Impactul S.c. Oltchim S.a. Asupra Mediului

CUPRINS

LUCRARE DE LICENȚĂ

INTRODUCERE

ISTORIC AL CERCETĂRILOR

CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC

I.1.AȘEZAREA GEOGRAFICĂ

I.2. GEOLOGIE ȘI LITOLOGIE

I.3. RELIEFUL ȘI RESURSELE NATURALE

I .3.1.FORMELE DE RELIEF

I.3.2. MORFOMETRIA

I. 3.3. RESURSELE NATURALE

I.4. REȚEAUA HIDROGRAFICĂ

I.5. CLIMA

I.5.1.CIRCULAȚIA AERULUI

I.5.2.TEMPERATURA LUNARĂ

I.5.3. TEMPERATURA MEDIE ANOTIMPURALĂ

I.5.4. PRECIPITAȚII ATMOSFERICE

I.5.5.VITEZA VÂNTULUI

I.5.6. FRECVENȚA VÂNTULUI

I.6.FLORA SI FAUNA

I.6.1 FLORA ACVATICĂ SI TERESTRĂ

I.6.2. FAUNA ACVATICĂ SI TERESTRĂ

I.7. ÎNVELIȘUL PETROGRAFIC

CAPITOLUL II

IMPACTUL S.C. OLTCHIM S.A. ASUPRA MEDIULUI

ISTORIC AL COMBINATULUI OLTCHIM

II.CALITATEA MEDIULUI

II.1.CALITATEA APEI

II.1.3.MONITORIZAREA CALITĂȚII APEI

II.1.4. MONITORIZAREA CALITĂȚII APEI LA S.C.OLTCHIM S.A

II.2.CALITATEA AERULUI

II.2.1.EMISII DE POLUANTI ATMOSFERICI

II.2.2.EFECTELE EMISIILOR DE POUANTI ATMOSFERICI

II.2.3.MONITORIZAREA EMISIILOR DE POLUANȚI ATMOSFERICI LA OLTCHIM

II.2.3.2 Monitorizarea emisiilor in atmosfera la punctele fixe de poluare secțiile S.C.Oltchim

II.2.4.MONIORIZAREA EMISIILOR IN ATOMOSFERA DIN JUDETUL VALCEA

II.2.4.2Emisiile de compusi organici volatili nemetanici aproape de sol

II.3. CALITATEA SOLULUI

II.3.1.MONITORIZAREA CALITĂȚII SOLULUI LA OLTCHIM S.A.

II.4.PROGRAM DE INBUNATATIRE A FACTORILOR DE MEDIU

CONCLUZII

LUCRARE DE LICENȚĂ

CUPRINS

LUCRARE DE LICENȚĂ

INTRODUCERE

ISTORIC AL CERCETĂRILOR

CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC

I.1.AȘEZAREA GEOGRAFICĂ

I.2. GEOLOGIE ȘI LITOLOGIE

I.3. RELIEFUL ȘI RESURSELE NATURALE

I .3.1.FORMELE DE RELIEF

I.3.2. MORFOMETRIA

I. 3.3. RESURSELE NATURALE

I.4. REȚEAUA HIDROGRAFICĂ

I.5. CLIMA

I.5.1.CIRCULAȚIA AERULUI

I.5.2.TEMPERATURA LUNARĂ

I.5.3. TEMPERATURA MEDIE ANOTIMPURALĂ

I.5.4. PRECIPITAȚII ATMOSFERICE

I.5.5.VITEZA VÂNTULUI

I.5.6. FRECVENȚA VÂNTULUI

I.6.FLORA SI FAUNA

I.6.1 FLORA ACVATICĂ SI TERESTRĂ

I.6.2. FAUNA ACVATICĂ SI TERESTRĂ

I.7. ÎNVELIȘUL PETROGRAFIC

CAPITOLUL II

IMPACTUL S.C. OLTCHIM S.A. ASUPRA MEDIULUI

ISTORIC AL COMBINATULUI OLTCHIM

II.CALITATEA MEDIULUI

II.1.CALITATEA APEI

II.1.3.MONITORIZAREA CALITĂȚII APEI

II.1.4. MONITORIZAREA CALITĂȚII APEI LA S.C.OLTCHIM S.A

II.2.CALITATEA AERULUI

II.2.1.EMISII DE POLUANTI ATMOSFERICI

II.2.2.EFECTELE EMISIILOR DE POUANTI ATMOSFERICI

II.2.3.MONITORIZAREA EMISIILOR DE POLUANȚI ATMOSFERICI LA OLTCHIM

II.2.3.2 Monitorizarea emisiilor in atmosfera la punctele fixe de poluare secțiile S.C.Oltchim

II.2.4.MONIORIZAREA EMISIILOR IN ATOMOSFERA DIN JUDETUL VALCEA

II.2.4.2Emisiile de compusi organici volatili nemetanici aproape de sol

II.3. CALITATEA SOLULUI

II.3.1.MONITORIZAREA CALITĂȚII SOLULUI LA OLTCHIM S.A.

II.4.PROGRAM DE INBUNATATIRE A FACTORILOR DE MEDIU

CONCLUZII

INTRODUCERE

Obiectivul acestei lucrări este de a cunoaște impactul activității industriale a S.C. Oltchim SA. asupra  mediului  în contextul încadrării acestuia în cadrul fizico-geografic  al  județului Vâlcea. 

Prin text, grafice, tabele, hărți și fotografii sunt înfățișate aspecte fizico – geografice ale zonei în care este asezată societatea S.C. Oltchim SA, lucrarea având la bază un temeinic studiu pe teren, o documentare amplă în instituțiile și unitățile de pe raza județului și a localității.

Culegerea datelor a fost posibilă datorită amabilității personalului de la [NUME_REDACTAT] Olt, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Vâlcea, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT], Serviciul de [NUME_REDACTAT] din cadrul S.C. Oltchim SA.

ISTORIC AL CERCETĂRILOR

Datele din literatura de specialitate și din rapoartele Agenției de Protecție a Mediului relevă faptul că poluarea este una dintre principalele probleme ce pun în pericol calitatea mediului la nivel global și pe termen lung și în același timp sănătatea umana. Mediul înconjurător este un element esențial al existenței umane, și reprezintă rezultatul interferențelor unor elemente naturale –sol, aer, apă,biosfera cu elemente create prin activitatea umană. Toate acestea interacționează și influențează condițiile existențiale și posibilitățile de dezvoltare viitoare a societății umane.

Evaluarea impactului activităților industriale este importantă pentru protejarea sănătății umane și a mediului, iar perfecționarea continuă a metodelor de lucru poate face acest proces complex mai accesibil și mai eficient.Organismele internaționale cu atribuții în ocrotirea sănătății și a protecției mediului au fost preocupate de creșterea poluării și au acționat în consecință prin legi și directive încă din anul.1865 când se infințează prima societate de protecție a naturii fondată în Anglia în 1865 sub numele Commons, [NUME_REDACTAT] and [NUME_REDACTAT] Society iar prima lege antipoluare –[NUME_REDACTAT] a fost dată de parlamentul britanic în 1863.[NUME_REDACTAT] Unite de la Stockholm în 1972 reunește 113 națiuni care își manifestă îngrijorarea cu privire la modul în care activitatea umană influențează mediul,și în urma careia se înființează“Comisia mondială de mediu și dezvoltare ([NUME_REDACTAT] Environment and Development) având ca scop studierea dinamicii deteriorării mediului și găsirea de soluții cu privire la viabilitatea societății umane.

In literatura de specialitate există numeroase date care duc la concluzia că echilibrul natural al gazelor atmosferice, este amenințat acum de activitatea ultimilor 200 ani de industrializarea globală. Aceste pericole ar fi efectul de seră, încălzirea globală,poluarea aerului,subțierea stratului de ozon  Cercetătorii susțin că, în acest moment, o treime din populația lumii trăiește fără a avea acces la apă de calitate, și că omenirea se află în pragul unei „falimentări acvatice” care va avea urmări mult mai grave decât criza financiară de azi și care va destabiliza economia mondială.

Poluarea industrială a solurilor cu substanțe toxice creează premisa trecerii acestor substanțe în apele de suprafată sau subterane și în culturile vegetale cu influențe deosebite  asupra  sănătățîi omului.

Prin activitatea de cercetare de mediu a ICERCHIM din cadrul S.C. Oltchim SA timp de 40 de ani și a filialei de la Râmnicu.Vâlcea a ECOIND (ICPEAR) București timp de 20 ani, s-au realizat bănci de date privind controlul asupra poluării apelor, aerului și a solului, astfel că au fost dezvoltate activități specifice de evaluare a prevenirea și combaterea poluării industriale.

CAPITOLUL I

CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC

I.1.AȘEZAREA GEOGRAFICĂ

S.C. Oltchim SA. se află în județul Vâlcea , ocupă o suprafață de (238,72 ha) de teren  si  este  amplasată  în sudul municipiului [NUME_REDACTAT],la o distanță de 10 Km, pe malul drept al râului Olt.

Figura.1.1.1 [NUME_REDACTAT] Vâlcea(www.hartavâlcea.ro)

Figura1.1.2 Imagini OLTCHIM S.A.(www.mediafax.ro)

[NUME_REDACTAT] este reședința județului Vâlcea; important centru economic și cultural al țării, situat la intersecția paralelei 45º07’ latitudine nordică cu meridianul 24º22’21’’ longitudine estică , așezat în partea central-sudică a României, respectiv la confluența dintre Olt și Olănești.

Figura 1.1.3.[NUME_REDACTAT] Vâlcea ( www.harti.searchromania.net)

Figura1.1.4. [NUME_REDACTAT] Vâlcea de pe dealul Capela (arhiva proprie 2013)

S.C. Oltchim SA. este așezată între orașele [NUME_REDACTAT] și Govora la limita sudică a [NUME_REDACTAT] în partea central – estică a județului Vâlcea , pe traseul D.N. 67 Rm. Vâlcea – Tg. Jiu și a D.N. 64 Rm. Vâlcea – Drăgășani.

[NUME_REDACTAT] sunt așezați în partea sudică a țării, de o parte și de alta a Oltului, subdiviziune a [NUME_REDACTAT], fiind unul dintre cele mai vechi vetre de așezări din România, menționați în documente încă din ianuarie 1392, într-un hrisov al lui Micea cel Bătrân. Subcarpații apar ca o treaptă de relief între munți și regiunile jose de la exteriorul acestora, fiind constituiți dintr-o asociere de culmi deluroase separate prin văi sau prin depresiuni.

Figura1.1.5.Poziționare OLTCHIM față de [NUME_REDACTAT] și comunele limitrofe (www.harti.searchromania.net)

Amplasarea S.C. Oltchim SA. pe platforma chimică are o serie de avantaje :

– zonă limitrofă [NUME_REDACTAT] bogată în zăcăminte ,gaze petrol cărbune ,calcar și apă;

– existența în zonă a unui depozit de sare, estimat a avea o rezervă pentru 100 ani(amplasat la 8 km distanță de platforma chimică la [NUME_REDACTAT] );

– achiziționarea materiilor prime de la producătorii limitrofi (achiziționarea etilenei și propilenei de la [NUME_REDACTAT] Arpechim-Pitești, prin 2 conducte subterane de 60 km lungime);

– utilizarea râului Olt situat la o distanță de 0,7 km , ca sursă de apă;
– centrală termică situată la o distanță de 0,5 km ca sursă de energie termică;

– forța de muncă calificată din zonă;

– acces la căile de comunicație rutiere și ferate , având legătură cu toate frontierele și porturile de la Dunăre și [NUME_REDACTAT]

Figura1.1.6.Poziționare OLTCHIM pe [NUME_REDACTAT] Govora

I.2. GEOLOGIE ȘI LITOLOGIE

[NUME_REDACTAT] Vâlcii trebuie abordată în strânsă legătură cu evoluția paleogeografică a [NUME_REDACTAT], din care fac parte, care se desfășoară în lungul unei unități structurale numită [NUME_REDACTAT]. Depresiunea s-a format la începutul paleogenului după mișcarea tectonică laramică care a ridicat [NUME_REDACTAT], pe de o parte și a coborât, pe de altă parte, spațiul cristalin din fața acestora formând acest bazin de sedimentare extins cu un rol de avanfosă. Aceasta s-a menținut ca atare în timpul Paleogenului și Neogenului.

În ceea ce privește structura acestei depresiuni sunt caracteristice:

– fundamentul cu o proveniență dublă (V. Mutihac, 1990) carpatică, blocuri cristaline ce coboară în trepte spre sud și [NUME_REDACTAT], blocuri care înclină ușor spre nord .

–  suprastructura sedimentară care s-a realizat în trei cicluri și în diferite faciesuri (litoral, de mare adâncă, salmastru, lacustru) care se succed atât de la nord la sud cât și în timp.

Figura 1.2.1.Roci metamorfozate (www.andreeazg.wordpress.com)

Ciclul paleogen miocen-inferior

-eocen când are loc transgresiunea marină având astfel loc depuneri detritice cu două orizonturi conglomeratice : inferior și superior, separate de un orizont marnos. ;

– oligocenul a cărui depozite sunt de sedimentare, cu o mare varietate de facies marcând debutul unui mediu euxinic având caracter bituminos ;

-agvitanianul după mediul euxinic instalat în Paleogen pe fondul unei regresiuni marine, mediul de sedimentare devine de tip lagunar depunând o cantitate de sedimente peste depozitele oligocene, gresii și marne, gipsuri, nisipuri. Apare ca o fâșie (având o grosime de aproximativ 100 metri) continuă în zona anticlinalului Govora – Slatioarele. Seria marnoasă prezintă uniformitate de facies și cuprinde marne negricioase cu filme de nisip fin albicios, nivele de gresii silicifiate, calcare gălbui și nisipuri gălbui spre partea superioară.

[NUME_REDACTAT] după o scurtă fază de exondare, depozitele se dispun transgresiv și discordant, fiind constituite din conglomerate poligene, care în partea superioară trec la gresii și nisipuri

[NUME_REDACTAT] depozitele tortoniene sunt constituite din patru orizonturi litologice bine individualizate: orizontul tufului cu globigerine, orizontul depozitelor lagunare, orizontul șisturilor cu radiolari și orizontul marnos cu Spirialis.

-Orizontul tufului cu globigerine este bine reprezentat în regiunea [NUME_REDACTAT], unde prezintă grosimi de 150 … . Tufurile sunt albe, grosiere, compacte în partea inferioară, devenind fine și stratificate în partea superioară a orizontului unde conține intercalații de marne cenușii – verzui, nisipuri și marne gălbui, intercalații care la vest de Govora ajung să substituie orizontul tufaceu.

-Orizontul șisturilor cu radiolari este dispus în general deasupra orizontului tufurilor cu globigerine, fiind reprezentat prin șisturi argiloase negricioase, cu eflorescențe de sulf, ce conțin o variată faună de radiolari. Uneori acest orizont conține și intercalații de nisip și conglomerate slab cimentate.

– Orizontul marnos cu Spirialis este dispus în continuarea orizontului anterior și semnalat numai la vest de valea Oltului, unde prezintă grosimi reduse.

Sarmațianul este dispus transgresiv peste Badenian în nordul regiunii,iar în sud apare în continuitate de sedimentare.Depozitele sunt consituite din pietrișuri, conglomerate cu intercalații de nisipuri, cu trovanți,marne cenușii fin nisipoase, micafere și marne șistoase cu intercalații centimetrice de de nisipuri. La baza depozitelor sarmatiene apare un orizont cu intercalații de șișturi calcaroase alb-galbui ce se consideră a fi un orizont « reper » între Badenian și Sarmațian.

Figura 1.2.2.Rezervația naturală de trovanți de la Pietrari(arhiva proprie 2013)

În perimetrul de la [NUME_REDACTAT], depozitele sarmațiene ocupă zonele mai înalte ale regiunii, • Pliocenul apare, la sudul regiunii cu depozite salifere și prezintă multe discontinuități stratigrafice de amploare variabilă. Depozitele pliocene sunt aproape orizontale și ascund sub ele către sud, o serie de câteva anticlinale și sinclinale apărute în avanfosa precarpatică la sfarșitul Miocenului .

Figura1.2.3.Discontinuități stratigrafice în salina de la [NUME_REDACTAT] ( 2012)

Cuaternarul este prezent în regiune începând cu Paleoliticul, continuând cu Neoliticul, până în zilele noastre.

I.3. RELIEFUL ȘI RESURSELE NATURALE

I .3.1.FORMELE DE RELIEF

S.C. Oltchim SA se află în dealurile subcarpatice relief încadrat în cele trei mari unități ale județului Vâlcea dispuse în trepte sau etaje cu altitudini descrescătoare de la nord spre sud: domeniul munților, care ocupă circa două cincimi din suprafața județului; domeniul dealurilor subcarpatice, cuprinzând o cincime din județ;domeniul colinelor piemontane, ce se întinde pe două cincimi în sudul județului. Dealurile subcarpatice reprezintă un rezultat al acțiunii de modelare a Oltului și a numeroșilor săi afluenți, în rocile depuse în marea  [NUME_REDACTAT]. Numele de zona deluroasă este dat nu numai de poziția față de Carpați și altitudinea mai coborâtă decât a munților ci și pe seama materialelor depuse în timpul terțiarului. Trecerea dinspre munte și dealuri nu se face abrupt, ci prin intermediul unor spinări deluroase, gruiuri și înseuări. Câteva dintre resursele dealurilor subcarpatice (petrol,sare, ape minerale,păduri) au dat un anumit specific economiei plasând combinatul S.C. Oltchim SA în această zonă:

I.3.2. MORFOMETRIA

S.C. Oltchim SA. este amplasată în lunca Oltului pe langă care se dezvoltă un sistem de opt terase din care cele inferioare sunt mai slab reprezentate, puternic fragmentate, în bună parte acoperite cu depuneri deluvioproluviale .Versantul drept este abrupt, treptat terasele se dezvoltă și pe dreapta.

Sistemul de terase, în profil longitudinal, prezintă modificări ușoare de structură, neotectonice de contribuții laterale – ceea ce crează dificultăți în stabilirea și delimitarea lor.Până la Drăgășani, terasele se dezvoltă numai pe sub versantul estic. Pe cealaltă parte se pot urmări numai unele resturi de terase greu de diferențiat.[NUME_REDACTAT] 200m fac parte din regiunea piemontană Olteană și au o structură morfologică complexă, cu dealuri cutate clar exprimate în relief, reprezentând contraste mari de altitudine ce pot depăși în unele locuri 700-800 m. La contactul dintre subcarpați și dealurile Oltețului s-au dezvoltat mici depresiuni intracolinare. Litologia dealurilor Oltețului este constituită din depozite miocene și pliocene, reprezentate prin pietrișuri, nisipuri, argile, marne etc., care stau peste un fundament cristalin.[NUME_REDACTAT] sunt reprezentate prin culmi monoclinale și depresiuni intercolinare, cu o înalțime maximă a reliefului ce variază între 200-300 m, fiind constituite din depozite pliocene,reprezentate prin pietrișuri și nisipuri.

Dealurile ([NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]) se desfășoară la sudul treptei montane fiind dominate de culmea Căpățânii și masivul Cozia pe înălțimi ce nu depășesc 871m([NUME_REDACTAT]). 

