Impactul Politicii Europene Asupra Activitatii Agentiei Judetene a Ocuparii Fortei de Munca Calarasi

=== 9e7f00f55ad8e8942de47bb54077b8d666ac17b7_358570_1 ===

IMPACTUL POLITICII EUROPENE ASUPRA ACTIVITĂȚII AGENȚIEI JUDEȚENE A OCUPĂRII FORȚEI DE MUNCĂ CĂLĂRAȘI

CAPITOLUL 1 STRATEGIA EUROPEANĂ DE OCUPARE

În domeniul ocupării forței de muncă, principalele obiective avute în vedere atât la nivel național, cât și la nivel european, sunt incluse în cadrul strategiei Uniunii Europene, denumită Europa 2020.

La baza lansării acestei strategii se află comunicarea Comisiei Europene, comunicare denumită EUROPA 2020 – strategia europeană în vederea creșterii inteligente, durabile și favorabilă incluziunii, ce a fost lansată în luna martie a anului 2010. Principalul scop declarat al acestei strategii constă în ghidarea economiei europene pentru perioada următoare (respectiv până în anul 2020), în vederea unei abordări unitare a diverselor reforme realizate în plan economic și plan social.

Strategia Europa 2020 are în vedere trei priorități considerate reprezentative, ce sunt structurate în mai multe inițiative enblematice și respectiv cunatificabile prin intermediul a cinci obiective considerate ca fiind principale.

În domeniul inițiativelor majore, ce sunt incluse în cadrul sferei ocupării forței de muncă, ca și al incluziunii și respectiv afacerilor sociale, se remarcă:

Tineretul în mișcare – în vederea oferirii diverselor șanse tinerilor ce se află în căutarea unui loc de muncă, se impune acordarea unui sprijin atât studenților, cât și stagiarilor pentru acumularea experienței în alte state, în paralel cu ameliorarea calității sistemului european de formare și educație

O agendă dedicată noilor competențe și respectiv locurilor de muncă – se impune o reformare a pieței muncii, în vederea sprijinirii tuturor cetățenilor europeni în cadrul procesului de dobndirea unor noi competențe profesionale, ca și a generării de noi locuri de muncă, în paralel cu adaptarea legislației Uniunii Europene în domeniul muncii

O platformă europeană îndreptată împotriva sărăciei, ca și a excluziunii sociale – se are în vedere stimularea muncii la toate nivelurilor pentru atingerea principalului obiectiv al Uniunii Europene, respectiv cel vizând eliminarea, până în cursul anului 2020, pentru un număr de minim 20 de milioane de persoane, a fenomenului sărăciei și al excluziunii sociale

Strategia Europa 2020 are rolul de a transforma economia Uniunii Europene într-una durabilă, inteligentă și favorabilă incluziunii, economie care să se caracterizeze prin niveluri deosebite ale ocupării forței de muncă, ca și ale productivității și implicit coeziunii sociale.

În cadrul strategiei Europa 2020 sunt evidențiate trei priorități ce se susțin în mod reciproc, respectiv :

O creștere inteligentă – dezvoltare economică bazată pe inovare și cunoaștere

O creștere durabilă – se are în vedere promovarea unei economii care se dorește a fi mult mai eficientă prin prisma utilizării resurselor, economie ce trebuie să fie nu doar mai competitivă, ci și mai ecologică

O creștere favorabilă incluziunii – se are ân vedere promovarea economiei cu o rată a ocupării forței de muncă mult mai ridicată, economiei ce poate asigura atât coeziunea socială, cât și pe cea teritorială

În vederea atingerii, până în cursul anului 2020, a obiectivelor Uniunii Europene, strategia Europa 2020 include cinci obiective principale, ce sunt concretizate în cadrul a opt ținte numerice. În cadrul acestor obiective principale, se remarcă :

Până în cursul anului 2020 se impune ca un procent de 75 % din cadrul populației europene cu vârstele incluse în intervalul 20 – 64 de ani să dețină un loc de muncă stabil

Un procent de 3% din produsul intern brut al Uniunii Europene trebuie să fie investit în C-D (cercetare-dezvoltare)

Îndeplinirea obiectivelor „20/20/20” în domeniul dedicat climei/energiei, cu diminuarea cu 30% a emisiilor

Reducerea abandonului școlar sub nivelul 10%, cu antrenarea tinerilor în urmarea cursurilor universitare (în procent de 40%)

Reducerea cu 20 de milioane a numărului persoanelor ce sunt amenințate de sărăcie și excluziune socială

În vederea atingerii tuturor acestor obiective, obiective se se află în relație de interconectivitate, se impune transpunerea acestora în obiective și traiectorii adoptate la nivelul fiecărui stat al Uniunii Europene.

