Impactul Serviciilor Ebanking In Economia Romaneasca

Viteza fără precedent a schimbărilor tehnologice de-a lungul ultimelor două decenii a schimbat modul în care serviciile bancare au fost făcute de peste secole. Tehnologia a oferit băncilor oportunități extraordinare pentru a depăși barierele geografice, comerciale și demografice și de a oferi produse și servicii la un cost marginal zero combinat cu o rază de acțiune nelimitată.

Succesul unei bănci este acum determinat de capacitatea sa de a furniza produse și servicii inovatoare și de a oferi acces de la distanță printr-o tehnologie avansată care să răspundă nevoilor în schimbare ale clientului. Acum există o varietate de canale de livrare a serviciilor bancare, de la ATM-uri și Internet până la mobile banking, colectiv fiind denumite “electronic banking”.

Cu toate acestea, acest lucru aduce riscuri în aceeși măsură ca și beneficii. Unele dintre riscurile tradiționale asociate activității bancare, cum ar fi riscurile strategice, operaționale, legale și de reputație au fost modificate și sporite pentru băncile care oferă servicii bancare electronice. Acest lucru a influențat profilul general de risc bancar.

A devenit tot mai critic acum pentru bănci să dețină procese de exploatare flexibile și adaptabile, precum și sisteme solide de gestionare a riscului, care recunosc și gestionează într-un mod prudent caracteristicile de bază și provocările serviciilor de e-banking.

Capitolul 1

Plățile electronice de la concept la realitate

Plățile electronice au apărut la sfârșitul secolului XX și sunt consecința dezvoltării spectaculoase a tehnologiei informației și a telecomunicațiilor.

Dezvoltarea explozivă a comerțului electronic în ultimii ani a crescut importanța plăților prin rețele deschise. Sistemele electronice de plăți sunt obligate să furnizeze infrastructura necesară pentru a facilita plățile pe Internet, ele fiind factorul esențial al dezvoltării comerțului electronic și a afacerilor electronice. Plățile sunt motorul economiei și adoptarea pe scară largă a plăților electronice a extins în mod semnificativ volumul vânzărilor de mărfuri și servicii, a redus barierele geografice, facilitând creșterea economică.

Plățile electronice oferă comoditate și rapiditate tuturor persoanelor ce iau parte la o tranzacție economică: consumatori, comercianți, sistem bancar, companii, administrații locale și centrale.

Elemente teoretice privind conceptul de plată electronică

Plata electronică este eelementul esențial al societății informaționale, fiind modalitatea principală care duce la stingerea obligațiilor în cadrul acesteia.

Plata, definită prin art.1469 Cod Civil, reprezintă remiterea unei sume de bani sau, după caz, executarea oricărei alte prestații care reprezintă însuși obiectul obligației. În sens larg, plata presupune executarea voluntară a oricărei obligați, iar în sens restrâns, aceasta necesită îndeplinirea obligației de a da o sumă de bani.

Plățile sunt mijlocite printr-o monedă: fiduciară, scripturală sau electronică.

Moneda electronică poate fi emisă atât de o instituție bancară, cât și de p instituție financiară nebancară sau chiar de un comerciant.Moneda electronică este un un mijloc de plată multifuncțional, utilizat cu preponderență pe Internet sau prin intermediul portofelului elctronic.

Spre deosebire de plata efectuată dintr-un cont personal, plata utilizând monedă electronică este anonimă. Plățile electronice presupun întotdeauna plata prin mandatar și trebuie efectuată la momentul stabilit de către plăți. Data plății poate fi fixată la o dată calendaristică, la un anumit eveniment sau prin stabilirea unui termen calculat prin referire la data încheierii convenției. În cazul viramentului bancar, data plății este considerată data alimentării contului creditorului cu suma de bani prevăzută în plată.