Treapta munților formează în nordul județului un adevărat patrulater de culmi, separate de adânca vale a Oltului (L. Badea și [NUME_REDACTAT], 1971).

I. 3.3. RESURSELE NATURALE

Amplasarea S.C. Oltchim SA pe platforma chimică are o serie de avantaje fiind așezată în vecinatatea zăcămintelor bogate în gaze,petrol cărbune ,calcar și apă..Existența în zonă a unui depozit de sare, estimat a avea o rezervă pentru 100 ani(amplasat la 8 km distanță de platforma chimică) care constituie materia de bază a S.C. Oltchim SA face din acesta un obiectiv strategic.

Constituția geologică foarte variată și structura tectonică oferă o paletă bogată și diversă de substanțe utile , deși unele din acestea nu sunt în cantități industriale .Resursele minerale utile ale județului Vâlcea se impun prin importante depozite de sare,o masă lenticulară cu dimensiuni de kilometri,între [NUME_REDACTAT]-Ocnița- [NUME_REDACTAT].Depozitele sunt impurificate cu:argilă, gips și strate subțiri de anhidrit. Sarea se exploatează prin dizolvare.

Tufurile dacitice se exploatează în cariere la Govora –Gatejesti și [NUME_REDACTAT] ,fiind utilizate la fabricarea tix-ului și BCA-urilor.Rezerve mari în  [NUME_REDACTAT] –[NUME_REDACTAT]-Govora–[NUME_REDACTAT] se cunosc în depozite mio-pliogene , folosite pe scară largă la fabricarea cărămizilor,țiglelor și în deosebi în olărit(zoneleHorezu,Vladesti). 
Combustibili minerali:cărbunii(lignit) se exploatează în subteran  în cariere la Alunu,Berbești,

Din depozitele de cărbuni existente pe teritoriul județului Vâlcea ,în urma flotației acestora ,putem separa următoarele minerale: minerale argiloase (caolinit,sericit) ,carbonate (calcite, dolomite, siderit), sulfuri (pirită,calcopirită,marcasită),oxizi(limonit, hematite), silicate (calcedonie ,cuarț) sulfați (gips,anhidrit), minerale grele (zircon,rutil,turmalin ).Materiale pentru construcții:nisipuri, pietrișuri, calcare, sunt exploatate în balastierele de la: Vladești, Zăvideni, Călină, [NUME_REDACTAT] sunt roci formate preponderant dintr-un mineral argilos, născut prin devitrificarea  și alterarea chimică a unui material eruptiv,de obicei a tufurilor și cenușilor vulcanice.

I.4. REȚEAUA HIDROGRAFICĂ

Poziția geografică a județului Vâlcea de-a lungul paralelei de 45o latitudine nordică (în zona climatului temperat continental moderat ) și prezența [NUME_REDACTAT] ([NUME_REDACTAT] și Parâng ) în nord sunt factori importanți în determinarea configurației hidrografice și a valorii principalilor parametri hidrografici .

[NUME_REDACTAT] Meridionari în nord (la cca 20 km de paralela 45o latitudine nordică) , în plin climat continental moderat, cât și prezența a numeroase unități depresionare (Loviștea, [NUME_REDACTAT], dar mai ales subcarpatice (Horezu-Vaideeni, Bistrița-Tomsani, Bărbătesti-Pietrari, Govora, [NUME_REDACTAT], RâmnicuVâlcea,Băbeni, Călimanesti, Muiereasca –Olănesti), culoarele de vale: Olt, Lotru, Olănesti, Bistrița, Olteț, Topolog –sunt factori importanți în determinarea configurației hidrografiei județului Valcea .

Relieful, prin orientarea E-V a culmilor principale montane și N-S a interfluviilor secundare montane și deluroase principale, cât și altitudinea ce oscilează între 150m(in sud) și peste 2200m (în nord ) reprezintă doi factori ce influențează trăsăturile generale ale hidrosferei vâlcene .

In distribuția și configurația actuală a apelor –ape subterane ,râuri,lacuri, și chiar mlaștini –un rol deosebit l-a avut și evoluția paleogeografică a teritoriului județului Vâlcea în decursul istoriei geologice, distingându-se sub acest aspect doua etape principale :precuaternară și cuaternară.

In prima etapă –precuaternară, s-a creat cumpana de ape de ordin major,iar în a doua etapă –cuaternară –deși mult mai scurtă decât prima, sub influența mișcărilor neotectonice și implicit a retragerii apelor marine în spațiile actuale, cât și a factorilor climatici , s-a dezvoltat o gamă diversă de unitați acvatice :ape subterane (captive și freatice), ape curgatoare (râuri și pâraie ) și ape stătătoare (lacuri,bălți,mlaștini ). Evoluția paleogeografică și fazele glaciare și interglaciare , în special ,au dus la crearea sistemului de terase și a luncilor .

Din diversitatea tipologiei apelor existente în arealul județului Vâlcea distingem în zona S.C. Oltchim SA : ape subterane și ape de suprafață .

Complexitatea tectonică și cea genetică a formațiunilor geologice din spațiul vâlcean determină o diversitate a apelor subterane ,conferindu-le și caracteristici fizico-chimice diferențiate în funcție de originea lor . Apele minerale din [NUME_REDACTAT] aparțin la două hidrostructuri :una eocenă și alta miocenă. Cea miocenă este legată de formațiunile geologice mai moi, în care de fapt,se află și zăcământul de sare cineritică din zona S.C. Oltchim SA .Principalele izvoare minerale se află la [NUME_REDACTAT]-Ocnița ,Govora,Buleta, [NUME_REDACTAT].

Rețeaua hidrografică a zonei în care se află S.C. Oltchim SA este tributară Oltului,

. Corpurile de apă de suprafață din zona S.C. Oltchim SA sunt:

– Olt- confluență cu Govora ;

– Olt – confluență cu [NUME_REDACTAT] ;

-Olt confluență cu [NUME_REDACTAT] ;

[NUME_REDACTAT] are o lățime de , o adâncime de , viteza de scurgere de 2.5 m/s și un debit mediu multianual de circa 150 mc/s, cu fundul acoperit de pietriș. Temperaturile medii ale râului Olt sunt în creștere din ianuarie până în iulie, august de la 0.7˚C ls 19.1˚C; au o creștere mai rapidă între martie și aprilie: 3.7˚C -8.8˚C, și o scădere mai accentuată din august până în decembrie 19.1˚C- 1.6˚C.

Figura1.4.1.[NUME_REDACTAT] amonte S.C.Oltchim (arhiva proprie 2013)

[NUME_REDACTAT] își trage izvoarele prin pâraiele Cacovei și Dobricenilor, care se unesc la sud de Stoenești. Pe sensul general al curgerii de către S-E se constată frecvente meandrări și schimbări ușoare de direcție, mai numerose în sectorul inferior. Cursul său subcarpatic de circa 20 km, are două sectoare distincte. De la Șușeni valea este îngustă, cu versanți relativi simetrici și scurți (), pentru ca de aici până să se lărgească la dimensiunile unui adevărat culoar conturat printre dealuri joase. Se manifestă o pronunțată asimetrie : versantul stâng prelung, în trepte ușor schițate (3- ), iar dreptul scurt (1.5- ) cu trepte mai pronunțate. Asimetria apare și datorită dezvoltării afluenților mai mari pe partea dreaptă: valea Bârlogului, Hința , Buleta, în timp ce pe stânga sunt mai scurți cu cursuri temporare, cu excepția văii Buneștilor.

Aval de Buleta, valea Govorei traversează treapta de glacis de la baza versantului, iar mai departe intră în lunca Oltului pe un pat supraînălțat de aluviuni (nisipuri și pietrișuri). Regimul de scurgere al Govorei este permanent, dar variabil fiind influențat puternic de climă, acesta fiind alimentat atât de izvoare cât și din precipitații. În timpul precipitațiilor de toamnă și mai ales primăvara, asociate cu topirea zăpezilor, debitul acestuia este mai mare, viteza de scurgere fiind de 3 m/s și cu adâncimi de 1 m. Vara, în timpul secetelor prelungite debitul scade mult, adâncimea ajungând la 0.30 m.

Figura1.4.2.[NUME_REDACTAT] pod Mihăiești(arhiva poprie.2013)

[NUME_REDACTAT] străbate flancul nordic al anticlinalului [NUME_REDACTAT] – Govora de la vest la est și se varsă în [NUME_REDACTAT] Afluenții de pe ambele părți ale [NUME_REDACTAT] au săpat în formațiunile geologice slab consistente ale Miocenului și au dat naștere la văi adânci separate de creste de deal cu pante line , uneori abrupte, în funcție de natura petrografică a formațiunilor traversate.

Figura1. 4.3. [NUME_REDACTAT] (arhiva proprie 2013)

[NUME_REDACTAT] a preluat apele bazinului de retenție format prin prăbușirea plafonului unei caverne formate subteran în câmpul de sonde II de pe delaul Teica în 2001, când mari cantități de clorură de sodiu au fost deversate în râul Olt amonte de captarea de apă industrială a platformei chimice ,ce a determinat oprirea a cca 2/3 din instalațiile existente in S.C. Oltchim SA pe o perioadă de 3 săptămâni.

Figura1 4.4. [NUME_REDACTAT] (arhiva proprie 2013)

[NUME_REDACTAT] cu obârșia sub vârful omonim de pe culmea principală a [NUME_REDACTAT],ia naștere prin confluența [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], scluptează [NUME_REDACTAT]  iese din  zona  montană în satul Bistrița – Costești și confluează cu Oltul la Băbeni.

[NUME_REDACTAT] are o lungime totală de 42,75 km. Izvorăște din versantul sud-estic al 
[NUME_REDACTAT], la altitudinea de 1820 m, și se vărsă în râul Olt la altitudinea de 226 m, 
pe teritoriul municipiului [NUME_REDACTAT]. Până la confluența cu pârâul Cheia, cele două cursuri de apă (Cheia si Olanești) au lungimi și caracteristici hidrologice asemănătoare.

Lacuri antropice în județul Vâlcea au fost realizate în perioadă în perioadă 1970-1981 , cele  mai  importante din zona S.C. Oltchim SA sunt :Govora, Băbeni,Ionești.

Figura1.4.5.[NUME_REDACTAT] (arhiva proprie 2012) Figura 4.6..[NUME_REDACTAT] (arhiva proprie 2012)

Lacurile mixte (antropo-naturale au luat naștere prin acumularea apei în fostele guri de ocnă , cât  și  în arealele de ocnă prăbușite natural existente în [NUME_REDACTAT] Mari-Ocnița.

Cele mai importante lacuri antropo-salifere sunt :,Lacul cu Pești (Ocnița), [NUME_REDACTAT] Sărată și  [NUME_REDACTAT] Dulce cât și [NUME_REDACTAT] ([NUME_REDACTAT]) apărut ca urmare a ultimei prăbușiri.

Figura 4.7.[NUME_REDACTAT] (www.ecomagazin.ro) Figura 4.8.[NUME_REDACTAT](www.ecomagazin.ro)

I.5. CLIMA

I.5.1.CIRCULAȚIA AERULUI

Cercetările referitoare la circulația generală a atmosferei deasupra continentului Europa au evidentiat faptul că ,în afară vânturilor de vest ,caracteristice latitudinii nordice de 45o în  zona  europeană  și  indirect, a județului Vâlcea, se manifestă și alte orientări ale circulației generale ale maselor de aer . În spațiul județului Vâlcea,în stratele inferioare ale atmosferei ,cu implicații deosebite se pot  contura patru forme principale ale circulației maselor de aer : circulația  vestică, circulația polară ;;circulația tropicală; circulația de blocare

Circulația vestică are o frecvență de 70% Aceasta are o mare persistență ,atât în perioada caldă ,cât și în cea rece a anului și durează mai multe zile în șir .Situațiiile cu circulație vestică determină ierni blande în cursul cărora predomină precipitații bogate sub formă de ploi sau ninsori .Vara circulația vestică determină o mare variabilitate în aspectul vremii și un grad mediu de instabilitate

Circulația polară deasupra județului Vâlcea se manifestă în 20% din cazuri ;provoacă răcirile de la sfarsitul primăverii și inceputul verii ,cât și pe cele de toamnă ,iar în timpul iernii provoacă temperaturi foarte coborate (în depresiuni), însoțite de viteze mari ale vântului, ce viscolește zapada.

Circulația tropicală reprezintă aproximativ 15% din cazuri și asigură transportul excesului de caldură din regiunile tropicale spre cele polare și pe deasupra teritoriului județului Vâlcea .Aceasta se manifestă deasupra arealului studiat ,fie pe direcția de SV ,când aerul tropical trecând pe deasupra [NUME_REDACTAT] aduce o cantitate importantă de vapori de apă ,fie pe direcția de SE , când trecând pe deasupra [NUME_REDACTAT] traversează județul Vâlcea sub forma unui aer fierbinte ,sărac în precipitații .

In perioada rece a anului ,transportul aerului cald din nordul Africii peste [NUME_REDACTAT] determină apariția în arealul județului Vâlcea a iernilor blande și de cele mai multe ori ,contribuie la căderea unor mari cantități de precipitații.Vara ,transportul de aer fierbinte din SE determină vreme frumoasă și deosebit de calduroasă și secetoasă ,iar cel de aer maritim tropical din SV ,vreme instabilă ,cu averse și descărcări electrice .Circulăția de blocare are loc când deasupra continentului Europa se stabilește un regim de presiune ridicată care deviază perturbațiile ciclonice ce apar în [NUME_REDACTAT] între nordul și nord-estul teritoriului european,blocând direcția de deplasare spre SE. În acest timp teritoriul județului Vâlcea se află într-un câmp de presiune atmosferica cu vreme frumoasă ,cu cer senin ,călduroasă și secetoasă.

După cum reiese din graficul de mai jos, temperatura medie anuală a aerului s-a situat între valorile de 9˚C și 12˚C, cu un maxim de 12˚C atins în 1994 și un minim de 9.4˚C înregistrat în 1985. Se observă o tendință generală de creștere a temperaturii medii anuale față de valoarea medie de 10.9˚C; cea mai mare diferență față de valoarea medie s-a înregistrat în 1994 și a fost de peste 1˚C. In perioadele 1978-1988, 1995-1998 și 2003- 2005 temperaturile sunt sub valoarea medie

Figura1.5.1. Graficul temperaturii medii anuale a aerului la stația [NUME_REDACTAT]

(1976 – 2006) (Sursa: [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT])

I.5.2.TEMPERATURA LUNARĂ

În timpul anului temperatura medie lunară este într-o continuă evoluție, de la valori negative în intervalul decembrie-ianuarie, la valori pozitive în intervalul februarie-noiembrie. Luna cea mai rece este ianuarie, când valoarea medie a temperaturii este de -0.76˚C, iar cea mai caldă este iulie cu o temperatură medie lunară de 22.37˚C. În perioada analizată temperatura maximă absolută s-a înregistrat la 4 iulie 2000, când s-a ajuns la 40.6˚C, iar minima a fost de -22.9˚C înregistrată atât pe 14 februarie 1985 cât și pe 26 ianuarie 2000. Putem afirma faptul că anul fost anul extremelor, înregistrându-se atât cea mai mare cât și cea mai mică temperatură absolută.

Figura 1 5.2. Graficul temperaturii medii lunare a aerului la stația [NUME_REDACTAT]

(1976 – 2006) (Sursa: [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT])

I.5.3. TEMPERATURA MEDIE ANOTIMPURALĂ

Valorile medii multianuale anotimpuale sunt încadrate într-un interval cuprins între 0.1˚C și 21.2˚C. Temperaturile medii ale anotimpului de iarnă aflându-se sub ușoare influențe submediteraneene, se caracterizează prin valori medii pozitive față de valoarea medie multianuală în 19 ani, iar sub media multianuală în restul de 11 ani.

Figura1. 5.3. Graficul temperaturii medii anotimpuale la stația [NUME_REDACTAT] (1976 – 2006)

(Sursa: [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT])

Sunt și ierni friguroase în care temperatura medie a coborât la -3.6˚C în 1985. Primăvara, temperatura variază de la un minim de 8.1˚C în 1987 la un maxim de 12.6˚C în 2000, prezentând fluctuații de la un an la altul de aproximativ 1˚C, mai rar 2˚C.

Vara, variațiile temperaturii medii ale anotimpului de la un an la altul nu depășesc 1˚C, uneori fiind chiar mai mici de 0.5˚C. Cea mai mică temperatură medie anotimpuală s-a înregistrat în 1976 și a fost de 18.2˚C, iar cea mai mare de 22.6˚C s-a înregistrat în 2000. Toamna se caracterizează prin temperaturi cu 2˚C până la 3˚C mai ridicate decât în anotimpul primăvară și aceasta datorită circulației vestice și SV, cea mai mare diferență înregistrata în 1987 de 3.5˚C.

I.5.4. PRECIPITAȚII ATMOSFERICE

Precipitațiile atmosferice constituie una dintre cele mai importante caracteristici ale climei și o componentă principală a bilanțului apei în natură. Prin însăși geneza lor, acestea sunt fenomene atmosferice care se produc în cantități foarte diferite și în mod discontinuu în timp și spațiu. Cantitățile lunare de precipitații în cursul anului se repartizează neuniform în timp în funcție de direcția de deplasare a maselor de aer și de gradul de dezvoltare a proceselor locale de formare a sistemelor noroase.

Se observă că în anul 2000 au căzut cele mai puține precipitații (), fapt ce se corelează cu durata de strălucire a Soarelui care în avut cele mai ridicate valori și cu nebulozitatea care a atins valoarea de doar 4.89 zecimi din bolta cerească. Cantitatea maximă de precipitații a fost de și s-a înregistrat în 2005; de acestă valoare se leagă creșterea nivelului râului Govora, care în luna iulie a ieșit în anumite zone din matcă și a produs inundații. Valoarea medie pentru cantitatea anuală de precipitații este de . Cantitatea maximă de precipitații căzută în 24h a fost de pe 16 iulie 1998.

Figura1 5.4. Graficul precipitațiilor atmosferice la stația [NUME_REDACTAT] (1976 – 2006)

(Sursa: [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT])

I.5.5.VITEZA VÂNTULUI

Din analiza graficului 15 se poate concluziona faptul că viteza medie anuală este de 1.8 m/s. Viteza vântului predominant este din sectorul nordic (NV, N, NE), cu valori de 1.8 m/s din direcția NV, 2 m/s din N și 2.3 m/s din direcția NE. Sectorul nordic deține aproxomativ 50 % din totalitatea direcțiilor predominante. Vânturile din celelalte direcții, adică E, SE, S, SV, V, au viteze cuprinse între 1,4 m/s până la 2 m/s.

