Impactul Retelelor de Socializare Asupra Utilizatorului de Internet

Cuprins

Introducere……………………………………………………………………………………………………p.8

CAPITOLUL I. Noțiuni introductive despre rețelele de socializare online……….p.9

1.1 Definirea rețelelor online de socializare……………………………………………….p.10

1.2 Apariția și dezvoltarea rețelelor online de socializare…………………………….p.11

1.3 Rolul rețelelor online de socializare……………………………………………………..p.13

1.4 Efecte pozitive și negative ale utilizării rețelelor online de socializare……..p.13

1.4.1 Avantajele și dezavantajele rețelelor de socializare online………………..p.15

1.5 Exemple de rețele online de socializare………………………………………………..p.18

1.5.1 Cele mai utilizate rețele online de socializare………………………………….p.20

CAPITOLUL II. Membrii rețelelor de socializare online……………………………….p.21

2.1 Portretul robot al utilizatorului rețelelor online de socializare………………..p.22

CAPITOLUL III. Cercetarea propriu-zisă…………………………………………………….p.23

3.1 Metodologia cercetării………………………………………………………………………p.23

3.1.1 Definirea problemei decizionale……………………………………………………p.23

3.1.2 Scopul cercetării………………………………………………………………………….p.24

3.1.3 Obiectivele cercetării……………………………………………………………………p.24

3.1.4 Definirea conceptuală și operațională a variabilelor cercetării…………..p.25

3.1.5 Proiectarea chestionarului…………………………………………………………….p.29

3.1.6 Stabilirea dimensiunii și structura eșantionului……………………………….p.29

3.1.7 Instrumente de culegere a informațiilor………………………………………….p.29

3.2 Analiza și interpretarea rezultatelor cercetării……………………………………..p.30

Concluzii…………………………………………………………………………………………………….p.38

Anexe…………………………………………………………………………………………………………p.40

Listă a tabelelor și figurilor incluse………………………………………………………………..p.44

Bibliografie…………………………………………………………………………………………………p.45

Introducere

În această lucrare de licență, doresc să pun în evidență evoluția în timp și tendințele în mediul online de socializare, de la începuturi până în prezent. Scopul principal care m-a determinat să abordez această temă este de a studia impactul pe care îl au rețelele de socializare asupra utilizatorului de internet și comportamentul acestuia în mediul online de socializare.

Pentru a mă putea folosi de date concrete în cadrul lucrării de licență, am realizat o cercetare științifică pe un eșantion de 300 de respondenți, folosind sondajul pe bază de chestionar. Proiectarea chestionarului s-a realizat în conformitate cu scopul și obiectivele cercetării, acesta fiind prima fază importantă de care trebuie să se țină cont. În această cercetare științifică, colectivitatea analizată este reprezentată atât de persoanele care locuiesc în România, dar și de români din afara țării, care utilizează rețelele de socializare. Sunt vizate atât persoanele de sex masculin, cât și feminin, cu vârste mai mici de 18 ani și continuând până peste 61 de ani.

Obiectivele cercetării:

O01. Identificarea celei mai utilizate rețele de socializare;

O02. Realizarea unui top al primelor 3 rețele preferate în rândul persoanelor respondente;

O03. Identificarea timpului mediu alocat utilizării unei rețele de socializare de către persoanele respondente;

O04. Identificarea timpului când utilizatorul a apelat pentru prima data la serviciile rețelelor sociale;

O05. Identificarea frecvenței conectării la serviciile media de socializare;

O06. Identificarea motivului principal pentru care se utilizează serviciile unei rețele de socializare;

O07. Identificarea principalelelor activități ce se îndeplinesc pe un site de socializare;

O08. Identificarea informațiilor personale pe care utilizatorul pe include pe profilurile site-urilor de socializare pe care deține cont;

O09. Identificarea importanței rețelelor de socializare pentru utilizator;

O10. Identificarea categoriei predominante de vârstă a utilizatorilor rețelelor de socializare;

O11. Identificarea categoriei predominante în funcție de sex ( masculin/feminin) a utilizatorilor rețelelor de socializare;

O12. Identificarea nivelului de instruire, a statutului pe piața muncii și mediului de reședință predominant.

CAPITOLUL I. Noțiuni introductive despre rețelele de socializare

Fig. 1.1 Rețele de socializare online

De la introducerea lor, site-uri de rețele sociale (SNSS) cum ar fi MySpace, Facebook, Cyworld si Bebo au atras milioane de utilizatori, dintre care mulți au integrat aceste site-uri în practicile lor de zi cu zi. Există sute de SNSs, cu diverse permise tehnologice, care sprijină o gamă largă de interese și practici. În timp ce caracteristicile lor cheie tehnologice sunt destul de consistente, culturile care apar în jurul SNSS sunt variate. Cele mai multe site-uri susțin menținerea rețelelor sociale preexistente, dar altele ajuta străinii să se conecteze pe baza intereselor comune, opinii politice sau activități. Oamenii de știință din domenii diferite au examinat SNSS pentru a înțelege practicile, implicațiile, cultura, și semnificația site-urilor, precum și angajamentul utilizatorilor cu ei.

Recent, rețelele de socializare au devenit un adevărat fenomen de masă. De exemplu, în iunie 2009, peste 276 de milioane de oameni erau înregistrați pe Facebook, cea mai mare rețea de socializare în prezent. O rețea de socializare este alcătuită dintr-un set de persoane conectate: prieteni, clienți sau simple cunoștințe. În viața de zi cu zi facem parte din cel puțin o rețea de socializare. Fiecare membru din acest grup are legături sociale cu diverși membri. Acest număr variază, chiar și foarte mult, de-a lungul timpului. În timp ce cunoști noi oameni, este posibil ca vechile prietenii să devină mai puțin importante. O rețea socială este flexibilă. Noi legături încep și se termină în fiecare zi. În plus, conceptul de rețea evidențiază complexitatea relațiilor sociale. Acesta nu este doar un sistem clar și liniar în care toată lumea are legătură cu unul sau doi oameni, ci un sistem complex constituit dintr-un număr neprevăzut de relații, ca într-o pânză de păianjen.