Din anul 2003, plățile electronice au devenit o realitate și pe piața nebancară, iar acceptarea ca mijloc de plată a cardurilor de debit și credit a devenit obligatorie pentru toti agenții economici care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și realizează anual o cifră de afaceri mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 EUR.

Instrumente electronice de plată

Instrumentul electronic de plată este modalitatea care permite persoanei deținătoare să efectueze mai multe tipuri de operațiuni: retragerea de numerar, plata bunurilor și serviciilor achiziționate, transferul de fonduri între conturi.

Retragerea de numerar, încărcarea și descărcarea unităților valorice în cazul unui instrument de plată de tip monedă electronică se poate efectua de la terminalele de distribuire a numerarului, cunoscute sub numele de ATM (Automated Teller Machines), de la ghișeele băncii emitente sau a băncilor acceptante, dar și prin intermediul unei instituții financiare.

Plata bunurilor și serviciilor către comercianți se realizează prin intermediul terminalelor POS sau cu ajutorul altor medii electronice.

Prin instrumentele de plată electronică se pot efectua transferuri între conturi, alte transferuri decât cele care pot fi realizate doar de instituțiile financiare.

Tranzacții cu cardul

Plățile prin intermediul cardurilor sunt realizate cu ajutorul cardurilor de credit, de debit, charge cardurilor și a cardurilor inteligente. Cardul este cel mai popular instrument pentru operațiunile de plată electronică.

Cardurile de credit sunt de două tipuri:

Cardurile emise de companiile de carduri de credit (MasterCard, Visa) și marile bănci. Acestea sunt emise în funcție de nivelul de venit al clientului, istoria de credit și averea totală. Clinetul poate folosi aceste carduri pentru a cumpăra bunuri și servicii sau pentru a obține bani cash de la instituțiile financiare. Clientul ar trebui să plătească sau să restituie banii împrumutați în timpul perioadei de plată, iar în caz contrar va plăti dobânda acumulată. Aceste carduri sunt limitate pentru plățile foarte mici sau foarte mari. Din cauza costului utilizării cardurilor de credit nu este justificată folosirea acestora pentru plata unei sume mici. De aemenea, din cauza problemelor de securitate, aceste carduri sunt limitate și nu pot fi folosite pentru tranzacții cu sume importante.

Cardurile de credit emise de magazine. Ele sunt eliberate pe scară largă și utilizate de numerosși clienți. Întreprinderile oferă stimulente pentru a atrage clienții pentru a deschide un cont și să obțină unul dintre aceste carduri.

Cardurile de debit

Diferența dintre cardurile de credit și cele de debit constă în faptul că pentru a plăti cu un card de debit utilizatorul trebuie să se cunoască numărul personal de identificare (PIN), iar comerciantul are nevoie de un dispozitiv care este capabil să citească informațiile care sunt stocate pe banda magnetică de pe spatele cardului. Clientul beneficiază de ușurință în utilizare și confort. Cardurile de debit nu permit clientului să folosească decât resursele financiare pe care le deține. Avantajul comerciantului este viteza de colectare a banilor.

Charge cardurile sunt similare cardurilor de credit, cu excepția faptului ca primele nu au o linie de credit de tip revolving, astfel soldul trebuie plătit în fiecare lună.

Cardurile inteligent sunt de aproximativ mărimea unui card de credit, din material plastic cu un microprocesor încorporat cu chip care deține informații personale și financiare. Chipul microprocesorului este încărcat periodic cu informații relevante. Banii sunt salvați pe card într-o formă criptată și este protejat de o parolă pentru a asigura securitatea smart cardului. Pentru a plăti cu ajutorul acestui card este necesar să se introducă cartela într-un terminal hardware. Aparatul necesită o cheie specială de la banca emitentă pentrua începe un transfer de bani. Cardurile inteligente pot fi de unică folosință sau reîncărcabile. Un exemplu popular de card inteligent de unică folosință este cel emis de companiile de telefonie. După utilizarea sumei pre-specificate, cardul poate fi aruncat. Cardurile inteligente au fost utilizate pe scară largă în industria telecomunicațiilor. Aceste carduri permit stocarea într-o singură locație a informațiilor necesare pentru scopuri diferite: asistență medicală, transport, identificare, retail, programe de fidelizare și servicii bancare. Smart cardurile sunt clasificate în două mari grupe:

Contact- acest tip de card trebuie introdus într-un cititor de card special pentru a fi citit și actualizat.

