Impactul modificării regimului de impozitare a câștigurilor firmelor din România în perioada 2015 -2018 Studiu România Consiliul Fiscal București… [607181]

București 2019
ISBN 978 -973-0-28655 -7

Impactul modificării regimului de
impozitare a câștigurilor firmelor din
România în perioada 2015 -2018
Studiu

România
Consiliul Fiscal

București 2019

Impactul modificării regimului de
impozitare a câștigurilor firmelor din
România în perioada 2015 -2018
• Bogdan Dumitresc u
• Filip Iorgulescu
• Iuliana Da scălu
• Andreea Draghia

România
Consiliul Fiscal

Notă
Reproducerea publicației este interzisă, iar utilizarea datelor în diferite lucrări este permisă
numai cu indicarea sursei.

CONSILIUL FISCAL
Casa Academiei Române, Calea 13 Septembrie nr. 13, Sector 5, București , România
Tel./Fax. +40 21 318 48 26
Website: http://www.consiliulfiscal.ro

CUPRINS
Sinteză ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 7
I. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 10
II. Evoluția r egimului de impozitare a câștigurilor firmelor în perioada 2015 -2018
………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 12
III. Descrierea d atelor și a metodologiei de studiu utiliz ate …………………………. 14
IV. Evoluția ratei impozitării câștigurilor obținute de firmele din România în
perioada 2015 -2017 ………………………….. ………………………….. …………………….. 17
IV.1. Analiza impozitării câștigurilor obținute de firmele din România în anul 2015 ……………. 18
IV.2. Analiza impozitării câștigurilor obținute de firmele din România în anul 2016 ……………. 22
IV.3. Analiza impozitării câștigurilor obținute de firmele din România în anul 2017 ……………. 26
V. Impactul modificării regimului de impozi tare a câștigurilor asupra încasărilor
buge tare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 31
VI. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 46

Lista tabelelor din text
Tabelul 1: Analiza comparativă a bazei de date inițiale cu baza de date ajustată care conține
doar firmele incluse în studiu (mil. lei) ………………………….. ………………………….. …………………….. 18
Tabelul 2: Analiza impozitării câștigurilor o bținute de fir mele din Român ia în anul 2015 în
funcție de veniturile din exploatare și de rezultatul brut obținut (profit/pierdere) (mil. lei) ……. 19
Tabelul 3: Analiza impozitării câștigurilor obținute de firme le cu venituri din exploatare mai mici
sau egale cu 65.000 de euro care au înregistrat profit în funcție de rata profitului brut (mil. lei) 21
Tabelul 4: Analiza impozitării câștigurilor obținu te de firmele din România în anul 2016 în funcție
de veniturile din exploata re și de rezultatul brut obținut (profit/pierdere) (mil. lei) ……………….. 23
Tabelul 5: Analiza impozitării câștigurilor obținut e de firmele cu venituri din exploatare mai mici
sau egale cu 100.000 de euro care au înregistrat profit în funcție de rata profitului brut (mil. lei)
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 25
Tabelul 6: Analiza impozitării câștigur ilor obținute de firmele din România în anul 2017 în funcție
de veniturile din exploatare anuale și de rezultatul brut obținut (profit/pierdere) (mil. lei) …….. 27
Tabelul 7: Analiza impozitării câș tigurilor obținute de firmele cu v enituri din exploatare mai mici
sau egale cu 500.000 de euro care au înregistrat profit în funcție de rata profitului brut (mil. lei)
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 29
Tabelul 8: Venituri bu getare din impozitul pe câștigul persoanelor juridice în p erioada
2015 -2017 (mld. lei) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 31
Tabelul 9: Indicatori agregați eșantion de firme considerate în analiză ………………………….. …….. 33
Tabelul 10: Date financiare ale firmelor cu venituri din exploatare anuale mai mici de 65.000
euro (mil. lei) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 34
Tabelul 11: Date financ iare ale firmelor cu venituri din exploatare anuale cuprinse în intervalul
65.000 – 100.000 euro (mil. lei) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 35
Tabelul 12: Modificarea profitului brut pozitiv și a veniturilor totale din exploa tare în anul 2016
pentru fiecare categorie de fi rme în funcție de veniturile din exploatare (%) ………………………… 36
Tabelul 13: Date financiare ale companiilor cu venituri din exploatare anuale mai mici de
100.000 euro în anul 2016 (mil. lei) ………………………….. ………………………….. …………………………. 38
Tabelul 14: Date financiare ale companiilor cu venituri din exploatare anua le mai mici de
100.000 euro în anul 2017 (mil. lei) ………………………….. ………………………….. …………………………. 38
Tabelul 15: Date financiare ale companiilor cu venituri din exploatare anuale cuprinse în
intervalul 100.000 -500.000 euro (mil. lei) ………………………….. ………………………….. ………………… 39

Tabelul 16: Modificarea profitului brut pozitiv și a veniturilor totale din exploatare în anul 2017
pentru fiecare categorie de firme în funcție de veni turile din exploatare (%) ………………………… 40
Tabelul 17: Date financiare ale companiilor plătitoare de impozit specific sau mixt în 2017 (mil.
lei) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 42
Tabelul 18: Date financiare ale compan iilor plătitoare de impozit pe profit în 2017 (mil. lei) ….. 42
Tabelul 19: Date financiare ale companiilor cu venituri din exploatare anuale cuprinse în
intervalul 500.000 -1.000.000 euro în anul 2 017 (mil. lei) și modificarea relativă față de anul
anterior ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 44
Tabelul 20: Impactul măsurilor de politică fiscală adoptate în perioada 2015 -2018 as upra
încasărilor bugetului general consolidat ………………………….. ………………………….. …………………… 45

7
Sinteză
În perioada 2015 -2018 economia României a fost caracterizată de o creștere economică
susținută care a coincis cu o majorare semnificativă a profitabilității companiilor. Cu toate
acestea, încasările bugetare din impozitarea câștigurilor firmelor au performat în general sub
așteptări, iar această evoluție trebuie corelată cu schimbăril e legi slative ample ale modalității de
impozitare a câștigurilor firmelor care au avut loc în această perioadă. Având în vedere ace ste
aspecte, studiul de față își propune să analizeze impactul fiecărei modificări a cadrului legislativ
asupra veniturilor bugetar e, inclusiv o evaluare ex-ante a consecințelor modificărilor aplicabile
din anul 2018 precum și evoluția ratei medii de impoz itare a câștigurilor firmelor în perioada
2015 -2017. Studiul a fost realizat pe baza situațiilor financiare anuale transmise către MFP de
firmele din sectorul nefinanciar care operează pe teritoriul României.
În perioada 2015 -2018 au
avut loc modificări
legislative majore în ceea
ce pri vește regimul de
impo zitare a câștigurilor
firmelor din România.
Plafonul de venituri anuale
până la care o firmă este
considerată microîntre –
prindere a crescut de peste
15 ori, iar cotele de
impunere au fost reduse
semnifi cativ și diferențiate
în funcție de numărul de
angajaț i.

Totodată, în anul 2017,
pentru anumite categorii
de firme, impozitul pe
profit a fost înlocuit cu un
impozit de tip forfetar. În perioada 2015 -2018 au fost operate modificări legislative ample
în ceea ce privește regimul de impozitare a câștigurilor firmelor
din România. Plafonul de venituri anuale până la care o firmă este
inclusă în categoria microîntreprinderilor a fost majorat de peste
15 ori, acesta crescând de la 65.000 euro în anul 2015, la 1 00.000
euro în anul 2016, 500.000 euro î n anul 2017, ajungând la
1.000.000 euro în anul 2018. În ceea ce privește cotele de
impunere aplicate asupra veniturilor microîntreprinderilor,
acestea au fost reduse și diferențiate în funcție de numărul de
angajați începând cu anul 2016. De la cota unică de 3% din anul
2015, s -a ajuns în 2016 la aplicarea cotei de 3% pentru firmele fără
salariați, 2% pentru firmele cu 1 salariat și 1% pentru firmele cu cel
puțin 2 salariați. În anul 2017, numărul cotelor de impozita re a fost
redus la două: 1% pentru firme le cu salariați și 3% pentru firmele
fără salariați. Mai mult, companiilor mici le -a fost facilitată și
posibilitatea de a opta pentru plata impozitului pe venituri sau a
impozitului pe profit, condițiile de capital necesare pentru a putea
exercita aceast ă opțiune fiind diminuate semnificativ, respectiv de
la echivalentul a 25.000 euro în 2015 și 2016 la 45.000 lei începând
cu anul 2017 . Totodată, începând cu 1 ianuarie 2017, firmele care
desfășurau activități în sec torul turistic, restaurante și alimentație
publică și erau plătitoare de impozit pe profit devin plătitoare ale
unui impozit specific, noul impozit având caracteristicile unui
impozit forfetar.

8
Ca urmare a majorării
succesive a plafonului
până la c are o f irmă este
considerată microîntre –
prindere, numărul acestora
și contribuția adusă la
activitatea economică au
cunoscut o creștere
spectaculoasă. Ca urmare a majorării semnificative a plafonului aplicat veniturilor
microîntreprinderilor , în anul 2017 circa 9 0% dintre firmele
analizate au obținut venituri din exploatare care se încadrează în
această limită ( reprezentând o extindere a eșantionului cu circa 25
pp sau peste 161 de mii de firme față de anul 2015), iar contribuția
acestui segment la activita tea eco nomică a cunoscut o creștere
spectaculoasă: veniturile din exploatare agregate reprezintă 10,2%
din total (față de 2,2% în anul 2015), iar profiturile brute pozitive
22,9% (față de 7,2% în anul 2015). Continuarea procesului de
extindere a plafonului aplica t veniturilor microîntreprinderilor în
anul 2018 va avea drept consecință o majorare și mai însemnată a
acestor ponderi , accentuând procesul de deplasare a taxării de la
profituri către venituri.
Regimul de taxare a
veniturilor s -a dovedit mai
avan tajos p entru mic ro-
întreprinderi la nivel
agregat. Însă, avantajul a
fost concentrat în rândul
celor cu rate ridicate ale
profitului, cele care
înregistrează pierde ri sau
au o profitabilitate redusă
fiind dez avantajate.
Ponderea companiilor
defavorizate a devenit
minoritară începând cu
anul 2016, dar se menține
însemnată. Analizând ratele medii de taxare ale firmelor care au obținut
profit, se constată că în fiecare an al perioadei 2015 -2017
microîntreprinderile au beneficiat de o impozitare mult mai redusă
a prof itului brut față de fi rmele plătitoare de impozit pe profit,
diferența atingând chiar și 8 pp. Trebuie însă precizat că acest
avantaj nu este distribuit uniform în rândul microîntreprinderilor,
principalele beneficiare ale regimului d e impozitare a venitur ilor
fiind firmele cu rate ridicate ale profitului, în timp ce firmele cu
profitabilitate redusă și cele care au înregistrat pierdere au fost
defavorizate de acest regim de impozitare. Astfel, firmele
dezavantajate de acest regim de i mpozitare au generat contribuții
importante la activitatea economică, cumulând 60% din veniturile
agregate ale microîntreprinderilor în 2015, 41% în 2016, respectiv
44% în 2017.
În ceea ce privește companiile mari, rata medie de impozitare a
câștigurilor a cestora a înregistrat descreșteri pe parcursul
perioadei analizate atingând valoarea de 13,5% la finalul anului
2017 și pe fondul introducerii impozitului specific.
Dacă regimul impozitului
pe profit s -ar fi aplicat
unitar și în cazul micro –
întreprinderil or, exista
potențialul unor încasări În condițiile în care regimul impoz itului pe profit ar fi fost aplicat și
în cazul microîntreprinderilor, sumele plătite de aceste firme către
buget ar fi fost semnificativ mai mari decât cele raportate în
situațiile financiare anuale (+18% în 2015, +93% în 2016, respectiv
+122% în 2017, re prezentând o creștere a încasărilor cu peste 3

9
buget are mai ridicate.
Acest lucru se datorează și
faptului că regimul de
impozitare a veniturilor
pare să fi determinat o
scoatere la suprafaț ă a
profiturilor microîntreprin –
derilor. mld. lei pe ansamblul celor trei ani). Trebuie însă remarcat că
aceste valori se datorează, pe de o parte, avantajelor pe care le
comportă regimul de impozitare a veniturilor și, pe de altă parte,
faptului că în anii în care s -a trecut de la taxarea profiturilor la cea
a veniturilor, profiturile brute ale firmelor în cauză au înregistrat
creșteri spectaculoase. Astfel, extinderea regimului de taxare a
veniturilor pare să fi determinat o scoatere la suprafață a
profiturilor, însă fără ca aceasta să genereze venituri bugetare
suplimentare.
Schimbările legislative
majore cu privire la
modalitatea de impozitare
a câștigurilor firmelor au
avut consecințe
importante și asupra
încasărilor bugetare. Deși
profiturile brute obținute
la nivel agregat au avut
creșteri susținute î n fiecare
an, numărul firmelor
plătitoare de impozit pe
profit s -a redus
considerabil în ultimii 4
ani, iar pierderea de
venituri la nivelul acestui
agregat bugetar nu a fost
compensat ă de creșterea
încasărilor din impoz itul pe
venitul microîntrep rin-
derilor sau a celor din
impozitul specific.

Schimbăril e majore ale regimului de impozitare a câștigurilor
firmelor din România au avut consecințe importante și asupra
încasărilor bugetu lui general consolidat. În pofida a vansului
susținut al profiturilor brute obținute la nivel ul întregii economii
de firmele cu un nivel pozitiv al acestui indicator, respectiv 15,8%
în anul 2016 și 16,6% în anul 2017, încasările bugetare nu au
urmat aceast ă evoluție, agregatul „ Impozit pe v enit, profit și
câștiguri din capital de la persoane juridice ” majorându -se cu
10,8% în anul 2016 și scăzând cu 1,5% în anul 2017. Odată cu
reducerea semnificativă a numărului companiilor plătitoare de
impozit pe profit, se poate aprecia că încasările buge tare la nivel
agregat au fost afect ate negativ, considerând ipoteze prudente, cu
sume de ordinul a 1,5-2 mld. lei în ultimii 4 ani. Considerând
structura subcapitolelor bugetare, încasările din impozitul pe
profit au fost afectate negativ cu circa 2,7-3,3 mld. lei, sumă care
nu a putut fi compensată de majorarea încasărilor din impozitul pe
venitul microîntre prinderilor evaluată la aproximati v 1,2 mld. lei.
Această tranziție de la impozitarea profiturilor la impozitarea
veniturilor firmelor a avut loc într-o perioadă de expansiune
economică când profitabilitatea firmelor este ridicată, ceea ce a
amplificat pie rderea de venituri. Mai mult, posibilitatea firmelor
de a opta pentru impozit pe profit sau impozit pe venit le permite
acestora să-și optimizeze oblig ațiile fiscale, cu cons ecințe negative
suplimentare asupra încasărilor bugetare.

