Impactul Promovarii Satului Statiunii Vamea Veche
CUPRINS
INTRODUCERE
I. ASPECTE GENERALE ALE CADRULUI NATURAL ȘI SOCIO-ECONOMIC ALE JUDEȚULUI CONSTANȚA
1.1 Așezare
1.2 Accesibilitate
1.3 Cadrul natural
1.4 Cadrul socio-economic
1.5 Resurse turistice
II. ANALIZA INDICATORILOR TURISTICI LA NIVELUL JUDEȚULUI CONSTANȚA
2.1. Analiza circulației turistice
2.2. Analiza echipamentelor turistice existente în Județul Constanța
2.2.1. Echipamentele de cazare
2.2.2. Echipamentele de alimentație
2.2.3. Echipamentele de tratament și odihnă
2.2.4. Echipamente de agrement
III. IMPACTUL PROMOVĂRII SATULUI – STAȚIUNII VAMA VECHE
3.1. Percepția turiștilor privind Vama Veche
3.2. Popularitatea și promovarea zonei turistice Vama Veche în media
3.3. Analiza traficului pentru principalele site-uri
IV. PROPUNERI PRIVIND PROMOVAREA MULTIMEDIA A ZONEI VAMA VECHE
4.1. Proiectarea unui site informațional
4.1.1. Etape în proiectarea siteului
4.1.2. Structura și conținutul siteului de promovare a zonei Vama Veche
4.2. Program privind îmbunătățirea imaginii zonei Vama Veche
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
*
* *
INTRODUCERE
Turismul reprezintă una dintre modalitățile de petrecere a timpului liber prin odihnă, recreere, tratament și divertisment, iar principala caracteristică a economiei județului Constanța este capitalizarea turistică și balneară litoralului românesc. Totodată, industria ospitalității oferă o mulțime de posibilități pentru o dezvoltare economică durabilă. La nivel local, prin efectul său multiplicator, turismul ar putea reprezenta un factor de redresare economică, prin utilizarea corectă și strategică a resurselor locale și a potențialului uman.
Pentru a putea face față concurenței turistice europene și internaționale, turismul românesc are nevoie de modernizare, redresare și dezvoltare și de crearea unor produse turistice noi, care sunt competitive pe această piață. Astfel, este importantă nu numai modernizarea structurilor turistice și a stațiunilor, dar și conceperea unor noi produse turistice, programe atractive, originale care ar putea, prin mijloace de promovare și activități susținute de piața internațională, redirecționa fluxuri turistice importante către România.
Scopul acestei lucrări este de a analiza și evidenția situația și imaginea actuală a județului Constanța, din punct de vedere economic, social și turistic, formând astfel o idee generală asupra problemelor socio-economice și de mediu și lăsând loc posibilităților de redresare, din toate punctele de vedere. Pentru a reda cât mai bine tabloul turismului românesc de litoral, din momentul de față, lucrarea va prezenta un studiu de caz personal, având ca subiect Vama Veche, un sat-stațiune de pe malul Mării Negre, unde lucrurile au apărut și s-au dezvoltat brusc, haotic, fără niciun fel de îndrumare, ajungând astfel să fie o zonă cu foarte multe probleme, dar pentru care mulți încă luptă, în dorința de a îi păstra spiritul și obiceiurile de altădată. Cele două capitole ale studiului vor prezenta Vama Veche, cea din trecut și cea din prezent, alături de impresiile oamenilor, ținând deopotrivă cont de modul în care stațiunea este promovată în prezent, în media dar mai ales pe Internet. Prin analiza siteurilor care promovează Vama Veche la ora actuală se dorește să fie demonstrat faptul că este necesar să se acționeze în direcția extinderii acestei promovări, pentru a ușura procesul de conștientizare al vizitatorilor, pentru a-i ajuta să vadă adevărata „față” a acestui sat de pescari și pentru a-i educa, mergând astfel în direcția unei dezvoltări durabile. De asemenea, în studiul de caz va fi sugerată o modalitate de promovare online, prin proiectarea unui Website turistic, în care va fi implementat și un program de animație (pentru toate grupele de vârstă), în ideea că acest lucru ar putea schimba traseul transformării Vamei Vechi într-unul cu sens pozitiv.
I. ASPECTE GENERALE ALE CADRULUI NATURAL ȘI SOCIO-ECONOMIC ALE JUDEȚULUI CONSTANȚA
Primul capitol al acestei lucrări tratează cadrul natural și socio-economic al județului Constanța. Astfel, subiectele de interes major se vor concentra asupra așezării, accesibilității, reliefului și climei, urmând o analiză asupra evoluției PIBului. De asemenea, va fi tratată situația curentă, dar și cea a anilor anteriori, a populației ocupate per total și pe domenii de activitate, urmărind în același timp starea și influența numărului de șomeri.
Nu în ultimul rând, un alt subiect abordat va consta în expunerea și detalierea resurselor turistice din această zonă și a importanței acestora pentru turism și nu numai, resurse atât naturale cât și antropice.
1.1 Așezare
Județul Constanța este situat în zona Dobrogei, mai exact în extremitatea sud-estică a României (cu centrul poziționat la 44.245613 – latitudine nordică și 28.248365 – longitudine estică), pe coasta Mării Negre, ocupând o suprafață de 7071km2 (reprezentând astfel aproximativ 3% din teritoriul țării, situându-se pe locul 8 ca mărime în rândul județelor României).
Suprafața administrativă este de 1121,66 km2, exclusiv suprafața portului care are 31,82 km2. Incluzând și aria portului, suprafața totală este de 1153,48 km2.
Se învecinează la vest cu fluviul Dunărea, care desparte județul Constanța de județele Ialomița și Brăila, iar spre nord este mărginit de județele Brăila și Tulcea, de-a lungul unei limite convenționale ce unește Dunărea (prin digul Gârliciu-Dăeni) cu Marea Neagră (la Portița), linia străbătând Podișul Casimcea și complexul lagunar Zmeica-Sinoe. În est, de la Portița până la Vama Veche (mai exact până la granița cu Bulgaria), județul este scăldat de apele Mării Negre. Limita sudică constituie o parte din frontiera de stat a României cu Bulgaria, traversând Podișul Dobrogei de sud, de la Vama Veche până la Ostrov.
Zona maritimă de 22km (12 mile marine) face parte, conform convențiilor internaționale, din apele teritoriale românești.
Organizarea administrativă a județului în anul 2008 cuprinde, conform statisticilor județene de la 31 decembrie, 3 municipii (Constanța, cu 2 localități, Mangalia, cu 6 localități și Medgidia, cu 2 localități), 8 orașe (Băneasa, Cernavodă, Eforie, Hârșova, Murfatlar, Năvodari, Negru Vodă, Ovidiu și Techirghiol), 58 de comune și 188 de sate.
1.2 Accesibilitate
În cadrul elementelor de infrastructură, rețeaua de căi de comunicație și transport ocupă un loc important. Județul Constanța include toate formele de transporturi, de la transportul maritim, fluvial și rutier la cel feroviar și aerian, asigurând astfel o deschidere internă și internațională. Dezvoltarea rețelelor de transport a avut (și are) efecte favorabile în dezvoltarea economică a județului și a contribuției acestuia în cadrul economiei naționale.
Lungimea drumurilor publice însumează 2.269 km, din care 510 km sunt modernizate și 847 km sunt realizate din materiale ușoare. Principalele căi rutiere care străbat județul Constanța și care facilitează accesul din și înspre acesta la nivel național și internațional sunt:
DN 2A: Podul Giurgeni – Hârșova – Constanta – 94 km E60
DN 3: Ostrov – Constanța – 133 km
DN 3C: Centura de Vest Constanța – Ovidiu – 15,5 km
DN 22: Mihai Viteazu – Ovidiu – 48 km E87
DN 22A: Hârșova – Limita Județului Tulcea – 21 km
DN 22C: Cernavodă – Medgidia – Basarabi – 54 km
DN 38: Techirghiol – Negru Vodă – Frontiera Bulgaria – 54 km E675
DN 39: Intersecția Cumpăna – Mangalia – Vama Veche – 63 km E87
Rețeaua feroviară măsoară 392km, din care 129 km linie dublă electrificată. Dintre liniile de cale ferată pot fi menționate următoarele:
București – Fetești – Cernavodă – Constanța – 226 km
Tulcea – Medgidia – Constanța – 179 km
Negru Vodă – Medgidia – Constanța – 92 km
Mangalia – Constanța – 43 km
În perioada August 1944, pe locul unui fost teren de curse hipice, a fost amenajat un aerodrom Aviasan. Această primă racordare “aviatică” a județului cu țara a reprezentat un act modest de debut în domeniu. Abia în momentul construirii aeroportului internațional Mihail Kogălniceanu, la 25 km nord de Constanța, determinată de dezvoltarea turistică și economică a municipiului, s-au realizat legături aeriene directe cu București și cu orașele importante ale României, ulterior și cu Europa.
Transportul fluvial se realizează pe Dunăre, între porturile Ostrov, Cernavodă și Hârșova și pe canalul Dunăre-Marea Neagră și fac legătura cu Marea Nordului prin magistrala Dunăre –Maine -Rhin.
Transporturile maritime au reprezentat încă din cele mai vechi timpuri modalitatea cea mai economică pentru schimburi, putând deplasa cantități importante de mărfuri la distanțe mari, cu posibilități de legătură între porturi din țări și continente diferite, pe o cale ce nu necesită cheltuieli mari de amenajare sau întreținere. Așadar, se poate spune că locul cel mai important în transporturile județului îl ocupă cel maritim, cu porturile Constanța, Mangalia și Midia.
În timpul sezonului estival, între Constanța și celelalte localități ale litoralului, există posibilități multiple de transport în comun, în special microbuze care circulă cu o frecvență mai mult decât satisfăcătoare. Așadar, chiar și accesul în localitățile 2 Mai, Limanu, respectiv Vama Veche este facilitat cu ajutorul acestui tip de transport. Pentru o mai bună analiză a accesibilității rutiere, mai jos este prezentat un indicator kilometric ce cuprinde distanțele între zonele principale de pe litoral:
Tabel 1.1. Indicator Kilometric
Sursa: Ghid Dobrogea, București 1994
1.3 Cadrul natural
Datorită evoluției îndelungate a formei și structurii țărmului și mării, aflate totodată sub acțiunea unor numeroși factori modelatori, proveniți din straturile inferioare ale atmosferei, au dus la apariția și formarea unor unități de relief caracterizate prin structură de podiș cu altitudine redusă.
Așezarea orașelor a fost legată de la început de orientarea liniei țărmului. În dreptul Constanței, litoralul suferă o puternică inflexiune, de la Capul Midia (din dreptul lacului Tașaul), până la capătul sudic al lacului Siutghiol. Pe toată această lungime de 15km, țărmul este jos, dublat de un larg perisip. Spre zona sudică însă, țărmul se ridică într-o faleză destul de înaltă. Apariția unei fâșii de pământ înalte și stâncoase de calcar, care înaintează în mare, în zona anumitor străzi, a schimbat deodată înfățișarea liniară a țărmului. Din această zonă spre sud, țărmul se arcuiește spre vest, menținându-se abrupt până dincolo de Mangalia, cu înălțimi de 15-30m.
În cea mai mare parte a suprafeței județului predomină valorile sub 200 m, diferențele altitudinale între alte forme de relief componente fiind reduse.
Teritoriul județului Constanța este alcătuit din următoarele subdiviziuni: în zona nordică Podișul Casimcea, iar în partea de sud Podișul Dobrogei de sud. În componența acestora, ca principale unități naturale de relief se disting:
Podișul, care cuprinde aproape întreg teritoriul, fiind constituit din calcare mezozoice situate pe roci sedimentare și calcare terțiare acoperite cu o manta de loess (Podișul Casimcei, Dobrogei de Sud, Medgidiei, Cobadin, Negru Vodă);
Câmpia, care din punct de vedere geografic este înaltă, ușor vălurită, cu aspect de poduri pe care se practică culturile de câmp – în special cele cerealiere ce se evidențiază în zona centrală.
