Impactul Schimbarilor Climatice Asupra Turismului Montan din Austria

INTRODUCERE

Alegerea unui studiu de turism pentru o regiune cu un caracter pronunțat turistic a Austriei mi se pare de prisos a mai fi argumentată, regiunea constituindu-se ca un argument în sine pentru un studiu turistic. Tot mai multi turiștii doresc sa-și petreacă vacanța cât mai departe de locurile aglomerate, de poluare, de zgomot. Din ce în ce mai mult, turiștii renunță la hotelurile luxoase și doresc să se simtă ca acasă si să beneficieze de servicii personalizate. Dar, pe de altă parte, nu pot să renunțe la un minim de confort. Astfel a apărut conceptul de turism rural și apoi cel de agroturism, și tot mai mulți au apelat la aceste forme de turism, pentru a-și petrece vacanța sau concediul. Putem spune că turismul rural și agroturismul au atras în principal turiștii dornici de aventură, dar care își doreau un spațiu de cazare mai confortabil, familiile cu copii mici, care sunt extrem de entuziasmați de libertatea ce li se oferă în ceea ce privește posibilitățile de recreere și chiar persoanele de vârsta a treia. Conceptele de turism rural diferă de la țară la țară, în ceea ce privește spațiul de cazare oferit și activitățile pe care le implică. Turismul în Austria este un fenomen care s-a dezvoltat in timp iar pentru tarile europene mai ales pentru cele din Uniunea Europeana, acesta nu reprezinta un fenomen nou sau doar un fenomen întâmplător. El s-a practicat intr-o maniera spontana sau relativ organizata, dar a capatat, in ultimul timp o etindere deosebita in stransa concordanta cu expansiunea fenomenului urban, cu posibilitatile crescande de circulatie si nu in ultimul rand cu resursele financiare ale populatiei. Austria a fost dintotdeauna una dintre cele mai îndrăgite destinații pentru vizitatorii din toate colțurile lumii și pentru că turismul și mai ales promovarea lui sunt atent organizate.

In vederea realizarii acestei lucrari am considerat necesara urmatoarea structura :

– Capitolul I intitulat “ ASPECTE GENERALE PRIVIND GEOGRAFIA, ECONOMIA ȘI TURISMUL ÎN AUSTRIA” in cadrul caruia se vor surprinde principalele aspecte conceptuale si evolutive ale serviciilor de turism rural si o serie de obiective ale turismului rural.

– Capitolul II denumit “ ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI AI CIRCULAȚIEI TURISTICE DIN AUSTRIA

– Capitolul III numit “ DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN AUSTRIA ÎN CONTEXTUL DURABILITĂȚII” unde vor fi cuprinse cateva propuneri pentru dezvoltarea turismului din Austria.

– Capitolul IV denumit ” PROPUNERI PRIVIND DEZVOLTAREA DURABILĂ A TURISMULUI DIN AUSTRIA

CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE PRIVIND GEOGRAFIA, ECONOMIA ȘI TURISMUL ÎN AUSTRIA

1.1. Scurtă prezentare a caracteristicilor fizico-geografice

Austria este o țară mică, predominant montană în Europa Centrală, aproximativ între Germania, Italia și Ungaria. Are o suprafață totală de 83.879 km², cam de două ori mai mare decât cea a Elveției. Țara fără ieșire la mare are frontierele naționale cu Elveția (un stat membru al Uniunii Europene care se află la frontieră de 158 km), precum și Principatul Liechtenstein (de asemenea, un stat non- UE, ) la vest, Germania (801 km) și Republica Cehă (402 km) și Slovacia (105 km) la nord, Ungaria spre est (331 km) și Slovenia (299 km) și Italia (404 km) la sud (total: 2,534 km). Cea mai vestică treime din țara în formă de pară constă într-un coridor îngust între Germania și Italia, care are o lățime cuprinsă între 32 km și 60 km. Restul Austriei se află la est și are o lățime maximă nord-sud de 280 km. Țara are o lungime de aproape 600 km, care se întinde de la Lacul Constance (Germanul Bodensee) la frontiera austro-elvețiano-germană la vest până la Neusiedler See, la estul graniței austro-ungare. Contrastul dintre cele două lacuri – unul în Alpi, iar celălalt un lac de stepă tipic pe marginea vestică a Câmpiei Ungare – ilustrează diversitatea peisajului austriac.

Austria poate fi împărțită în trei zone geografice inegale. Cea mai mare parte a Austriei (62%) este ocupată de munții relativ tineri din Alpi, dar în est se dă drumul unei părți din câmpia panonică, iar la nord de Dunăre se află Pădurea Boemă.

Dunărea are izvorul de lângă Donaueschingen, în sud-vestul Germaniei, și trece prin Austria înainte de golirea în Marea Neagră. Este singurul fluviu major european care curge spre est, iar importanța sa ca pe căi navigabile interioare a fost îmbunătățită prin finalizarea în 1992 a Canalului Rin-Main-Dunăre din Bavaria, care leagă râurile Rin și Main de Dunăre și face barja traficul de la Marea Nordului până la Marea Neagră posibil.

Trei mari zone ale Alpilor – Alpii calcari nordici, Alpii centrali și Alpii calcari sudici – se îndreaptă de la vest spre est prin Austria. Alpi centrali, care constau în mare parte dintr-o bază de granit, sunt cele mai mari și cele mai înalte game în Austria. Ca regulă generală, cu cât mai departe spre est se desfășoară Alpii nordici și central, cu atât devin mai mici. Altitudinea munților scade și la nord și la sud de intervalele centrale.

Ca o caracteristică geografică, Alpii umbresc literalmente alte regiuni de relief. Părțile din Austria care sunt cele mai potrivite pentru așezare – adică arabile și climatice favorabile – se îndreaptă spre nordul Alpilor prin provinciile din Austria Superioară și Austria Inferioară în Valea Dunării și apoi curg spre est și sud de Alpi prin Austria Inferioară, Viena, Burgenland și Styria. Cel mai puțin montan peisaj al Austriei este la sud-est de Leithagebirge joasă, care formează buza sudică a bazinului vienez, unde începe stepa câmpiei ungare.

Masivul granit al Pădurii Boemia (cunoscută în limba germană drept Böhmerwald), o zonă montană scăzută, cu platouri goale și vântoase și un climat aspră, se află la nord de Valea Dunării și acoperă restul de 10% din zona Austriei. Notabil este Manhartsberg, o creastă de granit care separă Waldviertel de Weinviertel.

Din cauza Alpilor, țara ca întreg este una dintre cele mai puțin populate state din Europa de Vest și Centrală. Cu un număr de 93 locuitori pe kilometru pătrați, Austria are o densitate a populației similară celei din fosta Iugoslavie.

Frontierele și geografia națională a Austriei au corespuns foarte puțin. De la căderea Imperiului Roman de Vest, Alpii și Dunărea nu au servit la marcarea granițelor politice. Chiar și în Austria, frontierele provinciale au fost doar ocazional stabilite de intervalele și culmile Alpilor.

Deși Alpii nu au marcat granițele politice, adesea au separat grupuri de oameni unul de celălalt. Pentru că în trecut Alpii erau impasibili, locuitorii izolați în văi sau rețele de văi au dezvoltat subculturi distincte regionale. În consecință, locuitorii unei singure văi păstrau frecvent dialecte, rochii native sau tradiționale, stiluri arhitecturale și folclor, care diferă substanțial de cele din următoarea vale. Diferențele au fost destul de mari încât originile persoanelor din afară ar putea fi ușor identificate. Cu toate acestea, mass-media, mobilitatea, prosperitatea și turismul au erodat în mare măsură distincția subculturilor regionale alpine, reducând izolarea care le-a dat caracterul lor particular.

În ciuda Alpilor, Austria a fost, istoric, un teren de tranzit. Valea Dunării, de-a lungul secolelor, legătura acvatică a Europei Centrale cu Peninsula Balcanică și "Orientul" în sensul cel mai larg al cuvântului, a fost întotdeauna o cale de tranzit est-vest. Cu toate acestea, divizarea Europei în două blocuri economice și militare opuse după cel de-al doilea război mondial a diminuat importanța Austriei ca un loc de tranzit. De la deschiderea Europei de Est în 1989, țara a început să-și reia rolul său istoric. La începutul anilor 1990, a înregistrat deja o creștere substanțială a numărului de persoane și vehicule care trec frontierele sale estice.

În cadrul Alpilor, patru treceri și drumurile care trec prin ele sunt de o importanță deosebită pentru tranzitul nord-sud. Pasajul Semmering de pe granița provinciei Austria Inferioară și Styria leagă bazinul vienez cu văile Mürz și Mur, oferind astfel accesul nord-est-sud-vest spre Styria și Slovenia, iar prin Carintia către Italia.

Pasajul Pyrhn între provinciile din Austria Superioară și Styria și trecerea Tauern între gama High Tauern și gama Lower Tauern din Alpii Central din Salzburg oferă acces la Valea Mur din Styria și, respectiv, Valea Drau din Carintia. Autostrăzile care trec prin aceste treceri sunt importante linii de comunicare nord-vest-sud-est prin Alpii. Autostrada Pyrhn a fost poreclită pe traseul Fremdarbeiterweg ("traseul muncitorilor străini"), deoarece milioane de angajați Gastarbeiter din Germania o folosesc pentru a se întoarce la casele lor din Balcani și Turcia pentru vacanță. Mulți germani și nord-europeni o folosesc, de asemenea, în lunile de vară pentru a ajunge pe coasta Adriaticii. După izbucnirea ostilităților din Iugoslavia, în vara anului 1991, o cantitate substanțială din acest trafic a fost redirecționată prin Valea Dunării și Ungaria.

Cea mai importantă trecere în Alpii austrieci este Pasul Brenner, situat la granița austro-italiană din Tirol. La 1.370 m, este una dintre cele mai joase treceri alpine. Traseul până la valea Inn și peste trenul Brenner a fost istoric o rută importantă și convenabilă de tranzit nord-sud între Germania și Italia și oferă cea mai directă rută între cele două regiuni industrializate din Europa: Germania și nordul Italiei.

Resurse naturale: petrol, lignit, lemn, minereu de fier, cupru, zinc, antimoniu, magnezită, tungsten, grafit, sare, hidroenergie

Alpi servesc drept un punct de referință pentru cele trei tipuri majore de sisteme meteorologice din Europa care influențează vremea austriacă. Climatul maritim atlantic din nord-vest este caracterizat de fronturi joase, aer usor din Golful Stream si precipitatii. Are cea mai mare influență asupra pantelor nordice ale Alpilor, a Alpinei Nordice și a văii Dunării. Clima continentală este caracterizată de fronturi de joasă presiune cu precipitații în vară și de sisteme de presiune înaltă cu aer rece și uscat în timpul iernii. Aceasta afectează mai ales estul Austriei. Sistemele mediteraneene de înaltă presiune din sud sunt caracterizate de puțini nori și aer cald și influențează vremea pantelor sudice ale Alpilor și cea a Alpinei Foreland de Sud-Est, făcându-le cea mai temperată parte a Austriei.

O particularitate a sistemelor meteorologice mediteraneene este vântul föhn, o masă de aer cald care provine din Sahara Africană și se deplasează rapid spre nord, ridicând periodic temperaturi de până la 10 ° C (18 ° F) într-o perioadă scurtă de timp. Mulți oameni răspund la această schimbare rapidă a vremii, cu dureri de cap, iritabilitate și probleme circulatorii. În timpul iernii, încălzirea rapidă care însoțește un föhn poate dezgheța capacul de zăpadă din Alpi într-o asemenea măsură încât apar avalanșe.

Având în vedere importanța schiat-ului pentru industria turistică austriacă, luna decembrie este luna în care vremea este urmărită cu cea mai mare anticipare. De regulă, sistemele meteorologice maritime atlantice aduc zăpadă, iar sistemele meteorologice continentale o ajută să o păstreze. Cu toate acestea, o predominare a sistemelor continentale reci sau uscate sau a celor mediteraneene calde amână în mod inevitabil începutul sezonului de schi. În vara, sistemele mediteraneene de înaltă presiune dau o vreme caldă și însorită.

1.2. Aspecte socio-economice

Austria este un studiu de caz interesant în contextul dificultăților continue cu care se confruntă UE și a disparităților largi dintre statele membre în ceea ce privește tendințele recente și situația actuală. Principalii indicatori socio-economici arată că poziția Austriei este în general satisfăcătoare, în special față de restul zonei euro. La câțiva ani după vârful crizei financiare și economice, PIB-ul pe cap de locuitor al Austriei este foarte ridicat, ocuparea forței de muncă este ridicată, iar șomajul relativ scăzut. Clasamentul economic pozitiv al Austriei se datorează parțial situației sale puternice înainte de criză și parțial tendințelor ulterioare. Pe termen mai lung, Austria a beneficiat de o creștere peste medie, care poate fi atribuită în parte instituțiilor sale eficiente și capacității de adaptare la condițiile în schimbare și, în parte, la impactul pozitiv al extinderii estului UE și al poziției geografice a țării.

După 2008, creșterea ocupării forței de muncă în Austria a fost semnificativ mai mare decât media pentru zona euro, iar creșterea șomajului a fost mult mai mică. Austria a înregistrat pentru a treia oară cea mai scăzută rată a șomajului din UE. Șomajul în rândul tinerilor și numărul de tineri care nu sunt în educație, angajare sau formare (NEET) sunt, de asemenea, scăzute în comparație cu alte țări europene. Piața forței de muncă a Austriei este, în general, caracterizată printr-un grad înalt de flexibilitate, o protecție slabă împotriva concedierii și o mare forță de muncă. Politica activă a pieței forței de muncă joacă un rol important, iar țara are un sistem sofisticat de bunăstare, care se reflectă într-o distribuție relativ echitabilă a veniturilor și o rată scăzută a riscului de sărăcie. Deși cheltuielile sociale ale Austriei ca procent din PIB se situează în jurul valorii de media europeană, riscul sărăciei este redus mai eficient prin transferurile sociale decât în ​​restul zonei euro. Austria este deosebit de remarcabilă în cadrul UE pentru relațiile sale industriale și parteneriatul social. Influența partenerilor sociali asupra politicii sociale și economice depășește cu mult domeniul central al negocierilor salariale și al negocierii colective. Acoperirea contractelor colective este neobișnuit de ridicată și există un proces coordonat de formare a salariilor la nivel sectorial condus de industria prelucrării metalelor. Având în vedere procesele transformative din ultimele decenii, sistemul austriac al relațiilor de muncă prezintă un grad relativ ridicat de stabilitate și continuitate. Evenimentele de la erupția recentei crize financiare și economice au testat relevanța sistemelor bazate pe parteneriatul social (inclusiv un stat de bunăstare extins) și au oferit ocazia de a demonstra avantajele unei politici economice coordonate prin parteneriat social.

Poziția competitivă puternică a industriei de export a Austriei și o situație economică generală sănătoasă înainte de criză au ajutat-o ​​să facă față furtunii. În faza acută a crizei, stabilizatorii automați – adică reacția anticiclică automată a sistemelor de transfer fiscal și de securitate socială – au contribuit considerabil la readucerea economiei la o chilă uniformă. O serie de abordări ale politicilor economice sub forma pachetelor de stabilizare și de politică a pieței forței de muncă au fost, de asemenea, utilizate pentru a face față crizei. Parteneriatul social a jucat un rol semnificativ atât în ​​măsurile de sprijinire a ocupării forței de muncă, cât și în atenuarea impactului șomajului (inclusiv munca în regim de scurtă durată, facilitarea accesului la concediul de formare și creșterea bugetului pentru politica de activare a pieței muncii), precum și stabilizarea politica salarială.

