Impactul operațiunilor de leasing versus creditarea bancară, asupra [602173]
UNIVERSITATEA “PETRU MAIOR” din TÎRGU MUREȘ
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE
Programul de studii : Contabilitate și informatică de gestiune
LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator științific:
Prof. Univ. Dr. Neag Ramona
Absolvent: [anonimizat]
2016
1
UNIVERSITATEA “PETRU MAIOR” din TÎRGU MUREȘ
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE
Programul de studii : Contabilitate și informatică de gestiune
Impactul operațiunilor de leasing versus creditarea bancară, asupra
informațiilor contabile, din situațiile financiare ale unei întreprinderi românești
Coordonator științific:
Prof. Univ. Dr. Neag Ramona
Absolvent: [anonimizat]
2016
2
CUPRINS
Cap 1. Finanțarea și tipurile de finanțare a întreprinderilor ………………………….. ………………………….. . 5
1.1. Factorii care influențează apelarea la diferite surse de finanțare ………………………….. ………….. 6
1.2. Tipurile de finanțare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 7
Cap 2. Instituți ile financiare nebancare ………………………….. ………………………….. ………………………… 10
2.1. Domeniul de aplicare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 10
2.2. Organizarea și funcționarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 11
2.3. Activitățile de creditare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 12
Cap 3. Creditul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 14
3.1. Geneza creditului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 14
3.2. Definirea creditului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 14
3.3. T răsăturile caracteristice ale creditului ………………………….. ………………………….. ……………….. 18
3.4. Funcțiile creditului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 21
3.5. Sferele creditului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 25
3.6. Cre ditul bancar ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 26
Cap 4. Leasingul financiar ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 29
4.1. Evoluția conceptului de leasing ………………………….. ………………………….. …………………………. 29
4.2. Aspecte generale privind operațiunile de leasing conform IFRS 2011 – IAS 17 ……………….. 29
4.3. Elementele leasingului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 32
4.4. Importanța leasingului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 34
4.5. Contractele de leasing și clasificarea lor ………………………….. ………………………….. …………….. 35
4.6. Leasingul financiar conform OMFP 1802 (din 29 d ecembrie 2014) ………………………….. …… 37
4.7. Leasingul financiar în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal ………………………….. …………. 39
Cap 5. Studiu de caz privind prezentarea informațiilor referitoare la costul creditului bancar și costul
leasingului financiar în bilanț și în contul de profit și pierdere ………………………….. …………………….. 43
5.1. Avantajele și dezavantajele celor două tipuri de finanțare ………………………….. …………………. 43
5.2. Studiu de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 49
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 68
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 71
3
INTRODUCERE
Pentru a supraviețui pe piață o întreprindere trebuie sa se adapteze mediului în care
funcționează, păstrându -și în același timp legătura internă și reducând la minimum îndoiala care
definește tranformările mediului intern și extern.
În situația economiei de piață, fundamentarea modalităților de finanțare exercită un impact
diferit asupra activității agenților economici. În majoritatea cazurilor, întreprinderile nu se
finanțează în întregime din fonduri proprii, de cele mai multe ori acestea fiind insufici ente, ap elând
la resurse externe. Astfel, selecția mijloacelor de finanțare externă și ponderea acestora în raport cu
finanțarea internă constituie o decizie majoră a politicii financiare a întreprinderii. Stabilirea surselor
de finanțare a activității ocu pă locul cel mai important în activitatea întreprinderii, întrucât capitalul
propriu si cel împrumutat necesită costuri, care se reflectă în mod direct asupr a rezultatului financiar
al întreprinderii, micșorându -l. Creditorii au prioritatea față de acțion ari, astfel, raportul dintre
capitalul propriu și cel împrumutat stabilește nivelul rentabilității realizat de întreprindere, deoarece
aceste surse au costuri diferite.
În lucrarea de față „Impactul operațiunilor de leasing versus creditarea bancară, asup ra
informațiilor contabile, din situațiile financiare ale unei întreprinderi românești ”, îmi propun să
abordez două forme de finanțare, leasi ngul financiar și creditul bancar , pentru a accen tua importanța
lor în desfășurarea activității unei întreprinderi.
Scopul acestei lucrări constă în analiza comp letă a creditului ș i a leasingului, cu toate
aspectele lor, explicarea diverselor tipuri și categorii, precum și determinarea locului pe care acestea
îl ocupă în sistemul instrumentelor de finanțare.
Scopul și obiectivele cercetărilor executate au condiționat structura lucrării de licență,
formată din introducere, cinci capitole, concluzii și bibliografie.
Primul capitol prezintă finanțarea și tipurile de finanțare a întreprinderilor, factorii care
influențează apelarea la diferite surse de finanțare precum și finanțarea prin credit bancar pe t ermen
lung si finanțarea prin leasing financiar.
Capitolul al doilea prezintă succint Instituțiile financiare nebancare, domeniul de aplicare,
organizarea și funcționarea precum și activitățile de creditare a acestora .
În capitolul trei, intitulat “Creditul” , mi-am propus să tratez operațiunea de creditare,
istoricul creditului, definirea creditului, trăsăturile caracteristice, tipuri de credite, principiile pe care
4
se ax ează, funcțiile acestuia precum și riscurile care apar în activitatea de creditare încât sunt și ele
importante pentru alegerea celei mai bune metode de finanțare.
Capitolul patru, intitulat sugestiv “Leasingul financiar”, cuprinde analiza conceptului de
leasing, formele de leasing existente, efectele și caracteristicile contractului de leasing, obiectul și
mecanismele de derulare ale operațiunilor de leasing precum și piața leasingului în România.
Al cincilea capitol , „Studiu de caz privind prezentarea informațiilor referitoare la costul
creditului bancar și costul leasingului financiar în bilanț și în contul de profit și pierdere ”, cuprinde
accentuarea principalelor avantaje și dezavantaje ale acestor surse de finanțare, atât pe fiecare
categorie în par te cât și prin compararea lor. Acest capitol mai cuprinde și un studiu de caz realizat
asupra unei întreprinderi, referitor la achiziționarea unui autoturism , prin credit bancar, respectiv
leasing financiar.
Lucrarea se încheie cu concluziile aferente ac estui studiu și cu notele bibliografice.
În prezenta lucrare am folosit următoarele abrevieri:
BNR Banca Națională a României;
CASCO Casualty an collision (din engleză “accidente și tamponări “);
IAS International Accounting Standards (Standarde Internaționale de Contabilitate);
IFN Instituții fi nanciare nebancare;
IFRS International Financial Reporting Standards (Standardele Internaționale de
Raportare Financiară);
INS Institutul Național de Statistică;
OMFP Ordinul Ministrului Finanțelor public e;
PIB Produsul intern brut;
RCA Răspundere civilă auto;
TVA Taxă pe valoare adăugată.
Pentru ca o întreprindere să decidă o investiție trebuie ca aceasta să evalueze o valorificare
superioară a capitalului, ceea ce presupune o punere în balanță din nou a avantajelor și limitelor ce
rezultă din derularea operațiunilor de leasing și a celor de creditare.
Totuși , este de preferat ca o întreprindere să nu ajungă în situația de a se împrumuta, să
dispună ea însăși de resursele de care are nevoie pentru o bun ă desfășurare a activității sale.
5
CAP 1. Finanțarea și tipurile de finanțare a întreprinderilor
Finanțarea reprezintă alocarea de fonduri din surse individuale, ale bugetului de stat sau de la
organisme și instituții internaționale, în scopul constituirii și funcț ionării unei întreprinderi, unui
organism sau pentru aplicarea unei politici economice.1
Finanțarea întreprinderilor alcătuiește principalul obiectiv în crearea managementului
financiar. Mecanismele financiare ale întreprind erii nu se asociază relațiilor de schimb care există
între întreprinderi, ca o entitate de hotărâre și partenerii săi financiari.2
Cea mai mare parte a operațiunilor de finanțare se realizează proporțional și răspund unor
nevoi caracteristice; de fiecare dată ele dau naștere unui singur activ financiar ale cărui componente
sunt definite de către insituția financiară care realizează finanțarea agentului economic. Astfel,
finanțarea presupune obținerea surselor de la diverse instituții specializate, intituți i care joacă rolul
de intermediar deoarece acestea nu lucrează numai cu capitaluri proprii ci și cu c apitaluri de
împrumut. În acest fel, intituțiile financiare joacă rolul de verigă intermediară între cei ce au
capitaluri de plasat și cei ce au nevoie de capitaluri suplimentare, prin intermediul creditului.3
Apelul la organisme specializate presupune efectuarea de împrumuturi pe termen lung de la
bănci și alte instituții specializate. În general, băncile comerciale se ocupă cu creditarea pe termen
scurt si lung având reținere în a -și imobiliza capitalurile pentru perioade lungi. Instituțiile fianciare
specializate joacă un rol important, de intermediar, între piața financiară și întrepri nderi.4
Decizia de finanțare este în cea mai mare parte asumată de mana gerii întreprinderii și mai
puțin de către “ furnizorii ” de capitaluri (acționarii și împrumutătorii întreprinderii). Obiectivul major
urmărit de manageri și de investitorii de capital este același: maximizarea valorii de piață a
întreprinderii. Această val oare va fi apoi proporțional partajată între acționari și împrumutători. În
această comuniune de interese există însă unghiuri diferite de abordare a maximizării valorii
întreprinderii.5
1 Definiție conform https://dexonline.ro/definitie/finantare (accesat la 16.02.2016, ora 13:20)
2 Gheorghe Sandu, Finanțarea Întreprinderii , Editura Economica, 2002, Cap. I
3 Mihai Toma, Felicia Alexandru, Finanțe și gestiune financiară de întreprindere , Editura Economică, 1998, p.25
4 Mihai Toma, Felicia Alexandru, Finanțe și gestiune financiară de întreprindere , Editura Economică, 1998, p.180 -181
5 Ion Stancu, Finanțe – Teoria piețelor financiare, Finanțele întreprinderilor, Analiza și gestiunea financiară , Editura
Economică, 1997, p.348
6
1.1. Factorii care influențează apelarea la diferite surse de finanțare
Decizia de achiziționare a activelor pe termen lung necesită surse de finanțare care să
acopere fondurile imobilizate în aceste active. Firma aflată în această situație poate apela la surse
din interiorul său (finanțare internă sau autofinanțare) sau la s urse din exteriorul firmei (finanțarea
externa).
Finanțarea internă cuprinde fluxurile de numerar rezultate din profitul reținut pentru
dezvoltare și de cheltuielile cu amortizarea suportate de firmă.
Finanțarea externă vizează suma datoriilor noi pe termen lung și pe termen scurt sau la
capitalul propriu nou emis de către firmă ca sursă de procurare a fondurilor necesare, precum și la
operațiunile de leasing.
Atunci când firma alege o sursă de finanțare pe termen lung trebuie sa aibă in vedere anumite
principii pe baza cărora să se facă selecția. Pentru ac eastă decizie, criteriul suprem îl reprezintă
maximizarea averii acționarilor, însă acest criteriu nu are o singură dimensiune deoarece atunci când
se alege între finanțarea prin îndatorare sau leasin g, trebuie luați în considerare mai mulți factori.
Dintre acești factori amintim: costul, controlul, disponibilitatea fondurilor și vandabilitatea
valorilor mobiliare, modificarea structurii capitalului, efectul asupra profitului pe acțiune, impactul
asupra fluxului de numerar care este unul dintre cei mai importanți factori luați în considerare în
decizia de finanțare.
Un alt rol important în deciderea alternativelor de finanțare îl constituie condițiile pieței.
Din punctul de vedere al firmei și al acț ionarilor acesteia, factorii care determină apelarea la
o anumită sursă de finanțare nouă sunt:
1) costurile administrative și legale ale creșterii finanțării;
2) costul serviciului finanțării, spre exemplu plățile cu dobânda;
3) nivelul obligației de a face plăți de dobândă și altele asemenea;
4) nivelul obligației de a rambursa finanțarea (dacă finanțarea trebuie rambursată într -un
interval de timp scurt, atunci nivelul ratelor de rambursat va fi mare și, invers, dacă
rambursarea se întinde pe o perioadă mai lungă ni velul ratelor de rambursat va fi
mic);
5) deductibilitatea fiscal ă a costurilo r legate de finanțare;
6) efectul unei noi finanțări asupra nivelului de control al firmei de către acționarii
existenți și libertatea lor de acțiune.
Din punctul de vedere al furnizor ilor unei noi finanțări, sunt importanți următorii factori:
7
a) nivelul venitului așteptat de investitori;
b) nivelul riscului atașat riscurilor așteptate;
c) capacitatea de lichidare a investiției lor fie direct de către firmă prin rambursarea
datoriei, fie prin intermediul pieței secundare (bursei);
d) nivelul impozitului personal pentru veniturile din investiții;
e) gradul de control sau de influență asupra afacerilor firmei pe care îl obțin investitorii
ca urmare a investiției făcute.
Pentru finanța rea activelor pe t ermen lung firma trebuie să regurgă la finanțare pe termen
lung.6
1.2. Tipurile de finanțare
Finațarea unei firme pe termen lung poate fi prezentată, în general, schematic prin figura de
mai jos:
Figura 1.1: Tipurile de finanțare printr -o prezentare concisă
Sursa: proiecția autorului
6 Nicolaie Hoanță, Gestiune fin anciară a întreprinderii , Editura C. H. Beck, 2011, p. 212 -213 Finanțarea
firmei pe
termen lungFinanțarea din
surse propriiAutofinanțarea
Creșterea de
capital propriu
Finanțarea din
surse
împrumutateCredit bancar
pe termen lung
Leasing
financiar
Credite de pe
piața fianciară
8
Finanțarea prin credit bancar pe termen lung
Împrumutul bancar pe termen lung este un împrumut obținut pe lângă o bancă sau o altă
instituție financiară și care trebuie rambursat într -o perioadă mai mare de un an. De obicei, acest
împrumut este negociat direct între cel care solicită împrumutul și ba ncă. Perioada pentru care se
acordă acest gen de împrumut variază în funcție de tipul activului sau proiectului finanțat, de
politica de creditare a creditorului, etc.
Creditul bancar este o important sursă de finanțare a întreprinderilor. Față de împrumu tul pe
termen scurt, acesta este mai des utilizat deoarece asigură celui împrumutat un grad mai mare de
siguranță. În cazul împrumutului pe termen scurt împrumutatul trebuie sa aibă grija reînoirii
contracutului, însă împrumutatul poate obține un credit ba ncar pe termen mediu sau lung configurat
în așa fel încât scadența acestuia sa coincidă cu viața economică a activului ce va fi finanțat.7
Creditele sunt generatoare de costuri sub fo rma dobânzilor și comisioanelor bancare ce pot fi
achitate lunar, anual, la sfârșitul perioadei sau în momentul contractării. Condițiile creditului,
respectiv rata dobânzii, termenul de rambursare, penalizările pentru nerespectarea clauzelor
contractuale se negociază între bănci și debitori. Mărimea creditului bancar și a ratei dobânzii sunt
determinate de trei factori și anume: volumul creditului, rata dobânzii si timpul de creditare.
Rambursarea ratelor si a dobânzilor se face anual, semestrial, trimestrial sau lunar, prin anuități
constante sau variabile.
Indiferent de modul de rambursare, se poate concluziona faptul că acestea sunt generatoare
de costuri ce pot influența semnificativ trezoreria firmei (se percep diverse comisioane de
administrare, de asigurare, de rambursare etc.) și supun îngreunarea capitalului propriu de g aranțiile
solicitate de bancă (uneori, garanțiile solicitate de bănci nu pot fi oferite de firmele solicitante, fapt
ce impune orientarea spre alte modalități de finanțare, ce pot fi mai costisitoare).8
Atunci când finanțarea prin credit bancar este caract eristică, sub aspect financiar
contabilitatea se adresează, în mod preferențial, creditorilor, iar regulile de măsurare în contabilitate
ar trebui să fie mai precaute, acestea fiind create în scopul protejării creditorilor. Situația financiară
cea mai des utilizată este bilanțul.9
Comparativ cu alte surse de finanțare de aceeași natură, creditul bancar are trei mari avantaje
oferite celor care îl solicită, și anume: rapiditate, flexibilitate și cost uri de obținere relative reduse.
7 Nicolaie Hoanță, Gestiune financiară a întreprinderii , Editura C. H. Beck, 2011, p. 213 -214
8 Lilia Dumbrăveanu, Modalități de finanțare pe termen lung a entităților economice , Universitatea de stat din
Moldova, 2012, p. 4
9 Ramona Neag, Contabilitate financiară , Universitatea „Petru Maior ”, Târgu Mureș, 2007, p. 88
9
Finanțarea prin leasing f inanciar
O alternativă de finanțare externă pe termen mediu și lung o reprezinta leasingul. Contractul
de leasing este o formă special ă a contractului de închiriere prin care se obține utilizarea unui activ
pe o anumită perioadă de timp fără a obține un titlu legal asupra activului.
Finanțarea prin leasing poate fi folosită de către firme producătoare de bunuri ce pot fi
folosite în activitatea economic ă, dar și de societăți comerciale specializate în asigur area finanțării
prin leasing.10
Leasing -ul este o formă specială de închiriere a bunurilor mobile sau imobile, prin care
chiriașul obține avantajele legate de posesia bunului închiriat, în timp ce finanțarea achiziției
acestuia este făcută de către societat ea de leasing. În schimbul obținerii avantajelor legate de posesia
bunului, întreprinderea care l -a închiriat plătește societății de leasing o chirie care cuprinde:
amortizarea bunului închiriat, dobânzile aferente fondurilor avansate de societatea de leas ing pent ru
cumpărarea bunului respectiv și marja de profit a societății de leasing. Chiriașul intră in posesia
bunului, închiriat la încheierea contractului de leasing, chiria se înregistrează ca o cheltuială de
exploatare, iar la încheierea acestuia, valo area reziduală se înregistrează la active fixe.
