Impactul Parcurilor Fotovoltaice Asupra Mediului Studiu de Caz Parcul Fotovoltaic,din Orasul Amara,judetul Ialomita

Capitolul 1:Obiectivele și suportul instituțional

de valorificare a resurselor regenerabile

1.1.Energiile regenerabile-o alternativă viabilă pentru protecția mediului

În secolul nostru omenirea se află în fața unor provocări care au o importanță primordială pentru viitorul planetei și al urmașilor nostri,și anume:

Încălzirea globală-reprezintă fenomenul care a rezultat din creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră în special de dioxid de carbon,în atmosferă,acest lucru datorându-se arderii combustibililor fosili.

Majorarea consumul de energie electrică-apărut ca o consecință a două evenimente:pe de o parte populația care se află într-o continuă creștere și pe de altă parte creșterea necesităților acestora.Acest lucru se identifică prin majorarea gradului de exploatare a resurselor naturale.

Astfel a apărut necesitatea unei dezvoltări durabile capabilă să satisfacă cerințele actuale ale populației dar și pe cele ale generațiilor viitoare și să ofere o importanta majoră mediului și reducerii poluării excesive la care a fost supus în ultimele secole,mai ales prin intermediul industrializării și folosirii energiei electrice din surse neregenerabile,adică arderea combustibililor fosili.

Un pas important care poate să contribuie la rezolvarea acestor probleme este utilizarea energiilor regenerabile,energii care reduc semnificativ cantitățile de gaze cu efect de seră în atmosferă,în special dioxid de carbon,iar pe de altă parte sunt capabile să satisfacă necesarul de energie al populației,datorită caracterului lor nelimitat.

Energia regenerabilă reprezintă energia care este produsă în mod natural,în mod repetat și continuu.

O altă de definiție a energiei regenerabile poate fi realizată prin comparația cu energia neregenerabilă:

Energia neregenerabila este aceea resursă naturală care nu are capacitatea de a fi produsă sau chiar refolosită în cantități care sa poata satisfacă consumul de energie necesară omului iar energia regenerabilă spre deosebire de cea neregenerabilă este aceea resursă naturală care are proprietatea de a se reface și de a satisface necesarul de energie electrică al oamenilor.

Energia neregenerabilă reprezintă o resursă naturala care se găsește în cantități limitat pe când energia regenerabilă este o resursă naturală nelimitată.

Energia neregenerabilă se găsește doar în anumite locuri de pe terra spre deosebire de energia regenerabilă care este o resursa mult mai accesibilă,putând fii întâlnită pe tot globul,însă în cantitați diferite,de exemplu energia solară o întâlnim pretutindeni pe terra,dar cu o intensitatea a radiației solare care diferă de la zonă la zonă.

Energia regenerabilă, este numită de asemenea și energie alternative sau energie utilizabilă derivată din surse care sunt capabile de a se reface, cum ar fi:

Soarele-Energia Solară provine din radiația solară din care se obține energie electrică prin o serie de metode de conversie a energiei.Energia solară este nelimitată și nepoluantă,Soarele are capacitatea de a furniza energia electrică necesară consumului pentru un an într-un interval de 20 de minute;

Vântul-Energia eoliană reprezintă energia electrică provenită din potențialul energetic al vântului;

Râurile-Energie hidroelectrică este energia furnizată de unități hidroenergetice.Aceste unități hidroenergetice pot fi de două tipuri:cu puterea instalată mai mică sau egală cu 10 MW ,numite hidroenergie mică, dar și unități cu puterea mai mare de 10 MW ,numite hidroenergie mare;

Izvoarele termale-Energie geotermală provine din energia păstrată în depozitele și zăcămintele hidrogeotermale din subteran;

Mareele-Energia mareelor provine din potențialul energetic al mareelor;

Biomasa-Biocombustibilul-biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor din agricultură, silvicultură sau sectoare industriale conexe.Datorită faptului că biomasa este în mare masură,disponibilă,usor de utilizat(de exemplu lemnul,materiale din plante si fecale de animale)a reprezentat cel mai folosit combustibil regenerabil de-a lungul istoriei umane.

