Impactul Migratiei Populatiei Asupra Orasului Borsa Maramures

Cuprins

Introducere

Aspecte teoretice cu privire la migrație

Definiții și teorii

Cauze și efecte ale migrației

Migrația în Europa

Migrația în Romania- Tabloul migrației românești

Etapele migrației

Migrația populației județului Maramureș, studiu de caz orașul Borșa

Profilul orașului Borșa

Migrația în orașul Borșa. Abordări empirice anterioare

Partea de cercetare

Scopul cercetării

Prezentarea metodologiei

Analiza datelor

Concluzii și recomandări

Bibliografie

Anexe

Introducere

Aspecte teoretice cu privire la migratie

Migratia: Definitii si teorii

Cuvantul migratie din punct de vedere etimolgic vine de la latinescul ,,migrations” cu diferite sensuri pe care acesta l-a avut in timp respectiv deplasare in masa a unor triburi sau a unor populatii de pe un teritoriu pe altul, determinata de factorii economici, sociali, politici sau naturali (Cojocaru, 2010, p/38)

Migratia reprezinta un eveniment socio-demografic care se refera la deplasara unei persoane individual sau in cadrul unui grup de persoane, in afara comunitatii de rezidenta, in decursul unei perioade de referinta date, pentru a schimba domiciliul stabil si/sau locul de munca obisnuit” (Sandu, 1984, p/20)

Migratia este unul din procesele sociale care au influentat si influenteaza profund societatea romaneasca actuala, milioane de cetateni romani avand rude ce au avut proiecte mai scurte sau mai lungi de migratie. Migratia romaneasca este una dintre principalele migratii dinspre estul spre vestul continentului, o migratie foarte dinamica, a carei abordare necesita o viziune diferentiata si complexa.(Horvath si Anghel, 2009, p/13)

Migratia internationala reprezinta un proces dinamic al economiei mondiale globalizate, cu profunde consecinte asupra tarilor de origine si detinatie, fiind totodata una dintre cele mai dezbatute probleme de cercetare in literaturaa de specialitate.

Migratia fiind definita in sens larg prin prisma ,,schimbarii permanente sau temporare a resedintei/domicililui” (Lee, 1966, p/49) respectiv ca o deplasare/miscare a unei persoane sau grup de persoane dintr-o anumita unitate geografica spre alta, depasind granite administrative sau politice, in dorinta de a stabili temporar sau permanent intr-un alt loce decat cel de origine. (Bauer, 2004,p/6)

In raport cu granitele oficiale ale unei tari, avem urmatoarele forme de migratie: interna sau internationala. Cea interna consta in deplasarile populatiei insotite de schimbarea temporara sau definitiva (permanenta) a domiciliului obisnuit, in cadrul unei tari, intre unitatile administrativ-teritoriale, de exemplu migratia dinspre mediul rural. Migratia internationala este procesul de trecere a fortei de munca dintr-o tara in alta, in vederea desfasurarii unei activitati in afara tarii de origine. Migratia internationala poate fi divizata in migratie legala si ilegala. Migratia ilegala, desi nu este noua, este in crestere si se afla cu prioritate pe agendele nationale si internationale. Migrarea legala presupune respectarea si indeplinirea cumulativa a tuturor conditiilor prevazute de legislatia in vigoare, atat in tara de origine, cat si in tarile de tranzit, respectiv de destinatie. O exceptie de la aceasta regula o constituie persoanele care indeplinesc conditiile pentru acordarea statutului de refugiat sau a altei forme de protectie prevazute de normele de drept international, si pentru care legalitatea parasirii tarii de origine, tranzitarii altor tari si respectiv a intrarii in tara de destinatie nu este obligatorie.

Optiunea migratiei ilegale nu reprezinta o solutie chiar si in situatii extrem de grave, cu atat mai putin cand are ca scop lupta contra saraciei. In principiu, migratia bazata pe un astfel de criteriu este extrem de anevoioasa, neplacuta si cu putine sorti de izbanda. Cu toate acestea marea tulpina a migratiei este formata din populatia care emigreaza pe criterii economice si care nu de putine ori – fie ca nu au alta varianta, fie ca au impresia obtinerii unor facilitati in indeplinirea scopului – opteaza pentru migrarea ilegala.