1.1 Definirea rețelelor de socializare

Rețeaua socială este o construcție teoretică utilă în științele sociale pentru a studia relațiile dintre indivizi, grupuri, organizații, sau chiar societăți întregi (unități sociale). Termenul este folosit pentru a descrie o structură socială determinată de astfel de interacțiuni. Legăturile prin care orice unitate socială dată se conecteaza, reprezintă convergența diferitelor contacte sociale ale acestei unități. Această abordare teoretică este, în mod necesar, relațională. O axiomă de abordare de rețea socială pentru a înțelege interacțiunea socială, este faptul că fenomenele sociale ar trebui să fie concepute în primul rând și cercetate prin proprietățile relațiilor între și în cadrul unităților, în loc de proprietățile acestor unități în sine. Astfel, o critică comună a teoriei rețelei sociale este că agenția individ este adesea ignorată, deși acest lucru nu poate fi cazul, în practică.

Un serviciu de social networking (site-ul de social networking sau SNS) este o platformă ce ajută la construirea de rețele sociale sau relații sociale dintre oameni care împărtășesc interese, activități sau conexiuni reale. Un serviciu de rețea socială constă într-o reprezentare a fiecărui utilizator (de multe ori un profil), link-uri sociale și o varietate de servicii suplimentare. Site-urile de rețele sociale sunt servicii bazate pe web care permit indivizilor să creeze un profil public, ce include o listă de utilizatori cu care să împartă conexiuni, puncte de vedere și să încrucișeze conexiunile din cadrul sistemului. Cele mai multe servicii de rețele sociale sunt bazate pe web și oferă mijloace pentru ca utilizatorii să interacționeze pe Internet, cum ar fi e-mail și mesagerie instant. Site-urile de rețele sociale sunt variate și includ noi instrumente de informare și comunicare, cum ar fi conexiunea mobilă, foto / video / partajare și blogging.

Serviciile de comunitate online sunt uneori considerate un serviciu de rețea socială, deși într-un sens mai larg, serviciul de rețea socială, de obicei, înseamnă un serviciu de individ, centrat, în timp ce serviciile comunitare online sunt-grup centrate. Site-ul de social networking permite utilizatorilor să partajeze idei, poze, posturi, activități, evenimente, interese cu persoane din rețeaua lor.

În ultimii ani printr-o rețea socială se înțelege deseori și o rețea (informațională) de utilizatori de Internet, bazată pe anumite site-uri web la care utilizatorii se pot înscrie și interacționa cu alți utilizatori, deja înscriși. Aceste rețele sociale fac parte din fenomenul relativ nou, global, numit Web 2.0. Astfel, membrii unei rețele sociale sunt legați între ei în mod informal, fără obligații, dar de obicei contribuie activ la colectarea și răspândirea informațiilor pe întregul glob prin intermediul web-ului. Eventual, denumirea unei astfel de rețele (informaționale) de utilizatori s-ar putea echivala cu „rețea internetică de utilizatori”.

Rețelele de socializare pot fi de asemenea un serviciu web destinat creării de legături virtuale între utilizatori, cu aplicații sociale,comerciale, politice și educaționale.

1.2 Apariția și dezvoltarea rețelelor de socializare

Fig. 1.2 Aparițiea și dezvoltarea rețelelor de socializare

Internetul ne-a dat posibilitatea de a ne conecta cu oameni din întreaga lume , la o distanță de doar câteva click-uri, ceea ce a făcut mai ușoară păstrarea legăturii cu prietenii sau familia noastră . Din cauza aceasta, “social networking-ul” este cea mai mare industrie din timpul nostru.

“Social networking-ul” a început în 1978 cu Bulletin Board System ( BBS ). BBS a fost găzduit pe calculatoarele personale , cerințele fiind ca utilizatorii să se conecteze prin modemul de la computerul gazdă , schimbând informații prin liniile telefonice cu alți utilizatori . Acesta a fost primul sistem care a permis utilizatorilor să se conecteze și să interacționeze unii cu alții, un sistem lent,putem spune, deoarece numai un singur utilizator putea fi conectat la un moment dat .

Mai târziu, primele exemplare de browsere web au fost distribuite cu ajutorul buletinului de bord Usenet . Usenet a fost creat de Jim Ellis și Tom Truscott și a permis utilizatorilor să posteze articole sau posturi , care au fost denumite " news- știri " . Diferența dintre Usenet și alte BBS-uri și forumuri a fost că nu a avut un administrator dedicat sau server central . Există forumuri moderne care folosesc aceeași idee ca și Usenet astăzi , inclusiv Yahoo! Groups și Google Groups .

Prima versiune de mesagerie instant a apărut în 1988 cu Internet Relay Chat ( IRC ) . IRC a fost Unix -based , limitând accesul la majoritatea oamenilor . Acesta a fost folosit pentru link și partajarea de fișiere și în general, ajutând la păstrarea legăturii unul cu altul .

Geocities era printre primele site-uri de social networking de pe internet, lansarea site-ul făcându-se în 1994. Intenția sa a fost de a permite utilizatorilor să își creeze propriile site-uri web , împărțindu-le în " orașe " , pe baza conținutului site-ului . În 1995 , a fost lansat TheGlobe.com , oferind utilizatorilor posibilitatea de a interacționa cu oameni care au avut aceleași interese și publică propriul conținut . Doi ani mai târziu , în 1997 , AOL Instant Messenger și SixDegrees.com au fost lansate . Această mesagerie instant a devenit populară și a fost prima dată când utilizatorii de internet au fost capabili de a-și crea un profil propriu și să se imprietenească.

Friendster a fost pionierul social networking-ului . În primele trei luni, site-ul a achiziționat 3 milioane de utilizatori. Friendster a servit ca punct de lansare pentru MySpace , care a clonat Friendster si s-a lansat după doar 10 de zile de codificare.
În următorii ani , alte site-uri de retele sociale cum ar fi Classmates.com , LinkedIn și Tribe.net au început să se deschidă , inclusiv ceea ce avea să fie cel mai popular site de rețele sociale din istorie.