Zona de sud, corespunzătoare Podișului Litoralului
Se evidențiază faptul că pe suprafața județului relieful de platformă este fragmentat de numeroase văi cu orientări diferite. Dintre cele mai importante se pot menționa Casimcea, Sărături, Nuntași, Topolog-Saraiu, Chichirgeaua. În Valea Casimcea, între localitățile Cheia-Târgușor și Gura Dobrogei au fost descoperite 15 peșteri cu mare importanță arheologică și paleontologică: Peștera Mireasa, Peștera de la Ghilingic, Peștera Babei, Peștera La Adam, Peștera Liliecilor.
Plajele se întind pe distanțe mari și conțin nisip cu o concentrație mare de carbonat de calciu (în proporție de 70%), de origine cochiliferă.
Regimul climatic este ituit din calcare mezozoice situate pe roci sedimentare și calcare terțiare acoperite cu o manta de loess (Podișul Casimcei, Dobrogei de Sud, Medgidiei, Cobadin, Negru Vodă);
Câmpia, care din punct de vedere geografic este înaltă, ușor vălurită, cu aspect de poduri pe care se practică culturile de câmp – în special cele cerealiere ce se evidențiază în zona centrală.
Zona de sud, corespunzătoare Podișului Litoralului
Se evidențiază faptul că pe suprafața județului relieful de platformă este fragmentat de numeroase văi cu orientări diferite. Dintre cele mai importante se pot menționa Casimcea, Sărături, Nuntași, Topolog-Saraiu, Chichirgeaua. În Valea Casimcea, între localitățile Cheia-Târgușor și Gura Dobrogei au fost descoperite 15 peșteri cu mare importanță arheologică și paleontologică: Peștera Mireasa, Peștera de la Ghilingic, Peștera Babei, Peștera La Adam, Peștera Liliecilor.
Plajele se întind pe distanțe mari și conțin nisip cu o concentrație mare de carbonat de calciu (în proporție de 70%), de origine cochiliferă.
Regimul climatic este mai blând decât în restul țării și se caracterizează prin ierni mai puțin geroase, dar cu vânturi frecvente din sectorul estic sau nord-estic, și prin veri lipsite de caniculă uscată, mulțumită brizelor marine. Prezența Marii Negre dar și a Dunării constituie un factor determinant al climei din această zonă, prin rolul de moderator termic. Astfel, cele două elemente hidrografice asigură umiditatea permanentă a aerului și previne supraîncălzirea acestuia. De aici rezultă faptul că, în Constanța, se înregistrează un număr mai redus de zile toride și valori pozitive des întâlnite ale temperaturii în timpul iernii.
Temperatura media anuală este de 11,2oC. Pe perioada verii, în luna iulie, temperatura medie este de 22,4oC, dar, ca efect al brizei marine, în medie se înregistrează numai 7 zile tropicale (cu temperaturi mai mari de 30oC) pe durata unei veri. În luna ianuarie, temperatura medie este de -0,3oC.
Durata de strălucire a soarelui ajunge, pe timpul verii, la un număr de 10-12 ore pe zi, prin urmare se identifică cu cea de pe plajele Mării Adriatice și se apropie de cea de pe coastele Marii Mediterane, în Franța și Spania.
1.4 Cadrul socio-economic
În județul Constanța se află cel mai mare și poate cel mai frumos oraș al litoralului, port maritim important, mai exact cel mai mare port din bazinul Mării Negre și al patrulea din Europa, cu perspectivă de a deveni al doilea ca mărime, după Rotterdam, este un memorabil centru balnear, cultural și de agrement, foarte animat. Industria este variată, județul având funcții administrative, comerciale, culturale și turistice.
Constanța este și punct de concentrare al celor mai importante și directe itinerarii maritime din Marea Neagra, care asigură țării legături imediate, pe drumurile cele mai scurte, cu o serie de porturi importante ca: Odessa (175 mile), Sevastopol (399 mile), Varna (86 mile), Istambul (193 mile), Alexandria (1095 mile), Port Said (979 mile), Beirut (1108 mile), Piure (553 mile), Neapole (2352 mile) și Marsilia (3195 mile).
Până în anul 1944, județul Constanța dispunea de o economie predominant agrară, slab dezvoltată, al cărei nivel de tehnologie nu asigura nici pe departe condițiile necesare punerii în valoare a bogățiilor și condițiilor naturale și a resurselor existente în această zonă. Astăzi, toate activitățile din economie utilizează tehnologii moderne de prelucrare în industria lemnului, de textile și confecții, industria alimentară și a materialelor de construcții. Toate acestea reprezintă ramuri de vârf ale economiei naționale.
Ca o urmare a evoluției și dezvoltării regiunii județului precum și a cerințelor de pe piață, s-au dezvoltat câteva sectoare industriale importante, după cum urmează:
Sectorul construcțiilor navale – datorită șantierelor navale existente pot fi construite nave noi, de până la 250000tdw, plus lucrări de reparații, modificări structurale, modernizare, proiectare și operațiuni de comerț exterior.
Sectorul industriei alimentare – și acesta are un rol important în economia județului, dispunând de agenți economici în toate subramurile alimentației.
Sectorul industriei chimice și petrochimice – datorită căreia se asigură prelucrarea a peste patru milioane de tone de petrol și alte produse petroliere, pentru obținerea diverșilor combustibili
Sectorul industriei materialelor de construcții
Sectorul industriei textile și de confecții – mediu spre slab dezvoltată
Sectorul industriei prelucrătoare a lemnului – în special pentru producția mobilei.
Cu privire la relațiile comerciale externe ale României, Constanța ocupă un loc important în economie, mulțumită faptului că prin portul său se derulează mai mult de jumătate din traficul extern de mărfuri.
În continuare sunt prezentați câțiva dintre cei mai importanți indicatori socio-economici, pentru a putea pune în evidență evoluția județului Constanța în ultimii ani.
Tabel nr. 1.4.1. Produsul intern brut la nivelul județului Constanța
Unitate monetară: milioane RON prețuri curente
Sursă: Anuarul statistic al județului Constanța, 2009 și 2010
Figura nr. 1.4.1. Produsul intern brut
S-a constatat o creștere aproape constantă a produsului intern brut în perioada anilor 2005, 2006, 2007 astfel: o contribuție mai mare cu 2172,5 milioane RON în 2006 față de 2005 și cu 1643,3 milioane RON mai mult în 2007 față de anul 2006. De asemenea, trebuie menționat faptul ca, în momentul de față, județul Constanța este pe locul al treilea în ceea ce privește contribuția sa la PIB, “astfel, capitala are o pondere de 20% din PIB, deși nu reprezintă decât 9% din populația țării. Urmează județele Timiș, Constanța, Prahova și Cluj, cu procente cuprinse între 4 și 4,7%”.
Tabel nr. 1.4.2. Populația totală a județului Constanța
Sursă: http://www.constanta.insse.ro
Figura nr. 1.4.2. Populația județului Constanța
În decursul anilor, populația județului a cunoscut perioade de creștere numerică, dar și perioade în care numărul total de persoane a fost foarte scăzut. Analizând tabelul de mai sus, reiese faptul că populația a înregistrat creșteri de la an la an, fapt ce se leagă foarte strâns de dezvoltarea funcțiilor economice ale județului, contribuind astfel la dezvoltarea teritorială a zonei.
Tabel nr. 1.4.3: Populația salariată (mii persoane) a județului Constanța, pe domenii de activitate
Sursă: Anuarul statistic al județului Constanța, 2009 și 2010
Multiplele transformări produse în economie la nivel național (și județean) au implicații asupra redistribuirii forței de muncă. Se constată faptul că, la nivelul întregii economii județene, numărul de angajați a crescut constant, în perioada 2005-2008.
Tabel nr. 1.4.4 : Șomerii și rata șomajului în județul Constanța
Sursă: Anuarul statistic al județului Constanța, 2009și 2010
Figura nr. 1.4.4. Rata șomajului în județul Sibiu
Analizând tendința din graficul realizat pe baza datelor statistice, se poate observa că rata șomajului este in scădere, ceea ce înseamnă că, odată cu dezvoltarea anumitor ramuri ale economiei (în special cea a turismului) și creșterea standardelor de calitate, recrutarea de personal a fost necesară pentru acoperirea forței de muncă, ceea ce a condus la scăderea numărului de șomeri.
1.5 Resurse turistice
Județul Constanța este o zonă istorică, cu vechi tradiții, monumente de artă și istorie. Întreaga arie este, în ansamblu, una dintre cele mai reprezentative baze turistice din țară. Datorită amplasării sale geografice precum și a cadrului natural deosebit, a climei, reliefului, vestigiilor arheologice, a rezervațiilor naturale, a bazei de cazare-agrement și tratament, a posibilităților de efectuare a unor excursii și croaziere, teritoriul județului oferă o largă perspectivă de extindere și dezvoltare a unei game largi de activități turistice, devenind astfel o ramură deosebit de importantă a economiei.
Ocrotirea naturii și protecția mediului înconjurător împotriva degradării și poluării constituie parte integrantă a activității generale turistice și economice a județului. În acest sens s-au adoptat o serie de măsuri menite să protejeze și să conserve resursele naturale, precum și să sporească publicitatea și popularitatea frumuseții peisajului. Astfel, o serie de obiective de interes științific și turistic sunt declarate în momentul de față rezervații și monumente ale naturii, în vederea cunoașterii și apărării ca atare a acestora.
Astăzi, în județ există un număr de 14 rezervații naturale, ocrotite prin lege. În cele de mai jos sunt prezentate succint cele mai importante dintre ele.
Rezervația de dune marine de la Agigea, unică în țara noastră, adăpostește atât animale rare (pentru fauna țării noastre), cât și varietăți florale. Rezervația ocupă o suprafață de 25 de hectare și adăpostește 120 de specii de plante.
În apropierea orașului Mangalia se află una dintre cele mai pitorești rezervații naturale, denumită și “Pădurea Hagieni”.Aici se concentrează, într-un amalgam de varietăți și culori, vegetația originală a stepelor și pădurilor dobrogene de altădată. Pădurea ocupă 584 de hectare, din care rezervația propriu-zisă ocupă 207,40de hectare.
Una din cele mai frumoase rezervații naturale din județul Constanța este rezervația “Fântânița”-Murfatlar, din apropierea comunei Basarabi, la un kilometru sud de podgoria Murfatlar. În această rezervație cresc numeroase plante și animale rare, elemente care – împreună cu valoarea peisagistică a zonei – fac din această rezervație un veritabil punct de atracție pentru turiști.
Lângă podul de la Cernavodă, pe malul drept al Dunării, se regăsește rezervația paleontologică Punctul fosilier de la Cernavodă. Aceasta reprezintă un adevărat muzeu cu faună și floră fosilă, amplasat în aer liber și a fost declarată monument al naturii.
Tot pe malul drept al Dunării, în imediata vecinătate a portului Hârșova, se conturează un masiv calcaros cu aspect impunător, și anume Canaralele de la Hârșova, declarat rezervație peisagistică datorită aspectului și frumuseții sale.
Pe drumul ce duce spre comuna Casimcea se găsește o altă rezervație naturală importantă, masivul calcaros Cheia. Relieful acestuia este variat, surprinzător pentru stepa dobrogeană, constituind o adevărată curiozitate naturală, realizată în calcarul dealurilor.
Pe valea Visternei se afla rezervația complexă de la Gura Dobrogei. Perimetrul rezervației se prezintă sub forma unor pereți stâncoși și abrupți, în care au fost săpate de ape două peșteri mari: Peștera Liliecilor și La Adam, ambele cu rangul de rezervație speologică.
Lacul Techirghiol, cel mai întins lac salin din România, împreună cu împrejurimile sale, este cel mai mare teritoriu din județ pus sub ocrotirea legii.