Desi in ultimul deceniu in unele zone ale lumii, precum Europa, migratia a inregistrat fluxuri sporite, problema migratiei internationale, este pentru multe state ale lumii o preocupare conjuncturala, chiar reziduala, mai degraba de raspuns la unele evolutii decat de gestiune sau estimare a circulatiei persoanelor.

Emigratie / Imigratie-migratia poate fi categorisita in conformitate cu directia in care persoana se misca, inspre sau dinspre o tara. Termenul folosit pentru a descrie miscarea de plecare dintr-o tara, cu scopul de a se stabili in alta tara, este 'emigratie'. Invers, atunci cand miscarea este facuta cu scopul de a intra intr-o tara, este folosit termenul de 'imigratie'. Ambii termeni contin explicatii pe termen lung, respectiv miscarea este facuta pentru stabilire sau rezidenta permanenta in noua tara. In functie de modul de luare a deciziei actului migrator avem: migratie voluntara, realizata din proprie inititiva avand la baza o riguroasa evaluare a costurilor si beneficiilor si migratie fortata, realizata prin deplasarea persoanelor ca urmare a unor evenimente exterioare, cum ar fi calamnitati naturale, razboi sau conflicte interne.

Individuala / De masa-deplasarea persoanelor poate fi individuala, atunci cand se are in vedere miscarea la nivel de individ. Aceasta presupune luarea deciziei de migrare de fiecare persoana in parte si totodata alegerea cailor si mijloacelor de migrare, de regula intinzandu-se pe perioade lungi de timp. Migratia de masa fiind deplasarea mai multor persoane………..

Migratia internationala a fortei de munca poate fi permanenta in cazul in care indivizi, grupuri sau familii isi stabilesc definitiv domiciliul in tara de imigratie si temporara (sezoniera) cand acestia se deplaseaza in tarile de destinatie temporar (2-3 luni, de exemplu in perioada muncilor sezoniere agricole sau cu prilejul unor manifestari internationale cum ar fi Campionate Mondiale de Fotbal) (Cojocaru, 2010, p/39)

In cele ce urmeaza va voi prezenta sintetic cateva teorii dezvoltate in domeniul migratiei internationale precum:

Teoria factorilor push si pull (Teoria factorilor de respingere si de atragere)

Teoria noua economie a migratiei

Teoria dualismului pietei muncii

Teoria retelelor sociale

Teoria lansata de Lee se refera la factorii care ii determina pe indivizi sa isi paraseasca tara de origine, factori de tip push, de respingere (somaj ridicat, standard de viata scazut, instabilitate politica, lipsa oportunitatilor de afirmare profesionala etc.) si factorii care ii atrag pe emigranti in tara de destinatie, factorii de tip pull, de atractie (stabilitate macroeconomica, oportunitati de angajare, calitatea conditiilor de locuit, posibilati de dezvoltare a carierei, reintregirea familiei etc.)(Cucuruzan, 2009, p/64)

Teoria noua economie a migratiei care explica migratia ca un tip de strategie a familiei, si nu doar a individului, care urmareste diversificarea surselor de venit si minimizarea riscurilor investitiei in migratie, inlaturand prin intermediul, transferurilor bnesti din strainatate. Aceasta teorie sustine ca esecul guvernului din tara de origine de a asigura o corecta redistribuire a veniturilor, de a oferi protectie sociala, de a anticipa evolutia pietei muncii determina familiile sa aleaga o tara de destinatie, in care munca migrantului va asigura banastarea intregii familii. (Cucuruzan, 2009, p/72)

Teoria dualismului pietei muncii face referire la statele cu economie dezvoltata, capitalismul a condus la aparitia a doua categorii de slujbe- in prima categorie intra slujbele considerate sigure, permanente, bine platite, cu posibilitati de promovare pe scara ierarhica, presupunand calificare inalta si asigurand un statut social important in societate, in timp ce in a doua categorie intr slujbele temporare, prost platite fara perspectiva de promovare, implicand responsabilitati nedorite, plasand individul la marginea societatii. Cererea de forta de munca imigranta se creeaza datorita segmentarii pietei muncii in statele dezvoltate: piata muncii care utilizeaza intensiv capitalul si piata muncii. Localnici nefiind atrasi de aces sector secundar, solutia venind din partea imigrantilor, care suplinesc acest dificit de forta de munca autohtona. Forta de munca imigranta reprezinta un factor de productie mai flexibil in comparatie cu forta de munca locala, protejata de variate institutii si reglementari. (Cucuruzan, 2009, p/75)