Facebook.com a fost lansat în 2004, cu intenția ca studenții americani , începând cu Harvard College, să se conecteze. În prima lună , peste jumătate dintre elevi 19.500 s-au înregistrat. După ce a câștigat popularitate , Facebook a deschis înregistrarea tuturor studenților , iar în 2008 , Facebook a depășit MySpace ,ca lider al site-urilor de rețele sociale .

Social networking-ul a parcurs un drum lung de la 1978 și vom asista la toată evoluția sa pentru anii care vor veni, schimbând pentru totdeauna a modului în care oamenii se conectează unul cu altul .

1.3 Rolul rețelelor de socializare online

Rețelele de socializare au un rol important, în tot ce înseamnă promovare, PR, marketing, în principiu în tot ce înseamă comunicare de masă. Însă totodată, are și un rol negativ, acela că ne provoacă la o deschidere mai mare spre lumea virtuală și o închidere de realitate.

În opinia psihoterapeutului și psihologului, Cristiana Levițchi, platformele Facebook și altele de acest gen au un rol bun pentru a ne promova afacerile, cursurile, pentru a stabili un prim contact cu o persoana. Pe termen lung însă, sunt destul de dăunătoare, la fel ca internetul în general; creează dependență și compensează unele nevoi pe care persoanele nu și le recunosc și nu și le satisfac.

“Deși suntem prieteni cu o groază de lume pe Facebook, de fapt suntem singuri dacă nu socializăm față în față cu acele persoane și nu împărtășim cu ele din timpul nostru”, mai spune Cristiana Levițchi.

1.4 Efecte pozitive și negative ale utilizării rețelelor de socializare

În continuare voi prezenta câteva dintre efectele pozitive, dar și negative ale utilizării rețelelor de socializare, preluate de pe www.sfatulparintilor.ro

“Efectele pozitive ale utilizării rețelelor de socializare

Rețelele de socializare contribuie la îmbunătățirea relațiilor interpersonale, chiar dacă sunt la distanță și virtuale. Îmbunătățesc comunicarea, iar oameni care, practic, nu s-au văzut niciodată față în față pot deveni foarte buni prieteni. În plus, prin sortarea prietenilor există posibilitatea de a fi adăugați în cercul propriu doar cei care împărtășesc aceleași interese, au aceleași idei și valori. De asemenea, poate reduce nivelul anxietății oamenilor care nu sunt la fel de bun comunicatori dacă sunt față în față cu cineva.

Rețelele de socializare oferă gratis servicii de comunicare (mesagerie, blogging, stocare de poze), servicii de entertainment (jocuri, prezentare/promovare evenimente etc.).

Utilizatorii de internet au mai mulți prieteni și în viața reală, decât persoanele care nu obișnuiesc să-l utilizeze. Utilizatorii rețelelor de socializare își măresc numărul de prieteni virtuali cu care să se întâlnească și în viața reală.

Rețelele sociale pot contribui la schimbarea mentalității și la prezentarea altor alternative decât metodele tradiționale de comunicare a unei idei.

Site-urile de socializare au limită de vârstă pentru copii. Iar, dacă îi vor în siguranță, părinții ar trebui să nu le permită copiilor să-ți facă conturi dacă nu au vârsta necesară.

Pe site-urile de socializare se pot crea grupuri de suport social în care se pot înscrie persoane alcoolice, dependente de droguri, persoane bolnave etc. Ei își pot împărtăși din experiențe și pot trece mai ușor prin problemele vieții, având alături, chiar și virtual, persoane asemănătoare lor.

Efectele negative ale utilizării rețelelor de socializare

Poate exista pericolul ca oamenii să fie tentați să petreaca din ce în ce mai mult timp în fața calculatorului și din ce în ce mai puțin făcând mișcare sau întâlnindu-se cu prietenii.

Copiii și adolescenții care utilizează site-urile de socializare nu sunt conștienți de faptul că o fotografie “share”-uită pe un site de socializare rămâne în baza de date, chiar dacă a fost ștearsă. Același lucru se întâmplă și în cazul informațiilor de natură personală. O poză postată în adolescență pe un site de socializare poate să distrugă cariera la maturitate, dacă este găsită de un angajator.

Site-urile de socializare nu pot oferi garanția că ceea ce scrie o persoană în profilul ei este adevărat. Reprezentanții My Space au declarat în februarie 2009 că au descoperit pe site-ul lor nu mai puțin de 90.000 de persoane care au agresat alte persoane. Chiar dacă li se șterg conturile agresorilor, rețelele de socializare nu au cum să-i împiedice să-și creeze alte conturi.

Copiii și adolescenții pot fi țintele fenomenului de “cyberbullying” (adică agresările verbale, ofense, jigniri etc.).

În Australia s-a descoperit că utilizarea rețelelor de socializare de către angajați în timpul serviciului a costat mediul de afaceri local nu mai puțin de 4,5 miliarde de dolari americani, în anul 2007. Un raport asemănător, prezentat in 2009, în Marea Britanie, ridică suma la echivalentul a 12,5 miliarde de dolari americani.

Rețelele de socializare sunt făcute pentru a câștiga bani, nu pentru a îmbunătăți viața oamenilor. Scopul lor este să adune cât mai mulți utilizatori și să aibă cât mai multe informații despre aceștia pentru a putea vinde mai ușor publiciate. În plus, aceste site-uri conțin cookies care adună informații din computerele utilizatorilor pentru a le trimite reclame “personalizate”. De obicei aceste reclame sunt considerate că invadează spațiul personal.”

1.4.1 Avantaje și dezavantaje ale rețelelor de socializare

– sociale;

– comerciale;

Avantaje: – politice

– educaționale.

Avantaje sociale:

– Extinderea legăturilor online;

– Dating, socializare, suport, ajutor;

– Închegarea unei comunități;

– Dezvoltarea de programe în comunitate;

– Protecția și optimizarea comunităților;

– Dezbaterea unor probleme;

Avantaje comerciale:

– Interacțiune brandurilor cu consumatorii;

– Mediu de transmitere ieftin, ușor accesibil;

– Ascultarea în permanență a consumatorilor;

– Atragerea fanilor;

– Studii de piață;

– Rețelele sociale pot aduce beneficii financiare;

Avantaje politice:

– Interacțiunea directă între candidat și alegători;

– Motivarea electoratului;

– Un mediu de propagare ieftin;

– Militarea pentru o cauză;

– Câinele de pază al democrației;

Avantaje educaționale:

– Dubla semnificație a unui utilizator: cea de elev și cea de

profesor;

– Interacțiunea directă dintre profesori și elevi;

– Colaborarea online – ieftină, eficientă, în timp real;

– Mediu de propagare ieftin.