Durata contractului de leasing este, în general, de 75 -80% din durata de viață economică a
bunului închiriat, dar se poate conveni și asupra unei durate mai scurte, însă societatea de leasing
rămâne propriet ară a bunului până la scadența contractului. Contractul de leasing este, în general,
definitiv.11
În fundamentarea deciziei de finanțare se impune îmbunătățirea intereselor acționarilor,
creditorilor, statului precum și analiza influenței exercitată de fact orii financiari și indicatorii
macroeconomici.
Astfel, putem concluziona că decizia de a opta pentru un leasing sau de a cumpăra un bun prin
apelarea la credit bancar trebuie justificată prin compararea costurilor de finanțare ale celor două
alternative și alegerea acelei surse de fi nanțare cu cel mai mic cost.
10 Nicolaie Hoanță, Gestiune financiară a întreprinderii , Editura C. H. Beck, 2011, p. 226
11 Adrian Șimon, Gestiunea financiară a întreprinderii , Editura Universității Petru Maior, 2009, p. 128
10
CAP 2. Instituțiile financiare nebancare
(conform Legii nr. 93 din 8.apr.2009 privind instituțiile financiare nebancare)
Instituția financiară nebancară este o entitate, ce este diferită față de instituțiile de credit,
deoarece aceasta întreprinde o activitate de creditare cu titlu profesional, în condițiile prevăzute de
lege. În cazul României, înfi ințarea și funcționarea IFN -urilor sunt reglementate de Legea nr.
93/2009 privind Instituțiile fin anciare nebancare.12
IFN-urile fac parte alături de bănci si alte instituții financiare expres prevazute de lege, din
sistemul instituțional financiar aflat sub control BNR.
Intituțiile financiare nebancare pot desfășura, conform legii, următoarele activită ți de
creditare:
acordare de credite ;
leasing financiar ;
emitere de garanții ;
asumare de angajamente de garantare ;
asumare de angajamente de finanțare ;
acordare de credite cu primire de bunuri în gaj ;
amanetare prin case de amanet, etc.
2.1. Domeniul de aplicare
Conform Art.1 prezenta lege reglementează condițiile minime de acces la activitatea de
creditare și desfășurarea acesteia pe teritoriul României, prin instituțiile financiare nebancare, în
scopul asigurării și al menținerii stabilității financiare.
Activitatea de creditare se desfășoară cu titlu profesional prin instituții de credit și prin
instituțiile financiare prevăzute la art. 1 alin. (3), în conformitate cu dispozițiile Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu mod ificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu
modificările și completările ulterioare, precum și prin instituții financiare nebancare, în condițiile
stabilite prin prezenta lege, prin legile speciale care le reglementează activitatea și prin
reglementă rile emise de Banca Națională a României în aplicarea prezentei legi. Este interzisă
12 Definiție conform https://ro.wikipedia.org/wiki/Institu%C8%9Bie_financiar%C4 %83_nebancar%C4%83 (accesat la
17.02.2016, ora 21.40)
11
desfășurarea cu titlu profesional a activității de creditare de alte persoane decât cele prevăzute mai
sus.
Banca Națională a României este singura autoritate în măsură să decidă dacă activitatea
desfășurată de o entitate este de natura activității de creditare cu titlu profesional și intră sub
incidența prezentei legi.
La încadrarea activităților de creditare în categoria celor desfășurate cu titlu profesional,
Banca Națio nală a României va avea în vedere aspecte precum: desfășurarea acestora ca activități
economice de sine stătătoare, orientate spre obținerea de venituri cu caracter regulat; existența unor
structuri interne specializate în domeniul creditării care gestione ază și analizează aceste activități în
mod distinct, pe baza unor reguli prestabilite și cu luarea în considerare a activităților de creditare la
proiectarea bugetului societății ori la efectuarea de previziuni referitoare la activitatea de ansamblu a
societății.13
2.2. Organizarea și funcționarea
Instituțiile financiare nebancare au obligația de a se constitui ca societăți comerciale pe
acțiuni. Organizarea și funcționarea instituțiilor financiare nebancare sunt reglementate de
prevederile prezentei legi, completate, după caz, cu cele ale Legii nr. 31/1990 privind societățile
comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu cele ale Ordonanței
Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și comple tări prin
Legea nr. 246/2005, cu modificările ulterioare, sau/și cu cele ale legilor speciale aplicabile în
materie.14
Denumirea unei entități care desfășoară activitate de creditare, în condițiile prezentei legi, va
include sintagma instituție financiară n ebancară sau abrevierea acesteia, I.F.N. În cazul instituțiilor
financiare nebancare ce fac obiectul înscrierii în Registrul de evidență, includerea în denumire a
sintagmei instituție financiară nebancară sau a abrevierii acesteia, I.F.N., este opțională.
Entitățile care nu se încadrează în prevederile prezentei legi nu pot utiliza în denumire, în
legătură cu o activitate, un produs sau un serviciu, sintagma ori abrevierea prevăzută mai sus,
derivate ori traduceri ale acestora.
Instituțiilor financiare neba ncare le este interzis să folosească în denumire, în antet sau în alte
atribute de identificare cuvinte și expresii care pot induce publicul în eroare cu privire la statutul ori
la activitățile și operațiunile desfășurate.
13 Conform Art. 2 si Art.3 din Legea nr.93 din 8.apr.2009
14 Conform Art.6 alin(1) si (3) din Legea nr.93 din 8.apr.2009
12
Instituția financiară nebancară e ste obligată să păstreze confidențialitatea asupra tuturor
informațiilor aflate la dispoziția sa, care privesc persoana, patrimoniul, activitatea, relațiile personale
sau de afaceri ale clienților, contractele încheiate cu clienții sau serviciile prestate pentru aceștia.15
2.3. Activitățile de creditare
Conform Art.14 Instituțiile financiare nebancare pot desfășura următoarele activități de
creditare:
a) acordare de credite, incluzând, fără a se limita la: credite de consum, credite ipotecare,
credite imobili are, microcredite, finanțarea tranzacțiilor comerciale, operațiuni de factoring,
scontare, forfetare;
b) leasing financiar;
c) emitere de garanții, asumare de angajamente de garantare, asumare de angajamente de
finanțare;
d) acordare de credite cu primire de bunuri în gaj, respectiv amanetare prin case de amanet;
e) acordare de credite către membrii asociațiilor fără scop patrimonial organizate pe baza
liberului consimțământ al salariaților/pensionarilor, în vederea sprijinirii prin împrumuturi
financiare a membrilor l or de către aceste entități, organizate sub forma juridică a caselor de
ajutor reciproc;
f) alte forme de finanțare de natura creditului.
Conform Art. 15. Se interzic instituțiilor financiare nebancare:
1. includerea în obiectul principal de activitate a unei activități care nu este prevăzută la art. 14
alin. (1);
2. includerea în obiectul secundar de activitate a oricărei altei activități decât, după caz, cele
prevăzute la art. 14.
Este interzis instituțiilor financiare nebancare să desfășoare următoarele activit ăți:
a) atragerea de depozite ori de alte fonduri rambursabile de la public;
emiterea de obligațiuni, cu excepția ofertei publice adresate investitorilor calificați, în
înțelesul legii privind piața de capital;
b) operațiuni cu bunuri mobile și imobile, cu excep ția celor legate de activitatea de creditare sau
a celor necesare funcționării în condiții adecvate a entității;
15 Conform Art. 7 si Art.9 din Legea nr.93 din 8.apr.2009
13
c) acordarea de credite, condiționată de vânzarea sau de cumpărarea acțiunilor instituției
financiare nebancare;
d) acordarea de credite, condiționat ă de acceptarea de către client a unor servicii care nu au
legătură cu operațiunea de creditare respectivă.
În Romania, activitatea IFN a suferit o scădere în perioada iunie 2014 -iunie 2015, ratele de
creștere a activității de creditare din sectorul instit uțiilor financiare nebancare (IFN) au rămas într –
un teritoriu negativ în perioada analizată de către BNR. Rata creditelor neperformante, deși se află
la un nivel ridicat, s -a redus ușor, având totodată și o contribuție pozitivă la profitabilitatea
sector ului care a arătat o îmbunătățire. Activitatea de creditare a IFN se află într -un proces de
modificări structurale din perspectiva monedei de denominare, a debitorilor și a produselor
oferite.(Grafic 1) 16
Grafic 2.1 : Activitatea de creditare și creștere economică17
În concluzie, dezvoltarea instituțiilor finaciare nebancare a reprezentat o alternativa
competitivă a finanțării populației și întreprinderilor, în special în ceea ce privește leasing -ul
financiar.
16 Statistică conform: http://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/RSF/RSF2015.pdf (accesat la 14.03.2016, ora 15:45)
17 Sursa INS, BNR
14
CAP 3. Creditul
3.1. Geneza creditului
Creditul a apărut în Orientul Mijlociu începând cu mileniul al II -lea î. Hr. , fiind o
îndeletnicire a marilor proprietari financiari. După un timp, sub forma comerțului cu bani, creditul a
fost practicat de către egipteni, fenicieni, iar mai tarziu de către greci ș i româ ni. În perioada ace asta,
din cauza lipsei de disponibil ități bănești și a gradului înalt de risc, activitatea de creditare era un de
tip cămătăresc, caracterizată prin practi carea unor dobânzi ridicate. Neî ncrederea pe ntru activitatea
de rambursare a creditelor a dus la constituirea unor garanții materiale importante, uneori până la
concurența sumei angajate ca împrumut. În acest context era nevoie și de o oarecare încredere din
partea împrumutătorului, aceea că împrumu tatul se va ține de cuvânt și va restitui creditul la data
stabilită. Acest act de bună -credință este cel care a dat si titulatura de credit în limba latină ( credium,
credere= a crede). Paralel, debitorul era atent supravegheat de creditor în legătură cu r ambursarea
împrumutului. În Roma Antică, în cazul nerambursării creditului, debitorul putea fi întemnițat sau
supus unor pedepse fizice ( “partis secanto”).
Stabilizarea sistemelor bancare și dezvoltarea economic ă, prin trecerea de la manufactură la
marea industrie, au făcut ca volumul creditelor solicitate să se amplifice foarte mult. Cu deplin temei
se poate afirma că economiile actuale sunt economii bănești, iar banii sunt definiți ca „ bani de
credit” . Creditul se recunoaște ca fiind comerțul cu bani, as imilat cu activitatea de intermediere a
băncilor între posesorii de disponibilități bănești și cei ce doresc să utilizeze aceste mijloace bănești.
Altfel spus, depozitele bancare constituite pe seama depunerilor stau la baza procesului de
redistribuire a c apitalurilor bănești sub forma di verselor împrumuturi. Din ace st punct de vedere,
dobânda se manifestă ca fiind prețul capitalurilor bănești implicate în procesul de creditare.18
3.2. Definirea creditului
Creditul participă într -o proporție ridicată la finanțarea economiei, implicațiile acestuia
asupra creșterii economice și asigurării echilibrului monetar explică interesul literaturii în domeniu
pentru delimitarea conținutului creditului și definirea lui.
18 V. Turliuc, V. Concriș, O. Stoica, A. Roman, V. Dornescu, D. Chirleșan, Monedă și credit , Editura Universității
„Alexandru Ioan Cuza” Iași, 2009 , p.154
15
Pentru definirea creditului, economistul italia n Amedeo Gambino scria: “rămâne într -adevăr
o chestiune dintre cele mai controversate”, iar belgianul Fernand Baudhuin susține că nu lipsesc
definiții ale creditului și că aproape fiecare economist propune propria definiție. Creditul se
dovedește a fi una dintre cele mai complete categorii valorice.19
Creditul este operațiunea prin care se ia în proprietate imediată resurse, în schimbul unei
promisiuni de rambursare viitoare, în mod normal însoțite de plata unei dobânzi ce retribuiește pe
împrumutător. Opera țiunea privește două părți, o parte este cea care acordă creditul iar cealaltă parte
este cea care îl primește, cea care se îndatorează.20
Operațiunile de credit pot produce o gamă bogată de relații între idivizi sub forma unor
acorduri pesonale simple, până la tranzacțiile formalizate ce se efectuează pe piețe monetare sau
financiare foarte dezvoltate și formulate în cadrul unor contracte complexe. O parte esențială a
relațiilor de credit analizează mobilizarea capitalurilor disponibile și a economiilor.
Condițiile în care creditul este aprobat, părțile implicate și tipul de instrumente utilizate sunt
diverse și în continuă evoluție iar dispozitivul instituțional variază de la o țară la alta.
Esențial rămâne același peste tot: o valoare actuală se transmi te de un creditor (investitor sau
împrumutător) unui debitor (împrumutat) care se an gajează să -l ramburseze, după un timp, în
condițiile specificate în acordul de credit, în cadrul căruia debitorul promite, de asemenea a plăti i
dobânda pentru a remunera cr editorul.
Caracteristica esențială a creditului o alcătuiește înlocuirea unei pl ăți imediate printr -o
promisiune de plată la o dat ă ulterioară, numită scaden ță.
Astfel încât plata se realizează cu ajutorul monedei, creditul presupune existența monedei.
Deși moneda nu este prezentă exact în momentul efectuării actului de creditare, atât datoria cât și
promisiunea de plată se exprimă în monedă iar rambursarea se face de asemenea, tot în monedă.
Astfel, creditul reprezintă așteptarea unei anumite cantități de monedă, actul de creditare fiind un act
care se desfășoară în timp.21
Sistematizând numeroasele opinii exprimate, putem structura trei concepții privind
fundamentele definirii creditului:
Creditul ca încredere;
Creditul ca expresie a relațiilor de schim b;
19 V. Turliuc, V. Concriș, O. Stoica, A. Roman, V. Dornescu, D. Chirleșan, Monedă și credit , Editura Universității
„Alexandru Ioan Cuza” Iași, 2009 , p.154
20 Cezar Bosno, Nicolae Dardac, Constanti n Floricel, Monedă Credit Bănci , Editura Didactică si Pedag ogică, București,
1994, p. 126
21 Göndör Mihaela , Monedă și credit , Universitatea Petru Maior, Târgu Mureș, 2008, pag. 64
16
Creditul ca expresie a relațiilor de redistribuire.
Creditul ca în credere : este o concepție care pune la baza relațiilor de credit ideea de
încredere, aceasta reprezantând principalul conținut al creditului. Potrivit acestei concepții, creditul
este cosiderat o categorie subiectivă, psihilogică. Termenul credit își are originea în latinescul
„credito ” (=încredere), care desemnează încrederea în ceva sau cineva. Încrederea este necesară în
relațiile de împrumut, în relațiile dintre creditor și debitor, fără ea nici vânzarea mărfii cu plata
amânată nu ar avea loc. Pentru ca relația de credit sa se manifeste, creditorul trebuie sa aibă încredere
în calitățile mora le ale debitorului, în sensul că debitorul trebuie să prezinte o anumită solvabilitate,
să prezinte capacitatea sa financiară de a face plata la scandență, astfel încât să genereze încredere din
partea creditorului.22
Creditul ca expresie a relațiilor de schimb : conform unor autori, creditul este o formă
caracteristică a schimbului, reprezintă “ un acord prin care anumite bunuri, servicii sau o cantitate de
monedă sunt cedate în schimbul unei promisiuni de plată viitoare ”23. Conform economistului francez
Jean Marchal, operațiunile de credit sunt operațiuni de schimb care prezintă acea particularitate că un
interval de timp apreciabil separă efectuarea prestației de efectuarea contraprestației. În același sens
creditul este definit ca:24
un schimb care începe în prez ent și se termină în viitor;
un acord prin care bunurile, serviciile ș i moneda sunt cedate în schimbul unei
promisiuni de plată viitoare.
Însa, creditul nu este o formă a sc himbului în accepțiunea consac rată a termenului pentru că
nu modifică conținutul material al valorii; ci este legat de schimb, deoarece împrumuturile sunt
contractate de obicei cu scopul de a face plăți pentru salarii, livrări de mărfuri și servicii, etc.
Schimbul se caracterizează prin cedarea unor mărfuri cu o anumită valoare de întrebuințare și
obținerea echivalentului general, a banilor, în vederea procur ării altor mărfuri, cu o altă valoare de
întrebuințare. Schimbul nu modifică mărimea valorii, ci numai forma material ă în care se
concretizează. Spre deosebire de schimbul de mărfuri, al cărui mobil este valoarea de întrebuințare,
scopul creditului nu este înlocuirea unei valori de întrebuințare printr -o altă valoare de întrebuințare,
ci mărimea valorii. Creditul nu exprimă relații tipice de schimb, astfel, nu există sufiec iente
argument e pentru a defini creditul ca fiind o formă a schimbului, nici chiar cu acea particularitate a
separării în timp a acordării creditului de rambursarea creditului. Dacă creditul nu exprimă în
22 Göndör Mihaela , Monedă și credit , Universitatea Petru Maior, Târgu Mureș, 2008, pag. 64 -66
23 Thomas Fitch, Dictionary of Banking Terms , New York, 1993
24 Turliuc V , Cocri ș V, Moned ă și credit , Editura Ankarom, Ia și, 1997, pag. 64
17
principal relații de schimb, atunci el nu poate fi redus la un gen specific de schimb care începe în
prezent și se termină în viitor. To tuși, fără să fie o formă a schimbului, creditul este legat de schimb
întrucât î mprumuturile sunt de regulă contractate cu scopul de a face plăți pentru livrări de mărfuri
făcute de către furnizori. Creditul poate fi solicitat și pentru plăți de salarii, d iverse servicii
nemateriale, etc.25
Creditul ca expresie a relațiilor de redistribuire reprezintă ceea ce deosebește esențial
creditul de schimbul de mărfuri și este mobilul creditării, care înseamnă redistribuirea valorii.