Teoria retelelor sociale-reprezinta un set de legaturi iterpersonale care lleaga migrantii actuali de fostii migranti si de non-migranti in tara de origine si in cea de destinatie, prin intermediul legaturilor de rudene, prietenie si origine comuna. Relatiile de prietene si rudenie ofera avantaje pentru cel care emigreaza pentru ca aceste legaturi devin o resursa importanta pentru a obtine un loc de munca in strainatate si beneficiile care decurg din acesta. (Cucuruzan, 2009, p/80)

Cauze si efecte ale migratiei

Factorii care determina migratia sunt foarte diversi: demografci, economici, tehnologici, de dezvoltare sau politici. Principalul factor care a dus la acest exod al romanilor spre occident a fost cel economic, pe urma ceilalti factori, precum saracia, nivelul de trai scazut, lipsa locurilor de munca, probleme etnice, existenta crizelor rezultate din calamnitati naturale, terorism, conflicte armate, crize financiare, politicul incapabil sa promoveze politici publice eficiente sau perspective de incurajare pe viitor.

In privinta componentei demografice ca factor migrator, nu incape indoiala ca acesta trebuie coroborat cu alti indicatori. Prin el insusi factorul demografic nu determina migratia fortei de munca. Exista localitati slab populate care nu constituie puncte de atractie, dupa cum exista si mari aglomerari urbane care atrag in continuare mana de lucru straina.

De asemenea, nu trebuie ignorat factorul cultural ca element favorizant al migrarii catre Occident. Este vorba de ,,exportul” stilui de viata si al modelului de consum occidental, precum si de o anumita tensiune intre traditionalismul local si modernitatea importata.(Rusu, 2003, p/47)

Migratia internationala a fortei de munca cu inalta calificare este foarte veche, datand inca din antichitate, a continuat apoi in perioada de dezvoltare a capitalismului si de manifesta si in zilele noastre. Cresterea fara precedent a cererii fortei de munca inalt calificate in lume, a determinat modificarii esentiale in migratia internationala a bratelor de munca. Prin migrarea telitelor, adica a indivizilor cu abilitati, investitia in educatie este pierdut de catre tara de emigratie, care de obicei nu se mai intorc in tara de origine. Pentru a descrie exodul oamenilor de stiinta, al tinerilor care pleaca sa studieze in strainatate, iar la finalizarea studiilor nu se mai intorc in tarile de origine, a acelora care emigreaza pentru salarii mai mari si oportunitati mai bune precum si cei care emigreaza din motive politice, s-a folosit expresia brain-drain(fenomen de migratiune alfortei de munca inalt calificata).Cauzele exodului de specialisti sunt multiple, diversificate si motivate dupa parerea noastra. Intre acestea mentionam: cauze de ordin politic, lipsa libertatilor si a democratiei, conflicte militare, factori economici etc.

In tarile de emigratie exista mai multe cauze: unele care determina fenomenul de emigratie precum: lipsa locurilor de munca, subdezvoltarea economica, nivelul redus al salariilor, supraproductia si subutilizarea specialistilor, lipsa dotarilor in cercetare, discriminari la angajare si promovare, lipsa culturii si traditiilor stiintifice existente de institutii nefunctionale, dorinta pentru o viata urbana mai buna, dorinta pentru o calificare si o recunoastere superioara. Si in alte tari de imigratie care atrag imigranti precum: perspective economice mai bune, salarii si venituri mari, disponibilitatea personalului cu experienta, dotari corespunzatoare pentru cercetare, conditii de munca mai bune si oportunitati de angajare, alocarea de fonduri mai mari pentru cercetare, traditii culturale si stiintifice bogate, sistem educational pentr copii, oportunitati pentru specialisti, prestigiul educatiei straine si existenta unor tehnologii high-tech, nivelul de viata si civilizatie ridicata.