I.5.6. FRECVENȚA VÂNTULUI

Din analiza rozei vântului întocmită pentru anul 2006 desprindem direcția predominantă a vântului exprimată în procente și direcțiile mai puțin frecvente în cursul anului. Astfel se poate concluziona că cea mai mare frecvență o are vântul ce bate din direcția N ( 36.8 %). Urmează cu o frecvență semnificativă vântul din direcția S (16.7 %); vânturile din celelalte direcții au frecvențe mici, cuprinse între 3.6% pâna la 8.5 %. Se observă că direcția vântului cu frecvența cea mai mare (N) nu corespunde direcției vântului cu viteza cea mai mare (NE), ci doar sectorului nordic (NV, N)

Figura1 5.5. Graficul vitezei medii a vântului la stația [NUME_REDACTAT] (2006)

Figura1. 5.6. Graficul frecvenței vântului la stația [NUME_REDACTAT] (2006)

(Sursa: [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT])

I.6.FLORA SI FAUNA

I.6.1 FLORA ACVATICĂ SI TERESTRĂ

Ecosistemele terestre a zonei în care se află S.C. Oltchim SA sunt reprezentate de zăvoaiele de sălcii, pajiști (pășuni și fânețe), buruienișuri și culturi.Zăvoaiele de sălcii au ca specii edificatoare: Salix alba și S. Fragilis. În stratul ierbos domină îndeosebi gramineele (Phragmites australis, Dactylis glomerata) și diverse specii de: Mentha, Lamium maculatum, Urtica dioicae, [NUME_REDACTAT].

Figura 1.6.1 [NUME_REDACTAT] alba Pragmites australis [NUME_REDACTAT] glomerata [NUME_REDACTAT]

Alunișurile (Coryletum avellanae) sunt mai rare în zonă ocupând ca și mestecănișurile (Betuletumpendulae) , suprafețe apărute în urma defrișărilor.

Lista de specii din sectorul studiat numără peste 1000 cormofite, grupate în 93 de familii, dintre care familiile de Asteraceae, Poaceae, Lamiaceae, Fabaceae, Carphyllaceae, Posaceae, Ranunculaceae, Cyperaceae, Brasicaceae și Apiaceae dețin mai mult de jumătate din numărul total de specii. Dintre genurile mai bogate în specii sunt amintite Veronica, Potetilla, Trifolium, Ranunculus – bine reprezentate în cadrul vegetației terestre și genurile Carex, Salix, Juncus, Equisetum, Mentha – cu specii în cadrul vegetației hidro-higrofilă.

Arealul pădurilor de cer și garniță cuprinde dealurile joase din sudul județului 150-300m altitudine.). .Pădurile sunt formate din cele doua specii de ștejari sud-europeni, cerul si garnița .Ca specii de amestec întâlnim frasinul, arțarul tătărasc, ulmul. Stratul arbustiv este constituit din :păducel, măceș, porumbar Tot în aceste păduri întalnim stejarul brumăriu și ștejarul pufos.

Zăvoaiele se intâlnesc exclusiv de-a lungul râurilor păduri de luncă majoră, constituită din arbori cu lemn moale (plop ,salcie ,anin). Zăvoaiele de anin alb se găsesc la altitudine de 700-1500m cele de anin negru intre 300-700m. .

I.6.2. FAUNA ACVATICĂ SI TERESTRĂ

Remarcăm dispariția, restrângerea și fragmentarea unor habitate prin dizlocarea lor în urma construirii propriu- zise a obiectivelor hidroenergetice în sistemul complex al văii Oltului și în acest context am menționa în mod cu totul deosebit dispariția tuturor asociațiilor specifice luncilor Oltului preexistente.Totuși în foarte multe puncte ale Oltului amenajat, chiar în perimetrul unor lacuri de acumulare (Călimănești, Dăiești, Râureni, Băbeni etc.), din cauza masei mari aluvionare, acest tip de ecosistem s-a refacut, dar într-o compoziție dominantă a speciilor mult diferită față de cea inițială. În aceste situații se poate vorbi de tipuri de succesiune ecologică determinată de cauze antropice.

Ornitofauna este bogată, ținând seama de expunerea sudică în calea curenților calzi care străbat [NUME_REDACTAT] în partea sa sud-vestică; defileul Oltului constituie un culoar de migrație important, pe aici trecând drumurile de migrație ale păsărilor către [NUME_REDACTAT] și de Nord pe de o parte, iar pe de altă parte prin [NUME_REDACTAT] din Bulgaria se face legătura cu [NUME_REDACTAT].

Ihtiofaunistic zona studiată se încadrează în zona scobarului prin defileu până aval de Râmnicu. Vâlcea și zona mrenei – care începe în aval de Govora și continuă până aproape de vărsarea Oltului în Dunăre. Leuciscus cephalus (cleanul); Barbus barbus (mreana); Gobio gobio (porcușorul comun) ; Cyprinus carpio (crapul); Alburnus alburnus (obletul); Rutilus rutilus ( babușca); Inventarul ihtiofaunei a pierdut speciile puternic reofile și oxifile, cum ar fi Gobio. kessleri (porcușorul de nisip), G. uranoscopus (porcușorul de vad).Cauzele dispariției acestor specii sunt :poluarea extrem de accentuată, devenită cronică; construirea barajelor și lacurilor de acumulare, care nu mai permit asigurarea locurilor de bătaie pentru reproducere și care împiedică realizarea migrațiilor atât în cadrul râului (aval-amonte) cât și pe afluenți în râu.

Cenozele mamaliene sunt diferențiate în funcție de succesiunea altitudinală a biotopilor precum și de distribuirea lor.. Dintre mamifere, majoritatea speciilor care trăiesc în pădurile de stejar nu sunt locuitori tipici ai acestora, ci ajung până la munte (veverița) sau chiar în stepe (iepurele). Căprioara se întâlnește mai frecvent în pădurile de stejar decât în făgete și în cele de rășinoase; veverița și cele patru specii de pârși și șoarecele gulerat (Apodemus tauricus) sunt, cel puțin în condițiile actuale, puțin mai frecvenți în făgete. Mamiferele foarte răspăndite sunt lupul, iepurele și vulpea, în mai mică măsură mistrețul și pisica sălbatică.

Printre păsări, există specii mai strict legate de anumite tipuri de păduri de stejar. Din familia sturzilor, în afară de mierlă, mai des întâlnită în timpul verii este sturzul – de – vâsc (Turdus viscivorus). Prin tufișurile la marginea pădurilor de deal trăiește și potârnichiea (Perdix perdix), care poate fi întâlnită însă și în etajul alpin, ca și în stepă. Tot dintr-un grup de păsări de stepă face parte ciorârlia de pădure, care în țara noastră cuibărește în regiunile deluroase. În pădurile de deal se întâlnesc mai multe specii de pițigoi; caracteristic este însă pițigoiul – de – livadă (Parus lugubris).

O specie larg răspândită în toate pădurile din țară, mai frecventă în cele de deal, este gaița (Garrulus glandarius), pasăre sedentară la noi. Fazanul (Phasianus colchicus) preferă pădurile umede cu tufișuri numeroase. Prin poieni și la marginea pădurii se întâlnește adesea pupăza (Upupa epops), reprezentant al unui ordin de păsări africane. Scoarța arborilor este adesea cercetată de mai multe păsări insectivore: țicleanul (Sitta europaea caesia), care circulă în spirală pe trunchiul arborilor. Ciocănitorile sunt cele mai bine adaptate la scormonirea trunchiurilor în căutarea larvelor; ele sunt reprezentate la noi prin mai multe genuri și specii, toate sedentare. În scorburi cuibăresc și graurii

Printre reptile se întâlnsc unele relativ comune: șarpele orb (Anguis fragilis), șopârla de câmp (Lacerta agilis agilis), gușterul (Lacerta viridis viridis). Tot în păduri de șes, dar și în stepe și silvostepe trăiește broasca țestoasă de uscat Testudo hermanni în Banat și Oltenia. Batricianul tipic pădurilor de stejar este Rana dalmatina, în anumite localități ajunge broasca râioasă de munte .

I.7. ÎNVELIȘUL PETROGRAFIC

În brâul dealurilor subcarpatice sunt condiții pedogenetice favorabile solurilor brune eu – mezobazice, brune luvice și luvisoluri albice și, într-o măsură mai mică la limita superioară cu muntele pentru soluri brune acide, iar spre câmpie pentru soluri cenușii și chiar cernoziomuri cambice. În unele părți, cu relief monoton și cu alcătuire uniformă, cum este cazul unei bune părți din [NUME_REDACTAT], se găsesc soluri evoluate și uniforme pe întinderi mari. Pe vechile șesuri aluviale apar de regulă soluri brune luvice pseudogleizate, iar pe șesurile aluviale tinere sunt soluri aluviale în diferite stadii de evoluție. Pe relieful sculptat în sedimente marnoase sunt soluri intrazonale, iar pe cel sculptat în roci argiloase, sărace în carbonați, în multe locuri în alternanță cu nisipuri la care se adaugă local pietrișuri, se găsesc soluri brune și mai ales brune luvice. Pe raza zonei S.C. Oltchim SA întâlnim :Solurile brune eu – mezobazice, care ocupă , fiind clasa de sol cu cea mai mare întindere în nord, centru și sud; au ca răspândire și condiții de formare un areal extrem de dispersat, de la regiunea montană carpatică și subcarpatică și până la zona deluroasă și de platformă, frecvent fiind întâlnite și în regiunea de câmpie. Se formează pe depozite alcătuite din elemente ușor alterabile și bogate în baze – marne, argile, luturi. Nivelul de fertilitate al solurilor brune eu – mezobazice este diferit, în funcție de stadiul de evoluție în care se găsesc. În agricultură, deși folosite de mult timp ca terenuri arabile sau pentru pășuni, fânețe sau livezi, potențialul nu depășește intervalul mijlociu slab. Când au fost utilizate pentru vii, s-au luat în producție versanții cu expoziții însorite și pe pante slab – moderat înclinate. Solurile aluviale (inclusiv protosoluri aluviale) frecvent gleizate se desfășoară în cadrul zonei S.C. Oltchim SA pe o suprafață de , întâlnite cu precădere în lunca și terasele Oltului inferior și ale Govorei. Alcătuirea granulometrică a solurilor aluviale este extrem de variată, de la nisipolutoasă până la argiloasă. În funcție de condițiile locale, pot fi afectate de procese de gleizare, salinizare și alcalizare, iar prin utilizarea continuă a lor în agricultură, se constată o degradare a stării lor fizice.

Solurile brune luvice tipice și erodate au desfășurare în NV, V și SV pe o suprafață de , textura lor fiind lutoargiloasă. Ocupă terenurile slab drenate sau formele de relief cu vârste mai mari – de exemplu pe terasele mai vechi. Sunt răspândite în complex cu solurile brune argiloiluviale.

Pseudorendzinele se întâlnesc în cadrul comunei predominant cele tipice și cambice în partea de NE a acesteia; ocupă o suprafață de , și au o textură lutoargiloasă. Caracteristicile sunt cele de material parental reprezentat prin marne, marne argiloase sau argile marnoase, întâlnite în condiții de relief de podiș și subcarpatic, pe culmi și în sectoarele superioare și mijlocii ale versanților.

CAPITOLUL II

IMPACTUL S.C. OLTCHIM S.A. ASUPRA MEDIULUI

ISTORIC AL COMBINATULUI OLTCHIM

În anul 1990 , România era cel mai mare producător de produse petrochimice din [NUME_REDACTAT] și de Est.Ulterior, ca urmare a privatizărilor și a lipsei de interes al proprietarilor privați față de această ramură a industriei, capacitățile de producție petrochimice din România au scăzut. Astfel, față de 80 de capacități petrochimice care existau în România în anul 1990, în anul 2008 au mai fost 18, din care 12 la S.C Oltchim SA. Practic, în această perioadă, singura societate care și-a dezvoltat și și-a extins capacitățile de producție în petrochimie este S.C. Oltchim S.A.

Figura 2.1 Pavilion S.C.OLTCHIM S.A. (www.oltchim.ro)

SC.Oltchim SA – [NUME_REDACTAT] este cel mai mare producător de pe piață internă de produse clorosodice, solvenți clorurați, unic producător de P.V.C., polioli-polieteri, oxo-alcooli, anhidridă ftalică și dioctilftalat, produse de baza pentru economia națională.

In anul 2007, SC.Oltchim SA – [NUME_REDACTAT]  își comercializa produsele în 80 de țări și 300 de parteneri mondiali îi garantau profesionalismul .

– 78% din totalul vânzărilor  reprezenta livrări pe piață externă;

– 36,8% era ponderea PVC în totalul exporturilor ;
-32,8% reprezenta ponderea exporturilor de propenoxid și polioli (intermediari pentru poliuretani);

Figura 2. 2 . Pondere export S.C. OLTCHIM.S.A. (www.oltchim.ro)

-14,6% reprezenta ponderea exportului produse clorosodice în total export ;
-23,0% din export se indrepta catre [NUME_REDACTAT] (inclusiv Turcia);
-39,6% era ponderea [NUME_REDACTAT] și de Est în cadrul exportului;
-33,8% reprezenta exporturi OLTCHIM în Europa de Vest;

În producția industrială a județului Vâlcea combinatul deține o pondere de peste 65%, reprezentând veriga principală prin interdependența tehnologică majoră cu celelalte unități de pe platformă, respectiv CIECH – [NUME_REDACTAT] Govora SA, CET Govora SA și S.N.S. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Berbești, [NUME_REDACTAT] Cerna.

Întreaga activitate a societății este certificată ISO 9001 și ISO 14001 . Analizele de piață au arătat că ,combinatul se află pe o piață foarte competitivă. Este bine poziționată din punct de vedere logistic, comparativ cu concurenții săi din apropiere,din Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia.

Figura 2.3 Certificat ISO9001 și ISO14001(www.oltchim.ro) Figura 2 4. Imagini OLTCHIM (www.oltchim.ro)

Etape de evoluție a S.C. OLTCHIM S.A. [NUME_REDACTAT]

. Principalele etape în dezvoltarea societății au fost :

1966 – 1970: sunt puse în funcțiune fabricile de produse clorosodice, oxo alcooli, clorură de vinil , policrorură de vinil și HCH- lindan toate pe bazã de licențe strãine;

Figura 2 5.[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] 1970(www.Oltchim.ro)

1971 -1980: noi capacități de producție :solvenți clorurați, propilenoxid, propilenglicoli, polieteri;

1981 -1985: s-au pus în funcțiune, odatã cu instalația de fosgen, noi capacități de întermediari organici (amine, cloroformiați) și o sortimentație variatã de pesticide.

1986 -1996: se diversificã gama de sortimente a produselor (peste 40 de produse de bazã în peste 78 de sortimente) dezvoltându-se producția de copolimeri, polieteri și în special pesticide, prelucrãri mase plastice.

În anul 1992, societatea a realizat o cifrã de afaceri de 76,045 mil. EUR, acest an fiind cel în care au fost închise, din motive de piață sau poluare, jumătate din capacitãtile de producție.

În anul 1993 societatea și-a regândit întreaga strategie de dezvoltare și de producție, fiind nevoită sã se reorganizeze pe principii competitive și sã își redirecționeze activitatea și investițiile pe utilizarea unor tehnologii noi și realizarea unor produse noi, a căror cerere pe piată este stabilă și în dezvoltare. Această strategie a pornit de la principiul utilizării optime a resurselor naturale și a facilităților din zonă, precum și a personalului cu un grad ridicat de pregătire în industria petrochimică.

În anul 1994 a fost inițiat un amplu program de dezvoltare și de investiții al societății, care a fost fînalizat în anul 2007. Acest program a însemnat investiții de 335 milioane Euro. Aceste investiții au permis societății sa crească cifra de afaceri în anul 2007 până la 524 mil. Euro.

[NUME_REDACTAT] este structurat în trei uzine : -[NUME_REDACTAT] ( soda caustică, clor, acid clorhidric, hipoclorit de sodiu, soda bloc, soda fulgi și soda perle)-[NUME_REDACTAT] ( clorura de vinil,policlorura de vinil ) -[NUME_REDACTAT] ( oxo-alcooli, anhidrida ftalică, dioctilftalat, propenoxid, propilenglicol, polieteri flexibili, polieteri zaharați )

Clorul obținut în cele două instalații de electroliză a clorurii de sodiu se utilizează la fabricarea acidului clorhidric, a hipocloritului de sodiu, a clorurii de vinil din care se obține policlorura de vinil a propenoxidului care mai departe se utilizează la obținerea propilenglicolului și a polieterilor . De asemenea hidrogenul obținut în instalațiile de electroliză a clorurii se sodiu se utilizează la obținerea oxo-alcoolilor( octanol, i-butanol și n-butanol ), iar o parte din soda caustică și din acidul clorhidric se utilizează în procesele de neutralizare . Principalele produse, cu ponderea cea mai mare în cifra de afaceri a S.C. Oltchim S.A, la nivelul anului 2007 sunt:- clorosodice;PVC (policlorura de vinil); -polioli polieteri.

Materiile prime de bază pentru S.C. Oltchim SA sunt derivate din petrol, respectiv etilenă și propilenă, cu care societatea se aprovizionează de la Petrom SA – [NUME_REDACTAT] Pitești. „Din punct de vedere tehnologic, S.C. Oltchim S.A nu poate funcționa fără a consuma etilenă Etilena este materia primă care asigură consumarea clorului rezultat din electroliză, din aceste materii prime rezultând PVC. Posibilitatea de consumare a clorului reprezină condiția esențială pentru funcționarea electrolizelor la capacitate și limitează volumul de producție de sodă caustică. De altfel, instalațiile care funcționează la S.C Oltchim SA sunt constituite într-un sistem integrat, menit să asigure o prelucrare cât mai avansată a clorului și hidrogenului rezultate din procesul de electroliză, împreună cu alte materii prime. Odată cu privatizarea Petrom SA și cumpărarea pachetului majoritar de către OMV, există în continuare nesiguranță în ceea ce privește menținerea în funcțiune a [NUME_REDACTAT], de care SC Oltchim SA depinde în totalitate pentru continuitatea activității sale.

Figura 2.6. S.C.Oltchim S.A.[NUME_REDACTAT] (www.olchim.ro)

II.CALITATEA MEDIULUI

Datele din literatura de specialitate și din rapoartele Agenției de Protecție a Mediului relevă faptul că poluarea mediului este una dintre principalele probleme de mediu, atât ca frecvență și amploare a fenomenului cât și ca interferență cu alte aspecte de mediu, ceea ce duce la efecte sinergice ce pun în pericol calitatea mediului la nivel global și pe termen lung și in același timp sănătatea umană. Mediul înconjurător este un element esențial al existenței umane și reprezintă rezultatul interferențelor unor elemente naturale – sol, aer, apă, biosferă – cu elemente create prin activitatea umană. Toate acestea interacționează și influențează condițiile existențiale și posibilitățile de dezvoltare viitoare a societății umane.

Evaluarea impactului activităților industriale este importantă pentru protejarea sănătății umane și a mediului, iar perfecționarea continuă a metodelor de lucru poate face acest proces complex mai accesibil, mai eficace și mai eficient. Mediul înconjurător are o mare capacitate de biodegradare a substanțelor toxice, dar unele substanțe sunt rezistente Ia biodegradare. Efectele negative asupra mediului se manifestă prin acumularea substanțelor toxice, nebiodegradabile, în lanțul aer-apă-sol-plante-animale-om. Contaminarea mediului cu substanțe chimice periculoase are loc datorită: emanațiilor în aer (praf, fum, ceață, vapori etc), evacuărilor în cursurile de apă, depozitării în sol a deșeurilor.Orice activitate umană și implicit existența individului este de neconceput în afara mediului. De aceea, calitatea în ansamblu a acestuia, precum și a fiecărei componentă a sa în parte, își pun amprenta asupra nivelului existenței și evoluției umane. Ansamblul de relații și raporturi de schimburi ce se stabilesc între om și natură, precum și interdependența lor influentează echilibrul ecologic, determină condițiile de viață și implicit condițiile de muncă pentru om, precum și perspectivele dezvoltării societații în ansamblu.