10
I. Introducere
Impozit area câștigurilor companiilor reprezintă o componentă deosebit de importantă a oricărui
sistem fiscal. În perioada 2015 -2018 în România au avut loc mod ificări legislative ample în ceea
ce privește modalitatea de impozitare a câștigurilor firmelor care s -au concretizat în orientarea
acesteia într -o mult mai mare măsură către impozitarea veniturilor în loc de cea a profiturilor,
cotele aplicate fiind recon siderate și depinzând acum de numărul de angajați, și prin înlocuirea
impozitului pe profit cu un impozit specifi c pentru anumite categorii de activități. Această
regândire a sistemului de impozitare a câștigurilor companiilor s -a realizat prin extinderea
masivă a firmelor din categoria microîntreprinderilor, plafonul de venituri anuale până la care o
companie este i nclusă în această categorie fiind majorat de peste 15 ori în perioada 2015 -2018.
Elaborat din perspectiva procesului de relaxare fiscală asociat propun erii de modificare a
Codului Fiscal din anul 2015, acest nou regim de impozitare are implicații profunde asupra ratei
impozitării câștigurilor companiilor, veniturilor bugetare și în ultimă instanță asupra procesului
de creare de valoare adăugată în aceste întreprinderi.
În multe țări, firmele mici beneficiază de un sistem simplificat de impozitare a câștigu rilor,
această abordare având la bază mai multe argumente. În primul rând, literatura de specialitate a
arătat că pentru întreprinderile de talie mică costurile administrative, incluzând printre altele
cheltuielile ocazionate de raportările contabile și de terminarea obligațiilor fiscale precum și pe
cele legate de conformarea cu reglementările în vigoare sunt mai ridicate prin raportare la cifra
de aface ri sau active comparativ cu firmele de dimensiuni mari. În al doilea rând, firmele de
talie mică sunt de zavantajate în competiția cu firmele mari de accesul mai limitat la finanțare,
imposibilitatea de a concura în cercetare și inovare cu întreprinderile mari. În plus, un sistem
simplificat de impozitare aplicabil firmelor mici poate sprijini diminuarea evaz iunii fiscale în
cazul acestora.
Obiectivul oricărui antreprenor este reprezentat de maximizarea profitului. Astfel, povara fiscală
pe care acesta o va resimți din perspectiva impozitării câștigurilor va fi reprezentată de
ponderea impozitului pe câștig pl ătit în profitul brut. Din această perspectivă este mai natural ca
impozitarea câștigurilor să se realizeze prin intermediul impozitului pe profit sau prin
intermediul unui sistem „real” în care impozitarea se realizează pe diferența dintre venituri și
cheltuieli. Totuși, multe țări au decis aplicarea pentru firmele mici a impozitării „prezumate” a
câștigurilor, respectiv prin aplicarea unei cote asupra veniturilor sau activelor, tocmai pentru a
promova un sistem fiscal simplu și a diminua fenomenul evaziun ii fiscale. Deși această abordare
se bucură de avantajele menționate anterior are și dezavantaje: impozitarea câștigurilor are loc
și dacă firmele înre gistrează pierderi, fie ca urmare a unor perioade mai dificile sau ca urmare a
faptului că se află într -o fază investițională, rata impozitării va fi mai mică în perioadele de

11
ascensiune și mai ridicată în perioadele de recesiune, ceea ce va amplifica ampl itudinea
fluctuațiilor ciclului economic. Prin urmare, identificarea unei balanțe optime în ceea ce prive ște
definirea firmelor mici cărora le este aplicată impozitarea „prezumată”, precum și alegerea
cotelor de impunere care să conducă la creșterea confor mării voluntare și echitate fiscală,
respectiv asigurarea unui mediu de desfășurare a activității concure nțial pentru întreprinderile
de talie mică reprezintă un demers caracterizat de multiple provocări.
Modificările legislative ample operate în România în ceea ce privește regimul de impozitare a
câștig urilor firmelor au fost implementare în perioada 2016 -2018 caracterizată de un ritm înalt
al creșterii economice și implicit de o profitabilitate în creștere puternică a companiilor. Însă, cel
puțin la nive lul anului 2017, această îmbunătățire masivă a profitabilității companiilor nu s -a
regăsit și la nivelul încasărilor bugetare, veniturile din i mpozit ul pe venit, profit și câștiguri din
capital de la persoane juridice fiind cu circa 2 mld. de lei mai mici decât cele estimate în
proiecția bugetară inițială și chiar și mai reduse în termeni nominali față de anu l 2016. Cauzele
acestei evoluții surprinzătoare nu au fost însă identificate în cadrul unui analize.
Având în vedere toate acestea, studiul de față î și propune identificarea impactului modificărilor
legislative privind regimul de impozitare a câștigurilo r firmelor asupra ratei impozitării acestora
precum și asupra veniturilor bugetare. Utilizând date la nivel macroeconomic, respectiv
informațiile din s ituațiile financiare transmise de companiile din România către MFP, studiul va
oferi o evaluare ex-post a impactului măsurilor operate în perioada 2015 -2017, dar și o evaluare
ex-ante a consecințelor modificărilor aplicabile din anul 2018 asupra încasărilo r bugetare
aferente anului în curs.
Rata de impozitare a câștigurilor firmelor va fi studiată în evolu ție, realizându -se totodată o
comparație între cea determinată pentru microîntreprinderi și cea calculată pentru firmele mai
mari. Mai mult, microîntrepr inderilor vor fi împărțite în mai multe subgrupe în funcție de rata
profitabilității pentru a determina proporția firmelor avantajate de impozitarea veniturilor în loc
de cea a profiturilor. Impactul bugetar al modificărilor legislative va fi identificat i ndividual
pentru fiecare măsură de politică fiscală, considerând atât impactul asupra bugetului general
consolidat cât și separat asupra veniturilor din impozitul pe profit și al încasărilor din impozitul
pe venitul microîntreprinderilor. De asemenea, impa ctul determinat pe baza datelor ex-post va
fi comparat cu estimarea inițială de impact bugetar.
Din perspectiva structurii pe capitole, studiul debutează prin prezentarea evoluției regimului de
impozitare a câștigurilo r în perioada 2015 -2018, urmată de prezentarea datelor și a
metodologiei de studiu utilizate . Ulterior se analizează detaliat e voluția rat ei impozitării
câștigurilo r obținute de firmele din România în perioada 2015 -2017 precum și i mpactul
modificării regimului de impozitare a câștigurilor a supra încasărilor bugetare . În final, sunt
formulate c oncluzii le și implicații le pentru decidenții de p olitici economice .

12
II. Evoluția regimului de impozitare a câștigurilor
firmelor în perioada 2015 -2018
În perioada 2015 -2018 au fost operate modificări l egislative majore ale regimului d e impozitare
a câștigurilor firmelor din România atât în ceea ce privește sfera de cuprindere a celor care sunt
considerate microîntreprinderi, cât și în ceea ce privește cotele de impunere aplicate sau
posibilitatea de a o pta pentru un sistem sau altul de impozitare a câștigurilor. În plus, pentru
firmele care își desfășoară activitatea în unele domenii de activitate a fost introdus un impozit
specific care a înlocuit impozitul pe profit. În continuare vor fi prezentate pe scurt principale le
modificări legislative în regimul de impozitare a câștigurilor firmelor din România care au
generat un impact relevant asupra ratei impozitării acestor întreprinderi și implicit asupra
veniturilor bugetare.
La nivelul anului 2015 erau cons iderate microîntreprinderi firmele cu venituri anuale inferioare
echivalentului în lei a 65 .000 de euro, iar cota de impunere operabilă era de 3% aplicată asupra
veniturilor. În plus, firmele cu un capital social superior n ivelului de 25 .000 de euro în ech ivalent
lei puteau alege să fie plătitoare de impozit pe profit, opțiunea fiind definitivă. De asemenea,
existau și anumite limitări în ceea ce privește posibilitatea de a fi încadrată în categoria
microîntreprinderilor și implicit de a plăti un impozit ap licat la venituri, un exemplu not abil în
acest sens fiind al firmelor care realizau venituri din consultanță și management în proporție de
peste 20% din veniturile totale.
Începând cu luna ianuarie a anului 2016, plafonul d e venituri anuale până la care o firmă este
considerată microîntre prindere a fost majorat la echivalentul în lei a 100 .000 de euro. În plus,
cotele de impunere au fost diferențiate în funcție de numărul de angajați astfel: 3% pentru
firmele fără salariați, 2% pentru cele cu un angajat și 1% pentru cele cu 2 sau mai mulți salariați.
Întreprinderile nou înființate cu un salariat beneficiau , de asemenea , de cota de 1% în primii doi
ani de funcționare. Posibilitatea de a opta pentru impozitul pe profit a rămas condiționată de un
capital social superior nivelului de 25 .000 de euro, la fel ca și în anul anterior. În esență, în anul
2016 sfera de cuprindere a firmelor considerate microîntrep rinderi s -a majorat moderat, iar
cotele de impunere au fost reduse, în unel e cazuri semnificativ.
Începând c u luna februarie a anului 2017, plafonul de venituri anuale până la care o firmă este
considerată microîntreprindere a fost din nou majorat, de această dată încă și mai substanțial,
la echivalentul în lei a 500 .000 de euro, iar numărul cotelor de impunere s-a redus, cota de 2%
pentru firmele cu un salariat fiind desființată, acestea urmând să plătească 1% din venituri.

13
Astfel, pentru această categorie de firme impozitarea a fost redusă semnificativ. Posibilitatea d e
a opta pentru impozitul pe profit a deveni t condiționată de un capital social mai mare de 45 .000
de lei, acest prag fiind considerabil diminuat comparativ cu anul anterior. Mai mult, începând cu
1 ianuarie 2017, firmele care desfășurau activități în sect orul turistic, restaurante și alimentație
publică și erau plătitoare de impozit pe profit devin plătitoare ale unui impozit specific, noul
impozit având caracteristicile unui impozit forfetar depinzând de mai multe variabile precum
rangul localității în ca re este amplasată unitatea, suprafața aceste ia sau sezonalitatea .
Microîntrep rinderile care desfășoară activități în aceste domenii rămân plătitoare de impozit pe
venit. În esență, în anul 201 7 sfera de cuprindere a firmelor considerate microîntrep rinderi s-a
majorat semnificativ, cotele de impunere au fost reduse în cazul firmelor cu un salariat,
posibilitatea de a opta între impozitul pe profit și cel pe veniturile microîntreprinderilor a
devenit condiționată de un nivel mult mai redus al capitalului soci al, iar pentru firme din
anumite domenii imp ozitul pe profit a fost înlocuit de impozitul specific.
Începând cu luna februarie a anului 2018 plafonul de venituri anuale până la care o firmă este
considerată microîntreprindere a fost din nou majorat semnifi cativ, la echivalentul în lei a
1.000.000 de euro, iar pentru a beneficia de posibilitatea de a opta pentru impozitul pe profit
trebuie îndeplinite acum , cumulativ două condiții, respectiv un nivel minim al capitalului social
de 45 .000 de lei, la fel ca în anul anterior , precum și un număr minim de 2 salariați. În plus,
firmele care realiz ează venituri din consultanță și man agement, în proporție de peste 2 0% din
veniturile totale și care anterior erau excluse din categoria microîntreprinderilor, fiind autom at
plătitoare de impozit pe profit, benefici ază acum de același statut ca și celelalte î ntreprinderi. În
esență, în anul 2018 sfera de cuprindere a firmelor considerate microîntrep rinderi a fost din nou
majorată substanțial, iar posibilitatea de a opta înt re impozitul pe profit și cel pe veniturile
microîntreprinderilor a devenit condiționată de un număr de salariați cel puțin egal cu 2.
În plus, deși nu se referă la impozitarea câștigurilor companiilor per se , din perspectiva
atractivității desfășurării ac tivității prin intermediul unei microîntrep rinderi pot fi amintite și
măsurile de reducere a cotei de impozitare a dividendelor de la 16% la 5% începând cu 1
februarie 2017 și posibilitatea de a acorda dividende interimare din profitul anului în curs
începând cu trimestrul trei al anului 2018. Asoci ate cu măsurile de diminuare a cotelor de
impozitare aplicabile microîntreprinderilor și de extindere a plafonului de venituri anuale până
la care o firmă este inclusă în această categorie, actualele prevede ri legislative pot genera și o
reorientare a form ei de organizare a unor agenți economici din rațiuni de optimizare fiscală.

14
III. Descrierea datelor și a metodologiei de studiu
utilizate
Analiza i mpactul ui modificării regimului de impozitare a câștiguril or în perioada 2015 -2017 a
fost realizată pe baza situațiilor financiare a nuale depuse de firmele din sectorul nefinanciar
care operează pe teritoriul României1. Astfel, baza de date constituită la nivelul celor trei ani
considerați include informațiile de clarate în formularele: F10 (Bilanț), F20 (Contul de profit și
pierdere), F30 (Date informative) ș i F40 (Situația activelor imobilizate). Având în vedere
obiectivele acestui studiu care urmăresc evoluția ratei taxării câștigurilor obținute de firmele din
România și impactul modificării regimului de impoz itare a acestor câștiguri asupra încasărilor
buge tare, analiza a fost structurată de maniera următoare:
• Pentru început , s-a procedat la reținerea în analiză a firmelor care au desfășurat
activități economice în perioada 2015 -2017 , fiind eliminate firmele cu un volum foarte
redus al activității (s -a aplicat condiția ca veniturile anuale din exploatare să aibă un nivel
de minim 1.000 lei). Această operațiune a avut ca efect reducerea semnificativă a
numărului d e firme incluse în studiu, dimensiunea eșantioane lor constituite la nivelul
fiecărui an diminuându -se cu mai mult de 25% ;
• În al doilea rând, având în vedere că reglementările privind impozitarea veniturilor
microîntreprinderilor definesc un plafon al venit urilor realizate de acestea (în caz de
depășire a plafonului firmele intrând sub incidența impozit ului pe profit), s-a procedat la
sortarea firmelor pe intervale de venit în raport cu modificările suferite de plafonul
până la care o firmă poate fi consider ată microîntreprindere după cum urmează: venit
anual de până la 65.000 de eu ro (plafon aplicat în anul 2015), venit anual situat între
65.000 și 100.000 de euro (plafon aplicat în anul 2016), venit anual situat între 100.000 și
500.000 de euro (plafon apli cat în anul 2017) și venit anual peste 500.000 de euro.
Totodată, trebuie menționat că verificarea respectării plafoanelor și calculul impozitului
pe veniturile microîntreprinderilor se face în raport cu o bază de impozitare care este
constituită din venit urile totale ajustate prin deducerea sau adăugare a unor elemente
menționate în reglementările fisc ale. Pentru a asigura comparabilitatea rezultatelor ,
deoarece baza impozabilă legală a suferit ușoare modificări de la un an la altul, precum și
datorită fapt ului că nu erau disponibile informații care să pe rmită calculul exact al
acesteia , veniturile impozabile au fost aproximate cu ajutorul veniturilor din
exploatare ;

