa:
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1095643398101320
76 Tibor Sos (2011). “ Despre specie ” , Emys Ro Webs, Tibor Sos Webs (web)
https://emys -ro.webs.com/desprespecie.htm
77 Tibor Sos (2008 ). “Reptiles of Romania – list, key features and distribution of Romanian reptile species
HU RO EN – Trachemys scripta” (web) https://tiborsos.webs.com/reptiles -of-romania
78 Tibor Sos (2008). „Scurtă descriere “ , Trachemys scripta adoption (website)
https://trachemysadoption.webs.com/
79 Tibor Sos & Kecskés Attila (2011), În obiectiv: Țestoasa de apă europeană, Emys orbicularis . Cluj-
Napoca, Editura Cluj-Napoca 2011 . pp. 16, 18, 19, 21, 22, 23,24,25;
80 Teillac -Deschamps, Pauline; Lorrilliere, Romain; Servais, Veronique; Delmas, Virginie; Cadi,
Antoine; Prevot -Julliard; Anne -Caroline. (2009), “Management strategies in urban green spaces: Models
based on an introduced exotic pet turtle ”, Biological Conservation , Volume 142, Number 10, OCT 2009 ,
pp. 2258 -2269 , accesat aprilie 2019 la adresa:
https://www.researchgate.net/publication/222550585_Management_strategies_in_urban_green_spaces_M
odels_based_on_an_introduced_exotic_pet_turtle
81 Tilman, D. (2004), "Niche tradeoffs, neutrality, and community structure: A stochastic theory of
resource competition, invasion, and commu nity assembly" , Proceedings of the National Academy of
Sciences , Volume 101, Number 30, pp. 10854 –10861 , accesat aprilie 2019 la adresa:
http://adsabs.harvard.edu/abs/2004PNAS..10110854T
82 Vilà M, Basnou C, Pyšek P, Josefsson M, Genovesi P, Gollasch S, Nentwig W, Olenin S, R oques A,
Roy D, Hulme PE (2010), DAISIE partners: “How well do we understand the impacts of alien species on
ecosystem services? A pan European cross -taxa assessment. ”, Front Ecol Environ 2010, Volume 8,
Number 3, pp. 135 -144, a ccesat aprilie 2019 la adresa:
http://karkgroup.org/wp -content/uploads/Vila -et-al-2010 -reduced.pdf
83 Valéry L., Fritz H., Lefe uvre J. -C., Simberloff D., (2008), “In search of a real definition of the
biological invasion phenomenon itself. ”, Biol Invasions , Volume 10, number 8, pp. 1345 –1351, a ccesat
aprilie 2019 la adresa: https://link.springer.com/article/10.1007/s10530 -007-9209-7
84 Van Dijk, P.P., Iverson, J.B., Shaffer, H.B., B our, R. & Rhodin, A.G.J. (2012), “Turtles of the world,
2012 update: annotated checklist of taxonomy, synonymy, distribution, and conservation status. ” in:
Rhodin, A.G.J., Pritchard, P.C.H., Van Dijk, P.P. & Saumure, R.A., Buhlmann, K.A., Iverson, J.B. &
Mitter -Meier, R.A. (eds.): Conservation biology of freshwater turtles and tortoises: a compilation project
of the IUCN/ SSC Tortoise and Freshwater Turt le Specialist Group , Chelonian Resear ch Mo nographs ,
Volume 5, Number 5, pp. 243 -328, a ccesat aprilie 2019 la adresa:
http://www.iucn -tftsg.org/wp -content/uploads/file/Accounts/crm_5_000_checklist_v5_2012.pdf

85 Verling, E.; G.M. Ruiz; L.D. Smith; B. Galil; A.W. Miller; K.R. Murphy (2005) , "Supply -side invasion
ecology: characterizing propagule pressure in coastal ecosystems" , Proceedings of the Royal Society
B, Volume 272, Number 1569, pp. 1249 –1256, a ccesat aprilie 2019 la adresa:
https://royalsocietypublishing.org/doi/10.1098/rspb.2005.3090
86 Williams, T. (1999), “The terrible turtle trade. ”, Audubon (44, Monday, Marc h 1, 1999), Volume 101,
Number 2, pp. 44, 46 -48, 50 -51, a ccesat aprilie 2019 la adresa:
http://nytts.org/asia/twilliams.htm
87 Williamson M (1996), Biological invasions Londo n, London, Ed. Chapman & Hall, pp. 43.
88 ***Wikipedia (2019). „Balast ( nave) ”, ultima editare la 20 ianuarie 2019 (web)
https://ro.wikipedia.org/wiki/Balast_(nave)
89 ***Wikipedia (2018 ). “Țestoasa de apă cu tâmple roșii” , ultima editare la 2 martie 2018 (web)
https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aestoasa_de_ap%C4%83_cu_t%C3%A2mple_ro%C8%99ii