Conținutul economic specific al creditului reprezintă trasnferul unei părți din produsul social de la
anumiți participanți la circuitul economic către alți participanți la acest circuit, un tr ansfer cu caracter
material. Spre deosebire de alte forme ale relațiilor de redistribuire a veniturilor, spre exemplu
impozitele si taxele, care au caracter definitive, creditul este o formă caracteristică a acestor relații,
prin caracterul temporar al tra nsferului din economie.26
Cele trei grupuri de opinii asupra creditului se corelează între ele și numai împreună
conturează relațiile de credit în ansamblul lor. În concluzie, încrederea în relațiile individuale
creditor -debitor, dar și cu caracter generali zator, între bănci și agenți economici, este important
pentru derularea activității economice. Astfel criza datoriilor externe, manifestată în special în
ultimele doua decenii ale secolului trecut, care a însemnat sistarea temporară a plăților în contul
datoriilor externe ale unei serii de debitori privați și publici, a atacat încrederea creditorilor, a înăsprit
exigențele la acordarea creditelor, a micșorat volumul creditelor puse de bănci la dispoziția
economiei. Ea a fost unul dintre factorii principali ai încetinirii creșterii economice care a marcat
evoluții negative ale indicatorului PIB la nivelul global, pe plan mondial.
Fără a reprezenta relații de schimb propriu -zise, relațiile de credit se corelează cu plățile
pentru tranzacții, sunt un suport pri ncipal al derulării fluent e a plăților în relațiile interne și în
circuitul internațional, al creșterii economice în general.
În principal, creditul este expresia relațiilor de redistribuire a disponibilităților bănești latent
existente în economie atât la agenții nefinanciari, cât și la cei financiari, prin înlo cuirea monedei
temporar pas ive cu monedă activă, ca și prin consolidarea și amplificarea disponibilităților de capital
bănesc și creșterea masei monetare în circulație.27
25 V. Turliuc, V. Concriș, O. Stoica, A. Roman, V. Dornescu, D. Chirleșan, Monedă și credit , Editura Universității
„Alexandru Ioan Cuza” Iași, 2009 , p.156-157
26 Turliuc V, Cocri ș V, Moned ă și credit , Editura Ankarom, Ia și, 1997, pag. 65
27 V. Turliuc, V. Concriș, O. Stoica, A. Roman, V. Dornescu, D. Chirleșan, Monedă și credit, Editura Universității
„Alexandru Ioan Cuza” Iași, 2009, p. 157
18
3.3. Trăsăturile caracteristice ale creditului :
1.Subiectele raportului de credit, creditorul si debitorul prezintă o mare diversitate în ceea
ce privește apartenența la structurile social -economice, motivele angajării în raport de credit și durata
angajării sale. De obicei, pe de o parte subiectele raportului de credit sunt bancile, iar pe de altă parte
subiec tul raportului de credit sunt întrep rinderile, statul și populația, în calitate de debitori.
Raportul de credit implică inițial redistribuirea unor capitaluri aflate în stare de disponibilitate
ceea ce presupune preexistența unor procese de economisire sau acumulări monetare.
Se remarcă, predominant, în calitate de creditori, întreprinderile, care, pe de o parte
manipulează disponibilități banești importante, un de au loc esențiale degajări cu caracter temporar ce
pot fii angrenate în procesul de creditare. Pe de altă parte, întreprinderile, constituie, prin reparti zarea
profitului, fonduri și rez erve, remunerează acționarii, fapte ce majorează global de creditare a
economiei naționale.
Creșterea venitulor populației prin angajarea masivă în procesele economice, prin nivelul înalt
al productivității muncii și prin amplitudinea spritului de preve dere și economisire, caracteristici ale
evoluției contemporane în toate țările dezvoltate, a făcut din populație un factor major în desfășurarea
raporturilor de credit, în primul rând, în postura de creditor.
În calitate de debitori, alături de întreprinderi și populație se afirmă amplu, în toate țările
dezvoltate, statul.28
2. Promisiunea de rambursare reprezintă un element esențial al raportului de credit
deoarec e presupune riscuri și deseori necesită angajarea unei garanții.
Riscurile probabile în raporturile de credit sunt:
riscul de nerambursare;
riscul de imobilizare.
Riscul de nerambursare constă în probabilitatea întârzierii plății sau a incapacității de pla tă
datorită situațiilor, dificultăților sau a deficiențelor împrumutatului.
Pentru prevedere a riscului trebuie să se analizeze considerabil împrumutatul prin prisma
cerințelor respectării raportului de credit sub diverse aspecte: umane(competență, moralita te),
economice (situația internaț ională, națională, cadru profes ional), financiare (situația financiară,
capacitatea de rambursare), juridice (forma juridică, legăturile juridice cu alte întreprinderi).
28 Cezar Bosno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel, Monedă Credit Bănci , Editura Didactică si Pedag ogică, București,
1994, pag. 126
19
Se poate acționa pentru împă rțirea riscului prin cola borări cu alte instituții de credit.
Prevenirea riscului este strict legată de procedurile de garantare a împrumutului.29
Riscul de imobilizare se produce la bancă, sau la deținăt orul de depozite, care nu este î n
măsură să satisfacă cererile titularilor de depozite, din cauza unei gestiuni nereușite a creditelor
acordate. Efectele negative ale unei asemenea situații care afectează considerabil deponentul, pot fi
prevenite prin administrarea rațională a depozitelor și creditelor de către bănci.
Creditele se a corda prin bănci și angajează fonduri ce nu aparțin băncii. De aici necesitatea, în
scopul unei ferme gestiuni a fondurilor ce îi sunt încredințate, ca bancherul sa -și întărească poziția sa
de creditor prin garanții personale sau reale.30
Garanția personală reprezintă angajamentul luat de o terță persoană de a plăt ii, în cazul în
care debitorul este în incapacitate.
În cazul garanției simple, garantul poate dezbate asupra îndeplinirii obligației sale, de a cere
executarea primordială a debitorului și, în ca zul în care există mai mulți garanți, să răspundă numai
pentru partea sa.
În cazul garanției solidare, garantul poate fi tras la raspundere pentru a plăt ii, concomite nt, sau
chiar înaintea debitorului, dacă a parent prezintă condiții preferabile de solvabilitate.
Garanțiile reale cuprind reținerea, gajul, ipoteca și privilegiul.
Dreptul de reținere asigură creditorului posibilitatea de a reține un bun corporal, proprietate a
debitorului atât timp cât el nu a fost achitat integral. Pentru aceasta treb uie îndeplinite anumite
condiții: bunul corporal deținut de creditor să aibă legătură cu creanța, iar creanța sa fie certă și
exigibilă.
Gajarea este actul prin care debitorul remite creditorului un bun în garanția creditului, gajul.
Gajarea poate avea loc cu sau fără deposedare.
Dacă gajarea are loc fără deposedare, creditorul primește un titlu de recunoaștere a gajului
care face obiect publicării (de exemplu gajarea fondurilor de comerț).
Ipoteca este actul prin care debitorul acordă creditorului dreptul asupra unui imobil, fără
deposedare și cu publicitate.
29 Cezar Bosno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel, Monedă Credit Bănci , Editura Didactică si Pedag ogică, București,
1994, pag. 127
30 Cezar Bosno, Nicolae Dardac, Constantin Fl oricel, Monedă Credit Bănci , Editura Didactică si Pedag ogică, București,
1994, pag. 128
20
Ipoteca confer ă creditorului dreptul de preferință și dreptul de urmărire. Ipoteca poate fi legală
(prevazută de lege), convenită (consimțită prin contract) sau judiciară (acordată de organele
judecăt orești).
Privilegiul este dreptul conferit prin lege unor creditori, de a avea prioritate în a fi plătiți
atunci când dispun de o garanție asupra unei părți, sau asupra totalității patrimoniului debitorului.
Decizia creditorului trebuie să se întemeieze pe totalitatea însușirilor cali tative ale debitorului,
ale patrimoniului său, și a modului de administrare și nu numai pe cele ce se desprind din aprecierea
garanțiilor.
Trebuie subliniat faptul că, în caz de necesitate, transformarea garanțiilor în bani p resupune
pentru creditor eforturi și cheltuieli suplimentare și implică imobilizări îndelungate ale fondurilor.
Toate acestea sustrag creditorul, respectiv bancherul, din preocupări le sale obișnuite, pentru a -i aduce
prejudicii, care nu întodeauna pot fi comparate valoric și, pe această cale, recuperate.
Creditorul, respective bancherul, este interes at în primul rând de derularea normal ă a
procesului de creditare și mai puțin de abaterile acestuia, chiar dacă acestea îi aduc unele
recompense.31
3. Rambursar ea creditelor la scandență. Prin natura sa, creditul este o finanțare cu caracter
temporar. Acordarea creditului este urmată, dupa un anumit timp variabil, de rambursare.
Returnarea creditului nu are loc mereu la scadență, astfel delimitarea dintre fina nțarea
bugetară și creditarea bancară se estompează și creditul devine adesea, prin nerambursarea sa la
scadență, o formă de finanțare a pierderilor, înlocuindu -se subvențiile statului.
Rambursabilitatea creditului presupune stabilirea scadențelor. În princi piu, termenul normal
de rambursare corelează cu durata circuitului de exploatație (aprovizionare -producție -desfacere),
pentru că nevoia de creditare ca ș i posibilitățile de rambursare sunt strâns corelate cu derularea
fluxurilor de încasări și plăți (cash -flow).
Termenul de rambursare are o mare varietate ca și trăsătură specific ă a creditul ui. De la
termene foarte scurte (24 ore, termen practicat între bănci pe piețele monetare) și încheidu -se cu
termene de la 30 la peste 50 de ani, condiția fiind ca la scadență persoana respectivă să nu
depă șească vârsta legală de pensionare.32
31 Cezar Bosno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel, Monedă Credit Bănci , Editura Didactică si Pedag ogică, București,
1994, pag. 128
32 Cezar Bosno, Nicolae Dardac, Const antin Floricel, Monedă Credit Bănci , Editura Didactică si Pedag ogică, București,
1994, pag. 129
21
Pentru creditele pe termen scurt sunt în general creditele care au o scadență mai mică de un
an, credite acordate întreprinderilor, sau credite de consum, este caracteristică rambu rsarea integrală
la scadență. Creditul pe termen mediu are o scadență între 3 și 5 ani, iar creditul pe termen lung
peste 5 ani. Pentru creditele pe termen mijlociu și lung , uneori este folosită rambursarea eșalonată.33
4. Dobânda este o caracteristică ese nțială a creditului. Aceasta rep rezintă prețul capitalului
folosit sau „chiria ” pe care debitorul o plă tește pentru utilizarea capitalului împrumutat.
În acordurile de credit s -a statornicit clauza dobânzii fixe. Aceasta este o dobândă cuvenită în
cadrul acordului de credit și este acceptabilă pentru ambele părți, pentru întregul împrumut și pe
toată durata creditului. Dobânda fixă îi oferă clientului po sibilitatea de a cunoaște de la bun început
toate costurile pe care le are creditul pe toată durata sa de viață.
Dobânzile variabile sunt dobânzile care se modifică periodic (de regulă semestrial) în funcție
de nivelul dobânzii pe piață. Această dobândă î i oferă posibilitatea clientului de a beneficia de o
eventuală reducere sau ieftinire a finanțării, însă există și riscul ca, în cazul în care dobânzile cresc,
clientul să fie nevoit să plătească rate tot mai mari la credit. Acordurile de credit pot preved e
totalizarea dobânzii cuvenite și plata integral la încheierea contractului.34
5. Consemnarea si transferabilitatea sunt și acestea caracteristici ale creditului.
Majoritatea acordurilor de credit sunt consemnate în înscrisuri numite inst rumente de credit
cuno scând o mare varietate (cecuri, bilete la ordin, bonuri de tezaur, obligațiuni, etc.). Fundamental
în aceste înscrisuri este înscrierea obligației ferme a debitorului privind rambursarea împrumutului,
respectiv dreptul creditorului de a i se plăti suma angajată. Prin transferul instrumentului de credit se
realizează cesiunea creanței, respectiv dreptul de a încasa suma înscrisă în instrumentul de capital,
precum și veniturile accesorii.35
3.4. Funcțiile creditului
Trăsăturile relațiilor de credit pun în evidență finanțarea agenților economici pe se ama
disponibilităților latente iar acestea se pot determina prin intermediul unor funcții specifice.
Funcțiile creditului, ca expresie a cerințelor fundamentale față de existența și menirea
operațională a rel ațiilor de credit, constau în: mobilizarea, ameliorarea calitativă a disponibilităților
33 Göndör Mihaela , Monedă și credit , Universitatea Petru Maior, Târgu Mureș, 2 008, p.67
34 Cezar Bosno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel, Monedă Credit Bănci , Editura Didactică si Pedag ogică, București,
1994, pag. 129
35 Göndör Mihaela , Monedă și credit , Universitatea Petru Maior, Târgu Mureș, 2008, p.67
22
bănești și redistribuire; realizarea emisiunii monetare: reflectarea și simularea eficienței în
activitatea agenților economici.
Sistematic, funcțiile creditului pot fi puse în evidență astfel:
Figura nr. 3.1: Funcțiile creditului într -o prezentare succintă36
Funcția de mobilizare, ameliorare calitativă a disponibilităților bănești și redistribuire
cuprinde formarea disponibilităților latente în activitatea agenților economici , instituțiilor, populației
și concentrarea lor la bănci sub premisa principală pentru acordarea de credite. Reflectarea în
contabilitate a acestor disponibilități monetare și luarea lor în seamă la calculul creditelor de acordat
nu sunt o redistribuire propiu -zisă de putere de cumpărare între titularii de conturi. Titularii de
disponibilit ăți nu -și pierd dreptul de a dispune plăți pe seama depozitelor pe care le au constituite la
bănci. Defapt are loc crearea de către bancă a unei noi pu teri de cumpărare, pe care deținătorii de
monedă pasivă nu au utilizat -o. Se produce o „reașezare ” a cererii ca valori de întrebuințare. Cererea
titularilor de disponibilități , care nu este în condițiile dat e decât potențială, este înlocuită cu cererea
efectivă a beneficiarilor de credite, diferită material de cea a deținătorilor de depozite monetare, deci
cu implicații asupra structurii materiale a producției.
Funcția redistribuitivă a creditului nu poate pune în evidență dinamica masei monetare în
circul ație, întrucât în ea se regăsește și se refl ectă doar înlocuirea monedei pas ive cu moneda activă,
36 Sursa: V. Turliuc, V. Concriș, O. Stoica, A. Roman, V. Dornescu, D. Chirleșan, Monedă și credit , Editura
Universității „ Alexandru Ioan Cuza” Iași, 2009, p. 160 FUNCȚIILE
CREDITULUIRedistribuire
Emisiune monetară
Evidențierea
perfomanțelor
debitorilor
23
cantitatea rămânând aceeași, așa cum, schimbând poziția clepsidrei, canti tatea de nisip cuprinsă în
ea ră mâne neschimbată.37
Funcția de emisiune a creditului
Dovada funcției de emisiune a creditului este constituirea de noi mijloace de plată în
economie, e unei mase monetare suplimentare.
Dacă fondurile agenților economici, resursele bugetului administrației publice și ale
populației sunt, în fiecare moment în parte, limitate, creditul bancar apare ca fiind singura resursă
“disponibilă”, a cărei mărime ar putea lua valori în funcție de deciziile subiective ale băncilor.
Această părere este însă falsă. Emisiunea monetară nu poate fi întâmplătoare, ci ea trebuie
corelată cu realitățile economiei. Atât supracreditarea, cât și subcreditarea au efecte perturbatoare
pentru economie.
Supracreditarea economiei se produce sub influența unor solicitări perseverente de
împrumuturi din partea agenților economici cu o situaț ie economic o-financiară instabilă,
asemănătoare cu aceea a întreprinderilor falimentare, cu imobilizări de stocuri exce sive în fazele de
aprovizionare -desfacere, cu tehnologii depășite, costuri ridicate și calitate a producției
necorespunzătoare. Supracred itarea conduce la onorarea unei cereri monetare neacoperite prin
mărfuri și servicii, cerere ce exercită presiune asupra prețurilor.
Subcreditarea este o expresie a insuficienței aprovizionării cu bani a economiei, încetinește
activitatea economic ă, creeaz ă dificultăți în finanțarea curentă a activității de producție și conduce la
proliferarea plăților restante.
În anii conducerii prin plan central a economiei românești s -a practicat pe scară largă
supracreditarea. Aceasta pentru că activitatea băncilor era efectiv subordonată planului și nu
cerințelor eficienței activității economice, pentru că nu funcționau metodele de combatere a
falimentului, deoarece băncile acționau doar administrativ, prin programul de redresare a activității
economico -financiare, cu răspunderi și termene precizate, dar fără a avea latitudinea de a sista
efectiv creditarea.38
Funcția de reflectare și stimulare a eficienței ectivității agenților economici
Eficiența economic ă cu care lucrează întreprinderile se reflect ă în situ ația lor fi nanciară, iar
aceasta din urmă, în volumul fondurilor utilizate pentru un nivel dat de activitate, precum și în
37 V. Turliuc, V. Concriș, O. Stoica, A. Roman, V. Dornescu, D. Chirleșan, Monedă și credit , Editura Universității
„Alexandru Ioan Cuza” Iași, 2009, p. 161
38 V. Turliuc, V. Concriș, O. Stoica, A. Roman, V. Dornescu, D. Chirleșan, Monedă și credit , Editura Universității
„Alexandru Ioan Cuza” Ia și, 2009, p. 162
24
gradul de asigurare a capacității de plată. Se poate considera că acționează o lege obiectivă a
raportului invers dintre eficiența în activitate a economic ă și necesarul de fonduri. Sporirea eficienței
economice reduce nivelul relativ al cheltuielilor față de venituri, după cum ea acționează și în
direcția reducerii fenomenelor de stocare. Ca urmare, cu cât eficiența economic ă a unei activități
date este mai ridicată, celelalte condiții fiind invariabile, cu atât necesarul de fonduri este mai redus.