Fig 2.6.Imagini cu poluarea apei aerulului ,solului(www.ecosistem.ro)

II.1.CALITATEA APEI

Apa este factor esențial pentru viața pe planeta Pământ. Organizațiile internaționale umanitare consideră că apa proaspătă, resursă naturală elementară pentru existența umană, va deveni în acest secol motiv de dispute între națiuni; rezervele de apă dulce, de suprafață sau subterane, fiind într-o continuă scădere. Conform unei statistici O.N.U., creșterea consumului de apă în lume se produce în progresie geometrică, astfel încât în unele zone se face simțită lipsa ei. Totodată, studiul menționat demonstrează că, prin consumul mare de apă nu scad resursele naturale care sunt recuperabile, dar se limitează utilizarea acestora datorită poluării.

Figura 2..1 .1 Ape poluate (www.naturaeco.ro)

II.1.1COMPOZIȚIA APEI NATURALE

În condiții naturale, apa nu se găsește în stare pură.Apele naturale conțin numeroase impurități de natură minerală și organică, dizolvate (săruri, gaze) sau în dispersie, substanțe biogene, organisme biologice și au anumite caracteristici organoleptice, fizice, chimice, biologice și bacteriologice. Apele de suprafață pot avea compoziție variabilă și fără a fie "poluate" de om. Principalele substanțe ce se găsesc în mod natural dizolvate în apă au și influență considerabilă asupra calității ei și a posibilelor folosințe umane, lucru de care trebuie ținut cont înainte de a analiza nivelul și impactul poluanților de origine antropică. Cele mai frecvente substanțe prezente naturale în ape și care influențează calitatea și utilizările posibile sunt:

Silicea (bioxid de siliciu – SiO2) are concentrații de obicei de la 1 la 30 mg/l

Fierul se găsește de regulă în concentrații de sub 0,5 mg/l în ape oxigenate, dar la ape subterane urcă des spre 50 mg /l. La ape bine aerate la concentrație de peste 0,1 mg/l precipită, cauzând turbiditate, ruginire, pătarea hainelor la spălat, modificând gustul și mirosul. Peste 0,2 mg/l face ca apa să fie improprie majorității folosințelor industriale.

Manganul apare de regulă în concentrații de sub 0,2 mg/l. Apa subterană și apele de mină conțin uneori peste 10 mg/l iar apele din lacurile de acumulare care au suferit fenomenul de inversare (turn-over sezonier) pot ajunge la peste 150 mg/l.

Calciul ajunge uneori în râuri la 600 mg/l, dar în ape foarte sărate poate atinge 75000 mg /l

Magneziul ajunge uneori în unele râuri la mai multe sute mg/l, în apa mării sunt peste 1000 mg/] in ape foarte sărate poate atinge 57000 mg/l. Calciul și magneziul se combină cu bicarbonatul, carbonatul, sulfatul și silicea și se depun ca "piatră" în boilere,

Sodiul este metal alcalin, al 6-lea element chimic ca răspândire pe Terra. Atinge în unele râuri concentrații de 1000 mg/l, în apa mării 10.000 mg/l și în ape foarte sărate chiar 25.000 mg/l.Vântul îl duce din mare până la 100 km în interiorul continentului și poate polua apa subterană. Cantități mari ingerate pot produce hipertensiune arterială. Peste 50 mg / litru în prezență de suspensii produce spumare ce accelerează precipitarea și depunerea de "piatră" în boilere

Potasiul este tot metal alcalin, esențial pentru viață.;este sub 10 mg/l atinge însă 100 mg/l în unele izvoare termale și peste 25.000 mg/l în ape sărăturoase.

Carbonatul e de regulă aproape absent în ape de suprafață și sub 10 mg/l în ape subterane,

Bicarbonatul e de regulă sub 500 mg/l dar poate urca la peste 1000 mg/l în ape cu mult bioxid de carbon. La încălzire, bicarbonatul se transformă în apă, bioxid de carbon și carbonat. Acesta se combină cu calciu și magneziu și formează depuneri calcare în interiorul țevilor,

Sulfații sunt de regulă sub 1000 mg/l în ape, dar pot ajunge la 200.000 mg/l în ape salmastre. Sulfații se pot combina cu calciul și precipită ca depuneri aderente în cazane

Clorurile au concentrații de obicei sub 10 mg/l în regiuni nearide, în schimb în apa mării depășește 19300 mg/l și în unele ape foarte sărate chiar 200.000 mg/l. La concentrații peste 100 mg/l gustul apei este sărat. În multe industrii concentrația de cloruri peste 100 mg/l e inacceptabilă. Apa cu exces de cloruri nici pentru consumul uman nu e adecvată,

Fluorul  nu depășește 0,1 mg/l în ape de suprafață și 10 mg /l în cele subterane, dar in unele ape foarte sărate atinge 1600 mg/litru. Fluorul în concentrații până la 1,5 mg % litru are efect benefic asupra sănătății umane, la mai mult se produc afecțiuni ale dinților și oaselor.

Nitrații în ape de suprafață nepoluate sunt de obicei sub 1 mg/l, uneori până la 5 mg/l. În ape subterane pot atinge 1000 mg/l. La peste 100 mg/l apa are gust amar și poate fi dăunătoare sănătății. Poate genera methemoglobinemie la copii.

II.1.2.IMPACTUL POLUANȚILOR ASUPRA CALITĂȚII APEI

Poluarea apei reprezintă modificarea în mod direct sau indirect a compoziției normale a acesteia, ca urmare a activității umane. Considerată un fenomen general, poluarea se poate diferenția în mai multe tipuri: poluarea biologică ,poluarea fizică ;poluarea chimică care este reprezentată de pătrunderea în apă a unor substanțe chimice, de la organice ușor degradabile, până la cele toxice cu persistență

Apele uzate rezultate datorită agenților poluanți amintiți pot fi: ape menajere, ape industriale (industria minieră, industria metalurgică, industria chimică și petrochimică, industria alimentară etc.), ape agrozootehnice, ape meteorice poluate.Cei mai agresivi agenți poluanți sunt: detergenții, îngrășămintele, metalele grele, fenolii, pesticidele, reziduurile petroliere.

Poluarea chimică favorizează dezvoltarea unor microorganisme (când în apă sunt prezenți compuși organici asimilabili) sau distrugerea organismelor cu toleranță mică. Unii detergenți anionactivi determină o creștere a numărului total de germeni, creștere favorizată de conținutul de carbon (mai mult sau mai puțin asimilabil) și a fosfaților ca produși de condiționare.

Cea mai importantă poluare este cea industrială, caracterizată printr-o mare intindere a prejudiciilor cauzate mediului.

Fiecărui tip de poluare îi corespund efecte specifice asupra calității apei, sănătății omului și mediului. De fapt orice poluare a apei se răsfrânge asupra lumii vii inclusiv a omului, direct sau prin intermediul florei și faunei, uneori prin lungi lanțuri și cicluri trofice.

Dintre poluările chimice întâlnite cel mai des sunt :

Poluarea cu nitrați . Azotul este element esențial pentru viață și în ape suferă foarte multe procese chimice și biochimice. Apare mai ales ca azotat, azotit, amoniu, azot gazos și cel fixat în compuși organici, grupe între care există continue transformări / tranzitări, formându-se "ciclul azotului". Excesul duce la eutrofizare, contaminarea acviferelor, posibila afectare a sănătății umane: methemoglobinemie la copii, cancer gastric.Sursele antropice "directe" sunt cele punctiforme (deversări de ape uzate conținând azotați) și difuze, în principal azotații proveniți din agricultură, din îngrășămintele chimice și din îngrășămintele naturale .Îndepărtarea nitraților din apa potabilă este scumpă și complicată. Nitrații pe care îi tot deversăm actualmente în sol vor ajunge în unele acvifere peste doar ani sau decenii, când ne putem trezi brusc cu o prăbușire a calității multor ape. Azotații au asupra organismului animal efect de toxicitate prin multe mecanisme, direct sau prin alți compuși pe care îi formează (azotiți, nitrozamine etc.).

Acidifierea apelor dulci vine în principal de la ploile acide. Cauza principală sunt bioxidul de sulf și oxizii de azot degajati în atmosferă. Mecanismul de formare a ploii acide constă în oxidarea în atmosferă a oxizilor de azot și sulf la acid azotic și sulfuric sau aerosoli de azotat și sulfat, prin procese complexe incomplet elucidate de oameni.. Solurile și apele au capacitatea de a neutraliza aciditatea prin bicarbonații de calciu și magneziu. Azotatul crează mai puține probleme căci e folosit ca nutrient de organismele acvatice. Scăderea pH-ului atrage o creștere a solubilității metalelor grele, toxice pentru viață, care sunt mobilizate din sedimente sau nu se mai sedimentează. La scăderea sub pH 6 mor unele componente ale ecosistemelor și peștii își pierd sursele de hrană , ajung la deficite de minerale, consecința fiind debilitate fizică, decalcifiere a oaselor, infertilitate…. De asemenea, reducerea pH-ului duce la reducerea oxigenului, creșterea bacteriilor anaerobe, reducerea biodiversității, dezvoltarea algelor filamentoase și macrofitelor acidotolerante etc

Poluarea cu compuși organici biodegradabili Cea mai tipică poluare cu compuși organici biodegradabili este cea cu ape fecaloid-menajere Alte poluări frecvente cu compuși organici biodegradabili provin de la industrie, mai ales de la cea a celulozei, alimentară etc. Biodegradabilitatea practică scade mult până la zero dacă sunt prezente în apă substanțe toxice sau inhibitoare pentru bacteriile ce realizează biodegradarea compușilor organici.Compușii organici din lacuri și râuri se oxidează, se descompun, sau se depun ca particule pe fundul apelor. Dacă există oxigen dizolvat destul degradarea este aerobă, cu consum de oxigen și producție de bioxid de carbon și apă (respirație). Dacă oxigenul e insuficient, se trece la procese anaerobe cum sunt denitrificarea, dezaminarea, reducerea sulfatului, fermentarea. Acestea produc oxigenul necesar descompuneri substanțelor organice dar și compuși nedoriți precum hidrogenul sulfurat, metanul etc. Aceste procese anaerobe sunt rare în râuri dar frecvente în lacuri adânci și comune în mlaștini. Aparent paradoxal, dacă un râu e poluat cu substanțe organice biodegradabile, e de dorit să fie poluat și cu azotați, căci prin denitrificare bacteriile pot obține oxigenul necesar descompunerii substanțelor organice, altfel râul devine anoxic, deci poluarea cu nitrați contracarează poluarea cu compuși organici biodegradabili.

Poluările petroliere – caz particular de poluări cu substanțe organice – sunt un mare dușman al apelor, deoarece culoarea, gustul și mirosul sunt afectate chiar la concentrații reduse. Sunt grav afectate multe organisme acvatice, ceea ce duce la dezechilibru ecologic. Fiind mai ușoare ca apa, produsele petroliere formează strat la suprafața apei, ce împiedică oxigenarea

Figura 2.1.2 Ape poluate cu petrol(www.naturaeco.ro)

Suspensiile în râuri și lacuri.  sunt un transportator major de nutrienți și poluanți organici și anorganici. Suspensiile provin din despăduririle, și din mineritul la suprafață. Majoritatea suspensiilor se depun pe fundul apelor, în lacuri sau în zonele inundate.

Eutrofizarea se definește ca îmbogățirea apei cu substanțe nutritive pentru plante – în primul rând azot și fosfor conducând la o creștere puternică a algelor și macrofitelor ("înflorire") care apoi mor, cu consecințe grave: De asemenea, înmulțirea algelor albastre duce la producere de toxine ce pot otrăvi animalele care se adapă și nitrații ce pot produce methemoglobinemie. Uneori plantele acvatice crescute exploziv și excesiv pot bloca navigația pe râuri și lacuri..Eutrofizarea se produce mai rar în râuri și e mai puțin gravă ca cea pe lacuri.

Contaminarea salină a apelor este cea mai răspândită poluare a apelor subterane dar afectează indirect și apele de suprafață. O mare sursă de contaminare salină este mineritul, în special cel pentru cărbune, fosfați și uraniu, și în oarecare măsură cel pentru metale.

Poluarea cu metale grele. Metalele grele includ plumbul, arsenul, mercurul, cadmiul, cobaltul, nichelul, seleniul, fierul, argintul, zincul, cromul, cobaltul, manganul. Metalele grele au proprietatea de a se concentra în organismele vii, manifestându-se toxicitatea cronică.

Micropoluanții organici sunt compuși organo-clorurați, fenoli, cetone etc. Mulți intră în clasa biocidelor (pesticide, fungicide, ierbicide, insecticide etc.). Există peste 10 milioane de compuși chimici, din care zeci de mii sunt în uz în industrie,. Există în legislație liste cu substanțe prioritare ce trebuie eliminate. Frecvente sunt pesticidele organo-clorurate și organo-fosforice, triazinele, derivatele de uree, erbicidele tip hormon vegetal, solvenții de uz casnic, substanțele de sinteză și reactivi din industrie( fabricarea de polimeri.) Au efectele cancerigene și genotoxice.

Degradabilitatea biologică și chimică a diverșilor micropoluanți este extrem de diferită. Unii persistă săptămâni (de exemplu insecticide organofosforice), altele luni (triazine de exemplu) iar altele foarte mult (10 ani DDT-ul!). altele însă trec aproape nemodificate (lindan, pentaclorfenol etc.).

II.1.3.MONITORIZAREA CALITĂȚII APEI

Calitatea apelor din România este urmărită conform structurii și principiilor metodologice ale Sistemului de [NUME_REDACTAT] al Apelor din România (S.M.I.A.R.) , restructurat în conformitate cu cerințele [NUME_REDACTAT]. Sistemul național de monitorizare a apelor cuprinde două tipuri de monitoring, conform cerințelor prevăzute în Legea 310/2004 de modificare și completare a [NUME_REDACTAT] 107/1996 care a preluat prevederile [NUME_REDACTAT] 60/2000/CEE în domeniul apei și celelalte Directive UE. Astfel se realizează un monitoring de supraveghere având rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinelor hidrografice și un monitoring operațional (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apă ce au riscul să nu îndeplinească obiectivele de protecție a apelor. Funcție de caracteristicile calitative ale corpurilor de apă s-au realizat diferite tipuri de programe de monitoring, în concordanță cu cerințele [NUME_REDACTAT] a Apei: Programul de Supraveghere (S), [NUME_REDACTAT] (O), Programul de Investigare (I), Programul de Referința (R) și [NUME_REDACTAT] mai [NUME_REDACTAT] Disponibila (CBSD), Programul de Potabilizare (P), Programul de InterCalibrare (IC), Programul de monitorizare [NUME_REDACTAT] la poluarea cu nitrați,

Elaborarea sintezei calității apelor din România se bazează pe prelucrarea unui volum mare de informații – Lucrarea anuală de sinteză cuprinde, o caracterizare a calității apelor,

Planul de Management al [NUME_REDACTAT] (11 bazine pentru România), care este principalul instrument de implementare al [NUME_REDACTAT], a fost finalizat la sfârșitul anului 2009. El conține programele de măsuri, cerute de Articolul 11 din Directivă, măsuri care au în vedere atingerea progresivă a stării bune a tuturor apelor de suprafață până în anul 2015, motivele pentru orice întârziere pentru ca aceste măsuri să devină operaționale, precum si calendarul preconizat pentru implementarea programelor de măsuri.

Totalul cursurilor de apă codificate ale țării noastre este de 78905 km.

Activitatea de supraveghere a calității apelor a fost organizată în anul 2009 în principal pe cursurile mijlocii și inferioare ale cursurilor de apă (pe o lungime de 26.367 km), unde se manifestă impactul acțiunilor umane asupra mediului, respectiv asupra calității apelor. S-au realizat de asemenea și măsurători în secțiuni de referință ale cursurilor de apă, situate în special în zonele superioare, unde acest impact este minim.

Pentru evaluarea, din punct de vedere fizico-chimic a calității globale a apei, în fiecare secțiune de supraveghere, au fost masurați indicatori, iar valorile au fost comparate cu valorile limită ale claselor de calitate prevăzute de normativul cu cinci clase de calitate, rezultând astfel încadrarea întruna din cele cinci clase de calitate. Indicatorii cuprinși în Ordinul nr. 161/2006 au fost împărțiți în 5 grupe principale: grupa “regim de oxigen” ce cuprinde:oxigenul dizolvat,CBO5 ,CCO-Mn, CCO-Cr ; grupa “nutrienți”: amoniu, azotiți, azotați, azot total, ortofosfați, fosfor total, clorofila ; grupa “ioni generali, salinitate” reziduu , Na,Ca, Mg,Fe total, Mn total, cloruri, sulfați; grupa “metale” ce cuprinde: zinc, cupru, crom total, arsen. Metalele plumb, cadmiu, mercur, nichel au fost încadrate la grupa de substanțe prioritare; și grupa “micro-poluanți organici și anorganici” ce cuprinde: fenoli, detergenți, AOX, hidrocarburi petroliere. Alte substanțe precum PAH-uri, PCB-uri,

lindan, DDT, triclormetan, tetraclormetan, tricloretan, tetracloretan,încadrate la substanțe prioritare.

Figura 2.1.3 Laborator de analiza a apelor (www.rowater.ro)

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT],referitor la repartiția râurilor pe tronsoane caracteristice, se constată că, față de lungimea totală investigată ,de 3465 km,1146 km(33.1%)s-au încadrat în clasa I de calitate, 1761 km(50.8 %) în clasa a II-a,291 km ( 8.4 %) în clasa a III-a,155 km (circa 4.5%) în clasa.IV

II.1.4. MONITORIZAREA CALITĂȚII APEI LA S.C.OLTCHIM S.A.

SC Oltchim S.A. are implementat sistemul integrat Calitate –Mediu . Conform ISO14001 există  proceduri de sistem pentru monitorizarea și măsurare în vederea eliminării neconformitaților. 
SC Oltchim SA a monitorizat efluenții deversați de cca.30 de ani ceea ce a dus la crearea unei baze  de date și permis efectuarea de studii în vederea stabilirii influenței activității , desfasurate asupra  factorilor de mediu.

II.1.4.1.Moitorizarea calitații apei la sistemul de evacuare

În prezenta lucrare s-a efectuat o analiză a monitorizării apelor industriale uzate evacuate de pe [NUME_REDACTAT] S.C. Oltchim SA .Monitorizare a fost efectuată în perioada  2008-2012, în scopul determinării gradului de poluare.

Din punct de vedere al gospodăririi apelor S.C. Oltchim SA. funcționează în baza autorizăției de gospodărire a apelor nr.134/ 2012 emisă de A.N. [NUME_REDACTAT] în care sunt prevăzuți indicatorii de calitate pe categorii de ape uzată

Colectarea și evacuarea apelor uzate se face prin interediul rețelelor de canalizare  în lungime  totală ce cca 16 km realizate din beton sau bazalt ,având cămine placate antiacid :

-canalizarea convențional curată și meteorică ;

-canalizare chimic neutră inpurificată organic;

-canalizare chimic anorganică inclusiv chimică acidă;

 -canalizare menajeră ;

[NUME_REDACTAT] Centrală de Neutralizare cu capcitate de 1220 mc/h se neutralizează:

-apele anorganice din secția Electroliză și Oxo care se pompează la Stația de [NUME_REDACTAT] – 
-apele organice biodegradabile de la Propenoxid care se pompează la Stația de [NUME_REDACTAT] 
[NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] se face corecția de pH la apele anorganice adunate din 18 stații de preepurare locală aferente secțiilor și instalațiilor de producție.