Prin intermediul inițiativei dedicate Agendei pentru noi competențe și locuri de muncă, Comisia Europeană și-a propus susținerea Uniunii Europene în atingerea obiectivului în materia dedicată ocupării forței de muncă, respectiv antrenarea în câmpul muncii a unui procent minim de 75% din totalul populației europene cu vârsta inclusă în intervalul 20 ani – 64 ani.

Pe lângă susținerea acestui obiectiv, ce se vrea realizat până la finele anului 2020, inițiativa Agendei are în vedere și :

Diminuarea sub 10% a ratei abandonului școlar

Implicarea în învățământul universitar a minim 40% din totalul tinerilor din statele europene

Reducerea numărului persoanelor ce sunt amenințate de sărăcie și excluziune (minim 20 de milioane)

În vederea realizării tuturor acestor obiective, Agenda impune numeroase măsuri concrete ce au rolul de a:

Impulsiona diversele reforme ce sunt dedicate ameliorării flexibilității pe piața muncii, ca și a securității acesteia – „flexi/securitatea”

Dota diversele persoane din perimetrul Uniunii Europene cu competențele necesare în vederea obținerii competitivității pe piața muncii

Ameliora considerabil calitatea locurilor de muncă de pe piața europeană, în paralel cu asigurarea condițiilor de muncă de calitate superioară

Ameliora diversele condiții impuse în procesul creării unor noi locuri de muncă

Demn de menționat este faptul că în momentul elaborării Agendei pentru noi competențe și locuri de muncă (anul 2010) Comisia Europeană atrăgea atenția asupra faptului că aproape 10% din totalul populației active din Uniunea Europeană (23 milioane de persoane) se afla în șomaj, dar și asupra faptului că din anul 2012 se va remarca o diminuarea a populației de vârstă activă, condiție în care se impunea asigurarea unei durabilități a sistemelor europene de protecție socială, în vederea creșterii numărul persoanelor active pe piața muncii.

1.1 Orientările în domeniul ocupării forței de muncă

Orientările integrate vizând ocuparea forței de muncă fac parte din cadrul pachetului Orientărilor dedicate politicilor economice și respectiv de ocuparea forței de muncă, prin intermediul cărora sunt stabilite pentru statele membre ale Uniunii Europene, diversele priorități și obiective comune.

Aceste orientări dedicate ocupării forței de muncă au fost propuse de către Comisia Europeană, ele fiind ulterior dezbătute și respectiv agreate de diverse țări, membre ale Uniunii Europene, cu adoptarea anuală a Consiliului.

Se remarcă Orientarea 7, orientarea ce are în vedere:

O creștere a participării pe piața muncii, atât pentru femei, cât și pentru bărbați

O diminuare a șomajului de tip structural

O promovare a calității locurilor de muncă

În acest sens, toate statele membre ale Uniunii Europene au sarcina de a urmări combaterea angajărilor temporare, ca și gradul de subocupare și implicit munca nedeclarată, ele adoptând diversel măsuri menite să asigure o creștere a mobilității profesionale, ca și o revizuire a sistemului fiscal.

De asemenea, statele europene trebuie să ia în calcul revizuirea sistemului de protecție și asistență socială, prin intermediul integrării și al implementării diverselor principii de flexi/securitate în cadrul politicilor naționale de ocupare, în paralel cu o combatere a segmentării pieții muncii.

În plus, statele membre ale Uniunii Europene trebuie să implementeze diverse măsuri în vederea prevenirii fenomenelor ocupării temporare, a muncii temporare, ca și a ratelor diminuate de ocupare, în paralel cu o îmbunătățire a competitivității și implicir a ratei participării pe piața muncii pentru diversele persoane ce au un nivel de calificare redus.