1 Studiul include doar situațiile financiare depuse la MFP cu respectarea termenelor legale de raportare

15
• Deși firmele au fost împărțite pe intervale de venit, în cadrul fiecărui interval se pot
regăsi atât firme plătitoare de impozit pe venituril e microîntreprinderilor, cât și firme
plătitoare de impozit pe profit și/sau impozit sp ecific . Această situație se dator ează mai
multor factori precum existența unor criterii suplimentare pentru încadrarea ca
microîntreprindere (de ex. minim 80% din venitu ri trebuie să provină din alte activități
decât cele de consultanță și management, capitalul social trebuie să fie dețin ut de
persoane, altele decât statul și unitățile administrativ -teritoriale etc.), posibilitatea
firmelor care au un capital social super ior pragului definit prin lege de a opta pentru
plata impozitului pe profit, dar și efectele aproximării bazei impozabil e prin intermediul
veniturilor din exploatare . Deoarece nu au fost disponibile informații care să permită
identificarea exactă a firmelo r plătitoare de impozit pe profit, a celor plătitoare de
impozit pe veniturile microîntre prinderilor, respectiv a celor plătitoare de impozit
specific, au fost utilizate datele raportate de acestea în contul de profit și pierdere
astfel: plățile aferente i mpozitului pe profit înregistrate în contul 691 , respectiv plățile
aferente impozitului pe veniturile microîntreprinderi lor și impozitului specific
(categoria de alte impozite) înregistrate cumulat în contul 698 . Totodată, trebuie
menționat că unele firme au realizat simultan plăți în ambele conturi , situația cea mai
des întâlnită fiind cea a firmelor care au schimbat regim ul de impozitare de la un an la
altul (tranziția fiind realizată începând cu 1 februarie, conform legii) sau în cursul unui an
fiscal, î nsă apare și în cazul firmelor care plătesc atât impozit pe profit, cât și impozit
specific pentru unele activități . Prin urmare, în condițiile în care regimul fiscal al unei
firme nu a putut fi identificat cu certitudine, iar unele firme au aplicat un re gim fiscal
mixt pe parcursul anului fiscal, ratele de taxare utilizate în acest studiu au fost
calculate pe baza impozit elor totale plătite de o firmă în conturile 691 și 698 ;
• Mai mult, pentru a evidenția cu acuratețe cât mai mare sarcina fiscală a firmelo r din
România, indiferent de regimul fiscal al acestora, ratele de tax are au fost calculate atât
în raport cu profitul b rut, cât și în raport cu veniturile din exploatare . În acest context,
analiza taxării pe intervale de venit s -a dovedit insuficientă deo arece agregarea
profiturilor și a pierderilor brute înregistrate de firmele din fiecar e interval a condus la
reducerea b azei de calcul și obținerea unor rate nerealiste ale taxării profiturilor. Drept
urmare, la nivelul fiecărui interval de venit s -a proce dat la analiza separată a firmelor
care au înre gistrat profit, respectiv a celor care au înregistrat pierder e;
• În contin uare, analiza taxării firmelor care au înregistrat profit pe parcursul perioadei
analizate a fost extinsă pentru a surprinde avantajele/ dezavantajele fiscale generate
de fiecare regim de impozitare în funcție de rata profitului brut înregistrată de acestea .
Spre exemplu , în contextul anului 2015 (când cota de impozitare a veniturilor
microîntreprinderilor era de 3%), o firmă care înregistr a o rată a profitului brut la venitul
din exploatare de 18,75% ar fi fost indiferentă între plata impozitului pe profit și plata

16
impoz itului pe veniturile microîntreprinderilor. În raport cu acest reper, firmele cu o rată
a profitului brut inferioară nivel ului de 18,75% ar fi fost avantajate de plata impozitului
pe profit, în timp ce firmele cu o rată a profitului brut superi oară nivelul ui de 18,75% ar fi
fost avantajate de plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor. Pentru anii 2016
și 2017, ide ntificarea acestui punct de i ndiferență este mult mai dificilă întrucât
modificarea reglementărilor fiscale privind impozitul pe venit urile microîntreprinderilor a
condus la aplicarea unor cote diferențiate în raport cu numărul de salariați al firmei.
Astfel, dacă în anul 2015 s -a aplicat exclusiv o cotă de impozitare de 3%, în anul 2016 s –
au intro dus cote reduse de 1% și respectiv 2% pe ntru firmele care aveau salariați, iar în
anul 2017 s -a uniformizat cota de 1% pentru firmele care aveau cel puțin un sala riat.
Deoarece firmele cărora li s -a aplicat cota de 1% (firme cu cel puțin doi salariați în 2016,
respectiv cel puțin un salariat în 2017) au înregistrat cele mai mari niveluri ale veniturilor
din exploatare și ale profiturilor brute, comparativ cu firmel e cărora li s -au aplicat alte
cote de impozitare, analiza taxării firmelor care au înregistrat profit in perioada 2016 –
2017 s-a realiz at în raport cu o rată a profitului brut la veniturile din exploatare de 6,25%
(aceasta reprezentând punctul de indiferenț ă între regimul fiscal al microîntreprinderilor
și cel al firmelor plătitoare de impozit pe profit în condițiile unei cote de impozit pe
venitul microîntreprinderilor de 1%);
• Nu în ultimul rând, pentru a putea estima impactul modificării regimului de impoz itare
a câștigurilor obținute de firmele din România asupra î ncasărilor bugetare, s -a
procedat la sortarea firmelor din baza de date a tât pe intervale de venit, cât și în
raport cu numărul de salariați al acestora , deoarece principalele modificări legislat ive
privind impozitarea veniturilor microîn treprinderilor în perioada 2015 -2017 au vizat
creșterea succesivă a plafoanelor până la car e o firmă poate fi considerată
microîntreprindere, precum și reducerea graduală a cotei de impozitare în funcție de
număru l de salariați. Astfel, printr -o abordare incrementală de la un an la altul, s -a
urmărit estimarea ex-post a impactului fiecărei măsur i legislative de modificare a
regimului de impozitare asupra nivelului total al impozitelor plătite de firmele din
România , iar rezultatele obținute au fost corelate cu evoluția încasărilor bugetare din
impozitul pe profit. De asemenea, având î n vedere con tinuarea demersului de creștere a
plafonului privind veniturile microîntreprinderilor și în anul curent, s -a procedat la
estimarea ex-ante a impactului acestei măsuri asupra încasărilor bugetare din anul 2018.

17
IV. Evoluția ratei impozitării câștigurilo r obținute de
firmele din România în perioada 2015 -2017
Înainte de a proceda la analiza ratei impozitării câștigurilor obț inute de firmele din România,
Tabelul 1 oferă o privire de ansamblu asupra bazei de date utilizat e pentru realizarea acestui
studiu. Așa cum se menționa în secțiunea anterioară, baza de date a fost construită cu aj utorul
informațiilor raportate în situațiile financiare depuse la MFP d e către firmele din sectorul
nefinanciar care operează pe teritoriul României, fiind incluse doar acele firme care au respectat
termenele legale de raportare.
Astfel, se poate observa c ă în cei trei ani considerați, circa 650.000 – 700.000 de companii au
depus situații financiare anuale, numărul acestora înscriindu -se pe un trend crescător de la un
an la altul. Cu toate acestea, o parte semnificativă a firmelor care au depus situații fin anciare
prezintă un volum redus al activității sau chiar sunt complet i nactive. În consecință, s -a procedat
la ajustarea bazei de date inițiale prin eliminarea firmelor care au realizat venituri din exploatare
mai reduse decât pragul de 1.000 de lei, aceas tă operațiune având ca rezultat reducerea
dimensiunii eșantionului cu p este 25%, cea mai importantă diminuare având loc în anul 20152.
Pentru a verifica dacă eliminarea unui număr atât de mare de firme este de natură să afecteze
rezultatele studiului, Tabelul 1 prezintă comparativ nivelurile veniturilor din exploatare și ale
impozitelor totale plătite de către toate firmele care au depus situații financiare, respectiv de
către firmele rămase în analiză după ajustar ea bazei de date. Astfel, se poate observa că fir mele
rămase în analiză sunt deosebit de reprezentative pentru baza de date inițială, valorile totale ale
veniturilor din exploatare și ale impozitelor plătite fiind aproape identice (gradul de acoperire
este de peste 99% în toți cei trei ani considerați, i ar pe fondul unor venituri din exploatare
negative, există situații în care veniturile din exploatare ale firmelor rămase în analiză depășesc
ușor valoarea agregată pe total companii). Prin urmare, baza de d ate utilizată și rezultatele
prelucrării sale con semnate în acest studiu se referă doar la firmele care au înregistrat venituri
din exploatare cel puțin egale cu 1.000 de lei, acestea regăsindu -se în Tabelul 1 sub
denumirea de „companii incluse în analiză” .

2 Trebuie menționat că în anul 2015 s -a constatat prezența unor erori în baza de date care s -au
manifestat prin absența informațiilor referitoare la profitul brut, respectiv la profitul net în cazul a peste
5.000 de firme. Astfel, ajustarea bazei de date a presupus eliminarea atât a firmelor cu venituri de
exploatare mai mici de 1.000 de lei, dar și a erorilor anter ior menționate.

18
Tabelul 1: Analiza comparativă a bazei de date inițiale cu baza de date ajustată care conține doar firmele
incluse în studiu (mil. lei)
Anul 2015 2016 2017
Număr total al companiil or care au depus
situați i financiare 647.872 677.843 692.968
Venituri din exploatare agregate pe total 1.229.760 1.314.012 1.417.447
Valoarea agregată a impozitelor plătite pe
total companii 13.041 14.030 14.264
Numărul companiilor incluse în an aliză
(în paranteză procent din total) 464.277
(71,7%) 497.242
(73,4%) 513.420
(74,1%)
Venituri din exploatare agregate ale
companiilor incluse în analiză
(în paranteză procent din total) 1.226.631
(99,8%) 1.314.135
(100,01%) 1.417.780
(100,02%)
Valoarea agregată a impozitelor plătite de
companiile incluse în analiză
(în paranteză procent din total) 12.964
(99,4%) 14.004
(99,8%) 14.248
(99,9%)
Sursa: calculele CF pe baza informațiilor din situațiile financiare transmise MFP de către agenții
economici din sectorul nefinanciar
Conform metodologiei de studiu prezentate în secțiunea anterioară, evoluția ratei de impozitare
a câștigurilor pe parcursul perioadei 2015 -2017 a fost urmărită prin intermediul ratelor medii de
taxare calculate atât la profi tul brut, cât și la veniturile din exploatare. În continuare, rezultatele
obținute vor fi prezentate și analizate la nivelul fiecărui an considerat, avându -se în vedere și
modificarea reperelor legislative de la un an la altul. Acest aspect va fi dezvoltat ulterior în
secțiun ea care are drept scop estimarea impactului bugetar al acestor modificări.

IV.1. Analiza impozitării câștigurilor obținute de firmele din România
în anul 2015
Având în vedere că plafonul pentru veniturile microîntreprinderilor era de 6 5.000 de euro în
anul 2015, Tabelul 2 prezintă ratele de taxare pe total companii, precum și diferențiat pe
firmele cu venituri din exploatare mai mici, respectiv mai mari decât acest plafon. Mai mult,
întrucât ag regarea profiturilor și a pierderilor brute este de natură să diminueze baza de calcul,
afectând ratele de taxare ca lculate la profitul brut, s-a procedat la evidențierea separată a
firmelor care au înregistrat profit, respectiv a celor care au înregistrat pierdere .

19
Tabelul 2: Analiza impozitării câștigurilor obținute de firmele din România î n anul 201 5 în funcție de veniturile
din exploatare și de rezultatul brut obținut (profit/pierdere) (mil. lei)
Indicatori calculați / Categ orii Companii cu v enituri
din exploatare anuale
(euro) : Total , din care:
Profit brut Pierdere brută
Număr companii Nivel agregat, din care: 464.277 317.867 146.410
<= 65.000 300.681 185.120 115.561
> 65.000 163.596 132.747 30.849
Impozit pe profi t (cont 691) Nivel agregat, din care: 12.128,5 12.251,8 -123,3
<= 65.000 104,2 91,4 12,8
> 65.000 12.024,2 12.160,4 -136,2
Impozit pe venitul
microîntreprinderilor (cont
698) Nivel agregat, din care: 835,4 631,3 204,2
<= 65.000 676,5 494,3 182,2
> 65.000 159,0 137,0 22,0
Total impozite (cont 691 +
cont 698) Nivel agregat, din care: 12.963,9 12.883,0 80,8
<= 65.000 780,7 585,7 195,0
> 65.000 12.183,2 12.297,4 -114,2
Profit brut total Nivel agregat, din care: 52.659,9 87.691,8 -35.031,8
<= 65.000 1.083,4 6.282,7 -5.199,3
> 65.000 51.576,5 81.409,0 -29.832,6
Venituri totale din exploatare Nivel agregat, din care: 1.226.630,5 1.015.660,8 210.969,8
<= 65.000 27.418,0 19.399,1 8.018,9
> 65.000 1.199.212,5 996.261,7 202.950,9
Rata med ie de impozitare
calculată la profitul brut Nivel agregat, din care: 24,6% 14,7% -0,2%
<= 65.000 72,1% 9,3% -3,8%
> 65.000 23,6% 15,1% 0,4%3
Rata medie de impozitare
calculată la venitul din
exploatare Nivel agregat, din care: 1,1% 1,3% 0,0%
<= 65.000 2,9% 3,0% 2,4%
> 65.000 1,0% 1,2% -0,1%
Sursa: calculele CF pe baza informațiilor din situațiile financiare transmise MFP de către agenții
economici din sectorul nefinanciar

3 In cazul firmelor cu venituri din exploatare superioare pragului de 65.000 de euro care au înregistrat
pierderi, rata medie de taxare în raport cu profitul brut are o valoare pozitivă deoarece totalul
impozitelor plătite d e această catego rie de companii este, la rândul său, negativ. Această situație atipică
se datorează impozitului pe profit declarat de aceste firme care a avut o valoare agregată de -136,2 mil.
lei.

20
Analizând rezultatele obținute la nivelul tuturor companiilor incluse în analiză, se obse rvă că
majoritatea acestora (68,5%) au încheiat exercițiul financiar cu profit, generând peste 80% din
valoarea agregată a veniturilor din exploatare. Pe de altă parte, nivelul pierderilor brute
înregistrate a fost unul destul de ridicat astfel că, deși co mpaniile profitabil e au obținut un profit
agregat de 87,7 mld. lei, prin adăugarea pierderilor acesta a scăzut cu circa 40% la 52,7 mld. lei.
Comasarea profiturilor cu pierderile pe ansamblul companiilor are un impact semnificativ
asupra ratei taxării calc ulate la profitul b rut, care atinge valoarea de 24,6%, în timp ce rata
taxării calculată pentru firmele care au obținut profit se situează la un nivel mult mai realist de
doar 14,7 %. Se confirmă astfel necesitatea diferențierii analizei în funcție de firme le care au
înregist rat profit, respectiv pierdere , pentru a spori relevanța rezultatelor obținute. Din
perspectiva structurii impozitelor plătite , se remarcă prevalența impozitului pe profit , în timp
ce impozitul pe veniturile microîntreprinderilor reprezi ntă mai puțin de 7% din total. Astfel, la
nivelul anului 2015, impactul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor asupra încasărilor
bugetare este destul de limitat , concluzie confirmată și de faptul că rata medie de taxare pe
ansamblul firmelor prof itabile (14,7%) se situează în apropierea cotei legale de impozit pe profit.
Firmele care au realizat venituri din exploatare mai mici sau egale cu plafonul de 65.000 de euro
au o pondere însemnată în numărul total de firme (aproape 65%), însă dimensiunea lor redusă
face ca profitul brut și veniturile din exploatare pe care le -au generat să reprezinte circa 2% din
total. Din perspectiva structurii de impozitare a câștigurilor, se constată că firmele din acest
interval plătesc în mod predominant impozit pe v eniturile microîntr eprinderilor (însumând
aproape 81% din totalul plăților aferente acestei categorii), în timp ce plățile de impozit pe
profit sunt foarte reduse (reprezentând sub 1% din totalul plăților aferente acestei categorii). Pe
ansamblu, impozitel e plătite de firmel e cu venituri din exploatare mai mici sau egale cu
plafonul de 65.000 de euro reprezintă doar 6% din totalul impozitelor plătite de firmele
incluse în analiză, reliefând impactul redus al acestei categorii asupra încasărilor bugetare .
Aproape 62% dintre firmele cu venituri din exploatare până în 65.000 de euro au încheiat
exercițiul financiar cu profit și au suportat o rată medie de taxare a profitului brut de 9,3%. În
ceea ce privește rata de taxare calculată la veniturile din exploatare , aceasta este similară cotei
legale de 3% pentru firmele care au obținut prof it, în timp ce firmele care au înregistrat pierderi
au suportat o rată medie de taxare de 2,4%. A stfel, regimul de impozitare a veniturilor
microîntreprinderilor comportă dezavan taje clare pentru firmele cu pierderi, însă pare să ofere
condiții mai favorab ile firmelor profitabile a căror rată medie de taxare în raport cu profitul brut
(9,3%) a fost cu mult mai avantajoasă decât cota legală aplicabilă firmelor plătitoare de impozit
pe profit (16%).
Prin urmare, impactul acestui regim de impozitare necesită o analiză mai atentă pentru a stabili
în ce condiții aplicarea sa are consecințe favorabile/nefavorabile asupra microîntreprinderilor.