În ceea ce privește ansamblul de resurse turistice antropice, județul Constanța se poate mândri cu o mare varietate de obiective, de la muzee, teatre și lăcașuri de cult, până la resturi ale unor edificii romane. Principalele obiective ce prezintă interes atât pentru turiști, cât și pentru rezidenți, sunt enumerate în cele ce urmează.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie (în Piața Ovidiu)
Muzeul de Artă (bulevardul Tomis)
Muzeul de etnografie și artă populară (bulevardul Tomis)
Muzeul Marinei Române (strada Traian, clădirea fostei Școli Navale Superioare)
Muzeul Mării (pe faleza Cazinoului)
Complexul muzeal de Științele Naturii: Acvariul (pe faleza Cazinoului), Planetariul (bulevardul Mamaia, în Parcul Tineretului), Delfinariul (în apropierea Planetariului), Expoziția de Păsări exotice (în imediata apropiere a Delfinariului), Microdelta
Teatrul de Balet Oleg Danovski
Teatrul de Revistă Fantasio Constanța
Teatrul Ovidius Constanța
Teatrul de Păpuși ELPIS
Opera Constanța
Cazinoul și faleza (construite de regele Carol I)
Edificiul roman cu mozaic – monument arheologic de o valoare deosebită, construit în secolul IV după Hristos. Este amplasat în Piața Ovidiu. Edificiul avea în principal scop comercial.
Galeriile subterane – arheologii sunt de părere ca ar fi îndeplinit fie rolul de apeducte, fie pe acela de galerii cu scop defensiv. Se găsesc la aproximativ 20m sub nivelul actual al orașului
Termele romane – pe faleza de vest a orașului, ridicate în secolul IV. Acestea erau băile publice ale romanilor, iar frecventarea lor era una dintre activitățile favorite ale acestora
Basilica portului, Basilica “Traian”, basilica “Eminescu”, Basilica mică și cea mare
Farul genovez – pe Faleza Cazinoului
Moscheea Mare – în Piața Ovidiu
Peștera Sfântului Apostol Andrei – considerată primul lăcaș de cult creștin de pe teritoriul României. Este situată în aproprierea localității Ion Corvin.
Catedrala ortodoxă Sf. Petru și Pavel (construită de Ion Mincu)
Bisericile ortodoxe Sf. Arhangheli Mihail și Gavril (1939), Sf.împarați Constantin și Elena (1919), Adormirea Maicii Domnului I (1906), Sfântul Mina (1994, Schimbarea la față (1867)
Bisericuțele de cretă de la Basarabi – acest ansamblul rupestru, descoperit în anul 1957, este unic în țară. Este format din șase bisericuțe și capele, câteva chilii și galerii funerare, toate săpate într-un masiv de cretă.
*
Ca o concluzie la acest prim capitol, se poate afirma faptul că litoralul românesc, iar în cazul de față, mai specific, județul Constanța, nu se rezumă numai la vacanțe de vară, cu băi de soare la plajă și distracție noaptea, ci este mai degrabă un ansamblu de numeroase ramuri economice și activități, un fenomen cultural complex, cu o istorie deosebită, a cărei amintiri se concretizează în bogăția și frumusețea obiectivelor turistice (naturale și antropice). Având la dispoziție elementele de bază și un veritabil potențial economico-turistic, județul Constanța ar putea deveni un loc mult mai dezvoltat și mai vizitat, atât de români, cât și de străini. Din nefericire, efectele crizei economice își lasă amprenta puternic, mai ales în condițiile în care societatea și guvernarea nu și-au găsit un echilibru și un numitor comun în ultimii 21 de ani.
II. ANALIZA INDICATORILOR TURISTICI LA NIVELUL JUDEȚULUI CONSTANȚA
Călătoria a reprezentat un element component foarte important în existența omului încă din cele mai vechi timpuri, considerată ca existând concomitent cu eforturile sale de a supraviețui. Oamenii au călătorit din motive variate, printre care descoperirea unor noi teritorii, realizarea activităților de comerț, schimburi culturale, pelerinaje și vizite. Astăzi, turismul întruchipează o creație a erei industriale, având la bază timpul liber. Ramura se caracterizează printr-o transformare rapidă, simultană cu evoluția societății, fiind astfel necesara o analiză continuă a fenomenului, pentru a putea previziona și planifica.
Astfel, în acest capitol va fi analizat, într-o primă fază, cu ajutorul unor indicatori turistici, gradul de dezvoltare al circulației turistice, ținând cont de numărul de sosiri al turiștilor, numărul înnoptărilor, durata medie a sejurului calculată și densitatea circulației turistice. De asemenea, va fi prezentată o analiză a ansamblului de echipamente turistice, incluzând echipamentele de cazare (numărul unităților si gradul de confort al fiecărei unități în parte), echipamentele de alimentație, echipamentele de agrement și cele de tratament.
2.1. Analiza circulației turistice
Circulația turistică este definită cu ajutorul a trei elemente principale: aria generatoare de turiști, aria receptoare și fluxurile de turiști, care călătoresc spre o destinație și se cazează pe o anumită perioadă de timp, pentru a întreprinde diverse activități turistice. În timp ce ariile generatoare și ariile receptoare sunt considerate componentele statice ale activității turistice, fluxurile de călători arată mișcarea persoanelor devenite turiști între aceste două zone. Intensitatea, ritmul, direcția de orientare și modificările acestora în timp caracterizează activitatea și circulația turistică. La baza analizei activității turistice stau o serie de indicatori specifici care pot măsura dimensiunea circulației turistice dintr-o zonă, exprimând cererea reală sub diferite aspecte. Așadar, mai jos sunt analizate datele din anii 2005-2009, cu privire la numărul sosirilor de turiști, numărul înnoptărilor, durata medie a sejurului și densitatea circulației turistice din județul Constanța, cu previziuni pentru anul 2010.
Tabel nr. 2.1.1. Sosirile turiștilor în județul Constanța
Sursă: http://www.constanta.insse.ro
*Previziune 2010 cu metoda sporului mediu: y∆=y1+∆*ti
∆==modificarea medie absolută
În cazul nostru, yi va fi ultimul termen al seriei de date, iar y1 primul; ti=6, i=6.
Așadar: ∆=(898-821)/5=77/5= 15,4
Deci y∆=821+ (15,4*6)=821+92,4=913,4
Figura nr. 2.1.1. Sosirile turiștilor în județul Constanța
Din cele de mai sus reiese faptul că, din anul 2006 până în 2008, numărul de turiști a crescut constant, de 1,19 în 2008 ori față de 2005, înregistrându-se o creștere relativă a numărului de turiști cu 19% în 2008 față de 2005. Din nefericire, criza economică și-a lăsat amprenta asupra circulației turistice, astfel încât în 2009 față de 2008 s-a înregistrat o scădere relativă a numărului de sosiri cu 8%, menținând totuși o poziție superioară față de valoarea din 2005. Pentru anul 2010 se previzionează o ușoară creștere a numărului de turiști, nedepășind însă valoarea din anul 2008.
Tabel nr. 2.1.2. Numărul înnoptărilor (zile-turist) în județul Constanța
Sursă: http://www.constanta.insse.ro
*Previziune 2010 cu metoda sporului mediu
Figura nr. 2.1.2. Numărul de înnoptări ale turiștilor în județ
Se poate observa cu ușurință fluctuația numărului de înnoptări, fără a se menține o poziție constantă. Ca și în cazul numărului de sosiri-turiști, numărul de înnoptări a atins valorile cele mai înalte în anii 2007-2008, continuând ulterior să înregistreze valori reduse, acest număr ajungând să scadă cu 15% în 2009 față de 2005, o scădere ce ridică multe probleme și semne de îngrijorare. Totuși, se poate specula faptul că această reducere bruscă a numărului de înnoptări nu a avut legătură doar cu probleme legate de criza economică, ci și cu apariția unităților de cazare care nu sunt însă înregistrate ca pensiuni sau hoteluri autorizate. De asemenea, odată cu criza financiară, oamenii au încercat să găsească alternative mai puțin costisitoare de cazare, cum ar fi campingul sau casele rezidenților din zona de primire. Sau, chiar dacă au ales în continuare înnoptarea în unitățile autorizate, numărul de zile petrecute în acele unități a fost cu mult mai mic.
Tabel nr. 2.1.3. Durata medie a sejurului în județul Constanța
Sursă: http://www.constanta.insse.ro
*Previziune 2010 cu metoda sporului mediu
Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de călătorie/ cazare a turiștilor într-o zonă anume și se determină prin împărțirea numărului de înnoptări la numărul de turiști participanți la acțiunile turistice.
Figura nr. 2.1.3. Durata medie a sejurului în județ
Acest indicator poate fi considerat a fi atât cantitativ cât și calitativ, arătând în același timp amploarea activității turistice. Scăderea valorii acestui indicator, de la an la an, pune în pericol activitatea turistică și aportul acesteia la economia națională. Cauzele acestei situații sunt multiple: problemele din economie, reducerea veniturilor turiștilor, reducerea timpului liber, creșterea prețurilor/ tarifelor, promovare insuficientă, servicii de o calitate îndoielnică și așa mai departe.
Tabel nr. 2.1.4. Densitatea circulației turistice, în funcție de suprafața în km2
Sursă: http://www.constanta.insse.ro
*Previziune 2010 cu metoda sporului mediu
Densitatea circulației turistice pune în legătură directă circulația turistică cu suprafața zonei receptoare, în cazul de față aria județului Constanța. Acest indicator se calculează ca raport între numărul turiștilor sosiți în zonă și suprafața regiunii, în kilometrii pătrați.
Figura nr. 2.1.4. Densitatea circulație turistice în județul Constanța
Acest indicator trebuie să fie analizat și supravegheat în permanență, în detaliu, deoarece cu cât densitatea este mai accentuată, cu atât cresc șansele ca aceasta să determine probleme de ordin socio-cultural sau degradarea mediului. În cei șase ani analizați, cota maximă a fost atinsă în 2008, urmând ca ulterior să scadă iar.
2.2. Analiza echipamentelor turistice existente în Județul Constanța
Stabilirea importanței turistice pentru o zonă este o necesitate în contextul dorinței de valorificare și a stabilirii ierarhizării valorice și economice a acesteia. Valorificarea potențialului turistic al oricărei regiuni presupune asigurarea unor condiții și standarde pentru turiștii veniți în vacanță sau în călătorii de afaceri și pentru petrecerea agreabilă a timpului liber. Astfel, orice persoană va alege acea destinație care îi va aduce cele mai multe și mai diverse satisfacții, atât din punct de vedere al potențialului turistic, cât și din perspectiva echipamentelor existente.
Într-o țară precum România în care pe de-o parte sunt identificate numeroase elemente care pot fi incluse în fondul turistic ca obiective dar cu posibilități diferite ca grad de interes și grad de valorificare, iar pe de altă parte cu o infrastructură aflată într-un început de reabilitare pe direcțiile principale și cu servicii slabe (în care predomină spiritul acaparării de fonduri și nu mulțumirea deplină a clientului), analizarea cât de cât corectă a problemei potențialului turistic este dificilă dar nu imposibilă.
2.2.1. Echipamentele de cazare
Cea mai importantă componentă a bazei tehnico-materiale specifice turismului este cazarea. Această “ospitalitate” este tot atât de veche ca și omenirea și a apărut odată cu primele legături sociale ale oamenilor. . În “Oxford English Dictionary” ospitalitatea este definită ca fiind “primirea și găzduirea oaspeților, vizitatorilor și străinilor cu generozitate și bunăvoință”, iar în “Le petit Larousse” sensul originar al acestei noțiuni desemnează acțiunea de a primi si găzdui pe cineva. La ora actuală, cazarea turistică este o funcție de bază a industriei turistice, constând într-o serie de servicii ce răspund cerințelor turiștilor.
Tabel nr. 2.2.1.1. Capacitatea de cazare turistică, la 31 Iulie
Sursă: Anuarul Statistic Al Județului Constanța, 2010
Figura nr. 2.2.1.1. Capacitatea de cazare a județului Constanța
Numărul de locuri în unitățile de cazare nu a menținut un trend constant, valoarea modificându-se, pozitiv sau negativ, de la an la an.
Structura de primire turistică, cu funcțiuni de cazare, este orice construcție sau amenajare care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare și alte servicii specifice pentru turiști.
Conform HG nr. 1267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licențelor și brevetelor de turism, structurile de primire turistice, indiferent de forma de proprietate și administrare, se clasifică în funcție de caracteristicile constructive și de dotări și serviciile prestate.