Apele se evacuează prin canalul deversor “Camera de amestec” în Olt și de la Stația de [NUME_REDACTAT] in raul Govora.

“Camera de amestec “ colecteza apele astfel:

– Colector general Ovoid I –colectează apele meteorice și apele convențional curate de la spălare platforme și utilaje din cadrul instalațiior din combinat în afara apelor de la secția  Propenoxid

– Colector general Ovoid II  colectează apele evacuate din Stația de [NUME_REDACTAT]. 

Figura.2.1.4.1 Camera de [NUME_REDACTAT](arhiva proprie 2013 )

“Stația de [NUME_REDACTAT] ” care deversează în râul  Govora afluent de  dreapta  al  râului Olt și care are ca obiectiv epurarea mecano-chimică și biologică a apelor chimic impure biodegradabile provenite din instalațiile de producție ale SC Oltchim SA și a apelor menajere colectate de pe [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]. Pentru epurarea apelor uzate societatea dispune de o stație de epurare biologică cu 3 trepte de epurare – mecanică, chimică și biologică pentru apele menajere și organic biodegradabile cu capacitatea de 540 l/s.

Figura 2.1.4.2.Stația de [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] 2.1.4.3.[NUME_REDACTAT] Biologică și confluența râului Govora cu râul Olt www.harți.searchromania.net)

Efluentul stației este evacuat în râul Govora la 3 km de confluența cu râul Olt .

Namolul se pompează la batalurile de slam aflate în proprietatea SC.[NUME_REDACTAT] Govor.a S.C. Oltchim SA monitorizează debitele prelevate și evacuate în regim continuu ,precum și indicatorii pe  probă medie zilnică și probă  momentană  pentru apele uzate evacuate prin cele doua  puncte de deversare, (Camera de amestec  și [NUME_REDACTAT]).

Monitorizarea se face :

-pe probe momentane  la efluenții din toate instalațiile de producție, cu  frecvențe  diferite, de către [NUME_REDACTAT]- Toxicologie din cadrul [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT];-

-pe probe momentane, trimestrial, pentru apă freatică, din forajele de observație,de către ECOIND -determinări pe probe momentane, trimestrial, pentru analiza substanțelor prioritar periculoase pe efluenții generali, de către ECOIND Bucuresti;

– determinări pe probe momentane de două ori pe lună pentru apa [NUME_REDACTAT] în trei secțiuni (amonte de deversare la [NUME_REDACTAT] și în aval de deversare [NUME_REDACTAT]  și  [NUME_REDACTAT] (Marcea) , de ECOIND București.

Preluarea apelor uzate se face în baza efectuării periodice de analize fizico-chimice, astfel încât în caz de depășiri ale limitelor impuse , să se poată interveni la sursa generatoare.

Figura 2.1.4.4..Camera de Amestec sistem prelevare probe (arhiva proprie)

În scopul determinării gradului de poluare s-au supus analizei probe de ape uzate evacuate de la

S.C. Oltchim SA [NUME_REDACTAT] prelevate în perioada 2008-2012 din punctele amplasate pe cele două sisteme de evacuare a apelor uzate ([NUME_REDACTAT] și Stația de [NUME_REDACTAT])

S-a urmărit impactul apelor reziduale evacuate prin cele două sisteme de evacuare a apelor uzate ,asupra receptorului natural râul Olt, prin analize efectuate din ape prelevate ,amonte și aval de punctele de deversare a celor două sisteme de evacuare mai sus precizate.

Recoltarea probelor de ape uzate și pregătirea materialului, s-au realizat respectandu-se Ghidul de stabilire a programelor de prelevare și analizare a probelor de ape uzate NTPA 004/1997,  Anexă 2 la [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] nr 1097/1997. și ISO 5667.-10, Ghid pentru prelevarea apelor uzate .și ISO 5667-6, [NUME_REDACTAT]-Prelevare-Partea 6.

Prelevarea probelor din râul Olt s-a făcut conform SR ISO 5667-6,[NUME_REDACTAT]–Prelevare.

Rezultatele obținute au fost analizate comparativ cu valorile limită de încărcare în poluanți a apelor uzate industriale evacuate în receptorii naturali conform standardelor românești 

Rezultatele analizelor pentru efluenții generali, [NUME_REDACTAT] și Camera de Amestec- (prezentate în graficele de mai jos ) nu indică o ameliorare în timp a calității apelor deversate

În ultimii 4 ani (perioadă în care [NUME_REDACTAT] a funcționat la o capacitate de 40-50%), din cauza lipsei de materii prime(etilena și propilena –oprire [NUME_REDACTAT]), în cei doi efluenți generali s-a constatat o creștere substanțială a încărcării organice, mai ales în efluentul Stației de [NUME_REDACTAT]. Încărcarea organică se datorează funcționării la capacitate maximă instalației Propenoxid și nefuncționarii celorlalte instalații îndeosebi a instalației de sinteza PVC care evacuau în canalizarea chimică organică biodegradabilă (CN) un debit însemnat de ape reziduale cu încărcare organică mică considerate a fi ape de diluție a substanțelor organice .Această încarcare organică coroborat cu gradul de mineralizare ridicat ,cu temperaturile ridicate înregistrate la apele evacuate din instalația Propenoxid au condus la dereglarea procesului tehnologic din treapta biologică respectiv la diminuarea cantității de nămol activ, eficiența Stației de [NUME_REDACTAT] scăzand semnificativ.

Având în vedere, situația financiară în care se află societatea S.C. Oltchim SA în ultima perioadă s-au căutat soluții privind îmbunătățirea fluxurilor de epurare cu costuri mai reduse. Prin efectuarea unor experimentări la scară pilot se urmăresc următoarele ținte:deshidratarea șlamului rezultat în procesul de tratare ape menajere și ape chimice organice biodegradabile din stația de [NUME_REDACTAT] a S.C. Oltchim SA.;Îmbunătățirea calității apelor rezultate de la faza de saponificare – Propenoxid prin optimizarea fazei de decantare suspensii, recuperare căldură, corecție pH

Tabel nr.1 .Valorile din autorizația de gospodarire a apelor pentru

Camera de Amestec .și [NUME_REDACTAT]

([NUME_REDACTAT] de mediu Oltchim 2011)

Grafice cu valori pentru indicatorii de la Stația de [NUME_REDACTAT]

2008 – 2012

Figura 2.1.4.5 Variația cantității de reziduu ,cloruri,calciu in perioada 2008-2012 la [NUME_REDACTAT]

(Sursa : Raport de mediu Oltchim2008…2012)

Figura 2.1.4.6 Variația cantității de,CCOCr,CBO5,suspensii)in perioada 2008-2012 la [NUME_REDACTAT] (Sursa : Raport de mediu Oltchim2008…2012)

Figura 2.1.4.7 Variația cantității de fosfați,amoniu,detergenți,fosfor,extractibile,produse petroliere) in perioada 2008-2012 la [NUME_REDACTAT] (Sursa : Raport de mediu Oltchim2008…2012)

Tabelnr.2 Indicatorii de la [NUME_REDACTAT] care sunt sub limita de detecție a aparatului

2008-2012

(Sursa : Raport de mediu Oltchim2008…2012)

Figura 2.1.4.8. [NUME_REDACTAT] dupa deversarea apelor de la [NUME_REDACTAT](arhiva proprie)

Grafice cu valori pentru indicatorii de la Camera de Amestec

2008 – 2012

Figura 2.1.4.9 Variația cantității de suspensii,sulfati,CBO5,CCOCr in perioada 2008-2012 la Camera de Amestec (Sursa : Raport de mediu Oltchim2008…2012)

Figura 2.1.4.10 Variația cantității reziduu ,cloruri,calciu in perioada 2008-2012 la Camera de Amestec (Sursa : Raport de mediu Oltchim2008…2012)

Figura 2.1.4.11 Variația cantității de reziduu ,amoniu,substante extractibile ,produse petroliere perioada 2008-2012 la Camera de Amestec (Sursa : Raport de mediu Oltchim2008…2012)

Figura 2.1.4.12 Variația cantității de Hg,Ni,Co,Cr total , Cr hexavalent in perioada 2008-2012 la Camera de Amestec (Sursa : Raport de mediu Oltchim2008…2012)

Tabel nr.3 Indicatorii care sunt mult sub limita admisă la Camera de Amestec

2008-2012

(Sursa : Raport de mediu Oltchim2008…2012)

II.1.4.2. Monitorizarea calității apei din [NUME_REDACTAT] în amonte și aval de [NUME_REDACTAT] a vedea care este influența apelor uzate asupra calității emisarului, se face monitorizarea apelor râului Olt în amonte și aval de deversările de ape reziduale de pe platforma industrială de către INCD – ECOIND București, [NUME_REDACTAT]. Vâlcea.

Calitatea apei râului Olt, în amonte și aval de deversările de ape reziduale de pe platforma industrială este monitorizată în 3 secțiuni distincte (din care 2 în aval ) de către ECOIND București – [NUME_REDACTAT] Vâlcea, conform Contractelor de cercetare încheiate în fiecare an, frecvența de prelevare – 1 probă/săptămână.

Din datele prezentate pentru anul 2012, se observă aportul de poluare al platformei chimice prin impurificatorii minerali (cloruri, calciu, sodiu, sulfați, amoniu, reziduu filtrabil) și organici(CCO-Cr, CBO-5), dar menținandu-se în general în limitele clasei I, a II-a si a III-a de calitate conform [NUME_REDACTAT].161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafată în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

Creșterea concentrației indicatorilor evidențiată în secțiunea Cremenari față de secțiunea [NUME_REDACTAT] se diminuează în general, în secțiunea Băbeni -Marcea .

[NUME_REDACTAT].161/2006, din rezultatele obținute pe trimestrul I 2012 se observă schimbarea clasei de calitate pentru indicatorii cloruri, calciu și sodiu, în aval (Cremenari si [NUME_REDACTAT]) față de amonte ([NUME_REDACTAT]) .

Se observă o usoară creștere a impurificării organice exprimată prin CCO-Cr în [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] Marcea ( in aval de S.C Oltchim S.A ) față de [NUME_REDACTAT] Olt nr.2 (in amonte de S.C Oltchim S.A.).

De asemenea se observă o concentrație de izomer y – HCH care se încadrează în limita de 0,02 µg/l în toate secțiunile (<0,005 µg/l), 1,2 Dicloretanul a luat valori care se încadrează în limita impusă de [NUME_REDACTAT].161/2006 în toate cele trei secțiuni, celelate substanțe organoclorurate (Hexaclorbenzen si 1,2,4 triclorbenzen) au luat valori sub limita de detecție a metodei.

Nu s-a constatat în cele trei secțiuni o poluare cu metale grele: nichel, cobalt, crom .

Mercurul, s-a încadrat în general în limita clasei I de calitate în [NUME_REDACTAT] Olt, Cremenari și [NUME_REDACTAT] apelor raului Olt în aval de platforma chimică, pe perioada studiată este influențată de calitatea efluenților reziduali deversați de pe [NUME_REDACTAT] (S.C. Oltchim SA [NUME_REDACTAT] USG, VILMAR), de regimul de funcționare (uzinare) a hidrocentralelor cat și de cantitatea de precipițatii înregistrate în această perioadă.

Un rol important în menținerea indicatorilor de calitate analizați pentru apă de suprafață râul Olt, în limitele impuse, îl au și lucrările de amenajare hidrografică a râului [NUME_REDACTAT] uzate evacuate de pe [NUME_REDACTAT] Râmnicu. Vâlcea sunt preluate de lacul de acumulare Băbeni unde , datorită volumului brut permanent al acestuia de cca 52,05 mil. mc –de cca 4 ori mai mare decât volumul brut permanent al lacului de acumulare Govora aflat în amonte de sistemele de evacuare a apelor industriale uzate de pe [NUME_REDACTAT] Râmnicu. Vâlcea-, se realizează un grad avansat de diluție, dispersie avansată a poluanților impactul evacuărilor de ape industriale uzate, fiind diminuat

Tabel4 Caracterizarea fizico-chimică a apelor râului Olt în amonte de deversarile de ape reziduale [NUME_REDACTAT] Olt II

(Sursa : Raport de mediu Oltchim 2012)

Tabel.5 Caracterizarea fizico-chimica a apelor raului Olt in aval de deversarile de ape reziduale Sectiunea aval hidrocentrala [NUME_REDACTAT].6 Caracterizarea fizico-chimica a apelor raului Olt ( [NUME_REDACTAT] Cremenari)

(Sursa : Raport de mediu Oltchim 2012)

Conținutul de substanțe organoclorurate determinate în apa râului Olt în secțiunile [NUME_REDACTAT] , Cremenari și Băbeni – Marcea pe anul 2012

Tabel nr.7 Valorile de încadrare pentru fiecare clasa a apelor de suprafață

(Sursa : Raport de mediu Oltchim 2008…2012)

Graficele cu indicatori monitorizați pe râul Olt amonte și aval de [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]. 

Figura 2.1.4.13 Variația cantității de calciu ,sodiu,sulfați,oxigen,ccocr,cbor,in -2012 in amonte si aval de Oltchim (Sursa : Raport de mediu Oltchim 2012)

Figura 2.1.4.14 Variația cantității de reziduu si cloruri -2012 in amonte si aval de Oltchim (Sursa : Raport de mediu Oltchim 2012)

Figura 2.1.4.15 Localizare puncte de monitorizare amonte([NUME_REDACTAT] II si aval ([NUME_REDACTAT] si Babeni ) de Oltchim (www.harti.searchromania.net)

II.1.4.3. Monitorizarea calității apei din panza freatică la [NUME_REDACTAT] vederea evidențierii gradului de poluare a pânzei freatice s-au prelevat probe de apă de adâncime din fântâni situate în vecinătatea platformei chimice, în localitățile Căzănești, Copăcelu, Stolniceni și Stupărei .

Din caracterizarea fizico-chimică a apelor recoltate din fântâni se constată încadrarea în limitele admise de Legea 458/2002 – privind calitatea apei potabile și Legea 311/2004 pentru modificarea și completarea legii 458/2002 privind calitatea apei potabile, a încărcării anorganice Incărcarea organică exprimată în CCO-Cr s-a situat între 8,42 mgO2/l la Căzănesti și 44,47 mgO2/l la Stupărei, față de limita 5 mgO2/l.

.

Figura 2.1.4.16 Variația cantității de calciu ,sodiu,cloruri,sulfați,substanta organica la forajele din zona limitrofa Oltchim (Sursa : Raport de mediu Oltchim2008…2012)

Din caracterizarea fizico-chimică a apei freatice din zona batalului de reziduuri,acestea sunt puternic impurificate anorganic și organic.

Impurificarea anorganică se datorează și vecinătății batalului de șlam anorganic provenit de la U.S.Govora cât și depozitului de șlam de la [NUME_REDACTAT] punct de vedere al impurificării organice se constată în general o impurificare mai puternică în cazul forajelor situate în interior față de ecranul de protecție față de cele din exterior.

Din punct de vedere al impurificarii organice se constată în general o impurificare mai puternică în cazul forajelor situate în interior față de ecranul de protecție față de cele din exterior.

S-au constatat valori ale CCO-Cr de: 16512 mg/l respectiv 5712 mg/l pentru (P1i) – foraje situate în interior și valori ale CCO-Cr de 15936 mg/l respectiv 4188,8 mg/l pentru (P1e) – foraje situate în exterior.

Se observă o impurificare mult mai slabă în substanțe organice în forajul P10 situat în afara ecranului ,mult distanțat de celelalte foraje din exterior.

Caracterizarea fizico-chimică a impurificatorilor apei din forajele de la batalul de reziduuri organice , s-a comparat cu valorile maxim admisibile din Legea 458/2002 – privind calitatea apei potabile și Legea 311/2004 pentru modificarea și completarea legii 458/2002 privind calitatea apei potabile, a încărcării anorganice.

Se consideră că este utilă continuarea investigațiilor referitoare la modificarea caracteristicilor fizico-chimice ale pânzei freatice din zona platformei chimice , în scopul luării unor măsuri pentru reducerea riscului de poluare.

Figura 2.1.4.16 Variația cantității de calciu ,sodiu,cloruri,,substanta organica,reziduu filtrabil la forajele din [NUME_REDACTAT] (Sursa : Raport de mediu Oltchim2010…2011)

II.2.CALITATEA AERULUI

II.2.1.EMISII DE POLUANTI ATMOSFERICI

Aerul pe care îl inspirăm este parte din atmosferă ,amestecul de gaze ce acoperă globul pământesc. Acest amestec de gaze asigură viața pe pământ ne protejează de razele dăunătoare ale soarelui. 
Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a menținut timp de milioane de ani ,este amenințat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi efectul de seră, încălzirea globală, poluarea aerului, subțierea stratului de ozon și ploile acide. În ultimii 200 ani industrializarea globală a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic.Arderea cărbunelui și a gazului metan a dus la formarea unor cantități enorme de dioxid de carbon și alte gaze ,mai ales după sfârșitul secolului trecut când a apărut automobilul.Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantități mari de metan și oxizi de azot în atmosferă.

Principalele substanțe poluante ale atmosferei

Compuși organici volatili (COV) sau hidrocarburile (benzină, eteri de petrol, benzen,acetonă, cloroform, esteri, fenoli, sulfură de carbon, etc) rezultă din prelucrarea țițeiului și a produselor petroliere, din composturile menajere, agricole sau industriale și din emisiile vehicolelor care folosesc motoare cu explozie.Procesele incomplete de ardere generează hidrocarburi policiclice cancerigene (benzoantracen,clorantren). Cele mai ridicate concentrații se înregistrează în spațiile de producție și în centrele urbane cu trafic auto ridicat.Au efect mutagen și cancerigen asupra omului.

Monoxidul de carbon (CO), gaz incolor, inodor și insipid, este cel mai important poluant al atmosferei. Fiind mai greu decăt aerul, are concentrații maxime la partea inferioară a troposferei.

Se acumulează cu ușurință în formele negative de teren, dar și în spațiile închise. Concentrația naturală în troposferă nepoluată este de 0,1 – 0,2 ppm și este produsă de erupții vulcanice,incendii, descărcări electrice și fermentațiile anaerobe din mlaștini și bentos .Cele mai importante activități cu emisii poluante sunt arderile incomplete ale carburanților în motoarele cu explozie și arderea combustibililor fosili; ambele generează cantități mai mari decât suma celorlalte emisii poluante. Valorile maxime de poluare cu carbon sunt localizate în zonele industriale, centrele urbane în ansamblu sau nodurile rutiere,unde nivelul de CO variază între 2-140 ppm,maximele fiind suprapuse peste orele cu activitate și trafic maxime.O sursă importantă o constituie gazele de eșapament. Catalizatorul catalitic montat la vehicole poate reduce emisia de COși NOx cu pâna la 90%.Normele actuale prevăd o emisie maximă a acestor gaze de 2 – 4% din volumul total al carburantului. Cele mai mari valori medii zilnice admise sunt de 2 mg/m3 (6 mg/m3 în 30 minute). [NUME_REDACTAT], emisiile de CO au scazut de la 143 kg/an/locuitor în 1989, la 104,9 kg/an/locuitor în 1993(Platon,1997) .Monoxidul de carbon are o mare afinitate la hemoglobină cu care formeaza un compus stabil, carboxihemoglobina care împiedică transportul de oxigen la plămâni și țesuturi. Determină efecte diverse dintre care menționăm afecțiuni cerebrale, dereglări de sarcină, malformatii, iar la niveluri de cca 80% de fixare a hemoglobinei chiar decesul.