Apariția crizei financiare și economice mondiale în 2008 și 2009 a provocat o perturbare considerabilă a sistemului economic și social al Europei. În combinație cu criza datoriei suverane care a urmat, criza economică a schimbat, de asemenea, echilibrul în cadrul UE, precum și relațiile dintre statele membre și percepția reciprocă a acestora. Criza a prezentat dezechilibre între UE care existau deja, dar care nu au fost suficient analizate și cântărite înainte de 2008, în special în cadrul Uniunii Economice și Monetare. Dinamica crizei și răspunsurile politicii economice la aceasta au amplificat, de asemenea, diferențele dintre țările europene, atât în ​​interiorul, cât și în afara zonei euro. La patru ani după declanșarea crizei financiare și economice, cel mai recent raport economic al OCDE a făcut o evaluare foarte pozitivă a situației economice și sociale a Austriei. Pe lângă faptul că are un nivel de trai foarte ridicat, Austria se bucură de un șomaj relativ scăzut, combinat cu inegalități scăzute, cu standarde ridicate de mediu și cu creșterea speranței de viață în mod constant. În anul 2017, PIB-ul pe cap de locuitor al Austriei a fost de aproximativ 25% peste media zonei euro, sau cu aproape 40% peste media UE-27 și, de asemenea, mai mare decât media din Germania. Compensațiile per angajat în paritatea puterii de cumpărare și productivitatea pe angajat au depășit, de asemenea, media. Această performanță economică ridicată este rezultatul unui proces lung de recuperare, în care Austria a închis diferența cu țările cu cele mai bune performanțe din UE. Creșterea PIB-ului Austriei a fost ușor mai mare decât media din zona euro înainte de criză, datorită legăturilor sale comerciale strânse cu țările din Europa Centrală și de Est și cu Germania (măsurată prin rata medie de schimbare între 2000 și 2008). După criza din 2009, creșterea PIB a rămas ușor în spatele creșterii medii din Germania, dar tendința a continuat să fie mai bună decât media zonei euro și cea a UE-27.

Austria a înregistrat cea mai scăzută rată a șomajului pentru grupa de vârstă 15-64 în UE; în zona euro, proporția persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă a fost de aproximativ două ori și jumătate mai mare. Deși populația inactivă era mai mică în Austria decât în ​​zona euro, era mai mare decât în ​​Germania. Șomajul în rândul tinerilor este, de asemenea, mai ridicat decât șomajul în rândul lucrătorilor cu vârstă majoră în Austria, deoarece șomajul de fricțiune este mai mare în rândul tinerilor și adesea au mai puțină experiență. Tinerii sunt mai predispuși decât lucrătorii de vârstă primară să-și piardă locul de muncă atunci când cererea este insuficientă, deoarece au fost cu o companie cea mai scurtă perioadă de timp. Șomajul în rândul tinerilor este cu toate acestea mult mai redus în Austria decât în ​​multe alte țări europene; acest lucru se datorează garanției de formare pentru tinerii care nu pot găsi ucenicie la o companie, precum și pentru sistemul multistranded de formare profesională la nivel secundar superior. Educația la acest nivel constă în școli academice și profesionale, iar în școlile profesionale de cursuri școlare cu normă întreagă, cu o componentă de stagiu și fluxuri de ucenicie cu perioade mai lungi petrecute într-o companie. Din moment ce tinerii care au optat pentru o școală profesională își încep formarea profesională încă în vârstă școlară, acești absolvenți de școală sunt relativ "competitivi" pe piața forței de muncă, deoarece adesea nu au nevoie de pregătire inițială. În schimb, rata de ocupare a femeilor în Austria este relativ ridicată, iar diferența de gen este inferioară mediei în termeni internaționali. Cu toate acestea, în termeni FTE, rata de ocupare a femeilor este mai scăzută, deoarece munca cu jumătate de normă este mai mare în rândul femeilor. Criza financiară și economică a determinat, de asemenea, schimbări structurale pe piața muncii din Austria, care au fost în principal determinate de ofertă: ocuparea forței de muncă în rândul femeilor a continuat să crească constant, iar ocuparea forței de muncă în rândul lucrătorilor în vârstă a crescut, de asemenea, ca urmare a factorilor demografici (structura pe vârste a ocupării forței de muncă) a opțiunilor de părăsire a forței de muncă prin luarea unei invalidități sau pensionarea anticipată.

O altă caracteristică a pieței muncii din Austria este creșterea lentă a salariilor reale și scăderea timpului mediu de lucru. Scăderea efectivă a orelor săptămânale sa datorat, în parte, creșterii muncii cu fracțiune de normă și scăderii timpului de lucru cu normă întreagă și parțial compensării orelor suplimentare lucrate, în special în cazul persoanelor cu un program de lucru foarte lung. Astfel, creșterea salariilor reale pe cap de locuitor a fost considerabil mai moderată în Austria decât în ​​zona euro în ansamblu, în comparație cu UE-27 și cu Germania, pe care se va reaminti că a înregistrat o creștere foarte scăzută a salariilor din punct de vedere istoric. Pe de altă parte, creșterea numărului de salariați cu salarii mici a fost mult mai mică în Austria decât în ​​Germania, cu un sfert din lucrătorii din Austria câștigând mai puțin de două treimi din câștigurile medii naționale (față de o cincime în Germania) și o doisprezece lucrătorii cu un venit echivalent sub pragul de risc de sărăcie. Venitul este distribuit ușor mai uniform în Austria decât în ​​alte țări europene. Veniturile celor 20% de top au fost de 4,2 ori mai mari decât cele din cele 20%, în timp ce raportul este mai mare în Germania (dar numai puțin) și în zona euro și în UE-27. Această constatare se reflectă și într-o comparație a coeficientului gini, care este mai scăzut în Austria decât în ​​țările de referință. Întrucât rata de bunăstare a Austriei – sau beneficiile sociale ca procent din PIB – se situează în jurul valorii de media europeană, cheltuielile pentru bunăstarea socială au un impact mai mare decât în ​​alte țări ale UE, astfel încât rata riscului de sărăcie este redusă mult mai mult transferurile sociale decât în ​​Germania și în zona euro. Austria diferă de celelalte țări europene nu numai în ceea ce privește performanța cantitativă a pieței muncii, ci și în raport cu mulți alți factori, de la flexibilitatea mai mare și proporția relativ mare a locurilor de muncă cu jumătate de normă la rolul semnificativ al politicilor active privind piața forței de muncă protecția relativ limitată de concediere și de fluctuația mare a forței de muncă. Datorită protecției destul de slabe a Austriei împotriva concedierii, angajarea pe durată determinată este mult mai puțin răspândită decât în ​​Germania sau decât media europeană. Pe de altă parte, numărul de locuri de muncă cu fracțiune de normă a crescut constant în ultimii douăzeci de ani. Acesta este ușor mai mic decât în ​​Germania, dar cu aproximativ 5% mai mare decât media europeană. Un nivel înalt de educație și un sistem de învățământ de înaltă calitate sunt esențiale pentru dezvoltarea economică a unei țări și constituie baza creativității și aplicării inovațiilor tehnice, sociale și organizaționale, fără a mai menționa integrarea pe piața forței de muncă. Scorurile studenților austrieci în studiul PISA au fost, cel mai bine, intermediare în lectură, matematică și științe, cu 20% evaluat "la risc" atât în ​​matematică, cât și în lectură. Scorurile din Austria pentru noii studenți sunt, de asemenea, mai slabe decât cele ale altor țări din UE, deși mai puțin vizibile decât cele obișnuite. Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că mai mulți tineri (în special femei) decât în ​​trecut dobândesc o calificare superioară după învățământul obligatoriu. Sistemul de învățământ din Austria este cu toate acestea remarcabil pentru a produce mai puțini oameni cu o calificare educațională la nivel terțiar decât media europeană, caracteristică care se datorează sistemului școlar secundar superior. O cincime din populația cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani are o calificare terțiară, în timp ce proporția din zona euro este mai mare cu șapte puncte procentuale. Pe de altă parte, nivelul de educație al populației este o funcție nu numai a numărului de tineri care absolvesc cursuri de formare continuă sau cursuri universitare, dar și a numărului de persoane care nu participă la nici o formă de formare continuă și nu dobândesc orice experiență directă la locul de muncă și care, prin urmare, se confruntă cu un risc mai mare de excludere socială și economică. Cifrele Eurostat indică faptul că ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, care nu sunt educați, angajați sau instruiți (așa-numitele NEET), este de 6,5% în Austria, ceea ce reprezintă jumătate din nivelul pentru UE-27. În timp ce aproape unul din fiecare cincisprezece tineri din Austria se încadrează în această categorie, cifra este una din opt pentru zona euro. Diferența se datorează, în parte, garantării în Austria a unei ucenici fără scop de afaceri pentru tinerii care nu pot găsi o ucenicie în cadrul unei întreprinderi.

În timp ce în Austria speranța de viață atât pentru femei, cât și pentru bărbați este puțin mai mare decât media europeană, speranța de viață sănătoasă este în mod semnificativ mai mică decât în cazul altor țări europene. Această problemă a sănătății aparent mai sărace în rândul populației din Austria se reflectă pe piața forței de muncă. Aproximativ un sfert din raportul populației active suferă de probleme cronice de sănătate – cu 3,9 puncte procentuale mai mult decât media din zona euro.

În concluzie, poziția socio-economică a Austriei este foarte puternică în termeni internaționali: performanța economică și competitivitatea acesteia sunt bune, standardele de bunăstare sunt ridicate, piața muncii este viguroasă și combină flexibilitatea cu securitatea și sistemul de asistență socială este bine dezvoltat și incluziv, ceea ce se reflectă în distribuția relativ echitabilă a veniturilor și rata scăzută a riscului de sărăcie.

1.3. Centre turistice importante

Austria este o țară bogată cu istorie, locuri frumoase, tradiții și activități care se deosebesc de zonă. Împreună cu Elveția, este capitala sporturilor de iarnă din Europa. Cu toate acestea, Austria este la fel de populară și pentru turiștii de vară care vizitează orașele și satele istorice, precum și excursii în magnificul peisaj al Alpilor. Mai jos am scris câteva dintre cele mai importante atracții turistice din Austria.

Castelul Hochosterwitz

Castelul medieval Hochosterwitz se spune că este inspirația din spatele castelului Sleeping Beauty, și este ușor de văzut de ce. Castelul are 14 porți, fiecare proiectat pentru a proteja castelul și locuitorii săi. O cale ferată incredibil de înclinată aduce vizitatori la castel.

Krems

Situat la vest de Viena, orașul istoric Krems marchează punctul în care râurile albastre ale Dunării și Krems converg la începutul văii Wachau. Krems se mândrește cu un centru istoric al orașului, iar aspectul pietonal prietenos încurajează explorarea porților vechi ale orașului și a castelului numit Gozzoburg. Krems are o reputație pentru industria viticolă impresionantă și mulți vizitatori vin să exploreze exact acest lucru. Muzeul Weinstadmuseum este un muzeu concentrat pe vin în centrul orașului și călătorii pot obține recomandări excelente pentru vinăriile locale și camerele de degustare punctate în toată zona Krems și de-a lungul malurilor Dunării.

Eisriesenwelt

Eisriesenwelt ar putea fi ușor descris ca un parc de distracții pentru iubitorii de natură. Un complex de peșteri de gheață subterane, Eisriesenwelt oferă zeci de kilometri de căi prin caverne uimitoare. După ce urcă mai mult de 700 de pași, apare Eispalastul. Acesta este un palat enorm, făcut din gheață, și când lumina atinge zidurile sale, strălucește frumos. Cel mai apropiat oraș de la Eisriesenwelt este Werfen.

Opera de stat din Viena

În centrul orașului Viena se află Ringstraße sau Ring Road, unde se găsesc numeroase repere. Doar unul dintre aceste repere este Opera de Stat din Viena. Structura însăși a fost construită în secolul al XIX-lea într-un stil neo-renascentist. Scările de marmură și plafoanele pictate fac ca aceasta să fie o destinație cu adevărat mare. După bombardamentele din timpul celui de-al doilea război mondial, structura a fost reconstruită pentru a fi conformă stilului original.

Palatul Mirabell

Palatul Mirabell din Salzburg, cunoscut de localnici ca Schloss Mirabell, este o frumoasă clădire din secolul al XVI-lea construită de domnitorul Arhiepiscop Wolf Dietrich pentru amanta sa. Renovările considerabile din secolul al XVII-lea înseamnă că palatul se mândrește acum cu un interior baroc, cu decoruri nesfârșite. Interiorul este încărcat cu marmură și fresce enorme pe pereți.

Schafberg

În inima Munților Salzkammergut se află un vârf numit Schafberg. Acest munte face parte din Alpii calcaroși și se mândrește cu o vedere incredibilă, cu vedere la Lacul Wolfgangsee. Ceea ce face Schafberg o destinație de top este că este ușor accesibil cu trenul.

Castelul Hohenwerfen

Castelul medieval Hohenwerfen este asezat pe o aruncare de nisip, care are vedere spre Valea Salzachtal. Castelul este o modalitate de a cunoaște cu adevărat viața medievală, iar falconul în special este o remiză mare pentru călători. Catedrala oferă priveliști pitorești și aer proaspăt. Temnițele încă conțin instrumente originale și sunt o parte macabră, dar fascinantă a castelului.

Zell am See

Se poate spune că una dintre cele mai populare destinații alpine din țară este Zell am See. Zeller See, lacul în jurul căruia există orașul, este albastru, clar și exemplul perfect al unui lac alpin.

Melk Abbey

Melk Abbey este una dintre cele mai renumite mănăstiri din lume. Situat pe o stâncă înaltă, cu vedere la apele calme ale fluviului Dunărea, se odihnește abatia pașnică benedictină. Anterior, castelul Leopold al II-lea, structura a fost dată călugărilor, care au transformat-o într-un loc de liniște și învățare în 1089. Centrul spiritual impresionant a devenit unul dintre cele mai mari exemple de arhitectură barocă.

Seefeld în Tyrol

Seefeld este un important centru de schi, cu teren care este compatibil pentru schiorii începători și intermediari. Situat pe o rezervație naturală spectaculoasă, este locul perfect, nu numai pentru sporturile de vreme rece, ci și pentru plimbările calde și drumeții. Oferind cele mai luxoase cazări de lux, Seefeld este locul de relaxare ideal.

Castelul Hohensalzburg

Acest magnific castel Salzburg este unul dintre cele mai mari și mai bine conservate castele medievale din Europa. Localizat strategic în partea de sus a muntelui Festungsberg, fortăreața puternică se întoarce peste orașul Salzburg, dând viață în magnificul său orizont. O bucată cu adevărat uimitoare de arhitectură medievală, reprezentativă pentru inima orașului Salzburg, Castelul Hohensalzburg este una dintre cele mai importante atracții turistice din Austria.