Nivelul de eficiență se regăsește în mărimea fondurilor totale necesare, însă și mai pregnant
în situația creditelor, întrucât ac estea intervin ca resursă marginal ă de c ompletare. În plus, ele
reflect ă și evoluția fondurilor proprii. Ca atare legea raportului invers dintre necesarul de fonduri și
eficiența în activitatea economic ă acționează și mai concludent în cazul creditului.
Creditul nu este doar un seismograf al eficienței econ omice, ci și un instrument de
influențare în direcția stimulării unei activități calitativ superioare. Aceasta, prin acordarea de
credite fără restricții sau neacordarea de credite celor care se confrunt ă cu deficiențe în gestiunea lor
și dificultăți în rambursarea împrum uturilor.
În țările cu economie planificată imperative de la centru, un mare accent s -a pus pe funcția de
control a creditului exercitată de bănci în numele statului, ca și pe măsurile ad ministrative, cu
caracter de obligativitate, pe care acestea le aplicau întreprinderilor. Chiar dacă în aceste țări
băncilor li s -a cerut să fie foarte severe cu întreprinderile ce înregistrau slabe rezultate financiare,
prin faptul că băncile au tolerat n erambursarea la termen a creditelor și au continuat să le acorde noi
credite fără perspective certe de rambursare, acest control s -a dovedit adesea formal, ineficient. De
altfel, atribuirea funcției de control a creditelor este prea mult în condițiile unei economii care
funcționează normal.
Prin funcțiile pe care le îndeplinește, creditul generează o serie de efecte favorabile, cum ar
fi:
sporirea puterii productive a întreprinderilor prin redistribuirea capitalului;
concetrarea capitalului;
reducerea chelt uielilor pe care le presupune circulația monetară;
adaptarea elastic ă a masei de bani în circulație la necesarul economiei.
Pe lângă aceste efecte favorabile, creditul presupune și o serie de riscuri. Principalul risc este
abuzul de credit. Fenomenul supracreditării economiei generează inevitabil procese de deteriorare a
puterii de cumpărare a banilor, inflație. Totodată, credi tul poate favoriza operații economice ce
atentează la lichidarea bancară, în măsura în care băncile au prea puține posibilități de selecție a
clienților solicitatori de credite sau aceștia sunt de rea -credință.
25
Riscurile creditului pot fi generate de feno mene economice individuale sau de o anumită
stare economic ă conjucturală.
În primul caz se au în vedere insolvabilitatea debitorilor, lipsa lor de promtitudine în
rambursarea creditelor, deținerea de către bănci a unor informații inexac te privind debitorii sau
reaua -credință a acestora.
În al doilea rând, conj unctura economic ă poate fi aceea ce întreține o anumită stare de risc.
De pildă, un risc major îl comport ă continuarea creditării în condițiile în care producția este
excesivă, peste capacitatea de abs orbție a pi eței. De asemenea, crizele econo mice, convulsiile
politice pot produce grave perturbări în utilizarea creditului bancar, în însăși activitatea organismelor
de credit și financiare.
Pentru prevenirea riscurilor pe linia creditării, băncile trebui e să dețină informații pertinente
asupra situației patrimoniale și financiare a debitorilor, asupra naturii operațiunilor economice în
care aceștia se angajează. Totodată, prevenirea riscurilor în creditare mai presupune cunoașterea
reputației morale a deb itorilor, a bonității lor, o bună evaluare a evoluției viitoare a acestora.
În mod direct, prevenirea riscurilor în creditare se poate realiza prin constituirea unor garanții
acoperitoare reale. De asemenea, pe linia anihilării riscului în creditare, bănci le au posibilitatea de a
constitui rezerve și provizioane. Altfel spus, creditorul trebuie să fie și propriul lui asigurător. Pe de
altă parte, băncile de emisiune au posibilitatea de a acționa eficient pe linia asigurării lichidităților
celorlalte bănci.39
3.5. Sferele creditului
În economia de piață raporturile de credit sunt ridicate, în dimensiunea lor, și multiple, în
varietatea lor. În aceste condiții orice categorie a acestor raporturi poate fi considerată discutabilă
prin criteriile utilizate sau pr in gradul de cuprindere.
În aceste premise, se urmărește în continuare caracterizarea fenomenului general, în primul
rând prin gruparea operațiilor de credit, în funcție de natura lor și de cadrul în care acționează,
subliind implicit aspectele ce le difer ențiază.
În al doilea rând, se urmărește ca în această grupare să fie cuprins în mare parte raporturile
de credit semnificative.
39 V. Turliuc, V. Concriș, O. Stoica, A. Roman, V. Dornescu, D. Chirleșan, Monedă și credit , Editura Universității
„Alexandru Ioan Cuza” Iași, 2009, p. 162-163
26
Înfăptuind o asemenea analiză a raporturilor de credit folosim o amplă paletă de criterii, care
să le caracterizeze, să le afir me interdependențele și, prin aceasta, să le diferențieze.
Criteriile care determină delimitarea principalelor tipuri de credit sunt:
persoana creditorului;
modalitatea specifică de formare și utilizare a capitalurilor disponibile;
persoana debitorului;
dimensiunile și dinamica necesităților debitorului și modul de folosire a capitalurilor
împrumutului;
obiectul creditului și sfera de utilizare;
duratele de constituire a capitalului disponibil și de utilizare de către împrumutanți.
Privite din acest punct de vedere raporturile de credit s -au divizat, de -a lungul vremii, în
cinci sfere principale: creditul com ercial, cr editul bancar, creditul obligata r, creditul ipotecar și
creditul de consum.40
3.6. Creditul bancar
Creditul bancar reprezintă sume de bani acordate de bănci, pe durate fluctuant e de timp, care
necesită rambursare conform unui scandețar, acestea fiind purtătoare de dobânzi. Creditele bancare
pot fi acordate pe termen scurt, până la un an, și pe termen lung, mai mult de un an.
Creditele ban care pe termen lung, alcătuiesc , alături de capitalurile proprii și împrumuturile
din emisiuni de obligațiuni, sursele de finanțare cu caracter permanent a activității unei
întreprinderi.41
Creditul bancar este un credit sub formă băneas că acordat de bănci întreprinzătorilor, acesta
cuprinde o sferă largă de raporturi angajând modalități diferite, pe termen scurt și pe termen mediu
și lung, privind operații bazate pe înscrisuri sau fără, garantate sau negarantate, în fiecare caz în
parte sau în cadrul unui acord general.
Creditul bancar prezintă următoarele caracteristici:
obiectul îl constituie transmiterea de capital de împrumut sub formă bănească;
subiectele sunt pe de o parte băncile, iar pe de altă parte întreprinderile, populația și
statul;
40 Cezar Bosno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel, Monedă Credit Bănci , Editura Didactică si Pedag ogică, București,
1994, p. 131
41 Ramona Neag, Contabilitate financiară I , Universitatea “Petru Maior”, Târgu Mureș, 2009
27
poate servi la redistribuirea capitalului în orice direcție;
poate fi privit în două sensuri: ducând la sporirea capitalului real sau numai servind
mișcarea capitalului.42
În raporturile de credit cu banca se pot încadra și persoane care în acest domeniu nu au
calitatea de agenți economici. Noi ne vom referi în continuare la rapoturile de credit unde sunt
angajate întreprinderile.
În general, raporturile de credit ale întreprinderilor cu băncile sunt reciproce. Pe de o parte,
întrep rinderile care a u conturi deschide la bănci form ează depozite care pot fi folosite de către
acestea ca și resurse. Pe de altă parte, băncile acordă credite întreprinderilor pentru nevoile lor de
producție curente sau cu recuperare ulterioară, pentru invest iții.
Fundamental în aceste rapoturi este faptul că unul dintre parteneri este banca, iar relațiile
dintre bancă și partener se desfășoară pe terenul valorificării capitalurilor disponibile și realizarea de
profituri, în principal sub formă de dobânzi.43
Existența creditului bancar în societatea noastră este determinată de proprietatea publică,
cooperatistă și privată, de pro prietatea personal ă, de existența producției de mărfuri, a relațiilor
marfă -bani, de acțiunea leg ii valorii, a legii dezvoltării echili brate a economiei naționale și a
celorlalte legi economice.
Creditul bancar face posibilă mobilizarea resurselor bănești temporar disponibile din
economie și de la populație și acordarea acestor resurse bănești altor unități e conomice și grupe de
populație , pe un timp determinat, pentru folosirea lor în scopuri productive; acesta constituie o sursă
important ă, elastic ă și operativă de formare a activelor circulante și chiar a mijloacelor fixe necesare
unităților economice pentru desfășurarea normal ă a proce sului de producție și de circulație a
mărfurilor.44
Avansurile în cont curent sau creditele de trezorerie sunt raporturile de credit întemeiate pe o
deplină cunoaștere a activității întreprinderii, fără a fi menționat prin înscrisuri relative la fiecare
angajament, însă aceste credite nu sunt garantate categoric. Acestea sunt destinate sa satisfacă
nevoile curente privind acoperirea cheltuielilor de producție cu caracter neașteptat și greu de
localizat. Aceste credite nu au stabilite termene de rambursare.
42 Göndör Mihaela , Monedă și credit , Universitatea Petru Maior, Târgu Mureș, 2008, p. 69-70
43 Cezar Bosno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel, Monedă Credit Bănci , Editura Didactică si Pedag ogică, București,
1994, pag. 134
44 Gh. D. Bistriceanu, M. N. Adochiței, E. Negrea, Finanțele agențilo r economici , Editura Economică, 2001, p.736
28
În general, acordarea acestor credite este bazată pe depozite compensatorii. Funcția acestor
depozite rezultă din faptul că întreprinderile își păstrează toate disponibilitățile în conturile de la
bancă, ceea ce permite băncii să acopere necesitățile unor întreprinderi prin redistribuirea
depozitelor în cont curent constituite de alte întreprinderi. Pe de altă parte, existența permanent ă a
depozitelor compensatorii înseamnă pentru bancă o reducere a resurselor utilizate, iar pentru
întreprindere un mijloc de păstrare a solvabilității.
Sistemul de acordare general este linia de credit, în condițiile în care se stabilește limita
maximă a creditului acordat în acest cadru. Această linie de credit atribuie întreprinderii un credit
provizoriu, astfel încât banc a poate cere oricând acoperirea debitului.
Linia de credit confirmată este favorabilă întreprinderii deoarece pe baza unui acord scris
există posibilitatea de acordare a creditului menținut pe perioada stabilită în contract.
Creditul bancar este necesar din cauza faptului că acesta constituie una dintre cele mai
importante pârghii economice, cu ajutorul căreia se evită imobilizările de fonduri; este un instrument
folosit pentru organizarea și conducerea producției și pentru repartiția produselor la nivelu l
economiei naționale și, în același timp, un mijloc de evidență, de control și de întărire continuă a
gestiunii economic o-financiare.45
În concluzie, c reditarea stabilește fluxul principal de finanțare al economiei, astfel formele și
instrumentele de credi t se diferențiază și se adaptează cerințelor clientelei. Activitatea de creditare
este importantă atât în țările dezvoltate, cât și în țările aflate în proces de dezvoltare, cum este și
cazul României. Slaba dezvoltare a economiei de piață a determinat uti lizarea creditului bancar ca
principală sursă de finanțare a economiei românești și de impulsionare a creșterii economice.
45 Gh. D. Bistriceanu, M. N. Adochiței, E. Negrea, Finanțele agenților economici , Editura Economică, 2001, p.736
29
CAP 4. Leasingul financiar
4.1. Evoluția conceptului de leasing
Originile leasingului se regăsesc în istoria îndepărtată a omenirii46. Formele acestor tipuri de
operațiuni înregistrate în Antichitate diferă foarte mult de complexitatea operațiunii de leasing
existentă în zilele noastre.
Majoritatea statelor moderne au introdus în legislațiile proprii conceptul de leasing, cu toate
acestea însă, principiile de bază ale operațiunii au rămas neschimbate.
Primele operațiuni în domeniul leasingului au fost înregistrate în Statele Unite ale Americii,
în anii ’50 ai secolului trecut, însă epoca modernă este considerată a fi început î n Marea Britanie în
secolul al XIX -lea, cu prima operațiune încheiată de „ British Railway Wagons”. Conceptual,
leasingul a intrat în lumea investițiilor financiare în Europa și în întreaga lume prin originalitatea
tehnicilo r folosite și mai ales prin ava ntajele economice indiscutabile pe care le oferă.
Operațiunea de leasing a căpătat în ultimii ani statutul de operațiune de finanțare alternativă
creditului bancar, fapt care a supus în termeni reali ca mărime și potențial o piață specific ă, cu reguli
propr ii de dezvoltare ce acaparează din ce în ce mai mult necesarul de finațare al diverselor active.
Cea mai completă abordare din punct de vedere conceptual, în ceea ce privește operațiunea
de leasing, o regăsim in standardul IAS 1747 , revizuit in 2011, stan dard care are ca obiectiv declarat
stabilirea politicilor corespunzătoare și a elementelor ce trebuie evidențiate cu privire la leasingul
financiar si leasingul operațional. Astfel, efe ctuându -se diferențierea de bază între cele două tipuri
de leasing, se statutează de fapt calitatea leasingului financiar ca operațiune de împrumut.48
4.2. Aspecte generale privind operațiunile de leasing conform IFRS 2011 – IAS 17
Prin standard, se indetifică atât elementele de bază și se stabilesc cele doua forme principale
ale operațiunii: leasing financiar și leasing operațional.
Un contract de leasing este un acord prin care locatorul cedează locatarului, în schimbul unei
plăți sau serii de plăți, dreptul de a utiliza un activ pentru o perioadă stabilită de timp.
46 Cornel Coca Constantinescu, Leasing Financiar realitate și perspectivă , Editura Economică, 2006, p. 21
47IFRS, IAS 17, revizuit și elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate, 2011
48 Cornel Coca Constantinescu, Leasing Financiar realitate și perspectivă , Editura Economică, 2006, p. 21 -22
30
Un leasing financiar este operațiunea de leasing care transferă în mare măsură toate riscurile
și beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra unui activ. În ce le din urmă, titlul de
proprietate al bunului poate fi transferat sau nu utilizatorului final.49
În legislația românească, leasingul este definit ca fiind acea operațiune în care o parte,
denumită locatar, se angajează la indicația unei alte părți, denumită utilizator, să cumpere de la terț
și să confere folosința și posesia unui bun mobil sau imobil, în scopul exploatării sale comerciale sau
pentru consumul final.
Statutul de operațiune de credit îi este oferit leasingului financiar și prin abordarea contab ilă.
Astfel, în contabilitatea finanțatorului, bunul achiziționat tranzitează conturile de imobilizări
corporale, iar operaț iunea în sine capătă în cele din urmă forma unui împrumut financiar prin
înregistrarea sa în conturile de imobilizări financiare. În ceea ce privește utiliz atorul, acesta are
dreptul legal să calculeze amortizarea bunului finanțat, iar contractul de leasing financiar se
materializează în bilanțul acestuia ca împrumut pe termen mediu sau lung.
În prezent, operațiunea de leasing reprezin tă o forță semnificativă în finanțarea de active. Fie
datorită beneficiilor pe care le creează necesitatea de reînoire a activelor, fie datorită facilităților la
nivelul factorilor de impunere fiscală, fie datorită finanțărilor integrale, fie datorită flex ibilității,
succesul leasingului a impus o nouă perspectivă asupra finanțărilor externe oriunde în lume.50
Începutul contractului de leasing reprezintă prima dată, în ordine cronologica, dintre data
contractului de leasing și data angajamentului părților de a respecta principalele prevederi ale
contractului de leasing. În cazul leasingului financiar sunt determinate sumele ce vor fi recunoscute
la începerea prioadei de leasing.
Durata contractului de leasing reprezintă perioada de timp irevocabilă pentru car e locatarul a
contractat activut în leasing și orice alte perioade suplimentare pentru care locatarul are opțiunea de
a continua utilizarea activului în regim de leasing, cu sau fără plată suplimentară, când la începutul
contractului de leasing este cert, într-o măsură rezonabilă, faptul că locatarul își va exercita această
opțiune.
Plățile minime de leasing sunt acele plăți pe care locatarul va fi sau poate fi obligat să le
efectueze de -a lungul duratei contractului de leasing, excluzând chiria contingentă , costurile
serviciilor și impozitelor pe care locatorul le va plăti și care se vor rambursa acestuia, împreună cu:
a) pentru locatar, orice sume garantate de locatar sau de o parte afiliată locatarului; sau
49 IFRS, IAS 17, art. 4, revizuit și el aborat de Comitetul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate, 2011
50 Cornel Coca Constantinescu, Leasing Financiar realitate și perspectivă , Editura Economică, 2006, p. 22 -23
31
b) pentru locator, orice valoare reziduală garantată l ocatorului de către: locatar, o parte
afiliată sau o terță parte, fără legătură cu locatorul, care este capabilă din punct de
vedere financiar să onoreze garanția.
Dacă locatarul are opțiunea de a achiziționa activul la un preț estimat a fi sufiecient de s căzut
față de valoarea justă l a data la care opțiunea devine rezonabilă incât, la începutul contractului de
leasing, exista certitudinea rezonabilă că opțiunea va fi exercitată, atunci plățile minime de leasing
includ plățile minime exigibile pe durata con tractului de leasing până la data preconizată de
exercitare a opțiunii de cumpărare, precum și plata necesar ă pentru exercitarea acestei op țiuni.
Valoarea justă este valoarea la care poate fi tranzacționat un activ sau decontată o datorie
între părți inte resate și în cunoștință de cauză, în cadrul unei tranzacții desfășurate în condiții
obiective.
Durata de viață economică este, fie perioada de -a lungul căreia se preconizează că un activ
este utilizabil din punct de vedere economic de către unul sau mai mu lți utilizatori, fie numărul
unităților de producție sau al unităților similare care se preconizează a fi obținute prin utilizarea
activului de către unul sau mai mulți uti lizatori.