Contact-less- acest tip de card inteligent poate fi citit de la o distanță scurtă, folosind radio frecvența. Un smart card contactless conține de asemenea un microprocesor cu chip, dar și o antenă care permite ca datele să fie transmise la un cititor special de card, fără a fi necesar contactul fizic.

Cardurile inteligente oferă avantajul că stochează mai multe tipuri de informații, nu sunt ușor de duplicat, nu ocupă mult spațiu, sunt portabile, implică costuri reduse pentru emitenți și utilizatori, incluzând un grad ridicat de securitate.

Dezavantajele cardurilor inteligente sunt lipsa de standarde universale pentru proiectarea și utilizarea acestora.

Tranzacții cu monedă electronică

Similar cu numerarul, moneda electronică permite realizarea de tranzacții între consumatori fără să fie nevoie de bănci sau alte terțe părți. Atunci când este utilizată, moneda electronică este transferată direct și imediat la comercianți, fiind o alternativă sigură și convenabilă de plată a facturilor. Acest sistem de plată completează cardurile de credit, de debit și adaugă un plus de confort și control tranzacțiilor de zi cu zi. Monda electronică fincționează, de obicei, pe un card inteligent, care cuprinde un microprocesor cu chip încorporat unde se stochează valoarea numerarului și caracteristicile de securitate.

Moneda electronică este transferată direct de pe desktopul clientului pe site-ul comerciantului. Prin urmare, tranzacțiile nu necesită o autorizare de la distanță sau un număr personal de identificare. Poate fi transferată pe o linie telefonică sau pe web. Chipul microprocesorului ține evidența tranzacțiilor cu monedă electronică. În cea ce privește utilizarea monedei electronice, clientul are două opțiuni: un card care conține doar monedă electronică sau un card care sa fie o combinație între cardul de debit și unul ce încorporează monedă electronică.

1.2.3 Tranzacții cu cecuri electronice

Cecurile electronice sunt rezultatul cooperării între mai multe bănci, entități guvernamentale, companii de dezvoltare a tehnologiei și organizații care practică comerțul electronic.

Un cec electronic utilizează acceași activitate juridică și protocoale asociate ca și cecurile tradiționale. Acesta este un nou instrument de plată care combină securitatea de nivel înalt, viteza, comoditatea, precum și prelucrarea eficientă a tranzacțiilor online. Poate fi utilizat de către organizațiile mici și mari, chiar și în cazul în care alte plăți electronice sunt soluții neadecvate sau prea riscante.

Avantajele principale a unui cec electronic sunt după cum urmează:

Decontare sigură și rapidă a obligațiilor financiare

Prelucrare rapidă a tranzacțiilor

Costuri de tranzacționare foarte reduse

Cecurile electronice sunt luate în considerare mai mult în cazul tranzacțiilor online.

1.2.4 Tranzacții cu portofelul electronic

Portofelul electronic este un instrument sigur, comod și portabil, fiind foarte util pentru cumpărături online. El poate stoca informații personale și financiare despre cardurile de credit deținute, parole, coduri PIN.

Portofelul electronic Mondex dezvoltat de National Westminster Bank a fost primul sistem de plată de acest gen din lume. A fost folosit pentru prima dată în orașul Swindon din Anglia, în luna iulie 1995.