Este interzisă funcționarea structurilor de primire turistice fără certificate de clasificare, cu certificate de clasificare expirate sau cu o altă structură a spațiilor decât cea stabilită prin anexa certificatului de clasificare, iar nerespectarea acestor aspecte constituie contravenții. Din păcate, acest articol din legislație este deseori încălcat, de cele mai multe ori prin lipsa oricărui fel de act de certificare de autorizare a unei unități.
Tabel nr. 2.2.1.2. Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică (număr de unități), la 31 iulie
Sursă: Anuarul Statistic Al Județului Constanța, 2010
Figura nr. 2.2.1.2. Totalul unităților de cazare
Deși au existat mici fluctuații ale numărului de structuri de primire, unele fiind desființate, altele intrând pe piață, numărul total de unități a înregistrat o creștere anuală din 2005 până în 2009. Acest lucru atrage după sine atât aspecte pozitive (o mai mare capacitate de primire, mai multe opțiuni de cazare pentru turiști), cât și aspecte negative (aglomerația, suprapopularea, elemente din care rezultă poluare, distrugerea mediului, apariția conflictelor sociale, discrepanțe în stilul arhitectonic al zonei etc).
Tabel nr. 2.2.1.3. Structurile de primire turistică și capacitatea de cazare turistică, pe categorii de confort, în anul 2009 (la 31 Iulie)
Sursă: Anuarul Statistic Al Județului Constanța, 2010
Notă: Pentru pensiunile turistice și agroturistice, clasificarea pe flori a fost asimilată cu clasificarea pe stele.
Structurile turistice de primire se clasifică pe stele și, respectiv, margarete în cazul pensiunilor agroturistice și a pensiunilor turistice din mediul rural, în funcție de caracteristicile constructive, dotările și calitatea serviciilor pe care le oferă, potrivit unor criterii bine puse la punct. Această clasificare se face potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, aprobată și modificată prin Legea nr. 755/2001 cu modificările și completările ulterioare, de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, singura instituție abilitată să desfășoare activități de autorizare în domeniul turismului.
Clasificarea unităților de primire are ca scop principal protecția și bunăstarea turiștilor, constituind o formă codificată de prezentare sintetică a nivelului de confort și a ofertei de servicii.
Conform datelor statistice de la 31 iulie 2010, zona litorală a oferit cel mai mare număr de locuri de cazare. Pe zone turistice, din numărul total de locuri(311,7 mii de locuri), 121,0 mii erau în stațiuni din zona litoralului, exclusiv orașul Constanța.
Tabel nr. 2.2.1.4. Servicii care se prestează în cadrul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, în județul Constanța.
Sursă: “Capacitatea de cazare turistică existentă”, Institutul Național de Statistică
Se observă faptul că, în decursul anilor, serviciile din cadrul structurilor de primire au oscilat ca valoare numerică, fără a menține un trend, fie el ascendent sau descendent. Singurul element a cărui valoare a crescut constant, de la an la an, este parcarea auto pentru clienții unității.
Activitățile desfășurate în cadrul structurilor de primire turistică (cazare, alimentație, agrement, tratament, comerț etc.) constituie un tot unitar, fiind părți componente ale produsului turistic, care impune asigurarea corelației dintre categoria structurii de primire și calitatea celorlalte servicii. De aceea se impune și analiza echipamentelor de alimentație, de tratament și de agrement în cele ce urmează.
2.2.2. Echipamentele de alimentație
Specialiștii au descris alimentația ca fiind un element ce determină direct calitatea pachetului sau a prestației turistice, cu efecte evidente asupra conținutului și atractivității ofertei.
Gastronomia constănțeană este influențată, în primul rând, de faună, de climă, dar și de bucătăria orientală. În această zonă, gurmanzii sunt întâmpinați de o multitudine de arome și gusturi aparținând bucătăriei românești, cu influențe grecești, turcești, tătare și bulgare.
Turmele de oi și cirezile de vite care pasc pe pășunile bogate ale zonei, peștii, vânatul, ca și cerealele, legumele și fructele oferite de acest pământ fertil locuitorilor săi asigură o materie primă foarte variată bucătarilor.
Printre mâncărurile specifice bucătăriei dobrogene se numără și ciorbele pescărești, ciorba de burtă, marinatele din pește, saramură de crap, peștele la proțap, crapul umplut, pilaful dobrogean, salatele dobrogene, cârnații de oaie, mielul la proțap, șașlâcul, chebabul, pastrama de oaie, ghiudemul, musacaua, garniturile de orez, dar și baclavalele, sarailiile, dulciurile cu stafide și rahat.
Pe litoralul Mării Negre există astăzi unități care se evidențiază în mâncăruri tradiționale și specifice Dobrogei cum ar fi: restaurantul "Rustic" și "Panoramic" "Calul Bălan" din Neptun, unde turiștilor li se oferă preparate tradiționale dobrogene, restaurantul "Histria" din Satul de Vacanță din Mamaia cu specific pescăresc și multe alte restaurante locale, de renume pentru turismul românesc.
2.2.3. Echipamentele de tratament și odihnă
Echipamentele de tratament și odihnă sunt reprezentate, în cea mai mare parte, de componentele turismului balneoclimateric, cuprinzând atât resursele naturale cât și baza tehnico-materială. Multă vreme, singurele ape minerale folosite în scopuri balneare pe teritoriul județului Constanța erau cele ale lacurilor Techirghiol, Agigea, Nuntași, unde se formează și nămolurile terapeutice.
Apele minerale de adâncime și cele mezotermale, aduse la suprafață cu ajutorul forajelor, sunt din punct de vedere chimic biocarbonatate, calcice, sulfuroase, clorurate, iodurate, fiind valorificate la Mangalia, Eforie Nord, Venus, Saturn și Neptun.
Pentru a spori atractivitatea turistică se impune folosirea apelor minerale și in aplicarea procedurilor de fitness, în cosmetică și în atenuarea unor afecțiuni dermatologice (datorită prezenței unor compuși chimici).
Nămolul terapeutic este un important factor de tratament datorită substanțelor minerale și organice pe care le conține și a proprietăților fizice. Pe fundul lacului Techirghiol se găsește nămol terapeutic, rezerva fiind de 500 000m3, aceasta fiind utilizată în cadrul unităților de la Eforie Nord și în cele de la Techirghiol. Depozite de nămol mai sunt și în lacurile Agigea, Costinești, Agighiol, Nuntași, dar și pe fundul Mării Negre.
Tabel nr. 2.2.3.1. Structuri de primire cu servicii de tratament balnear, la 31 iulie
Sursa: “Capacitatea de cazare turistică existentă”, Institutul Național de Statistică
2.2.4. Echipamente de agrement
Agrementul reprezintă, în mare, ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor ș.a.m.d oferite turiștilor, în general puse la dispoziția acestora în cadrul unităților de cazare, în stațiuni sau regiuni turistice, pentru plăcere, distracție sau relaxare.
Pentru industria turismului,agrementul reprezintă o activitate adaptată care are drept scop crearea condițiilor pentru petrecerea într-un mod plăcut și util a sejurului,informarea clienților și stimularea consumului de produse și servicii. În prezent, agrementul a devenit o componentă obligatorie în cadrul oricărei vacanțe și adaptată la specificul ofertei și a clienților.
Județul Constanța are avantajul de a cuprinde unele dintre cele mai reprezentative baze turistice și de agrement din România. Elementele de agrement ale județului nu au o repartiție uniformă, ele explicând dezvoltarea turismului cu precădere pe zona de litoral a Mării Negre.
Elementul cel mai atrăgător al județului Constanța, din punct de vedere turistic, este litoralul, cu plajele sale și agrementul specific acestora. În plus față de turismul de litoral, principalele tipuri de turism care se mai pot practica în județ sunt: turismul cultural (muzeistic, etnografic,artistic), religios, de agrement, de tranzit și nu în ultimul rând gastronomic. Întreaga bază de agrement se remarcă așadar prin prezența unor importante monumente și obiective culturale, religioase, de importanță națională și internațională, existența unor stațiuni balneare, o multitudine de baruri, restaurante, localuri, baze de sport și de echitație, parcuri și rezervații și, bineînțeles, elementele naturale și istorice ale zonei.
Pentru a exemplifica mai bine situația actuală a bazei de agrement din județ, mai jos este prezentat un tabel cu date referitoare la numărul de instituții și numărul de vizitatori/spectatori, ca o analiză restrânsă.
Tabel nr. 2.2.4.1. Unități de desfășurare a activităților de agrement
Sursă: Anuarul Statistic Al Județului Constanța, 2010
Analizând tabelul de mai sus, se poate spune că, deși numărul unităților a scăzut sau a rămas constant, numărul celor care au participat la activitățile întreprinse în aceste locații a variat într-un sens pozitiv, crescând de la an la an. Tocmai de aceea este necesar să se adopte planuri de extindere și dezvoltare a lanțului de unități și activități de agrement, numărul turiștilor interesați de activități de agrement fiind în creștere.
Totodată, implementarea și dezvoltarea echipamentelor de agrement ar veni în ajutorul dezvoltării durabile a zonei, întrucât lipsa locurilor de agrement și recreere și dezvoltarea în continuare a unui turism neorganizat duc la poluarea atât a apei mării, cât și a apelor de suprafață, ca urmare a deșeurilor lăsate pe malurile acestora.
*
În finalul acestui capitol, se poate concluziona faptul ca județul Constanța dispune de un bogat potențial turistic, însă din cauza crizei și a unei organizări generale defectuoase, turiștii pleacă de pe litoralul românesc din ce în ce mai dezamăgiți de acomodări și servicii, revenind în următorul sezon estival în număr mai redus, ceilalți preferând să aleagă alte destinații românești sau litoralul unui alte țări. Din nefericire, profiturile mari realizate de către agenții economici la malul mării au fost invers proporționale cu satisfacția turiștilor, iar acest lucru s-a datorat și drumului anevoios până la mare (indiferent de mijlocul de transport ales), gunoiului și mizeriei de pretutindeni, dotărilor învechite din unitățile de cazare, prețurilor mult prea mari, nejustificate, personalului slab pregătit, aglomerației de pe plajă, lipsei investițiilor și a publicității aproape inexistente – iar lista ar putea continua.
Cu toate acestea, există zone frumoase ale litoralului, cu un potențial bogat, care încă pot fi (și merită să fie) salvate de această “dezvoltare” haotică, iar acest lucru depinde în mare parte de instaurarea unei legislații bine puse la punct (și a unor reguli și standarde stricte), alocarea unor fonduri pentru dezvoltare, o publicitate pozitivă (realizată cu ajutorul mass-mediei dar, mai ales, a Internetului) și nu în ultimul rând educarea sau, mai bine spus, autoeducarea turiștilor.
III. IMPACTUL PROMOVĂRII SATULUI – STAȚIUNII VAMA VECHE
Turismul este un produs neobișnuit, prin faptul că există doar ca o informație la punctul de vânzare, ce nu poate fi eșantionată înainte de a avea loc decizia de cumpărare (WTO Business
Council, 1999). Fiind un produs intangibil, bazat pe informație, duce la concluzia că Internetul, care oferă orice detaliu la nivel global, la îndemâna oricui,cu o capacitate multimedia incredibilă, este un mijloc din ce în ce mai important de promovare și distribuire a serviciilor turistice (Walle, 1996). Ușurința în utilizare, interactivitatea și flexibilitatea interfețelor Web sugerează rolul important pentru tehnologia World Wide Web în marketingul pentru turism și sunt indicii că site-urile de turism devin în mod constant mult mai interactive.
Trecerea de la simpla difuzare a unor informații la a permite consumatorilor să interacționeze cu conținutul unui Website oferă turismului posibilitatea de a-i implica activ pe consumatori, pentru a înregistra informații despre preferințele lor și să utilizeze aceste informații pentru a oferi comunicare si servicii personalizate. Conținutul site-urilor este deosebit de important, deoarece influențează direct imaginea percepută a destinației și creează o experiență virtuală pentru turist. Această experiență este mult îmbunătățită atunci când site-ul oferă interactivitate.