Durata de viață utilă este perioa da estimată rămasă de la începutul perioadei de leasing, fără
a fi limitată la acesta, pe parcursul căreia se așteaptă ca beneficiile economice încorporate în activ să
fie consumate de către entitate.
Un acord sau angajament de leasing poate să includă precederi pentru ajustarea plăților de
leasing în funcție de modificări ale costurilor de construcție sau de cumpărare a proprietății aflate în
leasing sau în funcție de schimbări ale altor evaluări ale costului sau valorii, cum ar fi nivelurile
generale de preț, sau ale costurilor de finanțar e ale locatorului, în perioada dintre începerea
contractului de leasing și începerea perioadei de leasing. În aceste cazuri, în sensul prezentului
standard trebuie presupus că efectul unor asemenea modificări a avut loc la începerea contractului
de leasing .
Definiția leasingului include contractele de închiriere a unui activ care cuprind o clauză ce
oferă locatarului opțiunea de a deveni proprietarul activului la îndeplinirea condițiilor convenite.
Aceste contracte sunt denumite uneori contracte de închirie re cu opțiune de cumpărare.51
51 IFRS, IAS 17, art. 4,5,6, revizuit și elaborat de Comitetul pentru Stan darde Internaționale de Contabilitate, 2011
32
4.3. Elementele leasingului
În timp, leasingul a devenit o operațiune sofisticată, încorporând noțiuni și instituții
financiare, tehnici financiare și de contabilitate, precum și tehnici de vânzare și promovare, simpla
existență a operațiunii de leasing, conținând toate aceste elemente, întă rește propria complexitate.
Însă, datorită impactului pe care fiecare dintre aceste elemente îl are asupra naturii și caracterului
tranzacției, în continuare vom reliefa doar elemente tipice ale operațiunii în sine.
Principalii participanți într -o tranzacție de leasing, conform figurii nr.3 , sunt finanțatorul
(lessor) și utilizatorul (lessee), între care intervine o convenție de transfer a dreptului de folosință
asupra unui bun propri etatea finanțatorului în schimbul plății unei remunerații efectuate de utilizator.
Figura nr. 4.1.: Diagrama de bază a operațiunii de leasing52
În doctrina și practica mondială, leasingul înregistrează două forme principale: leasingul
financiar și leasingul operațional. Primul este asimilat unei forme de împrumut, iar cel de -al doilea,
drept o formă de închiriere continuă.
Pentru leasingul financiar, caracteristica de bază este determinată de faptul că finanțatorul își
asumă doar pațial riscul aferent valorii reziduale.
52 Sursa Cornel Coca Constantinescu, Leasing Financiar realitate și perspectivă , Editura Economică, 2006, p. 23 Furnizor
Servicii adiționale
Asigurator Furnizor
Utilizator
Servicii adiționale
Asigurator Finanțator
33
Tranzacția de leasing supune utilizatorul la plata unor redevențe periodice ca u rmare a
utilizării activului, astfel finanțatorul fiind echilibrat pentru costurile de investiție, pentru cheltuielile
operaționale și pentru alte cheltuieli cu servicii adiționale, cum ar fi: amortizarea activului,
cheltuielile privind refinanțarea tranza cției, cheltuielile generale și administrative, costurile inițiale
directe, costurile legate de serviciile auxiliare și profitul.
Ratele de leasing sunt determinate de negocierile dintre finanțator și utilizator, urmărind de
regulă interesele acestuia din urmă iar acestea pot fi lunare, trimestriale, semestriale sau anuale.
Indiferent de metoda de determinare a ratelor de leasing, valoarea reziduală viitoare va fi luată în
calcul în mod obligatoriu la stabilirea elementelor esențiale ale tranzacției de lea sing, datorită
faptului că, alături de ratele de leasing, valoarea reziduală reprezintă o potențială ieșire din fluxul de
numerar al utilizatorului.
Impactul valorii reziduale a ratelor de leasing considerăm că este expresiv prezentat în figura
nr. 4, unde este reflectată influența pe care o deține dimensiunea valorii de leasing și implicit a
riscurilor asumate de finațator. Creșterea valorii reziduale se realizează în detrimentul scăderii
cuantumului ratelor de leasing, ceea ce conduce la recuperarea i nvestiției de către finanțator pe o
perioadă mai lungă de timp și implicit la crearea unei presiuni mai reduse în prima etapă a
tranzacției asupra „ cash flow -ului”53 utilizatorului.54
Rate de
leasing
Valoarea
reziduală
Figura nr. 4 .2.: Impactul valorii reziduale asupra ratelor de leasing55
53 Cash – flow (engleză= mișcarea banilor) reprezintă diferența dintre încasările și plățile curente a le unei întreprinderi
(Conform https://dexonline.ro/definitie/cash+flow accesat la 23.03.2016, ora 13:25)
54 Cornel Coca Constantinescu, Leasing Financiar realitate și perspectivă , Editura Economică, 20 06, p. 24
55 Sursa Cornel Coca Constantinescu, Leasing Financiar realitate și perspectivă , Editura Economică, 2006, p. 25 90 % 80% 70%
10 % 20 % 30 %
34
Valoarea reziduală garantată pentru locatar este acea parte a valorii reziduale care este
garantată de locatar sau de o parte afiliată a acestuia (valoarea garanției constituind valoarea maximă
care poate deveni exigibilă în or ice situație), iar pentru locato r este acea parte a valorii reziduale care
este garantată de locatar sau de o terță parte neafiliată locatorului care este capabilă, din punct de
vedere financiar, să onoreze obligațiile asumate prin garanție.
Valoarea reziduală negarantată reprezintă acea parte din valoarea reziduală activului în regim
de leasing a cărei valoare de către locator nu este sigură sau este garantată numai de o parte afiliată a
locatorului.56
O tranzacție de leasing cuprinde , pe lângă elementele importante caracteristice, și servicii
adiționale precum: întreținere, garanție, componente, software, consultanță, etc. Așadar, în
comparație cu valoarea totală a tranzacției, valoarea activului poate fi minimă, depinzând doar de
valoarea bunurilor și serviciilor auxiliare. Astfel de servicii cuprind servicii suplimentare și sunt
denumite „ full leasing”, comparative cu tranzacțiile clasice care conțin foarte puține servicii
auxiliare sa u uneori nu conțin deloc astfel de servicii.
Astfel de tranzacții sunt normale în momentul în care leasingul este văzut ca și serviciu
prestat de finanțator utilizatorului, suplimentar activității de finanțare propriu -zise. Indiferent de
situație, în aceas tă zonă apare una dintre diferențele fundamentale dintre leasing și credit bancar, ca
urmare a faptului că sunt furnizate suplimentar finanțării și servicii adiționale.57
4.4. Importanța leasingului
Leasingul s -a demon strat a fi cel mai eficace mijloc de finațare a investițiilor productive,
oferind un plus de siguranță deținătorului de capital. Statele au încurajat finanțările prin intermediul
leasingului a unor investiții de interes general.
Leasingul este o alternativă modernă la creditul clasic, dar poate fi și o metodă de
remobilizare a capitalului imobilizat (lease -back).
Prin această metodă, se stimulează întreprinderile rentabile, competente să aducă profitul
necesar achitării redevențelor. Această formă de finanțare oferă creditorului drept de garanție însuși
dreptul de proprietate, fapt ce dă creditului un grad de risc scăzut.
56 IFRS, IAS 17, art. 4, revizuit și elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate, 2011
57 Cornel Coca Constant inescu, Leasing Financiar realitate și perspectivă , Editura Economică, 2006, p. 25
35
Leasingul evidențiază tendința modernă a capitalismului de a face o disociere între cei care
dețin capitalul și cei care foloses c în mod activ ac est capital. De asemenea, contribuie la conturarea
concepției trandiționale de proprietate si afectează serios mitul proprietății în planul doctrinelor
economice.
Prin utilizarea fondurilor pentru plata furnizorilor de bunuri, se încurajea ză, indirect,
producția de bunuri mobile și construirea de bunuri imobile.
O altă situație în care leasingul prezintă o situație deosebită este aceea in care în care cererea
unui produs este mai mare decât oferta, iar în acest caz compania de leasing va fi nanța producătorul
pentru a -și crește producția.
O altă situație în care leasingul are un rol important poate avea loc atunci când Guvernul
folosește facilitățile fiscale pentru a atrage resursele financiare ale companiilor de leasing. Criza
locuințelor, modernizarea și dezvoltarea unor sectoare de activitate, încurajarea exporturilor,
accelerarea privatizării, sunt câteva dintre situațiile în care stat ul poate crea pârghii.58
4.5. Contractele de leasing și clasificarea lor
Leasingul este atât o operațiune formată dintr -un complex de contracte, cât și un contract
diferit. Atunci când ne referim la totalitatea raporturilor juridice ne aflăm în fața operațiunilor de
leasing, conform accepțiunii date, iar atunci c ând ne referim la actul încheiat între finanțat or și
utilizator, vom folosi noțiunea de „contract de leasing”.
Contractul de leasing este un act juridic bilateral, numit, cu titlu oneros, având conținut
patrimonial, cu executare succesivă.
Contractul de leasing , confirmat de Ordonanța nr. 51/199759 a devenit un contract tipic
(numit). Astfel, contractul de leasing este un act juridic bilateral, care se încheie între societatea de
leasing, în calitate de locator (finanțator) și util izator.60
Clasificarea contractelor de leasing adoptată în prezentul sta ndard se bazează pe măsura în
care riscurile și recompensele aferente dreptului de proprietate a unui activ în sistem de leasing revin
locatorului sau locatarului. Riscurile includ posibilitatea de a se înregistra pierderi, ca urmare a unui
grad scăzut de utilizare a activului sau a uzurii morale tehnologice și a unor variații ale venitului
datorate modificării condițiilor economice. Recompensele pot fi prezentate de preconizarea unei
58 Dorin Clocotici, Gh. Gheorghiu, Operațiunile de leasing , Editura Lumina Lex, 2000, p. 28 -29
59 Ordonanța nr. 51/1997 din 28/08/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, versiune actualizată la
data de 17/12/2009
60 Dorin Clocotici, Gh. Gheorghiu, Operațiunile de leasing , Editura Lumina Lex, 2000, p. 51
36
activități profitabile pe durata vieții economice a activului și a unor c âștiguri rezultate din creșterea
valorii sau din realizarea valorii reziduale.
Un contract de leasing este clasificat drept un leasing financiar dacă el transferă în mod
semnificativ toate riscurile și recompensele aferente dreptului de proprietate.
Clasificarea unui leasing drept leasing financiar sau leasing operațional depinde mai curând
de fondul economic al tranzacției decât de forma juridică a contractului61. Exemple de situații care,
individual sau corelate, pot în mod normal să conducă la clasifica rea unui leasing drept leasing
financiar sunt:
a) contractul de leasing transferă locatarului titlu de proprietate asupra activului până la
sfârșitul duratei contractului de leasing;
b) locatarul are opțiunea de a cumpăra activul la un preț estimat a fi suficien t de scăzut
față de valoarea justă la data la care opțiunea devine exercitabilă încât, la începutul
contractului de leasing, există certitudinea rezonabilă că opțiunea va fi exercitată;
c) durata contractului de leasing acoperă, în cea mai mare parte, durata de viață
economică a activului , chiar dacă titlul de proprietate nu este transferat;
d) la începutul contractului de leasing, valoarea actualizată a plăților minime de leasing
este cel puțin egală cu aproape întreaga valoare justă a activului în sistem de lea sing;
e) activele în sistem de leasing au un caracter atât de special încât numai locatarul le
poate utiliza fără modificări majore.
Aspecte care indică situații care, în mod individual sau corelate, pot, de asemenea, să
conducă la clasificarea unui leasing d rept leasing financiar sunt:
a) dacă locatarul poate rezilia contractul de leasing, pierderile locatorului generate de
rezilierea contractului sunt suportate de locatar;
b) câștigurile sau pierderile rezultate din variația valorii juste reziduale cad în sarcina
locatarului (de exemplu, sub forma unei reduceri a chiriei echivalente cu cea mai
mare parte a încasărilor din vănzare la sfârșitul contractului de leasing);
c) locatarul are capacitatea de a continua leasingul pentru o a doua perioadă, la o chirie
substanți al mai redusă decât chiria pieței.62
61 A se vedea, de asemenea, SIC – 27 Evaluarea fondului economic al tranzacțiilor care implică forma legală a unui
contract de leasing.
62 IFRS, IAS 17, art. 7, 8, 10,11, revizuit și elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate, 2011
37
4.6. Leasingul financiar conform OMFP 1802 ( din 29 decembrie 2014)
Imobilizări deținute în baza unui contract de leasing
Imobilizările corporale deținute în baza unui contract de leasing se evidențiază în
contabilitate în funcție de prevederile contractelor încheiate între părți, precum și legislația în
vigoare.
Clasificarea contractelor de leasing în leasing financiar sau leasing operațional se efectuează
la începutul contractului.
Contabilizarea contractelor de leasing se efectuează ținând cont de fondul economic al
tranzacției sau al angajamentului în cauză, și nu numai de forma juridică a contractelor.63
În înțelesul pre zentelor reglementări, termenii de mai jos au următoarele semnificații:
a) contract de leasing este un acord prin care locatorul cedează locatarului, în schimbul unei
plăți sau serii de plăți, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă stabilită;
b) leasing financiar este operațiunea de leasing care transferă cea mai mare parte din riscurile și
avantajele aferente dreptului d e proprietate asupra activului.
Un contract de leasing este recunoscut ca leasing financiar dacă îndeplinește cel puțin una
dintre ur mătoarele condiții:
a) leasingul transferă locatarului titlul de proprietate asupra bunului până la sfârșitul duratei
contractului de leasing;
b) locatarul are opțiunea de a cumpăra bunul la un preț estimat a fi suficient de mic în
comparație cu valoarea justă la data la care opțiunea devine exercitabilă, astfel încât, la
începutul contractului de leasing, există în mod rezonabil certitudinea că opțiunea va fi
exercitată;
c) durata contractului de leasing acoperă, în cea mai mare parte, durata de viață economică a
bunului, chiar dacă titlul de proprietate nu este transferat;
d) valoarea totală a ratelor de leasing, mai puțin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egală
cu valoarea de intrare a bunului, reprezentată de valoarea la care a fost achiziționat bunul de
către finanțator, respectiv costul de achiziție;
e) bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natură specială, astfel încât
numai locatarul le poate utiliza fără modificări majore.64
63 Conform Art. 212 din OMFP 1802/2014
64 Conform Art. 213 din OMFP 1802/2014
38
Înregistrarea în contabilitate a amortizării bunului ce face obiectul contractului se efectuează în
cazul leasingului financiar de către locatar/utilizator, iar în cazul leasingului operațional, de către
locator/finanțator.
În cazul leasingului financiar, achizițiile de către locatar de bunuri imobile și mobile sunt tratate
ca investiții în imobilizări, fiind supuse amortizării pe o bază consecventă cu politica normală de
amortizare pentru bunuri similare ale locatarului.65
Reflectarea în contabilitatea loc atarilor a activelor aferente operațiunilor de leasing financiar se
efectuează cu ajutorul conturilor de imobilizări necorporale și imobilizări corporale.
Dobânzile de plătit corespunzătoare datoriilor din operațiuni de leasing financiar se înregistrează
în contabilitatea locatarilor periodic, conform contabilității de angajamente, în contrapartida contului
de cheltuieli. Dobânda de plătit, aferentă perioadelor viitoare, se evidențiază în conturi în afara
bilanțului (co ntul 8051 "Dobânzi de plătit").66
Loca torul are recunoscute în contabilitate bunurile date în regim de leasing financiar drept
creanțe imobilizate.
Dobânzile de primit corespunzătoare creanțelor din operațiuni de leasing financiar se
înregistrează în contabilitatea locatorului periodic, confo rm contabilității de angajamente, în
contrapartida contului de venituri.
La recunoașterea în contabilitate a contractelor de leasing financiar trebuie avută în vedere
legislația care reglementează categoriile de entități care pot derula asemenea operațiun i.67
O tranzacție de vânzare a unui activ pe termen lung și de închiriere a aceluiași activ în regim de
leasing (leaseback) se contabilizează în funcție de clauzele c ontractului de leasing, dacă tranzacția
de vânzare și închiriere a aceluiași activ are ca r ezultat un leasing financiar, tranzacția reprezintă un
mijloc prin care locatorul acordă o finanțare locatarului, activul având rol de garanție.
Entitatea beneficiară a finanțării (locatarul) nu va recunoaște în contabilitate operațiunea de
vânzare a acti vului, nefiind îndeplinite condițiile de recunoaștere a veniturilor. Activul rămâne
înregistrat în continuare la valoarea existentă anterior operațiunii de leasing, cu regimul de
amortizare aferent.
65 Conform Art. 214 din OMFP 1802/2014
66 Conform Art. 215 din OMFP 1802/2014
67 Conform Art. 216 din OMFP 1802/2014
39
Operațiunea de finanțare va fi evidențiată prin artico lul contabil
512 "Conturi curente la bănci" = 167 "Alte împrumuturi și datorii asimilate", urmând ca
dobânda și alte costuri ale finanțării, potrivit contractelor încheiate, să fie înregistrate conform
prezentelor reglementări.
Din punctul de vedere al regimului taxei pe valoarea adăugată, au loc două operațiuni
distincte, respectiv livrarea bunului, efectuată de locatar, și operațiunea de leasing, efectuată de
locator, pentru care taxa pe valoarea adăugat ă se evidențiază potrivit legii.68
În vederea înt ocmirii situațiilor financiare anuale, utilizatorii bunurilor luate în leasing
financiar sau operațional inventariază și transmit societății de leasing lista bunurilor deținute în baza
contractelor de leasing.