1.2.Suportul instituțional și cadrul legal al valorificării resurselor regenerabile de energie în România

La nivelul național utilizarea și valorificarea surselor de energie regenerabile a devenit din anul 2000 un obiectiv prioritar al politicii energetice,în contextul în care România se afla în perioada negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană și a adoptării acquis-ului comunitar.

Strategia României cu privire la domeniul energiei regenerabile s-a fundamentat pe o serie de directive,protocoale și principii date de Uniunea Europeană,care stau la baza unei politici care are ca scop principal protejarea mediului dar și a politicii de creștere și îmbunătățire a eficienței energetice.

În anul 2001 România s-a implicat pentru prima oară,prin ratificarea Protocolul de la Kyoto asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, prin Legea nr. 3/2001,acesta prevedea reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

În anul 2003 Guvernul României adoptă o hotărâre privind promovarea și valorificarea energiei electrice realizată din surse regenerabile.În cadrul acestei Hotărîri Guvernamentale nr.443/2003 se stabilește cadrul legal necesar promovării și valorificării surselor de energie regenerabile,avându-se în vedere potențialul energetic al României.De asemenea sunt stabilite o serie de obiective pe care România trebuie să le realizeze până în anul 2010,cel mai important scop fiind ca ponderea energiei electrice din surse regenerabile la consumul total național brut de energie electrică să ajungă la procentul de 30%.

În anul 2007 Parlamentul României adoptă legea energiei electrice nr.13 din 2007,care prevedea cadrul necesar reglementărilor privind energia electrică având drept scop utilizarea optimă a resurselor primare de energie în condițiile în care sunt respectate normele de calitate,siguranță și de protecție a mediului înconjurător.

Această lege făcea referire și la promovarea,valorificarea și utilizarea energiei electrice produsă din surse regenerabile care nu afectează mediul.De asemenea sunt prezentate și aspectele care fac referire la autoritățile competente cu strategia și politica energetică din România.

Strategia energetică națională este elaborate de către Ministerul de Resort și apoi este aprobată de către Guvern care se consultă la rândul lui cu organizațiile neguvernamentale,cu partenerii sociali și cu reprezentanții din mediul de afacere.

Autoritatea competentă națională în sectorul energiei electrice este reprezentată de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei(ANRE).Aceasta este o instituție publică autonomă care are interes național,se află în coordonarea Primului-Ministru și își desfășoră activitatea pe baza unui regulament propriu de funcționare și de organizare care este

aprobat pe baza Hotărârii de Guvern. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei este condusă de un președinte și un vicepreședinte care este numit de Primul-Ministru la propunerea Ministerului de Resort pe o perioadă de 5 ani.

În același an prin intermeediul Hotararii de Guvern 1069/2007 se stabilește Strategia energetică a României,care are drept obiectiv primordial masurile necesare în vederea promovării și valorificării energiei din surse regenerabile.Aceste măsuri sunt următoarele:

Utilizarea de fonduri structural pentru realizarea de proiecte pentru producerea energiei electrice din surse regenerabile;

Implementarea unei legislații care să poata să ajute la perfecționarea și îmbunătățirea pieței de certificate verzi;

Creșterea gradului de valorificare a energiei din surse regenerabile;

Creșterea eficienței economice în producerea energiei din surse regenerabile.

În anul următor prin intermediul legii nr. 220/2008 se stabilește sistemul corespunzător de promovare a producerii și valorificării energiei din surse regenerabile.

Astfel se adoptă cadrul legal necesar extinderii folosirii energiei din surse regenerabile de energie prin:

Diminuarea importurilor de resurse primare de energie;

Crearea de noi locuri de muncă aferente proceselor de valorificare a surselor de energie regenerabile;

Dezvoltarea durabilă;

Atragerea de surse financiare externe;

Stabilirea regulior privind procedurile administrative aplicabile;

Stabilirea normelor privind racordarea la rețeaua electrică în ceea ce privește energia care este produsă din surse regenerabile;

Diminuarea poluării mediului.