Dezavantaje:

1. Narcisismul. Un studiu realizat în SUA susține faptul că este o corelație între numărul de prieteni și gradul de narcisism. Astfel, cu cât numărul de prieteni este mai mare, cu atât dorința de a-și actualiza profilul și de a uploada poze este mai semnificativă. Apare tendința de a posta numeroase fotografii, cu scopul de a primi cât mai multe like-uri și comentarii cât se poate de “speciale”. Iar în sens contrar, poate apărea un comportament agresiv vis-à-vis de comentariile răutăcioase ale “prietenilor” virtuali.

2. Prieteniile superficiale.  Sunt multe persoane care, din dorința de a fi populare, adaugă foarte mulți “prieteni” virtuali, chiar dacă nu-i cunosc. Acest aspect antrenează prieteniile superficiale, bazate pe câteva like-uri sau comentarii la status-uri sau poze. În consecință, tinerii devin mult mai concentrați asupra socializării din lumea virtuala decât asupra celei din realitate.
3. Rezultate slabe la munca și studiu. Acest efect se observă mai ales în cazul adolescenților, afectând procesul de învățare. Studiile arată că un elev care își verifică in mod constant contul de pe rețelele de socializare obține rezultate mai slabe la invățătură.
4. Consecințe negative asupra imaginii profesionale și a carierei. Nu în ultimul rând, aș vrea să aduc în discuție pericolele la care ne expunem atunci când postăm poze mai mult sau mai puțin compromițătoare pe pagina personală de pe un site de socializare.

5. Nivelul de încredere în sine și de multumire scade în timp ce întâlnirile cu prietenii sau discuțiile la telefon duc la o creștere a nivelului de fericire și împlinire personală, petrecerea timpului pe un site de socializare are un efect opus ;“Aparent, rețeaua de socializare ajută oamenii să-și împlinească nevoile de bază, de socializare. În realitate însă, nivelul de încredere în sine și de mulțumire scade, cu cât timp o persoană stă mai mult pe Facebook”, declară Ethan Kross, Universitatea din Michigan.

6. Izolare

7. Pseudo-informațiile

Atât efectele pozitive, cât și cele negative trebuie luate în calcul și apreciat gradul de dependență care este produs de către rețelele online de socializare.

Fig. 1.4.1 Efecte ale utilizării rețelelor de socializare

Fig. 1.4.2 Activități întreprinse pe site-urile rețelelor de socializare

1.5 Exemple de rețele de socializare

Academia.edu

Advogato

aNobii Books

AsianAvenue

aSmallWorld

Athlinks

Audimated.com

Avatars United

Badoo

Bebo

Bigadda I

BigTent

Biip.no

BlackPlanet

Blauk

Blogster

Bolt.com

Buzznet Music and pop-culture

CafeMom Mothers

Cake Financial

Care2

CaringBridge

Cellufun

Classmates.com

Cloob General.

CouchSurfing

CozyCot East

Cross.tv

Crunchyroll

Cyworld General.

DailyBooth

DailyStrength

Decayenne

delicious

deviantART

Disaboom

Dol2day Politic

DontStayIn

douban Chinese Web

Draugiem.lv

Elftown Community

Eons.com

Epernicus

Experience Project

Exploroo

Facebook

Faceparty

Faces.com

Fetlife People

FilmAffinity

FitFinder

FledgeWing

Flickr

Flixster

Focus.com

Folkdirect

Fotki

Fotolog Photoblogging.

Foursquare

Friends Reunited

Friendster

Frühstückstreff

Gaia Online

GamerDNA

Gather.com

Geni.com

Gogoyoko

Goodreads

Goodwizz

Google Buzz

GovLoop

Grono.net

Habbo

hi5

Hospitality Club

Hotlist

HR.com

Hub Culture

Hyves

Ibibo

Identi.ca

Indaba Music

InterNations

IRC-Galleria

italki.com

Itsmy

iWiW

Jaiku

kaioo

Kaixin001

Kiwibox G

Lafango

Last.fm Music

Lifeknot

LinkedIn

LinkExpats

Listography

LiveJournal

Livemocha

LunarStorm

MEETin

Meettheboss

Meetup.com

Mixi Japan

mobikade

MocoSpace

MOG Soci

MouthShut.com

Mubi (website)

Multiply

Muxlim

My Opera

MyAnimeList

MyChurch

MyHeritage

MyLife

MySpace

myYearbook

Nasza-klasa.pl

Netlog

Nettby

Nexopia Canada

NGO Post

Ning

Odnoklassniki

OneClimate

OneWorldTV

Open Diary

Orkut

OUTeverywhere

Partyflock

Partyflock

Passportstamp

Pingsta

Plaxo

Playahead

Playlist.com

Plurk

Present.ly

Qapacity

Quechup

Qzone

Raptr

Ravelry

Renren

ResearchGate

ReverbNation.com

Ryze

ScienceStage

Scispace.net

ShareTheMusic

Shelfari

Skyrock

Socializare.net

Social_Life_(website)

SocialVibe

Sonico.com

Stickam

StudiVZ

StumbleUpon

Tagged

TalentTrove

Talkbiznow

Taltopia

Taringa!

TeachStreet

TravBuddy.com

Travellerspoint

tribe.net

Trombi.com

Tuenti

Tumblr

Twitter

Vampirefreaks.com

Viadeo

Virb

Vkontakte

Vox

Wakoopa

Wasabi

Wattpad

WAYN

WebBiographies

WeeWorld

WeOurFamily

weRead Books

Wer-kennt-wen

Wey5.com

WindowsLive Spaces

WiserEarth

WorldFriends

WriteAPrisoner.com

Xanga

XING

Xt3

Yammer

Yelp, Inc.