Hofburg Imperial Palace

Una dintre cele mai uimitoare atracții din Viena este Palatul Imperial din Hofburg. Acesta este un complex care a servit ca reședință oficială regală a habsburgilor până la primul război mondial. Palatul a fost construit în etape, adăugând pe locuri precum grajdurile, biblioteca și școala spaniolă de călărie ca putere și bani acumulate pentru Habsburgi. De la intrarea în Michaelerplatz, vizitatorii pot vizita mai multe muzee la fața locului și pot chiar să se uite la fostele apartamente regale precum și la Colecția de Argint Imperial strălucitoare.

Innsbruck

Înconjurat de munți înzăpeziți, Innsbruck vă face să vă simțiți nesemnificativ în mijlocul unui peisaje muntos alb al naturii. S-a spus că are o personalitate dublă, zona oferă atât peisaje minunate, cât și un centru urban sofisticat.

St Anton am Arlberg

O altă zonă faimoasă a stațiunii de schi care merită vizitată în Austria este numită St Anton am Arlberg. Situat în Tirol, acest sat oferă teren de schi legendar pentru cei care caută o provocare.

Grossglockner Alpine Road

Grossglockner Alpine Road este un drum panoramic care duce până la centrul de vizitatori Kaiser Franz Josefs Höhe. De acolo, beneficiem de panorama neobișnuită a celui mai înalt munte al Austriei, Grossglockner.

Hallstatt

Un alt punct de atracție este Hallstatt, un mic sat din regiunea Salzkammergut, renumit pentru producția de sare. Deoarece sarea a fost de mult timp o marfă dorită pentru conservarea și aromatizarea hranei, satul are o istorie îndelungată de bogăție și prestigiu. Bogăția acumulată de industria sării a transformat-o într-un sat baroc plin de farmec. Vizitând lacul de sare subteran al cavernului din Hörnerwerk vom vedea omul preistoric conservat în sare. Într-adevăr unul dintre cele mai unice locuri din Austria.

Palatul Schonbrunn

Ultimul pe listă este Palatul Schönbrunn, una dintre cele mai importante atracții turistice din Viena. Comparabil cu grandoarea de la Versailles, acest palat de 1.441 de camere a fost construit între 1696 și 1712 la cererea împăratului Leopold I și transformat în palatul imperial de vară de Maria Tereza. Parcul Palace oferă numeroase atracții, cum ar fi Grădina Privy, cea mai veche grădină zoologică din lume, un labirint și o vilă de marmură situată pe un deal de 60 de metri înălțime.

1.4. Implicațiile economice ale industriei turismului și călătoriilor

Călătoria și turismul reprezintă o activitate economică importantă în majoritatea țărilor din întreaga lume. Pe lângă impactul economic direct, industria are impact semnificativ indirecte și induse. Metodologia de contabilitate prin satelit în domeniul turismului prin satelit (TSA: RMF 2008) aprobată de divizia de statistică a ONU cuantifică numai contribuția directă a Turismului. Însă WTTC recunoaște că contribuția totală a Turismului si călătoriilor este mult mai mare și își propune să surprindă impactul său indirect și indus prin cercetările sale anuale.

Contribuția directă a turismului la PIB reflectă cheltuielile interne pentru Călătorii și turism (cheltuielile totale într-o anumită țară în domeniul Călătoriei și Turismului de către rezidenți și nerezidenți în scopuri de afaceri și de agrement), precum și cheltuielile guvernamentale "individuale" – cheltuirea de către guvern a serviciilor turistice și turismului legate direct de vizitatori, cum ar fi cele culturale (de exemplu, muzee) sau de agrement (de exemplu, parcurile naționale).

Contribuția directă a Călătoriei și Turismului la PIB este calculată ca fiind compatibilă cu producția, așa cum este exprimată în Contabilitatea Națională, a sectoarelor caracteristice turismului, cum ar fi hoteluri, companii aeriene, aeroporturi, agenții de voiaj și servicii de recreere și recreere care se adresează direct turiștilor. Contribuția directă a turismului la PIB este calculată din cheltuielile interne totale prin "compensarea" achizițiilor efectuate de diferitele sectoare turistice.

Contribuția totală a turismului include "impactul mai larg" (adică efectele indirecte și induse) asupra economiei. Contribuția "indirectă" include PIB-ul și locurile de muncă susținute de:

– cheltuielile pentru investiții în turism – un aspect important al activității curente și viitoare, care include activități de investiții, cum ar fi achiziționarea de noi aeronave și construcția de noi hoteluri;

– cheltuielile colective ale Guvernului, care ajută activitatea în multe feluri, așa cum este făcută în numele "comunității în general" – de exemplu marketingul și promovarea turismului, aviația, administrația, serviciile de securitate, servicii de salubritate, etc

 Achiziții interne de bunuri și servicii de către sectoarele care se ocupă direct de turiști – inclusiv, de exemplu, achizițiile de produse alimentare și servicii de curățenie de către hoteluri, de servicii de alimentare cu combustibil și de catering, de către companiile aeriene și de servicii IT, de către agenții de voiaj.

Contribuția "indusă" măsoară PIB-ul și locurile de muncă susținute de cheltuielile celor care sunt angajați direct sau indirect de către industria de turism și turism.

1.4.1. Contribuția directă și totală a turismului și călătoriilor asupra angajărilor

Călătoria și turismul au generat 271.500 de locuri de muncă direct în 2016 (6,3% din totalul ocupării forței de muncă) și se prevedea o creștere de 5,2% în 2017 la 286,000 (6,5% din totalul ocupării forței de muncă). Aceasta include ocuparea forței de muncă de către hoteluri, agenții de voiaj, companiile aeriene și alte servicii de transport de călători (cu excepția serviciilor de transport de călători). De asemenea, aceasta include, de exemplu, activitățile din sectorul de restaurante și de agrement sprijinite direct de turiști. Până în 2027, turismul va ocupa direct 348.000 de locuri de muncă, ceea ce reprezintă o creștere de 2.0% pe an în următorii zece ani.

Figura 1.1 – Contribuția totală a turismului la ocuparea forței de muncă

Sursa: prelucrare după WTTC, Travel & Tourism economic impact 2017, Austria

Figura 1.2 – Contribuția totală a turismului la ocuparea forței de muncă

Sursa: prelucrare după WTTC, Travel & Tourism economic impact 2017, Austria

Tabel 1.1 – Contribuția totală a turismului la ocuparea forței de muncă

Sursa: www.wttc.org

Evoluția numărului total de angajați în industria turismului și activitățile adiacente acesteia arată o scădere de 106 mii de persoane în perioada 2013-2017. Aceasta cumulează o scădere 12,5 procente a totalului angajărilor și este o situație mai mult decât precară. Contrastând cu angajările directe din turism, acest indicator nu prezintă tendințe de revenire față de anul de bază, ritmul de scădere menținându-se în jurul valorii de 10%. Analiza anuală arată și ea o situație negativă, revenirea slabă din 2016, de 0,52%, fiind nesemnificativă în imaginea de ansamblu.

1.4.2. Nivelul investiților

Sectorul Turismului se aștepta să atragă investiții de capital de 3,9 miliarde de euro în 2016. De asemenea, se aștepta o creștere de 5,3% în 2017 și o creștere de 2,7% pe an în următorii zece ani la 5,4 miliarde EUR în 2027. Ponderea Turismului din totalul investițiilor naționale va crește de la 5,0% în 2017 la 5,5% în 2027.

Figura 1.3 – Austria: investiții de capital în călătorie și turism

Sursa: WTTC, Travel & Tourism economic impact 2017, Austria

Figura 1.4 – Austria: investiții de capital în călătorie și turism

Sursa: WTTC, Travel & Tourism economic impact 2017, Austria

Tabel 1.2 – Austria: investiții de capital în călătorie și turism

Sursa: www.wttc.org

Sursa: www.wttc.org

Deși deține o infrastructură turistică destul de bine pusă la punct, investițiile de capital sunt întotdeauna necesare. Cu toate acestea, tabelul 1.2. arată o scădere extrem de accentuată a valorii acestora, de la peste 10 miliarde de dolari în 2013, la doar 4,4 miliarde de dolari în 2017, ceea ce semnifică un procent an descreșterii de peste 56%. Scăzând cu o valoare medie de 2 miliarde de dolari pe an, valoarea capitalului investit cunoaște ritmuri accentuate ale deprecierii, cuprinse între 16 și 20 de procente anual.

1.4.3. Contribuția directă și totală la PIB a industriei turismului și călătoriilor

Contribuția directă a turismului la PIB în 2016 a fost de 19,5 miliarde EUR (5,6% din PIB). Se estima că aceasta va crește cu 4,7% până la 20,4 miliarde EUR în 2017. Aceasta reflectă în principal activitatea economică generată de industrii, cum ar fi hoteluri, agenții de voiaj, companiile aeriene și alte servicii de transport de pasageri (cu excepția serviciilor de transport). Dar, de asemenea, include, de exemplu, activitățile din industria de restaurante și agrement direct sprijinite de turiști. Contribuția directă a turismului la PIB este de așteptat să crească cu 2,6% până la 26,4 miliarde EUR (6,5% din PIB) până în 2027.

Figura 1. 5 – Austria: contribuția directă a călătoriei și turismului în PIB

Sursa: prelucrat după WTTC, Travel & Tourism economic impact 2017, Austria

Figura 1. 6 – Austria: contribuția directă a călătoriei și turismului în PIB

Sursa: prelucrat după WTTC, Travel & Tourism economic impact 2017, Austria

Tabel 1.3 – Austria: contribuția directă a călătoriei și turismului în PIB

Sursa: www.wttc.org

Contribuția totală a Turismului la PIB (inclusiv efectele mai mari din partea investițiilor, a lanțului de aprovizionare și a impactului venitului indus) a fost de 54,4 miliarde EUR în 2016 (15,6% din PIB) și se aștepta să crească cu 4,6% (19,1% din PIB) în 2017. Se preconizează o creștere cu 2,4% anual până la 72,0 miliarde EUR până în 2027 (17,6% din PIB).

1.4.4. Nivelul cheltuielilor înregistrate cu turismul

Creșterea considerabilă a încasărilor și respectiv a plăților pentru turismul internațional a dus implicit la creșterea influenței acestuia în cadrul operațiunilor de „comert invizibil” și a balanțelor de plăți externe. Datele statistice internaționale atestă faptul că, în cazul unor țări precum Spania și Austria turismul ocupă primul loc în cadrul capitolelor de plăți. Astfel, ponderea încasărilor din turism în balanța de încasări și plăți este de aproximativ 35% în cazul Spaniei, 25% în cazul Austriei și aproape 15% în cazul Elveției.

Dubla manifestare comercială și turistică (export și import), demonstrează și un anumit nivel de specializare internațională în turism. Fiecare țară exportă și importă produse și servicii turistice. De aceea, cheltuielile destinate turismului internațional reprezintă la rândul lor, o componență importantă a importurilor mondiale de mărfuri și servicii. Pentru multe state, plățile destinate importului de turism reprezintă scurgeri valutare importante,care uneori afectează echilibrul lor valutar. În cazul Austriei, ponderea cheltuielilor destinate turismului internațional în totalul importurilor de mărfuri și servicii se ridică la 12%.

Dacă analizăm balanța de plăți a Austriei se poate observa că există un surplus constant în industria turistică încă din 2004 când suma a ajuns la 4.73 bn Euro, iar în 2008 a depășit 7 bn Euro.

Biroul național de turism al Austriei de la București, a anunțat că în cazul românilor, aceștia cheltuie în medie 100 Euro pe zi vara, și 129 Euro pe zi iarna în Austria. Aceste sume surclasează cheltuielile turiștilor din Polonia, Republica Cehă, Ungaria și alte state din Europa de Est.

1.4.5. Nivelul consumului

Veniturile totale generate într-o țară de către industriile care se ocupă direct de turiști, inclusiv exporturile de vizitatori, cheltuielile interne și cheltuielile guvernamentale individuale reprezintă consumul turismului intern. Aceasta nu include cheltuielile efectuate în străinătate de către rezidenți. Acest lucru este în concordanță cu cheltuielile totale de turism intern din tabelul 4 al TSA: RMF 2008.

În 2014, numărul de sosiri turistice internaționale în toate unitățile de cazare din Austria (comercială și privată) a fost de 25,3 milioane (în creștere cu 1,9% față de 2013). Cele mai mari piețe sursă, în comparație cu 2013, au fost țările asiatice, inclusiv China Taipei, în creștere cu 35,3%, Republica Coreea cu 28,6%, China cu 21,9%, în timp ce Rusia a pierdut importanța (în scădere cu 8,9%). Germania, cea mai importantă piață pentru Austria, a rămas stabilă, cu 11,8 milioane de sosiri. Sosirile turistice interne în cazare plătită au însumat 12,3 milioane (în creștere cu 1,9%) în 2014, iar 35,7 milioane de nopți au fost înregistrate. Înregistrările înalte cu privire la sosiri au fost înregistrate atât în ​​lunile de iarnă (noiembrie 2013 până în aprilie 2014), cât și în sezonul de vară (mai-octombrie 2014), respectiv cu 5,1 milioane și respectiv 7,1 milioane de sosiri. În 2014, în Austria au fost listate 63 800 de unități de cazare (exclusiv campinguri) și 1,1 milioane de paturi (cu excepția paturilor suplimentare). În timp ce aceasta a reprezentat o scădere a numărului de unități de cazare de 0,3% față de nivelul din 2013, numărul unităților din categoriile de patru și cinci stele rămâne același.

Tabel 1.4 – Nivelul consumului turistic

Nivelul consumului turistic al ultimilor ani are valori cuprinse între 35 și 28 de miliarde de dolari anual. Aceasta reprezintă o fluctuație importantă, de la valoarea maximă din anul 2013 la minimul înregistrat în 2015 fiind o diferență de aproape 20 de procente. Analiza anuală ne arată și de această dată o încercare de revenire în anul 2016, valoarea indicatorului având o evoluție de peste 12,6% față de 2015, cumulând astfel o majorare a consumului turistic cu peste 3,5 miliarde de dolari. Dar ultimul an arată o altă apropiere față de suma minimală înregistrată în anul 2015, fapt ce zădărnicește eforturile de revenire.

1.4.6. Nivelul exportului de turiști (Visitor exports)

Figura 1.4 – Austria: exporturi de vizitatori și sosiri turistice internaționale

Sursa: prelucrat după WTTC, Travel & Tourism economic impact 2017, Austria

Exporturile de vizitatori reprezintă o componentă cheie a contribuției directe a Travel & Tourism. În 2016, Austria a generat 19,1 miliarde de euro în exportul de vizitatori. În 2017, acest lucru este de așteptat să crească cu 9,8%, iar țara este așteptată să atragă 29,589,000 de sosiri internaționale. Până în 2027, numărul turiștilor internaționali este estimat la 38.605.000, generând cheltuieli de 30,5 miliarde EUR, cu o creștere de 3,8% pe an.

Sursa: WTTC, Travel & Tourism economic impact 2017, Austria

Fiind în strânsă legătură cu evoluția numărului de turiști sosiți pe teritoriul austriac, exportul de vizitatori prezintă aceeași situație în ceea ce privește modificările înregistrate. Astfel, se poate observa o scădere constantă față de anul de bază, cu cea mai accentuată valoare la nivelul lui 2014 când ritmul de creștere a atins 7 procente, concret valoarea a scăzut cu 8,52 turiști/. Evoluția de la an la an arată și ea cele mai accentuate modificări în anul 2014, de 6,43 procente față de anul precedent, dar situația aduce o ușoară sporire a valorii indicatorului în anul următor.