(Cojocaru, 2010, p/180)

1.3.Migratia in Europa

Migratia in Romania

Migratia romaneasca constituie un subiect larg dezbatut atat la nivel national, cat si la nivel international, reprezentand in continuare unul dintre interesele de baza ale discursului politic si public romanesc, in conditiile in care influenteaza in mod major economia romaneasca si implicit piata fortei de munca din Romania. In perioada imediat urmatoare comunismului, odata cu deschiderea granitelor si disponibilitatea de noi drepturi si libertati, fenomenul migratiei a devenit din ce in ce mai accesibil pentru cei dornici sa se aventureze ca protagonisti ai mobilitatii. (Louis, 2011, p.9)

Oportunitatea gasirii unui loc de munca sunt transmise mult mai rapid si cu costuri reduse dintr-o anumita tara gazda spre numeroase tari de origine ale migrantilor.Migratia fortei de munca este evidentiata ca o provocare la nivelul Europei, mai ales in ceea ce priveste lucratorii necalificati. Lucratorii imigranti sunt in medie mai tineri decat restul fortei de munca si sunt distribuiti intro gama larga de activitati in cadrul economiei:agricultura, constructii si inginerie civila, industrie usoara, turism, sector hotelier, catering, activitati casnice, sau diverse servici, inclusiv informatice.

In viziunea Organizatiei Internationale pentru Migratie, transferurile banesti din strainatate reprezinta sumele de bani trimise de lucratorii care muncesc in alta tara decat cea de origine, fie temporar, fie permanent, fiind o forma de transferuri private de capital din tara gazda catre tara de origine. Dimensiunea acestor fluxuri financiare din strainatate depinde atat de situatia personala a migrantului si de cea a famililiei sale, cat si de conditiile de pe piata muncii dn tara de destinatie. (Romana, 2009,p 171)

Surse: INS si BNR

Romania a ajuns in scurt timp un stat cu o emigratie transformata intr-un fenomen de masa, cetatenii sai parasind teritoriul national in favoarea stabilirii permanente sau temporare in tarile mai dezvoltate din Occident, mai ales in state ale Uniunii Europene – din care la acea vreme, Romania nu facea parte. Daca pana in anul 2006 caracteristica migratiei romanesti o reprezenta in mare parte migratia temporara pentru munca a persoanelor cu studii cel mult medii spre Occident, odata cu aderarea Romaniei la Uniune, la 1 ianuarie 2007, s-a produs o schimbare majora in ceea ce priveste profilul migrantului roman. (Louis, 2011, p.9) Libertatea de a trai si a munci in strainatate constituie un drept de baza al cetatenilor europei.

Etapele migratiei

Din perspectiva fenomenului complex al emigrației (definitive sau a migrației temporare pentru muncă), sunt identificate trei etape distincte în istoria socială recentă a României:

Etapa I: intre anii 1990-1995, cu o rată de emigrare de 3%– Valul întâi al migrației românești; in care posibilitatile de a obtine rezidenta legala sunt severe, limitarile de iesire din tara erau nesemnificative, dar regimul de vize si limitarile la intrare in tara erau severe.

Etapa a II-a: intre 1996-2001, cu o rată de emigrare de 7% – Valul al doilea al migrației românești; in care tranzitia catre politici de rezidenta erau mai relaxate,ceea ce a dus la limitari nesemnificative, dar regimul de vise si limitarile au devenit considerabile.

Etapa a III-a: 2002-2006, cu o rată de emigrare de 28‰ – Valul al treilea al migrației românești, in care politicile de acces pe piata fortei de munca si rezidenta erau relaxate, si urma ca in 2007 sa se elimine regimul de viza.

Valul al patrulea al migrației românești, începând cu anul 2007, se referă la un fenomen social migraționist care deține caracteristici aparte, semnificative atât la nivel analitic, cât și la nivel de efecte macrosociale, în raport cu primele trei valuri de migrație românească. Mai mult, acest al patrulea val de migrație, definit, în principal, ca migrație temporară pentru muncă, sugerează dezvoltarea unei vulnerabilități majore pentru societatea românească pe termen de 10-15 ani, dacă nu chiar mai devreme, având în vedere că el înregistrează migrație, probabil definitivă pentru muncă, a unui segment profesional cu funcție de resursă de supraviețuire a societății românești – personalul medical calificat, care a început să angajeze, după 2007, în numere progresiv mai mari, rutele vest-europene specifice fenomenului migrației creierelor. (Louis, Stanciugelu, 2011, p/22)

Sursa: INSSE

Acest grafic ne arata că primii ani au fost caracterizați de o valoare foarte ridicată a fenomenului migrației internaționale a cetățenilor români. Situația poate fi pusă pe seama deschiderii granițelor țării, odată cu trecerea la un regim democratic, ceea ce a condus la plecarea definitivă a peste 170.000 de cetățeni numai în anii 1990 – 1992. După anul 2000 migrația internațională a cetățenilor țării noastre a fost relativ constantă. În perioada respectivă, aproximativ 10.000 de persoane/an au părăsit România pentru un loc de muncă în altă țară. În ultimii doi ani, pe fondul crizei economico – financiare care a afectat foarte puternic atât statele europene dezvoltate, cât și Statele Unite ale Americii, a fost o diminuare a numărului cetățenilor români care au părăsit țara pentru a căuta un loc de muncă în străinătate.