Așadar, în acest capitol va fi prezentat nivelul actual de promovare pe Internet în România, respectiv a zonei de interes turistic Vama Veche, pentru a analiza punctele forte și punctele slabe din momentul de față ale acestui aspect.
Stațiunea Vama Veche este un sat de pescari, cu activitate intensă în sezonul estival, amplasată pe țărmul Mării Negre, la 5-10 m altitudine și se găsește în partea cea mai sudică a litoralului Mării Negre, la 64 km de Municipiul Constanța. Localitatea este punct de frontieră cu Bulgaria. Vama Veche este atestată documentar din 1811, iar înainte de 1913 purta numele oficial de Ilanlac.
Accesul se poate face în primul rând rutier, pe DN 39 (E 87), iar de la Mangalia se continuă drumul spre Bulgaria. Vama Veche se găsește în lungul drumului. Accesul feroviar se face până în Gara Mangalia, pe linia ferată București – Constanța – Mangalia, după care se continuă pe șosea cu microbuze care circulă pe direcția 2 Mai – Vama Veche.
Mica localitate reprezintă un loc căutat de nonconformiști, până de curând o oază de libertate la malul mării, fiind inclusă pe locul trei în topul destinațiilor căutate de turiști la Marea Neagră. Cei care o frecventează de ani buni știu ca zona a apărut ca o evadare dintr-o lume îmbâcsită, un loc unde încă se mai poate campa pe malul mării.
Stațiunea are o plajă foarte bună, cu lățimi care depășesc 200 m pe alocuri, unde există un reper vizual care oferă o notă originală orizontului nautic reprezentat de o veche epavă aflată la câteva sute de metri de mal.
Din Vama Veche se pot face excursii către litoralul bulgăresc, dar și către obiectivele turistice din apropiere, fiind reprezentate de Cetatea Callatis, Herghelia Mangalia, Muzeul de arheologie Callatis, precum și alte atracții ale Municipiului Mangalia.
Nopțile la Vama Veche însemnau pentru tineri dar și pentru cei melancolici distracție până la răsăritul soarelui și muzică bună.
De asemenea, în această sunt numeroase buticuri cu suveniruri, cu o gamă largă de produse culinare și dulciuri care au denumiri nemaiîntâlnite și amuzante.
Vama Veche era, până de curând, stațiunea vacanțelor nonconformiste unde turiștii se puteau distra pe cinste, bucurându-se de sălbăticia peisajului.
Pe lângă petrecerile fără sfârșit din discotecile în aer liber de pe plaja stațiunii, numeroasele concerte de muzică folk și rock (printre care și Folk You), au loc Festivalul de Salsa și Festivalul Stufstock.
În anii ’70 – ’80, Vama Veche era un sat mic ce număra doar câteva zeci de pescari. Pe timpul verii, câțiva turiști boemi se adunau aici pentru nudism, libertate în discurs, conversații politice, dansuri, voie bună, relaxare în natură și liniște. Astăzi, acest sat de lângă granița cu Bulgaria s-a transformat într-un Neptun junior (sau cum a mai fost denumită de tineri: Vamaia) cu câteva enclave “flower power” și ultimele generații hippie. Formată dintr-un amalgam de stiluri, muzică și percepții, Vama Veche este cea mai nouă zonă turistică a litoralului. Investițiile hoteliere au explodat, turiștii (în mare parte prea puțin educați) – atrași de “misterul” fabricat în laboratoarele media – vin în valuri din ce în ce mai mari, iar vechii vamaioți ori și-au găsit alte refugii, ori rămân aici pentru a se bucura de ce a mai rămas din vechea și reala Vamă.
Așadar, întrucât problemele actuale ale stațiunii, legate de construcțiile haotice realizate în neconcordanță cu arhitectura și trăsăturile rustice ale satului de altădată, dar și de mentalitatea și comportamentul noii generații de turiști, nu pot fi înlăturate, nu rămâne decât să se încerce să se amelioreze situația, oamenii să informeze noile generații și să le educe, oferindu-le în același timp o vacanță plină de experiențe relaxante, amuzante, caracteristice acestei zone. În acest sens există speranța că oamenii vor ajunge să conștientizeze frumusețea naturală și valoarea acestei zone.
Ministrul turismului, Elena Udrea, s-a arătat de curând nemulțumită de modul cum arată și cum se dezvoltă Vama Veche. Ea a declarat că va propune înființarea unei noi stațiuni care să copieze caracteristicile de altădată ale Vămii Vechi, în caz că situația din zonă se deteriorează și mai mult. Cu alte cuvinte, Elena Udrea susține că dacă aceste construcții nu vor înceta, se va căuta o nouă locație pentru ridicarea de la zero a unei stațiuni de tipul Vama Veche, întrucât a declarat că niciodată nu ar fi autorizat ce și cum s-a construit în Vamă, dar, neavând statutul de stațiune atestată, nu a putut lua vreo decizie în acest sens.
3.1. Percepția turiștilor privind Vama Veche
În timpul erei comuniste, preocuparea securității pentru liniile de frontieră au scutit satul Vama Veche de dezvoltarea care avea loc în celelalte stațiuni românești de litoral. Zona a devenit un loc frecventat și preferat de intelectuali; din motive care nu sunt tocmai clare, regimul opresiv general al lui Nicolae Ceaușescu a ales să tolereze această oază de cultură total diferită de cea a țării din acei ani, atâta timp cât turiștii aveau asupra lor un act de identitate. Cazarea era reprezentată de corturi sau camere închiriate de la localnici și pescari.
După Revoluție, satul Vama Veche a început să se transforme într-o stațiune ca oricare alta, devenind cu timpul o stațiune “la modă”, iar campania “Salvați Vama Veche” a fost inițiată de Academia Cațavencu tocmai împotriva acestui trend. De asemenea, aceștia au organizat anual, începând cu 2003, festivalul de muzică Stufstock, pentru a protesta împotriva muzicii de proastă calitate, pentru a lupta în favoarea conservării naturale a zonei și pentru oprirea dezvoltării turismului de masă, dar toate acestea au avut efectul invers: Vama Veche nu a mai fost un loc mic, curat și liniștit.
În prezent, în fostul sat pescăresc din sudul litoralului, hotelurile de patru stele răsar peste noapte. Turiștii vamaioți de altădată sunt dezamăgiți de cum a evoluat întreaga zonă de distracție și refuză să mai vină în Vama Veche. Părerea generală, susținută de cei care frecventau locul acum mulți ani, este ca Vama Veche s-a deteriorat din toate punctele de vedere și că încercările de a o “resuscita” sunt zadarnice. Mulți au început să caute alte locuri, ca plajele Vadu, Corbu sau Gura Portiței (devenită recent rezervație naturală), doar că și aceste locuri încep să se dezvolte în stilul autentic românesc: haotic și lipsit de gust.
Alți turiști continuă să își petreacă vacanțele aici, datorită spiritul pe care aceștia vor să îl mențină. Pe site-ul www.hoinari.ro, o persoană declară următoarele: “Trebuie să recunosc că pentru mine 'mare' înseamnă 'Vama Veche'. Iubesc marea pentru că iubesc Vama și nu cred că asta se va schimba. În Vamă ești tu în adevăratul sens al cuvântului, ești liber să te manifești, să faci ce vrei, cum vrei și cât vrei. Muzica bună, prietenii, cântările în jurul focului, nopțile nedormite, băutura și băile în mare: asta caracterizează Vama Veche și ea nu se va schimba atâta timp cât noi îi menținem spiritul.”
De asemenea, și arhitecții dezaprobă modul în care s-a transformat stațiunea. Arhitectul Radu Cornescu este de părere că ceea ce se întâmplă acum în Vama Veche demonstrează cum se poate distruge o stațiune emblematică a litoralului românesc. În plus, nu crede că toți cei care construiesc în zona respectivă au autorizații de construcții.“Ar trebui ca Vama să aibă un plan urbanistic general și un plan urbanistic zonal. Să fie interzise construcțiile de pe plajă sau din apropierea ei, iar loturile care se dau să fie de cel puțin 500 sau 1.000 de metri pătrați, astfel și construcțiile vor fi mai aerisite”. Cu toate acestea, aproape întreagă masă este de părere că situația poate fi îndreptată.
3.2. Popularitatea și promovarea zonei turistice Vama Veche în media
În ultima perioadă s-a putut constata următorul trend: cu cât popularitatea locului a crescut, cu atât reportajele din televiziune și publicații au devenit din ce în ce mai negative. Zona s-a degradat continuu din cauza turismului în masă și a investitorilor locali care nu au urmat niciun set de reguli urbanistice, ministerul pare să nu ia vreo măsură în acest sens, din contră, se constată o accelerare în sensul transformării locației într-o altă stațiune de lux, neaccesibilă tinerilor, iar televiziunile nu fac decât să înrăutățească situația, susținând că modernizarea este singura soluție viabilă, iar până atunci turiștii ar trebui să evite vamaioții, întrucât, după spusele reporterilor, Vama este un loc mult prea rebel, agresiv, plin de moravuri.
Pentru Vama Veche, Internetul a rămas probabil singurul instrument de promovare pozitivă, accesibil tuturor, atât celor care vor să își formeze o idee despre zonă cât și pentru cei care vor să facă o publicitate pozitivă sau diverse acțiuni și mișcări de reabilitare a zonei. Aici apar două tipuri de instrumente de Webpromovare: unul direct, reprezentat de site-uri realizate cu un singur scop, bine definit (de exemplu, site-ul Primăriei Limanu sau site-ul mișcării Salvați Vama Veche), și cel indirect, reprezentat de site-urile de socializare (sub denumirea comună de “social media”, exemplele cele mai cunoscute fiind Facebook, Twitter, YouTube, Blogging, Flickr – iar lista poate continua).
Dacă facem o analiză a promovării pe site-urile oficiale, se poate observa printr-o simplă căutare pe Internet că, din păcate, nu există foarte multe rezultate relevante. Acestea sunt în număr de șase, dintre care numai trei sunt destinate în exclusivitate satului Vama Veche, după cum urmează:
Dor de Vamă – www.dordevama.com, blog WordPress;
Salvați Vama Veche! – www.salvativamaveche.ro
Vechea Vamă – vecheavama.ro/en/, un site cu multe lipsuri, aproape abandonat;
Hostel Bazart – www.bazarthostel.ro, zona este promovată și există destule informații pentru turiști;
Primăria Limanu – www.primarialimanu.ro
Festivalul Stufstock – www.stufstock.com
Înafară de informațiile mai mult sau mai puțin prezente în aceste site-uri, mai există și câteva discuții pe blogguri, forumuri, pagini și petiții pe Facebook, filme pe Youtube ș.a.m.d.ce vor fi prezentate succint în următorul subcapitol. Tot ce se poate spune este că Vama Veche nu este promovată suficient, iar publicitatea care există la ora actuală nu a îmbunătățit deloc situația locului care, pentru mulți, și-a pierdut de mult valoarea și semnificația, devenind o altă stațiune scumpă, lipsită de gust.
3.3. Analiza traficului pentru principalele site-uri
Site-ul Dor De Vamă a fost înființat în anul 2008, din dorința unor oameni de crea o comunitate on-line, atât pentru cei ce cunoșteau Vama Veche și doreau să își împărtășească părerile și impresiile cu alte persoane interesate de subiect, cât și pentru persoanele sau turiștii care nu aveau la îndemână prea multe informații despre acest loc și care doreau să afle cât mai multe, mai ales de la persoane care cunoșteau foarte bine locația. În acea perioadă, administratorii site-ului au reușit să cumpere un domeniu, să găsească un hosting decent (ca preț și ca performanță), să construiască un forum și să facă publicitate site-ului, pentru a aduna cât mai mulți membri. Cu timpul s-a reușit crearea unei întregi comunități, organizându-se întâlniri între membrii acesteia în Vama Veche, purtând discuții variate pe forum și stabilind relații de prietenie și chiar profesionale.