21
Ipoteza de lucru este aceea că, în contextul unei cote uniforme de impozitare pe veniturile
microîntreprinderilor de 3%, f irmele cu o rată a profitului brut de peste 18,75% sunt avantajate
de acest regim de impozitare, în timp ce firmele cu rate mai mici ale profitului brut ar fi
avantajate să plăte ască impozit pe profit. Pentru a verifica această ipoteză, Tabelul 3 prezintă
ratele medii de taxare ale firmelor care au înregistrat venituri din exploatare mai mici sau egale
cu 65.000 de euro și profituri brute pozitive, dife rențiate în funcție de pragul de 18,75% pentru
rata profitului brut.
Tabelul 3: Analiza impozitării câștigurilor obținute de firmele cu venituri din exploatare mai mici sau egale cu
65.000 de euro care au înregistra t profit în fu ncție de rata profitului brut (mil. lei)
Indicator/Categorie Total,
din care: Rata profitului brut
<= 18,75% > 18,75%
Număr companii 185.120 74.578 110.542
Impozit pe profit (c ont 691) 91,4 23,1 68,3
Impozit pe venitul microîntrepri nderilor (c ont
698) 494, 3 203,0 291,3
Total impozite (c ont 691 +cont 698) 585, 7 226, 1 359,6
Profit brut total 6.282,7 688, 3 5.594,4
Venituri totale din exploatare 19.399,1 8.407, 1 10.992,0
Rata medie de impozitare calculată la profitul
brut 9,3% 32,8% 6,4%
Rata medie de impozitare calculată la venitul din
exploatare 3,0% 2,7% 3,3%
Sursa: calculele CF pe baza informațiilor din situațiile financiare transmise MFP de către agenții
economici din sectorul nefinanciar
Rezultatele obținute arată că apro ximativ 60% din firmele care au ob ținut profit au înregistrat și
rate ale profitului br ut de peste 18,75%. Aceste firme au dominat categoric prin prisma
profitului brut obținut care totalizează 5,6 mld. lei, față de un profit brut total de doar 0,7 mld.
lei obținut de firmele cu rate ale profitului până în 18,75%, deși au înregistrat venitur i din
exploatare doar cu 30% mai mari. Din perspectiva impactului regimului de taxare, se confirmă
avantajul impozitării pe veniturile microîntreprinderilor în cazul fir melor cu rate ale profitului de
peste 18,75%, acestea înregistrând o ra tă medie de taxa re de 3,3% în raport cu veniturile din
exploatare, în timp ce rata medie de taxare în raport cu profitul brut a fost de numai 6,4%. Pe de
altă parte, firmele cu rate ale profitului mai mici sau egale cu 18,75% au suportat o rată medie
de taxare de 2,7% în raport cu veniturile din exploatare, însă de aproape 33% în raport cu
profitul brut. În concluzie, deși microîntreprinderile sunt supuse unei rate uniforme de taxare
a veniturilor (3%), acest regim de impozitare cre ează o serie de avantaje/dezavantaje a stfel:
firmele care au înregistrat pierderi (circa 38% dintre firmele cu venituri până în 65.000 de

22
euro , acestea generând 29% din totalul veniturilor din exploatare ) sunt dezavantajate de
faptul că vor plăti impozit chiar și în această ipostază, firmele care au înregistrat rate ale
profitului de până în 18,75% (circa 25% dintre firme, acestea generând 31% din totalul
veniturilor din exploatare ) ar fi fost avantajate de plat a impozitului pe profit, în timp ce
firmele foarte profitabile (circa 37% dintre firme, acestea generând 40% din totalul veniturilor
din exploatare) sunt avantajate prin suportarea unei taxări efective a profiturilor cu mult
inferioară cotei de 16%.
În cee a ce privește firmele care au realizat venituri din exploatare superioare plafonului de
65.000 de euro (vezi Tabelul 2), acestea au o pondere mai redusă în numărul total de firme
(circa 35%), însă au generat cea m ai mare parte a venitur ilor din exploatare și a profitului brut
(circa 98% din total în cazul ambilor indicatori) , deoarece intervalul include firmele de
dimensiuni mari din economia românească. Așa cum era de așteptat, aceste firme plătesc
preponderent imp ozit pe profit (12 mld. lei, reprezentând peste 99% din totalul plăților aferente
acestei categorii), valoarea impozitului datorat pe veniturile microîntreprinderilor fiind de doar
159 mil. lei (reprezentând 19% din totalul plăților aferente acestei catego rii). Se remarcă faptul
că firmele cu venituri din exploatare mai mari de 65.000 de euro sunt principalii contributori
la buget, impozitele plătite de acestea reprezentând aproape 94% din totalul impozitelor
asupra câștigurilor obținute . Peste 81% dintre a ceste firme au încheiat exercițiul financiar cu
profit și au suportat o rată medie de taxare de 15,1% în raport cu profitul brut (valoare situată
în proximitatea cotei legale de 16%), în timp ce rata medie de taxare în raport cu veniturile din
exploatare a fost de 1,2%.

IV.2. Analiza impozitării câștigurilor obținute de firmele din România
în anul 2016
Anul 2016 a marcat două modificări importante cu privire la impozitarea veniturilor
microîntreprinderilor: majorarea plafonului privind veniturile anuale al e acestora de la 65.00 0 la
100.000 de euro și reducerea cotei de impozitare în raport cu numărul de salariați al acestora.
Pentru început, Tabelul 4 prezintă ratele medii d e taxare pe ansamblul companiilor, precum și
diferențiat în funcție de venitul din exploatare (în raport cu plafonul de 100.000 de euro) și de
tipul rezultatului obținut (profit sau pierdere).
Analizând rezultatele obținute pe ansamblul companiilor incluse în analiză, se observă o
creștere a venit urilor din exploatare generate de acestea (+87,5 mld. lei, reprezentând un avans
de 7,1%) precum și a profiturilor brute obținute de firmele profitabile (+13,8 mld. lei,
reprezentând un avans de aproape 16%) față d e anul 2015. Evoluția ascendentă a câștigu rilor s e

23
regăsește și la nivelul total al i mpozitelor plătite care a crescut la rândul său cu peste 1 mld. lei
(reprezentând un avans de circa 8%) față de anul anterior. Din perspectiva structurii
impozitelor plătit e, impozitul pe profit și -a consolidat poz iția majoritară, în timp ce impozitul
pe veniturile microîntreprinderilor a reprezentat 5,6% din total , în scădere cu aproape un
punct procentual față de anul anterior.
Tabelul 4: Analiza impozitării câștigurilor obținute de firm ele din România în anul 2016 în funcție de veniturile
din exploatare și de rezultatul brut obținut (profit/pierdere) (mil. lei)
Indicatori calculați / Categorii Companii cu v enituri
din exploatare anuale
(euro) : Total , din care:
Profit brut Pierdere b rută
Număr companii Nivel agregat, din care: 497.242 350.974 146.268
<= 100.000 358.715 234.636 124.079
> 100.000 138.527 116.338 22.189
Impozit pe profit (cont 691) Nivel agregat, din care: 13.225,6 13.004,4 221,2
<= 100.000 134,4 124,2 10,1
> 100.000 13.091,3 12.880,2 211,1
Impozit pe venitul
microîntreprinderilor (cont
698) Nivel agregat, din care: 778,7 630,0 148,6
<= 100.000 644,5 510,0 134,4
> 100.000 134,2 120,0 14,2
Total impozite (cont 691 +
cont 698) Nivel agregat, din care: 14.0 04,3 13.634,4 369,9
<= 100.000 778,8 634,3 144,5
> 100.000 13.225,5 13.000,2 225,3
Profit brut total Nivel agregat, din care: 68.052,3 101.505,6 -33.453,2
<= 100.000 3.518,4 10.239,7 -6.721,3
> 100.000 64.534,0 91.265,9 -26.731,9
Venituri totale din exploatare Nivel agregat, din care: 1.314.135,5 1.139.381,2 174.754,3
<= 100.000 43.330,6 32.130,7 11.199,9
> 100.000 1.270.804,8 1.107.250,5 163.554,4
Rata medie de impozitare
calculată la profitul brut Nivel agregat, din care: 20,6% 13,4% -1,1%
<= 100.000 22,1% 6,2% -2,2%
> 100.000 20,5% 14,2% -0,8%
Rata medie de impozitare
calculată la venitul din
exploatare Nivel agregat, din care: 1,1% 1,2% 0,2%
<= 100.000 1,8% 2,0% 1,3%
> 100.000 1,0% 1,2% 0,1%
Sursa: calculele CF pe b aza informațiilor din situațiile financiare transmise MFP de către agenții
economici din sectorul nefinanciar

24
Pe fondul creșterii plafonului pentru veniturile microîntreprinderilor la 100.000 de euro, peste
72% dintre firmele anali zate au realizat venitur i din exploatare care se încadrează în această
limită, însă dimensiunea lor continuă să fie una neglijabilă: veniturile din exploatare agregate
reprezintă 3,3% din total, iar profiturile brute 5,2%. Așa cum era de așteptat, aceste f irme au
plătit preponderen t impozit pe veniturile microîntreprinderilor (reprezentând aproape 83% din
totalul plăților aferente acestei categorii), în timp ce plățile de impozit pe profit reprezentau
doar 1% din totalul plăților aferente acestei categorii. Ponderea redusă a acestor firme la
nivelul econom iei se manifestă și în cazul impozitelor plătite care reprezintă doar 5,6% din
totalul impozitelor plătite de firmele incluse în analiză (-0,4 pp față de anul 2015) .
Un aspect important de remarcat este acela că, deși numărul firmel or care au realizat veni turi
din exploatare care se încadrează în plafonul aplicabil microîntreprinderilor a crescut cu peste
19% față de anul anterior (ca urmare a majorării plafonului), valoarea agregată a impozitului pe
venituril e microîntreprinderilor plătit de acestea s -a diminuat cu 32 mil. lei ( -4,7%). Prin urmare ,
impactul reducerii cotei în funcție de numărul de angajați (3% pentru firmele fără angajați, 2%
pentru firmele cu un angajat și 1% pentru firmele cu cel puțin 2 ang ajați) de la o cotă unif ormă
de 3% în anul 2015, a depășit efectul creșterii sferei de cuprindere a impozitului prin
majorarea plafonului aplicat veniturilor . Acest aspect este vizibil și din perspectiva ratei medii
de taxare calculată la venitul din explo atare care a scăzut de l a 2,9% în anul 2015 la 1 ,8% în
anul 2016.
Dintre firmele care au realizat venituri din exploatare mai mici sau egale cu pragul de 100.000
de euro, circa 35% au înregistrat pierderi, însă datorită regimului de taxare a veniturilor au
suportat o rată medie d e impozitare de 1,3% în raport cu veniturile din exploatare (în scădere cu
1,1 pp față de anul anterior). Pe de altă parte, firmele care au obținut profit4 au înregistrat o
rată medie de taxare de circa 2% în raport cu venitul din e xploatare, respectiv de 6,2% în raport
cu profitul brut, ambele valori fiind semnificativ inferioare celor din anul 2015. Astfel, se
constată o situație similară anului anterior în care firmele profitabile par să fie avantajate de
regimul de impozitare pe venitul microîntreprinde rilor, fiind necesară o analiză mai detaliată în
raport cu rata profitului acestora.
Ținând cont că în anul 2016 cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor a variat în
funcție de numărul de salariați, analiza a fost realizată în raport cu nivel ul de 1% , deoarece
firmele cu cel puțin doi salariați (cărora li se aplică această cot ă) domină eșantionul atât
numeric, cât și din perspectiva veniturilor din exploatare și a profitului brut agregat. În condițiile
impozitării veniturilor cu o cotă de 1%, e ste de așteptat ca firmele cu o rată a profitului brut de
peste 6,25% să fie avantaja te de acest regim de impozitare, în timp ce restul firmelor ar fi mai
avantajate să plătească impozit pe profit. Pentru a verifica această ipoteză, Tabelul 5 prezintă

4 Se remarcă faptul că profitul brut agregat al acestora a crescut cu apr oape 63% față de anul 2015

25
ratele medii de taxare ale firmelor care au înregistrat venituri din exploatare mai mici sau egale
cu 100.000 de euro și profituri brute pozitive, diferențiate în funcție de pragul de 6,25% pentru
rata profitului brut .
Tabelul 5: Analiza impozitării câștigurilor obținute de firmele cu venituri din exploatare mai mici sau egale cu
100.000 de euro care au înregistrat profit în funcție de rata profitului brut (mil. lei)
Indicator/Categorie Total, Rata pr ofitului brut:
din care: <= 6,25% > 6,25%
Număr companii 234.636 39.721 194.915
Impozit pe profit (c ont 691) 124,2 10,6 113,6
Impozit pe venitul microîntreprinderilor (c ont 698) 510,0 77,5 432,5
Total impozite (c ont 691 + c ont 698) 634, 3 88,1 546,1
Profit brut total 10.239,7 202,2 10.037,5
Venituri totale din exploatare 32.130,7 6.723,9 25.406,8
Rata medie de impozitare calculată la profitul
brut 6,2% 43,6% 5,4%
Rata medie de impozitare calculată la venitul din
exploatare 2,0% 1,3% 2,2%
Sursa: calculele CF pe baza informațiilor din situațiile financiare transmise MFP de către agenții
economici din sectorul nefinanciar
Rezultatele obținute arată că majoritatea (54,3%) firmelor cu venituri din exploatare până în
100.000 de euro au înregist rat rate ale profitului brut superioare pragului de 6,25%, acestea
dominând categoric eșantionul din perspectiva profitului brut și a veniturilor din exploatare
agregate. În medie, aceste firme au suportat o rată de taxare de 2,2% în raport cu ven iturile d in
exploatare, respectiv de 5,4% în raport cu profitul brut. Astfel, se constată o avantajare clară a
firmelor care au reușit să depășească pragul de profitabilitate de 6,25%, ratele medii de taxare
fiind inferioare celor calculate pentru anul pre cedent și mult mai avantajoase decât regimul
impozitării pe profit. Pe de altă parte, firmele cu rate ale profitului mai mici sau egale cu 6,25%
(reprezentând 11,1% din totalul firmelor din acest interval) au suportat o rată medie de taxare
de 1,3% în rapo rt cu ven iturile din exploatare, însă de 43,6% în raport cu profitul brut. În
concluzie, diferențierea cotelor de impozitare a venitului microîntreprinderilor în funcție de
numărul de salariați a avut un efect de diminuare a ratelor medii de taxare pentru această
categorie de firme indiferent că au fost calculate față de profitul brut sau față de venitul din
exploatare. Un alt efect al acestei măsuri a fost și reducerea pragului de profitabilitate de la
care microîntreprinderile sunt avantajate de regimul t axării ve niturilor față de cel al taxării
profiturilor. Astfel, 54,3% dintre firmele cu venituri mai mici sau egale cu 100.000 de euro
(acestea generând 58,6% din totalul veniturilor din exploatare) au obținut rate ale profitului

26
de peste 6,25%, beneficiin d de o ta xare efectivă a profiturilor brute obținute la un nivel mult
mai redus față de cota legală de 16%. Prin opoziție, firmele cu o profitabilitate mai redusă
decât pragul de 6,25% (11,1% dintre firme, acestea generând 15,5% din totalul veniturilor din
exploata re) și cele care au înregistrat pierderi (34,6% dintre firme, acestea generând 25,9% din
totalul veniturilor din exploatare) ar fi fost avantajate de regimul plății impozitului pe profit.
În ceea ce privește firmele care au realizat venituri din e xploatare superioare plafonului de
100.000 de euro (vezi Tabelul 4), acestea reprezintă doar 27,9% dintre firmele incluse în analiză,
însă au generat peste 94% din valoarea agregată a veniturilor din exploatare și a profiturilor
brute. Firmele din acest interval sunt în marea majoritate plătitoare de impozit pe profit (13,1
mld. lei, reprezentând 99% din totalul plăților aferente acestei categorii), valoarea impo zitului
datorat pe veniturile microîntreprinderilor fiind de doar 134 mil. lei (reprezentând 17,2% din
totalul plăților aferente acestei categorii). Se remarcă faptul că firmele cu venituri din
exploatare superioare pragului de 100 .000 de euro rămân princi palii contributori la buget,
impozitele plătite de acestea reprezentând 94 ,4% din totalul impozitelor asupra câștigurilor
obținute . Aproape 84% dintre aceste firme au încheiat exercițiul financiar cu profit (pondere
mai mare față de cea din 2015), acestea fiind expuse unei rate medii de taxare de 14,24% în
raport cu profitul brut, respectiv de 1,2% în raport cu veniturile din exploatare .