Achiziția online prin intermediul portofelului electronic trebuie să aibă loc într-un sistem ce are implementat servicii pentru o astfel de modalitate de plată. În comerțul electronic, software-ul pentru portofelul electronic este, în general, gratuit. Clienții care utilizează portofelul electronic trebuie să își deschidă un cont la bancă.

Achiziția online și plata pri intermediul portofelului electronic include, de obicei, următoarele etape:

Clientul folosește un browser pentru a căuta produsele pe site-ul vânzătorului și le alege pe cele care dorește să le cumpere.

Clientul completeză formularele de comandă, inclusiv lista cu articolele dorite, prețurile fiecărui produs, prețul total, taxa de transport și impozitare.

Formularul de comandă se transmit electronic. Unele magazine online permit clienților să negocieze cu furnizorii.

După confirmarea comenzii, clientul alege să plătescă cu portofelul electronic, care se instalează la un software specializat, se selectează corespunzător simbolul portofelului, iar acesta se deschide. Acum, clientul trebuie să introducă parola și să confirme tranzacția.

Serverul comerțului electronic va cripta numărul cardului de credit și îl va trimite la banca corespunzătoare. Între timp magazinul va primi comanda criptat. Numărul cardului de credit este invizibil la magazin.

În cazul în care banca refuză cererea, cardul clientului nu este valabil. După refuz, clientul poate redeschide portofelul electronic pentru a accesa un alt card și va repeta operațiunile menționate mai ssus.

În cazul în care banca verifică cardul și dă autorizația, magazinul poate face livrarea. Între timp, magazinul va păstra toate datele generate de întreaga tranzacție și trimite o copie clientului.

După ce tranzacția este completă, magazinul va livra marfa clientului în conformitate cu formularul de comandă furnizat anterior de către client.

Sisteme de plăți și transferuri electronice de fonduri

Sistemul de plăți a apărut din cele mai vechi timpuri ca un set de reguli, la început sub forma unor practici, apoi a unor reguli scrise emise de conducătorii statelor, mai târziu de bănci și în final de autorități monetare ca instituții specializate ale statului. Sistemul de plăți este indisolubil leegat de monedă, iar evoluția acesteia a determinat apariția și perfecționarea sistemului de plăți ca un cadru organizat al transferurilor monetare în scopul finalizării tranzacțiilor economice.

Sistemul electronic de plăți (SEP) permite unui client să plătească pentru bunurile și serviciile achiziționate online, prin utilizaarea unor sisteme integrate hardware și software. Principalele obiective SEP sunt creșterea eficienței, îmbunătățirea securității și sporirea confortului clienților prin ușurința în utilizare.

Transferul electronic de fonduri este unul dintre cele mai vechi sisteme electronice de plată. Electronic Funds Transfer (EFT) este temelia culturii bazate pe folosirea mai redusă a numerarului și a cecurilor și este folosit pentru transferul de bani dintr-un cont bancar direct în alt cont fără a lua contact fizic cu banii. Cea mai populară utilizare a EFT este plata salariului unei persoane direct într-un cont bancar. EFT este considerat a fi un mod sigur, de încredere și convenabil de a desfășura o activitate. Folosirea EFT aduce numeroase avantaje: contabilitate simplificată, eficiență îmbunătățită, reducerea costurilor administrative, securitate îmbunătățită.

1.3.1 Sistemul TRANSFOND- transfer național în România

1.3.2 Sistemul SWIFT și CHIPS- transferuri internaționale

1.3.3 Sistemele TARGET și EBA- sisteme pentru zona euro

1.3.4 Sistemele Western Union și MoneyGram- plăți între persoane

1.4 Legislația românească în domeniul e-banking

În România, cadrul legal în domeniu a fost creat prin apariția Ordonanței Guvernului nr. 130/2000 privind regimul contractelor la distanță, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 193/2002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 677/2001 referitoare la protecția persoanelor în cazul prelucrării datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare, Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 4/2002 privind tranzacțiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plată electronică și relațiile dintre participanții la aceste tranzacții, Legii Nr. 365/2002 privind comerțului electronic, Ordinului MCTI nr. 16/2003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanță, de tipul aplicațiilor Internet Banking sau Home Banking, Legii nr.485/ 2003 care a modificat Legea nr.58/1998 – Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici și a unor instituții numite „instituții emitente de monedă electronică” și Ordonanței Guvernului nr. 6/2004 privind transferurile transfrontaliere.

Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 4/2002 a stabilit principii privind emiterea și utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul României, în special, a cardurilor și a condițiilor care trebuie îndeplinite de bănci și de alți participanți la desfășurarea activității de plăți cu instrumente de plată electronică.

Capitolul 2

Servicii bancare electronice

Ca și asupra majorității domeniilor de activitate, intervenția și expansiunea noilor tehnologii informatice se regăsesc și în industria serviciilor financiar-bancare care manifestă receptivitate la schimbările “fenomenului e”, prezent în întreaga economie mondială. Utilizarea calculatorului, a internetului sau a telefonului mobil a devenit un fenomen de masă și a creat pentru bănci un nou tip de client pretențios, familiarizat cu tehnologiile de ultimă oră, care solicită servicii și consultanță financiară prin mijloace electronice.

Trecerea la economia și societatea bazate pe cunoștințe în condițiile dezvoltării accentuate a tehnologiei informației și comunicațiilor provoacă schimbări majore în sectorul serviciilor financiar-bancare.

Primele încercări de a rupe legătura client-ghișeu bancar se situează la finele anului 1960 prin amplasarea de către Chemical Bank din Statele Unite ale Americii a primului ATM din istorie, în cartierul Queens din New York.

Serviciile bancare la distanță (Remote Banking), realizate pe cale electronică au început să se dezvolte începând cu anul 1995, an în care banca americană Prezidențial Bank din Mariland a lansat primele servicii bancare prin Internet. La începutul apariției lor erau utilizate cu precădere de către americani, dar în prezent serviciile bancare electronice sunt utilizate în special, de europeni.

În România serviciile de eBancă s-au dezvoltat rapid în ultimii câțiva ani și sunt în continuare în curs de dezvoltare și extindere.

2.1 Abordarea teoretică a conceptului de e-banking

Serviciile bancare electronice reprezintă clasa de servicii bancare care pot fi puse de o bancă la dispoziția persoanelor fizice și companiilor prin mijloace electronice, sau parțial electronice, în general prin intermediul unui telefon fix sau mobil, sau prin Internet.

În general, electronic banking reprezintă o “umbrelă” care acoperă întregul proces prin care un client poate să își realizeze tranzacții bancare pe cale electronică, fără a fi nevoie să-și viziteze banca. Următorii termeni se referă la o formă sau alta de e-banking: computerul personal(PC banking), utilizarea Internetului(Internet Banking), banca virtuală(virtual banking), servicii bancare on-line, servicii bancare la domiciliu(home banking), servicii bancare la distanță(remote electronic banking) și telefonul(mobile-banking).

Cele mai utilizate servicii bancare electronice sunt: PC Banking și Internet Banking.

PC banking reprezintă o formă de servicii bancare online care le dă clienților posibilitatea de a executa tranzacții bancare de pe un computer via un modem. În acest caz, banca oferă clientului în proprietate un software financiar care permite acestuia să realizeze tranzacții financiare prin propriul său computer de acasă. Băncile oferă servicii de PC Banking care permit clienților să obțină :

-extrase de cont cu soldurile conturilor;

-note de plată;

-transferuri de fonduri între conturi.

Internet Banking denumit și serviciu bancar online reprezintă o formă mai avansată de PC banking. Canalul de distribuție utilizat de Internet Banking este Internetul și oferă servicii bancare virtuale care vin în ajutorul clienților:

-transferarea fondurilor;

-plata facturilor;

-vizualizarea soldurilor conturilor de economii;

-plata ipotecilor;

-cumpărarea instrumentelor financiare și a certificatelor de depozit.