În condițiile prevăzute la cap. 6 "Note expli cative la situațiile financiare anuale", entitățile
contractante care au efectuat operațiuni de leasing și leaseback trebuie să prezinte în notele
explicative la situațiile financiare anuale informații referitoare la operațiunile derulate.69
4.7. Leasingul financiar în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
Contract de leasing financiar – orice contract de leasing care îndeplinește cel puțin una dintre
următoarele condiții:
a) riscurile și beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul
leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte;
b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce
face obiectul leasingului către utilizator la momen tul expirării contractului;
c) utilizatorul are opțiunea de a cumpăra bunul la momentul expirării contractului, iar
valoarea reziduală exprimată în procente este mai mică sau egală cu diferența dintre durata normală
de funcționare maximă și durata contract ului de leasing, raportată la durata normală de funcționare
maximă, exprimată în procente;
d) perioada de leasing depășește 80% din durata normală de funcționare maximă a bunului
care face obiectul leasingului; în înțelesul acestei definiții, perioada de l easing include orice
perioadă pentru care contractul de leasing poate fi prelungit;
e) valoarea totală a ratelor de leasing, mai puțin cheltuielile accesorii, este mai mare sau
egală c u valoarea de intrare a bunului.70
68 Conform Art. 219 din OMFP 1802/2014
69 Conform Art. 220 din OMFP 1802/2014
40
În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar,
amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leas ing se face de către utilizator iar
utilizatorul deduce dobânda , potrivit prevederilor prezentului titlu.71
Prestările de servic ii cuprind operațiuni cum sunt: închirierea de bunuri sau transmiterea
folosinței bunurilor în cadrul unui contract de leasing.
Conform Art. 271 din Condul Fiscal, l a sfârșitul perioadei de leasing, dacă finanțatorul
transferă utilizatorului dreptul de propr ietate asupra bunului, la solicitarea acestuia, operațiunea
reprezintă o livrare de bunuri pentru valoarea la care se face transferul. Se consideră a fi sfârșitul
perioadei de leasing și data la care finanțatorul transferă utilizatorului dreptul de proprie tate asupra
bunului înainte de sfârșitul perioadei de leasing, situație în care valoarea de transfer va cuprinde și
suma ratelor care nu au mai ajuns la scadență, inclusiv toate cheltuielile accesorii facturate odată cu
rata de leasing. Dacă transferul dre ptului de proprietate asupra bunului către locatar/utilizator se
realizează înainte de derularea a 12 luni consecutive de la data începerii contractului de leasing, se
consideră că nu a mai avut loc o operațiune de leasing, ci o livrare de bunuri la data l a care bunul a
fost pus la dispoziția utilizatorului. Dacă în cursul derulării unui contract de leasing financiar
intervine o cesiune între utilizatori cu acceptul finanțatorului, operațiunea nu constituie livrare de
bunuri, considerându -se că persoana car e preia contractul de leasing continuă persoana cedentului.
Operațiunea este considerată în continuare prestare de servicii, persoana care preia contractul de
leasing având aceleași obligații ca și cedentul în ceea ce privește taxa.
În sensul prevederilor art. 286 din Codul fiscal, în cazul contractelor de leasing, atunci când
locatorul asigură el însuși bunul care face obiectul unui contract de leasing și refacturează
locatarului costul exact al asigurării, costul asigurării nu reprezintă o cheltuială acce sorie serviciului
de leasing, nefiind inclus în baza de impozitare a serviciului de leasing. Refacturarea de către locator
a costului exact al asigurării reprezintă o operațiune de asigurare scutită de TVA, distinctă și
independentă de operațiunea de leasi ng.
Potrivit prevederilor art. 468 din Codul fiscal, impozitul pe mijloacele de transport este
datorat de locatar, în cazul în care mijlocul de transport face obiectul unui contract de leasing, la
data de 31 dec embrie a anului fiscal anterior.
În cazul con tractelor de leasing financiar, locatarul, persoana fizică sau persoana juridică,
după caz, are obligația depunerii declarației fiscale la organele fiscale locale în a căror rază este
70 Coform Art. 27, alin 7 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
71 Coform Art. 29 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
41
înregistrat mijlocul de transport, în termen de 30 de zile de la data în cheierii contractului de leasing,
însoțită de o copie a acestuia.
Impozitul pe mijloacele de transport este datorat de locator începând cu data de 1 ianuarie a
anului următor încheierii procesului -verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care
atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasin g.
În cazul contractelor de leasing financiar care se finalizează cu transferul dreptului de
proprietate asupra mijlocului de transport, locatarul are obligați a declarării acestuia la organul fiscal
local competent, în termen de 30 de zile și datorează impozit pe mijlocul de transport începând cu
data de 1 ianuarie a anului fiscal următor celui în care a avut loc predarea -primirea mijlocului de
transport .72
Trăsăturile comune dintre le asingul financiar conform IFRS – IAS 17 și conform OMFP
1802, sunt următoarele :
contractele de leasing sunt clasificate la început drept contracte de leasing financiar
dacă transferă locatarului majoritatea riscurilor și av antajelor asociate proprietății;
în ambele cazuri leasingul transferă locatarului titlul de proprietate asupra bunului
până la sfârșitul duratei contractului de leasing ;
utilizatorul recunoaște activele și datoriile la valoarea justă sau la valoarea actualiza tă
a plăților minime de leasing, dacă ac easta este mai scăzută;
pot fi încadrate în clasa contractelor de leasing conform IAS 17 și contractele care nu
îmbracă această formă juridică;
o altă trăsătură comună o constituie durata contractelor de leasing, care acoperă, în
cea mai mare parte, durata de viață economică a bunului;
în cazul unei tranzacții de vânzare sau leaseback, tranzacția reprezintă un mijloc prin
care locatorul acordă o finanțare locatarului, activul având rol de garanție, însă
utilizatoru l nu va recunoaște în contabilitate operațiunea de vânzare a activului iar
acesta rămâne înregistrat în continuare la valoare existentă anterior operațiunii de
leasing cu regimul de amortizare aferent.
Situațiile care conduc în mod normal la clasificarea unui contract de lesing în categoria
contractelor de leasing financiar din OMFP 1802, sunt în general coerente cu IAS 17, cu excepția
unuia, care marchează că la începutul contractului valoarea totală a ratelor de leasing, mai puțin
72 Coform Art. 468, alin 94, 97, din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
42
cheltuielile accesorii, este mai mare sau egală cu valorea de intrare a bunului, reprezentată de
valoare la care a fost achiziționat bunul de către finanțator.
În ceea ce privește fiscalitatea leasingului , utilizatorul este tratat ca și proprietar al bunului,
amortizarea bunulu i se face de către utilizator și acesta ded uce dobânda iar impozitul pe mijloacele
de transport este datorat de către locatar. Însă există o diferențiere netă, fiindcă spre deosebire de
alte operațiuni, în cazul leasingului beneficiarul poate include rede vențele direct pe cheltuieli.
Din cele prezentate putem concluziona faptul că importanța operațiunilor de leasing față de
celelalte operațiuni comerciale rezultă din avantajele pe care acestea le prezintă față de utilizator și
față de finanțator.
43
CAP 5. Studiu de caz privind prezentarea informațiilor referitoare la costul
creditului bancar și costul leasingului financiar în bilanț și în contul de profit și
pierdere
5.1. Avantajele și dezavantajele celor două tipuri de finanțare
Avantajele finanțării prin credit sunt următoarele:
Principalul argument în favoarea creditului auto este legat de proprietarul bunului, care este
posesor din momentul achiziționării de la furnizor, plătind ulterior ratele de credit.
În cazul leasingului, bunul rămâne în proprietatea finanțatorului până după achitarea ultimei
rate de leasing, moment în care se face un nou act, iar autoturismul devine proprietate
personală.
Contractul de credit poate fi lichidat înainte de termenul înscris, spre deosebire de leasing
unde contractul de leasing nu poate fi anulat, locatarul trebuie sa efectueze toate plățile sau
se va confrunta cu riscut de faliment.
Clienții pot rambursa anticipat creditul oricând pe parcursul contractului spre deosebire de
leasing unde clie nții nu pot rambursa anticipat tot împrumutul mai devreme de un an,
deoarece legea interzice ca un contract de lasing să aibă o durată mai mică de un an.
În cazul creditului bancar, există posibilitatea de a încheia asigurările RCA și Casco cu orice
compan ie de asigurări, însă în cazul leasingului asigurarea Casco și RCA se încheie la firma
de asigurări cu care aceștia lucrează.
Dezavantajele finanțării prin credit bancar sunt:
Există oferte la care se aplică și alte comisione pe lângă cel de acordare (cum ar fi
comisionul de administrare lunar sau anual aplicat la sold sau la valoarea inițială a
credi tului). În cazul de față avem: comision de rambursare anticipată, 2,5 % din suma
rambursată în avans, comision de analiză dosar 100 de lei și taxa RECOM 30 de lei.
Dobânda se aplică la valoarea creditului care conține deja TVA.
Uzura morală este suportată de client, care este proprietarul mașinii.
44
Avantajele finanțării prin leasing financiar sunt următoarele:
Mecanismul de plată prin ratele de leasing consti tuie un avantaj pentru utilizator prin
economisirea în fază inițială a capitalului propriu.
Nu necesită garanții suplimentare, garanție se presupune a fi bunul însuși, în cazul creditului
condițiile de finanțare includ și anumite garanții suplimentare.
Reprezintă o cale de acces la tehnologii avansate și de dezvol tare a activității.
Mărimea constantă a ratelor facilitează pr ogramarea mai meticuloasă a chel tuielilor.
Durata de închiriere poate fi stabilită astfel încât întreprinderea să fie dotată permanent cu
mașinile cele mai moderne și cu cel mai bun randament.
Un alt avantaj îl constituie posibilitatea de a negocia modul de eșalonare a ratelor (de
exemplu rate mai mici la început).
Firma care folosește activul poate să -și îndrepte resursele proprii pentru alte scopuri iar la
sfârșitul contractului de leasing poate returna bunul societății de leasing și poate încheia un
nou contract de leasing pentru un bun cu caracteristici funcționale superioare.
Timpul de analiză și aprobare a cererii de finanțare este s oluționat în 48 de ore, spre
deosebire de credit unde timpul de analiză și aprobare a cererii de finanțare poate dura mai
multe saptamâni.
Graficul de plăți al unei operațiuni de leasing este mult mai flexibil decât al unui credit
bancar.
Dezavantajele fi nanțării prin leasing financiar sunt:
Un dezavantaj în cazul leasingului este costul de finanțare ridicat.
Imposibilitatea rezilierii contractului înainte de termen, chiar dacă bunul devine neutilizabil,
rezilierea contractului poate avea loc numai prin plata unei penalități substanțiale din partea
utilizatorului, care să -i asigure finanțatorului profitul proiecta t.
Societatea de leasing are o viziune previzională, deoarece conferă o atenție mai mare analizei
rentabilității proiectului ce va fi finanțat.
45
Leasing financiar versus credit bancar
Creditul este un element necesar î n tranzacțiile comerciale, de a ceea funcționează în prezent
mecanisme de finanțare complexe, realizate de obicei prin bănci; creditul este o formă tradițională
de finanțare, deoar ece pentru investiții se apelează de regulă la bănci.
Despre leasing putem spune că este asemenea unui credit de investiții chiar dacă beneficiarul nu
devine imediat proprietarul acesteia. Din punct de vedere al finanțatorului „ leasingul este un credit
pe termen lung și mediu, garantat de un drept de proprietate ”, iar în viziunea beneficiarului, el
“constituie o formă de credit are în cadrul căruia sumele necesa re achiziționării bunului se obțin din
exploatarea acestuia, iar rambursarea lui se face eșalonat, sub forma ratelor de leasing și în final a
prețului rezidual ”.73
Tabelul 5.1. Costurile contractării creditului și ale leasingului sunt următoarele:
Costul creditului bancar Costul leasingului financiar
Dobânda – 5.12 % Dobânda – 4.90 %
Comision de analiză dosar – 100 lei Comision de analiză dosar – 1.50 %
Taxa RECOM – 30 lei Taxa RECOM – 70 lei
Comision de rambusare anticipată – 2,50
% din suma rambursată în avans Taxa logistică – 995 lei
Comision de administrare lunar – 54.32
lei
Tabelul 5.2. Documente necesare contractării celor două tipuri de finanțare :
Credit bancar Leasing financiar
Contractul de societate și statut sau act
constitutiv (după caz). Formularul de solicitare finanțare leasing
completat, semnat și ștampilat de
reprezentantul fimei solicitante și semnat .
Cererea de înmatriculare a societății. Oferta de leasing semnată și ștampilată de
client și de intermediar – original.
73 Conform http://www.armyacademy.ro/buletin/articole/bul2ro_2007/a4.pdf , accesat în 09.05.2016, ora 11.55
46
Sentința judecătorului delegat de pe lângă
Registrul Comerțului, prin care se
autorizează î nființarea societății/hotărârea
judecătorească privind înființarea societății
sau hotărârea de guvern. Certificat de înregistrare (CUI) – copie
semnată de intermediar pentru conformitate.
Certificat de înregistrare. În cazul unei
sucursale, certificatul d e înregistrare al
sucursalei. Act de indentitate (BI/CI) al persoanei
împuternicite să semneze documentația în
relația cu finanțatorul – copie semnată de
intermediar pentru conformitate – și
împuternicirea pentru această persoană, dacă
este diferită de reprezentantul legal –
original.
Acte adiționale la contractul de societate și
statut sau la actul constitutiv. Hotărârea Adunării Generale și de
desemnare a reprezentantului în relația cu
finanțatorul.
Cerere de înscriere, de mențiuni și dovada
înregist rării acestora la registrul comerțului,
încheieri/rezoluții. Act constitutiv al societății – copie semnată
și ștampilată pentru conformitate.
Documentația referitare la reprezentntul
legal Cel mai recent act adițional la actul
constitutiv al socității – copie semnată și
ștampilată pentru conformitate.
Copie ID valabile pentru reprezentatul legal
și toți semnatarii autorizați. Toate actele adiționale la actul constutiv al
societății ce se referă la modificarea
asociaților, reprezentanților legali sau la
puterile de reprezentare ale acestora – copii
semnate și ștampilate pentru conformitate.
Procuri/Mandate în formă autentică acordate
de reprezentanții legali semnatarilor
autorizați. Ultimul bilanț contabil al firmei, cu dovada
depunerii acestuia la organel e competente,
conform legislației în vigoare, balanța lunară
disponibilă – copii semnate și ștampilate
pentru conformitate.
47
Bilanțul pe ultimii doi ani (cu ștampilă de la
finanțe).
Balanță de verificare (ultimii 2 ani)
Formular de verificare (CRC+BC – realizat
de bancă).
Tabelul 5.3. Reflectarea în contabilitate a creditului bancar și a leasingului financiar :
Creditul bancar Leasingul financiar
1) Încasarea creditului de la bancă
5121=162
2) Înregistrarea facturii de achiziț ie a
utilajului de la furnizor
2133=404
3) Plata furnizorului, obținuți de la
bancă, prin creditare
404=5121
4) Restituirea ratei creditului
162=5121
5) Restituirea dobânzii
666=5121
6) Înregistrarea comisioanelor (de
acordare, de rambursare anticipată,
etc.)
627=5121
7) Înregistrarea comisionului de
acordare care majorează valoarea
bunului
2133=462
Și plata acestuia: 462=5121
8) Înregistrarea cheluielii privind
asigurarea RCA 1) Înregistrarea avansului
% = 404
4093
4426
2) Plata avansului
404=5121
3) Diminuarea datoriei cu avansul plătit
167=4093
4) Înregistrarea bunului în curs de
aprovizionare (la începutul
contractului)
2133=167
5) Înregistrarea chelt uielilor aferente
contractului:
Comision analiză dosar: % = 404
622
4426
Plata comisionului: 404=5121
Taxa logistică si taxa recom
% = 404
628/logistică
628/recom
4426
48
613/rca=404
Și plata acesteia: 404=5121
9) Înregistrarea ratei și a dobânzii
datorate lunar
1621=5121 (credit)
666=1682 (dobânda)
10) Înregistrarea amortizării
6811=2813 Plata taxei: 404=5121
6) Înregistrarea asigurării RCA și Casco
% = 404
613/rca
613/recom
Plata asigurării: 404=5121
7) Înregistrarea dobânzii în contul
extrabilanțier D 8051
8) Înregistrarea ratei și a dobânzii
datorate lunar
% = 404
167
1687
622
4426
9) Înregistrarea amortizării
6811=2813
49
5.2. Studiu de caz
Datorită faptului că societățile sunt mai reticiente în ceea ce privește oferirea de informații
referitoare la datorii, concret la formele de finanțare la care apelează, am considerat ca fiind
necesară realizarea unei analize pentru o societate fictivă.
Pentru a realiza un s tudiu de caz cât mai relevant, presupunem că societatea X achiziționează
un mijloc de transport în următoarele situaț ii:
1. Prima ipoteza este ach iziția mijlocului de transport în urma contra ctării unui credit
bancar;
2. A doua situație este achiziția mijlocului de transport în baza unui contract de leasing.
În ambele cazuri finanțatorul este Banca Comercială Română, în cazul creditului BCR Micro
Banking, iar in cazul leasingului BCR Leasing IFN S.A.
Finanțarea prin credit bancar prin intermediul BCR Micro Bank ing
1. Contractarea și încasarea creditului de la bancă
5121 = 1621 54.315
2. Înregistrarea cheltuielii cu comisionul de analiză dosar, în valoare de 100 de lei.
3. Înregistrarea comisionului de Interogare al Registrului Comerțului (taxa RECOM), în
valoare de 30 de lei.
627 = 5121 30
4. Înregistrarea comisionului de rambursare anticipată (2,5 % din suma rambursată în
avans)
627 = 5121 1.358
627 = 5121 100
50
5. Banca solicită un comision de acordare, acesta majorează valoarea atutoturismului. (1,5
% din valoarea finanțată)
2133 = 462 815
și plata acestuia:
462 = 5121 815
6. Înregistrarea facturii de achiziție a mijlocului de transport de la furnizor.
