Impactul Obezitatii Asupra Sanatatii

=== 613c6cebf042060a3ac30be8b5bb18ebcafb07bd_40021_1 ===

Organizarea și desfășurarea cercetării

Metode de cercetare

Metoda studiului bibliografic a fost folosită pentru a creea posibilitatea documentării în ceea ce privește întreaga problematică a lucrării, punându-mi la dispoziție date cu privire la tema abordată. De asemenea bibliografia studiată mi-a permis realizarea modelelor teoretice a persoanelor obeze și a constituit baza interpretării și prelucrării datelor, creând posibilitatea obținerii unor rezultate concrete și obiective.

Parametrii urmăriți în studiu au fost:

Vârsta și sexul subiectului;

Parametrii atropometrici

Măsurarea greutății corporale, cu ajutorul cântarului;

Măsurarea taliei cu ajutorul unui taliometru.

Determinarea indicelui de masă corporală (1)

IMC = G (Kg) / T2 (m2)

Determinarea procentului de țesut adipos din organism prin metoda analizei impendanței bioelectrice;

HTA.

Determinarea înălțimii s-a realizat cu subiectul în ortostatism fără încăltăminte, cu spatele la tija gradată a unui taliometru. Determinarea greutății corporale s-a realizat în același timp cu evaluarea compoziției corporale. În acest scop am folosit un cântar digital cu analizator al compoziției corporale.

Indicele masei corporale (IMC): reprezintă raportul dintre greutatea din momentul cântăririi (exprimată în kg) și pătratul înălțimii (exprimată în m2).

IMC = G actuală / Înălțime2

Valorile normale ale IMC sau BMI sunt pentru femei de 19-25 și pentru bărbați de 20,5-25kg/m2 (tabelele 1 și 2). (2)

Tabel – Interpretarea indicelui masei corporale (National Institutes of Health SUA) (1)

Tabel – Interpretarea indicelui masei corporale (ONU, 2003)

În aparat a fost introdusă vârsta, sexul, talia subiectului și gradul de activitate fizică (Tabel 3), după urcarea subiecților pe cântar în scurt timp au fost afișate datele pentru G(kg), ȚA(%), apă(%), musculatura(%).

Tabel – gradul de activitatea fizică

După măsurarea propriu-zisă am obținut următoarele informații:

Datele pacientului: nume, vârstă, talie, sex;

Greutatea totală a corpului;

Analiza mușchi-grăsime care cuprinde: masa musculară(%), țesut adipos(%);

Analiza hidratării din organism (apă %);

HTA.

Aceste rezultate au fost puse în tabele și folosite pentru stabilirea obiectivelor în ceea ce privește modificarea stilului de viață.

Pentru măsurarea plicilor cutanate s-a folosit un aparat pentru măsurarea grăsimii corporale, caliper analogic Specialis (figura 1).

Figură 1 – caliper analogic Specials (3)

Rezultatele obținute au fost introduse într-un tabel, apoi interpretare după tabelul din figura 2.

Figură 2 – Tabel de interpretare a pliurilor (4)

Etapele cercetării

Studiul s-a desfășurat pe un interval de 6 luni. A cuprins un număr de 10 subiecți cu vârsta cuprinsă între 25-47 de ani, dintre care 7 persoane de sex masculin, și 3 de sex feminin aleși aleatoriu, cu un indice al masei corporale cuprins între 25,6 și 34,7. Un criteriu de includere în acest studiu a fost ca pacienții să prezinte probleme a tensiunii arteriale, fiind una din principala simptomatologie asociată cu obezitatea.

Tabel 4- Subiecții de sex masculin

Tabel 5 – Subiecții de sex feminin

Desfășurarea cercetării

Testele aplicate la începutul și finalul acestui studiu a cuprins determinarea plicilor cutanate pentru evaluarea structurii corporale șideterminarea greutății corporale prin cântărire directă. Pe baza datelor recoltate s-au determinat IMC-ul și structura corporală punând în evidență procentul de ȚA, greutatea acestuia în Kg cât și greutatea optimă a subiecților. În intervalul de 6 luni a studiului subiecții au adoptat o viață mai activă adăugând activități fizice, dietă și monitorizarea hipertensiunii arteriale.