Mobile Banking este un canal de operare de către un posesor de telefon mobil care poate să transmită mesaje scrise către o bancă pentru obținerea de informații și efectuarea de operațiuni bancare și poate primi mesaje scrise sau sonore de răspuns. Operațiunile de m-banking sunt încă în faza de început pe plan mondial, dar specialiștii prevăd noi procedee care vor asigura extinderea rapidă a acestui sistem și o concurență puternică cu i-banking.

Impactul e-bankingului asupra serviciilor bancare tradiționale

Una dintre problemele curente ale e-bankingului o reprezintă impactul acestui serviciu asupra băncilor tradiționale. Internetul a revoluționat economia este un adevăr care poate fi demonstrat prin următoarele argumente:

Serviciile de e-banking sunt mult mai ieftine decât cele derulate prin sucursalele băncilor sau chiar prin telefon;

Serviciile de e-banking se pot efectua fără dificultate, după instalarea aplicațiilor informatice;

Furnizorii de portal vor fi în măsură să atragă cea mai semnificativă parte a profiturilor băncilor;

Produsele vor fi distribuite prin linii individuale, astfel că băncile tradiționale vor fi părăsite și nu vor mai efectua plăți și decontări.

Serviciile de e-banking cele mai avansate din lume se găsesc în zona Peninsulei Scandinavei. În acestă zonă, clienții doresc realizarea tuturor serviciilor bancare prin intermediul unui număr de canale de distribuție. De aceea, viitorul îl reprezintă “Martini Banking”(oricând, în orice loc, oriunde și oricum). Demararea activității de e-banking presupune costuri ridicate. Obținerea unei mărci de încredere este foarte costisitoare și presupune cheltuieli pentru reclama publicitară, dar și pentru cumpărarea tehnologiei.

În prezent, supraveghetorii pieței financiar-bancare trebuie să-și concentreze atenția asupra impactului pe care activitatea de e-banking o are asupra băncilor tradiționale, prin supravegherea, de exemplu, a următoarelor elemente: strategia, nivelul clientului, veniturile și cheltuielile, cheltuielile efectuate cu reclama comercială, marjele de profit.

2.3 Avantajele serviciilor e-banking

Principalele avantaje pentru clienți ale serviciilor financiare electronice cu acces la distanță sunt deja de notorietate, deoarece este bine de știut faptul că aceștia:

-câștigă timp, timpul necesar efectuării plăților fiind redus semnificativ prin faptul că nu mai sunt nevoiți să meargă la bancă, să stea la coada de la ghișeu,să completeze,să semneze și să ștampileze forrmulare;

-au mai multă libertate de mișcare, putând să aibă acces la conturi și să facă operațiuni bancare din orice loc și oricând, 24 ore pe zi, 7 zile pe săptămână;

-economisesc bani, taxele și comisioanele fiind de obicei cu 50%, mai mici decât în cazul operațiunilor tradiționale off line;

-beneficiază de un control complet și facil al gestiunii banilor, ceea ce le permite să ia decizii rapide și să-și planifice mai bine fluxurile monetare;

-sunt mai mulțumiți deoarece prin facilitățile de help beneficiază de asistență tehnică non-stop;

-se simt în siguranță, având în vedere gradul bun de securizare a platformelor puse la dispoziție de către bănci.

Tranzacțiile prin Internet Banking se fac de obicei în timp real, iar operațiunile de debitare se fac instantaneu la nivel intrabancar sau într-un timp foarte scurt în cazul transferurilor interbancare. În materie de efectuare a plăților singurele probleme sunt legate de faptul că majoritatea băncilor impun limite de tranzacționare.