2133 = 404 54.315
7. Plata furnizorului cu banii obținuți de la bancă prin creditare .
404 = 5121 54.315
8. Înregistrarea cheltuielilor privind asigurarea RCA a autoturismului. (Asigurare obținută
pe baza calculatorului online RCA ) .74
Tabelul 5.4. Înregistrarea asigurării RCA
Nr.
crt. Perioada Val. asigurării
RCA Înregistrarea
asigurării Plata
asigurării
1 Ianuarie –
Decembrie 1.051 613/rca = 404 404 = 5121
2 Ianuarie –
Decembrie 1.051 613/rca = 404 404 = 5121
3 Ianuarie –
Decembrie 1.051 613/rca = 404 404 = 5121
TOTAL 3.153
Sursa: Calcule proprii
Nota contabilă:
74 Conform https://www.rca -ieftin.ro/calculator -rca (accesat în 06.05.2016, ora 13.50) 613/rca = 404 1.051
404 = 5121 1.051
51
9. Înregistrarea cheltuielilor cu dobânda.
666 = 5121 4.395
Tabelul 5.5. Grafic de rambursare a creditului pentru anul 1:
Sursa: Scadențar BCR Micro Banking, 2016
Nota contabilă:
Nr.
Crt. Data
scadenței Rata tot.
antecalc.
(lei) Credit
(lei) Nota
contabilă
(credit) Dobânda
(lei) Nota
contabilă
(dobândă) Sold ct.
Împrumut
(lei)
1 Ianuarie 1.631 1.399 1621=5121 232 666=1682 52.916
2 Februarie 1.631 1.405 1621=5121 226 666=1682 51.511
3 Martie 1.631 1.411 1621=5121 220 666=1682 50.100
4 Aprilie 1.631 1.417 1621=5121 214 666=1682 48.683
5 Mai 1.631 1.423 1621=5121 208 666=1682 47.260
6 Iunie 1.631 1.429 1621=5121 202 666=1682 45.831
7 Iulie 1.631 1.435 1621=5121 196 666=1682 44.395
8 August 1.631 1.441 1621=5121 189 666=1682 42.954
9 Septembrie 1.631 1.448 1621=5121 183 666=1682 41.506
10 Octombrie 1.631 1.454 1621=5121 177 666=1682 40.053
11 Noiembrie 1.631 1.460 1621=5121 171 666=1682 38.593
12 Decembrie 1.631 1.466 1621=5121 165 666=1682 37.127
TOTAL 19.572 17.188 2.383
1621 = 5121 17.188
666 = 1682 2.383
52
Tabelul 5. 6. Grafic de rambursare a creditului pentru anul 2:
Sursa: Scadențat BCR Micro Banking, 2016
Nota contabilă:
Tabelul 5. 7. Grafic de rambursare a creditului pentru anul 3: Nr.
Crt. Data
scadenței Rata tot.
antecalc.
(lei) Credit
(lei) Nota
contabilă
(credit) Dobânda
(lei) Nota
contabilă
(dobândă) Sold ct.
Împrumut
(lei)
1 Ianuarie 1.631 1.472 1621=5121 158 666=1682 35.654
2 Februarie 1.631 1.479 1621=5121 152 666=1682 34.176
3 Martie 1.631 1.485 1621=5121 146 666=1682 32.691
4 Aprilie 1.631 1.491 1621=5121 139 666=1682 31.199
5 Mai 1.631 1.498 1621=5121 133 666=1682 29.702
6 Iunie 1.631 1.504 1621=5121 127 666=1682 28.198
7 Iulie 1.631 1.510 1621=5121 121 666=1682 26.687
8 August 1.631 1.517 1621=5121 114 666=1682 25.170
9 Septembrie 1.631 1.523 1621=5121 107 666=1682 23.647
10 Octombrie 1.631 1.530 1621=5121 101 666=1682 22.117
11 Noiembrie 1.631 1.536 1621=5121 94 666=1682 20.580
12 Decembrie 1.631 1.543 1621=5121 88 666=1682 19.037
TOTAL 19.572 18.089 1.479
1621 = 5121 18.089
666 = 1682 1.479
Nr.
Crt. Data
scadenței Rata tot.
antecalc.
(lei) Credit
(lei) Nota
contabilă
(credit) Dobânda
(lei) Nota
contabilă
(dobândă) Sold ct.
Împrumut
(lei)
1 Ianuarie 1.631 1.550 1621=5121 81 666=1682 17.488
2 Februarie 1.631 1.556 1621=5121 75 666=1682 15.932
3 Martie 1.631 1.563 1621=5121 68 666=1682 14.369
53
Sursa: Scadențar BCR Micro Banking, 2016
Nota contabilă:
10. Lunar, din luna următoare celei în care autoturismul a fost pus în funcțiune, în baza
procesului verbal de punere în funcțiune, se înregistrează amortizarea bunului:
6811 = 2813
Amortizarea autoturismului achiziționat, calculul amortizării:
-durata de amortizare: 60 de luni75
-metoda de amortizare folosită este cea liniară.
Amortizare lunară: 55.130/60= 919 lei/lună
Notă: Amortizarea se va inregistra lunar la suma de 919 lei , iar la sfârșitul duratei de
amortizare diferețele rezultate din rotunjiri se vor regulariza.
Amortizare anuală: 919×12= 11.028 lei/an
75 Conform HG 2139 din 30 Noiembrie 2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea și duratele normale de
funcționare a mijloacelor fixe 4 Aprilie 1.631 1.569 1621=5121 61 666=1682 12.799
5 Mai 1.631 1.576 1621=5121 55 666=1682 11.223
6 Iunie 1,631 1.583 1621=5121 48 666=1682 9.640
7 Iulie 1.631 1.590 1621=5121 41 666=1682 8.051
8 August 1.631 1.596 1621=5121 34 666=1682 6.454
9 Septembrie 1.631 1.603 1621=5121 28 666=1682 4.851
10 Octombrie 1.631 1.610 1621=5121 21 666=1682 3.241
11 Noiembrie 1.631 1.617 1621=5121 14 666=1682 1.624
12 Decembrie 1.631 1.624 1621=5121 7 666=1682 0
TOTAL 19.572 19.038 533
1621 = 5121 19.038
666 = 1682 533
54
Tabelul 5.8. Înregistrarea amortizării pentru anul 1
Nr.
Crt. Luna Val.
amortizabilă Amortizare
lună Val. rămasă
de amortizat Nota
contabilă
1 Februarie 55.130 919 54.211 6811=2813
2 Martie 54.211 919 53.292 6811=2813
3 Aprilie 53.292 919 52.373 6811=2813
4 Mai 52.373 919 51.454 6811=2813
5 Iunie 51.454 919 50.535 6811=2813
6 Iulie 50.535 919 49.616 6811=2813
7 August 49.616 919 48.697 6811=2813
8 Septembrie 48.697 919 47.778 6811=2813
9 Octombrie 47.778 919 46.859 6811=2813
10 Noiembrie 46.859 919 45.940 6811=2813
11 Decembrie 45.940 919 45.021 6811=2813
TOTAL 10.109
Sursa: Calcule proprii
Nota contabilă:
Tabelul 5.9. Înregistrarea amortizării pentru anul 2
Nr.
Crt. Luna Val.
amortizabilă Amortizare
lună Val. rămasă
de amortizat Nota
contabilă
1 Ianuarie 45.021 919 44.102 6811=2813
2 Februarie 44.102 919 43.183 6811=2813
3 Martie 43.183 919 42.264 6811=2813
4 Aprilie 42.264 919 41.345 6811=2813
5 Mai 41.345 919 40.426 6811=2813
6 Iunie 40.426 919 39.507 6811=2813
7 Iulie 39.507 919 38.588 6811=2813
8 August 38.588 919 37.669 6811=2813 6811 = 2813 10.109
55
9 Septembrie 37.669 919 36.750 6811=2813
10 Octombrie 36.750 919 35.831 6811=2813
11 Noiembrie 35.831 919 34.912 6811=2813
12 Decembrie 34.912 919 33.993 6811=2813
TOTAL 11.028
Sursa: Calcule proprii
Nota contabilă:
Tabelul 5.10. Înregistrarea amortizării pentru anul 3
Nr.
Crt. Luna Val.
amortizabilă Amortizare
lună Val. rămasă
de amortizat Nota
contabilă
1 Ianuarie 33.993 919 33.074 6811=2813
2 Februarie 33.074 919 32.155 6811=2813
3 Martie 32.155 919 31.236 6811=2813
4 Aprilie 31.236 919 30.317 6811=2813
5 Mai 30.317 919 29.398 6811=2813
6 Iunie 29.398 919 28.479 6811=2813
7 Iulie 28.479 919 27.560 6811=2813
8 August 27.560 919 26.641 6811=2813
9 Septembrie 26.641 919 25.722 6811=2813
10 Octombrie 25.722 919 24.803 6811=2813
11 Noiembrie 24.803 919 23.884 6811=2813
12 Decembrie 23.884 919 22.965 6811=2813
TOTAL 11.028
Sursa: Calcule proprii
Nota contabilă:
În următorii 2 ani amortizarea se va efectua similar lunilor anterioare urmând ca diferența
rezultată să se regularizeze.
6811 = 2813 11.028
6811 = 2813 11.028
56
Finanțarea prin leasing financiar prin intermediul BCR Leasing IFN S.A.
1. Înregistrarea avansului (15%)
2. Plata avansului
404 = 5121 11.502
3. Diminuarea datoriei cu avansul plătit
167 = 4093 9.585
4. La data contractului de leasing, se înregistrează bunul – în curs de aprovizionare – în
contrapartidă cu suma totală a ratelor pe care societatea le are de achitat :
2133 = 167 54.315
5. Înregistrarea cheltuielilor aferente contractului:
a) Comision de analiză dosar (1.5 %)
% = 404 1.150, 20
622
958,5
4426
191, 70
Plata acestuia:
b) Taxa logistică
Plata taxei:
% = 404 11.502
4093
9.585
4426
1.917
404 = 5121 1.150, 20
% = 404 1.194
628/logistică
995
4426
199
404 = 5121 1.194
57
c) Taxa Recom
Plata taxei:
404 = 5121 84
6. Înregistrarea asigurării RCA și CASCO (Asigurare obținută pe baza calculatorului online
RCA și CASCO)76
De regulă societățile de leasing lucrează cu anumite firme de asigurare și casco; noi
am ales oferta Asirom pentru RCA si Generali pentru CASCO, ofertă pur informativă.
Tabelul 5.11. Înregistrarea asigurării RCA și CASCO
Nota contab ilă
Nr.
crt. Perioada Val. asigurării
RCA Val. asigurării
CASCO Înregistrarea
asigurării Plata
asigurării
1 Ianuarie –
Decembrie 1.051 1.967 % = 404
613/rca
613/casco 404 = 5121
2 Ianuarie –
Decembrie 1.051 1.967 % = 404
613/rca
613/casco 404 = 5121
3 Ianuarie –
Decembrie 1.051 1.967 % = 404
613/rca
613/casco 404 = 5121
TOTAL 3.153 5.901
Sursa: Calcule proprii
76 Conform https://www.rca -ieftin.ro/calculator -rca (accesa t în 06.05.2016 la ora 13.50) și http://www.casco –
ieftin.ro/casco/calculator -casco (accesat în 06.05.2016 la ora 14.25) % = 404 84
628/Recom
70
4426
14
58
Nota contabilă:
7. În baza scadențarului, se înregistrează dobânda ce trebuie achitată, la valoarea integrală,
în debitul contului 8051 „Dobânzi de plătit ” (punctul 215 alin. (2) din reglementări)
D 8051 = 4,200.28
Tabelul 5.12. Planul de eșalonare al ratelor anul 1:
Nr.
Crt Data Capital Dob. Rata TVA TOTAL
cu TVA Com . Sold
1 Ianuarie 1.403, 64 221,79 1.625, 43 168,48 2.015, 70 54,32 52.911, 36
2 Februarie 1.409, 38 216,05 1.625, 43 174,22 2.015, 70 54,32 51.501, 98
3 Martie 1.415, 13 210,30 1.625, 43 179,97 2.015, 70 54,32 50.086, 85
4 Aprilie 1.420, 91 204,52 1.625, 43 187,75 2.015, 70 54,32 48.665, 94
5 Mai 1.426, 71 198,72 1.625, 43 191,55 2.015, 70 54,32 47.239, 23
6 Iunie 1.432, 54 192,89 1.625, 43 197,38 2.015, 70 54,32 45.806, 69
7 Iulie 1.438, 39 187,04 1.625, 43 203,23 2.015, 70 54,32 44.368, 30
8 August 1.444, 26 181,17 1.625, 43 209,10 2.015, 70 54,32 42.924, 04
9 Septembrie 1.450, 16 175,27 1.625, 43 215 2.015, 70 54,32 41.473, 88
10 Octombrie 1.456, 08 169,35 1.625, 43 220,92 2.015, 70 54,32 40.017, 80
11 Noiembrie 1.462, 02 163,41 1.625, 43 226,86 2.015, 70 54,32 38.555, 78
12 Decembrie 1.467, 99 157,44 1.625, 43 232,83 2.015, 70 54,32 37.087, 79
TOTAL 17.227, 21 2.277, 95 19.505, 16 2.498, 57 24.188, 4 651,84
Sursa: Scadențar BCR Leasing, 2016
Nota contabila:
% = 404 3.018
613/rca
1.051
613/casco
1.967
404 = 5121 3.018
% = 404 22.655, 57
167
17.227, 21
1687
2.277, 95
622
651, 84
4426
2.498, 57
59
Dobân da în extrabilanțier: C 8051 = 2.277, 95
Dobânda se trece pe cheltuieli :
Tabelul 5.13. Planul de eșalonare al ratelor anul 2:
Nr.
Crt Data Capital Dob. Rata TVA TOTAL
cu TVA Com . Sold
1 Ianuarie 1.473, 99 151,44 1.625, 43 238,83 2.015, 70 54,32 35.613, 80
2 Februarie 1.480, 01 145,42 1.625, 43 244,85 2.015,70 54,32 34.133,79
3 Martie 1.486, 05 139,38 1.625, 43 250,89 2.015, 70 54,32 32.647, 74
4 Aprilie 1.492, 12 133,31 1.625, 43 256,96 2.015, 70 54,32 31.155, 62
5 Mai 1.498, 21 127,22 1.625, 43 263,05 2.015, 70 54,32 29.657, 41
6 Iunie 1.504, 33 121,10 1.625, 43 269,17 2.015, 70 54,32 28.153, 08
7 Iulie 1.510, 47 114,96 1.625, 43 275,31 2.015, 70 54,32 26.642, 61
8 August 1.516, 64 108,79 1.625, 43 281,48 2.015, 70 54,32 25.125, 97
9 Septembrie 1.522, 83 102,60 1.625, 43 287,67 2.015, 70 54,32 23.603, 14
10 Octombrie 1.529, 05 96,38 1.625, 43 293,89 2.015, 70 54,32 22.074, 09
11 Noiembrie 1.535, 29 90,14 1.625, 43 300,13 2.015, 70 54,32 20.538, 80
12 Decembrie 1.541, 56 83,87 1.625, 43 306,4 2.015, 70 54,32 18.997, 24
TOTAL 18.090, 55 1.414, 61 19.505, 16 3.268, 63 24.188, 4 651,84
Sursa: Scadențar BCR Leasing, 2016
Nota contabila:
Dobânda în extrabilan țier: C 8051 = 1.414, 61
Dobânda se trece pe cheltuieli
666 = 1687 2.277, 95
% = 404 23.425, 63
167
18.090, 55
1687
1.414,55
622
651, 84
4426
3.268, 63
666 = 1687 1.414, 61
60
Tabelul 5.14. Planul de eșalonare al ratelor anul 3:
Nr.
Crt Data Capital Dob. Rata TVA TOTAL
cu TVA Com . Sold
1 Ianuarie 1.547, 86 77,57 1.625, 43 312,7 2.015, 70 54,,32 17.449, 38
2 Februarie 1.554, 18 71,25 1.625, 43 319,02 2.015, 70 54,32 15.895, 20
3 Martie 1.540, 52 64,91 1.625, 43 325,36 2.015, 70 54,32 14.334, 68
4 Aprilie 1.566, 90 58,53 1.625, 43 331,74 2.015, 70 54,32 12.767, 78
5 Mai 1.573, 29 52,14 1.625, 43 338,13 2.015, 70 54,32 11.194, 49
6 Iunie 1.579, 72 45,71 1.625, 43 344,56 2.015, 70 54,32 9.614, 77
7 Iulie 1.586, 17 39,26 1.625, 43 351,01 2.015, 70 54,32 8.028, 60
8 August 1.592, 65 32,78 1.625, 43 357,49 2.015, 70 54,32 6.453, 95
9 Septembrie 1.599, 15 26,28 1.625, 43 363,99 2.015, 70 54,32 4.836, 80
10 Octombrie 1.605, 68 19,75 1.625, 43 370,52 2.015, 70 54,32 3.231, 12
11 Noiembrie 1.612, 24 13,19 1.625, 43 377,08 2.015, 70 54,32 1.618, 88
12 Decembrie 1.618, 88 6,55 1.625, 43 383,72 2.015, 70 54,32 0
TOTAL 18.987, 24 507,92 19.505, 16 4.175, 32 24.188, 4 651,84
Sursa: Scadențar BCR Leasing, 2016
Nota contabila:
Dobânda în extrabilnațier: C 8051 = 507.92
Dobânda se trece pe cheltuieli :
8. Lunar, conform punctului 214 din Reglementările contabile, utilizatorul/locatarul (în
cazul de față firma care a achiziționat mijlocul de transport) calculează și înregistrează
amortizarea bunului:
6811 = 2813
% = 404 24.322, 32
167
18.987, 21
1687
507, 92
622
651, 84
4426
4.175, 32
666 = 1687 507, 92
61
Amortizarea autoturismului achiziționat, calculul amortizării:
-durata de amortizare: 60 de luni77
-metoda de amortizare folosită este cea liniară.