Migratia populatiei judetul Maramures. Studiul de caz orasul Borsa

In judetul Maramures putem vorbi despre asemanarea dintre turism si migratie, sau alte forme de mobilitate, dat fiind faptul ca fiecare dintre aceste tipuri de deplasare induce o forma de stabilire, temporara sau definitiva, a unor persoane. Turismul insusi constituie o forma de migratie sau migratia o forma de turism. Specificul turismului rural/agroturismului in Maramures este proiectarea lui intr-un context centrat in jurul ,,autenticului” is traditiilor din acesta regiune. Pozitia geografica si importanta strategica, dublate de realitatea istorica si politica, au facut ca Maramuresul sa fie dintotdeauna o regiune oarecum izolata, cu o autonimie interna importanta. Aceasta ,,izolare” este mai intai una geografica, atat ca situare intr-o zona deluroasa-muntosa si mai greu accesibila, dar si periferica fata de capitala. In acelasi timp Maramuresul este o zona de frontiera, unde exista o continuitate in ceea ce priveste migratia fortei de munca.

,,Motivele nomadismului actual se inscriu intr-o lunga istorie de cautare de munca, pentru ca pamantul […] nu permite si nu a permis niciodata localnicilor de aici sa traiasca din agricultura. Mobilitatea este […] un fapt structural al acestei regiuni, produs prontr-o lunga traditie. Cresterea animalelor si munca forestiera au fost doua ocupatii principale si traditionale ale acestei populatii. […] Astfel, taranii au fost constransi, de la inceputul regimului comunist, la o pluriactivitate care, in absemta altor sectoare de activitate [….], i-a condus la o mobilitate interna in regiune si apoi in intraga tara.” (Diminescu, 1998, p6)

Organizarea administrativ-teritoriala a judetului Maramures cuprinde 2 municipii: Baia Mare care este si resedinta de judet si Sighetul Marmatiei, 11 orase: Baia Sprie, Borsa, Cavnic, Dragomiresti, Salistea de Sus, Seini, Somcuta Mare, Tautii Magheraus, Tragu Lapus, Ulmeni, Viseu de Sus, 63 comune si 225 de sate. Totalul populatiei este de aproximativ 471.413 locuitori, populatia urbana de 270.188 locuitori, iar populatia rurala de 201.225 locuitori. Structura etnica a populatiei: romani 82,04%, maghiari 9,1%, ucrainieni 6,7%, romi 1,75%, germani 0,4%, alte nationalitati 0,12%.

Sursa: INSSE

Profilul orasului Borsa

In extremitatea nordica a Romaniei, intr-un cadru de o neasemuita frumusete, se afla una dintre cele mai vechi asezari din Maramures, Borsa. Orașul Borșa se întinde astăzi pe o suprafață de 47. 482 ha, reprezentând 12% din suprafața județului Maramureș. În prezent acesta are 27. 611 locuitori. Orașul așezat la poalele Munților Rodnei, se întinde astăzi pe 20 km. Obiectivele turistice ale orasului Borsa sunt:

Rezervatia Pietrosu Rodnei, aflata in imediata vecinatate a orasului Borsa este cea mai mare rezervatie naturala complexa din nordul tarii.

Cascada Cailor localizata la jumatate de ora de mers lejer de varful partiei din Complexul Turistic, are o inaltime de 97 m. Apa rezultata din topirea yapeyii si din ploi se aduna intrun circ glaciar si de acolo se pravaleste in jos formand o spectaculoasa cascada.