În România sistemul de promovare a energiei care se produce din surse regenerabile constă în combinarea sistemului de valorificare al certificatelor verzi și a cotelor obligatorii

În cadrul prezentei legi se introduce și noțiunea de certificate verde,acesta reprezentând un titlu care atestă producerea din surse regenerabile a unei anumite cantitați de energie electrică.Pentru a beneficia de certificatele verzi trebuie să fie respectate cotele anuale obligatorii din surse regenerabile,conform legii 220/2008,articolul 4,alineatul 4.

Cotele anuale obligatorii de energie electrică

produsă din surse regenerabile de energie în România

Tablelu nr.1.2.1 %

Sursa: Guvernul României,Legea nr. 220/2008, pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie,articolul 4,alineatul 4.

Conform legii nr. 220/2008 cotele anuale obligatorii de energie electrică care este produsă din surse regenerabile de energie și care poate beneficia de sistemul de promovare prin certificatele verzi pentru perioada 2020-2030 vor fi stabilite de către ministerul de resort și trebuie să respecte condiția de a fi mai mari de 20%,adică decât cota din anul 2020 pentru România.

Toți producătorii de energie din surse regenerabile au dreptul la un anumit număr de certificate verzi pentru energia electrică produsă și livrată,și anume:

În cazul energiei electrice din centrale hidroelectrice cu puteri instalate de cel mult 10 MW se acordă trei certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs și livrat,în cazul în care centralele hidroelectrice sunt noi;dacă centralele sunt retehnologizate se acordă doua certificate verzi și doar un certificat verde pentru cele care nu pot fi încadrate în condițiile anterioare.

În cazul energiei electrice produse din energie eoliană se acordă două certificate verzi până în anul 2017 și doar un certificate verde începând cu anul 2018 pentru fiecare 1 MWh produs si livrat .

În cazul energiei electrice care este produsă din energie solară se acordă câte șase certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs și livrat.

Pentru perioada 2008-2025, valoarea de tranzacționare a certificatelor verzi pe piețele menționate la articolul 10,se încadrează între:

O valoare minimă de tranzacționare de 27 euro/certificat;

O valoare maximă de tranzacționare de 55 euro/certificat.

Legea din 2008 stabilește noi ținte care se referă la ponderea energiei electrice care este produsă din surse regenerabile,în consumul final brut,astfel pentru 2010 avem 33%,pentru 2015 35% iar pentru anul 2020 avem un procent de 38%.

În anul 2013 prin intermediul Hotarârii de Guvern nr. 1535 din 2003 se aprobă Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie din Romînia.

În anul următor se adopta legea 23/2014 care face referire la modificarea si completarea legii 220/2008 cu privire la stabilirea modalitatii de promovare a producerii de energie din surse regenerabile.Cele mai multe modificari care intervin se refera in special la certificatele verzi cum ar fi

Furnizorii de energie electrica si producatorii prevazuti la alin. (1) sunt obligati sa achizitioneze anual un numar de certificate verzi echivalent cu produsul dintre valoarea cotei anuale obligatorii de achizitie de certificate verzi stabilite pentru anul respectiv,

ANRE prin reducerea numarului de certificate verzi prevazut la alin. (2), (4) sau (5), dupa caz, diminuand valoarea de referinta a investitiei per MW cu valoarea ajutorului primit per MW.

1.3.Obiective în utilizarea și valorificarea resurselor regenerabile de energie în România

Principalul obiectiv al României este să fie capabilă să își asigure necesarul de energie electrică din resursele naționale pe de o parte dar mai ales din valorificarea resurselor de energie regenerabile de care dispune, atât în prezent,cât și pe termen mediu și lung și să limiteze dependența față de importul de resurse energetice.Îndeplinirea acestui obiectiv primordial îi va conferi României o mai mare siguranță energetică,pe termen mediu si lung.

Un alt obiectiv foarte important pentru România este reprezentat de creșterea și îmbunătățirea eficienței energetice din sursele regenerabile deoarece prin intermediul realizării acestui obiectiv cantitatea de energie produsă din surse regenerabile o să crească,astfel siguranța energetică se va majora și în același timp nivlelul de poluare din țara noastră va scădea deoarece necesitatea utilizării combustibililor fosili se va diminua.