Cu toate acestea, site-ul nu însumează mai mult de 128 de posturi din luna Mai 2008 până în Mai 2011, iar numărul de vizitatori este de asemenea redus. Conform statisticilor de pe trafic.ro, din luna Septembrie 2009 și până în Aprilie 2011, numărul maxim de vizitatori unici a fost de 4333, în Iulie 2010, iar numărul minim în Decembrie 2010, cu nu mai mult de 480 de vizitatori. În luna Aprilie 2011, Dor de Vamă ocupa locul 138 în clasament (pe o poziție în creștere față de luna precedentă), dintr-un total de 1451 de site-uri înscrise pe Trafic.ro, la categoria Diverse.
În prezent, site-ul și-a deschis și o pagină de Facebook, pentru a facilita procesul de auto-promovare, în condițiile în care există din ce în ce mai mulți utilizatori Facebook, de origine română, însumând în momentul de față 932 de persoane ce au descoperit și urmărit (“Likes”) pagina.
Pagina Web Salvați Vama Veche!a fost înființată pe 10 Iulie 2003, ca urmare a primelor proteste din partea unui grup de vamaioți, nemulțumiți de situație și de descinderea din 26 Iunie a forțelor de ordine pe plaja din Vama Veche. Claudiu Cobilanschi creează astfel primul site care devine locul de întâlnire al turiștilor vamaioți de pretutindeni, urmând ca în luna August 2003 site-ul să numere peste 7000 de vizitatori, ajungând pe primul loc în Webul românesc, la categoria Artă și Cultură.
Vechea Vamă este un site cu multe lipsuri, aproape abandonat la prima vedere. Cu toate acestea, site-ul își întâmpină vizitatorii cu un filmuleț postat de un grup de olandezi, iar navigând prin meniuri se pot descoperi, pe pagina de Home, câteva postări (cea mai veche datând din 30 Aprilie 2009, iar cea mai recentă din 20 Ianuarie 2011). De asemenea, site-ul dispune de o secțiune de tip Forum, cu un total de 16 membri și 19 topicuri de discuție. Aceste numere mici indică faptul că site-ul nu se promovează, iar accesul la forum nu este facil (fiind necesară o înscriere, a cărei confirmări nu este imediată).
Site-ul Hostelului Bazart, deși aparține acestei unități de cazare, promovează întreaga locație, pune la dispoziția turiștilor informații cu privire la cultura din zonă și, însuși prin designul și atmosfera din incintă oferă o imagine clară a adevăratei valori a zonei Vama Veche. Cu toate aceste aspecte pozitive, site-ul are numeroase puncte slabe: câteva meniuri sunt în construcție, printre care și forumul, fiind neaccesibile de ceva timp vizitatorilor, alte meniuri sunt funcționale și prezintă detalii, dar numai în limba engleză, iar cel mai negativ aspect este legat de faptul că site-ul nu apare la căutare printre primele pagini de rezultate ale browser-ului (de unde se poate intui faptul că traficul vizitatorilor este redus).
Primăria localității Limanu, din care face parte și Vama Veche, oferă și ea câteva informații utile pe pagina sa, ce se pot regăsi în secțiunea Proiecte. Cât despre traficul site-ului, statisticile de pe trafic.ro arată că, în intervalul Iunie 2010 – Aprilie 2011, cel mai mare număr de vizitatori unici a fost înregistrat în luna Martie 2011, cu o valoare de 262 de persoane care au accesat această locație Web. Tot în statisticile create de trafic.ro, site-ul primăriei Limanu se clasează pe locul 17750 (aflat în scădere) din37196, la categoria General.
Pagina Web a festivalului Stufstock a fost înființat pentru a susține și promova festivalul cu același nume, cu scopul inițial de a păstra imaginea și valorile zonei Vama Veche de altădată. În momentul de față, site-ul prezintă o varietate de activități pentru participanții la festival (muzică, filme, fotografie, literatură, workshop-uri), cu programul tuturor evenimentelor următoare, ce duce la concluzia că este o pagină bine organizată, cu informații variate pentru cei interesanți, lipsind însă cu desăvârșire orice fel de topic despre destinația în sine.
Rețelele de socializare joacă și ele un rol important în procesul de promovare, întrucât din ce în ce mai multe persoane se conectează la Internet, respectiv utilizează aceste mijloace de socializare online. Rețeaua Facebook este una din cele mai bune exemple. La ora actuală, numai în România există peste 3 milioane de utilizatori, mai exact, 7,8 milioane de români utilizau Internetul în luna Iunie 2010, iar 3,2 milioane dintre aceștia utilizează Facebook în prezent, iar despre timpul petrecut în această rețea putem spune că 29% din cei chestionați intră pe Facebook mai puțin de 30 de minute pe zi, iar 25% dintre ei între 30-60 de minute, conform unui studiu efectuat pe un eșantion de 425 de persoane. La nivel mondial, Facebook are peste 400 milioane de utilizatori activi, ajungând astfel să fie un instrument, un mod foarte bun de a contacta oameni de pretutindeni, de a crea grupuri cu interese comune și de a promova idei, destinații și diverse manifeste. Au fost create câteva pagini de promovare a zonei Vama Veche, pe Facebook, iar de curând a fost creată și o petiție (Cause), intitulată “Nu interziceți camparea pe plaja din Vama Veche!”, ce până în acest moment a adunat 11118 membri. Atât turiștii vamaioți cât și localnicii sunt revoltați de decizia ministerului de a interzice camparea direct pe plaja, aceasta fiind unul dintre acele elemente componente ale imaginii și semnificației locului. Prin această nouă lege, se urmărește ca stațiunea să mai facă un pas spre modernizare, iar dispariția corturilor de pe plajă, conform părerii autorităților, va ridica standardele zonei. Prin urmare, acestea speră ca locul tinerilor care se distrează cu bani puțini va fi luat de turiștii dispuși să ofere sume considerabile pentru cazare la pensiuni sau hoteluri. Desigur, o petiție ca aceasta nu poate schimba multe, însă reușește să adune oameni de pretutindeni, străini între ei, reunindu-i într-un grup cu un scop și o idee comună: de a promova și păstra Vama Veche, cu adevăratele sale valori. Tocmai de aceea publicitatea la nivel online joacă un rol foarte important, fiind capabilă să atragă o multitudine de vizitatori, devenind astfel un instrument foarte bun de promovare, soluționare și acțiune.
*
Așadar, se poate afirma faptul că promovarea oficială (pe Internet) a satului Vama Veche este deficitară, lipsind cu desăvârșire detaliile importante și informațiile, posibilitățile de informare ale turiștilor fiind astfel limitate. Din această cauză, turiștii sosesc în zonă neinformați sau renunță la vacanța planificată in zonă, din cauza unor păreri formate greșit. De asemenea, este cunoscut faptul că, în România, sistemul informațional online nu este prea bine pus la punct, mai ales în domeniul turismului, unde promovarea și susținerea zonelor și obiectivelor turistice este esențială. În luna Martie 2010, câțiva reprezentanți ai companiei Google au ținut un seminar în țara noastră, la Palatul Parlamentului, intitulat "Google și Turismul: Provocarea publicității și vânzărilor în mediul online", iar în ultimii ani s-au alocat sume din buget, de Ministerul Dezvoltării Regionale, pentru campanii de promovare online a României, desfășurate pe Yahoo și Google. Cu toate acestea, în cea mai mare parte nu s-au constatat îmbunătățiri la nivel regional, pe această poziție regăsindu-se și Vama Veche. Soluții există însă, iar situația poate fi remediată, cu ajutorul unuia sau mai multor site-uri oficiale, dedicate în exclusivitate stațiunii Vama Veche, pentru a-i promova adevărata imagine, cea a libertății boeme și bunei culturi.
IV. PROPUNERI PRIVIND PROMOVAREA MULTIMEDIA A ZONEI VAMA VECHE
În ziua de azi, informația și cunoașterea sunt văzute ca elemente cheie către publicitate și succes, utilizarea acestor resurse fiind esențială în orice domeniu, iar beneficiile nu întârzie să apară. Cum Internetul devine din ce în ce mai accesibil la nivel global, cu un număr de utilizatori ce înregistrează anual creșteri impresionante, acesta a început să se impună ca instrumentul cel mai puternic și mai răspândit de comunicare, promovare și vânzare.
O definiție cuprinzătoare a noțiunii de Internet explică faptul că acesta reprezintă o „rețea internațională de calculatoare (peste 80 de țări), formată prin interconectarea rețelelor locale (Local Area Network – LAN) și globale (Wide Area Network – WAN) independente), destinată să faciliteze schimbul de date și de informații în diverse domenii”.
World Wide Web (WWW) a fost utilizat ca mijloc de comunicare la nivel global în ultimii ani în industria turismului și a călătoriilor. Acesta reprezintă un bun instrument de extindere a sectorului turistic și a piețelor acestuia, la nivel național și internațional, și joacă un rol important în dezvoltarea industriei turistice.
În prezent, paginile Web sunt în general prima opțiune a oamenilor de a vedea și cunoaște o eventuală destinație de vacanță. De aceea, este foarte important ca orice destinație să aibă măcar un site oficial de promovare, care să apară printre primele 3 rezultate la căutarea pe World Wide Web, iar acesta să fie bine realizat și să capteze atenția vizitatorului. De un astfel de instrument informațional are nevoie și Vama Veche, iar în acest capitol va fi prezentată o idee de Website de promovare a zonei, împreună cu un program de îmbunătățire a imaginii actuale a stațiunii.
4.1. Proiectarea unui site informațional
Publicitatea ocupă un loc principal în activitățile de turism, avânt un câmp larg de aplicare în acțiunile de informare-documentare a clientelei, folosind o gamă largă de instrumente media. Datorită Internetului, publicitatea constituie un mijloc deosebit de accesibil de cuprindere a ansamblului populației și a teritoriilor cu potențial turistic.
Activitatea de promovare în turism este dependentă de toate elementele care individualizează piața turistică în general. Așadar, promovarea depinde de atributele produselor și locațiilor turistice și ale clienților și, totodată, ea trebuie să țină cont de caracteristicile pieței turistice.
În turism, grafica publicitară reprezintă un suport ideal pentru vizualizarea imaginii turistice, prin îmbinarea armonioasă, în diverse combinații a textelor informative și a materialelor ilustrative. Acestora le revine rolul principal în obținerea efectelor emoționale scontate pentru prezentarea atractivității unui peisaj sau a unei stațiuni în sine. În schimb, textele explicative, prin argumentele folosite, permit obținerea unei imagine cât mai reale despre părțile componente ale ofertei turistice din zona respectivă. Publicitatea turistică grafică online are efecte de durată, dar trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
să fie bine realizată, astfel încât mesajul transmis să fie cât mai convingător;
să respecte proporționalitatea dintre text și parte grafică sau dintre culorile redate, cu alte cuvinte să îndeplinească condiția estetică;
să existe fotografii, schițe, hărți astfel ca pagina șa nu fie un simplu text, ci un îndemn la activitatea turistică căreia îi este destinată;
să ofere maximum de informații pe suprafețe cât mai reduse și cu ajutorul unui limbaj expresiv, cu date exacte;
să evite generalizările și neconcordanțele;
să se apeleze la specialiști din domeniul comunicării online, a marketingului turistic dar și la designeri sau specialiști în arta grafică.
Pentru a evidenția importanța publicității, trebuie avut în vedere setul de obiective ale acesteia, care pot fi sintetizate după cum urmează:
conștientizarea produsului/ destinației turistice;
informarea despre serviciile oferite;
crearea și îmbunătățirea imaginii destinației turistice;
promovarea unor oferte speciale sau de sezon;
înlăturarea ideilor și a atitudinilor negative formate în rândul potențialilor turiști despre o destinație sau un produs turistic;
atingerea unor noi audiențe-țintă;
fidelizarea turistului prin revigorarea și îmbunătățirea publicității.
4.1.1. Etape în proiectarea siteului
Primul pas în proiectarea unu site este identificarea cu exactitate și stabilirea obiectivului de atins, ca scop al publicării siteului și identificarea pieței țintă. În cazul de față, obiectivul principal este promovarea zonei Vama Veche și îmbunătățirea imaginii sale, respectiv sensibilizarea turiștilor și informarea lor cu privire la adevărata valoarea a stațiunii și a caracteristicilor pentru care era cunoscută la început.