Amortizare lunară: 54 .315/60 = 905, 25 lei/lună
Notă: Amortizarea se va inregistra lunar la suma de 905 lei , iar la sfârșitul duratei de
amortizare diferețele rezultate din rotunjiri se vor regulariza.
Amortizare anuală: 905 x 12 = 10 .860 lei/an
Tabelul 5.15. Înregistrarea amortizării pentru anul 1
Nr.
Crt. Luna Val.
amortizabilă Amortizare
lună Val. rămasă
de amortizat Nota
contabilă
1 Februarie 54.315 905 53.410 6811=2813
2 Martie 53.410 905 52.205 6811=2813
3 Aprilie 52.205 905 51.600 6811=2813
4 Mai 51.600 905 50.695 6811=2813
5 Iunie 50.695 905 49.790 6811=2813
6 Iulie 49.790 905 48.885 6811=2813
7 August 48.885 905 47.980 6811=2813
8 Septembrie 47.980 905 47.075 6811=2813
9 Octombrie 47.075 905 46.170 6811=2813
10 Noiembrie 46.170 905 45.265 6811=2813
11 Decembrie 45.265 905 44.360 6811=2813
TOTAL 9.955
Sursa: Calcule proprii
Nota contabilă:
77 Conform HG 2139 din 30 Noiembrie 2004 pentru aprobarea Catalogului pri vind clasificarea și duratele normale de
funcționare a mijloacelor fixe 6811 = 2813 9.955
62
Tabelul 5.16. Înregistrarea amortizării pentru anul 2
Nr.
Crt. Luna Val.
amortizabilă Amortizare
lună Val. rămasă
de amortizat Nota
contabilă
1 Ianuarie 44.360 905 43.455 6811=2813
2 Februarie 43.455 905 42.550 6811=2813
3 Martie 42.550 905 41.645 6811=2813
4 Aprilie 41,645 905 40.740 6811=2813
5 Mai 40.740 905 39.835 6811=2813
6 Iunie 39.835 905 38.930 6811=2813
7 Iulie 38.930 905 38.025 6811=2813
8 August 38.025 905 37.120 6811=2813
9 Septembrie 37.120 905 36.215 6811=2813
10 Octombrie 36.215 905 35.310 6811=2813
11 Noiembrie 35.310 905 34.405 6811=2813
12 Decembrie 34.405 905 33.500 6811=2813
TOTAL 10.860
Sursa: Calcule proprii
Nota contabilă:
Tabelul 5.17. Înregistrarea amortizării pentru anul 3
Nr.
Crt. Luna Val.
amortizabilă Amortizare
lună Val. rămasă
de amortizat Nota
contabilă
1 Ianuarie 33.500 905 32.595 6811=2813
2 Februarie 32.595 905 31.690 6811=2813
3 Martie 31.690 905 30.785 6811=2813
4 Aprilie 30.785 905 29.880 6811=2813
5 Mai 29.880 905 28.975 6811=2813
6 Iunie 28.975 905 28.070 6811=2813
7 Iulie 28.070 905 27.165 6811=2813
8 August 27.165 905 26.260 6811=2813 6811 = 2813 10.860
63
9 Septembrie 26.260 905 25.355 6811=2813
10 Octombrie 25.355 905 24.450 6811=2813
11 Noiembrie 24.450 905 23.545 6811=2813
12 Decembrie 23.545 905 22.640 6811=2813
TOTAL 10.860
Sursa: Calcule proprii
Nota contabilă:
În următorii 2 ani amortizarea se va efectua similar lunilor anterioare urmând ca diferența
rezultată să se regularizeze.
6811 = 2813 10.860
64
Tabelul 5.18. Bilanț prescurtat la data de 31.12
Sursa: Calcule proprii
*Notă: În prezentul studiu, sumele care trebuie plătite într -o perioadă de până la un an, respectiv într -o perioadă mai mare de un an
nu includ și valoarea taxei pe valoare adăugată. Am considerat ca fiind necesară excluderea sumelor aferente taxei pe valoare adăugată
datorită faptului că această taxă este deductibilă și nu reprezintă un cost al finanțării prin leasing.
EXTRAS DIN BILANȚ LA DATA 31.12
CREDIT BANCAR LEASING FINANCIAR
Denumire element Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 1 Anul 2 Anul 3
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI CORPORALE
(ct.211+212+ 213+214+223+224+234+232 -281-
291-2931) 45.175 34.315 23.455 44.360 33.500 22.640
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 45.175 34.315 23.455 44.360 33.500 22.640
D: DATORII – SUME CARE TREBUIE PLĂTITE
ÎNTR -O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN
(ct.161+ 162+166+ 167+168-
169+401+ 404+405+408 , etc) 19.571 19.571 – 20.157 * 20.157 * –
G: DATORII: SUMELE CARE TREBUIE
PLĂTITE ÎNTR -O PERIOADĂ MAI MARE DE
UN AN (ct. 161+162+166+ 167+ 168-
169+269+401+403+405+408+419+ 462, etc) 19.571 – – 20.157 * – –
TOTAL DATORII 39.142 19.571 – 40.314 20.157 –
PROFITUL SAU PIERDEREA
EXERCIȚIULUI FINANCIAR ct.121 (15.031 ) (13.558 ) (12.612 ) (17.926,29 ) (15.944,45 ) (15.037,76 )
65
Tabelul 5 .19 Extras din CPP la data de 31.12
EXTRAS DIN CPP LA DATA DE 31.12
CREDIT BANCAR LEASING FINANCIAR
Denumirea elementelor Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 1 Anul 2 Anul 3
7. Ajustări de valoare privind imobilizările corporale
și necorporale
a) Cheltuieli ( ct. 6811 +6813) 10.109 11.028 11.028 9.955 10.860 10.860
8. Alte cheltuieli de exploatare
8.1 Chletuieli privind prestațiile
externe(ct.611+612+ 613+614+621+ 622+623+624+6
25+627+628-7461) 2.539 1.051 1.051 5.693,84 3.669,84 3.669,84
13. Cheltuieli privind dobânzile (ct.666) 2.383 1.479 533 2.277,95 1.414,61 507,92
Cheltuieli financiare – TOTAL 2.383 1.479 533 2.277,95 1.414,61 507,92
14. Profitul sau pierderea curentă
Profit
Pierdere (15.031 ) (13.558 ) (12.612 ) (17.926,29 ) (15.944,45 ) (15.037,76 )
Sursa: Calcule proprii
66
Tabelul 5.20 – Soldul contului 121 „Profit sau pierdere ”
Sursa: Calcule propri i
Soldul contului 121 „Profit sau pierdere ”
CREDIT BANCAR LEASING FINANCIAR
121 = % 15.031
6811 10.109
613 1.051
627 1.488
666 2.383 Anul 1:
121 = % 13.558
6811 11.028
613 1.051
666 1.479 Anul 2:
121 = % 12.612
6811 11.028
613 1.051
666 533 Anul 3:
121 = % 17.926, 29
6811 9.955
613 3.018
622 1.610,34
628 1.065
666 2.277, 95 Anul 1:
121 = % 15.944, 45
6811 10.860
613 3.018
622 651, 84
666 1.414, 61 Anul 2:
Anul 3:
121 = % 15.037, 76
6811 10.860
613 3.018
622 651, 84
666 507,92
67
Tabelul 5.21 – Note explicative la situațiile financiare privind mijloacele de transpor t
NOTE EXPLICATIVE LA SITUAȚIILE FINANCIARE
Cost Mijloace de transport
Credit bancar Leasing
financiar
1 ianuarie anul 1 0 0
Achiziții 55.130 54.315
Ieșiri 0 0
Reevaluări 0 0
31 decembrie anul 1 55.130 54.315
Amortizare 10.109 9.955
Valori nete
31 decembrie anul 1 45.021 44.360
1 ianuarie anul 2 45.021 44.360
Amortizare 11.028 10.860
Valori nete 31
decembrie anul 2 33.993 33.500
1 ianuarie anul 3 33.993 33.500
Amortizare 11.028 10.860
Valori nete
31 decembrie anul 3 22.965 22.640
Sursa: Calcule proprii
Tabelul 5.22 – Note explicative la situațiile financiare privind leasingul financiar
NOTELE EXPLICATIVE LA SITUAȚIILE
FINANCIARE
Leasing financiar
Descriere Anul 1 Anul 2 Anul 3
Datorii < 1 an 24,188.40 24.188,40 0
Datorii > 1 an 24.188,40 0 0
Valoarea actuală a
datoriilor 48.376,80 24.188.40 0
Dobânda în
extrabilanțier
D 8051 2.277,95 1.414,61 507,92
Sursa: Calcule proprii
68
Concluzii
Agenții economici folosesc active financiare pentru activitatea lor de producție,
comercializare, investiții, etc. O parte din aceste active este asigurată din resurse proprii, alta din
fonduri împrumutate, aceștia recurgând la credite bancare sau contracte de leasing financiar, în cazul
nostru pentru achiziționarea unui autoturism. Acestea le sunt acordate de bănci sau societăți de
leasing, pentru valorificarea capitalului monetar disponibil.
Decizia de a opta pentru un leasing sau de a cumpăra un bun prin apelarea la credit bancar
trebuie justificată prin compararea costurilor de finanțare ale celor două alternative și alegerea a celei
surse de fi nanțare cu cel mai mic cost, însă în cele mai multe cazuri leasingul se dovedește a fi
alternativa pentru obțtinerea unor mijloace de transport costisitoare. La nivelul economiei naționale,
leasingul reprezintă un mod de relansare a investițiilor și modul de retehnologizare a societăților
comerciale.
Pe parcursul acestei lucrări am evidențiat avantajele și dezavantajele oferite atât de creditul
bancar cât și de leasingul financiar beneficiarului.
Activitatea de creditare este importa ntă atât în țările dezvoltate, cât și în țările aflate în proces
de dezvoltare, cum este și cazul României. Slaba dezvoltare a economiei de piață a determinat
utilizarea creditului bancar ca principală sursă de finanțare a economiei românești și de impulsi onare
a creșterii economice.
Leasingul financiar este o alternativă bună deoarece ușurează antreprenorii care nu dețin
active sau activitate suficientă pentru obținerea unui credit și poate constitui o soluție de finanțare
pe termen lung , însă proceduril e de finanțare sunt mai puțin complexe.
Leasingul reprezintă o formă rezistentă de finanțare ce merită a fi analizată caracteristic ca
operațiune de finanțare în comparație cu alte forme de creditare existente.
Spre deosebire de credit care este acordat sub formă bănească, leasingul este sub formă de
echipamente; în mod concret cele două noțiuni prezintă caracteristici diferite cu privire la: gradul de
finanțare, forma de acordare, garanție, analiza documentației financiare și politica de creditare.
Din s tudiul de caz realizat la societatea X observăm faptul că:
Ambele finanțări sunt în RON;
Durata contractului este de 36 de luni în ambele cazuri ;
Dobânda anuală este mai mica la leasing față de credit cu 0, 22 %;
69
Ambele împrumuturi au fost contractate la BC R;
În cazul leasingului costurile aferente acordării creditului din punctul de vedere al
comisioanelor de acordare, sunt ma i mari față de creditul bancar;
Leasingul spre deosebire de credit are si taxa pe valoare adăugată însă aceasta este
deductibilă, de ci nu reprezinta un cost al leasingului;
Suma finanțat ă a fost în ambele cazuri de 54. 315 RON;
Cheltuielile privind asigurarea sunt mai mari în cazul leasingului financiar, deoarece
spre deosebire de credit, societățile de leasing pe lângă RCA impun și asi gurare
CASCO.
Din punctul de vedere al rezultatului de la finalul exercițiului financiar, în bilanț apar
schimbări la credit față de leasing deoarece, banca care finanțează creditul perce pe un comision de
acordare de 1, 5 % din valoarea finanțată, adică de 815 RON, iar acesta majorează valoarea
autoturismului. Atât datoriile curente cât și datoriile mai mari de un an sunt mai mici în cazul
creditului ban car față de leasingul financiar.
În contul de profit și pierdere apar diferențe între cheltuielile cu dobânda, în cazu l creditului
sunt mai mari cu 0, 22 % față de leasing. Spre deosebire de credit, leasingul are și comision de
administrare lunar în valoare 651, 84 RON, taxa logistică în valoare de 70 RON la acordarea
creditului și A sigurarea CASCO în valoar e de 1. 967 RON pe an. O altă diferență o reprezintă
cheltuiala cu amortizarea, care, în cazul creditului este mai mare datorită faptului că valoarea
autoturismului a crescut cu 815 RON din cauza comisionului de acordare, deșii s -a ales aceeași
metodă de am ortizare.
O asemănare între cele două finanțări din punctul de vedere al CPP este cheltuiala cu
Asigurarea RCA , în ambele cazuri fiind de 1. 051 RON pe an .
Pe parcursul activității sale societatea poate întâmpina dificultăți financiare care vor conduce
la alte cheltuieli cum ar fii penalitățile de întârziere stabilite pentru neîndeplinirea obligațiilor de
plată la scadență a ratelor. Penalitățile vor fii mai mari decât penalitățile la obligațiile față de bugetul
statului.
Dobânzile și penalitățile pentru în târziere se vor calcula pentru fiecare zi de întârziere
începând cu ziua imediat următoare termenului de scandeță și până la data stingerii sumei datorate.
Penalitățile în cazul contractului de leasing sunt de regulă, mai mari decât penalitățile pentru
obligațiile la bugetul statului.
70
Cu privire la notele explicative din situațiile financiare privind amortizarea mijloacelor fixe
observăm faptul că amortizarea contabilă se calculează folosind metoda liniară. Pentru mijloacele
noi, intrate in anul 1, de natu ra mijloacelor de transport, duratele de viață utile au fost stabilite luând
în considerare durata de viață utilă a mijloacelor de transport conform Catalogului privind
clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe precum și nivelului estimate de
utilizare pe baza folosirii capacității activului.
Potrivit leasingul ui financiar în notele explicative la situațiile financiare anuale, sunt
prezentate informațiile legate de datoriile mai mici si mai mari de un an, acestea fiind într -un proc es
de scădere continuă. Tot aici sunt prezentate și informații legate de elemente înregistrate în conturi
din afara bilanțului, respectiv dobânda în extrabilanțier (D 8051) în valoare totală de 4.200,48 lei.
În ceea ce privește Soldul final al contului 121 „Profit sau pierdere ” privind cheltuielile
aferente celor două tipuri de finanțare, costurile unui leasing financiar sunt mai mari spre deosebire
de creditul bancar și se prezintă astfel: în primul an diferența este de 2.895,29 RON, în anul doi
costurile sunt mai mari cu 2.386,45 RON, iar în anul trei diferența este de 2.425,76 RON.
Astfel, din studiul de caz realizat putem concluziona faptul că, din punct de vedere al
costurilor, creditul bancar est e mai avantajos spre deosebire d e leasingul financia r.
În ciuda costurilor ridicate, leasingul este o formă de finanțare pe care societățile co merciale
o preferă în detrimentu l creditului bancar deoarece, în cadrul unui contract de leasing, societatea
beneficiară își procură bunurile necesare dezvoltării f ără a pune în pericol fondurile proprii .
71
Bibliografie
1. Adrian Șimon, Gestiunea financiară a întreprinderii , Editura Universității Petru Maior, 2009
2. Cezar Bosno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel, Monedă Credit Bănci , Editura Didactică
si Pedagogică, București, 1994
3. Cornel Coca Constantinescu, Leasing Financiar realitate și perspectivă , Editura Economică,
2006
4. Dorin Clocotici, Gh. Gheorghiu, Operațiunile de leasing , Editura Lumina Lex, 2000
5. Gh. D. Bistriceanu, M. N. Adochiței, E. Negrea, Finanțele agenților economici , Editura
Economică, 2001
6. Gheorghe Sandu, Finanțarea Întreprinderii , Editura Economica, 2002
7. Göndör Mihaela , Monedă și credit , Universitatea Petru Maior, Târgu Mureș, 2008
8. Ion Stancu, Finanțe – Teoria piețelor financiare, Finanțele întreprinderilor, Analiza și
gestiunea financiară , Editura Economică, 1997
9. Lilia Dumbrăveanu, Modalități de finanțare pe termen lung a entităților economice ,
Universitat ea de stat din Moldova, 2012
10. Mihai Toma, Felicia Alexandru, Finanțe și gestiune financiară de întreprindere , Editura
Economică, 1998
11. Nicolaie Hoanță, Gestiune financiară a întreprinderii , Editura C. H. Beck, 2011
12. Ramona Neag, Contabilitate financiară , Universitatea „Petru Maior ”, Târgu Mureș, 2007
13. Ramona Neag, Contabilitate financiară I , Universitatea “Petru Maior”, Târgu Mureș, 2009
14. Thomas Fitch, Dictionary of Banking Terms , New York, 1993
15. Turliuc V, Cocri ș V, Moned ă și credit , Editura Ankarom, Ia și, 1997
16. V. Turliuc, V. Concriș, O. Stoica, A. Roman, V. Dornescu, D. Chirleșan, Monedă și credit ,
Editura Universității „ Alexandru Ioan Cuza” Iași, 2009
17. XXX, IFRS, IAS 17, revizuit și elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaționale de
Contabilitate, 201 1
18. XXX, Legea nr.93 din 8.apr.2009
19. XXX, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
20. XXX, OMFP 1802/2014
21. XXX, Ordonanța nr. 51/1997 din 28/08/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de
leasing
Resurse web:
22. www.dexonline.ro
23. https://ro.wikipedia.org
24. http://www.bnr.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Impactul operațiunilor de leasing versus creditarea bancară, asupra [602173] (ID: 602173)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.