Dioxidul de carbon (CO2) intră normal în componența atmosferei în proporție de 325 ppm.Este gazul principal care determină “efectul de seră”. Pe parcursul secolului XX, cantitatea totală de CO2 din atmosferă a crescut cu o rată medie anuală de aproape 1 ppm, mult depășită însă în ulimele trei decenii (1,29 ppm între 1965 – 1985 și 1,50ppm între 1985 – 1995). Pentru lumea vie CO2 este un compus primordial care însă devine toxic pentru om în concentrații de peste 2 – 3%, și nociv la concentrații de peste 25 – 30%. Concentrațiile maxime admise sunt de 0.3 mg/mc de aer. Cantitatea de CO2 a scăzut în România de la 8,6 tone/an/locuitor în 1989 la 5,3 tone/an/locuitor în 1993. Folosirea combustibililor fosili încarcă atmosferă cu 25 de miliarde de tone de dioxid de carbon pe an. Altfel spus, 70 de milioane de tone pe zi, sau 800 de tone pe secundă .

Compușii sulfului (Oxizii de sulf și acidul sulfhidric) Sunt generați în proporție de 67% de procese naturale și de 33% prin activități antropice astfel: 96% dintre ele provin din surse staționare care utilizează arderea combustibililor fosili și numai 4% sunt emanate de mijloacele de transport, deci de surse mobile.

Dioxidul de sulf , gaz incolor, cu miros sufocant, se găsește în concentrație de cca 0.2 ppm în troposfera nepoluata,. Poluarea articiala este determinată de arderea combustibililor fosili și de unele procese metalurgice (prelucrarea a 1000 t de pirită produce 600 t SO2. Deoarece are o mare afinitate la particule de praf, la care aderă cu mare ușurință, poate fi transportat la distanțe foarte mari. Emisiile anuale totale de SO2 sunt estimate la 330 milioane tone.Este unul dintre poluanții majori ai atmosferei cu efect toxic asupra plantelor animalelor și omului; la om provoacă iritații ale aparatului respirator, iar peste 5 – 10 ppm provoacă spasm bronșic;• în concentrții de 4 – 5 mg/m3 provoacă intocxicații grave și chiar decese la mamifere și om.Concentrațiile maxime admise sunt de 0,75 mg/m3 pentru 30 minute, 0,25 mg/m3 pentru 24 h și 0,01 mg/m3 medie anuală.Sub acțiunea razelor UV, SO2 se transformă în SO3: în contact cu vaporii de apă atmosferici se transformă în acid sulfuros:care ulterior trece în H2 SO4, acesta fiind unul dintre acizii care participă la acidifierea atmosferei

Acidul sulfhidric sau hidrogenul sulfurat. Este un gaz incolor cu miros caracteristic și efect

olfactiv – paralizant, mai greu decât aerul și solubil în apă, prezent în stare naturală în atmosferă

datorită următoarelor procese: emisiile de gaze vulcanice, trecerea în atmosferă din apele sulfuroase și din diferite fermentații anaerobe produse de sulfobacteriile din mediul terestru sau acvatic. Producția naturală de H2S este estimată la 280 milioane tone/an din care 80 milioane tone în mediile terestre și 200 milioane tone în cele acvatice. Concentrațiile naturale în atmosferă sunt situate la nivelul de 0,4 mg/m3, adica sub limita de detecție olfactivă (plasată sub nivelul de 0,13 ppm).

Sursele artificiale pentru acest gaz sunt industria (petrolieră, petrochimică, chimică,metalurgică, alimentară, etc), agricultura, zootehnia și apele uzate menajere sau cele din zootehnie. Are o acțiune toxică mai puternică asupra animalelor și omului (sistemul nervos,aparatul respirator și sângele) decât asupra plantelor, și acțiune corosivă asupra vopselelor și a metalelor (inclusiv asupra Al, Cu, .

CMA pentru România sunt de 0,015 mg/l la 30 minute, 0,008 la 24 ore.

Oxizii de azot sunt componenți naturali ai atmosferei. Cel mai important și cu efectele poluante cele mai puternice este NO2, un gaz de culoare galbenă, stabil chimic, care rezultă în mod natural din combinarea oxidului de azot cu aerul. Cele mai importante surse artificiale de poluare sunt arderea combustibililor fosili și emisiile motoarelor cu explozie, care introduc anual în atmosferă 5 x 107 tone monoxid de azot.Contribuie la formarea smogului un produs complex al poluării compus în principal din gaze rezultate din activitatea motoarelor cu explozie, suspensii lichide, coloizi și particule fine de praf. Oxizii de azot au o capacitate ridicată de dispersie și absorbție a razelor de lumină,prezența lor determinând reduceri importante ale vizibilității. În concentrații reduse provoacă iritații ale aparatului respirator, arsuri și senzații de sufocare, iar în concentrații ridicate,simptome de asfixiere, convulsii și blocarea respirației. Concentrațiile maxime admise sunt de 0,3 mg/m3 pentru 30 minute, 0,1 mg/m3 pentru 24 ore și 0,01 mg/m3 valoare medie anuală.

Peroxi – Acetil – Nitrații (PAN) Iau nastere sub influența radiației solare după următoarea reacție generală (Neacșu, 1986):R – C – C – O – + NO2→ R – C – O – O – NO2 în care R este un compus alifatic (CH3, CH3 CH2 sau CH3 CH2 CH2 ), aromatic sau heterociclic. În același timp NO2, sub acțiunea radiației UV generează oxid de azot și oxigen atomic. O parte din acesta din urmă se recombină cu NO și formează NO2, contribuind astfel la persistența gazului în atmosferă. Altă parte a oxigenului atomic se combină cu O2 și formează ozon care, la rândul său, reacționează cu resturile de hidrocarburi și cu NO2 și formează PAN. Chiar în concentrații foarte mici, de numai 15 ppm, determină leziuni foliare la plante (deci dereglarea fotosintezei), iar la om provoacă iritații oculare și dereglări respiratorii. Accelerarea procesului de formare a ozonului în troposferă este deosebit de dăunătoare atât la plante cât și la animale. La om, în funcție de concentrație, determină scaderea activitătii enzimelor, modificări cromozomiale, precum și tulburări ale procesului de formare a țesuturilor atât la embrioni cât și la adulți .

Derivații halogenilor (Cl, Br, F, I, HCl, HF) Au provenieță exclusiv industrială. Au efecte care depind de natura și concentrația compusului.

Clorul. Are ca principale surse de emisie procesele de electroliză a clorurilor alcaline, cele de lichefiere a clorului, producția de celuloză, hârtie și solvenți organici și a pesticidelor organoclorurate. Este mai greu decât aerul și solubil în apă, deci se concentreaza cu ușurința în

apropierea solului în zone puțin ventilate (fundul depresiunilor, culoare de vale) și în apă.Are efecte corozive asupra majorității metalelor. La concentrații de 15 – 20 ppm și expuneri mai mari de 30 minute determină disfuncții ale aparatului respirator și iritații severe ale mucoasei globului ocular, iar la expuneri de numai 1 minut dar cu concentrații de 100 ppm, este foarte toxic, timpii mai îndelungați de inhalare ducând la declanșrea de enfizem sau edem pulmonar, bronșite și deces. Limitele concentrațiilor maxime admise cu valoare medie sunt de 0,1 mg/m3 pentru 30 minute și numai 0,03 mg/m3 pentru 24 de ore.

Fluorul. Este produs în principal de industria aluminiului ( cine?). Chiar în concentrații reduse de numai 0,1 ppb determină modificări morfologice și fiziologice (necroze foliare),defoliere, iar în concentrații de 60 – 100 ppb, moartea plantelor. Fluorul poate fi concentrat în țesutul vegetal pâna la 2000 mg/kg masă uscată. Furajele cu conținut ridicat de fluor determină intoxicarea cronica a animalelor, producând leziuni ale tubului digestiv, precum și necroze ale rinichilor și glandelor suprarenale. Albinele sunt deosebit de sensibile la acest poluant.

Substanțe toxice aeropurtateSe apreciază ca produsele de sinteză realizate de către om pe cale chimică în decursul secolului XX sunt în număr de câteva milioane, substanțe care sunt utilizate direct în procese industrial sau reprezină materie prima pentru realizarea unor produse utile. Cele mai numeroase sunt substanțe organice sau anorganice (acrilamide, aldehide, bifenolii policlorurați,

clorofluorocarbonii, arsen, azbest, benzen, etc) cu efect poluant și cu toxicitate ridicată pentru

mediul viu. Sunt transportate la mare distanță de către curenți și sunt foarte persistente și stabile.

Pot fi antrenate la sol și în apă prin intermediul precipitațiilor.

Particule lichide și solide În afară de gaze și vapori de apă, atmosfera poate conține cantități variabile de particule solide cu dimensiuni variabile și cu proveniență diferită. Având ca surse cauze naturale (erupții vulcanice, eroziunea eoliană și furtunile de nisip) sau artificiale (arderea incompleta a combustibililor, industria extractivă în cariere, siderurgia, metalurgia, industria materialelor de

construcție (mai ales ciment și negru de fum), alte industrii.

Pot fi distinse doua categorii de substanțe poluante solide:- pulberi sedimentabile sau praf, cu granule suficient de mari pentru a putea fi antrenate gravitațional spre sol și depuse (CMA=17 g/m2/lună,conform STAS 12574/1984). – pulberi în suspensie, reprezentate din particule fine, foarte ușoare, cu diametru mai mic de 20 μm care rămân mult timp în aer (ceață, fum, prafuri industriale ultraușoare). CMA în România sunt de 0,150 μg/m3 (STAS 12574/1987).

Efect poluant, deci dăunător peste anumite concentrații, îl au pulberile sedimentabile și aerosolii

toxici din atmosferă, care conțin unele metale (Pb, Hg, Cu) și SiO2.

Plumbul are ca sursa industria metalurgica, crematoarele de gunoaie dar mai ales gazele de eșapament ale autovehiculelor (tetraetil de Pb). Benzinele cu plumb conțin particule mari în care

predomină plumbul, respectiv 60-65% săruri de plumb, 30-35% oxizi de fier și 2-3% carbon

În medie, un vehicul eliberează 1kg/Pb pe an sub formă de particule foarte fine ale unor săruri halogenate de Pb. După apariția motoarelor cu explozie, dar mai ales în acum, când acestea sunt omniprezente, sărurile de plumb se găsesc permanenn în atmosferă, depășind cu mult concentrațiile naturale. Este sugestivă creșterea concentrației acestora în gheața din Groenlanda: 0,04 ppb în 800 e.n., 0,5 ppb în 1950 și peste 30 ppb în 1995. În atmosfera slab poluată concentrațiile de Pb sunt de cca 0,001 μg/m3 aer (Pacificul central), de 0,1μg/m3 în mediul rural și de peste 5 – 10 mg/m3 în cel urban. Particulele foarte fine de Pb (φ < 5 μ) se pot menține în aer câteva săptămâni, putând fi astfel transportate la distanțe foarte mari față de zona de emisie. În zonele urbane apa de ploaie poate atinge concentrații de 40 μg/l sau mai mult. în plantele situate în apropierea autostrăzilor s-au determinat acunmulări de 1 mg/1g de țesut vegetal proaspăt. La om, inhalarea permanentă a aerului cu concentrații chiar reduse de Pb din mediul urban produce intoxicație cronică, iar a unor cantități mai mari, intoxicație acută. Iată de ce este necesară înlocuirea treptată a benzinei cu plum cu cea fără plumb, precum și dotarea mijloacelor auto cu convertori catalitici care diminueayă cu până la 30% emisiile de noxe. [NUME_REDACTAT], CMA ca valoare medie pentru 24 ore este de 0,0007 mg/m3 de aer din atmosfera exterioară.

[NUME_REDACTAT] de Hg sunt legate de industria clorului, de cea a aparatelor de măsură și de

unitățile industriale în care se utilizeaza Hg în procesul tehnologic, precum și în centrele urbane sau industriale în care se ard cantităti mari de cărbune sau se incinerează deșeuri. În zonele lipsite de surse de poluare, concentrațiile de Hg se situează sub 0,20 μg/m3, față de centrele urbane în care se depășesc frecvent valori de 0,1 mg/m3. Deoarece mercurul intră în compoziția unor fungicide, plantele îl preiau din sol odată cu apa. Cantități crescute de Hg se regăsesc astfel în semințele culturilor tratate cu fungicide pe baza de Hg (grâu, orez), fiind ingerate astfel de către om odată cu produsele specifice.

Cuprul. Este semnalat în concentrații de maxim 50 μg/m3 în preajma centrelor de metalurgie

neferoasă sau a uzinelor prelucratoare, dar concentrațiile scad exponențial la distanțe de 2 – 3

km. Nu sunt descrise până în prezent efectele poluării cu Cu.

Siliciu. Cel mai important constituent al litosferei, este prezent în atmosferă sub formă de pulberi naturale de SiO2 (erupții vulcanice, eroziunea eoliană) sau generate artificial (cariere,mori de cuarț, industria materialelor de construcție, alte industrii). Este inhalat prin procesul respirator producând, în funcție de cantitate și durată, fibroze, sau silicoză, boală profesională caracteristică mineritului și activității îndelungate în morile de cuarț sau prin inhalarea prafurilor atmosferice din zonele urbane

România are obligația de a limita emisiile de poluanți anuale de gaze cu efect de acidifere și eutrofizare și de precursori ai ozonului, sub valorile de 918 mii tone/an pentru dioxid de sulf (SO2), 437 mii tone/an pentru oxizi de azot (NOx), 523 mii tone/an pentru compuși organici volatili nonmetanici (NMVOC) și 210 mii tone/an pentru amoniac (NH3), valori ce reprezintă plafoanele naționale de emisie.

Plafoanele naționale de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili și amoniac, stabilite pentru anul 2012, sunt cele prevăzute în [NUME_REDACTAT] din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării și nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999, ratificat prin Legea nr. 271/2003 și reprezintă cantitatea maximă de poluant ce poate fi emisă în atmosferă, la nivel național, în decursul unui an calendaristic.

II.2.2.EFECTELE EMISIILOR DE POUANTI ATMOSFERICI

   Efectul de sera.   Gazele deja existente în atmosferă trebuie să rețină caldura produsă de razele soarelui reflectate pe suprafața Pământului. Fără aceasta Pământul ar fi atât de rece încât ar îngheța oceanele iar oamenii, animalele și plantele ar muri. Însă atunci când din cauza  poluării creste  proporția gazelor numite gaze de seră  atunci este reținută prea  multă  căldură  și întregul pământ devine mai cald.Din acest motiv în secolul nostru temperatura medie globală a crescut cu o jumătate de grad. Oamenii de știință sunt de părere că această creștere de temperatură va continua ,și după toate așteptările ,până la mijlocul secolului următor va ajunge la valoarea de 1,5-4,5 grade După unele estimări ,în zilele noastre peste un miliard de oameni inspiră aer foarte poluat ,în special cu monoxid de carbon și dioxid de sulf ,rezultate din procesele industriale. Din această cauză, numărul celor care suferă de afecțiuni toracice-pulmonare, în special în rândul copiilor și al bătrânilor ,este în continuă creștere. La fel și frecvența cazurilor de cancer de piele este în creștere.Motivul este stratul de ozon deteriorat ,care nu mai reține radiațiile ultraviolete nocive.

    Gauri in stratul de ozon:  Stratul de ozon din stratosferă ne protejează reținând razele ultraviolete ale soarelui.Deoarece în zilele noastre a crescut foarte mult folosirea hidrocarburilor clorinate ,fluorinate în flacoane cu aerosoli ,frigidere ,detergenți și polistiroli ,aceste gaze au ajuns în aer în cantități mai mari decât cele care ar putea fi suportate de atmosferă.Pe măsură ce se ridică ,se descompun ,formându-se cloridioni ,care atacă și distrug stratul de ozon.     

Ploi acide se formează atunci când dioxidul de sulf sau oxizii de azot ,ambele rezultate ale poluării industriale ,se amestecă în atmosfera cu aburii de apă. Ploaia acidă distruge plantele și animalele.

Păduri întregi au dispărut din cauza ploilor acide.Mai rău este dacă aceste ploi acide ajung în lacuri sau râuri care le duc la distanță ,omorând și cele mai mici organism. 
Din cauza încălzirii globale ,va creste nivelul mărilor ,regiunile situate mai jos fiind înghițite de apă. Poluarea resurselor de apă poate atrage după sine izbucnirea unor epidemii ,apariția unor boli grave 

II.2.3.MONITORIZAREA EMISIILOR DE POLUANȚI ATMOSFERICI LA OLTCHIM

În cadrul S.C.OLTCHIM S.A. s-a efectuat monitorizarea emisiilor de poluanți la sursele fixe, precum și a imisiilor de noxe în puncte fixe pe perimetru uzinal și periuzinal, conform graficului de analize de către [NUME_REDACTAT]-Toxicologie din cadrul [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] si Laboratoare autorizate.

II.2.3.1Monitorizarea emisiilor în perimetru uzinal și peruzinal al S.C.OLTCHIM.s.a. 

Tabel nr. 8 Noxe din aer determinate în punctele fixe în perimetrul uzinal și periuzinal al S.C. OLTCHIM S.A 2008-2012

(Sursa : Raport de mediu Oltchim2008…2012)

Se observă că în zonele limitrofe S.C.Oltchim mentionate în tabelul nr.8 privind noxele din aer

determinate în punctele fixe în perimetrul uzinal si periuzinal nu există noxe.