Lacul glaciar Iezer, situat pe Varful Pietrosu Mare, este renumit pentru forma sa (asemanatoare formei Romaniei)

Lacul Stiol, Taurile Buhaiescu si Lacul Lala

Pasul Prislop si Complexul turistic Borsa

Varful Pietrosu 2303 m

Varfurile Toroiaga, Puzdrele, Gargalau si Piatra Rea (Grec, 2014, p/176)

Borsa este o asezare muntoasa cu toata oranduiala acestor asezari. Dupa cum descria viata muntenilor, scriitorul Mihail Sadoveanu, si borsenii au ajuns tarziu la imparatia lumii. Pentru ei au ramas muntii si cateva animale. Muntii cu toata frumusetea lor sa le fericeasca sufletul, iar animalele pentru existenta. In timpul regimului comunist Borsa a fost fortata sa devina oras. Un conglomerat de indivizi din diferite zone ale tarii au ajuns peste noapte la exploatarile miniere din Baia Borsa. Traditiile au fost pastrate, obiceiurile la fel, si portul popular si sarbatorile religioase. Borsenii au continuat sa traiasca in acest spatiu dupa legile lor. Considerati a fi blanzi precum calugarii in primii ani ai crestinismului, ei se contopesc cu natura, casele si pamanturile lor se amesteca cu padurea, animalele lor din batatura cu animalele salbatice. De aceea traiesc inca instinctual, se adapteaza usor la orice mediu de viata. Si in cele mai grele grele conditii razbesc prin harnicia lor. Fenomenul migratiei este elocvent in acest sens. Dupa 1989 au plecat in strainatate, minele au cazut, padurile au fost taiate masiv,iar sursele de exstenta sau imputinat. Peste 15.000 de locuitori lucreaza si traiesc in strainatate, majoritatea in Italia. (Grec, Mihali, 2011, p/6)

Migratia in orasul Borsa

In acest studiu argumentez faptul ca o perspectiva similara de dezvoltare poate fi utilizara atunci cand analizam impactul migratiei si al migrantilor in societatile de origine, adesea influentate masiv de catre migratie, in care contextele de origine devin arene pe care se constituie dezvoltarea (privita si ca schimbare sociala); schimbarile sociale pot fi privite ca tranzactii ce se instituie local. De altfel, studiile de dezvoltare si migratie recunosc faptul ca migrantii, prin relatiile lor transnationale, devin agenti ani dezvoltarii (Ballard, 2007.), iar dezvoltarea trebuie gandita in termeni de codezvoltare (Faist, 2007)

Prin migratie si transnationalismul migrantilor, localitatea din care provin, Borsa, devine inserata in relatii si fluxuri (economice, sociale si culturale) translocale care leaga acest oras mic de munte de orase mari precum Milano, Londra, Madrid, Treviso si de alte tari din Europa, dar nu numai. Aceste orase creeaza o arena unde se negociaza schimbarea sociala si dezvoltarea. Sunt curioasa cum acordarea libertatii de miscare in cadrul Uniunii Europene pentru cetatenii romani modifica migratia acestora si efectele migratiei asupra localitatii de orgine. Voi analiza mai intai fluxul populatiei, posibilele cauze pentru care s-au hotarat sa plece, pe urma voi discuta despre efectele asupra administrtiei publice locale si efectele asupra gospodariilor si modificari ce apar in familie. Datorită faptului că orașul Borșa a fost o zonă cu activitate minieră, populația orașului Borșa a continuat să crească după închiderea exploatării miniere pentru că a fost o populație tânără, ceea ce a însemnat că natalitatea a fost ridicată și s-a datorat numărului mai mare de femei aflate în grupele fertile. Dezvoltarea economico-socială a fost afectată prin sistarea activității de bază, determinînd probleme sociale precum creșterea somajului și migrația populației externe.

Evoluția populației orașului Borșa între 1995- 2014

Sursa: INSSE

Migratia internationala din Borsa s-a declansat la inceputul anilor 1990, initial catre Germania, Franta, fosta Iugoslavie, dar in special Italia. Prima perioada a migratiei a fost caracterizata de o multitudine de practici migratorii extrem de imaginative, prin care migrantii au incercat sa plece si sa ramana in vestul Europei. Dupa o anumita perioada de timp, retelele de migratie din Borsa s-au concentrat in special pe teritorilu Italiei, mai ales in regiunea Milano, unde au putut sa se stabileasca si sa gaseasca usor de lucru.

Sursa: INSSE

Migratia dinspre Romania catre Italia s-a dezvoltat intr-un context lax al politicilor italiene de migratie: politica italiana de control a migratiei s-a realizat prin legalizarea migrantilor ilegali existenti pe teritoriul italian.