CAPITOLUL 2. ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI AI CIRCULAȚIEI TURISTICE DIN AUSTRIA

Este greu de definit importanța turismului cu indicatori exacți, însă ar trebui afirmat că turismul este unul dintre factorii "atrași" în economia Austriei. Analizând productivitatea turismului din punctul de vedere al efectului său de multiplicare, dincolo de pur și simplu ospitalitate și catering, trebuie menționat că turismul contribuie la PIB-ul național. Numărul și dimensiunea întreprinderilor direct legate de turism sunt în creștere, iar numărul angajaților care lucrează în acest sector este stabil. De asemenea, turismul are un rol-cheie în soldul contului curent al Băncii Naționale a Ungariei.

2.1. Numărul sosirilor de turiști

Turismul din Austria reprezintă o parte importantă a economiei țării, reprezentând aproape 9% din produsul intern brut austriac. Austria are un pat de oaspeți pentru fiecare șase locuitori și are cel mai mare venit pe cap de locuitor din turism din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Începând cu anul 2007, numărul total de călătorii peste noapte este aproape același pentru sezonul de vară și de iarnă, cu vârfuri în februarie și iulie / august. Viena atrage o mare parte din turisti, atat vara cat si iarna. Salzburg primește aproximativ o cincime din numărul de nopți turistice în comparație cu Viena, care ocupă locul 2 în sezonul de vară. În sezonul de iarnă, o serie de stațiuni de sport de iarnă din vestul Austriei se află în Salzburg în numărul de nopți turistice: Sölden, Saalbach-Hinterglemm , Ischgl , Sankt Anton am Arlberg și Obertauern. O importanță turistică deosebită o au stațiunile austriece de schi, drumeții și alpinism din Alpi, precum și zone de recreere prietenoase cu familia (de exemplu , apa Witches's in Tyrol). Același lucru este valabil și pentru numeroasele lacuri austriece (de exemplu, Wolfgangsee și alte lacuri din Salzkammergut la est de Salzburg sau Wörthersee din Carintia) și castele.

Figura nr. 2.1 Numărul total de turiști în comparație cu populația totală a Austriei

în perioada 2014-2017

Sursa: http://www.economywatch.com

Analizând în figura de mai sus (fig.2.1.) numărul de turiști în comparație cu numărul total al populației, putem spune că ponderea turiștilor este cam de 50% din numărul total al populației Austriei, numărul turiștiilor fiind unul constant pe perioada celor 4 ani, cu mici fluctuații de până la 100.000 de persoane. De asemenea putem spune că cei mai mulți turiști au fost în Austria în anul 2015 (4.208.000 pers) și cei mai puțini în anul precedent, 2017, (4.094.000 pers).

Tabel 2.1 – Populația totală și nr de turiști ai Austriei în perioada 2017-2014 –mii-

Grafic 2.1 – Cazările turiștilor străini

Acest grafic evidențiază numărul cazărilor vizitatorilor străini după țara de origine în anul 2017. Germania se află în top, departandu-se detașat de toate celelalte țări. Se poate lua în considerare că această țară a fost și încă este o putere mondială, ceea ce permite populației să călătorească și să aleagă o destinație germană, fiind cunoscut faptul că țin la tradiție.

Următoarele țări din grafic au rămas constante de-a lungul anilor cu numărul turiștilor ce se cazează în Austria, demonstrând stabilitate și loialitate către această destinație turistică. Singurul element ce evoluează este numărul turiștilor din alte țări, care crește constant, fapt ce poate fi explicat prin promovarea intreprinsă de Austria ca zonă turistică, dar și prin lipsa atacurilor teroriste, implicarilor militare și conflictelor majore.

Noile stiluri de viață au dezvoltat nevoile de călătorie, cunoaștere și de participare la activități cât mai variate. Astfel, au apărut diverse vacanțe tematice, care să atragă turiști din toate colțurile lumii. Observând aceste schimbări, Austria și-a dezvoltat rapid aptitudinile care îmbină tradiția cu modernul, desfășurând diverse festivaluri specifice, dar și concerte sau concursuri sportive. Astăzi, este una din destinațiile turistice accesibile, dar în același timp, care oferă o calitate superioară și ospitalitate.

2.2. Durata medie a sejurului

În ceea ce privește evoluția numărului nopților de cazare, existente în structurile de primire turistică din Austria se poate observa o continuă creștere pe parcursul celor patru ani analizați (fig.2.2).

Figura 2.2 – Evoluția numărului total de nopti de cazare, din Austria, în perioada 2014-2017

Sursă: http://epp.eurostat.ec.europa.eu-

2.3. . Structurile de cazare

În urma cercetărilor întreprinse în direcția analizei numărului unităților de cazare se poate observa o creștere continuă cu un grad ridicat de ceritificare. Numărul total de unități de cazare include numărul total de hoteluri, hanuri turistice, hoteluri pe plajă, cluburi rezidențiale, camere mobilate și pensiuni, reședințe turistice și unități de cazare similare.

Figura 2.3 – Numărul total de unități de cazare în Austria în perioada 2014-2017

Sursă: http://epp.eurostat.ec.europa.eu-

Din figura 2.3 se observă că numărul total de unități de cazare în Austria in perioada 2014-2017 este in creștere, de la 13461 în anul 2014 la 14204 unități în anul 2017. În anul 2016 față de anul 2015 s-a înregistrat totuși o creștere de doar 116 unități.

2.4. Competitivitatea turismului pe piața mondială

În ultimii ani, competitivitatea a devenit unul dintre conceptele comune utilizate pentru abordarea și descrierea dezvoltării durabile a industriei turismului și calătoriilor: literatura de specialitate a definit și a difuzat concepte precum călătoria și turismul sau destinațiile turistice, competitivitatea sugerând nu numai importanța conceptului dar și concentrarea necesară a organizațiilor turistice. Competitivitatea destinațiilor turistice și, în general, competitivitatea generală a industriei turismului și a calătoriilor a devenit vitală pentru supraviețuirea și creșterea lor pe piața internațională, în ceea ce privește creșterea timpului liber și creșterea nivelului venitului disponibil. Dacă în 1950, primele cincisprezece destinații turistice au atras aproape tot numărul de turiști din întreaga lume, după șaizeci de ani, procentul a scăzut de la 98% la 57%.

Având în vedere situația economiei mondiale, cu o scădere a cererii globale de servicii turistice, accentul organizațiilor turistice și al destinațiilor s-a schimbat de la simpla atragere a mai multor turiști spre a face destinațiile turistice mai competitive. Camprubi, Guia și Comas consideră destinația turistică o rețea de relații între diferiți actori care, împreună, creează produsul turistic. Competitivitatea unei destinații turistice este un concept complex și relativ, iar o parte a acestei complexități este sugerată de definiția acordată destinației turistice văzute ca locuri sau o formă a limitei reale sau percepute, cum ar fi granițele fizice ale unei insule, granițele politice , sau chiar granițele create de piață.

Deoarece fiecare destinație poate avea tradiții, istorie, resurse culturale și naturale diferite, ambiții și mijloace unice de realizare a obiectivelor, mai mulți autori au creat sau au adaptat diferite modele pentru măsurarea competitivității unei destinații turistice. Unul dintre instrumentele care pot fi utilizate pentru a analiza și măsura competitivitatea unei destinații turistice poate fi modelul celor cinci forțe ale lui Porter, care ia în considerare condițiile factorilor, condițiile de cerere, industriile conexe, strategia corporativă, structura și rivalitatea sectorului. Din perspectiva macroeconomică, competitivitatea destinației turistice a fost susținută de cei trei piloni ai resurselor naturale, climatului și culturii. Competitivitatea unei destinații turistice, precum și cea a industriei de turism și a turismului general, poate fi abordată ținând cont de structura macroregiunii de marketing. Având în vedere faptul că competitivitatea globală a turismului este determinată și condusă de competitivitatea fiecărei componente a macro-mediului, este necesar să se țină cont și să se măsoare competitivitatea economică și competitivitatea socială și culturală, competitivitatea mediului, competitivitatea politică și competitivitatea bazată pe tehnologii.

Dwyer, Forsyth și Rao examinează competitivitatea în materie de costuri a călătoriilor și a turismului în 19 țări de destinație, utilizând eficiența și productivitatea pentru a demonstra competitivitatea între țările de destinație. Zhang și Jensen au elaborat un model pentru explicarea fluxurilor turistice prin adăugarea valorii naturale resurselor naturale, climei, geografiei și patrimoniului cultural. Punctele de vedere ale consumatorilor sunt, de asemenea, esențiale în evaluarea competitivității destinației turismului. Aceste resurse trebuie să fie alocate destinației – bani, timp și efort, revenirea așteptată în educație, experiența, distracția, relaxarea și amintirile sunt printre elementele care trebuie luate în considerare în acest sens.

Beerli și Martin consideră competitivitatea destinației turistice ca fiind rezultatul imaginii percepute a destinației și această imagine este influențată în mare măsură de motivațiile, experiențele și caracteristicile socio-demografice ale clientului. Turismul durabil, ca modalitate de creștere a competitivității destinațiilor turistice menționat și de câțiva autori. Mihalič arată că eforturile manageriale adecvate în domeniul impactului asupra mediului și al managementului calității mediului, precum și activitățile de marketing de mediu au o mare influență în creșterea competitivității destinațiilor turistice. Competitivitatea pe termen lung a unei destinații turistice este determinată în mare măsură de echilibrul dintre cooperare și concurența afacerilor din industria turismului. De asemenea, procesul de branding pentru o destinație turistică este esențial pentru competitivitatea pe termen lung.

După ce Ritchie și Crouch (2003) au folosit conceptele de avantaje comparative și competitive pentru a descrie modelul de competitivitate a destinației, Crouch (2006) a elaborat un studiu care evaluează importanța atributelor care definesc competitivitatea destinației utilizând judecata expertului. Importanța acestor atribute variază de la o destinație la alta. Din acest motiv, modele precum Porter (1990), Dwyer și Kim (2003), Hassan (2000) au fost adaptate la anumite destinații particulare (în Gomezelj și Mihalic, 2008). Cracolici și NIJKAMP (2008) a folosit un set de șase factori pentru a determina competitivitatea regiunilor din sudul Italiei ca destinație turistică: resurse naturale și culturale, cantitatea și calitatea de cazare și restaurante, acces la sistemul de transport, toate activitățile disponibile la destinație, siguranța turistică și comportamentul rezident local. Chiar dacă există anumiți factori considerați de majoritatea autorilor în literatura de competitivitate a turismului, știința nu a fost încă de acord cu un set unic de piloni care trebuie luați în considerare atunci când se măsoară această competitivitate.

Tabel 2.3 – Piloni majori ai competitivității în turism în topul celor 25 de destinații turistice din lume în ceea ce privește mediul de afaceri și infrastructura

Sursa: TTCI – Indicele competitivității turistice și turismului; BEI – Subindex de mediu de afaceri și infrastructură; ATI – subindex de infrastructură pentru transportul aerian; GTI – subindex de infrastructură pentru infrastructura de transport terestru; TI – subindex de infrastructură a turismului; TIC – Subindex de infrastructură TIC; PC – Competitivitatea prețurilor în subindexul industriei turismului și turismului; Țările sunt clasate în ordinea descrescătoare a indicelui TTC.

Valoarea medie, determinată la nivelul grupului de țări considerate, de 4,45, mediul de afaceri și infrastructura pare a fi una dintre zonele în care cele mai importante 25 de destinații turistice din lume trebuie să facă îmbunătățiri. Ierarhia destinațiilor turistice considerate este condusă de Statele Unite (cu un scor de 5,58), Germania (5,43), Canada (5,40), Spania și Regatul Unit (ambele cu 5,32). O treime dintre aceste destinații, în special Ucraina (cu un scor mediu de 3,24), China (3,45) și Egipt (3,47), ar trebui să țină seama de dezvoltarea lor a îmbunătățirilor necesare mediului de afaceri și a infrastructurii.

Datorită puternicei asocieri, infrastructura tehnologiei informației și comunicațiilor (r = 0,90), infrastructura de transport terestru (r = 0,89), transportul aerian (r = 0,84) și infrastructura turistică (r = 0,78) cea mai mare parte a competitivității globale a mediului de afaceri și a infrastructurii. Competitivitatea prețurilor industriei călătoriilor și turismului (r = -0,49) pare a fi moderată, dar invers asociată cu competitivitatea mediului de afaceri și a infrastructurii, cu orice creștere a prețului care afectează mediul de afaceri și competitivitatea infrastructurii. Ca și în cazul mediului de afaceri și al infrastructurii, pe baza valorii medii determinate la nivelul țărilor considerate, de 4,59, resursele umane, culturale și naturale reprezintă o altă zonă în care cele 25 de destinații turistice din lume ar trebui să facă îmbunătățiri. Statele Unite (cu o valoare medie de 5,52), Spania (5,33) și Regatul Unit (5,26) conduc ierarhia celor 25 de destinații turistice din lume în ceea ce privește competitivitatea umană, culturală și naturală, în timp ce Arabia Saudită (3,43) , Ucraina (3,51) și Egipt (3,86) sunt plasate la fund.

Resursele culturale reprezintă pilonul cu cea mai mare asociere cu competitivitatea globală a resurselor umane, culturale și naturale (r = 0,86), în timp ce resursele umane (r = 0,64) și resursele naturale (r = 0,52) pot fi caracterizate printr- . Cu o valoare a coeficientului de corelație de -0,02, afinitatea pentru călătorii și turism pare să fie aproape deloc importantă pentru competitivitatea globală a celor mai importante 25 de destinații din lume în ceea ce privește resursele umane, culturale și naturale.