Pe lângă avantajele enunțate, serviciile financiare electronice cu acces la distanță oferă și avantajul simplității, navigarea pe site-urile dedicate fiind în cele mai multe cazuri, simplă și intuitivă, iar interfețele cu utilizatorul prietenoase, de timp user friendly.

2.4 Dezavantajele serviciilor de e-banking

Chiar dacă serviciile de e-banking sunt caracterizate de rapiditate, există limite în cea ce privește tipurile de operațiuni bancare ce pot fi realizate. Un exemplu în acest sens este contractarea de credite.

Lipsa unui reprezentat al băncii care să răspundă clientului la întrebările despre conturi sau plăți pot face ca transferurile dorite să întârzie, iar soluționarea acestei probleme prin telefon sau email face ca timpul economisit utilizând e-bankingul să dispară.

Greșeala utilizatorului în tastarea unor cifre greșite în scrierea numărului contului poate duce la pierderea banilor, iar în cazul problemelor tehnice care fac ca serviciul să fie neutilizabil, băncile nu returnează nici măcar parțial valoarea abonamentului lunar.

Utilizatorii trebuie să fie mereu atenți la virușii informatici care pot duce la infectarea calculatorului. Evitarea unei astfel de situații se poate face prin acutualizarea permanentă a sistemului, precum și prin atenția acordată aplicațiilor și site-urilor Internet care se utilizează.

2.5 Riscuri în activitatea de e-banking

Schimbările rapide ce survin în tehnologia informatică supun băncile unor riscuri generate de banca electronică și moneda electronică. Cele mai importante categorii de riscuri care intervin la acest nivel în activitatea bancară sunt riscul operațional, reputațional și juridic.

Riscul operațional poate apărea din lipsa de securitate, din problemele apărute la proiectarea, implementarea și întreținerea sistemului informațional, din folosirea necorespunzătoare de către clienți a produselor și serviciilor bancaree.

Riscul reputațional este datorat opiniei publice negative și care produc o pierdere majoră a încrederii publicului în serviciile oferite de către bancă. Riscul reputațional este important nu numai pentru o bancă ci pentru întregul sistem bancar.

Riscul juridic apare atunci când banca nu se conformează legilor, regulilor, reglementărilor în vigoare și atunci când nu stabilește corect drepturile și obligațiile legale ale părților participante la o tranzacție.

2.6 Securitatea în domeniul serviciilor bancare electronice

Hoțul mileniului trei nu mai poartă cagulă pe cap și nu mai amenință cu pistolul. Poartă, eventual ochelari, e conectat la Internet și se numește hacker.

În condițiile în care volumul datelor și informațiilor gestionate electronic este din ce în ce mai mare, securitatea acestora reprezintă o preocupare atât pentru bănci, cât și pentru companiile private. În acest context, asigurarea unor servicii și produse pentru protejarea sistemelor informatice a devenit o prioriate la nivel global.

Aplicațiile moderne de e-banking își asigură securitatea prin intermediul unor sisteme complexe, cu componente ce acoperă o arie vastă de posibile amenințări. Dintre aceste componente putem menționa:

Firewall-uri-sunt elemente care trebuie instalate separat față de sistemele de e-banking și care asigură protecția rețelelor în întregime, prin verificarea pachetelor de informații care intră și ies din acestea. Un firewall poate verifica și conținutul pachetelor pentru a bloca mesajele periculoase. Când o sursă neautorizată este identificată, mesajul este blocat, iar incidentul este înregistrat.

Autentificarea cu identificator/parolă

Pentru a împedica falsificarea identității utilizatorilor, fiecăruia îi va fi atribuit un identificator și o parolă unică.Acestea sunt stocate criptat de către serverele de e-banking și sunt cunoscute numai de către utilizatori. Numai utilizatorii cu identificator și parola valide trebuie să aibă accesul permis la sistemele de e-banking.