IV.3. Analiza impozitării câștigurilor obținute de firmele din România
în anul 2017
În anul 2017 au fost implementate no i modificări ale legislației privind impozitarea veniturilor
microîntreprinderilor (majorarea plafonului privind veniturile acestora de la 100.000 la 500.000
de euro pe an, respectiv eliminarea cotei de impozitare de 2%, astfel încât microîn treprinderile
cu minim un salariat au aplicat o cotă de impozitare de 1%), însă a fost introdus și impozitul
specific aplicat unor activități derulate de firmele plătitoare de impozit pe profit5. Pentru a oferi
o privire de ansamblu asupra evoluției impozi tării câștiguri lor, Tabel ul 6 prezintă ratele medii de
taxare calculate pe întregul eșantion de firme incluse în analiză, dar și diferențiat în funcție de

5 Impozitul specific nu se regăsește distinct în situațiile financiare ale firmelor, fiind agregat în contul 698
împreună cu impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, astfel că diferențierea între cele două
categorii s-a făcut de următoarea manieră: firmele cu venituri din exploatare până în 500.000 de euro au
fost asimilate microîntreprinderilor care plătesc impozit pe venit, în timp ce firmele cu venituri
superioare plafonului de 500.000 de euro au fost considerate entit ăți plătitoare de impozit pe profit, iar
sumele raportate de acestea în contul 698 au fost asimilate impozitului specific. În lipsa unor informații
privind tipul de impozit plătit de fiecare firmă, această metodologie de studiu permit e o aproximare
rezonab ilă a tendințelor manifestate în impozitarea câștigurilor obținute de firmele din România.

27
venitul din exploatare (în raport cu noul plafon de 500.000 de euro) și de tipul rezultatului
obținut (profit sau pierdere).
Tabel ul 6: Analiza impozitării câștigurilor obținute de firmele din România în anul 2017 în funcție de veniturile
din exploatare anuale și de rezultatul brut obținut (profit/pier dere) (mil. lei)
Indicatori calculați / Categorii Compa nii cu v enituri
din exploatare anuale
(euro) : Total , din care:
Profit brut Pierdere
brută
Număr companii Nivel agregat, din care: 513.420 365.963 147.457
<= 500.000 462.480 321.047 141.433
> 500.000 50.940 44.916 6.024
Impozit pe profit (c ont 691) Nivel agregat, din care: 12.634,6 12.434,7 199,9
<= 500.000 412,6 375,8 36,9
> 500.000 12.221,9 12.058,9 163,0
Impozit pe venitul
microîntreprinderilor (c ont
698) Nivel agregat, din care: 1.613,0 1.352,0 261,1
<= 500.000 1.380,8 1.141,5 239,2
> 500.000 232,3 210,4 21,9
Total impozite (c ont 691+c ont
698) Nivel agregat, din care: 14.247,6 13.786,7 460,9
<= 500.000 1.793,4 1.517,3 276,1
> 500.000 12.454,2 12.269,3 184,9
Profit brut tota l Nivel agregat, din care: 87.719,3 118.318,0 -30.598,6
<= 500.000 15.014,9 27.143,6 -12.128,7
> 500.000 72.704,4 91.174,3 -18.469,9
Venituri totale din exploatare Nivel agregat, din care: 1.417.780,3 1.244.451,4 173.328,9
<= 500.000 144.642,2 116.963,8 27.678,4
> 500.000 1.273.138,1 1.127.487,6 145.650,5
Rata medie de impozitare
calculată la profitul brut Nivel agregat, din care: 16,2% 11,7% -1,5%
<= 500.000 11,9% 5,6% -2,3%
> 500.000 17,1% 13,5% -1,0%
Rata medie de impozitare
calculată la venitul din
exploatare Nivel agregat, din care: 1,0% 1,1% 0,3%
<= 500.000 1,2% 1,3% 1,0%
> 500.000 1,0% 1,1% 0,1%
Sursa: calculele CF pe baza informațiilor din situațiile financiare transmise MFP de către agenții
economici din sectorul ne financiar
Evoluția indicatorilor calculați pe ansamblul companiilor incluse în analiză arată că, deși
nivelul agregat al veniturilo r din exploatare a crescut cu 103,6 mld. lei (+7,9% față de anul

28
anterior) și cel al profiturilor brute obținute de firmele profitabile cu 16,8 mld. lei (+ 16,6% față
de anul anterior)6, impozitele plătite pentru câștigurile obținute au avansat cu doar 243, 3 mil.
lei, reprezentând o creștere de 1,7% față de anul 2016 . Totodată, ca urmare a modificărilor
importante suferite de ca drul legislativ de impozitare a câștigurilor, se constată o reașezare a
principalelor categorii de impozite astfel: valoarea agregat ă a plăților de impozit pe profit a
scăzut cu aproape 0,6 mld. lei față de anul 2016 (reprezentând 88,7% din total impozite) , în
timp ce valoarea agregată a plăților de alte impozite7 a crescut cu circa 0,8 mld. lei (ajungând
la o pondere de 11,3% în total impozite).
Pe fondul majorării plafonului aplicat veniturilor microîntreprinderilor, circa 90% dintre firmele
analizate au obținut venituri din exploatare care se încadrează în această limită (o extindere cu
peste 100 de mii de firme a dimensiunii eșantio nului față de anul 2016), iar contribuția acestui
segment la activitatea economică a cunoscut o creștere spectaculoasă: veni turile din exploatare
agregate reprezintă 10,2% din total (față de 3,3% în 2016), iar profiturile brute 17,1% (față de
5,2% în 2016) . Firmele regăsite în acest interval plătesc preponderent impozit pe veniturile
microîntreprinderilor (1,38 mld. lei, reprez entând aproape 86% din totalul sumelor regăsite în
contul 698), în timp ce plățile de impozit pe profit reprezentau doar 3,3% din to talul plăților
aferente acestei categorii. Impozitele plătite de firmele cu venituri din exploatare de până în
500.000 de eu ro au reprezentat 12,6% din totalul impozitelor plătite de firmele incluse în
analiză. Această pondere denotă o creștere semnificati vă față de anul 2016 (+7 pp) fiind, de
asemenea, un rezultat al majorării plafonului aplicabil veniturilor microîntreprinder ilor.
Analizând efectele regimului de impozitare asupra firmelor cu venituri din exploatare mai mici
sau egale cu plafonul de 500.00 0 de euro, se constată că aproape 31% dintre acestea au
înregistrat pierderi, fiind însă expuse unei rate medii de taxare a veniturilor din exploatare de
1%. Pe de altă parte, firmele care au obținut profit au suportat o rată medie de taxare de 1,3%
în rap ort cu venitul din exploatare, respectiv de 5,6% în raport cu profitul brut, ambele valori
fiind inferioare celor consemnate în anul 2016. În continuare, se va proceda la analiza detaliată
a ratelor de taxare în raport cu rata profitului înregistrată de ac este firme pentru a evidenția în
ce măsură s -au manifestat avantaje/dezavantaje cauzate de regimul de impozitare a venituril or.
Ținând cont că în anul 2017 s -au aplicat două cote de impozitare în funcție de numărul de
angajați, analiza a reținut cota de 1% , aplicabilă microîntreprinderilor cu cel puțin un salariat,
deoarece acestea domină eșantionul atât numeric, cât și din per spectiva veniturilor din
exploatare și a profitului brut agregat. Astfel, în condițiile impozitării veniturilor cu o cotă de 1%,
este de așteptat ca firmele cu o rată a profitului brut de peste 6,25% să fie avantajate de acest
regim de impozitare, în timp ce restul firmelor ar fi mai avantajate să plătească impozit pe

6 Pe fondul ritmului înalt de creștere economică din anul 2017 .
7 Plăți de impozit pe veniturile microîntreprinderilor și de impozit specific, regăsite cumulat în co ntul 698 .

29
profit. Pentru a investiga această ipoteză, Tabelul 7 prezintă ratele medii de taxare ale firmelor
care au înregistrat venituri din exploatare mai mic i sau egale cu 500.000 de euro și profituri
brute pozitive, diferențiate în funcție de pragul de 6,25% pentru rata profitului brut.
Tabelul 7: Analiza impozitării câștigurilor obținute de firmele cu venituri din exploatare mai mi ci sau egale cu
500.000 de euro care au înregistrat profit în funcție de rata profitului brut (mil. lei)
Indicator/Categorie Total, Rata pr ofitului brut:
din care: <= 6,25% > 6,25%
Număr companii 321.047 66.155 254.892
Impozit pe profit (c ont 691) 375,8 59,8 315,9
Impozit pe venitul microîntreprinderilor (c ont
698) 19.141,5 263,0 878,6
Total impozite (c ont 691 + c ont 698) 1.517,3 322,8 1.194,5
Profit brut total 27.143,6 1.039,7 26.103,9
Venituri totale din exploatare 116.963,8 36.558,6 80.405,2
Rata medie de impozitare calculată la profitul
brut 5,6% 31,1% 4,6%
Rata medie de impozitare calculat ă la venitul din
exploatare 1,3% 0,9% 1,5%
Sursa: calculele CF pe baza informațiilor din situațiile financiare transmise MFP de către agenții
economi ci din sectorul nefinanciar
Rezultatele obținute arată că majoritatea (55,1%) firmelor cu venituri din exploatare până în
500.000 de euro au înregist rat rate ale profitului brut superioare pragului de 6,25%, acestea
suportând o rată medie de taxare de 1,5 % în raport cu veniturile din exploatare, respectiv de
4,6% în raport cu profitul brut. Astfel, se constată o avantajare clară a firmelor care au reuș it să
depășească pragul de profitabilitate de 6,25%, taxarea acestora în raport cu veniturile fiind mult
mai favorabilă decât regimul impozitului pe profit . Pe de altă parte, firmele cu rate ale profitului
mai mici sau egale cu 6,25% (reprezentând 14,3% din totalul firmelor regăsite în interval) au
suportat o rată medie de taxare de 0,88% în raport cu venit urile din exploatare, însă de 31,1% în
raport cu profitul brut. În concluzie, 55,1% dintre firmele cu venituri mai mici sau egale cu
500.000 de euro ( acestea generând 55,6% din totalul veniturilor din exploatare) au obținut
rate ale profitului de peste 6,2 5%, beneficiind de o taxare efectivă a profiturilor brute
obținute la un nivel mult mai redus față de cota legală de 16%. Prin opoziție, firmele cu o
profitabilitate mai redusă decât pragul de 6,25% (14,3% dintre firme, acestea generând 25,3%
din totalul v eniturilor din exploatare) și cele care au înregistrat pierderi (30,6% dintre firme,
acestea generând 19,1% din totalul veniturilor din exploatare) a r fi fost avantajate de regimul
impozitului pe profit.

30
În ceea ce privește firmele care au realizat venitu ri din exploatare superioare plafonului de
500.000 de euro (vezi Tabel ul 6), acestea reprezintă mai puțin de 10% dintre firmele incluse în
analiză, însă au generat aproape 90% din valoarea agregată a veniturilor di n exploatare și circa
83% din valoarea agregată a pr ofiturilor brute. Firmele situate în acest interval sunt în marea
majoritate plătitoare de impozit pe profit (12,2 mld. lei, reprezentând 96,7% din totalul plăților
aferente acestei categorii), însă valoa rea acestor plăți este în scădere cu circa 0,9 mld. lei față de
anul 2016. Pe de altă parte, valoarea agregată a plăților de alte impozite a crescut cu circa 100
mil. lei ajungând la nivelul de 232,3 mil. lei (reprezentând 14,4% din totalul plăților aferen te
acestei categorii). Reașezarea structurii impozit elor plătite de aceste firme este consecința
extinderii plafonului aplicabil veniturilor microîntreprinderilor, dar și a introducerii
impozitului specific, ambele măsuri fiind de natură să reducă sfera de aplicabilitate a
impozitului pe profit în favoarea categoriei de alte impozite. Un alt posibil efect al acestor
măsuri este și reducerea ratei medii de taxare în raport cu profitul brut (considerând doar
firmele care au obținut profit), aceasta ajungând l a 13,5% în 2017, față de 14,2% în 2016. Deși
firmele cu venituri din exploatare superioare pragului de 500 .000 de euro rămân principalii
contributori la buget, impozitele plătite de acestea reprezentând 87,4 % din totalul impozitelor
asupra câștigurilor obț inute, această pondere a scăzut cu 7 pp ca rezultat al modificărilor
aduse cadrului legislativ în anul 2017.
Din analiza evoluției impozitării câștigurilor obținute de firmele din România, s -a constatat o
reducere graduală a sferei de aplicabilitate a impozitului pe profit de -a lungul perioadei 2015 –
2017, acesta fiind înlocuit parțial de impozitul pe veniturile microîntreprinderilor și de
impozitul specific. Ratele medii de taxare calculate pe parcursul studiului au arătat că, la nivel
agregat, acest e regimuri de impozitare alternative s -au dovedit ma i avantajoase pentru firme,
având un potențial impact negativ asupra încasărilor bugetare. În urma unei analize detaliate
a situațiilor întâlnite la nivel de firmă, a rezultat că regimurile alternative im pozitului pe profit
favorizează firmele cu rate ridi cate ale profitabilității care ajung în situația de a plăti sub
formă de impozit un procent mult mai redus din profituri comparativ cu cota legală de 16%,
acest lucru având un impact negativ important asu pra încasărilor bugetare. La polul opus se
situează firmele cu rate reduse ale profitabilității și firmele care înregistrează pierderi, acestea
fiind dezavantajate semnificativ de sistemul impozitării veniturilor. Având ca punct de pornire
principalele co ncluzii ale analizei impozitării câștigurilor firmel or din România, secțiunea
următoare își propune estimarea impactului măsurilor de modificare a cadrului legislativ asupra
încasărilor bugetare.