Grafice cu noxe perimetrul uzinal si periuzinal

Figura 2.2.3.1 Variația concentratiei de acid clorhidric in atmosfera in perimetrul sectiei de Electroliza 2008-2010 (Sursa : Raport de mediu Oltchim2008…2012)

Figura 2.2.3.2 Variația concentratiei de clor in atmosfera in perimetrul sectiei de Electroliza 2008-2010

(Sursa : Raport de mediu Oltchim2008…2012)

II.2.3.2 Monitorizarea emisiilor in atmosfera la punctele fixe de poluare secțiile S.C.[NUME_REDACTAT] ceea ce privește sursele punctiforme din instalațiile aparținând S.C.OLTCHIM acestea există dar nu depășesc limita la clor, acid clorhidric CO, SO2, NOx pulberi în suspensie

La propan, etilenă,etan precum și la substanțele clorurate (dicloretan,clorură de vinil) acestea  există și depășesc cu mult limita deoarece în coloane de stipare absorbția abgazelor de la instalațiile Propenoxid ,Anhidridă, Monomer se face cu abur ,abur care nu absoarbe în totalitate substanțele organice .În 2011 s-a dat în folosință instalația de ardere VICHEM la care au fost racordate toate traseele de abgaze a instalațiilor care poleaza cu substanțe organice atmosfera 

Tabel nr.9 Emisiile în atmosfera de la puncte fixe de poluare din secțiile S.C. [NUME_REDACTAT] Valcea

(Sursa : Raport de mediu Oltchim2008…2010)

Grafice cu noxe de pulberi

Figura 2.2.3.3 Variația concentratiei de pulberi in atmosfera in perimetrul sectiei de Propenoxid2008-2010 (Sursa : Raport de mediu Oltchim2008…2010)

Figura 2.2.3.4 Variația concentrației de pulberi in atmosfera in perimetrul sectiei de PVC 2008-2010 (Sursa : Raport de mediu Oltchim 2008…2012)

II.2.4.MONIORIZAREA EMISIILOR IN ATOMOSFERA DIN JUDETUL VALCEA

Supravegherea călității aerului se face și la nivelul [NUME_REDACTAT] prin intermediul celor două statii automate de monitorizare amplasate pe [NUME_REDACTAT] și la [NUME_REDACTAT]. 
Stația de pe platforma chimică a municipiului [NUME_REDACTAT] asigură o evaluare a poluării provenite din activitatea industrială și cealaltă din zona rezidențială

. Se fac măsuratori ale imisiilor de poluanți gazoși: SO2 ,NOx , NO2 , NO , CO, O3, BTX, PM10 . 
În județul Vâlcea sursele locale de poluare sunt: [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Oltchim, CET, [NUME_REDACTAT] Govora, Depozitul de zgură și cenusă al CET Govora

– Punerea în funcțiune a celor două statii de monitorizare a parametrilor de calitate ai aerului (imisii), au dus la o îmbunătațire și eficientizare a activității de monitorizare.

Graficele cu emisii de gaze la statiile de monitorizare a judetului [NUME_REDACTAT] de gaze cu efect acidifiant

Figura 2.2.4.1 Variația concentrației de bioxid de sulf .(1999-2010)

(Sursa -Agenția de [NUME_REDACTAT] județul Vâlcea:Raport anual de mediu 2011)

Figura 2.2.4.2 Variația concentrației de bioxid de azot (1999-2010)

Sursa -Agenția de [NUME_REDACTAT] județul Vâlcea:Raport anual de mediu 2011)

.

Figura 2.2.4.3 Variația concentrației de amoniac .(1999-2010)

Sursa -Agenția de [NUME_REDACTAT] județul Vâlcea:Raport anual de mediu 2011)

II.2.4.2Emisiile de compusi organici volatili nemetanici aproape de sol.

Principalii poluanti primari care determină formarea prin procese fotochimice, a ozonului si altor oxidanti in atmosfera joasă sunt: oxizii de azot (NOx), compusii organici volatili (COV) si metanul(CH4).

Figura 2.2.4.4 Variația concentrației de emisii compusi volatili nemetanici(1999-2010)

Sursa -Agenția de [NUME_REDACTAT] județul Vâlcea:Raport anual de mediu 2011)

Cantitatea semnificativă a compusilor organici volatili nemetanici reiese din emisiile rezultate din fabricarea solventilor organici si de utilizarea solventilor organici in diferite activităti si instalatii, activitatea de extractie a titeiului si gazelor naturale, si nu in ultimul rand din traficul

Emisii de metale grele(mercur, cadmiu,plumb)

Figura 2.2.4.5 Variația concentrației de emisii mercur (1999-2010)

Sursa -Agenția de [NUME_REDACTAT] județul Vâlcea:Raport anual de mediu 2011)

2.2.4.6 Variația concentrației de emisii cadmiu (1999-2010)

Sursa -Agenția de [NUME_REDACTAT] județul Vâlcea:Raport anual de mediu 2011)

Figura 2.2.4.7 Variația concentrației de emisii de plumb(1999-2010)

Sursa -Agenția de [NUME_REDACTAT] județul Vâlcea:Raport anual de mediu 2011)

II.2.4.4. Emisii de poluanti organici persistenti(POPs)

[NUME_REDACTAT] Persistenți (POPs) sunt substanțe chimice foarte stabile, – pesticide organoclorurate aldrin, dieldrin, endrin, clordan, hexaclorbenzen, mirex,toxafen, DDT, etc.) ;substanțe sintetice: (bifenili policlorurati (aprox.129 compuși)) produse secundare: dioxine și furani.Caracteristicile principale ale POPs-urilor, care îi fac să fie extrem de periculoși și efectele lor asupra organismelor , sunt:• persistentă (sunt foarte rezistente la degradarea fotolitică, chimică și biologică,având timpii de injumătătire în apă >2 luni, – în șol >6 luni,în aer >2 zile), bioacumularea (se depun în țesuturile grase ale organismelor vii, prin intermediul apei, hranei și a aerului inspirat),• toxicitatea (sunt toxici pentru oameni șianimale producând dezechilibre ale sistemului imunitar, endocrin, de reproducere și au efecte cancerigene și genotoxice). 

Figura 2.2.4.8 Variația concentrației de emisii de poluanti organici persistenti(1999-2010) Sursa -Agenția de [NUME_REDACTAT] județul Vâlcea:Raport anual de mediu 2011)

II.2.4.5. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice

Hidrocarburile aromatice policiclice reprezintă cantitatea preponderentă din POPs-uri in această categorie regăsindu-se si alti compusi cum ar fi benzo(a), benzo(b). Emisia de PAHuri este preponderentă activitătii consumului de motorină lalocomotive.

Figura2.2.4.9 Variația concentrației de emisii de poluanti organici persistenti(1999-2010) Sursa -Agenția de [NUME_REDACTAT] județul Vâlcea:Raport anual de mediu 2011)

II.3. CALITATEA SOLULUI

Pedosfera este un sistem dinamic deschis, polifazic și polifuncțional, alcătuit din compuși organici și anorganici care rezultă în urma interacțiunii dintre litosferă, hidrosferă, atmosferă și biosferă. Solul este suportul natural al fitocenozelor cărora le asigură necesarul de apă și nutrienți. Calitatea solului împreună cu potențialul biologic al plantelor verzi determină capacitatea de producție a ecosistemelor (fitomasa totală), asigurând cea mai mare parte din necesarul de hrană pentru oameni și animale.

Degradarea solului este consecința a două categorii de procese:- deplasarea componentelor solului datorită acțiunii apei, vântului sau omului; transformarea internă a solului sub influența unor procese fizice, chimice sau biologice.Activitățile umane poluante se încadrează în cea de a doua categorie. Poluarea solului este determinată de „ orice acțiune care produce dereglarea funcționării normale a solului ca suport și mediu de viață în cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau antropice” Aceasta înseamnă că poluarea solului include nu numai procesele fizicochimice determinate de noxele care ajung pe sol sau în sol, ci și procesele naturale (eroziune, alunecări de teren și activitățile umane care determină degradarea solului (cariere, halde, depozite, construcții, .Poluarea solului are caracter permanent și numeroase surse naturale ,sau antropice, cele mai importante fiind însă industria, agro-zootehnia și activitatea menajeră. Poluarea se realizeaza direct, prin depunerea de deșeuri solide, administrarea de pesticide sau îngrășăminte inglobate în sol, sau indirect, din atmosferă (sub forma de gaze, pulberi sedimentate, soluții sau suspensii apoase) sau din apă (precipitații, ape industriale, menajere).

Atmosfera sau apele pot fi supuse unor procedee de înlaturare a poluanților, recăpătându-și astfel în mare măsură calitățile anterioare.Poluarea solului prezintă un grad de risc foarte ridicat deoarece nu exista procedee de depoluare, iar anihilarea naturală a poluanților este un proces cu mult mai lent decât cel de poluare. Dacă prin poluare se dereglează echilibrul complex dintre componenții solului, vor fi afectate toate funcțiile sale, respectiv cele fizice, fizico-chimice, chimice, biologice și biochimice, iar în acest caz se va reduce productivitatea. În plus, poluanții din sol sunt înglobați în masa vegetală, iar din aceasta, prin intermediul lanțurilor trofice, ajung la animale și la om.

Solurile cele mai contaminate se vor afla în preajma surselor de poluare. De asemenea, nivelul contaminării solului depinde și de regimul ploilor, deoarece acestea spală în general atmosfera de agenții poluanți care se depun pe sol.

Industria reprezintă sectorul economic cu cel mai mare impact asupra solului,că urmare a proceselor de producție generatoare atât de poluanți cât și de deșeuri, activitătile din sectorul industrial sunt printre principalele cauze care au că efect deteriorarea mediului. 

Deși depozitele industriale din județul Vâlcea au fost construite pe bază de proiecte cu delimitare strictǎ a perimetrelor de depozitare, ele nu corespund în totalitate cerințelor de protejare a mediului înconjurǎtor. La depozitele S.C. [NUME_REDACTAT] Vâlcea și CET Govora,depozitarea în aer liber a cenușii izomerilor inactivi și a carbonaților rezultați dupǎ evaporarea șlamului alcalin, produce poluarea aerului. 

Principalele societăți de pe raza județului Vâlcea care contribuie la poluarea solurilor în urma  activitatilor desfășurate sunt :S.C.Oltchim S.A; S.C.[NUME_REDACTAT] Govora S.A.,S.C. CET [NUME_REDACTAT] arealul S.C. Oltchim S.A. Rm. Vâlcea (platforma chimică și batalurile de depozitare a deșeurilor organice și anorganice) datorită activitătilor derulate timp îndelungat (peste 40 ani ) a existat un factor potențial de stres pentru componentele de mediu:sol și apă din pânză freatică.În urmă studiilor efectuate, se poate afirma că din activitatea desfășurată a fost identificată o poluare semnificativă a solului cu mercur în zona instalațiilor de electroliză cu catod de mercur și cu izomeri HCH în zona fostei instalații HCH-Lindan și batalul de reziduri organice, unde s-au depozitat controlat izomeri inactivi ai HCH-ului. Prin natură proceselor de fabricație, calitatea solului este afectată prin depunerea de pulberi de substanțe anorganice pe suprafața acestuia sau în timpul manipulării/depozitării unor substanțe cum ar fi șlamul depus în Batalurile de șlam.

II.3.1.MONITORIZAREA CALITĂȚII SOLULUI LA OLTCHIM S.A.

Calitatea solului este urmarită conform Ordinului MAPPM nr. 756/1997 prin laboratorul Eco – Toxicologie al [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] conform graficului de analize.

Începând cu anul 2008, conform HG1408 /2007 s-au facut analize de sol pentru stabilirea siturilor contaminate și la INCD – ECOIND București, [NUME_REDACTAT].Vâlcea.

Analizele constau din prelevarea de sol de la o adâncime de 50cm de la locurile din fiecare instalație unde există pericolul contaminării solului ,pentru care se determină :pH,cloruri, bicarbonați, sulfați, azot total,carbonul total.

II.3.1.1.Monitorizarea calitații solului din interiorul secțiilor [NUME_REDACTAT] graficele de mai jos se observă că în timp cantitatea de noxe existente în solul din cadrul instalațiilor a scăzut semnificativ această se datorează decopertarilor ce s-au făcut în ultimii ani și înlocuirea solului infestat cu pământ neinfestat

Grafice noxe sol S.C.Oltchim S.A.

Figura 2.3.1 Variația concentrației de cloruri,bicarbonati,sulfati in sol Electroliza-fata (Sursa : Raport de mediu Oltchim 2008…2011)

Figura 2.3.2 Variația concentrației de cloruri,bicarbonati,sulfati in sol Electroliza-spate (Sursa : Raport de mediu Oltchim 2008…2011)

Figura 2.3.3 Variația concentrației de cloruri,bicarbonati,sulfati in sol Gazometru (Sursa : Raport de mediu Oltchim 2008…2011)

Figura 2.3.4 Variația concentrației de cloruri,bicarbonati,sulfati in sol Oxoalcoli (Sursa : Raport de mediu Oltchim 2008…2012)

Figura 2.3.5 Variația concentrației de cloruri,bicarbonati,sulfati in sol Monomer (Sursa : Raport de mediu Oltchim 2008…2011)

Figura 2.3.6 Variația concentrației de cloruri,bicarbonati,sulfati in sol instalatia PVCI (Sursa : Raport de mediu Oltchim 2008…2011)

Figura 2.3.7 Variația concentrației de cloruri,bicarbonati,sulfati in sol PVC II

(Sursa : Raport de mediu Oltchim 2008…2011)

Figura 2.3.8 Variația concentrației de cloruri,bicarbonati,sulfati in sol la Propenoxid (Sursa : Raport de mediu Oltchim 2008…2012)

Figura 2.3.9 Variația concentrației de cloruri,bicarbonati,sulfati,calciu in sol Polioli

(Sursa : Raport de mediu Oltchim 2008…2012)

Figura 2.3.10 Variația concentrației de cloruri,bicarbonati,sulfati in sol Polieteri

(Sursa : Raport de mediu Oltchim 2008…2012)

Figura 2.3.11 Variația concentrației de cloruri,bicarbonati,sulfati in sol DOF –DHPC (Sursa : Raport de mediu Oltchim 2008…2012)

Figura 2.3.12 Variația concentrației de cloruri,bicarbonati,sulfati,calciu in sol Batal reziduu nord (Sursa : Raport de mediu Oltchim 2008…2012)

Figura 2.3.14 Variația concentrației de cloruri,bicarbonati,sulfati,calciu in sol Batal sud (Sursa : Raport de mediu Oltchim 2008…2012)

Figura 2.3.15 Variația concentrației de cloruri,bicarbonati,sulfati,calciu in sol [NUME_REDACTAT] (Sursa : Raport de mediu Oltchim 2008…2011)

Se constată că în prezent amenajările destinate depozitărilor sunt corespunzătoare ceea ce duce la o bună protecție a solului.Cu toate acestea activitatea desfășurată timp de 45 de ani a lăsat urme în ceea ce privește poluarea solului. Producerea a multor substanțe anorganice și organice în condiții de neluare a măsurilor de protecție a mediului- depozitări necontrolate de deșeuri, pierderi nejustificate de produse, neintretinerea integrității platformelor instalațiilor, a spațiilor de depozitare, a conductelor au dus la poluarea solului.S-au considerat că poluanți deosebit de importanți și a căror utilizare/fabricare este în prezent interzisă este mercurul și HCH-lindan.

Zonele monitorizate sunt [NUME_REDACTAT] de deșeuri, [NUME_REDACTAT] cu catod de mercur, Zona HCH,[NUME_REDACTAT]. .
Analizele se efectuează în 5 puncte de prelevare, trei nivele de adâncime pentru fiecare punct cu frecvența de 1 analiză pe trimestru pentru mercur și o analiză pe an pentru izomerii HCH. 

Pe baza informatiilor detinute ( studii, analize, etc. ) se poate concluziona:referitor la mercur

– în zona sectiilor de electroliza cu catod de mercur solul este poluat semnificativ cu mercur .Referitor la HCH lindan analizele efectuate pe probe recoltate în zona fostei instalatii HCH Lindan, [NUME_REDACTAT] si Batal indica poluarea cu izomeri HCH Probele au fost recoltate la diverse adâncimi: 0-10cm;30-40cm;60-70cm.

Tabel 10 .Monitorizarea gradului de impurificare a solului cu Hg in zona celor doua instalatii de

Electroliza cu catod de mercur din S.C. OLTCHIM S.A. Rm. [NUME_REDACTAT] 10.Analiza gradului de impurificare a solului cu Izomeri HCH Lindan – 2011 Deseuri

II.3.1.2.Monitorizarea calitatii solului de la [NUME_REDACTAT]

Depozitul de deșeuri periculoase (Batalul) aparținâd S.C. OLTCHIM S.A. deține aviz de mediu nr. 13 din 15.12.2006, aviz de gospodărire a apelor nr. 166/10.11.2006 și acord de mediu nr. /20.05.2008 în vederea inchiderii

Fig.2.3.16.[NUME_REDACTAT] Oltchim ( www.harti.searchromania.net)

Cantitatea de reziduuri care s-a depus în depozitul de deșeuri periculoase în perioada 2007-2009 s-a redus semnificativ, deoarece:

– instalația [NUME_REDACTAT] a fost închisă definitiv din luna august 2007,

– s-a pus în funcțiune instalația de incinerare reziduuri organo-clorurate lichide și gazoase (tehnologie VICHEM) în lună aprilie 2008 în care se incinerează toate reziduurile clorurate ușoare, grele de la instalația Monomer și reziduurile cu conținut de diclorpropan care rezultă de la instalația de purificare diclorpropan.; s-a mărit capacitătea instalației de purificare diclorpropan care a avut ca scop recuperarea avansată a diclorpropanului din reziduurile clorurate rezultate la sinteza propenoxidului și valorificarea DCP ca produs finit (un real impact economic pozitiv) .;reziduurile de la instalația de [NUME_REDACTAT] s-au depozitat până în lună aprilie 2009 pe celulă nr. 4 a depozitului de deșeuri periculoase, după care s-a adoptat soluția de solubilizare în solvent organic în vederea incinerării S.C. Oltchim S.A. a sistat activitatea de depozitare pe depozitul de deșeuri periculoase îndata de 31.12.2006.În ceea ce privește stadiul realizării măsurilor în vederea închiderii și reabilitării amplasamentului depozitului de deșeuri periculoase se efectuează lucrări conform proiectului de închidere, cu denumirea “Închiderea batalului de reziduuri periculoase al S.C. Oltchim S.A.”, realizat de către S.C. MINESA S.A. [NUME_REDACTAT] 
. 

Figura 2.3.17 .[NUME_REDACTAT] Oltchim (arhiva proprie 2013)

Figura 2.3.18 Depozit slam de la [NUME_REDACTAT] la Batal (arhiva proprie 2013)

II.4.PROGRAM DE INBUNATATIRE A FACTORILOR DE MEDIU

Pentru imbunatatirea factorilor de mediu, in conformitate cu Planul de actiuni si Programul de etapizare, care sunt parte integrata din [NUME_REDACTAT] de mediu Nr.14 revizuita in data de 15.04.2009 emisa de [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] Craiova si Autorizatia de Gospodarire a Apelor 293/ 16.12.2010, S.C. OLTCHIM S.A.[NUME_REDACTAT] a realizat urmatoarele obiective:

Realizarea unui depozit de deseuri nepericuloase – Proiectul tehnic si studiul de fezabilitate au fost facute de S.C. IPROMIN S.A. Bucuresti, iar executia lucrarilor de catre S.C. ECOMED S.A., cu respectarea prevederilor legislative in vigoare privind protectia mediului.

[NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] – s-a intocmit proiectul tehnic de catre SC DESINGRO SA.[NUME_REDACTAT], cu respectarea termenului de 31.12.2011

Reducerea substantelor prioritar periculoase – Striparea apelor uzate rezultate de la [NUME_REDACTAT] – S-au realizat lucrarile de constructii montaj pentru a doua coloana de stripare si utilajele aferente. Va fi pusa in functiune in momentul repornirii instalatiei Monomer (in anul 2008 – a fost oprita – lipsa de etilena).