Din categoria orientărilor în domeniul ocupării forței de muncă face parte și orientarea 8, orientare ce vizează dezvoltarea forței de muncă ce se impune a fi bine calificată și care să aibă capacitatea de a răspunde tuturor cerințelor existente pe piața muncii, în paralel cu promovarea pe întreg parcursul vieții a învățării.

Toate statele membre ale Uniunii Europene urmăresc eliminarea diverselor bariere aflate în calea mobilității lucrătorilor, în paralel cu creșterea gradului de ocupare a angajaților ce sunt slab calificați, ca și a vârstinicilor. În același timp se impune implementarea diverselor sisteme privind sprijinirea tinerilor absolvenți în găsirea primului lor loc de muncă.

În vederea realizării acestor deziderate, statele europene au obligația de a asigura cetățenilor lor competențele necesare pentru satisfacerea cerințelor de pe piețele muncii, în paralel cu :

O îmbunătățire a accesului cetățenilor la formarea profesională

Consolidarea sistemului de educație național

Consiliere profesională, prin intermediul anticipării necesarului competențelor

Tot în cadrul orientărilor în domeniul ocupării forței de muncă se impune a fi menționată și orientarea 9, ce are în vedere o îmbunătățire a calități, respectiv a performanței aferente sistemelor de formare/educație, la orice nivel, în paralel cu o creștere a participării în cadrul învățământului terțiar ori a învățământului echivalent.

În vederea asigurării accesului la educația de calitate și formare a tuturor cetățenilor, ca și pentru îmbunătățirea rezultatelor din domeniul educațional, statele membre ale Uniunii Europene trebuie să investească eficient în diversele sisteme de educație/formare, în acest fel asigurîndu-se și creșterea nivelului de competență aferent forței de muncă. În acest fel se va ajunge și la determinarea unei satisfaceri mai bune a diverselor cerințe/nevoi ce sunt generate de modificările majore și rapide, sesizate la nivelul piețelor moderne ale muncii.

Ultima orientare ce se impune a fi menționată în cadrul subcapitolului dedicat orientărilor în domeniul ocupării forței de muncă este orientarea 10 ce are în vedere atât o promovare a incluziunii sociale, cât și combaterea sărăciei.

În acest sens, toate statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să își imbunătățească considerabil sistemele dedicate protecției sociale, ca și sistemele securității sociale, sistemele de pensii și politicile incluziunii active, pe fondul unei asigurări a sustenabilității financiare, în vederea dezvoltării participării cetățenilor în economie și societate și respectiv pentru extinderea diverselor oportunități de angajare (prin intermediul Fondului Social European).

Atât orientările în domeniul ocupării forței de muncă, cât și strategia europeană privind ocuparea forței de muncă, al cărui temei juridic se regăsește în conținului art. 148 din cadrul Tratatului de Funcționarea Uniunii Europene (T.F.U.E.) instituie cadrul politicilor dedicate implementărilor diverselor măsuri în domeniul ocupării forței de muncă.

Atât strategia Europa 2020, cât și structura guvernanței fundamentată pe Semestrul European și coordonarea de tip consolidat a politicilor economice și economice, conferă statelor membre ale Uniunii Europene o sferă de acțiune și flexibilitate lărgită, în vederea implementării diverselor reforme structurale, ca și a acordurilor colective, în paralel cu promovarea dialogurilor sociale de calitate în domeniul politicilor și a măsurilor de tip macro-economic.

Remarcând tendința de creștere continuă a șomajului la nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană a intervenit încă din cursul anului 2012 când a elaborat Pachetul privind ocuparea forței de muncă, ce are în vedere:

O sprijinire constantă a creării unor noi locuri de muncă pe piața muncii, proces ce poare fi realizat prin :

Diminuarea impozitării aferente forței de muncă

Utilizarea cu eficiență a diverselor subvenții acordate pentru anhajare

Exploatarea la maxim a potențialelor aferente așa numitelor sectoare „cheie” precum tehnologia informațiilor, economia ecologică, asistența medicală, tehnologia comunicațiilor

Restabilirea dinamicilor aferente piețelor muncii – proces ce poate fi realizabil :

Printr-o sprijinire a lucrătorilor ce intenționează să-și schimbe locul de muncă

Prin sprijinirea lucrătorilor ce vor să revină pe piața muncii, prin reintegrare

Printr-o mobilizare a tuturor instituțiilor/organismelor cu responsabilitate în procesul de implementarea diverselor reforme necesare în domeniul ocupării forței de muncă