Următorul obiectiv care poate contribui și influența într-o mare măsura la utilizarea și valorificarea energiilor regenerabile în România este reprezentat de îmbunătățirea politicii energetice care să încurajeze,să promoveze dezvoltarea producerii de energie din surse regenerabile dar și să contribuie la perfecționarea pieței de certificate verzi.

În cazul utilizării și valorificării energiilor regenerabile costurile sunt semnificative,de aceea România ar trebui sa aibă drept obiectiv utilizarea cât mai mare a fondurilor structurale și atragerea capitalului privat în investițiile în dezvoltarea proiectelor care au drept scop producerea de energie din surse regenerabile pe de o parte dar și exploatarea zonelor cu potențial semnificativ de resurse regenerabile,deoarece în acest mod cantitățile de energie produsă vor fi mai mari iar costurile vor fi amortizate mai rapid.

Un alt obiectiv care trebuie avut în vedere de către Guvernul României este reprezentat de creșterea capacității de inovare și de dezvoltare în tehnologia utilizării energiei din surse regenerabile.Scopul acestui obiectiv este de a forma un sector energetic din surse regenerabile competitiv pe piața europeană.

Ca stat membru al Uniunii Europene,România are obligația de a participa la eforturile europene cu privire la formularea unei noi strategii energetice pentru continent,care să urmărească și să poată promova și interesele naționale.Acest obiectiv nu poate fi realizat dacă România nu are un sector energetic competitiv și nu se realizează investiții în inovarea și dezvoltarea tehnologiei din domeniul surselor de energie regenerabile.

Capitolul 4:Impactul parcurilor fotovoltaice asupra mediului-Studiu de caz:Parcul fotovoltaic,din orașul Amara,județul Ialomița

4.1.Cadru general

Parcul cu panouri fotovoltaice din orașul Amara,județul Ialomița a fost realizat în anul 2012 și deține o capacitate de producere a energiei electrice fotovoltaice cu o putere instalată de 100 KW, care este alcatuită din:

8 track-uri cu panouri fotovoltaice, amplasate pe o suprafață de 5.000 m²

cabină operator ( supraveghere, control și intervenții)

sistem de asigurare a tensiunii în caz de avarie

echipamente de operare, supraveghere și control (stație meteo prevăzută cu comunicare wirless, sistem informatic alcătuit din computer și soft-uri licențiate, tabloul de interconectare a track-urilor etc.)

1.200 m rețea de cabluri de conectare

45 m² alee de acces

285 m împrejmuire.

Realizarea acestui proiect a fost posibilă datorită accesării fondurilor structurale europene de către Primăria din orașul Amara,județul Ialomița.Proiectul s-a realizat într-o singură tranșă, într-o perioadă de 20 de luni, și a avut un cost estimativ de 2.647.505,342 Lei, inclusiv TVA.

Decizia realizării investiției s-a bazat pe necesitatea rezolvării următoarelor probleme locale:

Apariția întreruperilor repetate de curent electric, în special în perioadele de avertizare: cod galben și cod portocaliu, ceea ce îngreuna desfășurarea eficientă și în siguranță a activităților;

Gradul de poluare din zonă-Emisiile de gaze cu efect de seră erau din ce în ce mai mari în atmosferă,datorită arderii combustibililor fosili;

Costurile mari alocate consumului de energie electrică al instituțiilor de interes public și iluminatului public, în orașul Amara, județul Ialomița,costuri care erau subvenționate din bugetul local.

Consumul de energie electrica aferent

iluminatului public si institutilor locale din orașul Amara în perioada 2009-2011

Tabelul nr.4.1.1. KWh

Sursa:Primăria orașului Amara,județul Ialomița,informații de pe baza centralizării facturilor de energie electrică

Obiectivele proiectului au fost:

Realizarea producției în sistem propriu a energiei electrice, din resurse regenerabile și nepoluante(energie solară);

Eliminarea subvenției destinate consumului energetic propriu al instituțiilor de interes public și a iluminatului public;

Deservirea un număr de 7.627 beneficiari direcți, respectiv toți locuitorii si turiștii rețelei hoteliere cu bază de tratament;

Utilizarea unei tehnologii nepoluante, fără implicații negative asupra mediului;

Crearea de noi locuri de muncă;

Crearea premizelor dezvoltării mediului de afaceri și atragerii investitorilor externi.