CAPITOLUL III. DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN AUSTRIA ÎN CONTEXTUL DURABILITĂȚII

3.1. Forme ale turismului durabil practicate in Austria

Spre deosebire de termenul mai frecvent utilizat "dezvoltare durabilă", nu există o definiție unică a "turismului durabil" care să poată fi utilizat ca punct de referință pentru toate părțile interesate. Creșterea considerabilă a acestui sector, care este direct legată de dezvoltarea economică și globalizarea, a determinat o serie de organizații să prezinte o varietate de concepte care definesc "turismul durabil". La nivel internațional, Organizația Națiunilor Unite (ONU), Organizația Mondială a Turismului (UNWTO), Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), Organizația pentru Cooperare Economică Dezvoltarea (OCDE), precum și ONG-urile, au elaborat o varietate de ghiduri și programe de acțiune pe tema "turismului durabil", în special în ceea ce privește indicatorii. La nivelul Uniunii Europene, activitatea Parlamentului European și a Comisiei Europene a abordat problema "turismului european durabil". La nivel național, majoritatea țărilor au elaborat strategii "Agenda 21" sau naționale de dezvoltare durabilă care conțin un capitol privind turismul. În acest sens, Organizația Mondială a Turismului din cadrul ONU (UNWTO) definește turismul durabil drept "Turism care ține seama pe deplin de impactul economic, social și de mediu actual și viitor, adresându-se nevoilor vizitatorilor, industriei, mediului și comunităților gazdă. sdt.unwto. Turismul durabil ar trebui:

• să utilizeze în mod optim resursele de mediu care constituie un element-cheie în dezvoltarea turismului, să mențină procesele esențiale și să contribuie la conservarea patrimoniului natural și a biodiversității;

• respectarea autenticității socio-culturale a comunităților gazdă, conservarea patrimoniului cultural și a valorilor tradiționale construite și existente și contribuția la înțelegerea și toleranța interculturală;

• asigurarea unor operațiuni economice viabile și pe termen lung, care să ofere beneficii socio-economice tuturor părților interesate care sunt distribuite în mod egal, incluzând locuri de muncă stabile și venituri și servicii sociale pentru comunitățile gazdă și contribuind la reducerea sărăciei. Comisia Europeană definește turismul durabil drept "un turism viabil din punct de vedere economic și social, fără a se abate de la mediul înconjurător și de la cultura locală", ceea ce înseamnă o abordare echilibrată a celor trei piloni ai durabilității. În esență, termenul "turism durabil" reprezintă mai degrabă aplicarea obiectivelor dezvoltării durabile în sectorul turismului, ca și în alte sectoare (transport, energie, agricultură etc.), mai degrabă decât un domeniu în sine și, prin urmare, termenul va fi utilizat preferențial în acest raport este "dezvoltarea durabilă a turismului".

Turismul este o activitate economică care favorizează crearea de locuri de muncă și dezvoltarea locală: se bazează pe promovarea și valorificarea resurselor naturale, istorice, culturale și sociale. Pentru multe domenii, este una dintre platforme, uneori singura disponibilă, care permite oamenilor să trăiască și să lucreze în propria regiune.

Turismul montan (sportiv)

Este cu precădere principala formă de turism practicabilă în Austria. Fiind o țară muntoasă, datorită locației sale binecuvântate în Alpi, generează o mulțime de sporturi de vacanță cum ar fi schi alpin, drumeții, cross country, săniuș, snowshoeing, patinaj, ciclism montan, snowboard și schi-jumping. Pârtiile largi, cabanele plăcute, mașinile confortabile, climatul, telecabinele, hotelurile fac din Austria țara cu cel mai bun turism de aventură, încurajând drumețiile, considerate a fi activități complet utile și benefice pentru iubitorii de natură de toate vârstele. Piața turismului sportiv a devenit pentru Austria o formă de recreere activă coparticipativă, determinată de agresivitatea mediului urban și a sedentarismului.

Această formă de turism se desfășoară în tot timpul anului, distingând ca și segment de turiști:

turiștii a căror principală motivație o reprezintă drumețiile montane, practicarea sporturilor de iarnă, turismul de aventură, ecoturismul – ei sunt iubitori ai muntelui, mai puțin pretențiosi în privința condițiilor de cazare, care caută în general structurile de cazare situate la altitudine: cabane, refugii sau locuri de campare. Aceștia vin atât din localitățile apropiate, dar și de la distanțe mai mari față de masiv sau din străinătate și se împart la rândul lor în două categorii:

sportivii amatori activi și

“sportivii” spectatori care urmăresc competițiile sportive de diferite niveluri,

ambele categorii alcătuind fluxuri turistice importante pentru Austria, care îmbină odihna cu recreerea activă, cu turismul de agrement și cu cel culural.

Turismul de recreere

Antrenează un număr mare de persoane în toate zonele climatice ale Austriei, fiind adresat tuturor categoriilor de vârstă. Fie că este vorba despre Graz, Innsbruck, Salzburg, ori Viena, turiștii vor fi încântați de multitudinea localurilor, orașelor, muzeelor și stațiunilor disponibile pentru un sejur de relaxare, cunoaștere și descoperire a unei țări fascinante.

Segmentele de turiști care practică acest tip de turism este alcătuit din:

turiști de toate vârstele care vin, în special, din orașele apropiate, desfășurând așa-numitul turism de week-end și preferă, în general, structurile de cazare de la poalele masivului;

turiști sedentar-mobili care combină turismul de odihnă cu cel de descoperire. Au un nivel al veniturilor mediu sau ridicat și vârste cuprinse între 30 și 50 de ani. Pe timpul sejurului caută să practice sporturi diverse. În timpul voiajului sunt interesați de contactul cu populația locală și de vizitarea obiectivelor culturale.

Turismul balnear

Cel mai vechi tip de turism, se regăsește și în această destinație, Austria dispunând de un număr mare de stațiuni balneare, terme și băi curative, care sunt verificate și omologate prin lege. Lista de informare este atât de cuprinzătoare încât orice problemă de sănătate poate fi tratată, ameliorată sau chiar prevenită printr-o profilaxie corespunzătoare. Numeroase terme și centre de „wellness“ sunt invitații pentru o bună dispoziție și relaxare la cel mai înalt nivel. Cele mai multe băi și stațiuni balneare din Austria sunt în același timp centre turistice cunoscute și foarte îndrăgite care oferă multe opțiuni pentru sport și distracție.

Segmentul de turiști căruia i se adresează este alcătuit din:

turiști cu vârste cuprinse între 10 și 85 de ani, cu precădere pentru vârsta a treia.

Turismul cultural

Este cunoscut în Austria datorită orașelor și multitudinii de muzee existente, cum ar fi: Casa muzicii, Muzeul Liechtenstein, Muzeul mașinilor de epocă, Muzeul Carolino Augusteum din Salzburg, muzeele din Viena, Muzeul național al Carintiei, Muzeul național al landului Austria Inferioară, Muzeul național al Austriei Superioare etc. Călătoriile și participările la festivaluri de artă conferă individului ceva mai mult decât ieșirea din cotidian, răspunzând motivației de cunoaștere, dobândirii de noi cunoștințe, dezvoltării personalității umane, contactării marilor galerii și colecții ale celor mai importante realizări ale spiritului omenesc. De asemenea, orașele Austriei își atrag vizitatorii cu arhitectura lor fascinantă – de la cea gotică la cea renascentistă, barocă, gründerzeit (epoca întemeietorilor) sau jugendstil, și până la cea postmodernă, furnizând astfel decorul istoric pentru extraordinare evenimente culturale, pentru sesiuni confortabile de shopping, dar și pentru ore pline de savoare în compania deliciilor din bucătării și crame.

Segmentele de turiști sunt alcătuite din:

turiști itineranți care caută în primul rând evadarea culturală și socială. Aparțin unei elite cu venituri ridicate cărora le permit să călătorească. Acest segment de piață se împarte în două categorii de vârstă, cu comportament diferit:

cei între 30 și 70 de ani, care preferă turismul în grupuri organizate,

și cei între 20 și 50 de ani, care practică turismul în mod individual sau în grupuri mici,

durata voiajului lor fiind de două până la trei săptămâni.

Turismul de shopping

Este consacrat în Austria datorită magazinelor de suveniruri sau delicatese, datorită piețelor situate pe străduțe întortocheate, paradisul cumpărătorilor din Austria oferind de toate pentru toți.

Segmente de turiști:

în special tineri care vizitează Austira pentru sporturile de iarnă, ori pentru recreere și decid să facă și cumpărături;

turiști cu vârste cuprinse între 18-40 de ani, predominant femei, care vin în Austria special pentru shopping, mai ales în sezonul reducerilor.

Turismul de afaceri și reuniuni

Este în plină dezvoltare în Austria datorită situației economice și faptului că aceasta face parte din Uniunea Europeană, iar investițiile care se fac stimulează această formă de turism.

Principalele segmente de turiști care practică această formă de turism sunt:

investitori, patroni de hoteluri sau pensiuni, stațiuni montane, care vin în Austria în interes de serviciu, cu o ședere scurtă de 3 până la 6 zile.

Turismul rural

În Austria activitatea de turism rural datează de mai bine de 150 de ani, când cazarea turiștilor se făcea fie în pensiunea țărănească, fie în hanuri. Iar începând cu două  decenii în urmă, au apărut două noțiuni: “satul turistic de recreație” și “stațiunea de odihnă”. Prin “sate turistice de recreație”, Uniunea Comunală Austriacă are în vedere așezări sătești, cu caracter predominant țărănesc, în care turistul poate să-și petreacă concediul în izolare și liniște și în același timp să cunoască obiceiurile și bogăția folclorică a zonei. Cea mai importantă regiune pentru turismul rural austriac este Tirolul. În această regiune turismul la ferme a luat amploare în ultimii 25 de ani, din necesitatea găsirii unor venituri extraagricole pentru țărani. Cazarea se realiza în pensiuni particulare și din acest motiv existau foarte puține hoteluri și moteluri de dimensiuni mici. De asemenea, turismul rural nu s-a limitat la datele propriu-zise, ci a pătruns și în cătunele și fermele mai izolate, fiind interzisă construirea reședințelor secundare în această zonă.

Segmentul de turiști care practică în mod special această formă de turism în Austria, cuprinde:

englezii, olandezii, germanii, belgienii, practicanți în familie, desfășurând ca activități preferate în zonele rurale: vizitarea monumentelor și localităților, drumețiile pedestre, băile și apoi sejururile.

3.1.2 Un exemplu ideal pentru dezvoltarea turismului durabil: Kaiserwinkl, Austria

Kaiserwinkl este cunoscut ca destinații importante în regiunea Tirol din Austria. Conform datelor din anul 2016, aproximativ 10 milioane din 36 de milioane de turiști interni și străini care vizitează Austria au plecat în regiunea Tirol. Din acest punct de vedere, Tirolul este destinația de tablou turistic mai ales în Austria. În al doilea rând, Viena vine cu aproape 6 milioane de vizitatori. În cifrele peste noapte, din nou, superioritatea regiunii Tirol atrage atenția. În 2016, în regiunea Tirol s-au înregistrat 45 de milioane din 132 de milioane de călătorii peste noapte în Austria. Timpul mediu de ședere în regiune este estimat la 4,4 zile în statistici (statistici Austria, statistici turistice, compilate la 22 februarie 2016). Kaiserwinkl este o destinație care include patru orașe mici precum Kössen, Walchsee, Schwendt și Rettenschöss. Regiunea a reușit să-și protejeze țesutul natural și cultural până acum. Din acest punct de vedere, este acceptat ca una din destinațiile importante din Europa Centrală în cazul în care turismul este experimentat timp de 12 luni. După cum se știe, conceptul de turism bazat pe triunghiul de nisip marin-soare continuă dominația în întreaga lume astăzi, iar oamenii preferă în cea mai mare parte să-și organizeze călătoriile în perioada de vară. Fără îndoială, într-o astfel de preferință, există efectul important al perioadelor de vacanță în școli, factorii sezonieri în țările de origine care trimit turiști, obiceiurile de vacanță și turistii care călătoresc. Cu toate acestea, intensificarea fluxului turistic într-un anumit timp și loc obstrucționează capacitatea de transport în regiunile de călătorie și ca urmare a activităților turistice și ajunge la dimensiuni pentru a distruge mediul natural și socio-cultural. În acest domeniu, în elementele de bază ale conceptului de turism durabil, se subliniază frecvent necesitatea "răspândirii turismului la 12 luni". Se încearcă crearea percepției cu alternativele potrivite activităților turistice din regiune pe tot parcursul anului. De fapt, există câteva alternative care au fost încercate în regiune. De exemplu, lacul din orașul Walchsee, care este frecvent vizitat de turiști în lunile de vară, merită vizitat. În lac, diverse activități sunt organizate în timpul verii și astfel se încearcă să fie prezentată o oportunitate de vacanță plăcută turiștilor. Pe de altă parte, este demn de remarcat faptul că orașul Walchsee nu are o așezare risipită, planul natural și verde sunt protejate, clădirile din așezare sunt pe unul sau două etaje și compatibile cu natura și nu există structuri în pante deosebit de abrupte. Din nou, este posibil să se exprime că centrele de cazare din oraș sunt în general de tip vechi, iar numărul de hoteluri care pot fi descrise ca fiind mari nu au mai mult de unul sau două etaje. Din păcate, nicio structură sau facilități turistice din jurul lacului nu sunt demne de remarcat. Pe coastă, există o cafenea cu un singur etaj.

Atunci când toți factorii proeminenți din orașul Walchsee sunt evaluați împreună, se spune că respectă criteriile importante pentru asigurarea sustenabilității în turism, cum ar fi "protejarea standardelor de viață ale localnicilor", "asigurarea satisfacției turistice" și "protejarea resurselor naturii”.

Un alt tip de turism din destinația Kaiserwinkl este legat de turismul de iarnă. Mai ales orașul Kössen este un important centru de turism de schi. Orașul Kössen este o destinație importantă preferată de cei care preferă schiul în Europa Centrală în timpul iernii. Orașul are alternative potrivite nu numai pentru schi, ci și pentru parapantă. Un alt factor care face orașul Kössen atractiv este reprezentat de activitățile de înot ale acestuia. Există un centru de piscine în natura și este deschis pentru utilizarea turiștilor interni și străini. Centrul cu numele de "Erlebnis-Waldschwimmbad Kössen – Tirol" este proeminent ca un tip turistic alternativ pentru turiștii care vizitează regiunea. Din acest punct de vedere, este posibil să spunem că orașul Kössen are o diversitate turistică necesară pentru dezvoltarea turismului durabil.

În destinația Kaiserwinkl, există alte tipuri de turism alternative, altele decât acestea. De exemplu; în orașele Walchsee și Rettenschöss există trasee pentru drumeții, ciclism și schi nautic, iar în orașul Schwendt există posibilități de pescuit pe linie. Din nou, în orașul Walchsee, există activități de adrenalină numite "Sommerrodelbahn". Deci, s-a încercat să se asigure satisfacția turistică fără a distruge natura prin crearea de alternative convenabile pentru domeniul de interes al turiștilor care vizitează regiunea. Fără îndoială, sustenabilitatea socio-culturală este importantă cel puțin la fel de mult ca durabilitatea economică și ecologică.

Atunci când proprietarii reali ai unei destinații turistice sunt localnicii care trăiesc în acea regiune, fiind transferați de la popoare la valorile și culturile proprii generațiilor viitoare, întărirea culturii sociale este foarte importantă în ceea ce privește dezvoltarea turismului durabil. În destinația Kaiserwinkl, se întâlnesc eșantioane bune în sfera durabilității socio-culturale. Mai ales festivalurile organizate în regiune întăresc identitatea locală și oferă turiștilor posibilitatea de a învăța o altă cultură. În destinația Kaiserwinkl, o altă aplicație interesantă în ceea ce privește dezvoltarea turismului durabil este din nou legată de "sustenabilitatea ecologică". Pentru a fi mai puțin trafic de vehicule, drumurile au fost înguste și natura a fost protejată. În loc de aceasta, utilizarea mijloacelor de transport public a fost instigată să fie utilizată. De exemplu; turiștii care intră de la gara Kufstein în regiune pot accesa cu ușurință Kaiserwinkl cu autobuzele care se deplasează din fața stației. Atunci când turiștii sunt stabiliți în unitatea în care se vor caza, li se oferă o carte denumită "Card Kaiserwinkl". În timpul perioadei în care turiștii se cazează în regiune, aceștia pot utiliza gratuit transportul public prin utilizarea acestui card.