31
V. Impactul modificării regimului de impozitare a
câștigur ilor asupra încasărilor bugetare
Din perspectiva încasărilor bugetare, veniturile din impozitarea câștigurilor firmelor se r egăsesc
în interiorul capitolului „Impozit pe venit, profit și câș tiguri din capital de la persoane juridice”
care cuprinde atât înc asările din impozitul pe profit cât și pe cele din impozitul pe v enitul
microî ntreprinderilor, acestea din urmă reprezentând cea mai mare parte a încasărilor din
subcapitolul „Alte impozite pe venit, profit si câ știguri din capital de la persoane juridice” . La
aceste două subcapitole se adaugă începând cu anul 2017 și impozitul specific care se regăsește
în execuția bugetară la capitolul „Alte impozite și taxe fiscale” , chiar dacă din punct de vedere al
conținutul ui economic reprezintă o modalitate de impoz itare a câștigurilor firmelor, înlocuind
impozitul pe profit pentru categori ile de activități care intră sub incidența acestuia .
Încasările bugetare din peri oada 2015 -2017 aferente c apitolulu i „Impozit pe venit, profit și
câștiguri din capital de la persoa ne juridice” împreună cu det alierea acestora pe subcapitole se
regăsesc în Tabelul 8:
Tabelul 8: Venituri bugetare din impozitul pe câștigul persoanelor juridice în perioada 2015-2017 (mld. lei)
Capitol/Subcapitol 2015 2016 2017 Modificare relativă față
de anul anterior
2016/2015 2017/2016
Impozit pe venit, profit și câștiguri
din capital de la persoane juridice : 14,75 16,35 16,11 10,84% -1,46%
Impozit pe pro fit total din care: 13,77 15,39 14,69 11,78% -4,57%
– impozit pe profit de la agen ții
economici 13,25 15,09 14,00 13,88% -7,18%
– impozit pe profit de la b ăncile
comerciale 0,52 0,31 0,69 -41,44% 124,10%
Alte impozite pe venit: 0,98 0,96 1,42 -2,35% 48,65%
– impozit pe veniturile
microîntreprinderilor 0,87 0,83 1,32 -4,71% 59,10%
Impozit specific * – – 0,1 – –
Modificare relativă PIB nominal
față de anul anterior (%) – – – 7,37% 12,22%
Sursa datelor: MFP, Eurostat
*În cazul încasărilor din impozitu l specific regăsite în interiorul categoriei „ Alte impozite și taxe
fiscale ”, sumele din execuția bugetară corespunzătoare anului 2017 reflectă doar un semestru

32
de încasări ca urmare a faptului că obligația de plată a impozitului s urvine în prima lună a
semestrului următor.
În anul 2016 încasările din impozitarea câștigurilor firmelor din România au însumat circa 16,35
mld. lei, fiind în creștere cu 10,8% comparativ cu anul anterior. În structură , încasările din
impozitul pe profit s -au majorat cu 11,8% , sprijinite de creșterea sumelor plătite de agenții
economici ne bancari cu 13,9% , în timp ce componenta „ Alte impozite pe venit, profit si câș tiguri
din capital de la persoane juridice” a fost caracte rizată de o diminuare cu 2,3% în condițiile
reducerii încasăr ilor din impozitul pe venitul microî ntreprinderilor cu 4,7%. Creșterea încasărilor
la nivel agregat a fost superioară dinamicii de 7,4% a PIB nominal, acestea fiind totodată cu circa
1 mld. lei mai ridicate decât cele estimate în bugetul inițial.
În anul 2 017, în pofida unei majorări a PIB nomi nal cu 12,2 %, încasările aferente „Impozitu lui pe
venit, profit și câș tiguri din capital de la persoane juridice ” s-au diminuat cu 1,5% în condițiile în
care veniturile din impozitul pe profit s -au redus cu 4,6% , echivalentul a circa 700 mil. lei,
evoluție care nu a putut fi compensată de majorarea încasărilor din impozit ul pe venitul
microî ntreprinderilor cu 59,1% sau circa 490 mil. lei. Mai mult sumele prognozate a se încasa din
impozitul pe profit în proiectul de buget pe anul 2017 s -au dovedit a fi mai optimiste d ecât
realizăr ile efective cu aproximativ 2 mld. lei.
Aceste evoluții sunt în strânsă legătură cu modificările ample operate la nivelul regimului de
impozitare a câștigurilor firmelor descrise anterior. Î n continuare, fo losind aceleași date la
nivel mi croeconomic ca și în capitolul precedent , va fi evaluat ex-post impactul asupra
încasărilor bugetare generat de fiecare măsură de politică fiscală în parte, iar rezultatul va fi
comparat cu proiecția inițială de impact bugetar. În plus, utilizând datele din situațiile
financiare ale firmelor aferente anului 2017 va fi estimat impactul măsurilor de politică fiscală
cu privire la modificările regimului de impozitare a câștigurilor firmelor aplicabile din anul
2018.
Înainte de a proceda la determinarea impactului bugetar al măsurilor de politică fiscală care au
modificat regimul de impozitare a câștigurilor firmelor din România în per ioada 2015 -2017 ,
pentru a evalua măsura în care eșantionul de firme considerat es te reprezentativ, în Tabelul 9
sunt prezentate câteva informații relevante î n legătură cu acesta.

33
Tabelul 9: Indicatori agregați eșantion de firme considerate în analiză
Indicator 2015 2016 2017
Număr companii eșantion 464.277 497.242 513.420
% companii cu venituri <= prag microîntrep rindere 64,8% 72,1% 90,1%
% venituri companii cu venituri <= prag microîntrep rindere
în total economie 2,2% 3,3% 10,2%
Impozit pe profit eșantion (mil. lei) 12.128 ,46 13.225 ,62 12.634 ,56
% în total impozit pe profit de la agenții economici
nebancari execuție bugetară 91,5% 87,7% 90,2%
Alte impozite eșantion (mil. lei) 835,42 778,67 1.613 ,05
% în total impozit pe venitul micro întreprinderilor 96,1% 94,0% 122,3%
Total impozite eșantion (mil. lei) 12.963 ,88 14.004 ,29 14.247 ,60
% în total impozit pe venit, profit si c âștiguri din capital de la
persoane juridice execuție bugetară 87,9% 85,6% 88,4%
Profit brut pozitiv total eșantion (mil. lei) 87.691 ,77 101.505 ,56 118.317 ,96
Modificare relativă profit brut – 15,8% 16,6%
Venituri de exploatare totale eșantion (mil. lei) 1.226.630 ,53 1.314.135 ,46 1.417.780 ,29
Modificare relativă venituri totale – 7,1% 7,9%
Sursa : calcule CF pe baza datelor din exec uțiile bugetare anuale precum și a celor din situațiile
financiare transmise MFP de către agenții economici din sectorul nefinanciar
Astfel, însumând s umele declarate în bilanțuri în contul 691 „Impozit pe profit ” și comparându –
le cu cele din execuția buge tară pentru clie nții nebancari rezultă un grad de cuprindere de circa
90% . Mai mult, în cazul veniturilor din impozitul micro întreprinderilor corespondența între
execuția bugetară și sumele declarate de firme în contul 698 depășește 95%, cu mențiunea că
pentru anul 2017 tot în acest cont se declară și impozitul specific care se regăsește în execuția
bugetară la capitolul „Alte impozite și taxe fiscale” ceea ce explică valoarea de peste 100% din
tabel. În plus, nu poate exista o corespondență de 100% între s umele declarate de firme în
bilanțuri și cele din execuția bugetară și din cauza diferențelor de timp dintre momentul
declarării impozitului și plata sa efectivă. Un alt element relevant de remarcat este reprezentat
de faptul că, în pofida avansului susțin ut al profiturilor brute obținute la nivel agregat de
firmele cu un nivel pozitiv al acestui indicator , respe ctiv 15,8% în anul 2016 și 16,6% în anul
2017, încasările bugetare nu au urmat această evoluție, agregatul „Impozit pe venit, profit si
câștiguri d in capital de la persoane juridice” majorându -se cu 10,8% în anul 2016 și scă zând cu
1,5% în anul 2017.
În anul 2016 măsurile de politică fi scală care au avut în vedere modificarea regimului de
impozitare a câștigurilor firmelor au fost reprezentate de:

34
• Diferențierea în funcție de numărul de angajați a cotei de impunere aplicate cifrei de
afaceri a microîntreprinderilor (de la o cotă generalizată de 3% în anul 2015), astfel încât
aceasta a devenit 1% pentru firmele cu cel puțin 2 angajați, 2% pentru firmel e cu 1
angajat și 3% pentru cele cu nici un salariat, concomitent cu aplicabilitatea unui impozit
pe cifra de afaceri de 1% pentru microîntreprinderile nou -înființate în primii doi ani de
funcționare dacă au cel puțin un angajat.
La modul general impactul bugetar al unei măsuri de politică fiscală se determină ca
diferență între ceea ce s -ar fi încasat în absența măsurii și ceea ce se încasează ulterior
aplicării măsurii. Pentru a evalua acest impact, în tabelul de mai jos se regăsesc date
aferente anului 2 016 cu privire la firmele cu venituri din exploatare anuale între 0 și
65.000 de euro la nivel agregat , precum și diferențiat în funcție în numărul de angajați.
Tabelul 10: Date financiare ale firmelor cu venituri din exploatare a nuale mai mici de 65.000
euro (mil. lei)
Indicator Anul Total Număr salariați
0 1 > 1
Număr companii 2015 300.681 101.156 107.271 92.254
2016 321.761 109.879 115.720 96.162
Impozit pe profit (c ont 691) 2015 104,2 35,8 32,1 36,4
2016 72,2 27,0 24,2 21,0
Impozitul pe venitul
microîntreprinderilor (c ont 698) 2015 676,5 144,4 227,3 304,7
2016 501,8 149,1 201,8 151,0
Total impozite (c ont 691+c ont
698) 2015 780,7 180,2 259,4 341,1
2016 574,0 176,0 225,9 172,1
Profit brut pozitiv total 2015 6.282,7 2.081,1 2.259,9 1.941,8
2016 7.393,8 2.489,8 2.636,7 2.267,4
Venituri totale din exploatare 2015 27.418,0 6.013,4 8.892,8 12.511,8
2016 29.650,1 6.407,8 9.660,1 13.582,2
Sursa: calcule CF pe baza datelor din situațiile financiare transmise MFP de către agenții
economici din sectorul nefinanciar
La nivel agregat impozitul pe venitul microîntreprinderilor colectat de la această
categorie de firme s -a diminuat în anul 2016 cu circa 25,8% sau 175 mil. lei în condițiile
în care baza de impozitare , reprezentată de veniturile din exploatare, a avansat cu 8,1%.
Astfel, diferența între ceea ce ar fi trebuit să se încaseze, respectiv impozite mai ridicate
cu această valoare și ceea ce s -a încasat efecti v este de 230 mil. lei.

35
Analizând diferențiat în f uncție de numărul de angajați, se observă cum impactul bugetar
al acestei măsuri provine de la firmele cu 1 angajat ( -50 mil. lei) și mai ales de la cele cu 2
sau mai mulți salariați ( -180 mil. lei).
• Majorarea plafonului anual de venituri până la care o fi rmă este considerată
microîntreprindere de la echivalentul în lei a 65 .000 de euro în anul 2015 la echivalentul
în lei a 100 .000 de euro în anul 2016.
Tabelul 11: Date finan ciare ale firmelor cu venituri din exploatare anuale cup rinse în intervalul 65.000 –
100.000 euro (mil. lei)
Indicator Anul Total Număr salariați
0 1 > 1
Număr companii 2015 31.000 3.504 5.658 21.838
2016 36.954 4.023 7.194 25.737
Impozit pe profit (c ont 691) 2015 140,9 22,9 33,2 84,8
2016 62,2 11,0 16,1 35,1
Impozitul pe venitul
microîntreprinderilor (c ont 698) 2015 77,3 8,8 16,3 52,2
2016 142,6 23,8 42,7 76,2
Total impozite (c ont 691+c ont
698) 2015 218,2 31,6 49,5 137,1
2016 204,8 34,8 58,8 111,3
Profit brut pozitiv total 2015 1.516,0 246,8 398,0 871,3
2016 2.845,9 330,1 663,8 983,9
Venituri totale din exploatare 2015 11.331,5 1.268,3 2.035,6 8.027,5
2016 13.680,5 1.478,2 2.637,7 9.564,7
Sursa: c alcule CF pe baza datelor din situațiile financiare transmise MFP de către agenții
econ omici din sectorul nefinanciar
La nivelul firmelor cu venituri anuale în intervalul de mai sus această măsură a condus la
diminuarea impozitelor asupra câștiguril or acestora colectate (impozit pe profit +
impozit pe veniturile microîntreprinderilor) de la circa 218 mil. lei în anul 2015 la
aproximativ 205 mil. lei , în condițiile unui avans al veniturilor agregate ale firmelor cu
venituri între echivalentul în lei a 65 .000 de euro și echival entul în lei a 100 .000 de euro
de circa 20,7%. În același timp profit urile brute cumulate din cadrul acestei categorii
ale firmelor cu o valoare pozitivă a acestui indicator au avansat cu 87,7% în timp ce la
nivelul întregii economii acestea au crescut cu aproximativ 15,7%, dinamicile aferente
tuturor celorlalte grupe de fi rme fiind apropiate de dinamica la nivel agregat. Practic,
în anu l în care s -a trecut de la taxare a profiturilor la impozitarea venit urilor pentru
această categorie de firme , profiturile au avansat spectaculos , ceea ce este de natură

36
să sugereze o scoatere la suprafață a profiturilor fără ca aceasta să genereze însă
venituri bugetare suplimentare . Această idee este su sținută și de evoluț iile din anul
2017 când profiturile cumulate ale firmelor cu profit brut pozitiv au avansat cu 10,4% , în
condițiile majorări i veniturilor cu circa 5%, valori apropiate de ce le înregistrate la nivelul
întregii economii .
Tabelul 12: Modificarea profitului brut pozitiv și a veniturilor totale din exploatare în anul 2016 pentru
fiecare categorie de firme în funcție de veniturile din exploatare (%)

Venituri din exploatare (euro)
Total <= 𝟔𝟓.𝟎𝟎𝟎 є (𝟔𝟓.𝟎𝟎𝟎 ;
𝟏𝟎𝟎 .𝟎𝟎𝟎 ] є (𝟏𝟎𝟎 .𝟎𝟎𝟎 ;
𝟓𝟎𝟎 .𝟎𝟎𝟎 ] > 𝟓𝟎𝟎 .𝟎𝟎𝟎
Modificare profit brut pozitiv
(%) 15,8 17,7 87,7 11,5 14,6
Modificare venituri din
exploatare pentru firme cu
profit brut pozitiv (%) 7,1 8,1 20,7 4,4 7,2
Sursa: c alcule CF pe baza datelor din situațiile financiare transmise MFP de către agenții
economici din sectorul nefinanciar
În ceea de privește impactul bugetar al aces tei măsuri , dat de difere nța între ceea ce s -ar
fi încas at în absența acesteia și cee a ce s -a încasat după aplic are, evaluarea depinde de
rata de creștere considerată a profiturilor cumulate generate de firmele cu o valoare
pozitiv ă a acestu i indicator. Da că considerăm ceea ce s -a întâmplat efectiv, respectiv
majorarea profiturilor cu 87,7% pierderea de venituri ar fi de circa 150 mil. lei. În schimb ,
dacă avem în vedere situația în care menținerea modalității de impozitare ar fi fost
însoțită de o majorare a profiturilor similară celei de la nivel agregat de 15,7%
pierderea de venituri se reduce considerabil, respe ctiv până la un nivel de circa 5 0 mil.
lei. În aceste condiții se poate aprecia o pie rdere de venituri cuprinsă în intervalul 50 –
150 mil. lei. Considerând structura veniturilor bugetare, această pierdere echivalează cu
un minus de circa 100-200 mil. lei la nivelul imp ozitului pe profit coroborat cu un avans
de aproxi mativ 50 mil. lei al impozitului pe venitul microîntreprinderilor.
La elaborarea bug etului aferent anului 2016, impactul bugetar considerat pentru aceste două
măsuri a fost eva luat la circa -300 mil. lei. Această evaluare s -a confirmat ex-post , mai puțin
pentru partea legată de scoatere a la lumină a unor profituri netaxate anterior, profi turi care
însă, nu au generat și încasări bugetare suplimentare ca urmare a trecerii la impozitarea
veniturilor pentru această categorie de firme. Majorarea din anul 2016 a pragului de venituri
anuale până la care o firmă este considerată microîntreprindere a condus la majorarea
numărului acestor firme faț ă de anul anterior cu 19,3 %, respectiv de la o pondere în totalul
firmelor în analiză de 64,8% în 2015 la o pondere de 72,1% . Însă, aceste schimbări nu au

37
modificat substanțial raportul microîntreprinderi – firme mari din econo mie și nici încasările
bugetare provenind din impozitarea câștigurilor firmelor nu au fost afectate major.
În anul 201 7 măsurile de politică fiscală care au avut în vedere modificarea regimului de
impozitar e a câștigurilor firmelor au fost reprezentate de:
• Reducerea numărului cotelor de impunere aplicabile cifrei de afaceri a
microîntreprinderilor la două, respectiv 3% pentru cele fără angajați și 1% pentru cele cu
cel puțin un salariat. Practic, comparati v cu situația anterioară s -a renunțat la cota de
2% aplicabilă microîntreprinderilor cu 1 salariat. Măsura a devenit aplicabilă de la 1
februarie 2017, deci a afectat încasările bugetare pentru 11 luni din anul respectiv.
La nivelul anulu i 2016 firmele cu venituri anuale mai mici decât echivalentului în lei a
100.000 de euro și cu un angajat au plătit în contul 698 – contul unde este reflectat
impozitul pe venitul microîntreprinderilor – circa 244 mil. lei. Considerând înjumătățirea
cotei de impunere, creșt erea veniturilor din exploatare de 1,28% înregistrată în anul
2017 de microîntreprinderile cu salariați în cele 11 luni de aplicare a măsurii, impactul
bugetar poate fi evaluat la circa -115 mil. lei. Încasările efective din anul 2017 prov enind
din impozitu l pe venitul microîntreprinderilor pentru firmele cu salariați și venituri mai
mici de 100.000 de euro s-au diminuat la circa 4 18 mil. lei de la 4 72 mil. lei în anul
anterior. Diminuare a ceva mai redusă decât evaluarea de impact a măsurii nu este de
natură a o invalida întrucât pot exista argumente pentru o astfel de evoluție; de exemplu
cazul acelor întreprinderi care în prima parte a anului nu au avut salariați si au plătit un
impozit de 3% și care au terminat anul cu salariați, situație de natură a gener a plăți mai
ridicate comparativ cu nivelul inițial de 1% din cifra de afaceri.