Sursa: INSSE

Legalizarea migrantilor iegulari s-a facut printr-o serie de regularizari (sanatoria) care au avut loc in anii 1986,1990,1995,1998 si 2002. Migratia iregulara a luat locul politicilor de migrare care au pierdut controlul asupra fenomenului si nu au putut sa intervina decat cu amnetieri masive, regularizari in masa post facto. Aceasta amnistitie fiind o practica in Peninsula in managementul activitatilor ilegale (Zincone, 2006)

Migratia internationala din Borsa s-a dezvoltat catre Milano, Treviso, Trento prin utilizarea relatiilor extinse de rudenie in mobilizarea resurselor necesare migratiei, in obtinerea locurilor de munca si in asigurarea cazarii noilor migranti. Dezvoltarea migratiei catre Milano a condus la marirea numarului de migranti din Borsa si multiplicarea relatiilor lor de suport. Acestia intalnind un mediu speculativ in care constituirea relatiilor de incredere fundamentala: slujbele sunt mediate de catre migranti, iar cunoasterea unui numar cat mai mare de persoane inseamna posibilitati sporite de a gasi de lucru, desigur munca de industrie. Migratia producand multiple schimbari economice, sociale si culturale, in tara de origine dar mai ales in orasul de origine, Borsa, in special in anul 2002, cand cetatenii romani au fost lasati sa calatoreasca catre vestul Europei fara vize, migratia capatand proportii de masa. Din acel moment practicile transnationale ale celor din Borsa s-au intensificat extrem de mult si calatoriile dinspre Italia si Romania au devenit neingradite.

Sursa: INSSE

Cele mai multe persoane sunt angajate în comerț, sănătate, învățământ, hoteluri și restaurante, și administrație publică. Sectorul public este un angajator important, și că s-a schimbat profilul orașului, dintr-unul preponderent industrial, într-unul orientat spre servicii și comerț. În orașul Borșa, un număr important de firme comercializează materiale de construcții și materiale pentru amenajări și decorațiuni interioare. Aceste activități s-au dezvoltat foarte mult datorită banilor pe care îi trimit acasă persoanele plecate la muncă în străinătate și care vedeau investirea banilor câștigați în străinătate într-o casă în Borșa ca pe o modalitate de economisire a banilor și de asigurare a unei locuințe pe care să o aibă atunci când se vor întoarce în țară.

Remiterile devin noul ,,vechiul” al propagarii dezvoltarii,iar migrata internationala- cadrul ei de referinta. Pragmatica in acest sens este pozitia Bancii Mondiale, care a declarat ca ,,remiterile migrantilor sunt noii agenti ai dezvoltarii internationale” (Glick-Schiller, 2007, p/3)

Orașul Borșa are o funcție actuală forestieră și turistică, deoarece dispune de un potențial turistic extraordinar, datorită banilor investiți în amenajarea pensiunilor turistice de către migranti. In Italia exista un numar crescand de romani care si-au deschis afaceri in domeniul constructiilr, iar in Borsa migrantii deschid afaceri in constructii, serviicii, restaurante, altii in turism.

Mobilitatea structurala caracteristica locuitorilor din Borsa este foarte importanta pentru articulatia dintre turism si migratie, ea generand o adaptabilitate si o continuitate in existenta mai multor practici economice combiante.

Migrantii au o cunoastere mai indeaproape a potentialilor turisti si asteptarilor lor, fata de cei care nu au experienta migratorie si sunt cultural si social mai ancorati in contextul local. De aceea cei mai multi dintre cei care sunt migranti, sau au fost au deschis pensiuni pe care le gestioneaza chiar ei. Migrantii se simt ,,purtatori de modernitate” si pot astfel corecta sau ghida ,,traditionalul” si autenticitatea in functie de publicul turistic. În prezent, Borșa dispune de peste 2000 de locuri de cazare în peste 130 de locații, în hoteluri de 4 stele, 3 stele, 2 stele și unități de cazare tip pensiune sau în case familiale, 1460 de locuri de cazare sunt autorizate și funcționează în regim turistic.

Sursa: INSSE

Tabelul x sintetizează evoluția turismului în orașul Borșa în perioada 2001-2014 în funcție de doi indicatori: numărul unităților de cazare, capacitatea de cazare pe diferite tipuri de unități de cazare. Datele sunt preluate de pe site-ul Institutului Național de Statistică.