Youmeo

YouTube

Zoo.gr

Zooppa

Această listă a rețelelor de socializare online, a fost preluată de pe site-ul www.wikipedia.org

1.5.1 Cele mai populare site-uri online de socializare

Top 15 Cele mai populare site-uri de rețele sociale online | iunie 2015

1 | Facebook – 900,000,000 – vizitatori estimați

2 | Twitter – 310,000,000 – vizitatori lunari estimați

3 | LinkedIn – 255,000,000 – vizitatori lunari estimați

4 | Pinterest – 250,000,000 – vizitatori lunari estimați

5 | Google Plus + –  120,000,000 – vizitatori lunari estimați

6 |Tumblr – 110,000,000 –vizitatori lunari estimați

7 | Instagram – 100,000,000 – vizitatori lunari estimați

8 | VK – 80,000,000 – vizitatori lunari estimați

9 | Flickr – 65,000,000 – vizitatori lunari estimați

10 | Vine – 42,000,000 – vizitatori lunari estimați

11 | Meetup – 40,000,000 – vizitatori lunari estimați

12 | Tagged – 38,000,000 – vizitatori lunari estimați

13 | Ask.fm – 37,000,000 – vizitatori lunari estimați

14 | MeetMe – 15,500,000 – vizitatori lunari estimați

15 | ClassMates – 15,000,000 – vizitatori lunari estimați

Capitolul II. Membrii rețelelor online de socializare

În orice rețea de socializare, trebuie să existe o serie de membrii, pe care îî putem distinge după anumite însușiri. Fiecare membru este important pentru comunitatea din care face parte. În cele ce urmează, o să prezint o serie de membrii ai rețelelor de socializare, aceste date fiind preluate de pe site-ul www.idsi.md

“ 1. Moderatorul: Poate fi o persoană sau un grup de persoane care urmăresc ca activitatea comunității să se desfășoare în condiții optime. Moderatorul este responsabil de conținutul postat, el fiind cel care aprobă orice comentariu. Are un rol deosebit de important în cadrul comunității.

2. Tăcutul: E cel care vizitează site-ul pentru a observa, a citi comentariile, și foarte rar pentru a-și exprima părerea despre un anumit subiect. Deși poate nu își fac simțită prezența, tăcuții pot fi unii dintre cei mai înfocați fani ai comunității, aducînd numeroși membri noi.

3. Entuziastul: Acest utilizator e cel care postează cel mai des conținut, își exprimă frecvent opinia, fiind cel mai activ dintre membri. Deși la un moment te poți întreba cum găsește timp pentru a participa la aproape toate discuțiile, trebuie să realizezi ca el este motorul comunității – cel care pastrează comunitatea activă.

4. Agitatorul: El este cel care îi contrazice pe toți, îi provoacă și stîrnește numeroase discuții în contradictoriu. Deși creează agitație, el îi determină pe clienții fideli să ia cuvântul în apărarea altor utilizatori. Acesta oferă posibilitatea de a face o statistică asupra numărului de oameni care apreciază anumite produse, servicii. La fel ca și entuziastul, agitatorul este indispensabil pentru o comunitate online.

5. Curiosul: Persoana care generează conținut prin intrebările pe care le pune în mod frecvent. La fel, e extrem de prețios pentru dinamica grupului de discuții și nicioadată nu trebuie să ne plângem că sunt prea mulți curioși în comunitate.

6. Influențatorul: E utilizatorul cel mai conectat la rețelele sociale, având un număr impresionant de contacte online. El va răspândi cel mai repede orice informație către un număr foarte mare de oameni conectați la internet.”

2.1 Portretul robot al utilizatorului rețelelor online de socializare

Folosindu-mă de rezultatele cercetării științifice proprii, am reușit să creez portretul robot al utilizatorului rețelelor online de socializare. Acesta este următorul:

Gen : FEMININ

Vârstă : între 19 – 25 ani

Mediul de reședință : URBAN

Nivel de studii : LICEU

Ocupația actuală : [anonimizat] este membru în rețeaua de socializare al site-ului FACEBOOK.

Utilizează serviciile unei rețele online de socializare ca MOD DE DIVERTISMENT.

Importanța pe care utilizatorul o dă rețelelor online de socializare pe o scară de la 1 la 5 este:3. Un nivel mediu de importanță.

Utilizază serviciile unei rețele online de socializare de mai bine de 3 ani.

Este mereu conectat și petrece mai mult de 60 de minute per sesiune.

Informațiile personale pe care aceste le include pe profilurile propri pe site-urile de socializare sunt următoarele :

Numele adevărat;

Orașul natal/ de rezidență;

Data nașterii;

Adresa de e-mail;

Statusul relației;

Activități/ Hobby-uri;

Fotografii personale și cu prietenii săi.

Per sesiune, utilizatorul întreprinde anumite activități, printre care:

Citirea noutăților postate de către prieteni;

Vizionarea diverselor profile;

Trimiterea de mesaje:

Vizionarea pozelor prietenilor/ conexiunilor;

Folosirea aplicațiilor de divertisment.

Putem observa că impactul pe care îl au rețelele de socializare asupra utilizatorului de internet, este unul destul de mare, fiind zilnic conectat.

Capitolul III.

Cercetarea cantitativă privind gradul de utilizare al rețelelor online de socializare

3.1 Metodologia cercetării

3.1.1 Definirea problemei decizionale

“Prin cercetare de marketing înțelegem procesul sistematic de culegere, procesare, analiză și interpretare a datelor de marketing, care să sprijine managerii în fundamentarea deciziilor de marketing.” În cercetarea de față, comportamentul utilizatorului rețelelor de socializare este unul necunoscut, aceasta fiind rațiunea conceperii sale.

3.1.2 Scopul cercetării

Scopul principal care m-a determinat să studiez această temă este de a studia impactul pe care îl au rețelele de socializare asupra utilizatorului de internet și comportamentul acestuia în mediul online de socializare.