Rezultatele obținute și interpretarea lor

Testarea inițială

Subiecții de sex masculin

Tabel – Date despre greutate, înălțime și IMC la subiecții de sex masculin

Subiecții de sex feminin

Tabel – Date despre greutate, înălțime și IMC la subiecții de sex feminin

Pentru măsurarea plicilor cutanate s-a folosit un aparat pentru măsurarea grăsimii corporale (caliper), datele obținute exprimate în milimetri (mm) fiind următoarele:

Tabel – Rezultate obținute cu ajutorul unui caliper la subiecții de sex masculin

Tabel – Rezultate obținute cu ajutorul unui caliper la subiecții de sex feminin

Testarea finală

După intervalul de 6 luni în care subiecții au adoptat noul stil de viață, alimentația recomandată și respectarea regulilor pentru prevenirea agravării hipertensiunii arteriale, vă vom prezenta rezultatele obținute în urma măsurătorilor efectuate.

Subiecții de sex masculin

Tabel – Date despre greutate, înălțime și IMC la subiecții de sex masculin

Subiecții de sex feminin

Tabel – Date despre greutate, înălțime și IMC la subiecții de sex feminin

În urma măsurătorilor cu caliperul au rezultat următoarele rezultate pentru subiecții din cele două grupe.

Subiecții de sex masculin

Tabel – Rezultate obținute cu ajutorul unui caliper la subiecții de sex masculin

Subiecții de sex feminin

Tabel – Rezultate obținute cu ajutorul unui caliper la subiecții de sex feminin

Rezultatele studiului

După cele 6 luni în care participanții și-au schimbat stilul de viață, au realizat activități fizice se pot observa unele modificări ale structurilor corporale ale subiecților.

Pentru subiecții de sex masculin

Conform graficului 1 se poate observa diferența de greutate, diferențele cuprizându-se între 9-19 kg.

Tabel – Greutatea la subiecții masculini

Grafic – Reprezentarea grafică a greutății pentru subiecții de sex masculin

În cazul IMC-ului, rezultatele poate pot părea descurajante diferența fiind nesemnificativă din punct de vedere statistic (p=0.24). Deși a fost un studiu pe o perioadă de 6 luni, la persoanele obeze cu probleme hipertensive, scăderea în greutate trebuie să fie făcută treptat pentru a da timp organismului de a se adapta la noile condiții de viață, și asupra noului efort pe care aceștia îl practică.

Tabel – IMC-ul la subiecții masculini

Grafic – Reprezentarea grafică a IMC-ului pentru subiecții de sex masculin

Pentru subiecții de sex feminin

În cazul subiecților de sex feminin, pierderea în greutate are valorile cuprinse între 10-13kg.

Tabel – greutatea la subiecții de sex feminin

Grafic – Reprezentarea grafică a greutății pentru subiecții de sex feminin

Tabel – IMC-ul la subiecții de sex feminin

Grafic – Reprezentarea grafică a IMC-ului pentru subiecții de sex feminin

Pentru subiecții de sex masculin – metoda caliper

Subscapular

Tabel – Măsurătorile la nivel subscapular pentru subiecții de sex masculin

Grafic – Diferența la nivelul pliului subscapular

Triceps

Tabel – Măsurătorile la nivelul pliului triceps pentru subiecții de sex masculin

Grafic – pliul triceps la sex masculin

Flanc

Tabel

Grafic

Abdomen

Tabel

Grafic

Coapsă

Tabel

Grafic

Pentru subiecții de sex feminin – metoda caliper

Subscapular

Tabel

Grafic

Triceps

Tabel

Grafic

Flanc

Tabel

Grafic

Abdomen

Tabel

Grafic

Coapsă

Tabel

Grafic

Obezitatea este un factor de risc cardiometabolic care este tot mai des întâlnit. Inactivitatea combinată cu o alimentație nesănătoasă conduc la această afecțiune care poate produce complicații dacă nu se acționează la timp pentru tratarea ei. Pacientul trebuie să acorde o atenție sportiă asupra stării sale de sănătate. Pentru pierderea în greutate orice efort depus are efecte pozitive asupra colesteroului și asupra tensiunii arteriale.