Prin realizarea investițiilor diverse în domeniul dobândirii competențelor, avându-se în vedere buna anticipare, ca și monitorizarea constantă a nevoilor pieței muncii

Prin promovarea unei libere circulații a lucrătorilor

O consolidare a guvernanței în domeniul dedicat politicilor privind ocuparea forței de muncă – proces ce poate fi realizabil prin ameliorarea monitărizării politicilor respective

Pachetul privind ocuparea forței de muncă are la bază Agenda pentru noi competențe/locuri de muncă ce este inclusă în cadrul strategiei Europa 2020, el bucurându-se de sprijinul Observatorului European pentru Ocupare a Forței de Muncă, ca și de cel al Programului de Învățare Reciprocă.

1.2 Procesul coordonării politicii de ocuparea forței de muncă în contextul european

În contextul european, procesul coordonării politicilor de ocuparea forței de muncă u în vedere pe Analiza anuală a creșterii, un document prin intermediul căruia sunt stabilite diversele priorități ale Uniunii Europene pentru următorul an, atât în materia creșterii economice, cât și în cea dedicată creării de noi locuri de muncă.

Această Analiză anuală a creșterii, proces ce este permanent sprijinit prin intermediul activității derulate de E.M.C.O. (Comitetul pentru Ocuparea Forței de Muncă), el deschizând Semestrul European, are în vedere mai multe etape, respectiv :

Adoptarea respectivului Raport Comun privind Ocuparea Forței de Muncă (este adoptat de către Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană fiind cea care îl publică) , raport ce are rolul de :

A evalua situațiile existente pe piața muncii europene

A evalua modul în care au fost implementate diversele orientpri integrate în domeniul ocupării forței de muncă în cadrul statelor membre ale Uniunii Europene

A examina diversele proiecte privind programele de reformă naționale

Adoptarea diverselor Orientări integrate în domeniul ocupării forței de muncă – acestea sunt propuse de către Comisia Europeană, se aprobă de către guvernele naționale, fiind adoptate de Consiliul Uniunii Europene.. Ele includ diverse obiective și priorități comune dedicate politicilor din domeniul ocupării forței de muncă

Transmiterea de către guvernele naționale a Programelor Naționale de Reformă. Aceste programe sunt analizate de către Comisia Europeană în vederea garantării compatibilității acestora cu diversele obiective incluse în cadrul Strategiei Europa 2020

Adoptarea, după formularea și publicarea de către Comisia Europeană, a recomandărilor ce sunt specifice fiecărui stat. Se realizează avându-se în vedere analiza diverselor programe naționale de reformă (ce pot fi amendate de statele membre ale Uniunii Europene, dacă situația o impune), cu aprobarea de către Consiliul European, după propunerea realizată de către Consiliul Uniunii Europene

În acest context, Programul Național de Reformă (PNR) 2015 reprezintă platforma ce definește și aplică toate politicile implementate în vederea atingerii țintelor prevăzute în cadrul Strategiei Europa 2020 de către România, în domeniul ocupării forței de muncă avându-se în vedere în principal:

O îmbunătățire a funcționării pieței muncii românești:

Combaterea fenomenului muncii nedeclarate

O prelungire a vieții active

Reformarea legislației în domeniul relațiilor de muncă

Reformarea legislativă în domeniul dedicat dialogului social

O facilitare a diverselor tranzacții de la șomaj spre ocupare ori de la inactivitate spre ocupare:

Derularea unor măsuri active de ocuparea forței de muncă

O modificare a cadrului legislativ în vederea stimulării unei mai bune ocupări a forței de muncă

O dezvoltare la nivel local, nivel regional și implicit nivel național a capacității instituționale aferente Serviciului Public de Ocupare

O consolidare a diverselor competențe profesionale:

Formarea profesională în mod continuu a lucrătorilor din toate domeniile

Reformarea cadrului legislativ în domeniul formării profesionale a forței de muncă

O creștere a calității în domeniul ocupării persoanelor ce sunt rezidente în mediul rural, ca și a tinerilor și respectiv femeilor:

Creșterea competivității în domeniul sectorului agricol, cu o asigurare a sustenabilității zonelor rurale, pe termen lung

Integrarea tinerilor și femeilor pe piața muncii

În contextul procesului de monitorizare și de evaluarea diverselor progrese înregistrare de către fiecare stat membru al Uniunii Europene în domeniul dedicat obiectivelor incluse în cadrul Strategiei Europa 2020, toate angajamentele ce au fost asumate de țara noastră, ca și gradul realizării acestora au fost anual evaluate.