38
Tabelul 13: Date financiare ale companiilor cu venituri din exploatare anuale mai mici de 100.000 euro
în anul 2016 (mil. lei)
Indicator Total Număr salariați
0 > 0, din care:
1 > 1
Număr companii 358.715 113.902 244.813 122.914 121.899
Impozit pe profit (c ont 691) 134,4 38,0 96,4 40,3 56,1
Impozitul pe venitul
microîntreprinderilor (c ont 698) 644,5 172,8 471,6 244,4 227,2
Tota l impozite (c ont 691+c ont
698) 778,8 210,8 568,0 284,7 283,3
Profit brut pozitiv total 10.239,7 2.962,1 7.277,6 3.411,1 3.866,5
Venituri totale din exploatare 43.330,6 7.886,0 35.444,6 12.297,8 23.146,9
Sursa: calcule CF pe baza datelor din situațiil e financiare transmise MFP de către agenții
economici din sectorul nefinanciar
Tabelul 14: Date financiare ale companiilor cu venituri din exploatare anuale mai mici de 100.000 euro
în anul 2017 (mil. lei)
Indicator Total Număr salariați
0 > 0
Număr companii 366.026 122.253 243.773
Impozit pe profit (c ont 691) 97,0 41,3 55,7
Impozitul pe venitul
microîntreprinderilor (c ont 698) 604,9 187,1 417,8
Total impozite (c ont 691+c ont 698) 701,8 228,4 473,5
Profit brut pozitiv t otal 11.158,3 3.278,1 7.880,2
Venituri totale din exploatare 44.153,3 8.256,5 35.896,8
Sursa: calcule CF pe baza datelor din situațiile financiare transmise MFP de către agenții
economici din sectorul nefinanciar
• Majorarea plafonului anual de venituri până la care o firmă este considerată
microîntreprinde re de la echivalentul în lei a 100.000 de euro în anul 2016 la echivalentul
în lei a 500.000 de euro în anul 2017. Pentru a evalua impactul bugetar al acestei măsuri
de politică fiscală vor fi considera ți indicatorii la nivel agregat pentru firmele cu venituri
anuale între 100.000 și 500.000 de euro. Practic se va renunța la impozitul pe profit plătit
de acestea – aplicabil firmelor cu profit brut pozit iv – și se va trece la impozitarea
veniturilor din exploatare înregistrate de acestea .

39
Tabelul 15: Date financiare ale companiilor cu venituri din exploatare anuale cuprinse în intervalul
100.000 -500.000 euro (mil. lei)
Indicato r Anul Total Număr salariați
0 > 0
Număr compa nii 2016 89.912 6.511 83.401
2017 96.454 6.396 90.058
Impozit pe profit (c ont 691) 2016 1.350,4 115,5 1.234,9
2017 315,7 35,1 280,6
Impozitul pe venitul
microîntreprinderilor (c ont 698) 2016 92,4 13,3 79,1
2017 775,9 63,5 712,5
Total impozite (c ont 691+c ont 698) 2016 1.442,8 128,8 1.314,0
2017 1.091,6 98,6 993,0
Profit brut pozitiv total 2016 10.345,8 1.042,6 9.303,1
2017 15.985,3 1.349,1 14.636,2
Venituri totale din exploatare 2016 93.284,8 6.293,0 86.991,8
2017 100.488,9 6.198,9 94.29 0,0
Sursa: calcule CF pe baza datelor din situațiile financiare transmise MFP de către agenții
economici din sectorul nefinanciar
La nivelul firmelor cu venituri anuale în intervalul de mai sus această măsură a condus la
diminuarea încasărilor din impozit ul asupra câștiguril or acestora (impozit pe profit +
impozit pe veniturile microîntreprinderilor) de la circa 1,44 mld. lei în anul 2016 la
aproximativ 1,09 mld . lei în condițiile unui avans al veniturilor agregate de circa 7 ,7%. În
aceeași perioadă profit urile brute cumulate ale firmelor cu o valoare pozitivă a acestui
indicator au avansat cu 54,5% în timp ce la nivelul întregi i economii acestea au crescut
cu aproximativ 16,6%, dinamicile aferente tuturor celorlalte grupe de fi rme
neîndepărtându -se cu mai mult de 7 pp de dinamica la nivel agregat. Similar evoluției
din anul precedent, și în 2017, în momentul în care s -a trecut d e la taxarea profiturilor
la impozitarea veniturilor pentru această categorie de firme, profiturile au avansat
spectaculos ceea ce este de natură să sugereze o scoatere la suprafață a profiturilor
fără ca aceasta să genereze în contrapartidă venituri buget are suplimentare.

40
Tabelul 16: Modificarea profitului brut pozitiv și a ve niturilor to tale din exploatare în anul 2017 pentru
fiecare categorie de firme în funcție de veniturile din exploatare (%)

Venituri din exploatare (euro)
Total <= 𝟏𝟎𝟎 .𝟎𝟎𝟎 є (𝟏𝟎𝟎 .𝟎𝟎𝟎 ;
𝟓𝟎𝟎 .𝟎𝟎𝟎 ] є (𝟓𝟎𝟎 .𝟎𝟎𝟎 ;
𝟏.𝟎𝟎𝟎 .𝟎𝟎𝟎 ] > 𝟏.𝟎𝟎𝟎 .𝟎𝟎𝟎
Modificare profit brut
pozitiv (%) 16,6 9,0 54,5 11,7 12,8
Modificare venituri din
exploatare pentru firme cu
profit brut pozitiv (%) 7,9 1,9 7,7 3,3 8,4
Sursa: calcule CF pe baza datelor din situațiile financiare transmise MFP de către agenții
economici din sectorul nefinanciar
Similar anului 2016, evaluarea de impact bugetar a acestei măsuri de politic ă fiscală este diferită
dacă considerăm ceea ce s -a întâmplat efectiv, respectiv majorarea profiturilor cu 54,5% ,
pierderea de ven ituri fi ind în acest caz de 1,05 mld. lei. În schimb , dacă avem î n vedere situația
în care menținerea modalității de impozitare ar fi fost însoțită de o majorare a profiturilor
similară celei la nivel agregat de 16,6% pierderea de venituri se reduce considerabil, respectiv
până la un nivel de circa 550 de mil. lei. În a ceste condiții se poate aprecia o pie rdere de
venituri cuprinsă în intervalul 550 -1.050 mil. lei. Considerând structura veniturilor bugetare,
această pierdere echivalează cu un minus de circa 1,25 – 1,75 mld. lei la nivelul impozitului pe
profit coroborat c u un avans de aproximativ 0,7 mld. lei al încasărilor provenind din impozitul pe
venitul microîntreprinderilor.
La elaborar ea bugetului aferent anului 2017 , impactul bugetar considerat de MFP pentru aceste
două măsuri a fost evaluat la circa -430 de mil. lei în timp ce Consiliul fiscal avea o estimare
diferită respectiv un impact de -662 mil. lei. Această ultimă evaluare este mai apropiată de ceea
ce s-a întâmplat efectiv cu mențiunea că măsura a gene rat o scoatere la lumină a unor profituri
netaxate anterior, profituri însă care nu au generat și încasări bugetare suplimentare ca urmare
a trecerii la impozitarea veniturilor pentru această categorie d e firme. Majorarea din anul 2017
a pragului de venitu ri anuale până la care o firmă este considerată microîntreprindere a
condus la majorarea numărului acestor firme față de anul anterior cu 28,9% , de la 72,1% la
90,1% din totalul firmelor incluse în analiză. De data aceasta, atât raportul microîntrep rinderi
– firme mari din economie , cât și încasările bugetare provenind din impozitarea câștigurilor
firmelor au fost afectate de o manieră relevantă.
• Introducerea începând cu 1 ianuarie 2017 a impozitului specific care înlocuiește
impozitul pe profit în ca zul fir melor care desfășoară activități în sectorul turistic,
restaurante și alimentație publică , noul impozit având caracteristicile unui impozit

41
forfetar depinzând de mai multe variabile precum rangul localității în care este
amplasată unitatea, suprafaț a acest eia sau sezonalitatea . Microîntrep rinderile care
desfășoară activități în aceste domenii rămân plătitoare de impozit pe venit. MFP nu a
furnizat însă și o estimare a impactului bugetar pe care această măsură urma să îl
genereze.
În continuare va fi realiza tă o analiză de impact bugetar a acestei măsuri, respectiv pe
baza datelor la nivelul anului 2017 privind firmele cu venituri anuale mai mari de 500 .000
de euro întrucât impozitul specific este aplicabil doar firmelor plătitoare de impozit pe
profit din se ctoarele precizate anterior. Analiza va fi realizată la nivelul întregii economii
și comportă provocări pe de o parte ca urmare a acestui aspect, dar și ca urmare a
faptului că impozitul specific se declară tot în contul 698, același ca și imp ozitul pe
venitul microîntreprinderilor, o diferențiere între cele două neputând fi realizată.
Trebuie menționat și faptul că analiza de mai jos este supusă incertitudinilor cu privire la
modificarea eficienței colectării impozitului pe profit. O analiză l a nivel și ma i detaliat pe
coduri CAEN nu este posibilă ca urmare a faptului că foarte multe firme mari desfășoară
activități corespunzătoare mai multor coduri CAEN și prin urmare plătesc un impozit
mixt.
Pentru a evalua impactul bugetar al acestei măsuri, firmele cu v enituri anuale superioare
nivelului de 500 .000 de euro, au fost împărțite în două categorii, respectiv firme
plătitoare de impozit pe profit (cele care nu au declarat sume în contul 698) și firme
plătitoare de impozit specific sau mixt (cele c are au declar at sume în contul 698). Mai
departe, pentru aceste două grupe au fost calculați indicatorii financiari relevanți la
nivelul anului 2016, anterior introducerii impozitului specific, pentru a analiza evoluția în
timp a acestora. Rezultate sunt p rezentate în tabelele de mai jos:

42
Tabelul 17: Date financiare ale companiilor plătitoare de impozit specific sau mixt în 2017 (mil. lei)
Indicator Anul Total, din care:
Profit brut Pierdere
brută
Număr companii 2016 7,620 6,471 1,149
2017 8,160 7,393 767
Impozit pe profit (cont 691) 2016 487.3 476.6 10.8
2017 431.1 422.0 9.1
Impozitul specific (cont 698) 2016 17.5 15.5 2.0
2017 232.3 210.4 21.9
Total impozite (cont 691+cont 698) 2016 504.9 492.1 12.8
2017 663.4 632.5 30.9
Profit brut total 2016 3,120.9 3,120.9 -797.5
2017 6,040.5 6,040.5 -825.1
Venituri totale din exploatare 2016 41,119.6 37,923.8 3,195.8
2017 58,317.5 53,029.4 5,288.1
Rata medie de impozitare calculată la profitul
brut 2016 21.73% 15.77% -1.60%
2017 12.72% 10.47% -3.75%
Sursa: calcule CF pe baza datelor din situațiile financiare transmise MFP de către agenții
economici din sectorul nefinanciar
Tabelul 18: Date financiare ale companiilor plătitoare de impozit pe profit în 2017 (mil. lei)
Indicator Anul Total, din care:
Profit brut Pierdere
brută
Număr companii 2016 42,173 37,595 4,578
2017 42,780 37,523 5,257
Impozit pe profit (cont 691) 2016 10,814.8 10,689.8 125.0
2017 11,790.8 11,636.9 154.0
Impozitul specific (cont 698) 2016 28.0 27.6 0.4
2017 -0.0076 -0.0076 0.0000
Total impozite (cont 691+cont 698) 2016 10,842.8 10,717.4 125.4
2017 11,790.8 11,636.9 154.0
Profit brut total 2016 73,984.1 73,984.1 -17,001.3
2017 85,133.9 85,133.9 -17,6 44.9
Venituri totale din exploatare 2016 1.085,4 957,5 127, 9
2017 1.214,8 1.074, 5 140, 4
Rata medie de impozitare calculată la profitul
brut 2016 19.03% 14.49% -0.74%
2017 17.47% 13.67% -0.87%
Sursa: calcule CF pe baza datelor din situațiile financi are transmise MFP de către agenții
economici din sectorul nefinanciar

43
În cazul firmelor plătitoare de impozit pe profit, în anul 2017 față de anul anterior
veniturile din exploatare au avansat cu circa 12%, profiturile brute ale firmelor cu o
valoare pozit ivă a acestui indicator au crescut cu aproximativ 8,9%, iar rata medie de
impozitare calculată la profitul brut a acestora s -a diminuat cu 0,82 pp, respectiv de la
14,49% la 13,67%. În cazul firmelor plătitoare de impozit specific sau mixt în anul 2017
față de anul anterior veniturile din exploatare au avansat cu ci rca 41,8%, profiturile brute
ale firmelor cu o valoare pozitivă a acestui indicator au crescut cu aproximativ 93,5%, iar
rata medie de impozitare calculată la profitul brut a acestora s -a diminuat semnificativ
cu 5,3 pp, respectiv de la 15,77% la 10,47%. S e poate remarca cum rata de impozitare a
scăzut mult mai mult în cazul firmelor plătitoare de impozit specific sau mixt, ceea ce
este de natură să sugereze un impact favorabil al modific ării regimului de impozitare
asupra acestora. Considerând diferența de 4,48 pp în ceea ce privește reducerea cotei
efective de impozitare a profiturilor comparativ cu firmele plătitoare de impozit pe profit
și aplicând -o profiturilor brute înregistrate efe ctiv în anul 2017 se poate aprecia că
pierderea de venituri la nivelul bugetului general consolidat a fost de circa 250 mil. lei. În
structura încasărilor bugetare, pierderea de venituri poate fi asociată unui minus de circa
450 mil . lei la nivelul încasă rilor din impozitul pe profit concomitent cu încasări
suplimentare din nou-introdusul impozit specific de aproximativ 200 mil. lei. Trebuie
menționat și faptul că, atunci când a fost introdus impozitul specific, nu se estima că
introducerea acestuia va gen era un impact negativ la nivelul încasărilor bugetare.
Pe parcursul an ului 2017, evoluția încasărilor din impozitul pe profit a ridicat numeroase
semne de întrebare ca urmare a faptului că, deși evoluția PIB a fost una puternic ascendentă,
sumele colectate au însumat doar 14,69 mld. lei., respectiv cu circa 5% mai puțin decâ t în anul
2016 , fiind totodată cu 2 mld. lei mai reduse decât cele din proiecția bugetară inițială. Analiza
de mai sus sugerează c ă explicația acestor evoluții ține și de impactul măsuril or de politică
fiscală adoptate, calculele indi când un minus cumulat de circa 1,7 -2,2 mld. lei la nivelul
încasărilor din impozitul pe profit, compensat doar parțial de o majorare de circa 0,5 mld . lei
la nivelul impozitului pe v eniturile microîntreprinderilor și una de circa 100 mil. lei la nivelul
impozitului specific8. Din minusul estimat de aproximativ 1,7 -2,2 mld. lei la nivelul încasărilor
din impozitul pe profit, se poate aprecia că doar circa 1 mld. lei a fost considerat în construcția
bugetară inițială.