Grăsimea viscerală scade activitatea organelor, nivelul trigliceridelor și a glucozei crește în sânge, iar tensiunea arterială crește și ea. Scăderea în greutate cu minim 10% din greutatea actuală a pacientului în primele 6 luni de la începerea schimbării stilului de viață și a alimentației determină reducerea tensiunii arteriale cu o valoare cuprinsă între 5-20 mm Hg/10kg pierdute, având totodată efecte benefice asupra factorilor de risc asociați cum ar fi rezistența la insulină, diabetul, hiperlipidemia și hipertrofia ventriculului stâng.

  Ca și tip de activitate fiziă în cazul obezilor pentru perioada de adaptare cu efortul este indical mersul pe jos sau înotul timp de 30 de minute pe zi, de cel puțin 3 ori pe săptămână, exercițiile izometrice fiind evitate în această perioadă deoarece pacienții au tendința de a executa exercițiile în apnee ceea ce duce la creșterea tensiunii arteriale.

Regimul alimentar în cazul persoanelor obeze este foarte important, astfel că un individ obez cu hipertensiune arterială trebuie să scoată excesul de sare din alimentație, alimentele sărate și alimentele semipreparate, adăugând în locul lor mâncare gătită din alimente proaspete cu un conținut cât mai crescut în potasiu. Se recomanda consumul a mai puțin de 6 grame de sare pe zi, astfel că se reduce tensiunea arterială cu 2-8 mm Hg.(5)

Se mai recomandă creșterea consumului de alimente bogate în potasiu cum ar fi cartofi copți, suc de roșii, spanac, iaurt degresat, morcovi, etc. Regimul alimentar trebuie să cuprindă aceste alimente obligatoriu pentru scăderea tensiunii arteriale. Pe lângă aceste alimente se mai adaugă consumul de fructe și legume proastepe, produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi. Pacieții hipertensivi trebuie să evite alimentele care conțin grăsimi saturate, de origne animală și să o înlocuiască cu grăsimi polinesaturate din uleiuri vegetale, să adauge mese care conțin carne de pește.

Pentru o dietă reușită este nevoie să urmărim câteva reguli: (6)

Reducerea aportului zilnic de calorii în alimentație cu 200-500 Kcal. Farfuria să fie de dimensiuni mici și să fie stabilit dinainte cantitatea de mâncare care va fi consumată având grijă să nu o depășim.

Nu săriți peste mese. Trebuie să aveți cel puțin 3 mese/zi. Necesarul caloric trebuie împărțit în așa fel încât să ajungă pentru toată ziua și să nu apară senzația de foame.

Intervalul de timp dintre mese să nu fie mai mare de 4-5 ore.

Stabilește un orar pentru ora la care iei masa și să nu se depășească acest interval cu mai mult de 1/1,5h.

Masa de seară sa fie luată cu 4 ore înainte de a te culca, iar aceasta să fie mai puțin consistentă.

Suplinește consumul de grăsimi cu cel de fructe și legume. De preferat mâncarea să fie fiartă nu prăjită.

Evită dulciurile. Sunt bogate ăn calorii și au un nivel scăzut de micronutrienți.

Alege lactatele degresate.

Alege să mănânci o singură felie de pâine albă, sau 2 felii de pâine integrală/

Evită consumul de alcool. 1g alcool = 7,2 Kcal.

Mănâncă lent, deoarece senzația de sațietate apare după 15 minute.

Bea multă apă, necesarul zilnic fiind de 2,5 litrii/zi, din care 1,5-2l să fie de formă lichidă.

Odihnește-te cel puțin 7 ore pe noapte, deoarece o durată mai mică de somn modifică comportamentul alimentar de a doua zi.

Scăderea în greutate nu trebuie să depășească 1kg/săptămână, deoarece o scădere mai mare va duce la pierderea de apă și masă slabă.