Reducerea evacuarii de produsi organici in aer la [NUME_REDACTAT] –Incinerarea abgazelor – Lucrarea este realizata. Abgazele rezultate de la sectia Monomer vor fi incinerate in instalatia de incinerare reziduuri clorurate lichide si gazoase

Reducerea concentratiei VCM din abgazele evacuate in atmosfera -Redimensionarea instalatiei de absorbtie a clorurii de vinil in DOF pentru purificarea avansata a abgazelor rezultate in sinteza PVC.

Instalatia de purificare este realizata, probele tehnologice vor fi facute la punerea in functiune a instalatiilor PVC I + PVC II.

Inchiderea depozitului actual de deseuri nepericuloase

Au fost elaborate studiile de fezabilitate si proiectul tehnic de inchidere depozit de deseuri nepericuloase de catre S.C. IPROMIN S.A. in conformitate cu ordinal Nr.757/2004 (Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor).

Eliminarea evacuarii de propilena din abgazele de la sectia Propenoxid –Recuperarea sau incinerarea propilenei din abgazele esapate in atmosfera de la faza de clorhidrinare de la [NUME_REDACTAT].

S-a facut un studiu privind recuperarea si valorificarea propilenei din abgazele de la faza de clorhidrinare, procedeul propus nu este fezabil din punct de vedere financiar.

S-a optat pentru solutia de incinerare in instalatia VICHEM (solutia a fost acceptata deS.C. VICHEM PROJECT Bucuresti).

Incepand cu luna august 2010 abgazele cu continut de propilena, propan, urme de diclorpropan de la faza de clorhidrinare Propenoxid sunt incinerate la VICHEM.

Supravegherea continua a emisiilor de poluanti – Sistem de monitorizare continua a emisiilor de poluanti pentru instalatia AF-DOF.

In cursul anului 2010, a fost montat un sistem de monitorizare on-line a emisiilor aferente incineratorului catalitic de gaze reziduale din instalatia [NUME_REDACTAT].

Respectarea legislatiei in domeniul depozitarii deseurilor periculoase –Prezentarea solutiei tehnice pentru gestionarea turtei de filtrare polieteri

In cursul anului 2011 pentru eliminarea deseului de turta de la filtare polieteri a fost adoptata solutia pentru eliminare pe depozit la S.C.ECOMED Pitesti cu care S.C.OLTCHIM S.A. [NUME_REDACTAT] a incheiat contract.

Figura 2.3.19 .Imagini S.C.Oltchim S.A.(www.oltchim.ro)

CONCLUZII :

Mediul înconjurător este un element esențial al existenței umane și reprezintă rezultatul interferențelor unor elemente naturale – sol, aer, apă, biosferă – cu elemente create prin activitatea umană. Toate acestea interacționează și influențează condițiile existențiale și posibilitățile de dezvoltare viitoare a societății umane.

Mediul înconjurător are o mare capacitate de biodegradare a substanțelor toxice, dar unele substanțe sunt rezistente Ia biodegradare. Efectele negative asupra mediului se manifestă prin acumularea substanțelor toxice, nebiodegradabile, în lanțul aer-apă-sol-plante-animale-om. Contaminarea mediului cu substanțe chimice periculoase are loc datorită: emanațiilor în aer (praf, fum, ceață, vapori etc), evacuărilor în cursurile de apă, depozitării în sol a deșeurilor.

Poluarea apei reprezintă modificarea în mod direct sau indirect a compoziției normale a acesteia, ca urmare a activității umane. Cea mai importantă poluare este cea industrială, caracterizată printr-o mare intindere a prejudiciilor cauzate mediului..

Fiecărui tip de poluare îi corespund efecte specifice asupra calității apei, sănătății omului și mediului. De fapt orice poluare a apei se răsfrânge asupra lumii vii inclusiv a omului, direct sau prin intermediul florei și faunei, uneori prin lungi lanțuri și cicluri trofice.

Calitatea apelor din România este urmărită conform structurii și principiilor metodologice ale Sistemului de [NUME_REDACTAT] al Apelor din România (S.M.I.A.R.) , restructurat în conformitate cu cerințele [NUME_REDACTAT]. Sistemul național de monitorizare a apelor cuprinde două tipuri de monitoring, conform cerințelor prevăzute în Legea 310/2004 de modificare și completare a [NUME_REDACTAT] 107/1996 care a preluat prevederile [NUME_REDACTAT] 60/2000/CEE în domeniul apei și celelalte Directive UE. Astfel se realizează un monitoring de supraveghere având rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinelor hidrografice și un monitoring operațional (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apă ce au riscul să nu îndeplinească obiectiv Planul de Management al [NUME_REDACTAT] (11 bazine pentru România), care este principalul instrument de implementare al [NUME_REDACTAT], finalizat la sfârșitul anului 2009. El conține programele de măsuri, cerute de Articolul 11 din Directivă, măsuri care au în vedere atingerea progresivă a stării bune a tuturor apelor de suprafață până în anul 2015, motivele pentru orice întârziere pentru ca aceste măsuri să devină operaționale, precum si calendarul preconizat pentru implementarea programelor de măsuri.

SC Oltchim S.A. are implementat sistemul integrat Calitate –Mediu . Conform ISO14001

 Există  proceduri de sistem pentru monitorizarea și măsurare în vederea eliminării neconformitaților

SC Oltchim SA a monitorizat efluenții deversați de cca.30 de ani ceea ce a dus la crearea unei baze  de date și permis efectuarea de studii în vederea stabilirii influenței activității , desfasurate asupra  factorilor de mediu.

. În prezenta lucrare s-a efectuat o analiză a monitorizării apelor industriale uzate evacuate de pe [NUME_REDACTAT] S.C. Oltchim SA .Monitorizare a fost efectuată în perioada  2008-2012, în scopul determinării gradului de poluare.

Din punct de vedere al gospodăririi apelor S.C. Oltchim SA. funcționează în baza autorizăției de gospodărire a apelor nr.134/ 2012 emisă de A.N. [NUME_REDACTAT] în care sunt prevăzuți indicatorii de calitate pe categorii de ape uzată

Colectarea și evacuarea apelor uzate se face prin interediul rețelelor de canalizare  

[NUME_REDACTAT] Centrală de Neutralizare se neutralizeaza apele anorganice de la instalatiile care nu au statii de preepurare :si -apele organice biodegradabile de la Propenoxid care se pompează la  Stația de [NUME_REDACTAT]

 [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] se face corecția de pH la apele anorganice adunate din 18 stații de preepurare locală aferente secțiilor și instalațiilor de producție.

Apele se evacuează prin canalul deversor “Camera de amestec” în Olt și de la Stația de [NUME_REDACTAT] in raul Govora.

Oltchim SA monitorizează debitele prelevate și evacuate în regim continuu ,precum și indicatorii pe  probă medie zilnică și probă  momentană  pentru apele uzate evacuate prin cele doua  puncte de deversare, (Camera de amestec  și [NUME_REDACTAT]).

În scopul determinării gradului de poluare s-au supus analizei probe de ape uzate evacuate de la S.C. Oltchim SA [NUME_REDACTAT] prelevate în perioada 2008-2012 din punctele amplasate pe cele două sisteme de evacuare a apelor uzate ([NUME_REDACTAT] și Stația de [NUME_REDACTAT])

S-a urmărit impactul apelor reziduale evacuate prin cele două sisteme de evacuare a apelor uzate ,asupra receptorului natural râul Olt, prin analize efectuate din ape prelevate ,amonte și aval de punctele de deversare a celor două sisteme de evacuare mai sus precizate.

Recoltarea probelor de ape uzate și pregătirea materialului, s-au realizat respectandu-se Ghidul de stabilire a programelor de prelevare și analizare a probelor de ape uzate NTPA 004/1997,  Anexă 2 la [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] nr 1097/1997. și ISO 5667.-10, Ghid pentru prelevarea apelor uzate .și ISO 5667-6, [NUME_REDACTAT]-Prelevare-Partea 6.

Prelevarea probelor din râul Olt s-a făcut conform SR ISO 5667-6,[NUME_REDACTAT]–Prelevare.

Rezultatele obținute au fost analizate comparativ cu valorile limită de încărcare în poluanți a apelor uzate industriale evacuate în receptorii naturali conform standardelor românești 

Rezultatele analizelor pentru efluenții generali, [NUME_REDACTAT] și Camera de Amestec- nu indică o ameliorare în timp a calității apelor deversate .

În ultimii 4 ani (perioadă în care [NUME_REDACTAT] a funcționat la o capacitate de 40-50%), din cauza lipsei de materii prime(etilena și propilena –oprire [NUME_REDACTAT]), în cei doi efluenți generali s-a constatat o creștere substanțială a încărcării organice, mai ales în efluentul Stației de [NUME_REDACTAT]. Încărcarea organică se datorează funcționării la capacitate maximă instalației Propenoxid și nefuncționarii celorlalte instalații care evacuau un debit însemnat de ape reziduale cu încărcare organică mică considerate a fi ape de diluție a substanțelor organice .Această încarcare organică coroborat cu gradul de mineralizare ridicat ,cu temperaturile ridicate la apele evacuate din instalația Propenoxid au condus la dereglarea procesului tehnologic din treapta biologică respectiv la diminuarea cantității de nămol activ, eficiența Stației de [NUME_REDACTAT] scăzand semnificativ.

Pentru a vedea care este influența apelor uzate asupra calității emisarului, se face monitorizarea apelor râului Olt în amonte și aval de deversările de ape reziduale de pe platforma industrială. Calitatea apei râului Olt, în amonte și aval de deversările de ape reziduale de pe platforma industrială este monitorizată în 3 secțiuni distincte (din care 2 în aval )

Din datele prezentate pentru anul 2012, se observă aportul de poluare al platformei chimice prin impurificatorii minerali (cloruri, calciu, sodiu, sulfați, amoniu, reziduu filtrabil) și organici(CCO-Cr, CBO-5), dar menținandu-se în general în limitele clasei I, a II-a si a III-a de calitate conform [NUME_REDACTAT].161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafată în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

Creșterea concentrației indicatorilor evidențiată în secțiunea Cremenari față de secțiunea [NUME_REDACTAT] se diminuează în general, în secțiunea Băbeni -Marcea .

[NUME_REDACTAT].161/2006, din rezultatele obținute pe trimestrul I 2012 se observă schimbarea clasei de calitate pentru indicatorii cloruri, calciu și sodiu, în aval (Cremenari si [NUME_REDACTAT]) față de amonte ([NUME_REDACTAT]) .

Se observă o usoară creștere a impurificării organice exprimată prin CCO-Cr în [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] Marcea ( in aval de S.C Oltchim S.A ) față de [NUME_REDACTAT] Olt nr.2 (in amonte de S.C Oltchim S.A.).

Substanțe organoclorurate (Hexaclorbenzen si 1,2,4 triclorbenzen) au valori sub limita de detecție. Nu s-a constatat în cele trei secțiuni o poluare cu metale grele: nichel, cobalt, crom ,mercur.

Un rol important în menținerea indicatorilor de calitate analizați pentru apă de suprafață râul Olt, în limitele impuse, îl au și lucrările de amenajare hidrografică a râului Olt , respectiv lacurile de acumulare. Apele uzate evacuate de pe [NUME_REDACTAT] Râmnicu. Vâlcea sânt preluate de lacul de acumulare Băbeni unde , datorită volumului brut permanent al acestuia de cca 52,05 mil. mc –de cca 4 ori mai mare decât volumul brut permanent al lacului de acumulare Govora aflat în amonte de sistemele de evacuare a apelor industriale uzate de pe [NUME_REDACTAT] Râmnicu. Vâlcea-, se realizează un grad avansat de diluție, respectiv o dispersie avansată a poluanților introduși ,astfel incăt impactul evacuărilor de ape industriale uzate, este diminuat.

În vederea evidențierii gradului de poluare a pânzei freatice s-au prelevat probe de apă de adâncime din fântâni situate în vecinătatea platformei chimice, în localitățile Căzănești, Copăcelu, Stolniceni și Stupărei .

Din caracterizarea fizico-chimică a apelor recoltate din fântâni se constată încadrarea în limitele admise de Legea 458/2002 – privind calitatea apei potabile a încărcarii anorganice Incarcarea organica exprimata in CCO-Cr s-a situat intre 8,42 mgO2/l la Cazanesti si 44,47 mgO2/l la Stupărei, fata de limita 5 mgO2/l.Se constată impurificare în total COV-uri în fântâna Stuparei (0,74769 mg/l).In trimestrul III si trimestrul IV 2010 s-au efecuat determinari de mercur din fantanile Cazanesti, Copacelu, Stolniceni si Stuparei situate in amonte si aval de S.C. Oltchim S.A. In urma rezultatelor obtinute mercurul se situeaza sub limita de 0,001mg/l in toate cele patru fantani.

Din caracterizarea fizico-chimica a apei freatice din zona batalului de reziduuri organice în cele doua trimestre rezultă că ,acestea sunt puternic impurificate anorganic si organic.

Impurificarea anorganică se datorează și vecinătății batalului de șlam anorganic provenit de la U.S.Govora, cât și depozitului de șlam de la Propenoxid. .

Se considera ca este utilă continuarea investigatiilor referitoare la modificarea caracteristicilor fizico-chimice ale pânzei freatice din zona platformei chimice , în scopul luării unor măsuri pentru reducerea riscului de poluare.+

Aerul pe care îl inspirăm este parte din atmosferă ,amestecul de gaze ce acoperă globul pământesc. Acest amestec de gaze asigură viața pe pământ ne protejează de razele dăunătoare ale soarelui. 
Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a menținut timp de milioane de ani ,este amenințat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi efectul de seră, încălzirea globală, poluarea aerului, subțierea stratului de ozon și ploile acide.

În cadrul S.C.OLTCHIM S.A. s-a efectuat monitorizarea emisiilor de poluanți la sursele fixe, precum și a imisiilor de noxe în puncte fixe pe perimetru uzinal și periuzinal, conform graficului de analize de către [NUME_REDACTAT]-Toxicologie din cadrul [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] si

 Laboratoare autorizate.Se observă că în zonele limitrofe S.C.Oltchim ,privind noxele din aer determinate în punctele fixe în perimetrul uzinal si periuzinal ,nu există noxe.

În ceea ce privește sursele punctiforme din instalațiile aparținând S.C.Oltchim acestea există dar nu depășesc limita la clor, acid clorhidric CO, SO2, NOx ,pulberi în suspensie

La propan, etilenă,etan precum și la substanțele clorurate (dicloretan,clorură de vinil) acestea  există și depășesc cu mult limita deoarece în coloane de stipare absorbția abgazelor de la instalațiile Propenoxid ,Anhidridă, Monomer se face cu abur ,abur care nu absoarbe în totalitate substanțele organice .În 2011 s-a dat în folosință instalația de ardere VICHEM la care au fost racordate toate traseele de abgaze a instalațiilor care poluau cu substanțe organice atmosfera 

Poluarea solului este determinată de „ orice acțiune care produce dereglarea funcționării normale a solului ca suport și mediu de viață în cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau antropice”

Atmosfera sau apele pot fi supuse unor procedee de înlaturare a poluanților, recăpătându-și astfel în mare măsură calitățile anterioare.Poluarea solului prezintă un grad de risc foarte ridicat deoarece nu exista procedee de depoluare, iar anihilarea naturală a poluanților este un proces cu mult mai lent decât cel de poluare. Dacă prin poluare se dereglează echilibrul complex dintre componenții solului, vor fi afectate toate funcțiile sale, respectiv cele fizice, fizico-chimice, chimice, biologice și biochimice, iar în acest caz se va reduce productivitatea. În plus, poluanții din sol sunt înglobați în masa vegetală, iar din aceasta, prin intermediul lanțurilor trofice, ajung la animale și la om.

În arealul S.C. Oltchim S.A. Rm. Vâlcea (platforma chimică și batalurile de depozitare a deșeurilor organice și anorganice) datorită activitătilor derulate timp îndelungat (peste 40 ani ) a existat un factor potențial de stres pentru componentele de mediu:sol și apă din pânza freatică.În urma studiilor efectuate, se poate afirma că din activitatea desfășurată a fost identificată o poluare semnificativă a solului cu mercur în zona instalațiilor de electroliză cu catod de mercur și cu izomeri HCH în zona fostei instalații HCH-Lindan și batalul de reziduri organice, unde s-au depozitat controlat izomeri inactivi ai HCH-ului. Prin natura proceselor de fabricație, calitatea solului este afectată prin depunerea de pulberi de substanțe anorganice pe suprafața acestuia sau în timpul depozitării unor substanțe cum ar fi șlamul depus în Batalurile de șlam.

Calitatea solului este urmarită conform Ordinului MAPPM nr. 756/1997 prin laboratorul Eco – Toxicologie al [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] conform graficului de analize.

Începând cu anul 2008, conform HG1408 /2007 s-au facut analize de sol pentru stabilirea siturilor contaminate și la INCD – ECOIND București, [NUME_REDACTAT].Vâlcea.

Analizele constau din prelevarea de sol de la o adâncime de 50cm de la locurile din fiecare instalație unde există pericolul contaminării solului ,pentru care se determină :pH,cloruri, bicarbonați, sulfați, azot total,carbonul total.

Se observă că în timp cantitatea de noxe existente în solul din cadrul instalațiilor a scăzut semnificativ această se datorează decopertarilor ce s-au făcut în ultimii ani și înlocuirea solului infestat cu pământ neinfestat

Se constată că în prezent amenajările destinate depozitărilor sunt corespunzătoare ceea ce duce la o bună protecție a solului.Cu toate acestea activitatea desfășurată timp de 45 de ani a lăsat urme în ceea ce privește poluarea solului. Producerea a multor substanțe anorganice și organice în condiții de neluare a măsurilor de protecție a mediului- depozitări necontrolate de deșeuri, pierderi nejustificate de produse, neintretinerea integrității platformelor instalațiilor, a spațiilor de depozitare, a conductelor au dus la poluarea solului.S-au considerat ca poluanți deosebit de importanți și a căror utilizare/fabricare este în prezent interzisă este mercurul și HCH-lindan.

Zonele monitorizate sunt [NUME_REDACTAT] de deșeuri, [NUME_REDACTAT] cu catod de mercur, Zona HCH,[NUME_REDACTAT]. . 
Analizele se efectuează în 5 puncte de prelevare, trei nivele de adâncime pentru fiecare punct cu 
frecvența de 1 analiză pe trimestru pentru mercur și o analiză pe an pentru izomerii HCH. 

Pe baza informatiilor detinute ( studii, analize, etc. ) se poate concluziona:referitor la mercur

– în zona sectiilor de electroliza cu catod de mercur solul este poluat semnificativ cu mercur .Referitor la HCH lindan analizele efectuate pe probe recoltate în zona fostei instalatii HCH Lindan, [NUME_REDACTAT] si Batal indica poluarea cu izomeri HCH Probele au fost recoltate la diverse adâncimi: 0-10cm;30-40cm;60-70cm.

Orice activitate umană și implicit existența individului este de neconceput în afara mediului. De aceea, calitatea în ansamblu a acestuia, precum și a fiecărei componente a sa în parte, își pun amprenta asupra nivelului existenței și evoluției umane. Ansamblul de relații și raporturi de schimburi ce se stabilesc între om și natură, precum și interdependența lor influentează echilibrul ecologic, determină condițiile de viață și implicit condițiile de muncă pentru om, precum și perspectivele dezvoltării societații în ansamblu.