Pe baza evaluărilor, la propunerea Consiliului Uniunii Europene, au fost emise și Recomandările Specifice de Țară (RST).

1.3 Recomandările Specifice de Țară – Raportul de țară al României 2015

În vederea priorităților ce sunt stabilite prin intermediul Analizei Anuale a Creșterii, ca și a Orientărilor privind ocuparea forței de muncă și a restului angajamentelor ce au fost asumate de către statele membre ale Uniunii Europene, anual este actualizat, conform instrucțiunilor Secretariatului General al Comisiei Europene, Programul Național de Reformă (P.N.R.).

PNR 2015 al României urmărește în principal o fructificare a potențialului creșterii, printr-o stimulare a competitivității, respectiv a productivității, în paralel cu o consolidare a coeziunii sociale și a celei teritoriale, ca și cu crearea unor noi locuri de muncă, în acest fel încercându-se diminuarea decalajelor pe care țara noastră le are în raport cu restul statelor europene.

Atât elaborarea, cât și punerea în aplicare a P.N.R. 2015 corespunde cu o revenire economică a statului, perioada actuală fiind privită drept o oportunitate deosebită de implementarea diverselor măsuri în domeniul reformelor structurale ce au capacitatea nu doar de a dezvolta economia românească pe termen lung, ci și de a atrage diverse investiții străine și implicit de a crea noi locuri de muncă pe piața muncii din România.

Conform Analizei Anuale a Creșterii, în România reformele structurale se impun în sectoarele dedicate:

Consolidării dinamicii pe piața muncii – în acest fel încercându-se o combatere a nivelului deosebit înregistrat în șomaj

Reformei sistemelor de pensii

Modernizării sistemelor protecției sociale

Dezvoltării flexibilității piețelor produselor și a pieței serviciilor

Ameliorării condițiilor cadru în vederea realizării investițiilor diverse

Creșterii eficienței la nivelul administrației publice

Principalele concluzii ce se desprind din raportul de țară evidențiază faptul că se impune consolidarea rezultatelor obținute anterior, cu accelerarea implementării diverselor reforme structurale.

În cadrul Raportului de sinteză a concluziilor formulate de Consiliul Uniunii Europene privind Analiza Anuală a Creșterii pe anul 2015, ca și în urma analizării rapoartele de țară, Comisia Europeană a subliniat nivelul deosebit de ridicat al șomajului, cu precădere al șomajului pe termen lung, ca și a șomajului în rândul populației tinerilor.

Din aceste considerente s-a recomandat multiplicarea eforturilor depuse pe piața forței de muncă, cu precădere în domeniile dedicate:

Stabilirii salariilor

Corelării sistemului educațional cu diversele cerințe ale pieței muncii

Capacității Serviciilor Publice de Ocupare

Segmentării pieții muncii

În actualul context al Uniunii Europene, prioritățile României pe termen mediu vizează relansarea economică, generarea de noi locuri de muncă, ca și asigurarea unei sustenabilități a finanțelor publice.

PNR 2015 are în vedere coordonatele Uniunii Europene, fiind adaptate diverselor condiții economice și sociale ale statului român și continuând reformele asunmate prin PNR 2011-2013 (reforme pe termen lung), ca și reformele incluse în PNR 2014 (reforme pe termen scurt și termen mediu).

În domeniul ocupării forței de muncă, conform datelor oficiale, în cursul anului 2014, în domeniul ratei de ocuparea populației la categoria de vârstă inclusă în intervalul 20 ani-64 ani, s-a remarcat procentul de 65.7%, procent ce se situează la 4,3 puncte procentuale în raport cu țința de la nivel național (70%) ce a fost stabilită în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020.