Efectele migratiei se manifesta si la nivelut actorilor institutionali respeciv economia locala este dependenta de remiterile financiare ale migrantilor, orientandu-se mai mult catre comert si constructii, care sunt asociate cresterii consumului din cadrul familiilor migrantilor. Mai ales dupa ce multi migranti si-au legalizat sederea in Italia, au inceput sa investeasca in localitatea de origine si sa aiba asteptari cu privire la administratia puublica locala, care incerca sa le satisfaca nevile cetatenilor. De aceea Serviciul de pasapoarte si organigrama primariei……………

Fluxurile financiare de peste hotare au asigurat un trai sigur pentru familiile cu migranti.Multe persoane se bucura de un standard mai inalt de viata, care nu ar fi posibil fara remitente.cu toate acestea, al doilea impact depinde in mare parte de fapptul daca fluxurile de remitente au fost transformate in investitii productive.Remiterile de bani efectuate de migranti in tara natala reprezinta o sursa importanta de incasaari valutare pentru adm publica locala in curs de dezvoltare

In cele mai multe cazuri migrantii, isi exprima dorinta de a se intoarce acasa in tara definitiv la un moment dat, cand situatia lor materiala va fi suficient de stabila: casa noua, masina noua, bani pusi deoparte; discursul in sine este pro intoarcere, dar practicile lor in converg intotdeauna catre aceasta. Odata ce copii pleaca la parintii lor in strainatate si incep sa mearga la scoala, intoarcerea este amanata cl putin pana cand acestia isi vor termina studiile, deci cel putin pentru inca 10 ani. De regula revenirea in tara se face in perioada sarbatorilor respectiv de Craciun, de Paste si mai ales de Sfanta Maria in luna august. Dea lungul anilor in luna august fiind o perioada de o luna de zile de concediu si nu cam o saptamana doua ca in celelalte perioade de concediu in Borsa s-a creat o traditie bine tiparita in randul migrantilor. In luna august se intocmesc cele mai multe casatorii, Serviciul de Stare Civila inregistrand peste………….

Sursa: INSSE

In perioada verii, in mijlocul lunii august, Borsa este asaltata de praf, sute de mii de euro si… masini scumpe. Masini scumpe? Unele ultra scumpe. In contrast cu peisagistica locala, masinile din Italia au invadat micuta noastra ’metropola’ cu luxul si extravaganta lor. Posesorii? Borsenii cu multa initiativa si curaj. Cu siguranta ajutorul social ar fost sprijinul multor familii de borseni, daca spontaneitatea si simtul orientativ al acestora nu s-ar fi manifestat. Am stat de vorba cu ei si neam dat seama ca vorbeau cu un limbaj al sufletului, lumina din ochii lor trada fericirea fiintei lor, revenirea in sanul familiei i-a sensibilizat. Italia inseamna pentru majoritatea borsenlor, munca, suferinta, singuratate, teama, bani si masini. Unul dintre ei ’Giovani’, fost Ion detinatorul unui Audi A4, ne-a declarat ca Italia e calvarul pe care il traieste in fiecare zi, dar visul unei vieti mai bune. Motivele emigrarii? Situatia financiara precara, mirajul meridianelor indepartate, aventura sau… de ce nu, oroarea fata de radacinile sistemului ’tovarasesc’. Visele adolescentilor borseni sunt mereu aceleasi: aventura, masini, bani, educatie. Cei tineri nu au fost crescuti in spiritul dragostei fata de Nicolae sau Elena Ceausescu, iar acest lucru le-a format o viyiune libera, i-a ’europenizat’. Putini stiu insa ca Italia inseamna sclavie contemporana. Unii vin obositi, tristi, si deziluzionati. Strainatatea le-a adus suferinta si i-a aruncat in valoarea unei existente in care competivitatea si ’munca zilnica’ sunt litere de lege. Un tanar intors pe meleaguri mioritice ne-a rostit cu multa amaraciune in glas un lucru care exprima pura realitate: ’’arz-o focu’ de Italia’’. Am aflat mai tarziu ca Italia i-a lasat tanarului Mihai Timis o fractura craniana care i-a luat tot ce avea mai de pret: speranta. Comunica greu, ii tremura glasul si isi aminteste mereu de acel incident stupid care l-a condamnat.Trist, dar adevarat. Nu este un caz singular. Italia inseamna, alaturi de bani, multa munca, exigenta, gol launtric si uneori, sclavie… (Grec si Mihali, 2011, p/211)

http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Migration_and_migrant_population_statistics/ro

http://www.insse.ro/cms/ro/content/populatia-rezidenta-si-numarul-estimat-de-emigranti#

http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_ro/index.htm