Din nou datorită acestui card, turiștii pot profita de această oportunitate a hotelurilor aflate în afara locului unde se află și care au piscine gratuite. În destinația Kaiserwinkl, în timp ce facilitățile de cazare sunt planificate, au fost făcute piscine în fiecare hotel pentru a proteja mediul, dar hotelurile au încheiat un acord între ele, pentru ca turiștii care au o vacanță în regiune să poată profita de această ocazie. Astfel, turiștii care s-au cazat în orice regiune au avut posibilitatea de a folosi activitățile hotelurilor datorită "cardului Kaiserwinkl". Această aplicație constituie un bun exemplu pentru coordonarea între organizațiile turistice din această destinație. Cardul Kaiserwinkl nu numai că oferă oportunități, dar oferă oportunități de deducere turiștilor în utilizarea diferitelor activități (călărie, cumpărături, sporturi de adrenalină cum ar fi sommerrodelbahn, golf etc.).

3.2. Certificări în domeniul turismului durabil din Austria

Turismul este o industrie enormă și răspândită. Se găsește în întreaga lume, astfel încât impactul său, social, economic și de mediu, este, de asemenea, la nivel mondial. Aceste efecte pot fi pozitive, fac bine sau negativ, fac rău. Turismul durabil urmărește de obicei să aibă un impact negativ minim, să minimizeze daunele și să optimizeze beneficiile economice. Ecoturismul, un tip de turism durabil, se desfășoară, de obicei, în zone naturale în mare parte neatinse, care tind să fie sensibile din punct de vedere ecologic și adesea sensibil din punct de vedere social (mai ales dacă sunt implicate grupuri indigene locale), deci impactul potențial poate fi chiar mai mare. Ecoturismul vizează extinderea impactului pozitiv, printr-o atenție specială acordată conservării, beneficiilor pentru populația gazdă și educației vizitatorilor. Unele întreprinderi îndeplinesc cu adevărat aceste obiective, altele pretind în mod fals, iar altele nu le pasă. Unii ar dori, dar nu știu cum. O modalitate de a recompensa afacerile care respectă cu adevărat aceste obiective este prin acordarea recunoașterii credibile în afara lor. Certificarea este un instrument pentru a face acest lucru, iar aici descriem modul în care funcționează. Procesul de certificare poate, de asemenea, să învețe întreprinderile cu privire la practici mai bune, chiar dacă afacerea nu se certifică niciodată.

Certificarea este o modalitate de a ne asigura că o activitate sau un produs respectă anumite standarde. În cadrul industriei turistice, diferite organizații au dezvoltat programe de certificare care măsoară diferite aspecte ale turismului: (a) calitate, pentru întreaga industrie turistică, (b) durabilitate, de asemenea, pentru toate sectoarele și (c) ecoturism, în ecosisteme naturale, protejate sau fragile, care pot include comunitățile indigene și care sunt conforme cu definiția de mai sus.

Începând cu anul 2000, a existat o creștere a recunoașterii că majoritatea programelor de certificare a mediului nu au luat în considerare în mod serios problemele socio-culturale, în timp ce sistemele de certificare socială și de muncă nu au luat în considerare factorii de mediu. În unele domenii, cum ar fi agricultura ecologică, acest lucru a dus la cooperarea dintre programele de certificare socială și de mediu. O altă evoluție a apărut în certificarea turismului: certificarea calității (de exemplu, ratingul "stele") a existat de zeci de ani, în timp ce certificarea de mediu în turism este relativ nouă și numai începând din 1987.

Aspectele socio-culturale au fost adăugate încă din 1996 în America și 2000 in Europa. În turism, certificarea are o istorie lungă. Asociația Americană de Automobile (AAA), sistemul mobil de cinci stele din Statele Unite, ghidurile Michelin din Europa și sistemul mondial de cinci stele de calitate a hotelului au existat în cea mai mare parte a secolului al XX-lea. Aceste sisteme au măsurat în mod tradițional calitatea produsului turistic (de regulă cazare și restaurante), precum și unele aspecte ale sănătății, igienei și siguranței. În ultimii ani, impactul negativ al mediului și al impactului social al turismului a devenit evident în multe părți ale lumii, iar unele dintre aceste locuri au pierdut poziția pe piață. Ca urmare, unii lideri ai industriei turistice au început să promoveze linia triplă a durabilității ca practică de afaceri recomandată.

Pentru ca turismul să supraviețuiască în timp, satisfacția clienților poate fi comparată cu un scaun triunghiular: se va prăbuși dacă vreunul din picioare este prea slab. Cu toate acestea, programele tradiționale de certificare a turismului s-au concentrat doar pe primul nivel – calitate, în timp ce guvernele au avut tendința de a reglementa doar al doilea picior – sănătate, igienă și siguranță. Cea de a treia etapă reprezintă linia triplă. Cu toate acestea, primele programe de certificare "ecologice" au subliniat doar o parte a celui de-al treilea picior – impactul asupra mediului – fără a ține seama de durabilitatea socio-culturală și economică.

Certificarea ecologică a serviciilor turistice a început în Europa cu Campania de steag albastru pentru plaje din Danemarca, în 1987 (acum în întreaga lume). În anul următor, Austria a înființat eticheta "Silberdistel" pentru locuințe și restaurante din Kleinwalsertal. În deceniul dintre Summitul Pământului din 1992 și Anul Internațional al Ecoturismului din 2002, au fost elaborate peste 60 de programe de certificare a turismului ecologic, conform unui studiu ECOTRANS comandat de Organizația Mondială a Turismului (ONU). Cele mai multe au avut loc în Europa, puțini luau în considerare factorii socio-culturale și toți erau voluntari. Doar trei programe din studiul ecoturismului certificat. Marea majoritate a programelor au evaluat doar cazarea, deși unele programe au certificat toate sectoarele și aspectele legate de turism. Până în 2007, există 80 de programe sau sunt în curs de dezvoltare, deși multe programe mai mici au încetat să certifice noi întreprinderi.

Certificarea stabilește standarde și contribuie la distingerea veritabilă a ecoturismului și a întreprinderilor turistice durabile de la alții care fac reclamații goale. Acest lucru ajută la protejarea integrității acestor concepte. Certificarea nu este un scop în sine. Este unul dintre instrumentele necesare pentru a motiva companiile și alții să-și îmbunătățească performanțele de mediu, sociale și economice, în timp ce le recompensează pentru a le face. Aceste recompense sunt uneori tangibile și uneori nu.

In continuare, in subcapitolul 3.2.1 voi prezenta cateva din certificarile existente în Austria.

3.2.1 Certificari în Austria

Carta AISE pentru curățarea durabilă

Carta pentru curățenie durabilă este o inițiativă voluntară pentru industria europeană de săpunuri, detergenți și produse de întreținere, administrată de Asociația pentru Săpunuri, Detergenți și Produse de întreținere (AISE). Scopul este de a încuraja întreaga industrie să realizeze o îmbunătățire continuă în ceea ce privește durabilitatea și, de asemenea, să încurajeze consumatorii să adopte metode mai durabile de spălare, curățare și întreținere.

AMA Biozeichen

Înființată de Ministerul Agriculturii ca o etichetă unică pentru diferitele asociații ale producătorilor de alimente ecologice. Este destinat numai produselor alimentare produse în agricultura ecologică. Există două versiuni ale etichetei, una fără specificarea originii (eticheta neagră) și una cu specificarea originii (eticheta roșie).

Arge TQ

Un ghid și un sistem de rating care a condus la obținerea unui certificat pentru evaluarea calității construcției, în ceea ce privește descrierea sumară a proiectului și rezultatul evaluării:

Consumul de resurse

Încărcarea mediului

Calitatea mediului înconjurător

Durabilitate

Siguranță și securitate

Calitatea procesului de proiectare

Calitatea construcției

Hoteluri BIO

Această certificare acoperă produsele ecologice și regionale din Hoteluri.

BIO Hotels utilizează numai produse certificate ecologic care respectă standardele Bioland sau eco-etichete similare. Sunt permise maximum trei excepții. Pentru excepțiile de recoltare sălbatică sunt în general permise, dar produsul trebuie certificat în mod durabil. Pentru băutură, standardul este de asemenea numai de calitate ecologică.

Biokreis

Biokreis este o organizație non-guvernamentală. Obiectivele sale sunt:

– să ajute fermierii să crească organic,

– să aducă împreună agricultorii și producătorii – la nivel regional și echitabil,

– să promoveze agricultura ecologică,

– să informeze consumatorii despre agricultura ecologică și despre un stil de viață sănătos.

Bio Suisse

Menționează complet organic, produs în Elveția.

Mai mult de 90% din materiile prime provin din Elveția.

Blue Angel

Ingerul albastru a fost inițiat de guvernul german și acordat de un juriu independent unor produse care sunt mai prietenoase față de mediul înconjurător decât altele care deservesc aceeași utilizare.

Fiecare etichetă specifică faptul că produsul sau serviciul se concentrează pe unul dintre cele patru obiective de protecție diferite: sănătate, climă, apă și resurse.

Practici CAFE

Cafeaua și calitatea agricultorilor (CAFE) Practices evaluează, recunoaște și recompensează producătorii de cafea de înaltă calitate durabil pentru magazinele Starbucks. Practicile CAFE reprezintă o orientare a furnizării de cafea verde cu evaluarea terților. Practicile CAFE urmăresc să asigure că sursele Starbucks generează și procesează în mod durabil cafea prin evaluarea aspectelor economice, sociale și de mediu ale …

Delinat Bio Garantie

Delinat Bio Garantie este o etichetă de produs pentru compania Delinat, care produce vin din producția ecologică controlată. Standardele Delinat se concentrează pe conceptul de "biodiversitate" și depășesc standardele ecologice generale pentru a include cerințele sociale.

DIN-geprüft

Marca de certificare pentru aditivi (de ex. Cerneluri tipografice, coloranți, adhaesives etc.) utilizate pentru produsele compostabile conform EN 13432 / ASTM 6400), de asemenea, pentru produse compostabile, de exemplu, ambalaje

Dolphin Safe / Dolphin Friendly

Institutul pentru Insula Pământului monitorizează companiile de ton din întreaga lume pentru a se asigura că tonul este capturat prin metode care nu dăunează delfinilor și protejează ecosistemul marin.

EarthCheck

EarthCheck este un grup de certificare și consultanță pentru călătorii și turism. Începând cu anul 1987, EarthCheck a ajutat companiile, comunitățile și guvernele să furnizeze destinații curate, sigure, prospere și sănătoase pentru călătorii care vizitează, locuiesc, lucrează și se joacă. Abordarea EarthCheck a fost aceea de a ajuta operatorii să întrerupă provocările legate de resurse în acțiuni ușor de gestionat care pot fi preluate de management.

Eco Hotels Certified

Această certificare înseamnă o mai mare ecologie, mai multă durabilitate și mai multă regiune într-o afacere. Este certificarea întreprinderilor turistice care funcționează în mod durabil și ia în considerare utilizarea totală a resurselor.

Datele privind CO2 sunt colectate și evaluate în raport cu întreprinderi similare, folosind un sistem de referință anonim, ceea ce înseamnă că pot fi comparate cu cele mai bune din segmentul / categoria respectivă.

eco-INSTITUT

Cu emisii substanțiale și teste toxicologice care trăiesc mai mult decât doar specificațiile legale, eco-Institut furnizează clienților o etichetă sigură și sigură pentru produsele pentru construcții și pentru produsele textile, fără riscuri pentru sănătate.

EKOenergy

EKOenergy este o etichetă pentru electricitate, gestionată de rețeaua europeană EKOenergy, o rețea a peste 30 de ONG-uri de mediu din peste 20 de țări europene. Eticheta EKOenergy este singura etichetă de electricitate care a rezultat dintr-un proces de consultare paneuropean, care funcționează pe întreaga piață europeană și care este recunoscut de părțile interesate din toate țările europene.

EMAS: Sistemul european de management ecologic și de audit

Recunoaște și recompensează organizațiile care depășesc nivelul minim al respectării legislației și îmbunătățesc în mod continuu performanțele lor de mediu.

EPEAT

EPEAT este un sistem global de rating pentru electronice mai ecologice. Utilizând EPEAT ("Instrumentul de evaluare a produselor electronice pentru produse "), cumpărătorii din 43 de țări pot evalua, compara și selecta elementele electronice pe baza atributelor de mediu. EPEAT include în prezent categorii pentru PC-uri și dispozitive de afișare, televizoare și echipamente de imagine (imprimante, copiatoare, scanere, dispozitive multifuncționale, faxuri și servicii de corespondență.

Eticheta UE ecologică

Un sistem voluntar menit să încurajeze întreprinderile să comercializeze produse și servicii care sunt mai favorabile mediului și consumatorilor europeni – inclusiv cumpărătorii publici și privați – pentru a le identifica cu ușurință.

Comerț echitabil

Fairtrade este un sistem de comerț etic care pune oamenii pe primul loc. Fairtrade oferă fermierilor și lucrătorilor din țările în curs de dezvoltare o afacere mai bună și posibilitatea de a-și îmbunătăți viața și de a-și investi în viitorul. Fairtrade oferă consumatorilor posibilitatea de a contribui la reducerea sărăciei și la instigarea schimbării prin cumpărăturile de zi cu zi.

Programul de etichetare a florilor (FLP)

Programul de etichetare a florilor (FLP) este o asociere între organizațiile pentru drepturile omului, sindicatele, comercianții de flori și producătorii. Acesta garantează condiții de responsabilitate socială și ecologică în producția de flori la nivel mondial prin utilizarea instrumentului de certificare. Producătorii care produc în conformitate cu criteriile standardului FLP își pot vinde florile cu așa-numita "etichetă de flori".

GEV-EMICODE

Materiale de instalare a pardoselilor etichetate cu semnul GEV EMICODE EC1; emisii foarte scăzute; acordă cea mai mare protecție posibilă împotriva poluării aerului din interior.

Standardul global de textile ecologice

NORME COMPREHENSIVE PENTRU PRODUCEREA TEXTILĂ RESPONSABILĂ ECOLOGICĂ ȘI SOCIALĂ

Standardul global privind textilele ecologice ( GOTS ) a fost elaborat cu scopul de a unifica diferitele standarde și proiecte de standarde existente în domeniul prelucrării textilelor ecologice și de a defini cerințele recunoscute la nivel mondial care să asigure statutul organic al textilelor.

Green Globe Certification

Standardul Green Globe facilitează o activitate ecologică și socială responsabilă și durabilă; și îmbunătățirea rezultatelor de mediu și sociale pentru operațiunile de călătorie și turism.

Standardul Green Globe este o evaluare structurată a performanței în materie de durabilitate a întreprinderilor de călătorie și de turism și a partenerilor lor în lanțul de aprovizionare.

GREENGUARD

Obtinut in 2011, certificarea GREENGUARD este acum furnizata de UL Environment, divizie a UL (Underwriters Laboratories). Certificarea GREENGUARD îi ajută pe producători să creeze și să ajute cumpărătorii să identifice produse și materiale de interior care au emisii chimice scăzute în aerul interior în timpul utilizării produsului. Toate produsele certificate trebuie să îndeplinească standarde stricte de emisii.

Zona verde

Gama Verde Mondi a fost dezvoltată pentru a promova achizițiile ecologice preferabile.