Etapa următoare constă în culegerea informațiilor referitoare la stațiune, mai exact detalii legate de localizare, istorie, activități, aspecte generale ale zonei (sociale, culturale, geografice etc), posibilități de transport, cazare, alimentație, agrement ș.a.m.d. În momentul în care informațiile au fost obținute, începe selecția acestora, pentru adaptarea volumului de informații la ceea ce își propune Websiteul să evidențieze.
Probabil cea mai importantă etapă este proiectarea structurii siteului, adică pasul ce presupune organizarea informațiilor selectate pe categorii, stabilind astfel un număr de pagini, conținutul acestora, diverse opțiuni și posibilitățile de implicare a vizitatorilor în activitatea siteului.
Un element deosebit de important este interfața cu utilizatorul, cu alte cuvinte modul în care aplicația proiectată comunică cu utilizatorul (nespecialist) în informatică. De aceea, este necesar ca proiectantul să realizeze o interfața prietenoasă, plăcută și unitară.
În acest sens, în faza de proiectarea a designului se au în vedere două aspecte importante: caracteristicile vizuale și comportamentul interfeței ca răspuns la acțiunea utilizatorului. Aceste două elemente sunt puternic intercondiționate, așadar, multe dintre acțiunile utilizatorului sunt dictate de aspectul vizual al site-ului.
În momentul în care structura este finalizată, se trece la proiectarea aspectului grafic, implementarea acestuia, testarea funcționalității paginilor și a siteului, în diferite browsere (întrucât nu toate suportă anumite coduri și programe utilizate în proiectarea siteurilor). Testarea unei pagini se poate realiza prin intermediul unor siteuri ca:
watson.addy.com;
www2.imagiware.com/RxHTML;
validator.w3.org;
www.netmechanic.com;
www.coast.com.
După ce pagina a fost testată, urmează publicarea și promovarea acesteia, dat fiind faptul că scopul principal al siteului, pe lângă cel de a promova zona, este de a atrage cât mai mulți vizitatori, potențiali turiști.
Promovarea siteului reprezintă procesul continuu de a face cunoscut Websiteul motoarelor de căutare importante și utilizatorilor. Promovarea se realizează cu scopuri foarte precise, care se stabilesc la începutul procesului de promovare. În acest scop se aleg frazele cheie, adică acele fraze care sunt cel mai probabil sa fie căutate de potențialii vizitatori. Acest proces de îmbunătățire a unei pagini Web pentru a fi mai vizibilă motoarelor de căutare este cunoscut sub denumirea de optimizare pentru motoarele de căutare.
4.1.2. Structura și conținutul siteului de promovare a zonei Vama Veche
Aproape orice Website are ca primă pagină “Home”, unde este prezentat subiectul – titlul siteului. Pentru siteul de promovare a Vamei Vechi, Home Page-ul va avea, ca fundal,o imagine statică a unui asfințit pe plajă, cu silueta unei fete stând pe nisip, lângă o umbrelă de stuf. Părul fetei va fi singurul element aflat în mișcare (subliniată astfel ideea de briză a mării).Sub imagine va fi scris “Vama Veche”.
În partea de sus a paginii vor fi meniurile de navigare pe site, după cum urmează:
Home
Despre
Istorie
Activități și agrement
Info Turistic
Unde mâncăm/dormim?
Întrebări și discuții
În pagina “Despre” va fi descris pe scurt scopul siteului, acela de promovare a locației și de salvare a valorilor care au stat la baza zonei ani la rând. Cum adevărata imagine a Vamei este cea de acum mulți ani, în secțiunea “Istorie” vor fi prezentate câteva amănunte legate de cum era Vama Veche în trecut și ce a mai rămas în prezent. Se va încerca evidențierea aspectelor pozitive și sensibilizarea vizitatorului față de îmbunătățirea imaginii și soluționarea problemelor de igienă și supra-aglomerare a zonei.
La “Activități și Agrement”, vor fi înșiruite barurile și terasele din zonă, un calendar al spectacolelor și evenimentelor trecute și viitoare și un program de soluționare a problemei de imagine, ce va fi prezentat în următorul subcapitol.
În Info Turistic se vor include detalii legate de accesul în zonă, de climă, de economie și cultură regională și de tarife practicate, urmând ca pe pagina următoare, “Unde mâncăm/dormim?”să fie listate principalele unități de cazare și de alimentație. În acest sens se poate realiza un parteneriat cu o unitate de cazare din zonă, pentru promovare reciprocă.
Secțiunea“întrebări și discuții” va reprezenta de fapt un “GuestBook”, în care vizitatorii vor putea posta liber întrebări, impresii și propuneri. Desigur, pentru a permite extinderea pieței țintă, siteul va putea fi vizualizat atât în limba română, cât și în limba engleză.
4.2. Program privind îmbunătățirea imaginii zonei Vama Veche
Analizând și fixând datele de mai sus, poate fi sugerat faptul că, pe lângă o bună promovare, o activitate de animație care să permită tinerilor (și nu numai) să fie creativi, să se distreze dar să se și autoeduce ar putea soluționa atât problemele de ordine culturală ale zonei Vama Veche, cât și dorințele și așteptările turiștilor veniți în vacanță în această regiune. Așadar, pentru siteul proiectat mai sus se poate realiza și un program de agrement, menit să diversifice oferta din zonă și să îmbunătățească percepția turiștilor.
Animația recreativă cuprinde activități de pură deconectare și recreere. Are drept scop deconectarea de la activitățile zilnice prin activități care ocupă orele libere din timpul vacanței și care asigură amuzamentul turiștilor. Animația recreativă include activități precum: reprezentații – spectacole (concerte, piese de teatru, seri de dans, iluzionism); acțiuni competitive – concursuri (de dans, de interpretare, karaoke); jocuri de salon (de cărți, biliard, tenis de masa), proiecții de film, etc.
Prin intermediul animației culturale se îndeplinesc două dintre funcțiile animației și anume cea educativă și cea de distracție. Aceasta include:
activități manuale (pictură, sculptură, olărit, împletit), muzicale sau de altă natură (învățarea unor limbi străine, artă fotografică);
participarea la spectacole de teatru, muzică, dans.
În momentul de față Vama Veche nu oferă prea multe programe de animație, deși are câteva oferte de sporturi pe plajă și sporturi nautice și ciclism. Cu toate acestea, zona are potențial turistic din punct de vedere cultural și recreativ, ținând cont de simplitatea, naturalețea și aspectul rustic al localității, iar plaja dispune de spațiul necesar desfășurării unui program de animație. Programul (respectiv siteul) ar putea beneficia de resursele financiare necesare angajării unei echipe de animatori prin încheierea unor contracte de parteneriat cu firme ca European Drinks și Coca-Cola, acestea devenind sponsori în schimbul comercializării și promovării produselor lor pe site și în cadrul activităților.
Programul de animație va fi intitulat “Redescoperă Vama din tine” și se va baza pe activități recreative și culturale.
Echipa va fi formată din 5 animatori la 35 de turiști, astfel fiecare animator va fi responsabil pentru 7 persoane. Programul realizat de animatori va conține:
Meditație/ Exerciții de relaxare “la un ceai”, zilnic după micul dejun;
Lecții de chitară, împletit (“Brățările Prieteniei”, modele de codițe colorate în păr), modelarea argilei (pentru accesorii hippie) – fiecare dintre aceste activități desfășurându-se în zile diferite;
Spectacole pe plajă, pe scene de dimensiuni reduse (dans și karaoke pe piese cunoscute și iubite de vamaioți);
Proiecții ale edițiilor Woodstock, documentare/filme cu și despre curentul hippie
Seara – dans în jurul focului, la Stuf, în apropierea vestitului Stâlp.
Recuzita va fi formată din câteva chitare clasice (spaniole de preferat – ușor de exersat pe ele și au un preț mai redus, cu discounturi la comenzi mari), ață de goblen sau ață de cusut în diverse culori, argilă și vopsea, aparatură audio-video pentru sistemul de karaoke și dvd-uri pentru proiecții.
Înființarea unui site și punerea în aplicare a unui astfel de program de animație ar schimba cu siguranță imaginea zonei, în bine. Desigur, acesta nu ar rezolva toate problemele, dar ar reprezenta un bun început, un prim pas către îmbunătățirea situației actuale.
*
Internetul a ajuns să reprezinte o necesitate; oricine poate confirma faptul că promovarea online nu mai este de mult un lux, ci mai degrabă un factor esențial, fără de care nicio activitate sau ramură economică nu își poate asigura promovarea și competitivitatea pe piață. Websiteurile au devenit instrumente de bază, atât pentru promovare și vânzare, cât și pentru asigurarea relaționării cu potențialii turiști sau clienți. Pentru Vama Veche, Internetul reprezintă un canal de comunicare și afirmare foarte util, o soluție de care s-ar putea profita din plin, în vederea soluționării problemelor și obstacolelor pe care stațiunea este nevoită să le confrunte la ora actuală.
*
* *
CONCLUZII
Județul Constanța este o zonă cu vechi tradiții, o emblemă a litoralului românesc. Întreaga zonă este, în ansamblu, una dintre cele mai reprezentative baze turistice din țară. Datorită caracteristicilor sale și a resurselor naturale și antropice de care dispune, teritoriul județului oferă o perspectivă largă de extindere și dezvoltare a unei game extinse de activități turistice, devenind astfel o ramură deosebit de importantă a economiei. Desigur, zona nu a fost ocolită de criza economică, iar acest lucru s-a văzut inclusiv în domeniul turismului. Cu toate acestea, ritmul dezvoltării ar trebui să își revină, întrucât litoralul românesc, în cea mai mare parte, dispune de un vast și bogat potențial, care din păcate însă tinde să se degradeze continuu, din cauza neimplicării adecvate a autorităților și a ignoranței oamenilor. Dintre toate stațiunile litoralului, Vama Veche este cea care are nevoie cel mai mult în momentul de față de o legislație bine pusă la punct (cu reguli stricte în ceea ce privește respectarea acesteia), de un plan de promovare, redresare și dezvoltare și de implicarea și conștientizarea turiștilor.
<<“Să fim liberi, să ne luăm doza de rock !”Litoralul românesc măsoară 245 km! Este loc suficient pentru toate genurile de muzică și diferitele forme de turism. Dorim ca după “zeci de kilometri de beton, plastic, ski-jet-uri, house și manele, bikini pe tocuri” să poată exista și un loc în care să ne putem bucura liberi de lemn, mare, stuf, Jimmy Hendrix, Janis Joplin, Leonard Cohen, Led Zeppelin, Rolling Stones, Dead Can Dance, Tom Waits, Maria Tănase, nudism și nisip neasfaltat. “Există multă Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Neptun, Cap Aurora, Venus”, să existe și puțină Vama Veche și 2 Mai în care să ne luăm doza de rock.>> Aceasta este doar una din vocile celor care doresc conservarea imaginii de altă dată a zonei Vama Veche, confirmând în același timp faptul că procesul de reabilitare a zonei este unul anevoios, dar nu imposibil, iar primul pas este afirmarea zonei pe Internet.
Internetul și celelalte tehnologii noi au schimbat industria turismului într-un mod fără precedent,la un nivel care nu a fost întâlnit în niciun alt sector. Viteza de schimbare și dezvoltare este rapidă, iar păstrarea ritmului devine din ce în ce mai mult o provocare. Informația regăsită online este acum una dintre influențele principale asupra deciziilor consumatorilor, în aproape toate piețele majore. Se observă din ce în ce mai clar faptul că Internetul și noile tehnologii au devenit un avantaj competitiv, un factor cheie, pentru orice destinație sau activitate turistică.
Prin această lucrare s-a dorit evidențierea stadiului actual al unei stațiuni care, până de curând, aducea litoralului o notă de originalitate, iar turiștilor o oază de libertate și „sălbăticie”, departe de civilizație și modernism. În prezent, stațiunea a căpătat o imagine comună, a unei stațiuni ca oricare alta de pe litoralul românesc, lipsită de un plan urbanistic și urmărind doar expansiunea economică (sau, mai bine spus, profitul si bunăstarea personală a patronilor și investitorilor), fără a ține cont de aspectele dezvoltării durabile, ale istoriei sau valorilor din zonă.