3.1.3 Obiectivele cercetării

O01. Identificarea celei mai utilizate rețele de socializare;

O02. Realizarea unui top al primelor 3 rețele preferate în rândul persoanelor respondente;

O03. Identificarea timpului mediu alocat utilizării unei rețele de socializare de către persoanele respondente;

O04. Identificarea timpului când utilizatorul a apelat pentru prima data la serviciile rețelelor sociale;

O05. Identificarea frecvenței conectării la serviciile media de socializare;

O06. Identificarea motivului principal pentru care se utilizează serviciile unei rețele de socializare;

O07. Identificarea principalelelor activități ce se îndeplinesc pe un site de socializare;

O08. Identificarea informațiilor personale pe care utilizatorul pe include pe profilurile site-urilor de socializare pe care deține cont;

O09. Identificarea importanței rețelelor de socializare pentru utilizator;

O10. Identificarea categoriei predominante de vârstă a utilizatorilor rețelelor de socializare;

O11. Identificarea categoriei predominante în funcție de sex ( masculin/feminin) a utilizatorilor rețelelor de socializare;

O12. Identificarea nivelului de instruire, a statutului pe piața muncii și mediului de reședință predominant.

3.1.4 Definirea conceptuală și operațională a variabilelor cercetării

Tab. 3.1.4.1 Definirea conceptuală și operațională a variabilelor cercetării

3.1.5 Proiectarea chestionarului

Chestionarul este probabil cea mai folosită metodă în cercetările psihosociologice de nivel cantitativ și instrumental, de către sociologi.

O definiție științifică despre chestionar este dată de profesorul Septimiu Chelcea și este următoarea: “ Chestionarul reprezintă o succesiune logică și psihologică de întrebări scrise sau de imagini grafice cu funcție de stimuli în raport cu ipotezele cerectării, care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal, ce urmează a fi înregistrat în scris.”

Proiectarea chestionarului s-a realizat în conformitate cu scopul și obiectivele cercetării, ghidându-mă după principiul pâlniei. Chestionarul cuprinde 14 întrebări, fluxul acestora fiind de la general la specific. În acest chestionar am folosit întrebări închise dihotomice, întrebări închise multihotomice și întrebări deschise. Macheta chestionarului se află la Anexa 1.

3.1.6 Stabilirea dimensiunii și structura eșantionului

Colectivitatea cercetată reprezintă colectivitatea indivizilor de la care se culeg informațiile. Ea va constitui baza de eșantionare și totodată mulțimea asupra căreia se vor extinde rezultatele eșantionului.

În cercetarea de față, colectivitatea analizată este reprezentată atât de persoane care locuiesc în România, cât și de românii din afara țării, care utilizează rețelele de socializare online. Sunt vizate atât persoanele de sex masculin, cât și cele de sex feminin, cu vârste mai mici de 18 ani, până peste 65 de ani.

Eșantionul stabilit pentru această cercetare a fost de 300 de respondenți.

3.1.7 Instrumente de culegere a informațiilor

Sondajul de opinie este metodă de cercetare de marketing, anchetă de opinie care se bazează pe folosirea chestionarului in vederea testării pe un eșantion reprezentativ a caracteristicilor unei populații (concluziile sondajului vor putea fi astfel generalizate pentru întreaga populație de bază).

În cadrul acestei cercetări, am folosit sondajul, ca metodă de culegere a informațiilor. Cercetarea a avut loc în perioada 29.05-9.06/2015, postat pe site-ul de socializare Facebook, trimis prin e-mail-uri pe Yahoo! Mail și prin mesaje instant de pe aplicația de mesagerie mobilă Whatsapp.

Pe baza chestionarului, respondenților li s-au adresat 14 întrebări prestabilite. Înainte de a începe completarea acestuia, respondenților li s-a explicat scopul chestionarului și s-a asigurat condifențialitatea datelor.

3.2 Analiza și interpretarea rezultatelor cercetării

Fig. 3.1 Reprezentarea grafică a răspunsurilor centralizate pentru întrebarea nr. 1

89.7 % dintre respondenți sunt membrii în rețelele de socializare

Fig. 3.2 Reprezentarea grafică a răspunsurilor centralizate pentru întrebarea nr. 2

Un top 3 al celor mai utilizate rețele de socializare online ar fi urmatorul: 1 – Facebook

2 – Youtube

3 – Twitter

Fig. 3.3 Reprezentarea grafică a răspunsurilor centralizate pentru întrebarea nr. 3a)

21,2% dintre respondenți consideră că motivul principal pentru care utilizează serviciile unei rețele media de socializare este obținerea unor informații.

Fig. 3.4 Reprezentarea grafică a răspunsurilor pentru întrebarea nr. 3b)

4,8% dintre respondenți consideră că motivul principal pentru care utilizează serviciile rețelelor de socializare este obținerea unor opinii.

Fig. 3.5 Reprezentarea grafică a răspunsurilor centralizate pentru întrebarea nr. 3c)

27,5% dintre respondenți consideră că motivul principal pentru care utilizează serviciile rețelelor de socializare este ca mod de divertisment.

Fig. 3.6 Reprezentarea grafică a răspunsurilor centralizate pentru întrebarea nr. 3d)

45,7% dintre respondenți consideră că motivul principal pentru care utilizează serviciile rețelelor de socializare este socializarea.

Fig. 3.7 Reprezentarea grafică a răspunsurilor centralizate pentru întrebarea nr. 3e)

17,5% dintre respondenți consideră că motivul principal pentru care utilizează serviciile rețelelor de socializare este pentru a fi la curent cu ce se întâmplă în viața prietenilor.

Fig. 3.8 Reprezentarea grafică a răspunsurilor centralizate pentru întrebarea nr. 3f)

11,5% dintre respondenți consideră că motivul principal pentru care utilizează serviciile rețelelor de socializare este împărtășirea experiențelor.

Fig. 3.9 Reprezentarea grafică a răspunsurile centralizate pentru întrebarea 3g)

5,6% dintre respondenți consideră că motivul principal pentru care utilizează serviciile rețelelor de socializare este editarea unor informații/ articole wiki.

Din graficele răspunsurilor pentru întrebarea nr.3, putem identifica motivul principal pentru care respondenții utilizează serviciile rețelelor de socializare, acesta fiind socializarea cu prietenii sau conexiunile acestora.

Fig. 3.10 Reprezentarea grafică a răspunsurilor centralizate pentru întrebarea nr. 4

37,2% dintre respondenți acordă o importanță medie rețelelor de socializare online.