Câștigurile care au fost generate de proiect în planul bunăstării generale, au depășit costul implementării lui, ținând cont de faptul că, suplimentar efectelor locale directe prezentate, acesta a produs și efecte indirecte locale si naționale, precum:

Crearea condițiilor optime de dezvoltare a mediului de afaceri, prin redirecționarea subvențiilor, de la nivel județean;

Realizarea unei economii de energie electrică;

Diminuarea consumului de combustibili fosili;

Reducerea dependenței de importurile de energie primară;

Creșterea siguranței în aprovizionare;

Protecția durabilă a mediului (tehnologia folosită nu generează emisii poluante, contribuind la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și reduce costurile actuale pentru depoluarea mediului și depozitarea deșeurilor);

A constituit un exemplu de bună practică, aplicabil tuturor localităților cu un potențial energetic solar favorabil.

4.2.Încadrarea în peisaj

Amplasamentul parcului fotovoltaic este în județul Ialomița,care face parte de zona de sud a României numită și Muntenia, poziționându-se în Câmpia Bărăganului, diviziune estică a Câmpiei Române, pe cursul inferior al Ialomiței.

Parcul fotovoltaic se găsește în județul Ialomița,în orașul Amara care se află la circa 7 kilometri de reședința de județ,Slobozia. Orașul se află în partea centrală a județului Ialomița, între comunele Grivița ,Gheorghe Doja ,Perieți și municipiul Slobozia.

Geografic, orașul Amara este situat în partea de est a Câmpiei Române, acolo unde incidența razelor solare este optimă, în perioada în care soarele încălzește cu precădere emisfera nordică a Globului terestru.

Pe harta României se poate observa faptul că zona studiată în cadrul proiectului dispune de un potențial al radiației solare superior, aflandu-se pe locul trei în țară.. Valorile radiației sunt cuprinse între 1600 și 1650 kWh/m2.

Repartizarea potențialului energeic solar

pentru orientarea optimă pe teritoriul României

Figura nr.4.2.1 KWh/m²

Oraș Amara

Sursa: http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/countries/europe/gs13_opty.ro.png

Zona în care se poziționează parcul fotovoltaic este o zonă cu un climat excesiv continental,cu o temperatură medie anuală de 10,5-11 C,cu contraste mari de la vară la iarnă,puse în evidență de factorii climatici caracteristici fiecărui sezon.

Potențialul caloric este de circa 125Kcal/cm².Luna cea mai rece este ianuarie,cu o medie a temperaturilor de cel mult 3C,iar cea mai călduroasă lună este iulie,cu o medie a temperaturilor de 23C.

Precipitațiile atmosferice au valori anuale de aproximativ 450-500 mm și au un caracter continental.Ploile din sezonul cald sunt repezi,de scurtă durată și au caracter de aversă.

Zona amplasamentului se caracterizează prin vânturi aspre,preponderente din direcția nord-est,crivățul,uscate preponderent din direcția sud-vest,austrul,și umede din zona de sud.

Acțiunea vântului-viteza vântului mediată pe 1 minut la 10 metri pe 50 de ani intervalul mediu de recurență este de 35m/s.

Evaluarea potențialului resursei regenerabile în amplasament:

Pentru suprafețele de teren disponibile, în vederea realizării investiției, s-au făcut studii de locație, prin satelit, cu soft-ul POLYSUN 5, locația selectată fiind cea care a înregistrat cea mai înalta valoare a radiației solare.