În concluzie, consider că, deși Vama Veche s-a dezvoltat haotic și aparent iremediabil, situația actuală se poate îndrepta, prin implementarea unor programe de dezvoltare și promovare potrivite, întrucât „nu sunt pierdute decât acele bătălii pe care nu le începi niciodată”.
BIBLIOGRAFIE
Andronic Gheorghe, Antonescu Elisabeta, Apostol Nicolae, Județele Patriei – Constanța, Editura Sport-Turism, București 1980
Botezatu Cornelia, Mihălcescu Cezar, Iacob Ionel, Sisteme informatice cu baze de date Access, Editura Universitară, București, 2007
Busuioc Marian, Strategii de dezvoltare și promovare a turismului cultural în România, Editura universitară, București, 2008
Cioroiu Cosntantin, Litoralul Românesc – Ghid sentimental, Editura Sport-Turism, București 1981
Cârstea Mihaela, Diamandi Ion, Calculatorul pe întelesul tuturor, Editura Agni, București
Dinu Mihaela, Geografia Turismului, Editura Universitară, București 2007
Dinu Mihaela, Pețan Ioana, Geografia Turismului în România, Editura Universitară, București 2005
Dodu Patricia, Patrichi Ioana, Dezvoltarea durabilă a turismului, Editura Pro Universitaria, București, 2010
Dodu Patricia, Tehnologii Hoteliere, Note de curs
Dumitru Virgil, Mitescu Veronica, Lungu Marius, Constanța – Ghid Turistic al județului, Editura EX Ponto, 2004
Firoiu Daniela, Dodu Patricia, Dridea Catrinel, Gheorghe Camelia, Industria turismului și a călătoriilor, Editura ProUniversitaria, 2008
Firoiu Daniela, Dodu Patricia, Dridea Catrinel, Gheorghe Camelia, Studii de caz în industria turismului și a călătoriilor, Editura Pro Universitaria, București, 2006
Firoiu Daniela, Pețan Ioana, Gheorghe Camelia, Turismul în perspectiva globalizării, Ediția a II-a, Editura pro Universitaria, București, 2007
Firoiu Daniela, Resursele umane în turism, Editura Pro Universitaria, București, 2007
Gheorghilaș Corina, Gheorghilaș Aurel, Dicționar geografic, Editura Recif, București 2000
Ielenics Mihai, Comănescu Laura, România – Potențial Turistic, Editura Universitară, București 2006
Juler Caroline, România – Ghid turistic, Editura Adevărul holding, București 2010
Mihălcescu Cezar, Bazele Informaticii – ghidul utilizatorului în turism, Editura Pro Universitaria, București, 2008
Neagu Vasile, Busuioc Marian, Managementul calității serviciilor turistice, Editura Pro Universitaria, București, 2007
Nistoreanu Puiu, Dinu Vasile, Nedelea Alexandru, Producția și comercializarea serviciilor turistice, Editura Didactică și pedagogică, București, 2004
Popescu Demetru, Giurcăneanu Claudiu, Ghid Dobrogea, Editura Meridiane București 1964
Răducan Dragoș, Animație și Agrement, Note de curs
Stănescu Dorina, Voicu Oana, Sztruten Gina, Particularități tehnologice în serviciile de alimentație, Editura Universitară, București, 2008
Zaharia Marian (coordonator), Stan Roxana, Vădineanu Cristina, Busuioc Marian, Economia Serviciilor, Editura Universitară, București, 2007
Zaharia Marian, Economia Serviciilor – Aplicații și Studii de caz, Editura Universitară, București, 2005
http://amfostacolo.ro
http://www.bazarthostel.ro
http://blog.norc.eu/ro/
http://www.causes.com/causes/577292
http://cazareinvamaveche.blogspot.com/
http://cerere-finantare.ro/2010
http://www.cjc.ro/
http://www.constantablog.net
http://www.constanta.insse.ro
http://www.dordevama.com/
http://www.evz.ro
http://ezinearticles.com/
http://www.hoinari.ro
http://www.howtodothings.com/computers-Internet/how-to-design-a-tourism-business-Website
http://index.locationromania.com
http://mturism.ro
http://www.moneystreet.ro/
http://www.placelook.com
http://www.primarialimanu.ro
http://pub.unwto.org/WebRoot/Store/Shops/Infoshop/48EA/148E/19AC/BB41/5091/C0A8/0164/579A/080926_handbook_e-marketing_excerpt.pdf
http://www.romania-insider.com
http://www.salvativamaveche.ro
http://www.stufstock.com
http://www.tq.com.au/fms/tq_corporate/brochure_pdfs/Tourism-ekit-Tutorial-28.pdf
http://www.trafic.ro/
http://www.travelworld.ro
http://www.turistik.ro
http://vecheavama.ro/en/
http://www.wall-street.ro
ANEXE
Produsul intern brut la nivelul județului Constanța
Populația pe activități ale economiei a județului Constanța
Șomerii și rata șomajului în județul Constanța
Tabel nr. 2.1.1. Sosirile turiștilor în județul Constanța (exemplu de calcul)
I2006/2005= 807/821=0.98
I2007/2005=926/821=1.13
I2008/2005=978/821=1.19
I2009/2005=898/821=1.09
I2010/2005=913/821=1.11
I2007/2006=926/807=1.15
I2008/2007=978/926=1.06
Ri/1 = (Ii/i-1)x 100; Ri/i-1 = (Ii/i-1 – 1) x 100
R2006/2005=(0.98-1)x100=-2
R2007/2005=(1.13-1)x100=13
R2008/2007=(1.06-1)x100=6
Previziune: y∆=y1+∆*ti
∆==modificarea medie absolută
În cazul nostru, yi va fi ultimul termen al seriei de date, iar y1 primul; ti=6, i=6.
Așadar: ∆=(898-821)/5=77/5= 15,4
Deci y∆=821+ (15,4*6)=821+92,4=913,4
Capacitatea de cazare turistică, sosiri turiști și înnoptări
Structuri de primire turistică
Clasament Dor de Vamă
Pagina de Facebook Dor de Vamă
Petiție online Facebook
Statistici Dor de Vamă
BIBLIOGRAFIE
Andronic Gheorghe, Antonescu Elisabeta, Apostol Nicolae, Județele Patriei – Constanța, Editura Sport-Turism, București 1980
Botezatu Cornelia, Mihălcescu Cezar, Iacob Ionel, Sisteme informatice cu baze de date Access, Editura Universitară, București, 2007
Busuioc Marian, Strategii de dezvoltare și promovare a turismului cultural în România, Editura universitară, București, 2008
Cioroiu Cosntantin, Litoralul Românesc – Ghid sentimental, Editura Sport-Turism, București 1981
Cârstea Mihaela, Diamandi Ion, Calculatorul pe întelesul tuturor, Editura Agni, București
Dinu Mihaela, Geografia Turismului, Editura Universitară, București 2007
Dinu Mihaela, Pețan Ioana, Geografia Turismului în România, Editura Universitară, București 2005
Dodu Patricia, Patrichi Ioana, Dezvoltarea durabilă a turismului, Editura Pro Universitaria, București, 2010
Dodu Patricia, Tehnologii Hoteliere, Note de curs
Dumitru Virgil, Mitescu Veronica, Lungu Marius, Constanța – Ghid Turistic al județului, Editura EX Ponto, 2004
Firoiu Daniela, Dodu Patricia, Dridea Catrinel, Gheorghe Camelia, Industria turismului și a călătoriilor, Editura ProUniversitaria, 2008
Firoiu Daniela, Dodu Patricia, Dridea Catrinel, Gheorghe Camelia, Studii de caz în industria turismului și a călătoriilor, Editura Pro Universitaria, București, 2006
Firoiu Daniela, Pețan Ioana, Gheorghe Camelia, Turismul în perspectiva globalizării, Ediția a II-a, Editura pro Universitaria, București, 2007
Firoiu Daniela, Resursele umane în turism, Editura Pro Universitaria, București, 2007
Gheorghilaș Corina, Gheorghilaș Aurel, Dicționar geografic, Editura Recif, București 2000
Ielenics Mihai, Comănescu Laura, România – Potențial Turistic, Editura Universitară, București 2006
Juler Caroline, România – Ghid turistic, Editura Adevărul holding, București 2010
Mihălcescu Cezar, Bazele Informaticii – ghidul utilizatorului în turism, Editura Pro Universitaria, București, 2008
Neagu Vasile, Busuioc Marian, Managementul calității serviciilor turistice, Editura Pro Universitaria, București, 2007
Nistoreanu Puiu, Dinu Vasile, Nedelea Alexandru, Producția și comercializarea serviciilor turistice, Editura Didactică și pedagogică, București, 2004
Popescu Demetru, Giurcăneanu Claudiu, Ghid Dobrogea, Editura Meridiane București 1964
Răducan Dragoș, Animație și Agrement, Note de curs
Stănescu Dorina, Voicu Oana, Sztruten Gina, Particularități tehnologice în serviciile de alimentație, Editura Universitară, București, 2008
Zaharia Marian (coordonator), Stan Roxana, Vădineanu Cristina, Busuioc Marian, Economia Serviciilor, Editura Universitară, București, 2007
Zaharia Marian, Economia Serviciilor – Aplicații și Studii de caz, Editura Universitară, București, 2005
http://amfostacolo.ro
http://www.bazarthostel.ro
http://blog.norc.eu/ro/
http://www.causes.com/causes/577292
http://cazareinvamaveche.blogspot.com/
http://cerere-finantare.ro/2010
http://www.cjc.ro/
http://www.constantablog.net
http://www.constanta.insse.ro
http://www.dordevama.com/
http://www.evz.ro
http://ezinearticles.com/
http://www.hoinari.ro
http://www.howtodothings.com/computers-Internet/how-to-design-a-tourism-business-Website
http://index.locationromania.com
http://mturism.ro
http://www.moneystreet.ro/
http://www.placelook.com
http://www.primarialimanu.ro
http://pub.unwto.org/WebRoot/Store/Shops/Infoshop/48EA/148E/19AC/BB41/5091/C0A8/0164/579A/080926_handbook_e-marketing_excerpt.pdf
http://www.romania-insider.com
http://www.salvativamaveche.ro
http://www.stufstock.com
http://www.tq.com.au/fms/tq_corporate/brochure_pdfs/Tourism-ekit-Tutorial-28.pdf
http://www.trafic.ro/
http://www.travelworld.ro
http://www.turistik.ro
http://vecheavama.ro/en/
http://www.wall-street.ro
ANEXE
Produsul intern brut la nivelul județului Constanța
Populația pe activități ale economiei a județului Constanța
Șomerii și rata șomajului în județul Constanța
Tabel nr. 2.1.1. Sosirile turiștilor în județul Constanța (exemplu de calcul)
I2006/2005= 807/821=0.98
I2007/2005=926/821=1.13
I2008/2005=978/821=1.19
I2009/2005=898/821=1.09
I2010/2005=913/821=1.11
I2007/2006=926/807=1.15
I2008/2007=978/926=1.06
Ri/1 = (Ii/i-1)x 100; Ri/i-1 = (Ii/i-1 – 1) x 100
R2006/2005=(0.98-1)x100=-2
R2007/2005=(1.13-1)x100=13
R2008/2007=(1.06-1)x100=6
Previziune: y∆=y1+∆*ti
∆==modificarea medie absolută
În cazul nostru, yi va fi ultimul termen al seriei de date, iar y1 primul; ti=6, i=6.
Așadar: ∆=(898-821)/5=77/5= 15,4
Deci y∆=821+ (15,4*6)=821+92,4=913,4
Capacitatea de cazare turistică, sosiri turiști și înnoptări
Structuri de primire turistică
Clasament Dor de Vamă
Pagina de Facebook Dor de Vamă
Petiție online Facebook
Statistici Dor de Vamă
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Impactul Promovarii Satului Statiunii Vamea Veche (ID: 121514)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.