8 Deși incasările din impozitul specific aferente anului 2017 au fost estimate la circa 200 de mil. lei, având în vedere
încasarea acestuia în luna următoare semestrului pentru care este calculat execuția bugetară cash afere ntă anului
2017 includ e doar jumătate din această sumă.

44
În an ul 2018 a devenit operabilă o nouă majorare a plafonului anua l de venituri până la care o
firmă este considerată microîntreprinde re de la echivalentul în lei a 500 .000 de euro în anul
2017 la echivalen tul în lei a 1.000 .000 de euro.
Tabelul 19: Date financiare ale companiilor cu venituri din exploatare anuale cuprinse în intervalul 500.000 –
1.000.000 euro în anul 2017 (mil. lei) și modificarea relativă față de anul anterior
Indicator Total Număr salariați
0 > 0
Număr companii 22.196 1.132 21.064
(3,1% ) (0,4% ) (3,3% )
Impozit pe profit (c ont 691) 806,9 43,1 763,8
(-21,3% ) (-28,6% ) (-20,8% )
Impozitul pe venitul microîntreprinderilor
(cont 698) 134,9 9,0 125,8
(1560,5% ) (624,3% ) (1730% )
Total impozite (c ont 691+c ont 698) 941,8 52,1 889,7
(-8,8% ) (-15,5% ) (-8,4% )
Profit brut pozitiv total 7.693,0 461,0 7.232,0
(11,7% ) (4,4% ) (12,2% )
Venituri totale din exploatare 71.844,4 3.627,0 68.217,4
(3,3% ) (1,3% ) (3,5% )
Sursa: calcule CF pe baza datelor din situațiile fi nanciare transmise MFP de către agenții
economici din sectorul nefinanciar
În anul 2017, înainte de majorarea plafonului, ponderea impozitelor pe câștiguri colectate în
veniturile de exploatare a fost de 1,31% pentru această categorie de compa nii și este de
așteptat ca aceasta să scadă sub 1%, în condițiile în care firmele pot opta să plătească impozit
pe profit în caz că această variantă le avantajează. Extrapolând pentru anul 2018 dinamicile
înregistrate efectiv de indicatorii relevanți în an ul 2017 – respe ctiv profit brut pozitiv și
venituri din exploatare – încasările bugetare din impozitarea câștigurilor acestei categorii de
firme s -ar plasa în jurul valorii de 1,05 mld. lei în timp ce din aplicarea unei cote de 1% asupra
veniturilor ar rez ulta încasări b ugetare de circa 800 mil. lei. Astfel, impactul bugetar al
majorării plafonului din anul 2018 ar fi de circa -250 mil. lei, compus dintr -un minus de circa
900 mil. lei la nivelul impozitului pe profit și un plus de circa 650 mil. lei la nive lul impozitului
pe venitul microîntreprinderilor. În practică, din cauza tranziției de la un sistem de impozitare la
celălalt precum și a diferenței între momentul declarării și momentul plății impozitului impactul
va fi resimțit treptat în intervalul 2018 -2019.

45
Impactul bugetar al măsurilor de politică fiscală care au modificat regimul de impozitare a
câștigurilor firmelor în perio ada analizată este sintetizat în Tabelul 20, atât separat pe categorii
de impozite cât și la nivelul bugetului general consolidat:
Tabelul 20: Impactul măsurilor de politică fiscală adoptate în perioada 201 5-2018 asupra încasărilor bugetului
general consolidat
Anul Măsuri de politică fiscală Impozit pe
profit Impozit pe
veni turile
microîntreprind
erilor și impozit
specific Total Buget
General
consolidat
2016 Diferențiere cotă de impunere în funcție de
numărul de angajați – -230 -230
Majorare plafon venituri anuale la 100.000 euro [-100;-200] 50 [-50;-150]
2017 Reducerea n umărului cotelor de impunere la două – -115 -115
Majorare plafon venituri anuale la 500.000 euro [-1.250;-
1.750] 700 [-550;-1050]
Introducere impozit specific -450 200 -250
2018 Majorare plafon venituri anuale la 1.000.000 euro -900 650 -250
Sursa: ca lcule CF pe baza datelor din execuțiile bugetare anuale precum și a celor din situațiile
financiare transmise MFP de către agenții economici din sectorul nefinanciar

46
VI. Concluzii
În perioada 2015 -2018 în România au avut loc schimbări legislative ample în ceea ce privește
modalitatea de impozitare a câștigurilor firmelo r care au modificat substanțial sfera de
cuprindere a companiile încadrate în categoria microîntreprinderilor, rata de impozitare aplicată
acestora și implicit încasările bugetare din acea stă categorie de impozite. Astfel, plafonul de
venituri anuale până la care o companie este inclusă în această categorie a fost majorat de peste
15 ori în perioada 2015 -2018, ceea ce a echivalat cu o deplasare a impozitării către o așezare a
acestora pe ba za veniturilor în loc de profituri, iar cotele de impunere au fost d iminuate,
realizându -se o diferențiere în funcție de numărul de angajați. În plus, pentru firmele care își
desfășoară activitatea în domeniul hoteluri, restaurante, cafenele a fost introdu s un impozit
specific care a înlocuit impozitul pe profit.
Studiul d e față a avut două obiective majore și anume identificarea impactului modificărilor
legislative privind regimul de impozitare a câștigurilor firmelor atât asupra ratei impozitării
acestora , cât și asupra încasărilor bugetare.
În ceea ce privește rata de impo zitare a câștigurilor suportată de firmele din România, punctul
de pornire a fost reprezentat de anul 2015 atunci când firmele încadrate în categoria
microîntreprinderilor care au înregist rat profit brut pozitiv erau caracterizate de o rată medie de
impozi tare a acestuia de 9,3% în timp ce în cazul firmelor plătitoare de impozit pe profit nivelul
acestui indicator era de 15,1%. Astfel, la nivel agregat micro întrep rinderile sunt avantaje
com parativ cu firmele mai mari, cota de 3% aplicată veniturilor de la a cel moment generând o
impozitare mai redusă. Însă, acest avantaj nu este nicidecum distribuit uniform în rândul acestei
categorii de firme. Analizând în structură microîntreprinderile, fir mele dezavantajate cumulează
60% din veniturile totale aferente aces tei categorii, din care 29 pp sunt realizate de firmele cu
pierderi și 31 pp de firmele cu o rată a profitului inferioară nivelului de indiferență de 18,75%. În
condițiile aplicării impozi tării profiturilor și acestei categorii de firme, cu o cotă egală cu rata
medie de taxare a profiturilor din perioada 2015 -2016 de 14,65%, sumele plătite ar fi fost cu
circa 18% mai ridicate sau cu aproximativ 140 mil. lei mai mari.
În anul 2016, în urma modificărilor legislative, firmele încadrate în categoria
microîntreprinderilor care au înregistrat profit brut pozitiv erau caracterizate de o rată medie de
impozitare a acestuia de 6,2% în timp ce în cazul firmelor plătitoare de impozit pe profit nivelul
acestui indicator era de 14,2%. Astfel, la nivel agregat avantajul regimului fiscal de care
beneficiază micro întrep rinderile este în creștere comparativ cu anul anterior, ca urmare a
reducerii cotelor de impunere în funcție de numărul de angajați. Însă, d in nou acest avantaj nu
este distribuit uniform în rândul acestei categorii de firme. Analizând în structură

47
microîntreprinderile, firmele dezavantajate cumulează acum doar circa 41% din veniturile totale
aferente acestei categorii, din care 26 pp sunt rea lizate de firmele cu pierderi și 15 pp de firmele
cu o rat ă a profitului inferioară nivelului de indiferență de 6,25%. În condițiile aplicării
impozitării profiturilor și acestei categorii de firme, cu o cotă egală cu rata medie de taxare a
profiturilor di n perioada 2015 -2016 de 14,65%, sumele plătite ar fi fost cu circa 93% mai ridicate
sau cu aproximativ 721 mil. lei mai mari. Însă, trebuie remarcat și faptul că, în cazul firmelor cu
venituri anuale cuprinse între 65,000 și 100,000 de euro care acum devin microîntreprinderi,
profiturile brute au avansat cu 87,7% în timp ce la nivelul întregii economii acestea au crescut cu
aproximativ 15,7%, dinamicile aferente tuturor celorlalte grupe de firme fiind apropiate de
dinamica la nivel agregat. Practic, în anul în care s -a trecut de la taxarea profiturilor la
impozita rea veniturilor pentru această categorie de firme, profiturile au avansat spectaculos
ceea ce este de natură să sugereze o scoatere la suprafață a profiturilor fără ca aceasta să
genereze însă venit uri bugetare suplimentare.
În anul 2017, în urma modificărilor legislative, firmele încadrate în categoria
microîntreprinderilor care au înregistrat profit brut pozitiv erau caracterizate de o rată medie de
impozitare a acestuia de 5,6% în timp ce în cazul firmelor mari nivelul acestui indicator era de
13,5%. Astfel, la nivel agregat micro întrep rinderile sunt din nou avantaje comparativ cu firmele
mai mari însă acest avantaj nu este nicidecum distribuit uniform în rândul acestei categorii de
firme. Analizân d în structură microîntreprinderile, firmele deza vantajate cumulează 44% din
veniturile totale aferente acestei categorii, din care 19 pp sunt realizate de firmele cu pierderi și
25 pp de firmele cu o rată a profitului inferioară nivelului de indiferență d e 6,25%. În condițiile
aplicării impozitării prof iturilor și acestei categorii de firme, cu o cotă egală cu rata medie de
taxare a profiturilor din perioada 2015 -2016 de 14,65%, sumele plătite ar fi fost cu circa 122%
mai ridicate sau cu aproximativ 2 .183 mil. lei mai mari. Această diferență este explica tă și de
scoaterea la suprafață a profiturilor pentru firmele nou -încadrate în categoria
microîntreprinderilor care au înregistrat un avans de 54,5%, net superior dinamicii de 16,6%
înregistrată la nivelul î ntregii economii. Mai mult, în anul 2017 inclusiv rata de impozitare a
câștigurilor companiilor mari s -a diminuat la 13,5% de la 14,2% în anul anterior, iar o cauză
identificată a fost reprezentată de introducerea impozitul specific care a generat o taxar e mai
redusă a companiilor care au intrat sub inc idența acestuia.
Astfel, pe fondul majorării succesive a plafonului aplicat veniturilor microîntreprinderilor din
perioada 2015 -2017, circa 90% dintre firmele analizate au obținut venituri din exploatare car e
se încadrează în această limită (o extindere cu circa 25 pp sau peste 161 de mii de firme a
dimensiunii eșantionului față de anul 2015), iar contribuția acestui segment la activitatea
economică a cunoscut o creștere spectaculoasă: veniturile din exploata re agregate reprezintă
10,2% din total (față de 2 ,2% în anul 2015), iar profiturile brute pozitive 22,9% (față de 7,2% în
anul 2015). Dublarea din anul 2018 a plafonului de venituri anuale până la care o firmă este

48
încadrată în categoria microîntreprinder e va avea drept consecință o majorare și mai înse mnată
a acestor ponderi.
Aprecierea costurilor și beneficiilor care decurg dintr -un sistem simplificat de impozitare a
câștigurilor, cum este cel al veniturilor reprezintă o provocare pentru decidenți de pol itici
economice. Pe de o parte, intenția de a dim inua costurile ocazionate de raportările contabile și
determinarea obligațiilor fiscale precum și pe cele legate de conformarea cu reglementările în
vigoare pentru firmele mici și de a contrabalansa dezavant ajul acestora comparativ cu firmele
mari în ceea ce privește accesul mai limitat la finanțare trebuie analizate în corelație cu
dezavantajul relativ al sistemului de impozitare a veniturilor pentru firmele aflate în fază
investițională precum și cu raportu l beneficiari – perdanți a l unei astfel de abordă ri. În prezent,
există microîntreprinderi puternic avantajate de acest sistem, dar raportul beneficiari – perdanți
este relativ echilibrat. Mai mult, încasările bugetare sunt afectate negativ de acest sistem ,
impozitarea profiturilor fiind de natură să gen ereze venituri bugetare suplimentare
semnificative. În ultimă instanță, analiza ar trebui să se concentreze asupra definiției
microîntreprinderii, respectiv asupra pragului de venituri până la care o firmă s e încadrează în
această categorie. Un element de bază al acestei analize ar trebui să fie reprezentat de măsura
în care costurile ocazionate de raportările contabile și determinarea obligațiilor fiscale sunt
constrângătoare prin raportare la veniturile anu ale realizate.
Consecințe importante ale schimbăr ilor majore ale regimului de impozitare a câștigurilor
firmelor din România s -au resimțit și la nivelul bugetului general consolidat. Astfel, numărul
firmelor plătitoare de impozit pe profit s -a redus consid erabil în ultimii 4 ani, iar încasările
bugetare au fost afectate negativ cu sume de ordinul a 1,5-2 mld. lei. Impactul bugetar al
acestor măsuri s -a dovedit dificil de estimat ex-ante , iar datele la nivel microeconomic observate
ex-post au arătat în gener al pierderi de venituri mai ridicate comparativ c u cele anticipate inițial.
Această trecere masivă de la impozitarea profiturilor la impozitarea veniturilor a fost realizată
într-o perioadă de boom economic când profitabilitatea firmelor este ridicată ceea ce probabil a
amplificat pierderea de venituri. Succesiunea de modificări fiscale a generat și o scoatere la
suprafață a profiturilor firmelor care acum sunt plătitoare de impozit pe venit, fără ca aceasta să
genereze încasări bugetare suplimentare. Mai m ult, posibilitatea firmelor de a opta pentru
impo zit pe profit sau impozit pe venit permite firmelor să -și optimizeze obligațiile fiscale, cu
consecințe negative suplimentare asupra încasărilor bugetare. O inversare a măsurii de
impozitare a veniturilor pe ntru firmele cu venituri anuale de peste 100.000 de euro,
concomitent cu eliminarea impozitului specific și întărirea controlului fiscal astfel încât
profiturile scoase la lumină să fie impozitate ar putea conduce la sume suplimentare atrase la
bugetul gen eral consolidat de peste 2,5 mld. lei.