Distribuția potențialului enegetic solar din România

Tabel nr.4.1.1 kWh/m²/an

Sursa:http://www.reuters.com/article/pressRelease/idUS117712+06-May-2009+BW20090506

4.3.Valoarea estimativă a investiției

Proiectul finanțat are următoarele carcteristici:

este parte componentă a pachetului de proiecte a strategiei de dezvoltare locală;

contribuie la atingerea obiectivelor specifice ale politicilor naționale, regionale si de coeziune ale Uniunii Europene, stabilite prin:

Strategia Energetică a României 2007-2020

Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie

Programul Național de Dezvoltare Rurală

Valoarea totală a construirii parcului fotovoltaic din orașul Amara,județul Ialomița este de 2.647.505,342 Lei din care:

2.513.106,990 lei din Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice.Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice 2007-2013 a avut un buget total în valoare de 2,55 miliarde de euro și a fost structurată pe cinci axe.

134.398,352 lei din bugetul local al orașului Amara.

4.4.Stabilirea tipului de panou solar utilizat

În cazul alegerii tipului de panou solar s-a ținut cont de următoarele aspecte:

1.În funcție de cel mai bun raport calitate – preț:

Celulele solare sunt de mai multe tipuri, ca de exemplu:

Monocristaline:se obțin prin turnarea siliciului pur și sunt sub formă de baghetă.Acest tip de celule fotovoltaice este cel mai eficient din punctul de vedere al conversiei fotoelectrice,singurul dezavantaj este reprezentat de costul ridicat.

Policristaline:se obțin prin turnarea siliciului lichid în blocuri.Acest tip de celule fotovoltaice este mai ieftin însă mai puțin eficient,deoarece în procesul de solidificare a siliciului lichid pot apărea defecte de structură.

Amorfe:se obțin prin turnarea unui film de siliciu foarte subțire pe o suprafață de sticlă.Costul acestor celule fotovoltaice este cel mai redus însă din punc de vedere al eficienței au randamentul cel mai scăzut.

Diferența între aceste celule constă în:structura și modul cum sunt aranjați atomii și gradul de eficiență(se măsoară în procentul de energie luminoasă transformată în energie electrică).Mai multe celule solare legate în serie – paralel, formează un panou fotovoltaic. Panourile solare se pot conecta și ele la rândul lor în serie – paralel formând sisteme de puteri mai mari.

În urma analizei calitate-preț s-a ajuns la concluzia că varianta optimă este formată din panoul solar de 50 W produs din celule monocristaline, înrămat în monturi cu suprafață de 0,5 m2. Acesta asigură:

Cel mai bun randament de conversie al energiei solare – 15 …. 18%

Un raport bun pret – calitate : 2 Euro/W

2.În funcție de tehnologia care oferă cea mai mare productivitate în producția de energie electrică:

Pozarea panourilor solare fotovoltaice pentru producerea energiei electrice se poate realiza:

în montaj fix

în montaj reglabil, utilizând sistemele de tracking, cu urmărirea atât în plan azimutal cât și în elevație(sus-jos), a mișcării soarelui pe timpul zilei.

Mișcarea azimutală:se realizează cu ajutorul unui rulment ce se rotește în jurul axei centrale, datorită unei coroane dințate care este antrenată cu ajutorul unui motor electric trifazat ce va utiliza energia produsă de însuși sistemul solar și necesită un consum de energie în procent infim(2,7- 3,9%)din energia produsă anual, neinfluențând semnificativ randamentul echipamentelor.

Un sistem mecanic reglabil necesită costuri de operare mai mari în raport cu montajul fix, justificate însă prin producerea unei cantități de energie suplimetară însemnată.

În vederea identificării soluției optime, s-a realizat analiza multicriterială pentru cele două variante tehnice, considerându-se opt criterii de evalure cu punctaj de la 5 la 1 (5 = maxim), după cum urmează:

Analiza multicriterială pentru alegerea variantei tehnice potrivite

Tabelul nr.4.3.1

Punctaj realizat:

pozarea panourilor în montaj fix – 24 puncte

pozarea panourilor în montaj reglabil – 31 puncte

Scenariul recomandat este varianta 2 (“în montaj reglabil”) care a obținut 31 de puncte, din cele 40 posibile.