Fig. 3.11 Reprezentarea grafică a răspunsurilor centralizate pentru întrebarea nr. 5

85,5% dintre respondenți utilizează site-urile media de socializare de mai bine de 3 ani.

Fig. 3.12 Reprezentarea grafică a răspunsurilor pentru întrebarea nr. 6

66,2% dintre respondenți sunt zilnic conectați la serviciile media de socializare.

Fig. 3.13 Reprezentarea grafică a răspunsurilor pentru întrebarea nr.7

37,5% dintre respondenți alocă mai mult de 60 de minute per sesiune pe site-urile media de socializare.

Fig. 3.14 Reprezentarea grafică a răspunsurilor pentru întrebarea nr.8

Informațiile pe care cei mai mulți respondenți le includ pe profilurile proprii de pe site-urile de socializare sunt următoarele : numele adevărat, orașul natal/ de rezindență, data nașterii, fotografii personale, fotografii cu prieteni, statusul relației, activități/ hobby-uri, adresa de e-mail.

Fig. 3.15 Reprezentarea grafică a răspunsurilor pentru întrebarea nr. 9

Per sesiune, cei mai multi dintre reprezentanți întreprind următoarele activități : trimiterea de mesaje, citirea noutăților postate de către prieteni, vizionarea diverselor profile, vizionarea pozelor prietenilor/ conexiunilor, trimiterea unor cereri de prietenie.

Fig. 3.16 Reprezentarea grafică a răspunsurilor pentru întrebarea nr.10

Mediul de reședință pentru 66,9% dintre respondenți este cel urban.

Fig. 3.17 Reprezentarea grafică a răspunsurilor pentru întrebarea nr. 11

72,1% dintre respondenți au fost de genul feminin.

Fig. 3.18 Reprezentarea grafică a răspunsurilor pentru întrebarea nr.12

70,3% dintre respondenți au avut vârsta cuprinsă între 19-25 ani.

Fig. 3.19 Reprezentarea grafică a răspunsurilor pentru întrebarea nr.13

Nivelul de studii absolvite pentru 59,9% dintre respondenți este liceul.

Fig. 3.20 Reprezentarea grafică a răspunsurilor pentru întrebarea nr. 14

50,2% dintre respondenți au fost studenți.

Concluzii

Din cele prezentate anterior, putem vedea cum rețelele de socializare online schimbă modul de abordare a vieții, în cele patru ramuri ale acesteia: sociale, economice, politice și educaționale.

Rețelele de socializare online atrag zilnic milioane de utilizatori, pentru diferite motive. Unii utilizează serviciile rețelelor de socializare ca mod de divertisment, alții pentru a obține diferite informații sau pur și simplu pwntru a fi la curent cu ccea ce se petrece în viața prietenilor. Socializarea cu și între persoane este motivul principal pentru care respondenții utilizează serviciile rețelelor de socializare online.

Utilizarea rețelelor de socializare influențează într-o mare măsură comportamentul respondenților, acordându-i-se o impotanță medie de către aceștia, majoritatea dintre ei, fiind conectați zilnic pe rețelele de socializare online.

Timpul pe care aceștia în petrec pe site-urile rețelelor de socializare este unul mare : mai mult de 60 de minute per sesiune. Aceasta poate crea dependență și poate duce incet, dar sigur, la o inchidere în acest mediu online, uitând de multe ori de rețelele de socializare din viața de zi cu zi: familie, prieteni, colegi, cunoștințe.

Per sesiune, cei mai multi dintre reprezentanți întreprind următoarele activități : trimiterea de mesaje, citirea noutăților postate de către prieteni, vizionarea diverselor profile, vizionarea pozelor prietenilor/ conexiunilor, trimiterea unor cereri de prietenie.

Din graficele răspunsurilor, observăm că rețeaua de socializare cu cel mai înalt grad de notorietate este Facebook, urmată de YouTube și Twitter.

Informațiile pe care cei mai mulți respondenți le includ pe profilurile proprii de pe site-urile de socializare sunt următoarele : numele adevărat, orașul natal/ de rezindență, data nașterii, fotografii personale, fotografii cu prieteni, statusul relației, activități/ hobbz-uri, adresa de e-mail. Trebuie întotdeauna avută o mare grijă ce informații includem pe profilurile proprii, deoarece nu tot ce se întâmplă online este în același timp și real.

Concluzionând toate cele arătate și spuse anterior, putem spune că impactul pe care rețelele de socializare îl au asupra utilizatorului de internet este unul destul de mare. De ce aceasta? Încă de la apariția și introducerea lor în mediul online, rețelele de socializare au oferit noi modalități de divertisment, au sporit curiozitatea utilizatorului prin noutățile afișate pe “wall- perete”, news sau postări ale prietenilor sau conexiunilor.

Consider că ar trebui să alocăm o atenție sporită modului în care ne petrecem timpul liber pe rețelele de socializare online, deoarece riscăm să rămânem captivați într-o lume virtuală, uitând de realul ce ne inconjoară. Putem fi atrași ușor de aceste rețele, ca într-o pânză de păianjen și când o să dorim ieșirea, o să ne fie foarte greu.

Să nu uităm că toate lucrurile au un început, dar sfârșitul este inevitabil. De aceea, un îndemn personal ar fii acela că ar trebui să începem să ne desprindem din aceste rețele, întorcându-ne la începuturi: o lume reală, și nu una virtuală.

Anexe

Anexa 1. Macheta chestionarului cercetării științifice

Listă a tabelelor și figurilor incluse

Fig. 1.1 Rețele de socializare;

Fig. 1.2 Apariția și dezvoltarea rețelelor de socializare;

Fig. 1.4.1 Efecte ale utilizării rețelelor de socializare;

Fig. 1.4.2 Activități întreprinse pe site-urile rețelelor de socializare;

Tab. 3.1.4.1 Definirea conceptuală și operațională a variabilelor cercetării.

BIBLIOGRAFIE

Chelcea Septimiu, “Tehnici de cercetare sociologică.Metode cantitative și calitative.”