Persoanele care au un IMC 27-35 vor scădea numărul de calorii pe zi cu 300-500, iar la cei cu IMC-ul >35 cu 500-1000/zi. În cazul persoanelor de sex feminin se vor alege diete cu o valoare calorică cuprinsă între 1200-1500, iar la bărbați 1600-2000. Dieta va fi cuprinsă din 30% lipide, 8% acizi grași saturați, 15% acizi grași nesaturați, 10% acizi grași polinesaturați, colesterol <300 mg/zi, 15%proteine, 55% glucide din rația calorică, sare <6g/zi, fibre 20-30g/zi.

Calculul necesarului caloric zilnic poate fi efectuat cu ajutorul ecuației Harris-Benedict. Pentru aceasta se calculează mai întâi rata metabolică bazală astfel:

Pentru bărbați: 66,5 + 13,75 x G (kg) + 5 x Î (cm) – 6,78 x V (ani)

Pentru femei: 655,1 + 9,56 X G (kg) + 1,85 x Î (cm) – 4,68 xV (ani)

În cele ce urmează vă voi prezenta un model de dietă realizat pe media IMC-ului la grupul de bărbați și femei dupa testarea inițială. Așadar pentru bărbați media IMC-ului la testarea inițială este de 35,18, iar la femei este de 33,19. În această situație am ales persoana din grupul de bărbați și femei cu IMC-ul cel mai apropiat de valoarea mediei grupe și s-au calculat pentru RMB după care s-a realizat planul dietei.

Bărbați:

Femei:

Bărbați:

RMB = 66,5 + 13,75 x 109 + 5×174 – 6,78 x 32 = 2,410

Femei:

RMB = 655,1 + 9,56 x 96 + 1,85 x 168 – 4,68 x 30 = 1,743

Pentru a calcula necesarul caloric zilnic total, se înmulțește RMB cu numărul corespunzător cu cel mai apropiat nivel de activitate fizică pe care îl desfășoară zilnic:

Dacă ești sedentar (desfășori muncă de birou și faci puțină activitate fizică sau deloc) înmulțești RMB cu 1,2.

Dacă practici activități fizice de intensitate redusă (practici exerciții ușoare de 1-3 ori pe săptămână), înmulțești RMC cu 1,375.

Dacă practici activitate fizică moderată (exerciții de intensitate moderată de 3-5 ori pe săptămână) înmulțește RMC cu 1,55.

Dacă ești foarte activ (practici exerciții de intensitate crescută de 6-7 ori pe săptămână), înmulțește RMC cu 1,725.

În cazul nostru pacienții la testarea inițială aveau un stil de viață sedentară cu foarte puțină activitate fizică sau deloc vom înmulți RMB cu 1,2. Astfel că vom avea rezultatele:

Bărbați:

RMB x 1,2 = 2,410 x 1,2 = 2,892 Kcal/zi

Femei:

RMC x 1,2 = 1,743 x 1,2 = 2,091 kcal/zi

Model de dietă pentru subiectul de sex masculin care are un necesar caloric de 2892 kcal/zi, mai jos avem un exemplu de dietă care conține doar 2012 kcal pe zi.

Model de dietă pentru subiectul de sex feminin care are un necesar caloric de 2091 kcal/zi, mai jos avem un exemplu de dietă care conține doar 1492ckcal pe zi.

Bibliografie

Ognean Claudia-Felicia, Darie Neli, Ognean M. – ”Supraponderalitate – cauzalitate în secolul XXI”, Ed. Amna Mater, Sibiu, 2006.

Anghelesxu Lucia – ”Obezitatea”, Ed. Facla, Timișsoara 2009.

https://www.betterfitnessproducts.com/images/body-fat-calipers.jpg

http://i.stack.imgur.com/NwVmG.png

Centrul sănătății familiei Galaxia – ”Ghidul pacientului cu Hipertensiune arterială”, Nr. 5.5./01.07, Chișinău 2007

Claudiu Avram, Iasmina Egri – ”Întrebări și răspunsuri în obezitate”, Ed. Universității de Vest, Timișoara 2012

Camelia Cristina Diaconu – ”Conexiuni fiziopatologice între obezitate și bolile cardiovasculare”, Nr. 20 (1166), 2012

http://www.umfcv.ro/files/o/b/Obezitatea%20si%20riscul%20cardiometabolic.pdf