Formă verde

Green Shape este eticheta VAUDE pentru produse care au o producție ecologică specială. Criteriile pentru această etichetă constau în faptul că numai produsele fabricate din cel puțin 90% bumbac organic sau materiale reciclate, colorate folosind procesul de vopsire ecologică VAUDE sau conforme cu standardul textil bluesign®, câștigă eticheta de calitate Green Shape.

Certificat TCO

TCO Certified este o certificare internațională de durabilitate pentru produsele IT și include o gamă largă de criterii care asigură că producerea, utilizarea și reciclarea produselor IT se efectuează în ceea ce privește responsabilitatea socială și de mediu.

Certificatul TCO combină cerințele pentru responsabilitatea socială la instalațiile în care este fabricat produsul, siguranța utilizatorului și funcțiile ergonomice.

În totalitate fără clor

Credem că indiferent unde se fabrică un produs, putem măsura impactul asupra mediului folosind un indicator de sustenabilitate = Politica de mediu + Managementul mediului + Procesul de măcinare + Certificarea silvicultura + Managementul riscului de mediu + Managementul produselor + Informații publice + Conformitate + Recunoașterea angajaților.

3.3. Organizații de turism durabil în Austria

Instituțiile excelente de cercetare se află în centrul industriei ecologice.

Fraunhofer Austria

Fraunhofer Austria Research GmbH a fost înființată la sfârșitul anului 2008 ca prima filială europeană a Societății Fraunhofer. Organizația de cercetare este împărțită în două domenii de activitate: Managementul producției și logisticii (Viena) și Visual Computing (Graz).

Managementul producției și logisticii din Viena se ocupă de optimizarea creării de valoare în rețelele de producție. Sprijină planificarea și optimizarea structurilor, organizării și proceselor în companiile industriale și de servicii sau în rețelele logistice ale acestora.

În Graz, angajații dezvoltă și desfășoară activități de cercetare în domeniul soluțiilor orientate spre țintă în domeniul calculului vizual. Lucrarea lor cuprinde prelucrarea grafică a datelor, viziunea pe calculator, precum și realitatea virtuală și augmentată.

AIT Institutul Austriac de Tehnologie

Institutul de Tehnologie din Austria (AIT) este cea mai mare instituție de cercetare non-universitară din Austria. Cele cinci departamente se dovedesc a fi un partener de cercetare și dezvoltare extrem de specializat pentru industrie, concentrându-se pe aspectele esențiale ale infrastructurii viitorului: Energie, Mobilitate, Sănătate și Mediu, Securitate și Securitate, precum și Dezvoltare Foresight & Politică. Aproximativ 1300 de angajați desfășoară activități de cercetare în toată Austria. Acestea se concentrează pe dezvoltarea de instrumente, tehnologii și soluții care vor face economia austriacă potrivită pentru viitor, în conformitate cu motto-ul "mâine azi".

Joanneum Research

Timp de peste 30 de ani, compania Joanneum Research desfășoară cercetări de vârf de calibru internațional și este una dintre cele mai mari instituții de cercetare non-universitare din Austria. Aproximativ 85 de oameni de știință de la Institutul pentru Apă, Energie și Sustenabilitate desfășoară singuri cercetări privind soluții acceptabile din punct de vedere social, precum și din punct de vedere economic fezabile și compatibile cu mediul. Joanneum Research se clasează pe plan internațional ca fiind una dintre cele mai recunoscute instituții științifice din lume, concentrându-se pe utilizarea durabilă a resurselor, datorită know-how-ului său în cercetare și dezvoltare și consolidarea competențelor orientate spre rezolvarea noilor provocări.

AEE – Institutul pentru Tehnologii Durabile (AEE INTEC)

Această asociație non-universitară de cercetare este astăzi unul dintre cele mai importante institute de cercetare aplicată în domeniile orientate spre viitor ale energiei termice solare, clădirilor cu consum scăzut de energie și energie zero, precum și eficiența energetică în industrie și gestionarea durabilă a apei. AEE INTEC activează în rețele de cooperare națională și internațională și este, de asemenea, membru al Agenției Europene a Centrelor de Cercetare în domeniul Energiei Regenerabile (EUREC).

Societatea austriacă pentru mediu și tehnologie (ÖGUT)

În colaborare cu membrii săi, această organizație non-profit inițiază și promovează soluții durabile în domeniul mediului și al economiei în ultimii 30 de ani, pregătindu-se informațiile necesare luării deciziilor în favoarea politicilor de mediu durabile. Aproximativ 110 membri ai ÖGUT includ ministerele federale, precum și cele mai importante organizații austriece de mediu, bănci și companii.

Institutul austriac de Ecologie

Din anul 1985, acest institut independent de cercetare și consultanță (ÖÖI) a lucrat cu succes la un spectru larg de probleme legate de dezvoltarea durabilă. Proiectele sunt implementate pe întreg teritoriul Austriei și la nivel internațional în numele sectorului politic, al administrației publice și al întreprinderilor, precum și al grupurilor de interese pe teme precum managementul deșeurilor, eficiența energetică, protecția climei și riscurile nucleare pentru turism și construcții durabile.

Universitatea de Resurse Naturale si Stiinte ale Vietii (BOKU)

Universitatea de Resurse Naturale și Științe ale Vieții (BOKU) este considerată a fi una dintre cele mai renumite instituții academice, educaționale și de cercetare din lume în domeniul mediului. Universitatea oferă cercetare și dezvoltare în următoarele domenii de competență: utilizarea terenurilor și ecosistemele de teren, mediul înconjurător-mediu, alimentația alimentară-sănătate, biotehnologia și nanoștiințele, precum și spațiul de locuit și agricultura, materiile prime sustenabile și tehnologiile orientate spre resurse .

Organisme de Marketing și Management al Austriei

Industria turistică din Austria este coordonată în totalitate de Ministerul Economiei și Tineretului, Departamentul de Turism. Acest departament se ocupă în special de legile și politicile legate de transport, de educație, statistică și studii în turism, de proiecte, finanțarea de activități în domeniul turistic și de relațiile internaționale.

Există și o serie de organisme care au ca principal obiectiv dezvoltarea turismului în Austria.

Austrian National Tourist Office (ATO)

Această organizație a luat naștere în anul 1955 pentru a promova Austria ca o destinație turistică internațională. In perioada 1945-1946, o delegație a Agenției Naționale de Turism a Austriei a avut sarcina de a evalua condițiile din hoteluri și restaurante după cel de-al II – lea Razboi Mondial, devenind astfel precursorul ATO.

ATO a devenit organizația naționala de marketing în turism a Austriei și deține peste 30 de sedii și reprezentanțe în întreaga lume. 2 dintre aceste sedii se află și în America de Nord: New York și Los Angeles. Aceste sedii sunt responsabile cu promovarea Austriei în întreaga lume. In fiecare an se desfășoara aproximativ 1500 de activități de marketing: publicitate, evenimente, târguri, promovări online, relații cu publicul. ATO deține și un call center.

Austrian Tourism Bank (Banca de turism a Austriei)

Aceasta se ocupă cu finanțarea de proiecte în domeniul turismului, în special în ceea ce privește alocarea de fonduri pentru construirea unor noi hoteluri sau renovarea celor vechi.

Asociația hotelurilor din Austria

Asociația hotelurilor din Austria oferă informații deosebit de importante în ceea ce privește finanțarea pentru proiecte hoteliere, pentru cei ce doresc să intre în acest domeniu. De asemenea pe site-ul acestei asociații se pot găsi informații legate de diferite evenimente, oferte de locuri de muncă sau practică.

Austrian Wirdschaftsservice (organizația pentru afaceri in turism)

Această asociație lucrează sub îndrumarea Ministerului Economiei, Familiei și Tineretului și are ca obiectiv organizarea de evenimente publice și finanțarea lor pentru intrarea în domeniul turistic a firmelor mici și mijlocii.

Asociația de planificare regională a Austriei

Este specializată în dezvoltarea de noi concepte și proiecte la nivel național și regional.

Asociațiile și organizațiile mai sus menționate nu sunt însă singurele din Austria. Mai există de asemenea și Asociația Agențiilor de Turism, Asociația Centrelor Spa și o serie de asociații ce se ocupă de domeniul ospitalier.

Există și o serie de asociații regionale. Aceste asociații sunt întâlnite cel mai mult în zonele de ski ale Austriei, de exemplu în zona Tyrol. Astfel de asociatii sunt:

Achensee Tourism;

Alpbach Tourism Assoziation;

Talverband Alpbachtal;

Recreation Region Alpbachtal & Tiroler Seenland;

Region Tiroler Zugspitz Arenta etc.

Toate acestea au un singur obiectiv, și anume promovarea Austriei ca fiind o destinație turistică deosebit de importantă și dezvoltarea și menținerea unui turism de calitate superioară.

CAPITOLUL IV. PROPUNERI PRIVIND DEZVOLTAREA DURABILĂ A TURISMULUI DIN AUSTRIA

Noile stiluri de viață au dezvoltat nevoile de călătorie, cunoaștere și de participare la activități cât mai variate. Astfel, au apărut diverse vacanțe tematice, care să atragă turiști din toate colțurile lumii. Observând aceste schimbări, Austria și-a dezvoltat rapid aptitudinile care îmbină tradiția cu modernul, desfășurând diverse festivaluri specifice, dar și concerte sau concursuri sportive. Astăzi, este una din destinațiile turistice accesibile, dar în același timp, care oferă o calitate superioară a serviciilor și ospitalitate.

În urma cercetărilor întreprinse în direcția analizei numărului unităților de cazare se poate observa o creștere continuă cu un grad ridicat de ceritificare.

Trăim într-o eră a competiției acerbe dintre națiuni, inclusiv din punct de vedere turistic. Fiecare țară încearcă să se readapteze din mers, să își schimbe imaginea în funcție de tendințele globale. Austria este un exemplu de țară extrem de dezvoltată turistic, dar care dorește, totuși, să se repoziționeze. Folosindu-se de Campionatul European de Fotbal în 2008, a vrut să arate că înseamnă mai mult decât țară a ski-ului și a bunei dispoziții. Utilizând sloganul “Austria, cu siguranță”, noua lor campanie arată că această țară este, înainte de toate, una a culturii și a naturii neatinse. În spot-urile publicitare predomină evenimentele culturale legate de Mozart sau Haydn sau natura neatinsă a munților (mufloni duelându-se, lacuri, cascade etc). Austria beneficiază de resurse turistice numeroase, știe să le promoveze și să le impună pe piața turistică internațională, iar pe lângă toate acestea o importanță din ce în ce mai mare o au formele de turism „moderne” ca: turismul de afaceri și turismul de shopping.

Austria reprezintă o destinație turistică deosebit de importantă și extrem de puternică în Europa și nu numai. Ea este susținută de către întreaga populație, de către conducerea țării si in special de către organizatiile de management și marketing în turism.

Aceste organizații și asociații sunt conduse de persoane diferite, au luat naștere în momente diferite, însa au scop comun: promovarea Austriei ca destinație turistică si menținerea standardelor de calitate superioara în turism. Până în momentul de față aceste organizații si-au atins scopul și continuă sa susțina Austria pentru a rămâne în topul preferințelor turiștilor.

4.1. Strategii/planuri locale

În general, sustenabilitatea este un subiect important în politica, industria și societatea austriacă. Cu toate acestea, revizuirea situației durabilității în turismul austriac a arătat că doar câteva inițiative includ toate dimensiunile durabilității, majoritatea concentrându-se asupra aspectelor de mediu. În 2002, consiliul de miniștri a elaborat "Strategia austriacă pentru o dezvoltare durabilă". Unul dintre obiectivele sale principale a fost "Consolidarea produselor și serviciilor durabile", cu accent pe promovarea turismului durabil. Strategia conținea obiective precum producția ecologică prin întregul lanț valoric al turismului, conservarea resurselor naturale și culturale, proiectarea unei industrii competitive, crearea cererii pentru pachete turistice durabile, creșterea calității locurilor de muncă, sporirea oportunităților pentru educație etc. Eco-eticheta austriacă pentru întreprinderile de cazare a fost subliniată în această strategie. Cu toate acestea, indicatorii prezentați nu au fost nici specifici pentru turism, nici nu au evidențiat nicio cifră țintă. "Strategia austriacă pentru o dezvoltare durabilă" a fost avansată spre o strategie comună pentru guvernele federale și provinciale. Strategia rafinată a confirmat valabilitatea conținutului primei strategii federale și a inclus mai multe inițiative turistice în programul său de acțiune. Strategia austriacă a turismului specifică eficiența energetică și "hotelul durabil" ca un domeniu important de acțiune pentru managementul hotelurilor, ÖHV și Camera de Comerț (WKÖ). ÖHV critică faptul că există o lacună care trebuie îndeplinită în ceea ce privește subvențiile pentru multe măsuri legate de eficiența energetică în întreprinderile de cazare. Criteriile "fondului pentru climă și energie", acordate de guvernul național austriac, trebuie adaptate pentru cerințele industriei de cazare. Un manual pentru gestionarea energiei în întreprinderile din domeniul ospitalității a fost elaborat de ÖHV, WKÖ, Ministerul Economiei, Familiei și Tineretului (Bmwfj) și Agenția de Energie din Austria.

De asemenea, legate de practicile de afaceri durabile sunt publicațiile și liniile directoare privind planificarea accesibilității pentru persoanele cu handicap și codul etic pentru întreprinderile din domeniul ospitalității. WKÖ oferă ateliere și evenimente de informare pentru întreprinderile mici și mijlocii din industria turismului cu privire la eficiența resurselor, responsabilitatea socială corporativă, raportarea durabilității etc.. În consecință, sprijinul pentru practici de afaceri durabile este furnizat din diverse surse, dar se concentrează în principal pe dimensiunea ecologică, motivând reducerea costurilor și maximizarea profitului.

Eticheta ecologică a Austriei a fost înființată în 1990 de către Ministerul Mediului. Produsele, întreprinderile de turism și instituțiile de învățământ pot fi acordate pentru a sensibiliza consumatorii și a influența cererea către produse și servicii mai ecologice. Industria ar trebui să fie motivată să nu producă mai multă poluare ecologică și, în cele din urmă, să influențeze dinamica pieței către o mai mare durabilitate a mediului.

În general, sustenabilitatea este un subiect important în politica, industria și societatea austriacă. Cu toate acestea, revizuirea situației durabilității în turismul austriac a arătat că doar câteva inițiative includ toate dimensiunile durabilității, majoritatea concentrându-se asupra aspectelor de mediu. În 2002, consiliul de miniștri a elaborat "Strategia austriacă pentru o dezvoltare durabilă". Unul dintre obiectivele sale principale a fost "Consolidarea produselor și serviciilor durabile", cu accent pe promovarea turismului durabil. Strategia conținea obiective precum producția ecologică prin întregul lanț valoric al turismului, conservarea resurselor naturale și culturale, proiectarea unei industrii competitive, crearea cererii pentru pachete turistice durabile, creșterea calității locurilor de muncă, sporirea oportunităților pentru educație etc. Eco-eticheta austriacă pentru întreprinderile de cazare a fost subliniată în această strategie.