București, Editura Economică, 2001, p.70;

Danah M. Boyd, Ellison Nicole B.,”Social Networking Sites : Definition, History and

Scholarship. Journal of Computer-Mediated Communication”, Volume 13, Issue 1, October 2007, p. 210-230;

3. www.tkv.mondodigitale.org/sites/default/files/handbook_social_networking_ro.pdf ;

http://blog.mihaimoga.com/post/59979417157/social-network ;

http://en.wikipedia.org/wiki/Social_networking_service ;

https://ro.wikipedia.org/wiki/Rețea_de_socializare ;

https://prezi.com/jb_s1amqqgcu/blogosfera_si_site-urile_de_socializare ;

www.webmasterview.com/2011/08/social-networking-history/ ;

www.victorbaluta.ro/2012/07/25/retelele-de-socializare-iluzia-unei-vieti-reale/ ;

www.money.ro/ce-spune-psihologul-despre-rețelele-de-socializare-si-e-mail/ ;

www.sfatulparintilor.ro/familie-parinti/relaxare-&-wellness/cat-de-bine-ne-fac-retelele-de-socializare/ ;

12. www.idsi.md/files/file/prezentari-practica-studenti/Retele%20sociale.pdf ;

13. https://ro.wikipedia.org/wiki/Listă_de_rețele_sociale ;

14. www.we.ebizma.com/articles/social-networking-websites ;

15.www.cadredidactice.ub.ro/timirascatalina/files/2012/05/suport-curs-proiectarea-si-organizarea-cercetarii.pdf ;

16. https://alingavreliuc.files.wordpress.com/2010/10/septimiu-chelcea-tehnici-de-cercetare-sociologica1.pdf ;

17. www.lectiieconomice.net/marketing/chestionarul/83-intrebarile-inchise.html. ;

18. www.lectiieconomice.net/marketing/chestionarul/82-intrebarile-deschise.html. ;

19. https://mihaelas.files.wordpress.com/2012/11/mka-4-2012m.doc ;

20. www.comunicatedepresa.ro/sondaj-de-opinie/definitie/ ; ;

21. www.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1083_6101.2007.00393.x/pdf ;

22. https://images.google.com

Similar Posts

  • Brand Si Branding

    CUPRINS Argument Capitolul 1: Brand și branding 1.1.Definiții ale brandului și brandingului 1.2.Construirea unui brand 1.3.Ce diferențiază brandurile? Capitolul 2: Public țintă și consumator 2.1.Segmentarea pieței și publicul țintă 2.2.Medii de comunicare prin care brandurile ajung la consumator 2.3.Internetul și interactivitatea 2.4.Cum ia un consumator decizia de a cumpăra un produs sau serviciu? Capitolul 3:…

  • Presa a Patra Putere In Stat

    Cuprins Argument…………………………………………………………………p.3 Introducere……………………………………………………………….p.4 Cap.I. ĺnceputurile presei. De la anunțul public la opinia publică……………………………………………………………p.5 1.1.Era tiparului…………………………………………………p.5 1.2.Explozia tehnologică………………………………………p.9 1.3.Formarea și dezvoltarea opiniei publice………………..p.14 1.4.Influența opiniei publice asupra puterii…………………..p.20 Cap.II.Arta manipulării sau “a patra putere”?……………………………..p.23 2.1.Discursul politic…………………………………………….p.23 2.2.Cine conduce presa?……………………………………………..p.28 2.3.Presiunea “știrii de senzație”……………………………..p.30 2.4.ĺntre etica deontologică și interesul patronului de presă. Autocenzura………………………..p.32 Cap.III.Presa și democrația…………………………………………….p.36 3.1.Presa…

  • Globalizarea și Influența Ei Asupra Devenirii Centrelor de Putere

    === e9b40d494d683f7268424c7b09377a9c4aed2d12_193235_1 === Сɑрitоlul 1 Influеnțɑ glоbɑlizării ɑѕuрrɑ ϲеntrеlоr dе рutеrе ( ѕtɑtе nɑțiоnɑlе, multinɑțiоnɑlе, оrgɑniѕmе intеrnɑțiоnɑlе) Glоbɑlizɑrеɑ, cɑ fеnоmеn, ɑ ɑрărut lɑ ѕfârѕitul ѕеcоlului 19 – incерutul ѕеcоlului 20 când ѕtɑtеlе lumii ɑu încерut ѕɑ dеɑ drumul lɑ ѕchimburilе dе ɑctivități intrе ѕtɑtе lumii. In Еurорɑ, оdɑtă cu ɑрɑrițiɑ Uniunii Еurореnе, ɑcеѕtе ѕchimburi ɑu…

  • Fenomenul Birocratic Si Impactul sau Asupra Institutiilor Publice

    CUPRINS: Cap. I. Fenomenul birocratic in administratia publica 1.1. Definitia birocratiei si rolul sau in activitatea de administratie publica 1.2. Sensurile notiunii de birocratie 1.2.1. Puterea sau activitatea birocratica 1.2.2. Moduri de organizare birocratica 1.2.3. Categoria sociala a birocratiei 1.3. Birocratia- component de baza al sistemului administrativ 1.3.1. Conceptul de sistem administrativ 1.3.2. Componentele sistemului…

  • Rolul Diferentelor Culturale In Negociere

    REZUMATUL LUCRĂRII “Rolul diferențelor culturale în negociere” este o cercetare structurată în trei părți, ce prezintă atât din punct de vedere teoretic cât și practic elemente definitorii ce țin de modul în care cultura poate influența procesul de desfăsurarea a unei negocieri. Prima parte a lucrării – “Considerații teoretice privind conceptul de negociere” prezintă literatura…

  • Comunicarea de Criza In Gestionarea Crizei Organizationale

    LUCRARE DE DISERTAȚIE COMUNICAREA DE CRIZĂ ÎN GESTIONAREA CRIZEI ORGANIZAȚIONALE CUPRINS Introducere Capitolul I. Criza organizațională Definiții și abordări teoretice Tipologia crizelor Etapele procesului de evoluție a unei crize organizaționale Efectele crizei organizaționale Capitolul II. Managementul comunicării de criză în crizele organizaționale 2.1. Caracteristici ale comunicării de criză Principii de management și planificarea comunicării de…