Avantajele panourilor solare în montaj reglabil sunt:

Așezarea panourilor solare fotovoltaice utilizând sistemele de tracking se face pe o suprafață cu 37% mai mică comparativ cu montajul fix;

Prin amplasarea track-urilor pe o suprafață de teren cu 37% mai mică – comparativ cu montajul fix, se diminuează lungimea de cablu electric necesar pentru conectarea la tabloul interfață de livrare. Știind că parcurgerea cablurilor de către curentul electric are efectul secundar de încălzire și pierdere a energiei, rezultă că o rețea de cablu mai scurtă, conduce la o economie energetică;

Posibilitatea de reglare a poziției panourilor fotovoltaice, permite o mai buna protecție în cazul eventualelor fenomene meteo cu implicații majore (grindina);

Scenariul recomandat implică un sistem informațional mult mai simplu și mai fiabil, prin reducerea numărului de cabluri de date.

Dezavantajele panourilor solare în montaj reglabil sunt:

Utilizând un sistem tehnic mai complex, soluția aleasă implică un număr superior de defecțiuni, care însă nu poate depăși, pe total an, 1% din timpul de lucru;

Soluția recomandată implică un cost investițional mai mare însă, surplusul financiar se va amortiza în 1,4 ani de exploatare iar surplusul de energie va fi de minim 35%, conform următorului calcul:

Instalarea unui montaj fix:

Produce 12,5 KWh

Costă 4.600 €, respectiv 368 €/KWh (4600 €: 12,5 KWh = 368 €/KWh)

Instalarea unui track (montaj reglabil):

Produce 17,721 KWh

Costă 11.797 €, respectiv 665,7 €/KWh (11.797 €: 17,721 KWh = 665,7 €/KWh

Din rezultatele obținute constatăm că:

investiția specifică în cazul track-ului este mai mare cu 7.197 €, respectiv 297,7 €/KWh față de montajul fix

producția în sistem tracking este cu 5,221 KWh mai mare decat în montaj fix.

Exprimată valoric, această energie este:5,221 KWh x 2,5 Lei/KW=13,0525 Lei =3,14 € .

Așadar, amortizarea diferenței de costuri dintre cele două soluții tehnice propuse se realizează în:7.197 €: 3.14 € = 2.292 ore.

Luând în considerare o medie de 4,5 ore/zi de funcționare, rezultă: 2.292 ore: 4,5 = 509 zile, ceea ce presupune o amorizare a diferenței de investiție între cele două sisteme, de doar 1,4 ani.

Deși costul investiției, alegând varianta montajului în sistem tracking este mai mare comparativ cu montajul fix, din analiza anterioară rezultă clar că amortizarea diferenței de cost investițional se realizează într-o perioadă de timp scurtă (1,4 ani). În concluzie soluția că identificată este cea optimă.

4.5.Impactul parcului fotovoltaic asupra mediului

Implementarea proiectului, a asigurat protecția durabilă a mediului deoarece energia solară este o resursă inepuizabilă,clasată printre cele mai curate forme de energie de pe Pământ.
Energia electrică obținută prin valorificarea energiei solare are următoarele caracteristici:

nu generează emisii poluante si deșeuri toxice care să conducă la apariția ploilor acide, smogurilor sau problemelor de sănătate;

nu conduce la accidente ecologice;

contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și implicit, la limitarea creșterii temperaturii, respectiv a schimbărilor climatice;

reduce costurile actuale pentru depoluarea mediului si depozitarea deșeurilor.

Funcțiunea parcului fotovoltaic din orașul Amara,județul Ialomița se încadrează în categoria activităților nepoluante,de producere a energiei electrice.

În perioada de construire,șantierul a constituie o sursă de poluare,de aceea au fost respectate următoarele aspecte privind:

Aspectul peisagistic:Incinta parcului fotovoltaic s-a amenajat peisagistic,într-o concepție coerentă de reconstrucție ecologică durabilă.