În consecință, sprijinul pentru practici de afaceri durabile este furnizat din diverse surse, dar se concentrează în principal pe dimensiunea ecologică, motivând reducerea costurilor și maximizarea profitului. Eticheta ecologică a Austriei a fost înființată în 1990 de către Ministerul Mediului. Produsele, întreprinderile de turism și instituțiile de învățământ pot fi acordate pentru a sensibiliza consumatorii și a influența cererea către produse și servicii mai ecologice.

Strategia austriacă pentru educație pentru dezvoltare durabilă urmărește să sprijine transformarea conștientizării către sustenabilitate în rândul profesorilor și studenților, precum și să interconecteze actorii. Strategia cuprinde astfel următoarele elemente relevante:

• Înființarea în cadrul sistemului de învățământ

• Cercetare și inovare

• Parteneriate și rețele

• Dezvoltarea scenariilor

• Dezvoltarea competențelor în rândul profesorilor

• Monitorizarea și evaluarea

Cartea verde "Un viitor durabil pentru Austria" a fost pregătită de un grup de strategii format din reprezentanți ai diferitelor ministere și experți desemnați de partenerii sociali în primăvara anului 2001, în cadrul întâlnirii Consiliului European de la Gothenburg. Următoarea etapă importantă, "Strategia austriacă pentru o dezvoltare durabilă", bazată pe această carte verde, a fost între timp pregătită într-un dialog cu toate grupurile sociale relevante. În comparație cu Cartea Verde, obiectivele intenționate au fost structurate mai clar și cuantificate ori de câte ori a fost posibil, procesul de implementare a fost descris mai detaliat și aspecte cheie (de ex. Educație, inovare, responsabilitate internațională) au fost accentuate mai puternic. Strategia austriacă de sustenabilitate a fost pregătită de un grup de lucru format din aproximativ 40 de reprezentanți ai ministerelor, provinciilor și municipalităților, partenerii sociali, grupurile de interese și platformele ONG, însoțite și moderate de o echipă profesionistă. Principalul obiectiv al lucrării a fost discutarea și formularea principiilor concrete, definirea unui proces de implementare eficient și transparent și definirea indicatorilor pentru măsurarea progresului. Într-un proces de feedback paralel conceput, orice grup de persoane și instituții nereprezentate în grupul de lucru au avut ocazia să-și aducă contribuția la strategia austriacă de sustenabilitate. Există și rețele existente și o serie de evenimente. În plus, a fost realizat un studiu structurat între cercetătorii austrieci și experții internaționali, care au oferit impulsuri și contribuții suplimentare pentru elaborarea Strategiei austriece de sustenabilitate. Strategia austriacă de sustenabilitate este structurată în trei secțiuni majore:

• Secțiunea "Provocări și baze" ilustrează cele mai importante tendințe care contravin unei dezvoltări durabile și unui model pentru o Austria durabilă cu treisprezece principii de bază, care ține cont de situația specifică în Austria. În plus, se face referire la păstrarea finanțelor publice sănătoase ca bază pentru dezvoltarea durabilă.

• Secțiunea "Domenii de acțiune" conține cele cinci obiective cheie pentru fiecare dintre cele patru domenii de acțiune "calitatea vieții", "locația afacerii", "spațiile de locuit" și "responsabilitatea internațională", prin care atingerea acestor obiective cheie condiție prealabilă pentru o schimbare de direcție și o dezvoltare durabilă. Fiecare dintre aceste obiective-cheie include o descriere a contextului actual al problemei, formularea concretă a obiectivelor și abordările pentru atingerea acestora. Un număr de indicatori sunt atribuiți fiecăruia dintre cele patru domenii de acțiune pentru a măsura progresul.

• Definițiile din secțiunea "Implementare" creează condițiile instituționale pentru atingerea obiectivelor cheie într-un mod coerent, eficient.

4.2. Propuneri

Managerii întreprinderilor de cazare vieneze către durabilitate este foarte pozitivă. Practicile de afaceri mai durabile au fost implementate, cu cât au fost percepute mai multe beneficii, astfel încât o tendință pozitivă ar putea fi posibilă prin mai mult sprijin și informare. O mai bună comunicare a inițiativelor din sectorul public și o mai bună conștientizare a oaspeților este necesară pentru dezvoltarea viitoare a practicilor de afaceri durabile. Cursuri specifice de acțiune ar putea fi o concentrare mai mare pe durabilitate din partea ÖHV și, prin urmare, o mai bună schimb de cunoștințe și exemple de bune practici ale membrilor lor.

Micro-întreprinderile este puțin probabil să devină membri ai ÖHV, WKÖ, unde toate întreprinderile sunt obligate să fie membru, ar putea fi un potențial inițiator pentru practici de afaceri mai durabile. Cu toate acestea, așa cum au arătat cercetările anterioare, inițiativele deja dezvoltate sunt adesea nefamiliare pentru întreprinderi. În special, posibilitatea finanțării din cadrul EcoBusinessPlan necesită o mai bună comunicare și marketing. Un număr mai mare de întreprinderi certificate cu eticheta ecologică a Austriei ar putea îmbunătăți gradul de conștientizare a clienților în ceea ce privește practicile de afaceri durabile din industria de cazare.

Gestionarea și comercializarea destinațiilor turistice sunt foarte dificile și provocatoare datorită complexității conceptului de "destinație turistică". Destinațiile austriece trebuie gestionate într-un mod durabil, datorită cererii ridicate de turism, intensitatea călătoriei va crește în viitor și există riscul de a distruge parțial sau complet resursele. Toate eforturile depuse în ceea ce privește dezvoltarea durabilă a turismului trebuie să fie sprijinite de instrumente și rețele adecvate de informare. S-au luat deja pași importanți la nivel european pentru a combina durabilitatea, promovarea și aspectele de înaltă calitate cu TIC, în scopul de a oferi sprijin întreprinderilor și destinațiilor turistice pentru a obține un avantaj competitiv. Concepte precum "punctele forte tehnologice ale destinațiilor turistice" sunt abia la început. Având în vedere dimensiunea tehnologică a competitivității, acest lucru ar trebui să constituie un punct central pentru destinațiile turistice austriece în viitorul apropiat, găsind cele mai bune căi de dezvoltare a punctelor forte tehnologice prin abordări inovatoare bazate pe principalele active existente, turism. Începând cu promovarea simplă a Internetului și prin crearea unor platforme web colaborative și a tuturor tipurilor de instrumente de business intelligence, factorii de decizie de la destinațiile austriece ar trebui să găsească modalități inovatoare de implementare a noului cadru de acțiune pentru turism, adoptat de Comisia Europeană prin aplicații TIC.

Primul propunere este introducerea proiectul DIMAST, care are ca scop dezvoltarea unui DSS flexibil și adaptabil pentru destinațiile turistice care doresc să se dezvolte într-un mod durabil, pe baza sistemului ETIS Indicatori lansat de Comisia Europeană în 2013.

A doua propunere, prezintă ideea de a dezvolta un planificator de excursii bazat pe sistemul european de certificare / etichetare "Qualité Tourisme", care va fi creat în viitorul apropiat, așa cum se arată în noul cadru de acțiune în domeniul turismului. În noul context creat de Tratatul de la Lisabona, care a introdus o nouă competență și o acțiune complementară a statelor membre în domeniul turismului, cele două propuneri formulate în prezenta lucrare de dezbatere prezintă exemple concrete privind modul în care noul cadru de acțiune în domeniul turismului adoptat de Comisia Europeană în 2010, poate contribui în mod direct la sporirea și promovarea competitivității pe termen lung a destinațiilor austriece prin utilizarea optimă a instrumentelor inovatoare în domeniul TIC. După cum s-a subliniat tot prin prezentul document de discuție, luând în considerare contextul social, economic și tehnologic actual, crearea instrumentelor inovatoare bazate pe noile tehnologii este singura cale de urmat pentru a crește competitivitatea.

Noile generații de "nativi digitali" și "oameni cu tehnologie inteligentă" își trăiesc viețile, iau decizii și depind de noile tehnologii. În ceea ce privește această relație simbiotică, care caracterizează contextul social actual, calea naturală este de a dezvolta instrumente de business intelligence adaptate profilului acestor noi consumatori și noilor angajați / manageri. Experții europeni din cadrul Comisiei Europene au identificat corect acest nou profil în 2000 și și-au dovedit angajamentul de a-l respecta încă de atunci. Prin urmare, în cea mai recentă politică turistică, "inovarea" și tehnologiile TIC / noile tehnologii reprezintă cuvinte cheie pentru sporirea competitivității. Destinațiile europene trebuie să-și adapteze profilul la cel care caracterizează noua generație pentru a obține un avantaj competitiv pe termen lung. Există, de asemenea, loc pentru inovare în acest domeniu, datorită faptului că a apărut un nou concept: Web 3.0 sau Webul Semantic.

CONCLUZII

Noile stiluri de viață au dezvoltat nevoile de călătorie, cunoaștere și de participare la activități cât mai variate. Astfel, au apărut diverse vacanțe tematice, care să atragă turiști din toate colțurile lumii. Observând aceste schimbări, Austria și-a dezvoltat rapid aptitudinile care îmbină tradiția cu modernul, desfășurând diverse festivaluri specifice, dar și concerte sau concursuri sportive. Astăzi, este una din destinațiile turistice accesibile, dar în același timp, care oferă o calitate superioară a serviciilor și ospitalitate.

În urma cercetărilor întreprinse în direcția analizei numărului unităților de cazare se poate observa o creștere continuă cu un grad ridicat de ceritificare.

Numărul turiștiilor ce trec granița Austriei este unul constant pe perioada anilor analizați în lucrarea de față, cu mici fluctuații de până la 100 mii persoane. Astfel putem constata că cei mai mulți turiști s-au înregistrat în anul 2016 și cei mai puțini în anul precedent, respectiv 2017. Trăim într-o eră a competiției acerbe dintre națiuni, inclusiv din punct de vedere turistic. Fiecare țară încearcă să se readapteze din mers, să își schimbe imaginea în funcție de tendințele globale. Austria este un exemplu de țară extrem de dezvoltată turistic, dar care dorește, totuși, să se repoziționeze. Folosindu-se de Campionatul European de Fotbal în 2008, a vrut să arate că înseamnă mai mult decât țară a ski-ului și a bunei dispoziții. Utilizând sloganul “Austria, cu siguranță”, noua lor campanie arată că această țară este, înainte de toate, una a culturii și a naturii neatinse. În spot-urile publicitare predomină evenimentele culturale legate de Mozart sau Haydn sau natura neatinsă a munților (mufloni duelându-se, lacuri, cascade etc). Austria beneficiază de resurse turistice numeroase, știe să le promoveze și să le impună pe piața turistică internațională, iar pe lângă toate acestea o importanță din ce în ce mai mare o au formele de turism „moderne” ca: turismul de afaceri și turismul de shopping.

Austria reprezintă o destinație turistică deosebit de importantă și extrem de puternică în Europa și nu numai. Ea este susținută de către întreaga populație, de către conducerea țării si in special de către organizațiile de management și marketing în turism.

Aceste organizații și asociații sunt conduse de persoane diferite, au luat naștere în momente diferite, însa au scop comun: promovarea Austriei ca destinație turistică si menținerea standardelor de calitate superioara în turism. Până în momentul de față aceste organizații și-au atins scopul și continuă să susțina Austria pentru a rămâne în topul preferințelor turiștilor.

BIBLIOGRAFIE

Aiginger, K., Horvarth, Th., Mahringer, H., "Why Labour Market Response Differed in the Great Recession: The Impact of Institutions and Policy", Danube Law and Economics Review, 2012, (3)

Beerli, A., Martin, J.D., 2004. Tourists’ characteristics and the perceived image of tourist destinations: a quantitative analysis – a case study of Lanzarote, Spain. Tourism Management, No. 25

Berz, G.: Natural Disasters and Climate Change in the Alps, Alpine Space Man. Environ., 7, 2009

Bole, D., Nared, J. 2010: Contemporary development issues in the Alps. regions 280. Seaford.

Boo, S., Busser, J., Baloglu, S., 2009. A model of customer-based brand equity and its application to multiple destinations. Tourism Management, No. 30

Boukas, N.; Ziakas, V. (2014). A Chaos Theory Perspective of Destination Crisis and Sustainable Tourism Development in Islands: The Case of Cyprus. Tourism Planning & Development, 11(2)

Camprubi, R., Guia, J., Comas, J., 2008. Destination Networks and Induced Tourism Image. Tourism Review, Vol. 63, No. 2

Claver-Cortes, E., Molina-Azarin, J.F., Pereira-Moliner, J., 2007. Competitiveness in mass tourism. Annals of Tourism Research, Vol. 34, No. 3

Davies, M. C. R., Hamza, O., and Harris, C.: The effect of rise in mean annual temperature on the stability of rock slopes containing ice-filled discontinuities, Permafrost Periglac., 12, 2001

Dwyer, L., Forsyth, P., Rao, P., 2000. The price competitiveness of travel and tourism: a comparison of 19 destinations. Tourism Management, No. 21

Echtner, C.M., Ritchie, J.R.B., 2003. The meaning and Measurement of Destination Image. The Journal of Tourism Studies, Vol. 14, No. 1

Ellis, S.; Sheridan, L. (2014). A Critical Reflection on the Role of Stakeholders in Sustainable Tourism Development in Least-Developed Countries. Tourism Planning & Development, 11 (4)

http://www.turism-millenium.ro/detalii_articol.php?id=1382

https://investinaustria.at/en/sectors/environmental-technologies/research.php

Ishwaran, N. (2013). Sustainable Tourism Development and Climate Change: Opportunities in UNESCO Biosphere Reserves. In (Eds, M.V. Reddy and K.Wilkes) Tourism, Climate Change and Sustainability. Routledge, New York

Jadhav, U.; Mahapatra, A.; Sharma. (2013). Role of Tour Operators in Sustainable Tourism Development in Bhutan. International Journal of Business Intelligents, 2(Special Issue),

Knell, M., Stiglbauer, A., "Reference Norms, Staggered Wages, and Wage Leadership: Theoretical Implications and Empirical Evidence", International Economic Review, 2012, 53(2)

Kotler, Ph., Bowen, J.T., Markens, J.C., 2006. Marketing for Hospitality and Tourism, New Jersey, Pearson Prentice Hall International Edition.

Mihalič, T., 2000. Environmental management of a tourist destination – A factor of tourism competitiveness. Tourism Management, No. 21

OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development), OECD Economic Surveys: Austria, OECD, Paris, July 2013.

Ozturk, H., E., Eraydin, A., 2009. Environmental governance for sustainable tourism development: Collaborative networks and organisation building in the Antalya tourism region. Tourism management; Williams, P., W., Ponsford, I. F., 2009. Confronting tourism’s environmental paradox: Transitioning for sustainable tourism

UNWTO – Tourism Highlights, 2008 Edition, http://www.unwto.org/facts/menu.html

www.austriatourism.com/media/8998/Nachhaltigkeit_ Pozitionspapier.pdf

Zhang, J., Jensen, C., 2007. Comparative advantage Explaining Tourism Flows. Annals of Tourism Research, Vol. 34, No. 1

ANEXE

Anexa 1 – Prezentarea website-ului http://www.turismmillenium.ro

Anexa 2 – Prezentarea website-ului https://investinaustria.at

Anexa 3 – prezentarea website-ului http://www.unwto.org/facts/menu.html

Anexa 4 – prezentarea site-ului https://b2b.austria.info/ro/