Criptarea

Pentru protecția adecvată a sistemelor de e-banking, criptarea datelor transmise între bănci și clienți prin Internet, trebuie făcută cu ajutorul cheilor de criptare de minimum 128 biți. În acest sens se utilizează protocoale speciale de tip SSL (Secure Sockets Layer).

Semnăturile digitale

Pentru semnăturile digitale a unui mesaj, acesta este trecut printr-un algoritm hash pentru a produce ceea ce se numește rezumatul mesajului. Acest rezumat este o valoare unică ce poate fi gândită ca o amprentă digitală a mesajului. Obținerea unui rezumat al mesajului crește eficiența procesului de creare și verificare a semnăturii pentru documente și fișiere de mari dimensiuni. Acest rezumat este apoi criptat folosind cheia privată a semnatarului pentru a produce semnătura digitală atașată fișierului.

Certificatele digitale au rol critic în validarea utilizatorilor sistemului asigurând asocierea dintre o cheie (care este doar o înșiruire de date) cu datele de identificare ale utilizatorului, cum ar fi numele, numărul de telefon, adresa e-mail, seria pașaportului.

Măștile de semnătură

Fiecărui client i se asociază un profil cuprinzând lista operatorilor, a semnăturilor acestora și măștile de semnături asociate operațiunilor efectuate. Astfel orice operațiune introdusă de client se va supune regimului intern al acestuia de validare și aprobare urmând ca doar operațiunile complet semnate să fie procesate efectiv de către bancă.

2.7 Tendințe de dezvoltare a serviciilor de e-banking

Viitorul serviciilor de e-banking este reprezentat de tranzacțiile pe Facebook și pe alte platforme social media.

Ultimele cercetări în domeniu arată că aproape 50% dintre utilizatorii de smartphone-uri accesează aplicații de mobile banking. Ținând cont de acest aspect, instituțiile bancare, financiare sau de servicii informatice au creat diverse aplicații care să ușureze tranzacțiile prin mobile banking.

În țările dezvoltate facturile bancare se pot plăti printr-o simplă fotografie, astfel evitându-se cozile de la bancă. Obligațiile se pot achita cu ajutorul smartphone-ului sau tabletei, doar prin fotografierea documentului. După aceasta, sistemul numit Picture Pay va completa câmpurile necesare plății, scanând datele din fotografie. Persoana va trebui doar să programeze plata și să apese butonul “achită”. Sistemul Picture Pay a fost inventat de două firme americane experte în aplicații de mobile banking și în programe de facturare: Mitek Systems și Allied Network.

La unele bănci din străinătate a început un program în care se testează unele aplicații de mobile banking ce permit logarea clienților și efectuarea de tranzacții prin recunoaștere vocală. Această facilitate permite efectuarea de plăți urgente de pe smartphone doar prin câteva comezi vocale, aplicație creată în special pentru persoanele care se află mereu la volan.

ING va implementa în viitorul apropiat o aplicație de recunoaștere facială a clienților, dar au fost reținuți în a oferi informații și detalii despre acest program.

Băncile au observat cât de popular a devenit Facebook-ul și de aceea au început să ofere servicii de electronic banking direct din aplicația de social media.

Lansarea unui serviciu de social banking va permite clienților să efectueze tranzacții bancare direct din contul de Facebook. În plus, aceștia vor putea să își deschidă un nou cont personal din aplicație. Cel mai important serviciu ce va fi creat prin intermediul celebrei platforme de social media este cel dedicat relațiilor cu clienții.

Commonwealth Bank din Australia au creat o aplicație bancară disponibilă pe Facebook, prin care clienții băncii pot trimite bani prietenilor de pe contul personal, dar și să primească fonduri de la aceștia. Singurele informații necesare sunt numerele de telefon și adresele de e-mail, creatorii programului susținând că totul este 100% sigur.

Există o aplicație similară lansată și de Garanti Bank, cu excepția că are dezvoltate și unele funcții Twitter, un control vocal prin hands-free pentru transferuri de bani.