Protecția calității apei:în perioada lucrărilor nu a existat ape neepurate care să necesite măsuri speciale de protecție,iar în perioada exploatării în zona parcului fotovoltaic nu există rețele de apă și de canalizare deoarece natura funcțiunii propuse nu necesită echiparea cu punct de apă sau prevederea de fosă septică;

Protecția aerului:în perioada executării lucrărilor s-au folosit utilaje de construcție moderne,dotate cu motoare ale căror emisii au respectat prevederile legislației în vigoare;

Protecția împotriva zgomotului și a vibrațiilor:în perioada executării lucrărilor s-a asigurat funcționarea la parametrii optimi ai utilajelor și a mijloacelor de transport,dotarea acestora cu echipamente de reducere a zgomotului,precum și verificarea tehnică periodică a acestora.În perioada de exploatare sursa de zgomot este constituită de echipamentele electrice,adică invertoare și transformatoare.Dar acest lucru nu constituie o problemă deoarece parcul fotovoltaic este amplasat pe câmp,departe de zona locuită iar echipamentele folosite sunt de ultimă generație,deci practic nu există poluarea fonică;

Protecția solului și a subsolului:În perioada de execuție schimburile de ulei la utilaje s-a realizat la service-uri autorizate,alimentarea cu combustibil a mijloacelor de transport s-a făcut la stații de distribuție de carburanți autorizate,astfel riscul de poluare a solului cu carburanți,uleiuri uzate a fost minim,și bineînțeles s-a asigurat colectarea selectivă a deșeurilor rezultate în urma lucrărilor,depozitarea și eliminarea acestora,în funcție de natura lor prin intermediul firmelor specializate,conform prevederilor în vigoare.În perioada de exploatare nu există riscul poluării solului și subsolului deoarece producerea de energie electrică cu ajutorul panourilor fotovoltaice nu presupune crearea de deșeuri;

Protecția ecosistemelor acvatice și terestre:Parcul fotovoltaic nu afectează în nici un mod ecosistemele;

Protecția așezărilor umane și a altor obiective de interes public:Nu este cazul deoarece parcul fotovoltaic este amplasat pe câmp departe de așezările omenești.

4.6.Beneficiile aduse de parcul fotovoltaic din orașul Amara

Beneficiile aduse de parcul fotovoltaic sunt de natură socială,economică,de mediu,însă pot fi clasificate și în funcție de tipul de impact și anume:

Beneficii directe ale parcului fotovoltaic au fost reprezntate de:

Creșterea numărului de locuri de muncă

Creșterea valorii terenurilor din zonă

Creștererea numărului de investiții similare, în județul Ialomița,ca urmare a exemplului de bună practică exercitat de solicitant

Emisii poluante inexistente, ceea ce conduce la o diminuare a emisiilor de poluanți din atmosferă, rezultați din sectorul energetic, al căror impact este:

Impactul generat de poluanți

Tabelul nr.4.5.1

Sursa: Raportul privind starea factorilor de mediu (http://www.mediu-constanta.ro)

Beneficii indirecte aduse de construirea parcului fotovoltaic sunt:

Îmbunătățirea calității mediului

Îmbunătățirea sănătății populației / Scăderea numărului de îmbolnăviri

Creșterea investițiilor în oraș

Securitatea aprovizionării cu energie, cu impact asupra nivelului și volatilității prețurilor (realizarea investiției va conduce la diminuarea cantității de combustibili fosili utilizați în vederea producerii de energie electrică, respectiv creșterea rezervelor naționale de resurse primare și a securității aprovizionării cu energie)

Accelerarea procesului de liberalizare a pieței energetice (realizarea investiției va genera o posibilă reacție în lanț care va contribui la crearea unui mediu concurențial în domeniul energetic si diminuarea cauzelor care conduc la creșterea prețului energiei)

Reducerea monopolului energetic

Evitarea pericolului de declanșare, de către Uniunea Europeană, a procedurii de contravenție împotriva României pentru nerespectarea indicatorilor energetici stabiliți prin angajamentele din cadrul negocierilor de aderare la Capitolul Energie

Evitarea pericolului de aplicare de penalizări (conform articolului 226 din Tratatul CE) de 100.000 de euro pe zi pentru poluare, în conditiile nerespectării nivelului stabilit al indicatorilor.