Comparativ cu anul 2013, și numărul salariaților de pe piața muncii românească a crescut cu procentul de 1.9%, rata șomajului reducându-se de la valoarea de 7.1% în anul 2013 la valoarea de 6.8% în cursul anului 2014.

Pe fondul unei accelerări a creșterii economice înregistrate în țara noastră, autoritățile estimează o îmbunătățire a pieții muncii, cu generarea diverselor condiții ce au capacitatea de a crește numărul locurilor de muncă, în paralel cu îmbunătățurea gradului de ocupare al populației cu vârste incluse în intervalul 20 ani – 64 ani, scopul principal urmărit fiind acela al atingerii obiectivului ce a fost asumat în cadrul strategiei Europa 2020.

În domeniul ocupării forței de muncă, autoritățile preconizează următoarea evoluție :

Sursa informațiilor – C.N.P – Comisia Națională de Prognoză

În ceea ce privește numărul șomerilor, autoritățile sunt optimiste, estimând că numărul acestora va descrește până în cursul anului 2018, când va atinge valoarea de 6.4%, respectiv valoarea mai mică cu 0.4% decât cea înregistrată în cursul anului 2014.

Țara noastră a primit din partea Consiliului Uniunii Europene și respectiv a Consiliului European opt recomandări specifice, recomandări ce vizează domeniile similare celor menționate în cadrul recomandărilor primite în 2013 și în care, la punctul 4 (respectiv recomandarea nr. 4) se are în vedere ocuparea forței de muncă, cu precădere ocuparea tinerilor și respectiv a persoanelor în vârstă.

Raportul de țară pentru 2015 include în cadrul Anexei și evaluarea sintetică a progreselor înregistrate de țara noastră în domeniul implementării RST 2014, șase din opt rezultate incluse în RST fiind incluse în categoria dedicată „progreselor limitate”.

În această categorie, respectiv în categoria „progreselor limitate”, intră și ocuparea forței de muncă, în special ocuparea tinerilor și ocuparea persoanelor vârstnice – RST 4.

RST 4 include :

O consolidare a măsurilor active din domeniul pieței muncii, ca și a capacității aferente A.N.O.F.M. (Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă)

Acordarea unei atenții speciale în domeniul activării tinerilor ce nu sunt înregistrați

Consolidarea măsurilor ce au capacitatea de a promova capacitatea de inserție profesională dedicate persoanelor vârstnice

Elaborarea diverselor orientări vizând stabilurea salariului minim (cu transparență), avându-se în vedere atât condițiile economice, cât și condițiile pieții muncii din România

În cadrul consolidării măsurilor de tip activ din domeniul pieții muncii, s-a avut în vedere:

O facilitare a tranzacțiilor de la șomaj către ocupare ori de la inactivitate spre ocupare

O îmbunătățire a competențelor profesionale aferente persoanelor ce se află în căutarea unui job

O creștere a calității ocupării la nivelul mediului rural

În perioada inclusă în intervalul ianuarie 2014 – februarie 2015, prin implementarea Programului de ocupare s-a reușit angajarea a unui număr de 424.200 persoane, în paralel fiind finanțate, din F.S.E. diverse proiecte ce au avut în vedere stimularea angajării pe termen lung a șomerilor, reușindu-se implicarea în diverse măsuri de ocupare a unui număr de 55.513 de șomeri (de durată lungă), 28.117 dintre aceștia fiind femei și 18.187 tineri.

În vederea creșterii calității de ocupare a persoanelor rezidente în cadrul mediului rural, în primele trei luni ale anului 2015 s-a reușit, prin intermediul F.E.A.D.R. finanțarea unor cursuri privind formarea profesională a unui număr de 32.457 fermieri ce dețin diverse

exploatații din categoria semi-subzistenței, ca și a tinerilor care au preluat exploatații agricole.

Pentru creșterea diversificării economiei rurale, ca și pentru creșterea competitivității din sectorul agricol, s-a reușit sprijinirea până la data de 5 februarie 2015, a 154 de exploatații agricole de familie, a 17 ferme de semisubzistență, ca și a 168 ferme de familie.

De asemenea, s-au alocat și diverse fonduri în vederea înființării și dezvoltării unor micro-întreprinderi din sectorul non-agricol, în paralel cu încurajarea activităților turistice (astfel s-a reușit menținerea/crearea a unui număr de 27.487 locuri de muncă).